Voiaj pe ruta

Hakata – Rotterdam
 Ruta navei

Date generale:

 Viteza navei: 25 Nd;

 Tipul navei: nava de croaziera;
 Distanta totala: 12500 Mm;
 Durata marsului: 20 zile.

Nava de croaziera Emerald Princess pleaca azi, 25.04.2016 din portul Hakata,
Japonia spre portul Rotterdam, Olanda, traversand Oceanul Pacific, Oceanul Indian,
Marea Mediterana si Oceanul Atlantic urmand sa ajunga la destinatie pe data de
14.05.2016.
 Oceanul Pacific

Oceanul Pacific (de la numele latin Mare Pacificum = mare liniștită) este cel
mai mare ocean din lume, acoperind aproximativ 33% din suprafațaPământului.
Oceanul are o suprafață totală de 165,3 milioane de km² și se întinde pe aproximativ
15.500 km de la Strâmtoarea Bering în nord și până la Marea Ross în Antarctica. Limita
vestică a oceanului este Strâmtoarea Malacca, iar la est oceanul e mărginit de
continentul America.
Volumul de apă este de 714,41 milioane km³ cu tot cu mările secundare, sau
696,19 milioane km³ fără apa din mările secundare. Adâncimea medie este de 3.940 m,
dacă sunt luate în considerație mările secundare, sau 4.188 m fără acestea. Cel mai
adânc punct de pe planetă este Groapa Marianelor, la 11.022 metri sub nivelul mării.
 Suprafața oceanului Pacific este - socotind și mările secundare - 181,34 milioane
km², sau, fără acestea, 165,24 milioane km², ceea ce constituie aproximativ 35 % din
suprafața totală a Pământului sau mai bine de jumătate din suprafața totală a mărilor și
oceanelor. Suprafața Pacificului este astfel mai mare decât suma suprafețelor tuturor
continentelor.
Temperaturile înregistrate în apele oceanului la ecuator sunt între 25–30 °C. De
asemenea, și salinitatea apei variază: apa din zona ecuatorului este mai puțin sărată
decât apa dinspre poli, datorită precipitațiilor ecuatoriale abundente din timpul anului.
Apa Oceanului Pacific este în medie putin mai caldă decât apa Oceanului Indian.
Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Câteva formațiuni subacvatice
importante, de întinderi uriașe, sunt: dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism),
bazine, ridicături ("munți" subacvatici), abisuri, șanțuri.
Pacificul cuprinde peste 25.000 de insule, mai mult decât suma tuturor insulelor din
celelalte oceane, majoritatea aflându-se la sud de ecuator.
 În prezent, Oceanul Pacific se micșorează, încet dar permanent, ca urmare a
mișcării plăcilor tectonice, cu aproximativ 2–3 cm pe an pe 3 laturi, ceea ce înseamnă
aproximativ 0,5 km² pe an (în timp ce Oceanul Atlantic se mărește permanent).

În Pacific temperatura apei variază de la punctul înghețului, în zonele polare, până la

circa 30 °C la ecuator. Salinitateavariază în funcție de latitudine: apa este mai puțin
sărată lângă ecuator decât cea din zona temperată, din cauza precipitațiilor abundente
din zona ecuatorială / tropicală. Și spre poli salinitatea este mai mică, deoarece
evaporarea este foarte scăzută.
În general apa Pacificului se mișcă în sensul acelor de ceasornic în emisfera nordică a
Pământului și în sens opus înemisfera sudică. Curentul ecuatorial de Nord se mișcă
spre vest de-a lungul paralelei de 15°latitudine N, apoi se întoarce spre nord lângă
Filipine pentru a deveni curentul cald Japonez sau Curentul Kuroshio.
Cotind spre est la 45° N, curentul Kuroshio se bifurcă: o parte din apă se mișcă spre
nord formând Curentul Aleutian, în timp ce restul se mișcă spre sud pentru a se reuni
cu Curentul Ecuatorial de Nord. Curentul Aleutian se ramifică în apropierea Americii
de Nord și formează baza circulației de formă triunghiulară din Marea Bering. Ramura
sudică a lui devine liniștitul și încetul curent Californian.
Curentul Ecuatorial de Sud, curgând spre vest de-a lungul ecuatorului, cotește spre
sud la estul Noii Guinee, apoi spre est în dreptul paralelei de 50° latitudine S și se
unește cu principalul curent vestic al Pacificului de Sud, ce include curentul
circumpolar antarctic ce înconjoară pământul.
 Oceanul Indian

