Sunteți pe pagina 1din 4

Cenzurat

Anul LII Blaj, la 14 Noemvrie 1942 Numărul 44


PBOPRIETAR-DIRECTOR
REDACTOR
AUGUSTIN P O P A DUMITRU NEDA

R e d a c ţ i a şl a d m i n i s t r a ţ i a
ţ t A J , J U D . TÂRNAVA M1CÀ Foaie înscrisă în Registrul de
Publicaţii alTrlb.Târnava-Mlcă
sub Nr. 2—1938.

NSERATE
ABONAMENTE
Coaform regulamen. de a- Se un an . . . 250 Lei
jiicare a tarifului comer­ Pe 6 l u n i . . . 150 Lei
cial, categoria V. Pentru străinătate 750 L 1

Foaie iMS@rg€@asGă-n®8Etâcă sare m fiecare Sâmbătă

Raiu de taină
(+) Când se apucase Irod cel Mare
coala de misionare
— cu optsprezece ani înainte de naşterea de Pr. Octavian P o p a
Mântuitorului — să împodobească Templul
din Ierusalim, nici prin minte nu i-a trecut Vom avea un nou soiu de şcoală: Şcoala Vor putea ele să găsiască „pe loc" argumen­
că acele podoabe şi scumpeturi vor încânta de misionare din Braşov. După mulţimea tele, cu cari să combată în mod eficace ere­
pruncia Maicii lui Mesia, şi-i vor înălţa inima cereri de înscriere — aproape 200—se vede, zia? Pentrucă să nu trecem cu vederea, că
spre slăvile din cari se va pogorî în preacu­ că apelul a prins. Aproape 200 de fete, ab­ amândouă Bisericile româneşti au la temelia
ratul ei sân Aşteptatul Neamurilor. Şi cu toate solvente ale cursului primar, doresc să ajungă lor dogme, nu păreri personale, cum au pro­
acestea aşa a fost: Sfânta fiică a lui loachim funcţionare pe — gratis. Vom avea o nouă testanţii. Să nu ne facem iluzii! Să nu ne
şi a Anei în cuprinsul acestei biserici ca 'n experienţă, continuare a operei începute pe închipuim, că absolventele de curs primar
poveşti, şi în aşezământul de învăţătură din alt plan de regretatul Nic. Iorga Ia Vălenii după doi ani de Şcoală misionară, vor ieşi
umbra ei, şi-a petrecut cei mai frumoşi, şi mai de munte. Ce rezultat a dat Şcoala dela Vă­ deaici ca teologi ortodocşi, sau uniţi. Ne,.
bogaţi în haruri, ani ai copilăriei sale. In leni, nu ştiu. Ce rezultat va da Şcoala dela sutor, ultra crepidam!
atmosfera acestor lăcaşuri închinate Zidito­ Braşov, vom vedea. Un lucru e sigur: Toate, Să ţinem seamă de cuvintele Apostolului
rului a toate s'a obişnuit dânsa să prindă sau aproape toate candidatele vor pleca de neamurilor: „Şi pe unii i-a pus Dumnezeu în
şoaptele Spiritului ce-i grăia din cetania Scrip­ acasă cu gândul, că ele devin acuma domni­ Biserică: întâi apostoli, al doilea profeţi, al
turilor, din cântarea Psalmilor, din sfatul bă­ şoare şi vor ajunge doamne! Şcoala va trebui treilea învăţători..." (I. Cor. 12, 28) şi să-i
trânilor şi din toate îndeletnicirile rânduite dela început să le scoată din cap acest gând. lăsăm pe aceştia să susţină dogmele şi să
de legea casei aceleia. Pe îndelete, dar tot Ceeace mă face să mă ocup cu această combată ereziile, „iar muierile voastre în
mai lămurit, inima ei a devenit colţ de raiu, Şcoală, e prospectul publicat în ziare, în care biserici să t a c ă . . . căci urât lucru este să
tăinuit ochilor muritorilor, dar destăinuit pri­ se arăta, ce urmăreşte noul tip, de şcoală. grăiască muierile în biserică", zice mai de­
virilor Treimei celei de o fiinţă şi nedespăr^ Mi-a fost bătător la ochi un punct şi am a- parte acelaş mare Apostol (I Cor. 14, 35). E
tite, dintru carea nu peste mult avea să se şteptat, ca să văd, cum Biserica prin Arhie­ adevărat, că Biserica ortodoxă admite în­
desprindă Fiul cel mai 'nainte de veci, ca să reii săi şi prin s. Sinod vor lua poziţie faţă scrierea femeilor la facultăţile teologice şi
se coboare şi să ia, din Pururea Fecioara, de acest punct din program. Dar văd, că le admite şi ca profesoare de religie, dar
trup după chipul şi asemănarea robului păcătos. până acuma Biserica şi organele sale nu s'au între acestea şi candidatele Şcoalei dela
sesizat. Sau poate nu am urmărit eu cu de­ Braşov e totuşi o mare deosebire.
Cum treceau la Ierusalim zilele Fecioarei
stulă atenţie? Da! Să se dea absolventelor Şcoalei de
din Nazaret? După o predanie cucernică, ea
E vorba, că misionarele vor primi între misionare şi încredinţarea, de a ştirici, unde
însăşi ar fi spus, multe veacuri mai târziu,
alte multe şi o astfel de instrucţie, încât să sunt, unde se adună şi ce practică în adunări
unei sfinte — pe nume: Sf. Elisaveta de Thii- sectarii şi acestea să le aducă la cunoştinţa
poată cunoaşte şi deosebi uşor o învăţătură
ringia — c'ar fi trecut în rugăciune fierbinte. preotului. Atât şi nimic mai mult în direcţia
sectară şi să o poată combate pe loc. Se
Iar dorurile pe cari le-ar fi descoperit Tată­ aceasta! încă odată: Ne, sutor, ultra cre­
vor deprinde în Şcoală cu cetirea şi explica­
lui ceresc tot acel răstimp, acestea ar fi pidam !
rea S. Scripturi şi cu căutarea textelor, încât
fost: s'o îmbogâţiască ceriul în smerenie, răb­
să fie în stare a combate sectele imediat.
dare şi bunătate, şi să-i modeleze inima de Completarea capitlului lugojan s'a
Cine a avut de lucru cu sectari, ştie
a$a, încât să nu iubească şi nici să nu urască făcut sărbătoreşte Dumineca trecută. Ceremo­
cât de greu se poate discuta cu ei. Fiind
decât numai ceeace iubeşte şi urăşte Dum­ nia s'a desfăşurat în Catedrala Episcopească
odată la misiuni într'o parohie cu regretatul
nezeu, între timp cerând tăria de a iubi pe la sfârşitul sf. liturgii slujite de Preasf. loan
canonic Coltor, m'a întrebat, că oare sunt
deaproapele şi milă de sus pentru poporul Bălan în sobor de preoţi. Răspunsurile corale
sectari în comuna aceea? Şi vorbind despre
său şi pentru măreaţa lui biserică, apoi pace le-a dat corul „Lyra" condus de păr. Ioan
sectari, mi-a spus, cum a ajuns cu prilejul
ti belşug pentru Oraşul Sfânt şi pentru toţi | Bacău. Biserica a fost arhiplină.
unor misiuni, să ia contact cu sectarii adu­
cei cărora le era dragă Cetatea Domnului. ' . După ce a elogiat activitatea desfăşurată
naţi chiar în timpul acela în comuna respec­
fosfărşit dorul care copleşia toate celelalte tivă. Mi-a spus de greutăţile de a discuta cu de cei doi Părinţi Canonici trecuţi la pensie
doruri; s'ajungă şi ea zilele venirii lui Mesia ei şi de neputinţa de a-i putea capacita,pentrucă în urma atingerii limitei de vârstă — păr.
# să poată fi slujnica Celei ce va avea fe­ sectarii nu sunt numai buni cunoscători ai Ioan lenea şi păr. losif Popa — înaltul ierarh
ricirea să fie maica Mântuitorului! Aceste unor texte, ci sunt şi încăpăţînaţi. ridicând la treapta canoniciei două forţe ti -
Qanduri îi luminau şi-i încâlziau zilele şi nere, — pe păr. Ştefan Bălan şi pe pâr
n
Acum să ne întoarcem Ia candidatele
opţile copilăriei şi ale tinerefei, străbătăndu-i loan Ploscariu — a avut entusiaste cuvinte
Şcoalei dela Braşov: Ce cultură teologiqă pot
fiinţa întreagă cu mireasma lor mai presus de de laudă pentru tinereţe, arătând cu exemple
r
să-şi câştige în doi ani absolventele cursului
f' e, privelişte făcându-o ceriului şi pământului. primar ? grăitoara cum în decursul vremii au fost che­
Binecuvântaţi ani au fost anii trăiţi de Dacă un Coltor a avut dificultăţi, — mate elementele tinere să-şi dea contribuţia
Preacurata în Templul ierusalimitean! Nici nici nu pomenesc de greutăţile, ce l-am avut la promovarea binelui obştesc şi a interese­
Parinţu cari au închinat-o acolo Domnului eu, care nu am pretenţii să mă aseamăn cu lor sf. Biserici. — In cele ce urmează dăi*
n a
' u avut pricină de căinţă că şi-au îndepăr- Coltor şi cu puterea lui de a cuceri şi con­ câteva date biografice, privitor la nouii capi-
ta
t odrasla de lâogă ei, nici bătrânii dascăli vinge, —• ce ar putea face bietele misionare ? tularişti lugojeni:
at
J-egii celei Vechi n'a trebuit să regrete ză- Vor putea ele să cunoască dogmele princi­ 1. Păr. Ştefan Bălan esto abia în al 39-lea
^nicia ostenelelor lor dăscăleşti: Măria s'a pale ale Bisericii, pentruca să poată deosebi an al vieţii, fiind de naştere din Teiuş. Stu­
dovedit grădină cerească, scăldată în ploaie uşor, unde e dogmă şi unde e erezie? Vor diile primare şi Ie-a făcut la Teluş, iar cele
haruri, cu rod înmiit. — Neamurile toate o putea ele să cunoască argumentele pentru secundare şi Academia de Teologie la Blaj.
pre
omăsesc prin veacuri! dovedirea, că avem de a face cu o învăţă­ După - n an ca dactilograf la Episcopie, eate
tură revelată, sau cu una ticluită de oameni ? trimis de P. S. Sa d« fericită pomeniră Dr..,
Pag. 2 UNIREA

