PROIECT INDIVIDUAL

Disciplina Pregătirea și Evaluarea Proiectelor

OBIECTIVE
Obiectiv principal:
- Structurarea și pregătirea a două variante posibile de proiect investițional și evaluarea
acestora prin prisma principiului eficienței economice

Obiective secundare:
- Calcul și interpretare a unor indicatori utilizați în evaluarea proiectelor de investiții;
- Realizarea unei analize comparative pentru două variante posibile de investiții;
- Realizarea calculelor atât din perspectiva investitorului (analiza financiară), cât și din
perspectiva societății în ansamblu (analiza economică);
- Conceperea unor scenarii pesimiste pentru varianta optimă de investiții;
- Realizarea unei analize de senzitivitate conform scenariilor create.

TERMEN DE PREDARE: Ianuarie 2020

MASTERAND:
INDIVIDUALIZARE:

1
 CUPRINS

1. Prezentarea celor două variante de investiţii

2. Estimarea veniturilor şi cheltuielilor de exploatare pentru cele două variante de proiect

3. Analiza indicatorilor statici şi dinamici pentru determinarea eficienţei economice a

variantelor de proiect
3.1. Calculul indicatorilor statici
3.2. Calculul indicatorilor dinamici

4. Analiza indicatorilor specifici de evaluare a eficienţei proiectului conform analizei cost-

beneficiu
4.1. Analiza financiară
4.2. Analiza economică
4.3. Analiza de senzitivitate

5. Concluzii

2
 În momentul construirii unei locuinţe noi, un utilizator casnic se află în situația de a
alege în ceea ce priveşte alimentarea cu energie electrică:
1) Racordarea în reţeaua naţională la unul dintre furnizorii autorizaţi prin licenţă acordată de
Autoritatea Naţională de Reglementări în domeniul Energiei – ANRE.
2) Asigurarea autonomiei din punct de vedere al energiei electrice, prin utilizarea energiilor
regenerabile.
Situația ipotetic creată presupune construcția unei locuinţe de 90.8 m2 (figura 1), care
cuprinde două dormitoare, două băi, o bucătărie, un living, două holuri. Locuinţa va fi dotată,
în urma terminării construcţiei, cu toate echipamentele electrocasnice necesare şi va fi locuită
permanent de 2 persoane.

1. Prezentarea celor două variante de investiţii

Cele două variante de investiţii se deosebesc prin prisma utilizării unor forme de energie
diferite pentru asigurarea alimentării cu energie electrică a locuinţei. Astfel, este necesar să fie
cunatificate toate cheltuielile ocazionate de realizarea investiţiilor, dar şi cheltuielile cu
producţia, respectiv exploatarea obiectivelor de investiţii realizate.
Pentru obţinerea cheltuielilor investiţionale, este necesară includerea tuturor
cheltuielilor cu instalaţia electrică din interiorul, dar şi din exteriorul casei. Practic, instalaţia
electrică interioară va fi aceeaşi pentru ambele variante de investiţii (indiferent dacă se
utilizează energie din reţea sau dacă utilizatorul apelează la utilizarea energiei verzi), de aceea
aceasta va fi prezentată în continuare.
Pentru instalaţia interioară a fost necesară luarea în considerare a suprafeţei utile a casei,
prezentată în planul casei din figura 1. S-a calculat astfel, necesarul de fire şi copex pentru
instalaţie, becuri, întrerupătoare, prize şi doze.
Rezultă că, în total, este nevoie de următoarele elemente și costuri aferente, incluse în
tabelul 1.

3
 Figura 1. Plan casă

Tabel 1. Necesar de echipamente pentru realizare instalaţie electrică, alături de costuri

pentru fiecare unitate de măsură
Nr Echipamente Necesar Unitate Cost unitar Cost total
crt. echipamente de măsură (lei)
1 Întrerupător simplu 6 bucăţi 12.23 lei/ bucată 73.38
2 Întrerupător dublu 4 bucăţi 14.59 lei/ bucată 58.36
3 Doze întrerupător 4 bucăţi 1.66 lei/ bucată 6.64
4 Prize 14 bucăţi 15.40 lei/ bucată 215.6
5 Doze prize 12 bucăţi 1.66 lei/ bucată 19.92
6 Copex 100 metri 3.34 lei/m 334
7 Conductori iluminat 1.5 219 metri 0.69 lei/m 151.11
8 Conductori prize 2.5 234 metri 1.12 lei/m 262.08
9 Tablou electric 1 bucăţi 26.75 lei 26.75
10 Becuri 16 bucăţi 15.09 lei/ bucată 241.44
11 TOTAL - - -
1389.28
ECHIPAMENTE
TOTAL
ECHIPAMENTE cu
individualizare
Sursa: autorul

