UNIVERSITAEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

DISCIPLINA MAȘINI AGRICOLE

Cercetări privind uniformitatea de semănat

folosind mașina Pneuma Sem II la cultura
porumbului

Îndrumători:

Prof. dr. Ioan DROCAȘ

Șef Lucrări Ovidiu Marius MARIAN

Autor:

Ceascai Mihai

2015
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

CUPRINS
REZUMAT ___________________________________________________________________ 4

ABSTRACT ___________________________________________________________________ 5

INTRODUCERE ________________________________________________________________ 6

CAPITOLUL. 2_________________________________________________________________ 7

CONSTRUCȚIA AGREGATELOR AGRICOLE __________________________________________ 7

2.1 Rolul lucrării de semănat în tehnologiile agricole ______________________________________ 9

2.2 Cerințe impuse mașinilor de semănat plante prășitoare _______________________________ 11

CAPITOLUL 3 ________________________________________________________________ 13

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL MAȘINILOR DE SEMĂNAT de precizie ___ 13

3.1 Cutia de seminţe_______________________________________________________________ 14

3.2 Brăzdarele maşinilor de semănat _________________________________________________ 15

3.2.1 Brăzdare tip patină ___________________________________________________________________ 15
3.2.2 Brăzdare cu discuri ___________________________________________________________________ 16

3.3 Aparate de distribuţie __________________________________________________________ 16

3.3.1 Aparate de distribuţie de tip disc cu orificii sau alveole ______________________________________ 17
3.3.2 Aparate de distribuţie de tip tambur cu alveole ____________________________________________ 18
3.3.3 Aparat de distribuţie de tip tambur cu degete _____________________________________________ 19
3.3.4 Aparatul de distribuţie de tip bandă cu orificii _____________________________________________ 20
3.3.5 Aparatul de distribuţie pneumatică de tip disc cu orificii _____________________________________ 21
3.3.6 Aparatul de distribuţie vacuumatică de tip tobă cu orificii ____________________________________ 23

3.4 Roţi de tasare şi antrenare _______________________________________________________ 24

3.5 Mecanismele secţiilor semănat ___________________________________________________ 24

3.6 Transmisia____________________________________________________________________ 25

Capitolul 4 __________________________________________________________________ 26

MATERIAL ȘI METODĂ ________________________________________________________ 26

4.1. Obiectivele lucrării ____________________________________________________________ 26

4.2 Tehnologia de semănat a porumbului ______________________________________________ 27

4.3 Cadrul natural în care s-au desfășurat experiențele în câmp ____________________________ 28

2
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

4.4 Construcția și funcționarea mașinii de semănat Pneuma Sem II _________________________ 30

4.4.1 Funcționarea mașinii _________________________________________________________________ 31
4.4.2 Reglarea distanței între semințe pe rând _________________________________________________ 31
4.4.3 Reglarea adâncimii de lucru ____________________________________________________________ 32
4.4.4 Reglarea roților de tasare ______________________________________________________________ 33

Capitolul 5 __________________________________________________________________ 34

REZULTATE OBȚINUTE ________________________________________________________ 34

5.1 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la cultura de

porumb _________________________________________________________________________ 34
5.1.1 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 5 km/h ____ 34
5.1.2 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 7 km/h ____ 36
5.1.3 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 9 km/h ____ 38

5.2 Rezultate privind păstrarea adâncimii de semănat la porumb __________________________ 40

CONCLUZII __________________________________________________________________ 43

3
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

REZUMAT
Lucrarea " Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la
cultura porumbului " a fost întocmită pentru a prezenta eficiența și productivitatea mașinii în
condiții de câmp.
În cadrul lucrării s-au efectuat experiențe în câmp cu mașina de semănat Pneuma Sem II,
la cultura de porumb, cu scopul de a determina influența vitezei asupra parametrilor de lucru ai
mașinii.
În ferma proprie din comuna Gâlgău se practică o agrotehnică adecvată, lucrările agricole
prezentând o mare importanță pentru eficiența fermei. Pe cele 25 de hectare se practică un
asolament complex , printre 3culturi numărându-se: porumbul, cerealele de toamnă, lucernă,
triticale, etc.
Experiențele au dovedit faptul că, având la dispoziție utilaje moderne dotate cu aparatură
de ultimă generație se poate practica o agricultură performantă, cu productivitate optimă și nu în
ultimul rând profitabilă.
La viteza de 5 km/h abaterile de la reglajele mașinii la cele două culturi au fost minime, pe
când la viteze crescute de 7 km/h acestea au fost mai mari însă cuprinse în limitele admise.
Abaterea de la distanța între semințe pe rând reglată, la viteza de 5 km/h a fost cuprinsă
între 3,87% - 10,09 %, la viteza de 7 km/h a fost între 6,81-11,09% %, iar la viteza de 9 km/h s-a
depășit limita maximă de 15% (3,04 – 18,18 %).
Abaterea de la adâncimea prestabilită, la viteza de 5 km/h a fost între 0,83 și 2,22 cm, la 7
km/h a fost cuprinsă între 1,15 și 2,44 cm, iar la viteza de 9 km/h abaterea a fost între 0,67 și 1,18
cm.
În ceea ce privește prezența semințelor în cuib, în urma experienței nu s-au înregistrat
goluri.
Prin lucrarea de față s-a arătat faptul că, mașina de semănat Pneuma Sem 2 poate lucra în
condiții de viteză mărită nedepășind viteza maximă de 9 km/h.

4
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

ABSTRACT
The paper " Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la
cultura porumbului " was based on this machine's efficiency and productivity in field conditions.
The experiments were carried out in the field with the sowing machine Pneuma Sem II,
while seeding maize in order to determine the influence of speed on the working parameters of the
machine.
At the own farm the agricultural technique is advanced, agricultural works featuring great
importance for an efficient farm. On the 25 hectare farm there is a complex crop rotation practice,
among the mentioned cultures being: maize, fall grains, alfalfa, triticale, etc..
Experiments have proven that, with modern equipment available, equipped with the latest
technology there can be practiced an agriculture performance with optimum productivity and not
least profitable.
At the speed of 5 km/h deviations from the machine's settings were minimal, while the
increased speed of 7 km/h the parameters were slightly higher but within the allowed limits. The
speed of 9 km/h determined the modification of the work quality indexes.
The deviation distance between seeds per row at the speed of 5 km/h was between 0,83-
2,22 cm, at the speed of 7 km/h it was between 6,81-11,09%, and at the speed 9 km/h it ranged
from 0,67 – 18,18%.
The deviation from the predetermined depth at the speed of 5 km/h was between 0,42 and
0,46 cm, at 7 km/h it was between 0,48 to 0,63 cm, and at the speed of 9km/h the deviation was
between -0,39 and -0.51 cm.
Regarding the presence of seeds in the nest, during the experience there were not recorded
any gaps.
The present work has shown that, the Pneuma Sem 2 seeding drill can work in conditions
of increased speed while keeping a very good quality of sowing but not to exceed the maximum
speed of 9 km/h.

5
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

INTRODUCERE
Semănatul reprezintă veriga tehnologică prin intermediul căreia se încorporează semințele
în sol în condiții pedo-climatice favorabile pentru obținerea de noi plante. Metodele de semănat
sunt diverse, fiind influențate de specia cultivată și de mai mulți factori precum modul de cultură,
condițiile mediului înconjurător, scopul culturii.
Semănatul poate fi efectuat prin împrăștiere sau în rânduri. Datorită unor neajunsuri
semănatul prin împrăștiere este folosit doar pe suprafețe reduse , la unele culturi legumicole sau la
supraînsămânțarea pajiștilor. Printre dezavantajele acestei metode de semănat amintim
repartizarea neuniformă a semințelor, răsărirea eșalonată, grad mare de îmburuienare, cantitate
mărită de sămânță la unitatea de suprafață.
Metoda de semănat în rănduri este utilizată la toate plantele de cultură mulțumită seriei de
avantaje pe care le oferă față de semănatul prin împrăștiere, printre aceste avantaje se numără
repartizarea uniformă a semințelor, asigurând fiecărei plante aceeași suprafață de nutriție fapt ce
conduce la răsărirea și dezvoltarea uniformă a culturii, semănatul în rânduri fiind propice pentru
mecanizarea lucrărilor de îngrijire.
Scopul prezentei lucrări este de a evidenția importanța mașinilor de semănat de precizie,
de a compara diferite tipuri constructive și de a aduce noi informații referitoare la tehnologia de
cultivare, pentru a ajunge la o performanță ridicată din punct de vedere agricol și economic.
Conceptul de agricultură de precizie are la ora actuală o semnificație profundă în ceea ce
privește dezvoltarea și practicarea unor tehnologii cât mai eficiente de cultivare a plantelor de
câmp, de aceea, obiectivele acestei lucrări includ și realizarea unor comparații în cadrul unei
experiențe în câmp, între diferite viteze de lucru a mașinii pentru semănat plante prășitoare Pneuma
Sem 2, fiind urmăriți indici precum păstrarea adâncimii de semănat, a distanței între semințe pe
rând și eventualele goluri.