Alexandru Nicolescu la Strasbourg. La faculta­


tea de teologie în Strasbourg şi-a făcut com-
Ceva d e s p r e Petru Movilă umane, Chişinăul trebue să devi "
9 Un
centru al Latinităţii — în ce prives?
plectarea studiilor teologice, luând licenţa în Revista lunară de teologie neunită cultatea de Teologie, el trebue să d
teologie şi dând admisibilitate la doctorat. delà Sibiu dedică un număr Mitropolitului un centru religios, c a r e s ă recon t^*
Teza pentru obţinerea titlului de doctor în Apusul cu R ă s ă r i t u l - - . (Prolegomena
Petru Movilă al Kievului, Acest descen­
teologie şi-a lucrat-o în materie românească: educaţie r o m â n e a s c ă , Bucureşti r n
dent din os de Domn al Moldovei, călu­
Vieaţa, opera, doctrina şi sufletul Episcopului Românească, 1941, p. 443). ' U I t u t i

Petra Pavel Aron, care din vitregia vremilor gărit, spune-se, din cauza unei tinere po­
n'a putut fi tipărită. loneze c a r e nu s'a căsătorit c u el fiindcă In articolul: „Intre pravoslavie şi
era catolică, a urcat repede treptele ie­ ştinism" —• publicat în Cuvântul (1935 w"
Ca paroh şi protopop la Deva, (1940),
rarhice. 311) şi în România Nouă (1925, Nr. 133J ,
după ce fusese admin. paroh, la Peşteniţa,
secretar episcopesc, notar consistorial şi preot S'a ocupat intens de teologie, şi mai d. Onisifor Ghibu se ocupa de teologia 1°'
deservent la capela „I. Boroş" din cimitirul ales de problema unirii bisericilor. Spre a Petru Movilă. Iată ce spune: Ul

unit lugojan, a continuat opera antecesorilor, prezenta figura liii Petru Movilă voiu cita
aprecierile foarte juste făcute de d. Onisi­ — „In adevăr, merituosul Mitropolit
amplificând sistemul de pastoraţie după ce­
for Ghibu profesor universitar, diacon or­ al Chievului n'a fost un — „ortodox"
rinţele sufleteşti ale credincioşilor. Sub păsto­
todox, hirotonit de I. P. S. Patriarh Nico- în sensul curent al cuvântului. CUNOSCUT
rirea părintelui protopop Bălan a luat fiinţă
dim Munteanu. Citez aprecierile unei so­ lui Mărturisire ortodoxă nu este o carte
o vieată nouă pe baze binedeterminate, prin
slujba regulate zilnice, prin introducerea spo­ mităţi a bisericii neunite, teoretician al ortodoxă, ci e a este o carte creştineasca
vedaniei lunare de prima Yinere. ideologiei „Frăţiei Ortodoxe Române". Nu în eel mai larg şi generos înţeles al cu.
vreau să fac aprecieri personale, c a nu vântului. Scopul urmărit de Movilă cu
Realizări: disciplină în cler, colportaj cu alcătuirea cărţii n'a fost acela de a stabili
preoţii districtuali răspândind nu mai puţin cumva să fiu acuzat de eventuală lipsă
de obiectivitate. Şi cred c ă nu se poate învăţătura vechii biserici din Orient, ci A
de 350 ex. Noul Testament, cărţi de rugăciuni,
supăra nimeni de faptul că la un praznic fost a c e l a de a da în m â n a Ruşilor, cari
de pietate, culturale şi altele. Ziarele creştine
al bisericii neunite — aniversarea tricen-~ pluteau în mrejele unei religii lipsite de
ău fost recomandate la credincioşi şi a recru­
tenarului sinodului delà Iaşi — o revistă orice norme fixe, mărturisirea dreaptă A
tat mulţi abonaţi. Colectele pentru operele
Diecezane au câştigat teren, tractul Deva şi unită citează părerile unui cleric ortodox, credinţei creştine. Originalul cărţii lui era
îndeosebi parohia Deva a fost citate în foaia c a r e în acelaş timp.e şi membru c o r e s ­ tocmai pentru aceea, întitulat: Arătarea
diecezană „Sionul Românesc". pondent al Academiei Române şi poligraf. credinţei ruseşti. Grecii preocupaţi de am­
biţia de a îi ei magistrii situaţiei religioase
2. Păr. Ioan Ploscariu, născut la 19 No- Cu prilejul întemeierii Facultăţii de
i-au zis: Ortodoxa mărturisire a Grecilor,
emvrie 1911 în comuna Frata, jud. Cluj; a Teologie din Chişinău, d. Onisifor Qhibu
IAR sinodul delà Iaşi, ridicându-se şi peste
făcut liceul şi teologia la Blaj, hirotonit la 17 spunea printre. altele :
consideraţiile naţionale şi peste cele geo­
Septemvrie 1933, cu această dată este numit — „Ideea pe c a r e o urmăreşte I. P.
grafice, i-a zis : Mărturisirea dreptei creënfi
ca preot II la Braşov şi profesor de religie S. Sa (Patriarhul Miron Cristea), de a se
a catollceştii şi apostoleştii Biserici a M
la şcoalele secundare de acolo. Aici păsto­ apropia de m a r e a Biserică a fraţilor noştri
Hrlstos, c u c a r e titlu o iscăliră toţi cei
reşte până în 1935 când este trimis în Secuime latini, este o idee pe care o aplaud din
patru arhi ai Orientului. IN întreaga carte
la Ocland, jud. Odorheiu, unde condiţiunile toată inima şi căreia îi doresc izbândă.
fiind cu adevărat misionare nu puteau trăi nicăiri nu se ia atitudine împotriva Bise­
A ş dori însă c a a c e a s t ă idee s ă nu fie
decât preoţii celibi. In 1935—36 a zidit bise­ ricii Apusene, c ă c i cartea nu era socotita
expusă numai ocazional, ci c a să c ă l ă u ­
ricile din Ocland şi Crăciunel. De aici a fost ca mărturisirea de credinţă a unei Bise­
zească şi paşii tinerilor delà Facultatea
trimis pentru studii superioare teologice la rici locale, ci a întregei Biserici creştine,
din Chişinău, c a r e trebue să devină un
Universitatea din Strasbourg şi la Institutul Nicăiri nu întâlnim o aluzie împotriva Ro­
organ de expresiune a acelui m a r e teolog
CJatolic din Paris. Cerut de Preasfinţitul Ioan, mei — c a r e a r îi altă Biserică — şi nici
ortodox, al cărui nume îl poartă Faculta­
a trecut în Dieceza de Lugoj, unde a fost VREO consideraţie deosebită pentru Con-
tea. Căci Facultatea poartă numele Mi­
numit vicenotar consistorial şi secretar Epis­ stantinopol, c a r e ar simboliza — „Marea
tropolitului Petru Movilă şi Petru Movilă
copesc. Activitatea-i misionară din tot timpul Biserică". — (Idem, p. 821).
a fost un m a r e luptător pentru refacerea
«este bine cunoscută clerului şi poporului drept-
unităţii creştine sfâşiate la anul 1054, prin Episcopul neunit Ghenadte Enăceanii,
«redincios din din dieceza Lugojului.
Marea S c h i s m ă . . . D a c ă din punct de v e ­ autorul unei bune monografii a Mitropo­
Ajute-Ie Cel de sus să facă cinste şi
nouei trepte ierarhice Ia care au fost ridicaţi! dere al culturii naţionale şi al civilizaţiei litului Petru Movilă, citează din Mitropo-

