Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Științe Economice

DEPARTAMENT Finanțe și bănci

LUNGU CRISTINA

Băncile comerciale
Lucrul Individual

Conducător ştiinţific:
Gîrlea Mihai

Chişinău-2018
 CUPRINS

INTRODUCERE.....................................................................................................................3

1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND BĂNCILE COMERCIALE

2. ANALIZA EVOLUȚIEI BĂNCILOR COMERCIALE ALE REPUBLICII
MOLDOVA
3. PROBLEME ȘI RECOMANDĂRI ÎN SISTEMUL BANCAR AL REPUBLICII
MOLDOVA

CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE
 INTRODUCERE
Actualitatea temei de cercetare a Băncile comerciale Republicii Moldova reprezintă o
importanță majoră pentru asigurarea continuităţii intermedierei activităţii financiare și a prestarii
serviciilor bancare, prin actualitatea acestei teme urmărim evoluţia sistemului bancar, capacitatea lui
de a acoperi eventuale pierderi, și rolul pe care îl joacă în asigurarea intereselor deponeţilor.

Scopul cercetarii constă în analiza sisitemului bancar la momentul actual și cum a evoluat în
decursul ultimelor ani. Este efectuata analiza concurenței în sistemul bancar fiind prezentată în
diverse rapoarte.

Sarcinele referatului reprezintă investigatiile efectuate referitor la caracteristica generala a

băncilor comerciale a Republicii Moldova. Sarcinele referatului permite elaborarea unor
recomandari, a unor masuri referitoare la perfectionarea si reglarea activitatii băncilor comerciale.

Obiectul cercetarii cuprinde băncile comerciale a Republicii Moldova.

Subiectul cercetarii reprezinta aspectele băncilor comerciale, organizarea lor, funcțiile băncii
in economie si căile de prevenire ale unei instabilitati in sistemul bancar.

Metodologia de cercetare aplicată în lucrare are la baza utilizarea metodelor științifice de cercetare,
cum sunt: analiza economica, metoda statistică, metoda grafică, metoda sintezei, comparației.

Baza informațională a cercetarii o constituie rapoartele și publicațiile instituțiilor, publicațiile

și datele statistice furnizate de Banca Națională a Moldovei, Biroul Național de Statistica al
Republicii, precum și alte publicații de ordin juridic și statistic ce țin de subiectul de cercetare.

Structura referatului. Referatul cuprinde trei capitole cu titlurile respective:

„ ASPECTE TEORETICE PRIVIND BĂNCILE COMERCIALE”

„ANALIZA EVOLUȚIEI BĂNCILOR COMERCIALE ALE REPUBLICII MOLDOVA”
„PROBLEME ȘI RECOMANDĂRI ÎN SISTEMUL BANCAR AL REPUBLICII MOLDOVA”
În Capitol I sunt redate aspecte teoretice privind băncile comerciale ale Republii Moldova. De
asemenea în acest capitol am analizat și forma organizatorico-juridică pe care o pot avea băncile
comerciale, despre organelle de conducere și funcțiile băncilor comerciale.

În capitolul II am analizat 3 bănci comerciale din Republica Moldova și anume BC

Mobiasbanca, BC Moldova Agroindbank și BC Victoriabank după 3 indicatori : profitul net,
rentabilitatea capitalului și rentabilitatea activelor. În acest capitol am elaborate diagrame în baza
rapoartelor financiare anuale pentru anii 2015,2016 și 2017.

În capitolul III am analizat problemele privind problemele cu care se confruntă băncile

comerciale din Republica Moldova, precum și careva recomandări cu privire la soluționarea acestora.
 1. ASPECTE TEORETICE PRIVIND BĂNCILE COMERCIALE
Termenul de „bancă comercială” a apărut în primele etape de dezvoltare ale
activităţii Bancare, cînd băncile sprijineau preponderent comerţul, schimbul de mărfuri şi plăţile.
Principalii clienţi ai acestor bănci erau „

În economia de piaţă modernă activitatea băncilor comerciale are un rol major datorită
legăturii lor cu toate sectoarele economiei. Scopul băncilor este de a asigura circulaţia continuă a
capitalului şi a banilor, creditarea întreprinderilor industriale, a statului şi a populaţiei, crearea
condiţiilor favorabile pentru creşterea economică.