6
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

CAPITOLUL. 2

CONSTRUCȚIA AGREGATELOR AGRICOLE

Fabricarea de tractoare şi maşini agricole reprezintă o industrie tradiţională în ţara noastră.
Cu o suprafaţă agricolă de 14635,5 mii hectare, dintre care 9405 mii hectare arabile, România
reprezintă una din ţările cu potenţial agricol important.
La Recensământul General Agricol 2010 s-au înregistrat 3.856 mii exploataţii agricole, din
care 3.825 mii (99,20%) sunt exploataţii agricole fără personalitate juridică (exploataţii agricole
individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale) şi 31 mii (0,80 %) sunt
exploataţii agricole cu personalitate juridică (regii autonome, societăţi/asociaţii agricole, societăţi
comerciale cu capital majoritar de stat/privat, institute/staţiuni de cercetare şi unităţi şcolare cu
profil agricol, consilii locale/primării, alte instituţii publice, unităţi cooperatiste şi alte tipuri de
unităţi).[14]
Suprafaţa agricolă utilizată pe total, în anul agricol 2009-2010, a fost de 13.298 mii ha, din
care 7.445 mii ha (55,99%) revin exploataţiilor agricole fără personalitate juridică şi 5.853 mii ha
(44,01%), exploataţiilor agricole cu personalitate juridică.
Suprafaţa agricolă utilizată ce revine, în medie, pe o exploataţie agricolă, la nivel naţional,
este de 3,45 ha. Exploataţiilor agricole fără personalitate juridică le revin, în medie, 1,95 ha, iar
celor cu personalitate juridică 190,84 ha.
În anul 2010 parcul de tractoare şi maşini agricole din România se prezenta astfel:
 tractoare agricole: 180433 buc;
 pluguri pentru tractor: 142671 buc;
 cultivatoare mecanice: 27795 buc;
 semănãtori mecanice: 69337 buc;
 maşini de stropit şi prăfuit cu tracţiune mecanicã: 5680 buc;
 combine autopropulsate pentru recoltat cereale: 25285 buc;
 combine autopropulsate pentru recoltat furaje: 797 buc;
 vindrovere autopropulsate pentru recoltat furaje: 1233 buc;
 prese pentru balotat paie şi fân: 7181 buc

7
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

200000

180000

160000 tractoare
pluguri
140000
cultivatoare
120000 semanatori
100000 masini de stropit

80000 combine cereale

combine furaje
60000
vindrovere
40000 prese balotat
20000

0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010

Fig. 2.1 Evoluția parcului de tractoare și mașini agricole

În prezent, în ţara noastră principalii producători de tractoare şi maşini agricole sunt: SC

MAT SA Craiova (tractoare, pluguri, grape, cultivatoare, combinatoare, semănători, maşini de
stropit, maşini de amendat şi fertilizat, remorci); SC IRUM SA Reghin (tractoare articulate
forestiere, tractoare agricole după licenţă MTZ Belarus); SC GEDA PRODEXIM SRL Bucureşti
(tractoare); SC TEHNOFAVORIT SA Bonţida (maşini fitosanitare, maşini pentru recoltat
furaje, amestecătoare, mori şi tocători furajere, remorci tehnologice, uscătoare şi selectoare de
cereale); SC MECANICA CEAHLĂU Piatra Neamţ (pluguri, grape, cultivatoare, freze,
combinatoare, semănători, maşini pentru erbicidare şi fertilizare, maşini pentru irigaţii, maşini de
recoltat porumb, prese de balotat, maşini pentru cultura cartofului); SC GRUP ROMET SA
Buzău (instalaţii de irigat); SC LEGMAS SA Năvodari (pluguri, grape, freze, combinatoare,
semănători, maşini de irigat, maşini de scos cartofi, maşini de plantat răsaduri); SC NOVUS SRL
Constanţa (maşini de irigat); SC SERVOLPANT SRL Bucureşti (maşini de stropit, maşini de
erbicidat, maşini de irigat); SC INSTIRIG SA Balş (instalaţii de irigat); SC DIEM SRL Braşov
(maşini de irigat); SC RURIS IMPEX SRL Craiova (motocultoare, motosape, motocositori,
motoferăstraie, maşini de tuns gazon, aparate de stropit).; SC IRIDEX GROUP IMPORT
EXPORT SRL Bucureşti (instalaţii de irigat).[14]

8
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

1000000
800000
MONDIAL
600000
Export de mașini de semănat
400000
Import de mașini de semănat
200000
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.2 Evoluția importurilor și a exporturilor de mașini de semănat pe plan mondial

2500
2000 ROMANIA
1500
Export de semănători
1000
Import de semănători
500
0
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.3 Evoluția importurilor și a exporturilor de mașini de semănat in România

Semănători aflate în uz in Romania

70000
65000
60000
55000
50000
2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009

Fig. 2.4 Evoluția numărului de mașini de semănat aflate în uz în România

2.1 Rolul lucrării de semănat în tehnologiile agricole

Lucrarea de semănat este prima verigă din lanţul tehnologic, cu pondere însemnată în
creşterea nivelului producţiei vegetale. Pe lângă cele de două aspecte de bază ale lucrării de
semănat, pregătirea terenului şi calitatea seminţelor pentru semănat, mai este necesară pregătirea

9
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

maşinilor de semănat, a tractoarelor şi a altor utilaje care participă la înfiinţarea culturilor agricole.
[3]
Calitatea lucrării de semănat este optimă atunci când pregătirea terenului a fost efectuată
la timp, favorizând activitatea de nitrificare și acumularea de umiditate în sol, iar în preziua sau în
ziua semănatului s-a realizat pregătirea patului germinativ cu utilaje agricole care asigură afânarea
solului până la adâncimea de semănat propusă, în funcție de cultură, fără a răscoli solul.
Astfel, sămânța este încorporată pe un strat de sol așezat, care creează posibilitatea de
ridicare a apei până la nivelul seminței prin ascensiune capilară, sămânţa fiind pusă în contact
intim cu solul, iar deasupra ei se găseşte stratul de sol afânat prin care pătrunde cu uşurinţă aerul
şi căldura şi care poate fi străbătut cu uşurinţă de coleoptilul plăntuței. Adâncimea de semănat
este specifică fiecărei culturi, dar ea depinde şi de textura solului, de gradul de umiditate şi de
nivelul la care se găseşte aceasta în sol, de felul germinaţiei (epigeică sau hipogeică), de lungimea
coleoptilului, de mărimea seminţei (cantitatea de substanţe de rezervă din bob) etc. Semănatul de
calitate asigură o bună germinaţie a seminţelor, răsărirea explozivă şi uniformă, creşterea şi
dezvoltarea normală a plantelor cu acoperirea terenului de timpuriu şi cu posibilitatea de a învinge
concurenţa cu buruienele.[3]
Obiectivele urmărite la efectuarea lucrării de semănat sunt:
 Încorporarea în sol a semințelor la distanțe și adâncimi stabilite ca optime, potrivit
cerințelor agrobiologice ale fiecărei culturi.
 Favorizarea germinării, creșterii și dezvoltării plantelor de cultură prin valorificarea la
optim a condițiilor de mediu.[11]
Condiţiile de calitate impuse de agrotehnică lucrării de semănat țin cont in mare
măsură de următoarele:
 Pregătirea terenului în vederea lucrării de semănat reprezintă un factor de bază în
realizarea unei producţii ridicate. Acesta trebuie afânat în profunzime până la
adâncimea la care se execută semănatul, nivelat, fără resturi vegetale, iar mărunţirea
solului trebuie astfel făcută încât fracţiunile cu dimensiuni de până la 3 cm să fie în
procent de minim 95 %. În ceea ce priveşte umiditatea terenului, aceasta trebuie să
fie cea optimă pentru tipul de sol în care se execută semănatul.
 Metoda de semănat se referă la modul de repartizare a seminţelor pe suprafaţa
terenului. Se cunosc mai multe metode de semănat, care diferă între ele după modul
cum se face repartizarea seminţelor pe suprafaţa solului, precum şi după forma
profilului suprafeţei solului în care se seamănă.
10
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