4
 Realizarea instalaţiei interioare suportă următoarele costuri, pe lângă cele aferente
echipamentelor:
Tabel 2. Costul cu realizarea instalaţiei electrice interioare
Nr. Acţiune Cost unitar Cost total
Crt.
1 Realizare instalaţie 50 lei /priză 700 lei
electrică
2 Montaj prize şi 5 lei/bucată 120 lei
întrerupătoare
3 Montaj tablou electric 150 lei/bucată 150 lei
4 TOTAL MANOPERĂ - 970 lei
TOTAL MANOPERĂ cu
cu individualizare
Sursa: autorul
Prin urmare, având în vedere costurile defalcate pe echipamente necesare, dar şi
costurile cu manopera, reiese că realizarea instalaţiei electrice interioare suportă un cost de
2359.28 + 2*N =
Întrucât cheltuielile investiţionale cu instalaţia electrică exterioară diferă în funcţie de
fiecare variantă în parte, ele vor fi prezentate separat în continuare.

A. VARIANTA 1 DE INVESTIŢII: Racordarea în reţeaua naţională de distribuţie a energiei

electrice la unul dintre furnizorii autorizaţi de către ANRE.
Racordarea în reţeaua naţională de distribuţie a energiei electrice de joasă tensiune
presupune, (conform Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la retelele electrice de
interes public, aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 90/2008, publicat in Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 109 din 12 februarie 2008), parcurgerea următoarelor cinci etape:
1) Utilizatorul se informează şi se documentează asupra racordării în reţea.
2) Pentru a obţine avizul tehnic de racordare (ATR), viitorul utilizator depune cererea
de racordare şi documentaţia aferentă.
3) Operatorul de reţea emite ATR.
4) Viitorul utilizator şi operatorul de reţea încheie contractul de racordare.
5) Operatorul se angajează în punerea sub tensiune a instalaţiei.
Pentru a obţine ATR, viitorul utilizator va depune la operator, aşa cum precizează şi
etapa a 2 a, o documentaţie, luând în considerare faptul că este vorba despre un loc nou de
consum. Aceasta va cuprinde conform ANRE, documente ce se anexează cererii de racordare:
o copie a avizului de amplasament, studiul de soluţie pentru racordare la reţea, date tehnice şi
energetice ale viitorului loc de consum, certificatul de urbanism valabil, plan de situaţie la scară,
5
copia certificatului de înregistrare la registrul comerţului, copie a actului de proprietate,
autorizaţie de construire. Costul obţinerii unora dintre aceste documente este inclus în tabelul
3.
La încheierea contractului de racordare, se plăteşte de către solicitant, un tarif de
racordare, conform metodologiei în vigoare. Tariful de racordare se stabileşte însumând tariful
specific instalaţiei de racordare (sumă notată cu B) şi tariful recepţiei lucrărilor (sumă notată cu
C). Formula de calcul a tarifului de racordare este următoarea:
T  BC (1)
Unde B depinde, în primul rând de tipul de reţea şi de caracteristicile racordului sau ale
branşamentului; C cuprinde şi punerea sub tensiune a instalaţiei electrice la locul de consum.
Practic componenta B se calculează prin includerea următoarelor două elemente:
- Valoarea branşamentului standard, estimată la 1893.68 lei fără TVA;
- Lucrări de extindere a LEA JT (linie electrică aeriană de joasă tensiune), ce presupun montare
a unui nou stâlp de tip SC 10005; lucrările sunt estimate la valoarea de 3188.43 lei, fără TVA.
Componenta C are aici o valoare estimată de 78.57 lei fără TVA. Prin urmare, tariful de
racordare va fi de 6399.25 lei, din care TVA 1535.82 lei.
În acelaşi timp, pentru încheierea contractului de racordare, mai este nevoie de o serie
de documente: o copie a ATR; copie certificat de înregistrare la registrul comerţului; autorizaţie
de construire a obiectivului; „acordurile proprietarilor terenului, în original, autentificate de un
notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului, precum şi pentru exercitarea de către
operatorul de reţea a drepturilor de uz şi de servitute asupra terenurilor afectate de instalaţia de
racordare” (Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, 2013). Obţinerea
acestora va însemna un anumit cost suportat de viitorul consumator, cost prezentat în tabelul 3.
Viitorul consumator va opta pentru un tip de tarif, având în vedere că va fi racordat la
joasă tensiune sau branşat. În cazul de faţă, am presupus ca se va alege un tarif CR de tip monom
cu rezervare, ce cuprinde atât o taxă de consum, cât şi o taxă de rezevare.
Costurile privind racordarea la reţea, dar şi contractarea energiei electrice, sunt
sintetízate în tabelul de mai jos, având în vedere tarífele şi taxele reglementate.