Caracteristici generale

Cu cei 74917000 km² Oceanul Indian este al treilea ocean ca marime si acopera 20%
din din suprafata totala a Oceanului Planetar. Adancimea medie este de 3097 metri, iar
adancimea maxima este atinsa in Groapa Diamantelor cu o adancime maxima de 8047
metri. Volumul total al apelor este estimat a fi de 291945000 km³. Longitudinal,
Oceanul Indian se intinde pe o distanta de 12.000 de kilometri intre Capul Acelor si
Capul Wilson, iar pe latitudine, distanta ce separa coastele nordice ale Antarcticii de
cele ale Marii Arabiei masoara 11.000 de kilometri. Oceanul Indian se desfasoara
predominant in emisfera sudica, mai exact peste 80% din suprafata sa se gaseste la Sud
de Ecuator. Apele sudice ale ocenului, depasesc limita paralelei de 70° S, in timp ce,
spre Nord, abia ajung pana la paralela de 30° N, in Golful Persic. Oceanul Indian este
delimitat la Est de coastele apusene ale Peninsulei Malacca, ale insulelor Sumatra, Jawa,
Sumba si Timor, precum si ale Australiei si de linia conventionala ce uneste
extremitatea sudica a Peninsulei Wilson, din Sudul Australiei, cu Antarctica, de-a lungul
meridianului de 147° E. Spre Sud este delimitat de coastele Antarcticii intre meridianele
de 147° E si 20° E. Limita vestica este formata de linia conventionala ce uneste
Antarctica cu Capul Acelor, de-a lungul meridianului de 20° E, precum si coastele
rasaritene ale continentului African, in timp ce spre Nord este marginit de tarmurile
Asiei, intre Canalul Suez si coastele vestice ale statului Myanmar.
Factori mecanici:

Dorsala Oceanului Indian prezinta un relief accidentat si activ din punct de vedere
seismic fiind situata in partea centrala a oceanului. Dorsala mediana apare in centrul
Oceanului Indian sub forma unei litere Y inversate. Prima ramura a dorsalei Podisul
Australo-Antarctic trece prin Sudul Australiei in Oceanul Pacific unde se uneste cu
dorsala Est Pacifica. A doua ramura a dorsalei denumita dorsala indiana de Vest se
continua de la Sudul Africii, pana ce se uneste cu dorsala medio-atlantica. A treia
ramura a dorsalei denumita dorsala arabo-indiana se curbeaza si se continua in Golful
Aden si in Marea Rosie.

Creasta muntoasa ce brazdeaza fundul Oceanului Indian, pleaca din regiunea

Golfului Aden spre Sud, si cuprinde grupurile de insule Saya da Malha, Amsterdam,
Saint Paul, Kerguelen, McDonald si se continua spre Antarctica. Aceasta creasta
imparte bazinul Oceanului Indian in alte doua bazine, bazinul rasaritean si bazinul
apusean. De la Saya da Malha se desprinde o creasta spre Nord-Est, trecand de insulele
Chagos spre sudul Indiei, iar alta spre Nord-Vest, spre insulele Seychelles. Intre
Australia si dorsala central-indiana se afla intinsa Depresiunea vest-australiana, cu
adancimi de pana la 6327 metri. La Sud de Australia se afla Depresiunea sud-australiana
cu adancimi de pana la 5632 metri.