 Adâncimea de semănat reprezintă adâncimea la care trebuie încorporate seminţele

în sol şi care are un rol deosebit în procesul de germinare şi răsărire a culturilor şi
pentru rezistenţa plantelor tinere la factorii de mediu nefavorabili şi la fenomenul
de dezrădăcinare.
 Densitatea culturii este un element agrotehnic hotărâtor al lucrării de semănat şi este
dată de numărul de seminţe germinabile, introduse în sol, pe unitatea de suprafaţă.
Depinde de mai mulţi factori între care se pot enumera: specie cultivată, scopul
culturii, zona, modul de întreţinere şi recoltare.
 Perioada agrotehnică optimă (epoca de semănat) este un element agrobiologic al
lucrării de semănat care, pe lângă biologia fiecărei plante, depinde de condiţiile
climatice, de sol, relief etc. [3]

2.2 Cerințe impuse mașinilor de semănat plante prășitoare

Maşinile de semănat sunt destinate pentru efectuarea lucrării de semănat, proces

tehnologic care constă în efectuarea concomitentă a operaţiilor de dozare, de repartizare
uniformă a seminţelor pe unitatea de suprafaţă şi de încorporare în sol a acestora la
adâncimi de lucru prescrise, impuse prin condiţiile agrotehnice, în funcţie de cultura care
se seamănă. [2]
Maşinile de semănat trebuie să satisfacă anumite cerinţe de ordin agrotehnic şi
constructiv.
Principalele cerinţe de ordin agrotehnic impuse maşinilor de semănat sunt
următoarele:
 să poată fi utilizate la un număr cât mai mare de culturi; în acest scop maşinile de
semănat trebuie să fie prevăzute cu posibilitatea reglării distribuitoarelor pentru a
putea modifica numărul de semințe la hectar, corespunzător normelor de
însămânţare impuse fiecărei culturi, a distanţelor dintre rânduri şi a adâncimii de
îngropare a seminţelor, conform tehnologiei aplicate pentru culturile respective;
 să asigure uniformitatea distribuției semințelor respectiv a normelor de însămânţare,
în limitele vitezelor de lucru corespunzătoare condiţiilor de exploatare ale maşinii;

11
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

 să asigure repartizarea uniformă a seminţelor atât pe lăţimea de lucru cât şi pe

rândurile de plante; pentru aceasta, toate secțiile maşinii de semănat trebuie să
distribuie în acelaşi timp cantităţi de seminţe exacte, respectiv pe fiecare unitate de
lungime a rândurilor trebuie să se distribuie aceleaşi cantităţi de seminţe la distanțe
egale, fluxul de seminţe debitat spre brăzdare trebuind să fie uniform;
 să asigure încorporarea seminţelor la aceeaşi adâncime iniţial reglată, conform
cerinţelor impuse de condiţiile pedoclimatice şi de particularităţile culturii
respective, asigurând în acest mod răsărirea simultană a plantelor;
 în procesul de distribuţie a seminţelor realizat de maşină, să nu se producă
vătămarea seminţelor;
 calitatea procesului de lucru executat de maşina de semănat să nu fie dependentă de
panta terenului şi de viteza de lucru a agregatului.

12
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

CAPITOLUL 3

STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIUL

MAȘINILOR DE SEMĂNAT de precizie

Părțile componente principale ale unei mașini de semănat în cuiburi sunt: cadru, roți de
sprijin, secții de lucru, organe de conducere, dispozitiv de tracțiune sau de cuplare la ridicătorul
hidraulic al tractorului, mecanisme, etc.
O secție de lucru este formată din cadru prevăzut cu dispozitiv de prindere la cadrul maşinii
cu posibilitatea de a urmări microrelieful terenului cu ajutorul roților proprii, care au şi rol de tasare
(la unele maşini roțile secțiilor sunt şi roți de antrenare), cutie de alimentare cu semințe, aparat de
distribuție, brăzdar, transmisie. În figura 3.1 este reprezentată schema unui agregat complex pentru
semănat de precizie, iar în figura 3.2 este prezentată o secție de ssemănat.

Fig. 3.2 Agregat complex pentru semănat

1-buncăr de semințe; 2-roată de copiere;3-motor electric pentru acționarea sistemului de

distribuție;4/5- sistem de distribuție a semințelor;6- brăzdare și roți de tasare;7- buncăr pentru
îngrășământ; 8- sistem de dozare a îngrășămintelor; 9- pompă gidraulică; 10- exhaustor/ventilator;
11- distribuitor de îngrășăminte; 12- brăzdar disc pentru încorporarea îngrășămintelor; 13-
marcator de urmă.

13
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 3.2 Secţie de semănat (Amazone)

1-buncăr de semințe; 2-sistem pneumatic de distribuție;3-semințe;4-rolă pentru întreruperea
depresiunii;5-tub pentru conducerea semințelor;6-disc pentru întroducerea semințelor în rigole.

3.1 Cutia de seminţe

În general, la maşinile universale de semănat, cutia de seminţe este comună pentru mai
multe brăzdare, pe când la majoritatea maşinilor de precizie, fiecare secţie are cutia proprie.
Tendinţa actuală de simplificare a maşinilor de semănat a dus la realizarea unor maşini de precizie
(pneumatice sau centrifuge) cu o singură cutie pentru toate brăzdarele.[13]
Cutiile de seminţe au, de obicei, formă alungită cu secţiunea transversală dreptunghiulară
la partea superioară şi trapezoidală la partea inferioară. Semănătorile centrifugale au o formă
cilindro-conică. Cele mai utilizate forme de cutii sunt prezentate, în secţiune, în figura 3.3. La
partea inferioară a fiecărei lăzi sunt prevăzute orificii de scurgere a seminţelor spre aparatele de
distribuţie, secţiuni diferite (cele mai utilizate fiind secţiunile dreptunghiulare şi circulare).

Fig. 3.3 Cutii de seminţe

14
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Dimensiunile orificiilor de scurgere se aleg astfel încât ele trebuie să permită trecerea
uşoară a cantităţii maxime de sămânţă cerută la hectar. Diametrul echivalent al acestora variază de
la o construcţie la alta şi este cuprins între 50-70 mm.
Pentru asigurarea unei alimentări uniforme cu seminţe a distribuitoarelor, în interiorul
cutiilor se montează agitatoare sub formă de cuie sau palete care au o mişcare de rotaţie continuă
sau o mişcare oscilatorie.

3.2 Brăzdarele maşinilor de semănat

Procesul de semănat se desfăşoară în două faze principale: prima fiind crearea unui curent
de seminţe şi conducerea acestora în corpul brăzdarului, iar cea de-a doua constă în pregătirea
brazdei, repartizarea seminţelor pe fundul brazdei şi acoperirea acestora cu sol.
A doua fază este considerată extrem de importantă pentru calitatea semănatului şi este
realizată prin intermediul brăzdarelor.[4]
Destinaţia brăzdarelor este de a forma brazda, de a introduce în brazdă, într-un mod
determinat seminţele venite de la aparatul de distribuţie şi de a acoperi seminţele cu sol.
Respectarea cerinţelor agrotehnice privind repartizarea uniformă a seminţelor de-a lungul
brazdei şi la o adâncime determinată depinde în primul rând de modul în care decurge procesul
formării brazdei şi de modul în care seminţele ajung în corpul brăzdarului, adică de forma şi
dimensiunea curentului de seminţe în timpul trecerii sale din brăzdar în brazdă.