n'am fi demni a ne mai numi fiii lor: limba cale". Şi mai notează cronicarul: „Observa-
românească /" 1) ţiunea lui Bărnuţiu o aprobă toată adunarea").
I FOIŢA „UNIRII" I Acelaşi spirit se putea întâlni şi Ia elevii 8. Suntem obişnuiţi să trecem uşor peste
IOtllilllllltl!I«lllt!I|[llllllll|lini[|!||HII[|lll1lllilllinili|]|lil|!!|ll||[ltiIill1(IHI.!IIIllNlllli
şi dascălii Blajului sau la umilii preoţi de sat, momentele de mare înfrăţire românească, p*
care, toţi, credeau în destinul m^re al sân­ ste orice deosebiri confesionale şi neînţelegeri
gelui nostru roman şi arătau interes cunoş­ efemere, deşi acestea ar trebui să le pome­
Spiritul Blajului tinţelor de istorie sau formelor latine ale nim încontinuu şi să le predicăm tuturor. Căci
2) limbii româneşti. ele sunt punctele cele mai luminoase din viaţa
de Radu B r a t e ş
7. Sufletul Blajuluî cunoaşte şi atitudi­ Românilor ardeleni şi ne indică drumul pe
Mai mult decât această mărturisire de nea superioară de a pune la o parte toate care trebue să apucăm fără ezitare. Iar tine­
credinţă, ruptă dintre pagini autobiografice» interesele particulare, chiar îndreptăţite, când retul trebue să le cunoască şi să-şi formeze
merită să amintim acel „Cuvânt la inaugu­ e vorba de cauza naţională; de a trece pe­ sufletul după învăţămintele lor.
rarea Asociaţiunii" (1861), în care dragostea ste orice resentimente, şi a se găsi acolo, Amintesc pe cele mai importante, pe°'.
sa pentru limba românească a căpătat expre­ unde se află toate forţele naţiunii. Sunt nu­ tru a arăta, că în momentele hotărîtoare, cele
sie de imn: „Insă din toate aceste ruine, pro­ meroase dovezile. In această privinţă este două biserici româneşti au ştiut să se
videnţa ne-a conservat încă, în aceste dureri concludent gestul de mare înălţime morală al înţe­
cumplite, un tezaur nepreţuit, care nu ni 1-a lui Simion Bărnuţiu din adunarea dela Blaj, leagă şi că înţelegerea lor a a?ut efecte bine'
putut răpi nici sabia învingătorului, nici cru­ Duminecă, 14 Mai 1848. Unul din membrii făcătoare pentru neamul românesc.
zimea tiranului care domnea peste corpurile adunării a ridicat cuvântul cerând să fie puşi 9. In această ordine de idei, trebue 4
noastre, nici puterea fizică, nici politica infer­ în „dirigătorjjle" lor protopopii şi profesorii relevăm vestita petiţiune din 1791, semnata
nală; un tezaur născut cu noi dela tâjele (între care era şi Simion Bărnuţiu) scoşi de şi înaintată împăratului Leopold II de cei dpi
maicii noastre, dulce ca sărutările măicuţelor episcopul Lemenyi. Episcopul era prezent. episcopi condueători ai poporului românesc
când ne aplecau la sânul lor, tezaur mai Simion Bărnuţiu era adoratul mulţimii. Avea din Transilvania: Ioan Bob, unit, şi Gherasim
scump decât viaţa, tezaur pe care dacă l-am un bun prilej de răzbunare. Dar Simion Băr­ Adamovici, ortodox, cunoscută sub numele de
ii pierdut, de 1-am pierde, dacă vom suferi nuţiu a restabilit cadrul [discuţiilor: „...acum Supplex Libellus Valachorum.
vreodată ca cineva cu puterea sau cu înşelă­ toţ Românul adevărat are să pună la o parte Era în pericol sufletul neamului. Epfo'
ciunea, ori cu momeli să-1 răpească din ma­ toate cauzele şi interesele private, şi să stea copii, căpeteniile fireşti ale poporului roma­
nile noastre — atunci mai bine să ne înghită toţi de causa naţională, până p vor scoate la fl
nesc din Ardeal, trebuiau să vegheze, să s '
pământul de vii, pentru ca să ne adunăm la
sizeze starea generală de spirit şi să dea cor'
părinţii noştri eu «acea mângâiere că n'am
1) T. Ciparlu, Cuventu la inaugurarea Asocia- îndemnurilor de unire, în faţa primejdiei co-
rădat cea mai scumpă ereditate, fără de care
ţiunel. Ed. II. Pp, 6-7. Blasîu 1862.
2) Al. Papiu Ilarianu: Utoria Românilor II, »«•
44 UNIREA Fac. 3
jitul Isaia al Kievului (tot neunit) afirma­ Lucaris. A apărut în două ediţii şi el n'a
ţia următoare: rea mulţime a participanţilor reprezentând
afirmat că nu-i aparţine. Toţi episcopii toată elita neamului, a fost şi ea o impre­
__ „Mitropolitul de Kiev Petru Movilă orientali' contemporani îl combat vehe­
, căzut acum dela credinţa creştină şi-i sionantă mărturie despre locul înalt pe
ment, c a pe autorul Mărturisirii. încerca­ c a r e defunctul 1-a avut în vieaţa publică
binecuvântat Mitropolitul Petru Movilă de r e a tardivă de a răstălmăci realitatea isto­
către Papa dela Roma, acum în postul românească şi în inimile prietenilor.
rică, este doar un gest palid de a spăla
cl mare de patriarh, c a să fie patriarh Serviciul funebru a fost pontificat de
c ruşinea de pe obrazul unei înalte feţe
al leg" creştine" (Petru Movilă. Bucureşti, I. P. S. Sa Dr. Valeriu Traian Frenţiu,
bisericeşti.
p. 167). Adm. Apostolic, asistat de II. Sa Dr. Vic­
Ioslf E . Naghia tor Macaveiu, v i c a r general, păr. Ioan
Mitropolitul Isaia al Kievului, antece­