Factori fizici:
La suprafata Atlanticului s-au format mai multi curenti influentati de vanturile si
temperatura apei precum si de salinitatea acesteia. Cel mai renumit curent este situat in
Atlanticul de Nord (Curentul Golfului) care are o latime de doar 50 km dar o viteza de 5
noduri(130 km pe zi). Acesta incepe pe coasta de est a Americii de Nord din curentii
Floridei si ai Antilelor. Datorita vanturilor de vest, curentul paraseste coasta americana
si traverseaza oceanul. Din cauza apei calde pe care o transporta acest curent
influenteaza puternic coasta europei de vest si de nord temperand iernile in special in
aceste regiuni. Cele mai ridicate temperaturi ale Oceanului se masoara in jurul
ecuatorului meteorologic (27-28 grade celsius).
In special in zonele reci ale Oceanului Atlantic se gasesc mari bancuri de pesti precum
sardinele, heringul, peste sabie. Mai mult de 80% din pescuitul oceanic se extrage din
Atlanticul de Nord. In regiunile mai putin adanci din apropierea continenteleor
se extrag gaze naturale si petrol in special in Marea Nordului, pe coasta de vest a
Africii si in marea Caraibelor. . În timpul furtunilor de iarna în Atlantic , valurile pot
ajunge la o dimensiune foarte mare și pot provoca daune grave tarmului.
Oceanul Atlantic provoacă cele mai mari maree din lume , care apar în Golful
Fundy, Canada , cu o creștere de aproximativ cincizeci de metri; în timpul mareelor de
primăvară.
 Cele mai cunoscute insule ale Oceanului Indian sunt: Madagascarul care este cea mai
mare insula a acestui ocean cu o suprafata de 58.6000 km², Arhipelagul Comore situat
in partea de Nord a Stramtorii Mozambic, ce desparte Madagascarul de continentul
African, Arhipelagul Seychelles situat la Nord-Est de Madagascar format din 115 insule
si totalizand o suprafata de 455 km², Mascarene la Est de Madagascar si cuprinde
insulele Reunion si Mauritius formate prin eruptii vulcanice in jurul unui platou central,
Maldive situate la Sud Sud-Est de India, Lacadive situate la Nord de insulele Maldive si
Tasmania cea mai estica insula a acestui ocean.
Factori chimici:

Oceanul Indian este strabatut de numeroase cai si rute de navigatie ce unesc Orientul
Mijlociu, Africa si Asia de Est cu Europa si cu America. Delfini in Oceanul
IndianTransportul in oceanul Indian este caracterizat de un puternic trafic de petrol si
produse petroliere, provenite din campurile petroliere ale golfului Persic si Indoneziei.
In Oceanul Indian se regasesc numeroase specii de pesti (Acanthurus sohal,
Amphiprion bicinctus, Cirrhitichthys oxycephalus), rechini (Galeocerdo cuvier), balene,
delfini, reptile, crustacee, moluste, mamifere, etc..
Pescuitul in oceanul Indian are o importanta deosebita pentru tarile riverane
oceanului, atat din punct de vedere al consumului cat si din punct de vedere al
exportului. Flotele de pescuit ale Rusiei, Japoniei, Coreei de Sud si Taiwan-ului
exploateaza de asemenea resursele oceanului Indian, in special pentru ton.
Rezerve uriase de hidrocarburi sunt exploatate de catre platformele de foraj marin
din zonele Arabiei Saudite, Iran, India si vestul Australiei. Un procent de 40% din
productia de petrol, obtinut prin foraj, a lumii provine din oceanul Indian.

Marea Mediterana

 Suprafața : 2 505 000 km2

 Adâncimea medie : 1 498 m
 Adâncimea maximă : 5 121 m ( la sud – vest de Pelopones )

Marea Mediterană (sau simplu Mediterana) este o mare din Atlanticul oriental
așezată între Europa, Africa și Asia; Marea Mediterană este a doua mare ca suprafață
dintre mările Oceanului Atlantic, cu care comunică prin strâmtoarea Gibraltar. Spre
nord–est, prin strâmtoarea Dardanele, își unește apele cu Marea Marmara, iar după
tăierea Canalului Suez este legată și cu Marea Roșie.
 Axa sa longitudinală (de la vest la est, între Gibraltar și Beirut) măsoară aproape
3800 km, masurată pe paralela de 350 latitudine nordică, în timp ce în lățime (între
golful Veneției și golful Sirta Mare) nu depășește 1700 km.

Transport maritim
Unele dintre cele mai folosite rute de transport maritim se află în Marea Mediterană.
Este estimat că aproximativ 220000 de vase de comerț de peste 100.000 de tone
traversează Marea Mediterană în fiecare an (aproximativ 1/3 din transportul maritim ).
Deseori, aceste nave transportă marfă primejdioasă, care ar polua și distruge mediul
marin dacă s-ar împrăștia în mare. Aproximativ 370.000.000 de tone de petrol sunt
anual transportate (mai mult de 20% din transportul mondial) prin intermediul a 250-
300 de petroliere ce traversează marea în fiecare zi. Din cauza accidentelor maritime
se deversează petrol în apă de aproape 10 ori pe an cu efecte devastatoare.