3.2.1 Brăzdare tip patină

Aceste tipuri de brăzdare se folosesc la maşinile de semănat în cuiburi lucrând la adâncimi

de 8 pâna la 12 cm.
În construcţia actualelor semănători utilizate la noi în țară se folosesc două tipuri de
brăzdare. La maşinile la care aparatul de distribuţie este dispus la distanţă mică faţă de sol (cazul
maşinilor SPC 6 cu distribuţie pneumatică) forma brăzdarelor este cea arătată în figura 3.4, fiind
formate dintr-un vârf de despicare a solului şi doi pereţi laterali care formează rigole.[12]
La maşinile de semănat cu aparate de distribuţie mecanică brăzdarul (figura 3.4) este format
din corp de care la partea inferioară se fixează vârful. Corpul brăzdarului este realizat sub forma
unui tub prin care se face conducerea seminţelor spre rigola deschisă de brăzdar.

15
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 3.4 Brăzdare tip patină

Brăzdarele tip patină în timpul deplasării despică solul şi formează rigola prin presare
laterală a acestuia de către flancurile laterale.

3.2.2 Brăzdare cu discuri

Brăzdarele cu un disc sunt aşezate înclinat faţă de direcţia de înaintare şi seminţele în
spatele acestuia. Aceste brăzdare favorizează acoperirea seminţelor cu pământ uscat, provocându-
se astfel uscarea solului şi înrăutăţind condiţiile de germinaţie.
Brăzdarul cu două discuri este format din două discuri plane aşezate înclinate cu unghiul
între 9 – 120 astfel ca tăişurile lor să vină în contact într-un punct, numit punct de tangenţă şi se
află la o oarecare înălţime de la suprafaţa de rostogolire.
Dacă deplasăm discul plat, aşezat în stratul de sol afânat sub un unghi oarecare faţă de
direcţia de tracţiune, simultan cu rotirea sa, el va deplasa o cantitate anumită a stratului de sol
creând o brazdă asemănătoare cu cele formate de discul convex.

3.3 Aparate de distribuţie

În prezent, pe plan mondial, în construcţia maşinilor de semănat plante prăşitoare se

folosesc diferite tipuri de aparate de distribuţie. Caracteristic tuturor acestor tipuri de aparate este
faptul că elementele active ale acestora realizează antrenarea a câte unei seminţe. În funcţie de
modul în care elementul activ realizează antrenarea seminţelor, aparatele de distribuţie pot fi cu
distribuţie mecanică sau cu distribuţie pneumatică.
Aparatele cu distribuţie mecanică pot fi de tip disc cu orificii, disc cu alveole, tambur cu
alveole, tambur cu degete şi benzi cu orificii. La aceste aparate, fiecare orificiu sau alveolă
realizează antrenarea câte unei seminţe şi evacuarea acesteia spre brăzdar. Pentru realizarea
semănatului a mai multor seminţe în cuib, la unele maşini, se prevăd în corpul brăzdarului
mecanisme de evacuare forţată a grupurilor de seminţe. În acest caz, antrenarea fiecărei seminţe
se face individual, mecanismul realizând evacuarea periodică a grupului de seminţe din corpul
brăzdarului.[10]

16
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Aparatele cu distribuţie pneumatică pot fi de tip disc cu orificii sau tambur cu orificii. La
aceste aparate, fiecare orificiu realizează antrenarea a câte unei seminţe, ca urmare a unei diferenţe
de presiune ce se crează în dreptul orificiului.

3.3.1 Aparate de distribuţie de tip disc cu orificii sau alveole

Organul principal al acestor aparate este reprezentat printr-un disc prevăzut cu orificii sau
alveole, ce este antrenat (mecanic sau electric). Discurile pot avea orificii sau alveole de forme şi
dimensiuni diferite reprezentate în figura 3.5, corespunzătoare formelor şi dimensiunilor
seminţelor pentru semănatul cărora sunt destinate.

Fig. 3.5 Discuri cu orificii sau alveole

Discul cu orificii sau alveole se dispune în partea inferioară a cutiei de seminţe, pe fundul
acesteia. Discul se dispune orizontal sau înclinat. Fundul cutiei este prevăzut cu un orificiu de
evacuare a seminţelor în brăzdar.
Pe partea superioară, pe o porţiune, discul este acoperit cu un capac 1 (figura 3.6). Porţiunea
neacoperită a discului este în contact cu seminţele din cutia de seminţe. Deasupra discului, pe
porţiunea acoperită a acestuia, sunt prevăzute răzuitorul de seminţe 2 şi degetul de evacuare 3,
dispus deasupra orificiului de evacuare a seminţelor. Răzuitorul şi degetul de evacuare sunt
menţinute de capacul 1.

Fig. 3.6 Discul cu alveole, razuitorul şi degetul de evacuare

Seminţele vin în contact permanent cu porţiunea neacoperită a discului. Ca urmare, câte o

sămânţă intră în fiecare orificiu sau alveolă, fiind antrenată apoi în mişcarea de rotaţie discului.

17
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Seminţele care nu au intrat complet în orificii sau alveole sunt îndepărtate de răzuitor.
Seminţele intrate în orificii sau alveole sunt transportate de disc şi sunt evacuate forţat de degetul
de evacuare, din orificiu în brăzdar.[13]
Umplerea orificiilor sau alveolelor cu seminţe la aceste aparate se face în condiţii bune
dacă viteza periferică a discului, corespunzătoare razei de dispunere a orificiilor sau alveolelor,
este mai mică de 0,3 m/s. La depăşirea acestei viteze, procesul umplerii alveolelor sau orificiilor
se înrăutăţeşte, influenţând negativ precizia de semănat.

3.3.2 Aparate de distribuţie de tip tambur cu alveole

Construcţia unui aparat de tip tambur cu alveole este prezentată în figura 3.7. Tamburul 1
cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Alveolele pe tambur se dispun pe un rând sau pe
două rânduri. Forma alveolelor depinde de forma şi mărimea seminţelor.

Fig. 3.7 Aparat de distribuţie de tip tambur cu alveole

Seminţele vin în contact cu partea superioară a tamburului şi intră în alveole, fiind antrenate
în mişcarea de rotaţie a acestuia. Surplusul de seminţe antrenat de alveole este îndepărtat prin
intermediul cilindrului de cauciuc 2. Ca urmare, în fiecare alveolă rămâne câte o sămânţă.
Evacuarea seminţelor din alveole se face prin cădere liberă. Pentru asigurarea evacuării fiecărei
seminţe, la partea inferioară a aparatul este prevăzut cu un deflector fix 3, montat în şanţul
longitudinal prevăzut între alveole.

