Legea nr.

95/2006 privind reforma în domeniul

sănătăţii
CAPITOLUL IV Obligativitatea asigurării asistenței medicale
Art. 663. -
(1) Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moașa au obligația de a acorda
asistență medicală/îngrijiri de sănătate unei persoane doar dacă au acceptat-o în
prealabil ca pacient, criteriile de acceptare urmând a fi stabilite prin normele
metodologice de aplicare a prezentei legi.
(2) Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moașa nu pot refuza să acorde
asistență medicală/îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase și orientare
sexuală sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege.
(3) Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moașa au obligația de a accepta
pacientul în situații de urgență, când lipsa asistenței medicale poate pune în pericol,
în mod grav și ireversibil, sănătatea sau viața pacientului.
Art. 664. -
(1) Atunci când medicul, medicul dentist, asistentul medical/moașa au acceptat
pacientul, relația poate fi întreruptă:
a) odată cu vindecarea bolii;
b) de către pacient;
c) de către medic, în următoarele situații:
(i) atunci când pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale
obținute, care justifică asistența altui medic cu competențe sporite;
(ii) pacientul manifestă o atitudine ostilă și/sau ireverențioasă față de medic.
Titlul XIV. Infracţiuni
În primul rând, ameninţarea săvârşită nemijlocit sau prin mijloace de comunicare
directă contra unui medic, şofer de autosanitară, ambulanţier sau orice alt fel de
personal din sistemul sanitar aflat în exerciţiul funcţiunii ori pentru fapte îndeplinite
în exerciţiul funcţiunii, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă.

De asemenea, lovirea sau orice acte de violenţă săvârşite împotriva persoanelor

aflate în funcţiile menţionate anterior se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3
ani. Vătămarea corporală implică aplicarea unor sancţiuni ce prevăd încarcerarea
de la 6 luni la 6 ani.

În cele din urmă, vătămarea corporală gravă a angajaţilor din domeniul medico-
sanitar, aflaţi în timpul efectuării muncii specifice sau pentru faptele îndeplinite în
acest timp, se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 12 ani.
 Legea 487/2002, din 15.04.2016

CAPITOLUL III
Consimtământul pacientului privind intervenția medicală

Art. 13. – Pacientul are dreptul să refuze sau să oprească o intervenție

medicală asumându-și, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecințele
refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

CAPITOLUL V, Art. 15
(1) Prin urgențe psihiatrice, în sensul prezentelor norme de aplicare, se înțelege
stările psihopatologice în cadrul cărora pacientul se află într-o disfuncționalitate
cerebrală severă, situație critică în care poate provoca autovătămare gravă, agresarea
altor persoane, deces, distrugerea unor bunuri, comportamente nejustificate de
caracteristicile realității prezente (stări confuzionale).
(2) Lista urgențelor psihiatrice este constituită din:
a) tulburare psihotică acută;
b) tulburări severe de comportament din cadrul tulburărilor de personalitate;
c) tulburări psihotice post-/intercritice în epilepsie;
d) sindromul confuzional (după eliminarea urgențelor medico-chirurgicale);
e) agitația psihomotorie;
f) episoade acute delirant-halucinatorii în psihoze (schizofrenie, tulburarea afectivă
bipolară) și în demențe;
g) episoade expansive severe;
h) episoade depresive moderate și severe;
i) episoade depresive cu risc suicidar;
j) sevraj alcoolic;
k) sevraj la alte substanțe psihoactive;
l) comportament suicidar acut sau recurent;
m) tulburări severe de comportament în retardul mintal;
n) tulburarea de conduită cu heteroagresivitate;
o) tulburare de spectru autist cu heteroagresivitate.