Băncile comerciale moderne, avînd rolul de intermediari financiari, îndeplinesc o funcţie

macroeconomică importantă, asigurînd redistribuirea interramurală şi interregională a capitalului
bănesc. Mecanismul Bancar de distribuire şi redistribuire a capitalului pe sfere şi ramuri permite
dezvoltarea economiei în dependenţă de necesităţile obiective ale producerii şi contribuie la
restructurarea economiei.

O trăsătură specifică băncilor comerciale constă în faptul că scopul de bază al activităţii lor
este obţinerea profitului. În aceasta şi constă „interesul comercial” din sistemul relaţiilor de piaţă. În
Republica Moldova crearea şi funcţionarea băncilor comerciale se bazează pe „Legea cu privire la
instituţiile financiare”, aprobată la 21 iulie 1995. În conformitate cu această lege, Banca – este o
instituţie financiară care primeşte de la persoane fizice sau juridice depozite sau echivalentele lor, ce
pot fi transferate prin intermediul diferitor instrumente de plată, şi care foloseşte total sau parţial
aceste mijloace pentru acordarea de credite sau investire pe propriul său cont şi risc.

Băncile comerciale reprezintă al doilea nivel al sistemului Bancar. În calitate de persoană

juridică, cu scopul de a obţine profit, Banca:

 atrage pe depozite mijloace băneşti ale persoanelor fizice şi juridice;

 plasează aceste mijloace din nume propriu şi pe cont propriu, în condiţii de rambursare,
achitare, urgenţă;
 ţine evidenţa conturilor Bancare ale persoanelor fizice şi juridice.

Banca comercială poate fi creată ca societate economică cu capital acţionar, adică în formă de
societate pe acţiuni (SA).

Banca pe acţiuni poartă răspundere pentru angajamentele sale în limita întregului său patrimoniu, dar
nu este responsabilă pentru angajamentele acţionarilor săi.
 În Republica Moldova fondatori ai băncilor comerciale pot fi atît persoane juridice, cît şi
fizice. Pentru formarea capitalului social al băncii nu se permite utilizarea mijloacelor din bugetul
consolidat, fondurilor extrabugetare de stat, mijloacelor băneşti libere, aflate sub administrarea
organelor centrale ale puterii de stat (cu excepţia cazurilor prevăzute de legislaţie).

Organul suprem de conducere al băncii (în orice formă organizatoro-juridică a ei)

este Adunarea Generală a Acţionarilor sau Membrilor. Ea se convoacă anual pentru hotărîrea
următoarelor întrebări:

 modificarea statutului băncii sau a capitalului social;

 aprobarea rezultatelor financiare ale activităţii anuale;
 distribuirea profitului;
 alegerea Consiliului băncii etc.

Consiliul Directorilor (Consiliul de Supraveghere) realizează conducerea generală a activităţii

băncii, executînd dispoziţiile Consiliului băncii şi a Adunării Generale a Acţionarilor şi îşi asumă
responsabilitatea pentru rezultatele activităţii băncii.

Consiliul directorilor stabileşte direcţiile prioritare de activitate, precum şi politicile de

creditare, de investiţii şi valutară ale băncii. Politica dusă de bancă trebuie să asigure atingerea
scopurilor propuse, chiar şi în cazul unor schimbări radicale în situaţia economică din ţară şi pe piaţa
valutară. Consiliul directorilor recomandă mărimea dividendelor, utilizarea fondului de rezervă,
crearea filialelor şi reprezentanţelor, aprobă încheierea contractelor importante, acordarea unor
credite mari etc.

Principalele funcţii ale băncilor sunt:

 acumularea şi mobilizarea capitalului bănesc;

 intermedierea în operaţiunile de creditare;
 efectuarea decontărilor şi plăţilor;
 crearea instrumentelor de plată;
 organizarea emisiunii şi plasării valorilor mobiliare;
 servicii de consulting.

1. Mobilizarea mijloacelor băneşti temporar libere şi transformarea lor în capital este una dintre cele
mai timpurii funcţii Bancare. Mijloacele băneşti libere ale persoanelor juridice şi fizice acumulate de
către bancă, pe de o parte aduc venit deţinătorilor lor sub formă de dobîndă, iar pe de altă parte creează
baza operaţiunilor de creditare. Economiile acumulate pot fi utilizate pentru diferite necesităţi
economice şi sociale.