18
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Aceste aparate se prevăd cu tambure cu alveole de dimensiuni diferite, corespunzătoare

dimensiunii seminţelor.
Un alt tip constructiv de aparat de distribuţie cu alveole este cel prezentat în figura 3.8.
Tamburul 1 cu alveole este montat pe un arbore orizontal. Pe fundul fiecărei alveole este prevăzut
câte un orificiu.[6]
Umplerea alveolelor cu seminţe se face în timpul trecerii acestora prin dreptul stratului de
seminţe ce curge din cutia de sminţe 2. Într-o alveolă pot intra mai multe seminţe. În procesul de
lucru, alveolele umplute cu seminţe în timpul rotirii tamburului trec prin faţa ajutajului 3, prin care
este suflat un current de aer debitat de un ventilator. Aceste current de aer îndepărtează surplusl
de seminţe intrat în alveolă. Sub acţiunea curentului de aer, sămânţa dispusă în fundul alveolei este
ţinută în alveolă, fiind presată în aceasta. Surplusul de seminţe este evacuat din alveolă de aerul
care nu trece prin orificiul din fundul alveolei. În felul acesta, în fiecare alveolă rămâne câte o
sămânţă care este evacuată prin partea inferioară a aparatului.[8]

Fig. 3.8 Aparat de distribuţie de tip tambur cu alveole, cu evacuarea pneumatică a surplusului de
seminţe

3.3.3 Aparat de distribuţie de tip tambur cu degete

Aparatul (figura 3.9) este format din tamburul 1 pe care sunt montate articulat degetele 2.
Fiecare deget este prevăzut cu câte o paletă 3. Sub acţiunea arcului 4, degetele sunt rotite astfel

19
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

încât paletele să vină în contact cu discul fix 5. In spatele discului 5, pe acelaşi arbore cu tamburul
1, este montat tamburul 6 care reprezintă tamburul de antrenare al transportorului cu racleţi 7, acest
transportor este montat pe tamburul 6 şi pe tamburul de întindere 8.
Tamburul 1 şi tamburul 6 primesc mişcare de rotaţie. Degetele 2 întind cama 9, se
îndepărtează de discul 5 şi trec prin masa de seminţe. Se realizează astfel antrenarea seminţelor
între disc şi paletă. Dupa părăsirea camei, sub acţiunea arcurilor, degetele se rotesc şi prind seminţe
între disc şi paletă. Seminţele prinse sunt transportate până la gura de descărcare 10. Pringura 10,
seminţele cad pe transportorul 7. Fiecare sămânţă distribuită cade într-un compartiment şi este
transportată spre brăzdar.Trecând prin zona riflată 11, surplusul de seminţe este îndepărtat.

Fig.3.9 Aparat de distribuţie de tip tambur cu degete şi transportor cu racleţi

3.3.4 Aparatul de distribuţie de tip bandă cu orificii

Astfel de aparate se folosesc pentru semănatul seminţelor de sfeclă de zahăr. Organul

principal al aparatului este format din banda 1 (figura 3.10) montată pe role. Banda are lăţimea de
30 mm şi grosimea de 3 mm, fiind prevăzută cu orificii. În partea inferioară a benzii cu orificii,
este prevăzută o placă suport 2. Seminţele, venind în contact cu banda cu orificii, intră în orificiile
20
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

acesteia şi sunt antrenate în mişcarea benzii. După depăşirea marginii plăcii suport, seminţele cad
în rigola deschisă de brăzdar. Îndepărtarea surplusului de seminţe se face de rola 3. Banda este
antrenată de tamburul 4.[13]

Fig.3.10 Aparat de distribuţie de tip bandă cu orificii

3.3.5 Aparatul de distribuţie pneumatică de tip disc cu orificii

La acest aparat, antrenarea seminţelor se face prin crearea unor diferenţe de presiune în
dreptul orificiilor discului 1 (figura 3.11). Într-o parte a discului 1 se găseşte camera de alimentare
2, iar în partea opusă o cameră de depresiune 3. Din camera de depresiune se aspiră aer, prin
intermediul unui exhaustor. Camera de depresiune vine în contact cu discul pe care se dispun
orificiile. Pe figură, zona cu care vine discul în contact cu camera de depresiune este reprezentată
punctat.Discul este prevăzut cu un agitator elastic 4, montat pe arborele aparatului.

A B
Fig. 3.11 Aparat de distribuţie pneumatic de tip disc cu orificii

Maşinile se semănat echipate cu astfel de aparate se prevăd cu discuri de schimb cu orificii

de diametre diferite, corespunzătoare dimensiunii seminţelor.

21
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

La aceste aparate, precizia de semănat este influenţată atât datorită faptului că desprinderea
seminţelor de pe disc nu se face în acelaşi punct, cât şi datorită faptului că seminţele în timpul
căderii în rigola deschisă de brăzdar descriu traiectorii diferite.
Pentru mărirea preciziei de semănat, respectiv pentru înlăturarea cauzelor ce modifică
valorile distanţelor între cuiburi pe rând, în construcţia acestor tipuri de aparate, în prezent se
manifestă unele tendinţe de perfecţionare. Astfel, pentru micşorarea spaţiului de cădere liberă a
seminţelor, aceste aparate se montează în corpul brăzdarului. Totodată, pentru a asigura evacuarea
seminţelor din aparat în acelaşi punct, aceste aparate se prevăd cu sisteme mecanice de evacuare a
seminţelor.[2]
În figura 3.12 este reprezentată schema unui aparat cu distribuţie pneumatică şi evacuare
mecanică a seminţelor. Aparatul este format din discul 1, prevăzut cu grupuri de câte două orificii
şi discul 2, montate pe acelaşi arbore. Lateral, la periferie, discul 2 este prevăzut cu palete, numărul
paletelor fiind egal cu numărul grupurilor de orificii. In spatele discului 1 este camera de
depresiune 3, reprezentată punctat. Discul 2 este prevăzut cu carcasa 4. antrenarea seminţelor se
face prin aspirarea acestora pe orificiile discului, datorită existenţei diferenţei de presiune între
cele două părţi ale orificiilor. La trecerea seminţelor antrenate prin dreptul deflectorului 5,
semințele antrenate în plus sunt îndepărtate, rămânând câte o sămânţă pe fiecare din orificiile
situate în partea inferioară a discului.
Desprinderea seminţelor de pe discul 1 se face când orificiul iese din dreptul camerei de
depresinue. Desprinzându-se de disc, fiecare sămânţă cade în spaţiul delimitat de două palete
alăturate de pe discul 2. În continuare, transportorul seminţelor se face cu ajutorul paletelor.
Evacuarea fiecărei seminţe din aparat se face periodic în acelaşi punct b, care reprezintă marginea
orificiului de evacuare din carcasa 4.

22
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 3.12 Aparat de distribuţie pneumatic cu evacuare mecanică a seminţelor

3.3.6 Aparatul de distribuţie vacuumatică de tip tobă cu orificii

Un aparat de distribuție vacuumatic de tip tobă cu orificii este prezentat în figura 3.13.

Fig. 3.13 Aparatul de distribuţie vacuumatică de tip tobă cu orificii

1- tub pentru conducerea semințelor la brăzdare; 2 – clapetă de obturare

Funcțioarea aparatului de distribuție vacuumatică de tip tobă cu orificii este următoarea

(fig. 3.2): la baza buncărului de semințe (fig. 3.2/1) se află toba de distribuție (fig. 3.2/2) în
interiorul căreia se află depresiune; pe toba de distribuție se află rânduri de orificii egal cu numărul
de secții de semănat; spre deosebire de semănătorile clasice, în camera de semințe este introdus un
curent de aer, reglabil, care asigură agitarea semințelor; la fiecare orificiu aderă câte o sămânță,
excesul de boabe fiind eliminat de răzuitor; în dreptul tubul ui pentru conducerea semințelor,

23
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

depresiunea este întreruptă de o rolă atașată în interiorul tobei (fig. 3.2/4); sămânța detașată de pe
tobă ajunge în interiorul tubului pentru conducerea semințelor la brăzdare; de aici semințele sunt
transportate până la brăzdare de unde sunt depuse pe fundul rigolei.
În cazul în care o secție este oprită, clapeta de obturare (fig. 3.13/2) oprește trecerea
semințelor în tubul de conducere, semințele reîntorcându-se în camera de semințe.

3.4 Roţi de tasare şi antrenare

Acoperirea seminţelor la maşinile de semănat plante prăşitoare se face prin intermediul

roţilor se tasare şi al aripioarelor de acoperire. Frecvent, roţile de tasare îdeplinesc şi rol de roţi de
antrenare a aparatelor de distribuţie. Roţile de tasare pot fi metalice sau cu pneuri, profilul acestora
fiind diferit.
La unele maşini de semănat plante prăşitoare, formarea rigolei şi acoperirea seminţelor se
realizează prin intermediul unor organe suplimentare.