Agârbiceanu, canonic, păr. Poruţiu, Ro-
sorul lui Petru Movilă, a spus cele de
monţan, Dr. Dumitru Mânu, Dr. Eugen
mai sus în 1633. Comentând pe Isaia al | f Dr. Valentin PoruţiuTI i timp n Popa, Dr. Coriolan Sabău, Mureşanu şi
Kievului, d. Onisifor Ghibu afirmă c ă ce Blajul prăznuia semicentenarul morţii de păr. Dr. Septimiu Todoran şt Dr. I.
_ „Din aceste rânduri putem înţelege c ă Mitrop. Vancea, la Turda exilului său îşi Vesa, prof. de teologie în Blaj, ca diaconi.
acă Movilă n'ar îi fost legat politiceşte
fl
dădea obştescul sfârşit Dr. Valentin Poru- Răspunsurile au fost date de corul teo­
de Rusia, el ar îi tras şi ultimele conse­ ţiu. Boala necruţătoare care-1 chinuia de logilor din Blaj, condus de păr. Ioan F l o -
cinţe practice ale credinţii sale în unita­ câtva timp i-a curmat firul vieţii pe nea­ rea, prof. de teologie. Panegiricul 1-a rostit
tea Bisericii lui Hristos şi s'ar îi făcut şteptate, lăsând jale mare în mijlocul fa­ II. Sa Dr. Victor Macaveiu, vicar general.
patriarh ortodox creştin în legătură şi cu miliei sale şi în rândurile prietenilor, şi In numele prietenilor a vorbit dir. „Unirii"
cel dela Roma, în c e a mai intimă convin­ un gol greu de umplut în vieaţa publică d. Dr. Augustin Popa. Au mai vorbit: păr.
gere că aceasta este adevărata ortodoxie". românească. Ioan Agârbiceanu, Dr. I. Comşa, d. Dr.
(idem, p. 823).
Descendent dintr'o veche familie de Vaier Moldovan, păr. Ramonţan ş. a. L a
In celebra publicaţie catolică — Orien-
preoţi uniţi, din care nouă generaţii au înmormântare a luat parte lumea de elită
talia Christiana — s'a tipărit în latineşte a Ardealului, în frunte cu d. Iuliu Maniu,
Mărturisirea lui Petru Movilă. In studiul slujit altarul Domnului, ilustrul decedat
s'a născut în anul 1883. Studiile şi le-a Mihai Popovici ş. a. îndureratei familii îi
introductiv — destul de vast — se găsesc exprimăm şi pe această cale sincerele
făcut la Cluj, Budapesta şi Viena, îmbră­
multe lucruri extrem de importante des­ noastre condoleanţe. Dumnezeu să-1 odih­
ţişând cariera de advocat. In anul 1918 a
pre concepţia religioasă a acestui ierarh. nească cu drepţii! (V.)
intrat odată cu armata desrobitoare în
Cronicarul polon I. Jerlicz îl numeşte „lup­
Cluj, pentru c a apoi să fie numit primul
tător ager pentru unitatea bisericii lui
prefect român al judeţului Cluj. Caracter
Dumnezeu". — Dar nu v r e a u să citez
autori catolici, ci numai neuniţi, spre a
de fier, om muncitor, statornic în principii, itiri mărunte
Valentin Poruţiu a fost unul dintre cei
demonstra c ă şi în biserica neunită, Petru
mai de seamă economişti şi luptători po­
Movilă e privit adesea ca militant al unirii. Cuvântul Sf. P ă r i n t e . La începutul acestei
litici ai neamului nostru. luni Sf. Părinte a rostit la radio Vatican o c u v â n ­
Având ocazia de a.discuta adesea cu
Sub înfăţişarea mândră de senator tare în limba portugheză. Prilej pentru a c e a s t a a
teologi neuniţi, am constatat c ă şi ei sunt fost cea de a 25-a a n i v e r s a r ă a apariţiei Maicii
convinşi de acest adevăr. In preajma e x a ­ roman, el purta un suflet creştin de rară Domnului la Fatima (Portugalia). Vicarul Domnului
menului oral de doctorat am avut ocazia distincţie şi o inimă de mare bunătate. a legat de suflet ascultătorilor săi, intre altele, s ă
să constat c ă şi d. Ioan G. Savin, profesor Omenia lui adâncă şi blândeţea prover­ aibă încredere în împărăteasa ceriurilor şi să-i ur­
bială nu l-au împiedecat în a desfăşura, meze poruncile şi pilda vieţii. In rugăciunea d e î n -
de apologetică la Bucureşti, e convins de cheere a implorat dela Preacurata mijlocirea unei
lilocatolicismul lui Petru Movilă, dar îl mai ales pe teren social-economic, o
păci întemeiate pe dreptate, adevăr şi milostenie:
justifica prin atitudinea antiprotestantă, m u n c ă din cele mai rodnice şi mai bine­ P a x Christi in regno Christi.
devenită actuală în urma apariţiei Mărtu­ făcătoare. Mare român şi creştin practi­
cant, Valentin Poruţiu, primcuratorul bise­ Distincţie. Păr. Laurenţiu Moisin, parohul r o ­
risirii Ortodoxe a lui Chirii Lucaris, pa­ mân unit al Câmpiei, a fost distins de arhiepiscopia
ricii noastre din Cluj şi vicepreşedintele co­
triarh cu vederi protestante. romano-catolică de Bucureşti cu titlul de consilier
mitetului central al AgruluL a fost o podoa­ eclesiastic honoris causa, primind totodată şi dreptul
Unii teologi neuniţi î n c e a r c ă s ă invoce
bă din cele mai alese ale Bisericii noastre. de a purta brîu violet. — Felicitările n o a s t r e !
diverse argumente spre a demonstra c ă
Mărturisirea Patriarhului Chirii Lucaris nu Solemnitatea înmormântării, prin pro­ „Bisericuţa Grecilor" din Blaj a fost c o n ­
* autentică. S'a publicat pe când trăia porţiile deosebit de impunătoare, prin m a ­ s a c r a t ă . Mulţumită stăruinţelor neobosite ale p ă r .

