Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din

București
Dan Șaguna Seria I

Drept financiar public

Examen oral: 30 – 35 de întrebări

Drept financiar public. Dan Drosu Șaguna + notițe de curs + seminare

02.11.2017
Capitolul II. Finanțele publice și moneda

Inflație = fenomen de dezechilibru (criză monetară) între cantitatea de mărfuri și servicii și masa
monetară aflată în circulație
cauza: de natură economică (de regulă)/ provocată

Formele inflației (doar 4 pentru examen)

Particularități:
I. rata inflației = un raport, un indicator al nivelului prețurilor și tarifelor și al nivelului de
devalorizare monetară
se calculează anual (de regulă)
se poate calcula mai des (în caz de criză)
II. rolul autorităților statului
III. efecte

1) LATENTĂ (târâtoare) = fenomen de criză monetară insesizabilă

I. Rata = 3-5% / an
producătorul investește în producție, creează locuri de muncă – pt. a spori oferta cu 5%
inflația de până la 5% este benefică DACĂ Guvernul determină producătorul să vină cu o
ofertă în raport de cerere
II. Autoritățile – rol = să stimuleze economia națională
Marii specialiști în doctrină spun că inflația este dezordinea dezordinilor.
III. Efectele – în plan economic, social, politic
nu sunt în cazul inflației latente
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

2) DESCHISĂ
I. Rata = < 10%
II. Autoritățile – rol = să ia măsuri inflaționiste
III. Efectele
economic = faliment, insolvență, fără consecințe grave
social = pierderea locurilor de muncă
politic = nu sunt semnificative

3) GALOPANTĂ
I. Rata = > 10%
II. Autoritățile – rol = să ia măsuri (să treacă la reformă monetară, să facă o reformă în economie)
III. Efectele
economic = faliment la nivelul economiei naționale
social = șomaj, greve
politic = criză politică majoră => instabilitate în societate

4) HIPERINFLAȚIE
I. Rata = > 10%
II. Autoritățile
III. Efectele
economic = falimentul economiei naționale
social = bulversare totală => război civil

Capitolul III. Organele statului cu atribuții și răspunderi în domeniul

finanțelor publice

Aparat financiar
→în sens larg = toate autoritățile finanțate de la buget + cu personalitate juridică
→în sens restrâns = organe cu atribuții strict financiare
I. CENTRALE
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

II. LOCALE

I. CENTRALE
Ministerul Finanțelor Publice
ANAF -> Departamentul antifraudă
Curtea de Conturi

II. LOCALE – structuri specializate, cu competență financiară la nivelul fiecărei UAT

Județ + capitală
Direcția Generală a Finanțelor Publice
Municipiu + sectoare
Administrația Finanțelor Publice
Oraș
Servicii/ inspecții ale finanțelor publice
Comună
Birou financiar

Capitolul IV. Conceptul de sistem bugetar

Buget = principalul plan financiar al statului, în care se constituie banul public, în scopul finanțării
trebuințelor generale ale societății

Finanțe publice – pe vremea voievozilor = vistieria țării + cămara domnească

Sf. sec. XIX, pe vremea fraților Mavrocordat – instituția funcționarului public (lefegii)
Finanțe publice – Constituția de la 1866 = bugetul statului
Constituția de la 1923
1948 – bugetul centralizat al statului
1971 – Legea finanțelor publice = bugete centrale și bugete locale
După 1990 – Legea finanțelor publice = bugetul consolidat (buget de stat)
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

Rolul bugetului de stat = de a satisface cerințele societății, pentru a-i asigura menținerea și
dezvoltarea
Legea bugetară anuală

Natura juridică a bugetului de stat → Opinii:

1. Bugetul este un act administrativ.

 Execuția bugetară = realizarea banului public + efectuarea cheltuielilor publice

 Nu rezistă – ar însemna că bugetul se realizează doar de autoritățile administrației publice
2. Bugetul este o lege.

 Legea bugetară este adoptată de Parlament, urmând procedura specifică de adoptare a unei
legi organice.
 Nu rezistă
– o lege are articole obligatorii
– un act normativ poate fi modificat de alt act cu aceeași forță juridică/ cu forță juridică
superioară
– execuția bugetară de către Parlament ar fi imposibilă
3. Bugetul este un plan.

 Parlamentul adoptă legea bugetară, care este o proiecție a viitorului an (alcătuită din
indicatori de plan).
 Nu rezistă
– dacă ar fi un plan, nu ar putea fi tras la răspundere executivul
4. Bugetul are natură juridică de lege.