3.5 Mecanismele secţiilor semănat

Montarea secţiilor de semănat pe cadrul maşinii se face articulat, asigurându-se astfel

posibilitatea copierii neregularităţiilor terenului de fiecare secţie în parte. Ca organe pentru
copierea neregularităţilor terenului servesc fie roţile de tasare/antrenare, fie roţi suplimentare
folosite pentru tasarea solului pe zona de lucru a brăzdarului.[12]
În figura 3.14 sunt reprezentate diferite scheme de mecanise ale secţiilor de semănat.

Fig. 3.14 Mecanisme ale secţiilor de semănat

24
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

3.6 Transmisia

Acţionarea aparatelor de distribuţie la maşinile de semănat plante prăşitoare se poate face

individual sau centralizat. În primul caz, acţionarea aparatului secţieide semănat se face de la roata
de tasare/antrenare, prin intermediul unei transmisii cu lanţ. În cazul transmisiei centralizate
acţionarea unui grup de aparate de distribuţie se face de la roţi de antrenare. În acest caz
transmiterea mişcării se face prin lanţuri şi arbori cardanici.[8]
Pentru reglarea distanţei între cuiburi pe rând, transmisiile maşinilor de semănat plante
prăşitoare se prevăd cu posibilitatea obţinerii a mai multor rapoarte de transmitere, folosind roţi
de schimb sau cutii de viteze.

25
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Capitolul 4

MATERIAL ȘI METODĂ

4.1. Obiectivele lucrării

În cadrul lucrării s-au efectuat experiențe în câmp cu mașina de semănat Pneuma Sem II ,
la cultura de porumb, cu scopul de a determina influența vitezei asupra parametrilor de lucru ai
mașinii.
Din literatura de specialitate se cunoaște că mărirea vitezei de deplasare are o influență mai
mare sau mai mică asupra parametrilor principali de lucru în funcție de tipul mașinii.
În cadrul acestei lucrări agregatul de semănat format din mașina Pneuma Sem II și tractorul
Fiat 666 DT a fost testat în condiții de câmp.
S-au făcut încercări la trei viteze diferite 5, 7 și 9 km/h și s-au urmărit următorii indici:
uniformitatea distribuției semințelor, păstrarea distanței între semințe pe rând, păstrarea adâncimii
și prezența semințelor în cuib.
În urma experiențelor s-a ținut cont de faptul că lucrarea de semănat trebuie efectuată într-
o perioadă relativ scurtă, în funcție de epoca de semănat considerată ca optimă, în condiții variate
de câmp, factorii determinanți fiind condițiile pedoclimatice și agregatele avute la dispoziție, toate
cele menționate rezumându-se la productivitatea și eficiența de lucru a mașinii de semănat Pneuma
Sem II.

26
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

4.2 Tehnologia de semănat a porumbului

În prezent, porumbul face parte din categoria celor mai importante plante cultivate, datorită
productivității ridicate și a gamei largi de folosință începând cu hrana oamenilor, furajarea
animalelor și ca materie primă pentru diferite industrii.
Porumbul a fost introdus în țara noastră în sec. al XVII-lea unde a găsit condiții pedo-
climatice favorabile, motiv pentru care s-a răspândit rapid în cultură, România devenid o mare
cultivatoare de porumb.
În România , pentru întreaga suprafată cultivată cu porumb se folosește sămânță hibridă
(HD,HS,HT), aceasta trebuie să aparțină hibrizilor zonați, să aibă minimum 98% puritate și peste
90% facultate germinativă. Un aspect important al materialului săditor la porumb este "cold-
testul", adică analiza la rece a germinației semințelor pentru a testa capacitatea acestora de a
suporta condiții nefavorabile (temperatură scăzută și umiditate crescută a solului) ce pot interveni
dupa semănat.[5]
Totodată, pentru realizarea unei răsăriri uniforme și obținerea unei densități
corespunzătoare, și pentru a putea folosi mașini de semănat de precizie, este necesară calibrarea
semințelor.
Semănatul porumbului poate să înceapă când temperatura în sol atinge 8-10˚ C, la
adâncimea de 10 cm și vremea este în curs de încălzire. În condițiile menționate se asigură
umiditatea necesară germinației, încolțirea și răsărirea petrecându-se într-un timp mai scurt.
Un alt factor important pentru realizarea de producții mari este desimea de semănat (tabelul
4.1).
Tabel 4.1
Tabel cu desimea plantelor la hectar
Desimea plantelor de porumb(mii/ha)
Grupa de maturitate a Pe teren Pe teren
hibrizilor neirigat irigat
Timpurii 50-60 65-80
Mijlocii 45-55 60-80
Târzii 45-50 60-80
Adâncimea de semănat a porumbului este de 5-7 cm pe solurile mijlocii si 6-8 cm pe
solurile ușoare. Semănatul se realizează la 70 cm distanță între rânduri cu viteze de lucru de 5-8
km/h , cu semănători de precizie.

27
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

4.3 Cadrul natural în care s-au desfășurat experiențele în câmp

Gâlgău este o comună în județul Sălaj, Transilvania, România. Are în componență 9 sate:
Gâlgău (reședință), Bârsău Mare, Căpâlna, Chizeni, Dobrocina, Fodora, Frâncenii de Piatră, Glod
și Gura Vlădesei (figura 4.1)

Fig. 4.1 Localizarea cadrului natural

Localitatea se află aşezată la 88 km distanţă faţă de reşdinţa de judeţ, Zalău, 22 km faţă de

municipiul Dej și 30 km de oraşul Târgu Lăpuş.
Comuna Gâlgău are o suprafata de 7531 ha, din care 7015 ha extravilan si 516 ha
intravilan. In cele 9 sate sunt aproximativ 2700 de locuitori.
Cercetările experimentale privind semănatul porumbului folosind mașina Pneuma Sem II
s-au desfășurat în localitatea Glod, în cadrul fermei proprii.
Ferma dispune de un parc de utilaje complet care cuprinde:
*2 tractoare
*2 semănători
*1 combine de recoltat
*2 grape cu discuri;1 grapă rotativă;2 pluguri
*1 MET, magazii de 150 tone.

. Ferma exploatează un număr de 25 de hectare structurate astfel:

*15 ha porumb
*6 ha cereale păioase
*0,6 ha floarea soarelui
*1 ha lucernă
*0,7 ha fasole
*1 ha mazăre
*0,3 ha legume

28
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Pentru a realiza experiențele în câmp, s-a folosit un tractor Fiat 666 DT în agregat cu mașina
de semănat Pneuma Sem II. Pentru cultura de porumb s-a semănat la o adâncime de 7 cm.
Semănatul s-a efectuat la trei viteze diferite (5,7 și 9 km/h) fiecare pe o lungime de 110 de metri.
S-au făcut determinări la fiecare viteză, de la patru secții în 3 repetiții.
Prelevarea datelor a fost facută cu ajutorul unei rigle și a unei rulete, semințele fiind
dezgropate cu o lopățică legumicolă, câte patru semințe după fiecare secție, fiind notate distanțele
dintre semințe pe rănd, adâncimea acestora și prezența lor în cuib (figura 4.2).

Fig. 4.2 Schema de prelevare a datelor

29
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

4.4 Construcția și funcționarea mașinii de semănat Pneuma Sem II

În figura 4.3 este prezentată schema mașinii Pneuma Sem II.

Fig. 4.3 Mașina de semănat Pneuma Sem II

1-cadru;2-triunghi de prindere la tractor;3-exhaustor;4-roată de sprijin/antrenare;5-cutie de

semințe;6-cutie de viteze;7-marcator;8-picior de sprijin.

In figura 4.4 este prezentată schema unei secții de la mașina Pneuma Sem II.

Fig. 4.4 Secția de semănat a mașinii Pneuma Sem II

9-capacul cutiei de semințe;10-șubăr;11-disc cu orificii;12-scala de reglaj a răzuitorului;13-maneta

de reglare a adâncimii de semănat;14-roți de limitare a adâncimii de semănat;15-maneta de reglare
a presiunii roților de acoperire.