mune3). Episcopii au şi dat dovadă de o su­ G. Bariţiu a caracterizat astfel momentul fel climatul spiritual în care s'a ţinut adu­
perioară înţelegere a momentului istoric. Ei istoric: „Ua alt bine mare pozitiv a mai re­ narea :
*u ştiut să se supună imperativelor naţionale. zultat din acea petiţiune colectivă, că Româ­ „Această frăţietate a poporului de ambe
De aceea, în acea suplică, episcopul unit dela nilor de ambele confesiuni, trecuţi prin scoale, confesiunile, care înfloreşte între Românî fără
Blaj cerea, alături de cel ortodox, egală în­ li s'a dat ocasiune de a se apropia unii de scăderea uneia ori celeilalte confesiuni — a-
alţii, au început a le cădea la mulţi solzii de duse şi pe străini la mirare, şi dete exemplu
dreptăţire pentru clerul şi poporul ortodox
pe ochii sufleteşti. Episcopul Gherasim, în strălucit şi cierurilor [de ambe riturile, cum
din Ardeal. La punctul 3 al cererii se nota:
lipsă de un actuariu bun, cunoscător de limba au de a pune la o parte pentru totdea­
«Clerul naţiunii de religiune orientală,
latină şî de cele trei ale patriei, a chemat şi una certele religioase, când vine la mij­
^ră distincţiune dacă este sau nu este unit
aplicat în cancelaria sa pe Aron Budai, de loc causa comună a naţiunei. Această purtare
fotru toate ale credinţii cu Roma, precum este
confesiune unită, care se afla şi în serviciul adevărat naţională a poporului român îi făcu
aobilimea şi plebea dela oraşe şi sate, toate
statului la tezaurariat; îar după moartea epi­ şi pe episcopi ca să se înfrăţească şi ei, —
i j^este, clase de locuitori să fie considerate şi
scopului Gherasim, tot acel Budai a purtat aşa duminecă după s. liturgie episcopii Ioan
'atate, întocma ca şi cierurile, nobilimea şi
afacerile diecesei ca secretar şi in zilele epi­ Lemenyi şi Andrei Şaguna, ieşind în mijlocul
f'ebea celorlalte naţiuni, şi să se bucure de
ace
scopului Vasile, până la 1843. Fostul odinioară zecilor de mii, mărturisiră că „sunt fraţi, nu
!eaşî drepturi" «). din vre-o fă tărie, ci fraţi în Hristos, fraţ< ro­
Din această solidarizare a urmat o apro­ director al şcoalelor gr. răs. ortodoxe Radu
Tempea (autor al gramaticei) mergea pe la mâni, fraţi cari provoacă pe tot Românul a
b e între cele două biserici, care a dus la uita orice neplăceri trecute şi a se privi cu
dorirea puterii de rezistenţă a neamului. Rusalii cu familia sa la episcopul din Blaj şi
dintre Blăjeni veniau la Sibiu, ceeace nu a toţii de fraţi, precum sunt ai lor episcopi" *)•
*
plăcut la locurile mai înalte, că se temeau de
Pthr ^ ° s c r i s
° a r e din arhiva mitropolitană din Blaj, Şi nu se poate găsi mai bun exemplu
conspiraţiuni*. .*)
( ' cat&
de Dr. Nicolae Lupu în revista „Blajul* de.superioară înţelegere a rosturilor neamului,
183
*
•«la* Â**' "*' ' " )' 3 P P 1 9 6
descopere starea gene- 1 9 7 n e
decât in colaborarea mitropolitului Alexandra
e s
lj ^ Pirit. Iată ce scria episcopului Ioan Bob, în Un moment sirnilar am avut în 1848. La Şterca Şuluţiu dela Blaj cu Andrei Şaguna
a i
1791, Ignatie Darabant, episcopul de Oradea: adunarea din 3/15 Mai, poporul românesc de dela Sibiu pentru apărarea cauzei naţionale,
i .
atr mă îndoiesc . . , că vei sta într'un gând şi ambele confesiuni s'a înfrăţit în destin, uitând în conferenţa naţională dela Sibiu din 1/13
0 lu
^ c r a r e cu neamul... Nu-ţi prejeta dări Măria
4 a t e
înţelege cu celalalt Arhiereu, cu Molnar e t c ,
de tot ce putea să-1 despartă; iar în fruntea Ianuarie 1861, sau în cea regnicolară din
{