Consideratii climatice

Marea Mediterană, datorită așezării sale în apropierea Tropicului Racului și la

adăpostul coastei înalte a sudului Asiei Mici și a Europei, ferită de curenții reci dinspre
nord, are un climat subtropical. Verile sunt călduroase și secetoase, iar iernile relativ
calde și bogate în ploi.

Regimul vânturilor:

O caracteristică a Mării Mediterane este aceea că nu există vânturi dominante

care să bată peste toată suprafața ei în mod regulat și într-un anumit anotimp. În
mijlocul mării bat vânturi care uneori au direcția est–vest. În general, vânturile străbat
marea cu o frecvență mai mare în jurul axului nord-sud, explicația fiind depresiunile
locale formate în apropierea litoralului african.

Temperatura atmosferei :

În general, se poate spune că nu există diferența de temperatură sub aspectul

sezoanelor, aceasta remarcându-se numai între vară și iarnă. Sub aspectul coastelor
adiacente, este de remarcat faptul că temperaturile sunt mult mai ridicate pe coasta de
sud, de-a lungul litoralului african și în estul Mediteranei.
 Pe coasta de sud, respectiv în apropierea litoralului Africii, începând de la Ceuta
și până la Capul Bon, coasta fiind înaltă și împădurită, temperaturile sunt mai scăzute
în raport cu cele înregistrate spre est, respectiv pe coastele Tunisiei, Libiei și
Egiptului. De altfel, este recunoscută regiunea Libiei, în special în Golful Gabes, ca un
pol al căldurii, unde temperaturile sunt în mod curent peste 400. Litoralul, în porțiunea
dintre punctele amintite este arid și nisipos.

În largul mării, media temperaturilor este mai constantă, iar cantitatea de

precipitații mai uniformă .

Regimul ploilor :

Datorită aspectului și caracteristicilor uscatului, regimul ploilor este foarte diferit.

În general, ploile sunt mai abundente pe coasta de nord decât pe coasta de sud, în
special la est de Capul Bon, unde coasta este joasă, nisipoasă și lipsită de vegetație,
până în Peninsula Sinai, inclusiv Gaza.

Ceața: Din 365 de zile, aproximativ 320 sunt zile frumoase cu cer senin, renumit
pentru Marea Mediterană. Masele de aer rece, transportate de vânturile de la nord sau
din zona insulelor Azore, în contact cu aerul cald al Mediteranei, produc cețuri mai ales
în bazinul vestic și în apropierea coastelor Italiei, Franței, Spaniei și Africii, până la
Capul Bon sau Insula Malta. În estul mării, ceața este mult mai rară. Fenomenul este
mai frecvent în sezonul rece.
 Oceanul Atlantic