30
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

4.4.1 Funcționarea mașinii

La conectarea prizei de putere este pus în funcțiune exhaustorul care crează depresiune,
aceasta fiind transmisă prin furtunele de presiune joasă la camera de depresiune a aparatului de
însămânţare. Datorită vacumului, seminţele, aflate în camera de alimentare sunt atrase la orificiile
discurilor distribuitoare. În timpul deplasării semănătorii, discurile se rotesc, fiind antrenate printr-
o transmisie cu lanț de către roata de copiere și realizează depunerea acestora în rigola deschisă de
brăzdar. Seminţele prinse de disc, trec paralel cu răzuitorul care înlătură surplusul de boabe lăsând
doar câte un bob la fiecare orificiu al discului.

4.4.2 Reglarea distanței între semințe pe rând

Se realizează de la cutia de viteze (6,figura 4.3).Modul de montare a lanțului pe roțile de

lanț este prezentat în figura 4.5.
Reglarea numărului de semințe la hectar se realizează prin modificarea raportului de
transmisie, alegerea discului cu orificii și diametrul orificiilor.
Pentru cultura de porumb semănatul s-a realizat cu un număr de 65000 boabe la hectar.
Pentru determinarea distanței între boabe pe rând s-a folosit formula:
10000
𝑎= ∗ 100 (𝑐𝑚)= 22 (cm)
𝑁∗𝑑

Rezultă din tabelul mașinii că pentru a semăna porumb la o distanța de 22 cm între semințe
pe rând trebuie ales un disc cu 22 de orificii (cu un diametru de 4,5 mm) și raportul de transmisie
A6 (figura 4.5).

31
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 4.5 Modul de reglare a distanței între plante pe rând

4.4.3 Reglarea adâncimii de lucru

Reglarea adâncimii de lucru se realizează de la maneta din figura 4.6 în funcție de tabelul
din figura 4.7. Adâncimea minimă este de 1 cm iar cea maximă de 8,5 cm. Pentru porumb mașina
s-a reglat la adâncimea de 8 cm (pozitia GH).

Fig. 4.6 Dispozitiv de reglare a adânciii

1-maneta pentru reglarea adăncimii de lucru

32
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 4.7 Tabelul pentru reglarea adâncimii de lucru

4.4.4 Reglarea roților de tasare

În funcție de condițiile solului și sămânță, se vor alege reglajele adecvate pentru a dispune
de o acoperire optimă și un contact cât mai bun între sămânță și sol favorizând germinația și
răsărirea uniformă (figura 4.13).

A B

Fig. 4.8 Reglarea roților de tasare

A-maneta de ajustare a presiunii pe sol a roților de tasare;B-distanțiere pentru reglarea unghiului

și a distanței între roți.

33
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Capitolul 5

REZULTATE OBȚINUTE

5.1 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe

rând la cultura de porumb

5.1.1 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la

viteza de 5 km/h

Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 5

km/h sunt prezentate în tabelul 5.1 și figura 5.1.
Tabel 5.1
Rezultate privind distanța între semințe pe rând la viteza de 5 km/h
Nr. Determinarea 1 Determinarea 2 Determinarea 3
secție
1 23,0 24,0 25,2
24,0 22,0 26,0
23,5 25,0 22,5
2 23,0 23,0 25,0
26,0 23,0 25,0
24,0 25,0 23,0
3 22,0 23,0 23,5
22,5 22,5 22,0
22,0 24,0 24,0
4 23,0 24,5 25,0
24,0 24,0 25,0
24,5 24,0 24,0

Uniformitatea de distribuție a semințelor pe rând pentru cele șase secții de semănat la viteza
de 4 km/h este prezentată în figura 5.2.

34
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

25.50
25.3
25.00

24.50
24.22
24.11
23.91
24.00
Centimetri

23.50

23.00 22.83

22.50

22.00

21.50
1 2 3 4
Secția

Fig. 5.1 Uniformitatea de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 5 km/h

Abaterea de la distanța între semințe pe rând reglată este prezentată în figura 5.2.

2.50
2.22
2.11

2.00 1.91

1.50
Centimetri

1.00
0.83

0.50

0.00
1 2 3 4
Secția

Fig. 5.2 Abaterea de la distanța între semințe pe rând la viteza de 5 km/h

35
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

După interpretarea datelor, figura 5.1 și 5.2, se observă că uniformitatea de distribuție a

semințelor pe rând pentru cultura porumbului, se încadrează în limitele admise. Nici o secție nu a
depășit limitele de ±15. Cea mai mare diferență față de distanța reglată s-a înregistrat la secția
numărul 4 (2,22 cm) ceea ce reprezintă o abatere de 10,09%; cea mai mică abatere s-a înregistrat
la secția numărul 3 (0,83 cm) ceea ce reprezintă o abatere de 3,87%.

5.1.2 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la

viteza de 7 km/h

Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 7

km/h sunt prezentate în tabelul 5.2 și figura 5.3.

Tabel 5.2
Rezultate privind distanța între semințe pe rând la viteza de 7 km/h
Nr. Determinarea 1 Determinarea 2 Determinarea 3
secție
1 23,0 25,0 22,0
19,0 27,0 24,5
20,0 24,0 27,0
2 24,0 22,0 24,5
26,0 22,0 22,0
26,0 24,0 27,0
3 24,0 26,0 22,0
25,0 24,0 26,0
24,5 25,0 23,5
4 24,0 24,5 24,5
25,0 25,0 25,0
23,5 24,0 23,0

Abaterea de la distanța între semințe pe rând reglată este prezentată în figura 5.4.

36
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

25.50
25.3

25.00

24.44
24.50
24.28
24.17
Centimetri

24.00

23.50
23.50

23.00

22.50
1 2 3 4
Secția

Fig. 5.3 Uniformitatea de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 7 km/h

3.00

2.44
2.50
2.28
2.17

2.00
Centimetri

1.50
1.50

1.00

0.50

0.00
1 2 3 4
Secția

Fig. 5.4 Abaterea de la distanța între semințe pe rând la viteza de 7 km/h

Analizând datele prezentate în figura 5.3 și 5.4 rezultă că uniformitatea de distribuție a

semințelor pe rând pentru cultura porumbului, se încadrează în limitele admise. Nici o secție nu a

37
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

depășit limitele de ±15. Cea mai mare diferență față de distanța reglată s-a înregistrat la secția
numarul 3 (2,44 cm) ceea ce reprezintă o abatere de 11,09%; cea mai mică abatere s-a înregistrat
la secția numărul 1 (1,5 cm) ceea ce reprezintă o abatere de 6,81 %. Se observă faptul că la secția
3 media datelor înregistrate se situează cu puțin sub valoarea limită de +15% a distanțelor dintre
semințe pe rând.

5.1.3 Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la

viteza de 9 km/h

Rezultate privind păstrarea uniformității de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 9

km/h sunt prezentate în tabelul 5.3 și figura 5.5.
Tabel 5.3
Rezultate privind distanța între semințe pe rând la viteza de 9 km/h
Nr. Determinarea 1 Determinarea 2 Determinarea 3
secție
1 24,0 23,5 18
23,0 29,0 31,0
26,0 23,5 28,0
2 28,0 27,0 17,0
25,0 30,0 23,0
21,0 16,0 17,0
3 22,0 20,0 32,0
27,0 29,0 28,0
23,0 26,0 27,0
4 22,5 30,0 20,5
24,5 28,5 26,5
26,0 27,5 25,5

În cazul vitezei de deplasare de 9 km/h cea mai mare diferență față de distanța reglată s-a
înregistrat la secția numărul 3 (4 cm) ceea ce reprezintă o abatere de 18,18 %; cea mai mică abatere
s-a înregistrat la secția numărul 2 (0,67 cm) ceea ce reprezintă o abatere de 3,04 %. Se observă
faptul că la secția 4 media datelor înregistrate depășește limita admisă de 15%.
În cazul vitezei de 9 km/h se constată o neuniformitate mare a valorii reglate între plante
pe rând.

38
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

După interpretarea datelor obținute în urma efectuării experienței în câmp, s-a constatat că
viteza de lucru poate influența parametrii mașinii de semănat, mai exact, creșterea vitezei a condus
la abateri de la reglajul inițial al semănătorii, depășind limita admisă. În urma analizării datelor,
viteza crescută este un factor ce poate crește productivitatea însă are un impact semnificativ asupra
calității semănatului în cazul mașinii Pneuma Sem II.