6
 Tabel 3. Costul cu racordarea în reţeaua naţională de energie electrică
Nr crt. Necesar Cost (lei RON)
1 Avizul de amplasament 68.20
2 Certificatul de urbanism 4
3 Planul de situaţie la scară 10
4 Autorizaţie de construire 10
5 Emiterea ATR 52.08
6 Tarif de racordare 6399.25
TOTAL 6543.53
TOTAL cu individualizare
Sursa: autorul

B. VARIANTA A 2 A DE INVESTIŢII: Utilizarea formelor de energie regenerabilă pentru

obţinerea şi utilizarea energiei electrice în locuinţă.
Prin utilizarea resurselor regenerabile de producere a energiei va fi asigurată alimentarea
cu electricitate a casei. Se propune instalarea unui sistem hibrid, format din panouri fotovoltaice
şi o microturbină eoliană.
În primul rând este absolut evident că trebuie să determinăm necesarul de energie, după
tipul de consumatori. În tabelul 4 se regăsesc diverşi consumatori, inclusiv o estimare a timpului
de funcţionare zilnică, respectiv lunară şi apoi anuală.
Sunt utile următoarele explicaţii cu privire la calculele incluse în tabelul 4. Pentru
fiecare consumator a fost preluată puterea în W (Watt) şi a fost estimat timpul mediu de
funcţionare pentru fiecare, într-o singură zi din săptămână. Ulterior s-a considerat un timp
mediu de funcţionare săptămânal. Aceşti timpi au fost necesari pentru a calcula energia
consumată zilnic şi lunar. Astfel, am calculat energia consumată zilnic ca produs între Putere
(exprimată în W), număr de consumatori de acelaşi fel (de exemplu 2 laptop-uri sau 16 becuri)
şi orele de funcţionare zilnică.
Energia consumată lunar a rezultat prin înmulţirea consumului zilnic cu numărul de zile
de funcţionare într-o săptămână şi cu numărul de săptămâni dintr-o lună (4 săptămâni). Ar
însemna practic, că în fiecare lună am luat în considerare 28 de zile; diferenţa până la 30 sau 31
de zile (în total într-un an care nu e bisect, diferenţa înseamnă 29 zile) am considerat-o ca zile
în care utilizatorii nu sunt acasă, indiferent de motiv (concediu, vacanţe etc.).
Pentru energia consumată într-un an, am considerat 12 luni pentru toate echipamentele
date ca exemplu, în afară de aparatul de aer condiţionat, la care am optat pentru 6 luni (având
în vedere perioada caldă din an când se foloseşte de fapt acesta). În urma acestor calcule a
reieşit un consum mediu zilnic de ............. kWh, un consum mediu lunar de energie de
aproximativ .................. kWh, iar anual aproximativ ................ kWh.
7
 Tabel 4. Necesar de energie în funcţie de consumatori
Energie Energie Energie Energie Energie Energie
Ore de
Echipamente Putere Nr Zile pe consumată consumată consumată consumată consumată consumată
funcţionare
consumatoare (W) consumatori săptămână într-o zi într-o lună într-un an într-o zi într-o lună într-un an
într-o zi (h)
(Wh) (Wh) (Wh) (kWh) (kWh) (kWh)
Frigider 300 4 7
Boiler 1500 5 7
Maşină de spălat 2000 1 2
Cuptor microunde 700 0.25 3
Televizor 45 5 7
Aparat aer
4000 1 7
condiţionat
Aspirator 1600 0.5 2
Hotă 320 2 3
Fier de călcat 2000 2 2
Mixer 175 0.5 1
Storcător fructe 850 0.1 5
Cafetieră 800 0.25 7
Laptop (2 bucăţi) 30 3 7
Uscător păr 1700 0.25 5
Imprimanta/Scanner 10 0.1 1
Alte echipamente 1000 1 0.5 7
Bec 11 16 1 7
TOTAL