Oceanul Atlantic este al doilea ocean ca mărime de pe Pământ, acoperind

aproape 20% din suprafața sa. Numele oceanului, care se trage de la mitologia greacă,
înseamnă Marea lui Atlas.
Incluzând mările adiacente, Oceanul Atlantic ocupă o suprafață de 106.400.000
km², iar fără aceste mări, are o suprafață de 82.400.000 km². Volumul oceanului, cu
mările adiacente, este de 354.700.000 km³, iar fără ele este de 323.600.000 km³.
Adâncimea medie a Atlanticului este de 3.332 m (incluzând mările adiacente) sau
3.926 (fără mările adiacente). Cel mai adânc punct este Groapa Puerto Rico de 9.219m
. Lățimea oceanului variază de la 2.848 km între Brazilia și Liberia, până la 4.830 km
între Statele Unite ale Americii și nordul Africii.
Mările care fac parte din Oceanul Atlantic (sunt considerate adiacente) includ:
Marea Caraibelor, Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Labrador și Marea
Baltică. Insulele importante din Oceanul Atlantic sunt: Insulele Faroe, Svalbard,
Groenlanda, Islanda, Rockall, Marea Britanie, Irlanda, Fernando de Noronha, Insulele
Azore, Insulele Madeira, Insulele Canare, Insulele Capul Verde, São Tomé și Príncipe,
Newfoundland, Bermuda, Indiile de Vest, Ascension, Sf. Elena, Martin Vaz, Tristan
da Cunha, Insulele Falkland și Insula Georgia de Sud.
Ceaţa
Este de ştiut că reducerea vizibilităţii ca urmare a instalării ceţii este una
dintre cauzele care contribuie în cea mai mare măsură la producerea coliziunilor şi
eşuării navelor, chiar şi în epoca în care mijloacele electronice fac pe deplin posibilă
navigaţia fără vizibilitate, deoarece bancurile dense de ceaţă pot modifica şi altera
semnalele radar.
Precipitaţii
Zona ecuatorială şi subecuatorială a Oceanului Atlantic se caracterizează prin
variaţii mari ale cantităţilor anuale de precipitaţii atmosferice. Valori foarte mari sunt
înregistrate în apropierea coastelor de vest ale Africii, între 3º şi 6º latitudine nordică,
în Golful Guineii, unde cantitatea anuală a precipitaţiilor oscilează între 300 şi 500
cm. Pe coastele estice ale Americii de Sud precipitaţiile sunt mai abundente între 3º şi
6º latitudine nordică (peste 200 cm anual), cu un nucleu care prezintă aceleaşi valori
în emisfera sudică, îndeosebi în regiunea de vărsare a uriaşului fluviu Amazon.
Ciclonii tropicali
Se manifestă în Pacificul de N şi de S, în Oc. Indian de N şi de S şi în Atlanticul
de N. indiferent de bazin şi perioadă, fiecare ciclon tropical se manifestă diferit, are
dimensiuni, traiectorii şi amplasări diferite.

Ciclonii poartă nume diferite şi anume :

- uragane – în Atlanticul de N;
- huricane – pe coastele de W ale Statelor Unite şi ale Mexicului;
- cicloni tropicali – în Oceanul Indian;
- taifun – în zona Japoniei (Pacific);
- baguias – în zona Insulelor Filipine;
- Willie-Willie – în nord-estul Australiei.
 Teritoriu și Climat
Viețuitoarele marine au nevoie de un teritoriu care să constituie un climat
variabil.Animalele marine își schimbă teritoriul în funcție de anotimp și
temperatură.Primăvara și vara ele stau pe un teritoriu cu temperatură medie.Toamna
ele pornesc spre un teritoriu cu temperatură ridicată,pentru a preveni schimbările
majore produse în timpul iernii.
Hrana
Hrana este necesară animalelor marine,doar când acestea își pierd energia
vitală(stelele de mare, caii de mare, aricii de mare etc.).Unele
animale(rechinii)consumă hrană căt jumătate din greutatea lor. Acest fapt este unul
grav, deoarece contribuie la dispariția multor specii aflate în pericol de extincție.

Desfasurarea voiajului

Ziua I: 25.04.2016

Prima citire se face dupa plecarea din port in jurul orei 10:00.

Presiunea: 1015 mb Nebulozitate:10-25%

Vizibilitate:8-10 Mm Inaltime valuri:0.8-1.2 m

Vanturi de suprafata: 5-10Nd Precipitatii:

Ziua II: 26.04.2016

Nebulozitate:10-25% Presiunea: 1015 mb

Precipitatii: 0,5-1 mm/3hr Vizibilitate:8-10 Mm

Inaltime valuri:0.8-1.2 m Vanturi de suprafata: 5-10Nd

 Ziua III: 27.04.2016

Nebulozitate:10-25% Presiunea: 1015 mb

Precipitatii: 0.5-0.8mm/3hr Vizibilitate:8-10 Mm

Inaltime valuri:0.7-1.1 m Vanturi de suprafata: 5-10Nd

 Ziua IV: 28.04.2016

Nebulozitate: 85%-90% Presiunea: 1008-1011 mb

Precipitatii: 1-2 mm/3hr Vizibilitate: 9-10 Mm

Inaltimea valului: 2-3 m din E Viteza vantului:15-20 Nd

 Ziua V: 29.04.2016

Nebulozitate: 85%-99% Presiune: 1005-1008 mb

Precipitatii: 0,1-0,2 mm/3hr Vizibilitate: 6-8 Mm

Inaltimea valului: 1-2 m din S Viteza vantului: 5-10 Nd

 Ziua VI: 30.04.2016

Nebulozitate: 60%-75% Presiune: 1008 mb

Precipitatii: 2-4 mm/3hr Vizibilitate: 6-8 Mm

Inaltimea valului: 0,5-1 m Viteza vantului: 10-15 Nd

 Ziua VII: 01.05.2016

Nebulozitate: 75%- 85% Presiune: 1011 mb

Precipitatii: 0,1-0,2 mm/3hr Vizibilitate: 8-10 Mm

Inaltimea valului: 1-2 m Viteza vantului:5-10 Nd

 Ziua VIII: 02.05.2016

Nebulozitate: 50%- 60% Presiune: 1011 mb

Precipitatii: 0,1-0,2 mm/3hr Vizibilitate: 8-10 Mm

Inaltimea valului:1-2 m Viteza vantului: 5-10 Nd

 Ziua IX: 03.05.2016

Nebulozitate: 85%-99% Presiune: 1000-1010 mb

Precipitatii: 0,1 mm/3hr Vizibilitate: 6-8 Mm

Inaltimea valului: 1-2 m Viteza vantului: 15-20 Nd

 Ziua X: 04.05.2016

Nebulozitate: 75%-85% Presiune: 1008 mb

Precipitatii: 0,1 mm/3hr Vizibilitate: 6-8 Nd

Inaltimea valului: 0,5-1 m Viteza valului: 5-10 Nd

 Ziua XI: 05.05.2016

Nebulozitate: 25-40% Presiune: 1005mb

Vizibilitate: 8-10Mm Precipitatii: 0,1-0,2 mm/3hr

Inaltimea valului: 0,5m Viteza vantului: 10-15 Nd

 Ziua XII: 06.05.2016

Nebulozitate: 10%-25% Presiune: <1011 mb

Precipitatii: 0,1 mm/3hr Vizibilitate: 8-10 Nd

Inaltimea valului: 0.5 m Viteza valului: 5-10 Nd

 Ziua XIII: 07.05.2016

Nebulozitate: 25%-40% Presiune: <1000 mb

Precipitatii: <0,1 mm/3hr Vizibilitate: >10 Mm

Inaltimea valului: 0,5-1 m Viteza vantului: 15-20 Nd

 Ziua XIV: 08.05.2016

Nebulozitate: 10-25% Presiune: 1010-1015 mb

Precipitatii: <0,1 mm/3hr Vizibilitate: >10 Mm

Inaltimea valurilor: 0,5-1 m, NV Viteza vanturilor: 5-15 Nd, SV

 Ziua XV: 09.05.2016

Nebulozitate: <10% Presiune: 1010-1020 mb

Precipitatii: 0,1-0,2 mm/3hr Vizibilitate: 8-10 Mm

Inaltimea valurilor: 0m Viteza vanturilor: 10-15 Nd

 Ziua XVI: 10.05.2016

Nebulozitate: 10-25% Presiune: 1010-1020 mb

Precipitatii: <0,1 mm/3hr Vizibilitate: >10 Mm

Inaltimea valurilor: 0,5-1 m, NV Viteza vanturilor: 5-15 Nd, SV

 Ziua XVII: 11.05.2016

Nebulozitate: 25-40% Presiune: 1020-1030 mb

Precipitatii: 0,1 mm/3hr Vizibilitate: 10 Mm

Inaltimea valurilor: 0,5 m Viteza vanturilor: 5-10 Nd, variabila

 Ziua XVIII: 12.05.2016

Nebulozitate: 75-85% Presiune: 1015 mb

Precipitatii: 0,1-0,2 mm/3hr Vizibilitate: 8-10 Mm

Inaltimea valurilor: 2-3 m Viteza vanturilor: 15-20 Nd, variabila

 Ziua XIX: 13.05.2016

Nebulozitate: 85-99% Presiune: 1010-1015 mb

Precipitatii: 1-2 mm/3hr Vizibilitate: 4-6 Mm

Inaltimea valurilor: 4-5, SV-V Viteza vanturilor: 15-20 Nd, variabila

 Ziua XX: 14.05.2016

Nebulozitate: 10-25% Presiune: 1020-1025 mb

Precipitatii: <0,1 mm/3hr Vizibilitate: >10 Mm

Inaltimea valurilor: 0,5-1 m, NV Viteza vanturilor: 5-15 Nd, SV

Bibliografie:

- www.searates.com
- www.passageweather.com
- www.google.com
- www.wikipedia.org
- www.wunderground.com
- http://www.gismeteo.md/ro/
- Atlantic Ocean Pilot