27.00

26.00
26.00 25.72
25.3
25.00
25.11
Centimetri

24.00

23.00 22.67

22.00

21.00
1 2 3 4
Secția

Fig. 5.5 Uniformitatea de distribuție a semințelor pe rând la viteza de 9 km/h

4.50
4.00
4.00 3.72

3.50
3.11
3.00
Centimetri

2.50

2.00

1.50

1.00 0.67
0.50

0.00
1 2 3 4
Secția

Fig. 5.6 Abaterea de la distanța între semințe pe rând la viteza de 9 km/h

39
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

5.2 Rezultate privind păstrarea adâncimii de semănat la porumb

Rezultatele privind păstrarea adâncimii de semănat sunt prezentate în figura 5.7.

7.80 7.63 7.63 7.58
7.60 7.42 7.42 7.46 7.46 7.48
7.40
7.20
Centimetri

7.00
6.80 6.65 6.64 6.61
6.60 6.49
6.40
6.20
6.00
5.80
I II III IV I II III IV I II III IV
4 7 9
Virteza de deplasare/ nr secției

Fig. 5.7 Rezultate privind uniformitatea adâncimii de semănat la semănatul porumbului

Adâncimea de semănat este relativ constantă la viteza de deplasare de 4 km/h. Cu toate că

mașina a fost reglată să semene la o adâncime de 7 cm, la toate secțiile s-au înregistrat diferențe.
Cea mai mare diferență s-a înregistrat la secțiile 1 și 2, la care adâncimea de semănat a fost mai
mare cu 0,42 cm față de adâncimea reglată.
Creșterea vitezei de deplasare la 7 km/h, a determinat fluctuații ale adâncimii de lucru cu
o valoare cuprinsă între 0,48 și 0,63 cm. Cea mai mică diferență a fost înregistrată la secția 2, a
cărei adâncime a fost cu 0,48 cm mai mare decât adâncimea reglată.
La viteza de 9 km/h, adâncimea de semănat scade cel mai mult. Cea mai mare diferență s-
a înregistrat la secția numărul 2, la care adâncimea de semănat a fost mai mică cu 0,51 cm față de
adâncimea reglată. Cea mai mică diferență a fost înregistrată la secția 1, a cărei adâncime a fost cu
0,35 cm mai mică decât adâncimea reglată.
Creșterea vitezei de lucru determină scăderea adâncimii de semănat, dar diferențele
înregistrate sunt mici.
Aspecte din timpul încercărilor experimentale sunt prezentate în figurile 5.8-5.10.

40
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 5.8 Agregatul Fiat 666 + Pneuma Sem 2

Fig. 5.9 Pregătira agregatului Fiat 666 + Pneuma Sem 2 de lucru

41
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Fig. 5.10 Determinarea distanței între plante pe rând la floarea soarelui

42
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

CONCLUZII
1.Numărul agregatelor agricole a cunoscut o evoluție ascendentă începând cu anul 2004 în
timp ce în România evoluția este descendentă. La ora actuală în România, evoluția numărului de
mașini de semănat este constantă începând cu anul 2006 situându-se în jurul valorii de 68000 de
unități.
2.Mașina de semănat Pneuma SEm 2 este o mașina de semănat cu distribuitor pneumatic
fabricată în anul 1990. Cu toate acestea la vitezele de lucru indicate de către producător mașina
realizează indicia calitativi de lucru. Creșterea vitezei de deplasare determină modificarea distanței
reglate între plante pe rând ce depășește ±15%.
3.În urma cercetărilor experimentale s-a determinat uniformitatea de semănat din punct de
vedere al distanței dintre semințe pe rând în funcție de viteza de deplasare. Astfel la viteze mici de
deplasare (5 km/h) distanța între plante pe rând se modifică foarte puțin. Abaterea față de distanța
între semințe pe rând reglată a fost cuprinsă între 3,87% - 10,09 %. Abaterile față de adâncimea
reglată au fost încadrate între 0,83-2,22 cm.
4.La viteza de 7 km/h abaterile față de distanța reglată a fost cuprinsă între 6,81-11,09%.
Abaterile față de adâncimea reglată au fost încadrate între 1,15-2,44 cm.
5.La viteza de 9 km/h abaterile față de distanța reglată a fost cuprinsă între 3,04 – 18,18
% . Abaterile față de adâncimea reglată au fost încadrate între 0,67 – 18,18 cm. Creșterea vitezei
de deplasare determină modificarea indicilor calitativi de lucru, abaterile depășind limita de +15%.
Se recomandă folosirea vitezelor de deplasare inferioare vitezei de 9 km/h
6. Analizând datele prelevate, referitoare la parametrii urmăriți, se poate concluziona că
indicii precum distanța între semințe pe rând, adâncimea de semănat și golurile sunt influențați de
viteza de lucru a agregatului, acesti indici depașind limita maximă admisă.
7. Urmărind influența vitezei asupra adâncimii de lucru s-a constatat în cazul vitezei de 9
km/h modificarea adâncimii de lucru,aceasta scazand cu aproximativ 7% .
8.Mașina de semănat Pneuma Sem 2 este o mașină care păstrează bine reglajele prestabilite
putând fi utilizată cu succes atât la viteze mici cât și la viteze destul de mari, nedepășind viteza
maximă de lucru de 9 km/h.

43
Ceascai Mihai Cercetări privind uniformitatea de semănat folosind mașina Pneuma Sem II la cultura porumbului

Bibliografie
1. Chiriac V., „Calculul şi construcţia maşinilor agricole, Volumul I şi II”, Editura didactică
şi pedagogică, Bucureşti, 1961.
2. Florin LOGHIN "Contribuţii privind cinematica şi dinamica transmisiilor cu mişcare
intermitentă ale maşinilor de semănat universale", Universitatea Brasov 2010
3. Ilarie Ivan, „Tehnologia producţiei agricole”, Editura Academic Pres, Cluj – Napoca,
2006.
4. Leon Sorin MUNTEAN, Solovastru CERNEA, Marcel M. DUDA, Gavrila MORAR, Dan
I. VARBAN, Sorin MUNTEAN "Ftitotehnie", Editura Risoprint, Cluj-Napoca, 2011
5. Marius Ioan Ghereş,„Ingineria Calităţii în agricultură şi industria alimentară”, Editura
Risoprint, Cluj – Napoca, 2007.
6. Ovidiu MARIAN, Ioan DROCAS, "Lucrari practice la masini agricole partea I", Editura
Risoprint, 2013
7. Paul Dobre, „Baza energetică şi maşini horticole”,2010, Bucureşti.
8. Scripnic V., Babiciu P.,„Maşini agricole”, Editura Agrosilvică, Bucureşti, 1968.
9. Ştefan Căproiu, Victor Roş„Maşini agricole de lucrat solul, semănat şi întreţinere a
culturilor”, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1982.
10. Teodor RUSU "Lucrari practice agrotehnica"
11. Victor Roş, „Maşini agricole de lucrat solul: curs”, Cluj – Napoca, 1974.
12. Victor Roş, Olaru Dorin,„Maşini agricole de lucrat solul, semănat şi întreţinerea
culturilor: lucrări de laborator”, Cluj - Napoca, 1984.
13. Xxx, INMA Bucuresti,
14. Xxx, notița tehnica kuhn
15. Xxx, www.comunacamin.ro
16. http://faostat3.fao.org/home/index.html
17. http://www.kuhn.com/internet/kuhncom.nsf/pakuhncom.htm
18. http://www2.unitbv.ro/LinkClick.aspx?fileticket=A10340rvm7U%3D&tabid=4579
19. http://revista-ferma.ro/articole-masini-agricole/pregatirea-terenului-si-semanatul-o-
singura-trecere.html
20. http://afaceriagricole.roditor.ro/2011/04/sisteme-lucrare-sol/
21. http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/Semanatul-si-plantatul22.php
22. http://agriculturaonline.blogspot.ro/2011/05/semanatul-si-lucrarile-de-ingrijire.html

44