2. O altă funcţie importantă a băncilor este intermedierea în operaţiunile de creditare. În faţa relaţiilor
directe dintre deţinătorii de mijloace băneşti libere şi debitorii de capital apare problema
necoincidenţei dintre volumul de capital oferit şi cel cerut, precum şi diferenţa dintre termenul de
rambursare a împrumutului termenul, necesar debitorului respectvei s11ume. Relaţiile
de creditare directă dintre deţinătorii de capital şi debitori sunt împiedicate şi de riscul de
nerambursare a creditului.

3. Majoritatea decontărilor dintre întreprinderi se realizează fără numerar. Băncile, deţinînd rolul de
intermediari în plăţi efectuează decontări la ordinul clienţilor, primesc bani în cont şi ţin evidenţa
tuturor întrărilor şi ieşirilor de mijloace băneşti.

4. O funcţie specifică băncilor comerciale este capacitatea lor de a crea sau lichida bani, adică de a
majora sau micşora masa monetară. Crearea mijloacelor de plată este legată direct de activităţile
de creditare şi depozitare ale băncilor. Depozitul poate fi creat pe două căi: introducerea numerarului
în bancă de către client sau acordarea creditului debitorului.

5. Băncile comerciale îndeplinesc şi funcţia emitent-constitutivă, realizînd emisia şi plasarea valorilor

mobiliare, în special a acţiunilor şi obligaţiilor. Pe lîngă aceasta, băncile au posibilitatea să
direcţioneze economiile lor în scopuri de producţie. Piaţa valorilor mobiliare completează sistemul
de creditare şi colaborează cu el.

6. Competenţa economică suficientă şi posibilitatea de control a situaţiilor economice permit băncilor

să desfăşoare activitatea de „consulting” a clienţilor. Băncile efectuează analiza activităţii financiare
a întreprinderilor, starea evidenţei lor contabile, apreciază strategia de dezvoltare şi depistează
direcţiile posibile de majorare a veniturilor.
 2. ANALIZA BĂNCILOR COMERCIALE ALE REPUBLICII MOLDOVA
Pentru perfectarea acestui capitol am ales 3 bănci care activează în Republica Moldova,care
în urma unor statistici s-au afirmat ca cele mai bune și care au o influiență directă asupra sistemului
bancar în Republica Moldova.Prima bancă analizată de mine este BC „Mobiasbancă – Groupe Société
Générale” S.A.

BC „Mobiasbancă – Groupe Société Générale” S.A. În cei 10 ani de prezență pe piața bancară
din Moldova sub umbrela Groupe Société Générale, Mobiasbancă a devenit un partener de încredere
al antreprenorilor și un actor social activ, implicat în comunitate prin proiecte și programe care se
concentrează pe activități sociale, educaţionale, culturale și sportive.

A doua bancă analizată de mine este BC Moldova Agroindbank SA

BC Moldova Agroindbank SA a fost fondată pe 8 mai 1991. În acest timp, MAIB a pus
accentul pe deschidere,
credibilitate reciprocă şi onestitate în relaţiile cu clienţii, pe calitatea produselor, serviciilor şi a
sistemului de deservire.

Astăzi, Moldova Agroindbank este privită ca un pilon al sistemului bancar din Republica Moldova,
lăsând amprente vizibile în evoluţia acestuia şi deţinând poziţiile de top după volumul de active,
credite şi depozite ale persoanelor fizice.

Și ultima,dar nu cea de la urmă este BC Victoriabank SA. VICTORIABANK este prima

Bancă Comercială din Moldova şi unul din liderii pieţei bancare autohtone, VICTORIABANK a pus
bazele procesului de dezvoltare a sistemului bancar în Moldova în condiţiile economiei de piaţă,
conform valorilor occidentale, care sunt şi vor rămâne prezente în toate produsele, serviciile şi
abordările băncii.

Pentru o analiză mai aprofundată, am ales 3 indicatori pe care îi voi analiza pe o perioada de
3 ani, si anume:

1. Profitul net

2. Rentabilitatea capitalului

3. Rentabilitatea active
 Figura 2.1. Evoluția profitului net

Profitul net

461.6
407.2
384.7
326
278 281.9
220.9

112.4
23

BC MOBIASBANCA BC MOLDOVA BC VICTORIABANK

AGROINDBANK

2015 2016 2017

Din această diagram putem observa că cel mai mare profit pentru toti anii, îl are BC Moldova
Agroindbank, urmată de BC Mobiasbanca și apoi BC Victoriabank. Cu toate acestea putem observa
că BC Victoriabank pe toată această perioadă a avut doar majorari ale profitului net. Putem observa,
de asemenea că BC Mobiasbanca a înregistrat în anul 2016 un profit de 326 mln lei, cu 303 mln lei
mai mult decât în anul 2015. Putem afirma cu fermitate, că strategiile și tehnicile de activitate adoptate
de bancă au fost alese correct și au adus beneficii considerabile băncii.
Figura 2.2. Rentabilitatea capitalului