Sursa: calculele autorului

8
 Acest consum va fi asigurat de un sistem mixt format din turbină eoliană şi panouri
fotovoltaice. Acest sistem va fi avantajos deoarece va furniza energie, prin aportul combinat al
turbinei şi panourilor. Am propus pentru aceasta, următoarele:
- Turbină eoliană (orizontală cu trei pale) model FD 2.8-1 de 1000 W, cu tensiune de ieşire
de 12 V sau 48 V.
- Panouri fotovoltaice model C.PVM.300, de 300 W, monocristaline.
Atât pentru turbina eoliană, cât şi pentru panourile fotovoltaice, sunt necesare 1 invertor
DC-AC (transformator din curent continuu în curent alternativ), 1 controller hibrid (regulator de
tensiune, care încarcă şi descarcă acumulatorii în siguranţă) şi acumulatori sau baterii de 120 Ah/12
V. Pentru stabilirea numărului de acumulatori, respectiv a tipului, am întreprins următorul calcul,
pornind de la faptul că Puterea (W) se calculează ca produs între Tensiune (V) şi Intensitate (A).
Uitându-ne la estimările realizate în tabelul 3.4, se observă că teoretic se consumă 1 kW pe oră
într-o zi. Acest lucru ne indică faptul că bateria ar trebui să fie capabilă să dea 1kW pe oră. Pentru
ca acest lucru să fie posibil, cunoscând tensiunea unei baterii de 12 V, rezultă că intensitatea
acesteia va fi de 83.33 A. Această valoare s-a obţinut prin împărţirea celor 1000 W (1 kW) într-o
oră la 12 V. Astfel se va alege o baterie de 120 A pentru a furniza curentul pentru o oră din zi. În
cazul de faţă presupunem că avem nevoie de curent 7 ore pe zi, deci este nevoie de 7 asemenea
baterii.
Tabel 5. Producţie de energie estimată pentru sistemul mixt eolian-fotovoltaic
Putere Nr Ore de Zile Energie Energie Energie
(kW) producători funcţionare săptămână obţinută obţinută obţinută
într-o zi într-o zi într-o într-un
(h) (kWh) lună an
(kWh) (kWh)
Turbina eoliană 1 1 7 6 7 168 2016
Panouri fotovoltaice 0.3 7 5
total 1.3 - - -
Sursa: calculele autorului
În tabelul 5 sunt incluse cele două modalităţi de obţinere a energiei electrice, cu timpul
mediu de funcţionare zilnică, iar în funcţie de acesta, producţia zilnică de energie, dar şi cea lunară
şi anuală. Se poate observa uşor că acest sistem hibrid propus poate asigura consumul energetic
necesar funcţionării echipamentelor din casă. În cel mai bun caz considerat (este cazul
standard,dacă va exista o viteză medie a vântului de 5 m/s şi o densitate a radiaţiei solare de 1000
9
W/m2, acest sistem poate produce chiar mai mult decât necesarul de consum, cu
aproximativ .................... kWh pe an, conform tabelelor 4 şi 5.
Având în vedere că panourile fotovoltaice au o putere maximă atunci când sunt zile însorite
şi că aceasta scade atunci când plouă, ninge sau cerul este acoperit de nori, am considerat ca fiind
însorite, în medie 5 zile pe săptămână într-un an, 7 ore pe zi.
De asemenea, funcţionarea turbinei eoliene depinde de viteza vântului, care trebuie să fie
de minim 3 m/s la pornirea acesteia. Astfel, am estimat 6 zile pe săptămână cu vânt şi o funcţionare
a turbinei aceleaşi 7 ore pe zi, ca şi în cazul panourilor fotovoltaice. Sistemul va fi în funcţiune 12
luni pe an.
Costurile achiziţionării, instalării şi conectării acestui sistem mixt la reţeaua electrică
interioară, sunt prezentate în tabelul 6.
Tabel 6. Soluţia tehnică pentru sistemul mixt eolian – fotovoltaic propus
Nr Soluţie tehnică Număr Preţ unitar Preţ
crt. bucăţi (euro) (euro)
1 Turbină eoliană 1kWh 1 1377 1377
2 Fundaţie 1 1000 1000
3 Stâlp încastrat 1 433 433
4 Panouri fotovoltaice 300 W 8 2.86 /W 6864
5 Controler hibrid de 2kW (inclusiv 1 589 589
Rezistenţe de sarcină pentru mers în gol)
6 Acumulatori de 120Ah (12 V) 7 330 2310
7 Invertor 2 kW 1 699 699
8 Tablou măsură, protecţie, 1 480 480
întrerupător automat, distribuţie
9 Cabluri, accesorii, - 145 145
testare punere în funcţiune
Total - - - 13897
TOTAL cu individualizare
Sursa: calculele autorului

Am considerat o rată de schimb de 4.5 RON / EUR, astfel că am obţinut un cost total cu
investiţia verde de ................ lei.

10