•«ăst 6 b i n e l e d e
ob$te, că . . . noi trebue să ne cu­ mulţimilor s'au găsit amândoi episcopii ro­ Alba-Iulia din 11 şi 12 Februarie 1861. Ce­
ci J e m e
â n g e l e şi să avem o înţelegere pentru feri- mâni: Ioan Lemenyi dela Blaj şi Andrei Şa­ lebre sunt inspiratele cuvinte ale mitropoli­
(, Ramului, după ce ne aflăm întru atâta asuprire
t
guna dela Sibiu. Al. Papiu Ilarian a fixat ast- tului Şuluţiu, rostite în adunarea dela Sibin.
ocară şi izgoană".
Q i B a r i
"ef ^ v t i u , Părţi alese din istoria 5Traus//oa- 0) Ist R«m., II, 207-208.
y
° ' - I . Sibiu, 1889. P. §39. 5) Ist. Transilvaniei, I, 544.
U N I R E A
Pae. 4
Mia Busoia paroh I Blaj şi protopop districtual, S p o r i r e a s a l a r i i l o r funcţionarilor publici s'a Şedinţele plenare ale comitetelor
p r e c u m şi ajutorului neprecupeţit ce i-a fost dat făcut in Consiliul de miniştri din 3 Noemvrie c . şi diecezane şi pe întreaga provincie
de P. Vasile Cristea, preot II, şi de Curatoratul bi­ se prezintă în felul u r m ă t o r : Salariile de 3000 Lei
politană ale asociaţiilor convocate
s e r i c e s c , biserica parohială, cunoscută sub numi­ lunar primesc 5 0 ° / ; cele între 4000-8600 p r i m e s c
0

40 7„ dela 9300-14.000 sporul v a fi 3 7 - 3 0 % ; între


Sâmbătă 21 Noemvrie ora 17, în sala N
r e a de „Bisericuţa Grecilor", îiind radical r e p a r a t ă T

şi foarte frumos zugrăvită (de proi. pictor Marian) 14.700-25.000 Lei, 3 0 - 2 0 % ; dela 25.000-48.000 Lei, din Seminarul Teologic: -2{
a fost c o n s a c r a t ă Dumineca trecută de / P. S. Va- 20-10 °/„; între 48.000-72.000 Lei, 10-6°/,. Totodată s'a
leriu Traian, împreună slujitori având pe păr. Dr. mărit şi ajutorul familiar. Acest spor este neimpo- Şedinţa I. administrativă a C o n g r £ Sulll|