Rentabilitatea capitalului (%)

14 12.4 12.72

12 10.7

10

4 2.3 2.1 2.2 2

1.7
2 0.9

0
2015 2016 2017

BC Mobiasbanca BC Moldova Agroindbank BC Victoriabank

 Rata rentabilității capitalului reflectă eficiența utilizării capitalurilor acționarilor și se
determină ca raport între profitul net obținut de entitate și capitalul propriu. Conform acestui
indicator, cea mai înaltă rentabilitate a înregistrat BC Mobiasbanca, ceea ce înseamnă că rata gradul
de alocare a fondurilor actionarilor in activitatea curenta , pe de-o parte, precum si eficienta cu care
banca angajeaza capitalul actionarilor in afaceri, pe de alta parte. Cele mai bune rezultate la acest
capitol, în acești 3 ani le are BC Mobiasbanca, urmată de BC Moldova Agroindbank , apoi de BC
Victoriabank.

Figura 2.3. Rentabilitatea activelor

Rentabilitatea activelor (%)

12.4 12.72

10.7

2.3 0.9 2.1 1.7 2.2 2

2015 2016 2017

BC Mobiasbanca BC Moldova Agroindbank BC Victoriabank

Rata rentabilitatii activelor este cea mai raspandita rata din cadrul ratelor rentabilitatii
economice. Aceasta masoara gradul de rentabilitate al intregului capital investit in entitate. Astfel,
putem observa că cea mai mare rentabilitate a activelor o are BC Mobiasbanca, urmată de BC
Moldova Agroindbank și BC Victoriabank. Pe parcursul anilor 2015-2017, acest indicator a fost
mereu în creștere, ajungând la o rentabilitate de 12,72%. Aceeasi situației este și în cadrul BC
Victoriabank, rentabilitatea activelor a crescut de la 0,9% la 2% în anul 2017.

Conform ultimelor date statistice, BC Mobiasbanca și BC Agroindbank sunt clasate la băncile

cu cea mai mare rentabilitate a capitalului și cu cea mai mare cotă de piață după portofoliul de
credite. BC Victoriabank este considerate ca fiind banca cu cel mai mare volum de active lichide.
 3. PROBLEME ȘI RECOMANDĂRI ÎN SISTEMUL BANCAR AL REPUBLICII
MOLDOVA
Pornind de la specificul activiății bancare examinate și ținând cont de faptul ca panica în
rîndurile deponenților și crizele bancare au devenit evenimente tot mai frecvente și costisitoare pe
plan internațional, autoritățile competente din întreaga lume își îndreaptă eforturile spre prevenirea
fenomenelor menționate, prin perfecționarea mijloacelor de control, procedurilor de inspecție și
prudența, precum și adoptarea unui cadru contabil și juridic perfect .
Instabilitațile financiare nu se manifesta neaparat prin crize bancare, acestea se pot reflecta și
prin falimente bancare. Concomitent, falimentul unei banci pe lângă consecințele negative poate avea
și un impact pozitiv. Cel negativ constă în panica în rândurile deponenților ce se poate răsfrânge și
asupra unor bănci „sănătoase”, iar băncile rămase sânt nevoite să majoreze rata dobânzii la depozite
pentru atragerea mijloacelor bănești disponibile, astfel fiind redusă profitabilitatea băncilor.
Băncile din Republica Moldova se confruntă cu multe probleme, chiar dacă s-au făcut mai multe
reforme în sistemul bancar cu sprijinul Fondului Monetar Internațional și a Uniunii Europene.
Principală constrângere a sectorului bancar este capacitatea acestuia de a se adapta la noile cerințe.