 Parlamentul adoptă legea bugetară și indirect îi dă natură juridică, pentru a putea fi atacată.
 În baza legii bugetare anuale, poate fi tras la răspundere executivul.
=> subterfugiu de tehnică juridică

Parlamentul adoptă legea bugetară anuală de aprobare a bugetului de stat.

09.11.2017
Conținutul sistemului bugetar = totalitatea veniturilor publice și cheltuielilor publice, care se
constituie la bugetul statului și finanțează diversele domenii din societate
VENITURILE
I. ordinare = obligații fiscale
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

1) taxe bugetare = plata unui serviciu realizat de instituții specializate ale statului la
cererea persoanei interesate (NU este echivalentă cu valoarea serviciului ≠ tarif) –
ex.:
taxa pentru cauzele deduse judecății
taxe pentru eliberarea unor permise, autorizații, adeverințe
taxa consulară

2) impozite = contribuție obligatorie stabilită în mod unilateral prin lege (conform

principiului nullum impositum sine lege) în sarcina unei persoane numite
contribuabil
în raport de natura obiectului impozabil:
a) directe = contribuție stabilită pe avere (salariu, profit, dividende și altele
asemenea; casă, teren, mașină – venituri sau bunuri din categoria celor
impozabile)
b) indirecte (pe consumație) = contribuție stabilită de regulă pe circulația
mărfurilor sau a persoanelor sau a capitalului (TVA, taxe vamale, accize)

II. extraordinare
1) împrumutul
– titlurile de valoare
– creditele bancare (pe termen scurt, mediu, lung)
– Creditele noi sunt lăsate să se învechească, cele vechi sunt uitate.
– creditele guvernamentale
2) emisiunea monetară
3) vânzarea de aur din rezerva statului
Aurul se negociază la bursa de valori. Orice operațiune bursieră are caracter
speculativ.
4) succesiunile vacante
5) amenzile (contravenționale/ penale)
6) valorificarea bunurilor abandonate, confiscate și fără stăpân

CHELTUIELILE
5 (prevăzute în bugetul de stat) + 1 (neprevăzute)
I. pentru finanțarea activităților sociale (învățământ, sănătate, asistență socială și altele
asemenea)
II. pentru finanțarea activităților economice (investiții de stat)
III. pentru finanțarea activităților de cercetare științifică
IV. pentru apărare (militare)
V. pentru finanțarea aparatului de stat

VI. 1) calamități naturale (cutremure, incendii, inundații)

2) pentru finanțarea unor activități ce nu au fost prevăzute inițial
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

3) rezerva bugetară

Cuprinsul sistemului bugetar

A. bugetul central (bugetul administrației centrale de stat)
B. bugetul asigurărilor sociale de stat
C. bugetele locale (bugetele autorităților administrativ-teritoriale) – atâtea bugete locale câte
UAT

Capitolul V. Activitatea bugetară a statului român. Procedura bugetară

= acte juridice și operațiuni materiale privind etapele activității bugetare. Etape:

1. elaborarea proiectului bugetului de stat
2. aprobarea bugetului de stat
3. execuția bugetului de stat
4. încheierea execuției bugetare
 contul general pentru execuția bugetului central
 conturile anuale pentru execuția bugetelor locale
+1. controlul execuției bugetare

 politic – exercitat de Parlament și consiliile locale

 extern, de specialitate – realizat de Curtea de Conturi
 intern

PROCEDURA BUGETARĂ = acte și operațiuni privind activitatea bugetară. Principii:

1. Universalitatea bugetară – toate veniturile și cheltuielile publice trebuie cuprinse într-un
singur document (legea bugetară anuală)
2. Echilibrarea bugetară – buget echilibrat (V=C)/ excedentar (V>C)/ deficitar (V<C)
3. Specializarea bugetară – veniturile trebuie cuprinse în buget pe surse, iar cheltuielile pe
destinație (clasificație bugetară)
4. Realitatea bugetară – buget realist * o dată la 6 luni, Guvernul poate să realizeze o rectificare
bugetară
5. Unitatea bugetară – buget unitar
6. Neafectarea veniturilor bugetare – sumele plătite cu titlu de impozit se depersonalizează
Excepții:
 donațiile
 sponsorizările
7. Anualitatea execuției bugetare – execuția bugetară se derulează pe 365 de zile. Acest
principiu răspunde unui interes major al societății ca ceea ce s-a propus să se și realizeze,
iar propunerile sunt mai aproape de realitate în raport de timpul de proiecție.
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