Victor Macaveiu prepozit capitular, păr. Moldovanu, sabil, nu poate fi sechestrat, şi se începe cu 1 Sept.
c , primindu-se (precum se afirmă) deodată c u cel
1. Rapoartele generale ale comitetelo
canonic şi referent tractual, şi alţi fraţi întru Dom­
nul. Actul sfânt, cu dor dorit de enoriaşii păr. Bu- de pe Noemvrie c. — Aşişderea s'a hotărît, ulterior, 2. Rapoartele casierilor. Proectele "H
e

soiu şi Cristea, şi de a t â t a altă lume din Blaj, a şi majorarea tuturor pensiilor cu 20 %. buget. "
emoţionat mult foarte n u m e r o a s a obştie binecre- 3. Exmiterea de comisiuni pentru-
C a r n e t e de depuneri pentru nouii n ă s c u ţ i ,
-dincioasă c e e r a de faţă. a) rapoartele generale;
ldeea a c e a s t a i-a venit Cassei Regionale de Avan­
L o c a l e . S â m b ă t a viitoare, de praznicul In­ suri din oraşul Mlada Boleslav (Boemia), care a luat b) rapoartele casierilor şi proectele d
8
trării în Biserică a Maicii Domnului, va predica în iniţiativa de a dărui tuturor nou-nâscuţilor, din buget;
catedrală păr. Iuliu Maior, c a n o n i c mitropolitan, i a r plasa centrului pomenit, câte un c a r n e t de depuneri c) înscriere de membri noui;
Dumineca viitoare v a p r e d i c a păr. Dr. Nicolae Lupii c u o bază de 10 kor. cehe. In scopul a c e s t a s'a în­
tocmit o listă de evidenţă, începând c u 1 Iulie 1942.
d) completarea comitetelor;
dela Cancelaria Mitropolitană.
P â n ă acum numărul micuţilor cu astfel de c a r n e t e e) redactarea moţiunii.
— De ziua numelui Maj. Sale Regelui Mihaiu a crescut la c â t e v a sute. 4. Referatul dlui profesor Dr. August
I s'a slujit în catedrală, după sf. liturghie, un Te­
Oraşul Nalcik o c u p a t de R o m â n i . Trupele
Popa, cu subiectul „Din problemele
deum, pontiîicând păr. Victor Pop, canonic mitro­
politan, încunjurat de ş a s e alţi canonici mitropo­ române de munte, cari luptă la vest de Terek (So- de azi ale Agru-lui".
litani, Au fost reprezentate şi autorităţile locale vietia), au luat cu asalt oraşul Nalcik, puternic în­ 5. Referatul dlui advocat Dr. Ion Ţ . en

şcolare, administrative şi militare. tărit şi dârz apărat. In interval de patru zile, tru­ chea despre „Situaţia juridică a Bise­
pele române-germane a u nimicit în împrejurimile ricii române unite în Statul Român",
T r a g e d i a F r a n ţ e i . Agenţia Rador (11. XI. 42) acelui o r a ş m a i multe' divizii sovietice, au făcut
face cunoscut lumii comunicatul dela Cartierul peste 7000 prizonieri, a u capturat, s'au distrus, 66
Sâmbătă 21 Noemvrie între orele 14-19, în
General al Fuhrerului: „Trupe germane au trecut tunuri, 38 tankuri şi alte materialii de războiu. A ş a catedrală şi celelalte biserici vor sta la
linia de demareraţie către F r a n ţ a neocupată în dimi­ aflăm din comunicatul înaltului Comandament al dispoziţie preoţi, pentru mărturisirea
neaţa zilei de 11 Noemvrie, pentru a p ă r a r e a teri­ Forţelor A r m a t e Germane (29, X. 42). congresiştilor.
toriului francez împotriva iminentei operaţiuni de
d e b a r c a r e anglo-americane în Franţa de Sud. Miş­ Mulţumită publică. Cu ajutorul lui Dumne­ Duminecă 22 Noemvrie 1942 ora 8,30. Si
cările trupelor g e r m a n e decurg conform planului". zeu şi a oamenilor buni, biserica noastră din Cheia Liturghie Arhierească în catedrală. Va
— Tot atunci se c o m u n i c ă oficios dela Roma c ă şi a terminat noul local de şcoală primară, c a r e - i
predica părintele canonic Ion Agârbieeanu,
trupele italiene au trecut linia frontierei dintre proprietatea sa. Mulţumind Celui de sus, ţinem s ă
mulţumim şi generoşilor fii ai neamului nostru Duminecă 22 Noemvrie ora 11, în Palatul Cul­
Italia şi Franţa neocupată, „pentru a asigura a p ă ­
s a r e a coastelor Mediteranei". — Mareşalul Petain, cari ne-au dat m â n ă de ajutor: Gen. Alex. Vâlcu, tural :
după cum se p r a c i z e a z ă dela Berlin, „a protestat pref. jud., 38.000 Lei din p a r t e a judeţului; d. /. Bag-
ge, consulul D a n e m a r c e i , 1100 Kg. c i m e n t ; Dr. Şedinţa II. solemnă a Congresului r
împotriva intrării trupelor germane pe teritoriul
Irancez neocupat, prevalându-se de convenţiunea Valentin Poruţiu, Bucureşti, 36 Kg. c u i e ; Gavril
1. Deschiderea Şedinţei. Cuvântări.
de armistiţiu". Guvernul francez, pe de altă parte, Laghiu, Turda, 1400 Kg. v a r ; Miron Lupu, n o t a r şi
Sfatul comunal, 45.000 Lei din p a r t e a c o m u n e i ; 2. Rapoartele comisiunilor de sub I, i
a dat instrucţiuni, organelor în subordine, să nu
opună nici o rezistenţă şi să-şi păstreze calmul şi Zeno Spârchez, inspector silvic, a dat permisiunea a, b, c.
sângele rece. pentru exploatarea materialului l e m n o s ; On. Con­ 3. Completarea comitetelor.
siliu Admin. Industria de Lut, Câmpia-Turzii, 2000 4. Prezentarea şi votarea moţiunii.
Lei. — Atotputernicul r ă s p l ă t e a s c ă înmiit tuturor
binefăcătorilor! (Vasile Dărăban-Gheran, curator-
5. închiderea Congresului.
Vorbind de profitul pe care uraiăresc străinii p r i m a r ; Vaier Mureşanu, preot). Duminecă 22 Noemvrie ora 17, în Palatul
să-1 tragă din despărţirea Românilor în două Cultural.
confesiuni, enunţă lapidar: „...ei (Românii, Aviz p e n t r u c a t e h e ţ i i ş c o a l e l o r p r i m a r e ,
totuşi sunt o carne, sunt un trup, un sânge,
întrucât manualele de cl. 5 şi 6 p r i m a r ă s'au epui­ Festival pentru Serbătorirea părintelui
zat deja, fraţii preoţi sunt sfătuiţi s ă propună în ION A GÂRBICEANU :
o naţiune română, de care tocmai religiunea toate 3 clasele superioare un singur m a n u a l : acela
ne porunceşte să ne lipim cu toată inima, cu al clasei 7, i a r anii viitori v o r alterna, tot la toate 1. Cuvântările reprezentanţilor diferitelor
cugete unite şi cu unite inimi, şi să ne silim 3 clasele, celealalte manuale. Cei c e întârzie cu instituţii şi societăţi.
a o ferici şi a o sprijini cu toate unitele noa­ comanda, riscă s ă nu m a i primească nici pe a c e ­
7 stea. Ediţii noui nu s'au putut face încă, din c a u z a
2. Cântece populare: Corul Şcoalei Nor­
stre puteri" L male de Învăţătoare, sub conducerea
lipsei de hârtie. C o m a n d a t ă în Februarie a. c , ea
* încă tot întârzie şi nu ştim când v a sosi. Se reco­ dnei prof. Veturia Popa.
Tot un moment de admirabilă colaborare mandă p ă s t r a r e a manualelor vechi; copiii v o r fi 3. „Scriitorul Ion Agârbieeanu", — profe­
pe plan naţional şi cultural între cele două ţinuţi să Ie îngrijească. (N. Brinzeu) sorul Virgil Stanciu.
Biserici româneşti am avut în 1861, cu prile­ f Pr. Corneliu B a ş i u din, eparhia Lugojului, 4. „Odă la 200 ani dela unire" de Ion
jul inaugurării „Asociaţiunei transilvane pen­ după o suferinţă lungă şi grea, a î n c e t a t din v i a ţ ă • Agârbieeanu, recitată de Vasile Streza,
tru literatura româaă şi cultura poporului la Lugoj în 1& Oct. c , într'al 58-lea an al vieţii şi
student în teologie an IV.
român". Mitropolitul Şuluţiuşicu acest prilej 31 al preoţiei. — Fie-i p a r t e a cu cei a l e ş i ! r0 r
5. „Ion Agârbieeanu şi Blajul", — P *
a dat dovadă de o înaltă concepţie şi o pro­ f Pr. Teofil G e r a s i m , paroh în pensie, a tre­ sorul Gheorghe Biriş.
fundă ataşare la cauza naţională. N. Iorga a cut la cele veşnice în 9 Noemvrie c , la Şeulia, în
(