Centrul Expert-Grup, care monitorizează reformele în sector bancar, constată că efectele

reformelor întârzie - creditarea este în stagnare, investitorii străini deocamdată nu au apărut, iar
progresele pe seama elucidării fraudei din sistemul bancar sunt modeste. Probleme sunt și la
transparența acționariatului în bănci, iar agenții economici nu au încredere în sistemul bancar, susține
expertul Eugen Ghilețchi.
Republica Moldova se plasează pe locul 39 din cele 41 de state europene la capitolul
dimensiunea economiei. Prin urmare suntem cea mai săracă țară din Europa, asta nu ne ajută să
atragem investitori de calibru înalt. Deși există suficiente active și lichidități în sector, agenții par să
nu se crediteze de la bănci. Nici agenții economici nu au încredere în sistemul bancar, creditarea
pentru ei ar fi un risc prea mare pentru ei, pentru viitor.
Fraude bancare în Republica Moldova s-au mai întâmplat. Avem cel puţin trei capitole
importante, iar furtul miliardului este doar un episod. Noi am avut situaţia cu laundromatul şi acea
spălătorie de miliarde. Un alt episod din fraudele bancare ţine de acea experienţă privind creditele
eliberate ilegal, care se constată că sunt credite neperformante. În linii mari, aceste practici se
datorează unor legi modificate, cu intervenţii din partea unor anumiţi actori. Al treilea capitol este cel
mai impresionat. Este vorba despre furtul miliardului, care şi azi şochează partenerii externi şi lumea
întreagă. Această radiografie este descrisă în raport şi sunt arătate mai multe elemente, inclusiv cele
de modificare a legislaţiei care au făcut posibile aceste fraude bancare.
Totodata, pentru evitarea instabilitatilor sistemului bancar este necesara efectuarea unui
management eficient al riscurilor prin determinarea politicilor și exigentelor față de desfășurarea
activităților ce prezintă un risc major pentru activitatea instituțiilor financiare, implementarea unor
sisteme de control intern adecvate pentru monitorizarea și evaluarea acestor riscuri, precum și
prevenirea fraudelor sau activităților ilegale ale unor angajați. În acest context de asemenea se
impune necesitatea implementarii noului Acord Basel. Este absolut necesară asigurarea
transparenței sectorului bancar, precum și respectarea principiilor „potrivit și adecvat” în autorizarea
băncilor și în confirmarea persoanelor în funcția de administrator a acestora. Pentru evitarea
instabilităților financiare este necesară stimularea proceselor de reorganizare și privatizare a
instituțiilor financiare, ceea ce ar permite micșorarea influenței statului asupra sectorului bancar,
atragerea și accesul pe piață al băncilor străine, ar impulsiona procesele de contopire și absorbție a
băncilor.
Pentru a evita instabilitatile bancare cauzate de procesele de spalare a banilor prin intermediul
institutiilor financiare, băncile sânt obligate prin actele normative în vigoare să determine adevarată
identitate a clienților săi, sursa mijloacelor financiare, precum și operațiunile potențiale ale clienților.
Fiecare instituție financiară dispune de un program continuu de instruire a angajatilor, de selecție
strictă a cadrelor pentru a asigura profesionalismul lor înalt și a recurge la audit pentru exercitarea
controlului asupra sistemului. Cunoașterea mai bună a clienților băncilor ți monitorizarea continuă
a conturilor și tranzacțiilor le permite managerilor să asigure stabilitatea băncilor și să evite
expunerea acestora la riscul de imagine.
O altă problemă se referă la lipsa încrederii populației în instituțiile publice. Toate instituțiile
responsabile de securitatea economică, practic au dat „undă verde”, în mod tacit, realizării
tranzacțiilor frauduloase din sectorul financiar. Prestația lamentabilă a organelor statului a cauzat
reducerea drastică a încrederii populației în aceste instituții.
De degradarea situației din sectorul bancar se fac responsabile și instituțiile publice ce asigură
securitatea economică a statului.
Este absolut necesară schimbarea abordării pe dimensiunea supravegherii sectorului financiar
și în domeniul sancționării persoanelor implicate în tranzacțiile tenebre. Este nevoie de o atitudine
responsabilă și severă din partea instituțiilor publice de resort, față de organizațiile ce se aventurează
în tranzacții dubioase și față de persoanele ce realizează sau sunt complici la efectuarea operațiunilor
frauduloase. În prezent anumite reușite în acest sens pot fi realizate, doar sub presiunea partenerilor
de dezvoltare, în special FMI și UE. Într-un orizont mai îndepărtat de timp un progres mai amplu va
fi obținut numai în contextul maturizării clasei politice
CONCLUZII