anul 96 al vieţii, 56 al preoţiei şi 57 al văduviei. —


6. „Lăpuşneanul" de Ion Agârbieeanu
făcut o apropiere între evenimentul înteme­
Odihnească în p a c e l recitată de Camil Halasu, elev cl. VIII şt-
ierii „Asociaţiunii" şi momentul de înfrăţire
naţională din 1848: ....precum se văzură ală­ 7. Lectură din opera lui Ion Agârbieeanu,
profesorul Nicolae Comşa.
turi amândoi episcopii români la actul da cti­ Asoc. Gen. a Românilor Uniţi 8. Cuvântarea serbătoritului.
torie al naţiei politice româneşti, tot alături
statură Ia actul de ctitorie al culturii nea­ 9. „Cuvine-se cu adevărat", Corul oi»
mului" 8). Convocator al Şcoalelor Normale de învăţători Şţ
învăţătoare, sub conducerea dlui pr"
*
fesor Celestin Cherebeţiu.
Nu se poate uita nici spectacolul unic
Membrii Asociaţiunii generale a Româ­ Dr. Nicolae Brânzeu Dr. Alex. Borz»
de frăţie românească, oferit de adunarea jubi­ preşedintele „Operelor pon- vicepreşedintele con"
nilor Uniţi „Agru", a Uniunii Mariane a Fe­
lară a „Asociaţiunii" din 1911 dela Blaj, când tificale Misionare din tulni central »'
meilor Române Unite „Umfru", a Asociaţiunii
mitropolitul Mihâlyi al Blajului şi Ioan Me- România". „Agru"-lni-. ^
Studenţilor Români Uniţi „Astru", a „Opere­
ţianu al Sibiului, s'au întâlnit pe acelaşi Câmp Livia Dr. R. Boilă F r a n c i s c Hubic
lor Pontificale Misionare", a „Uniunii Coru­
al libertăţii şi unirii româneşti, iar mulţimile prezidenta generală pro- preşedintele „Uni " 0 11

rilor", sunt invitaţi cu toată onoarea la Tincială a Urnfru"-lui.


au uitat de deosebiri, după ce nu le înţele- B Corurilor"
seseră niciodată, şi au văzut numai ceeace ne C O ti Q r Nicolae Negruţiu Emilia H o p â r t e J
adună şi ne întăreşte... (Va arma) preşedintele comitetului prezidenta generală
ee se va ţine în Blaj, în zilele de 21 şi 22 arhidiecezan al dieeezană dimisiona
1

Noemvrie 1942, cu următoarea „Agru'Mui TJmfru'-ln -

7j T. V. Păcăţian, Carte* de aur. Voi. II, p, 194 O r d i n e de zi; Dr. Nicolae Pop
Sibiu, 1902. preşedintele „AstruMui.
8) N. Iorga, Istorii bisericii romaneşti. Voi. II. Sâmbătă 21 Noemvrie 1942 ora 15, în sala de
Bd. II, p. 278. Bucureşti, 1932. conferinţe a Liceului ,Sf. Vasile":
Tipografia Seminarului Blaj