8. Unitatea monetară – moneda națională

9. Publicitatea – ce se întâmplă cu banul public

16.11.2017
1) Elaborarea proiectului bugetului de stat
BUGETUL CENTRAL
Ministerul Finanțelor Publice (anteproiect) → Guvern, HG (proiect) → Parlament (aprobare)

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

Ministerul Muncii (anteproiect) → Guvern, HG (proiect) → Parlament (aprobare)

BUGETELE LOCALE
Sarcina întocmirii proiectului:

 proiectul la nivel de județ: președintele consiliului județean

 proiect la comună, oraș, municipiu: primarul
→ consiliu local, județean, Consiliul General al Mun. București

2) Aprobarea bugetului de stat

BUGETUL CENTRAL

1. dezbaterea în comisiile de specialitate → raport consultativ

2. la Parlament sunt depuse 3 documente:
a) proiectul bugetului
b) rapoartele comisiilor de specialitate
c) proiectul legii bugetare anuale
3. legea se trimite înapoi la Guvern pentru execuția bugetară anuală

BUGETUL ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT

a) proiectul bugetului
b) raportul comisiei de muncă
c) proiectul legii de adoptare
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

BUGETELE LOCALE
a) proiectul bugetului local
b) rapoartele comisiilor de specialitate
c) proiectul hotărârii prin care se adoptă
consiliile locale adoptă hotărârea de aprobare a bugetului local

3) Execuția bugetară
- repartizarea pe trimestre a V+C publice
- execuția de casă prin trezorerie a V+C
- realizarea V
- efectuarea C

REALIZAREA VENITURILOR
1. Realizarea V reprezintă pentru executiv sarcină minimă.
2. V trebuie realizate la termen și în cuantumul legal.

EFECTUAREA CHELTUIELILOR
sume repartizate de la bugetul de stat diverselor domenii = alocații bugetare
1. Efectuarea C reprezintă pentru executiv sarcină maximă.
2. C trebuie folosite conform destinației legale.

ORDONATORII BUGETARI = conducătorii instituțiilor publice cu personalitate juridică

- persoane alese
- persoane numite
Calitatea de ordonator se conferă de drept, însă această calitate poate fi delegată.
Clasificare
1. principali
2. secundari
3. terțiari
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

Funcții
1. folosirea sumele alocate instituției pe care o conduc
2. repartizarea alocațiilor către ordonatorii din subordine

4) Încheierea execuției bugetare

Ministerul Finanțelor Publice (în numele Guvernului) → contul general anual de execuție a
bugetului de stat
Ministerul Muncii (în numele Guvernului) → contul de execuție a bugetului asigurărilor sociale de
stat
=> se trimit la Parlament

Primarul, consiliul județean → conturi anuale de execuție a bugetelor locale

= > se trimit la consiliul local în mod corespunzător

La Parlament se depun pentru dezbatere următoarele documente:

a) proiectul contului general de execuție
b) rapoartele comisiilor permanente
c) raportul public al Curții de Conturi
=> 1. adoptă legea privind contul = descărcare de gestiune
2. retrimite spre completare
3. respinge

La consiliul local se depun următoarele documente:

a) proiectului contului anual de încheiere a execuției bugetare
b) proiectul hotărârii
c) raportul public al Camerei de Conturi
=> 1. adoptă hotărârea
2. retrimite spre completare
3. respinge = suspendarea din funcție a primarului, declanșarea procedurii răspunderii
juridice
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

23.11.2017
Controlul activității bugetare
1. control politic (Parlament)
2. control specializat financiar extern (instituție autonomă – Curtea de Conturi)
3. control financiar intern (audit intern)

Modificarea destinației banului public

1. virările de alocații bugetare – în cadrul aceluiași domeniu
2. transferarea alocațiilor bugetare – de la un domeniu la altul
3. suplimentarea alocațiilor bugetare – de regulă, în cadrul aceluiași domeniu
4. anticiparea alocațiilor bugetare – în cadrul aceluiași domeniu
5. blocarea alocațiilor bugetare – se dispune de ordonatorul ierarhic superior; posibilă doar în
primele 3 trimestre
6. anularea alocațiilor bugetare
a) de drept
b) se anulează sumele neutilizate până la finele exercițiului bugetar (31 dec) și devin venit la
bugetul anului următor, cu o excepție:
o sunt exceptate de la instituția anulării alocațiile prevăzute pentru investiții
terminate, dar nedecontate

Capitolul VI. Veniturile publice

Veniturile ordinare
IMPOZITUL = contribuție obligatorie stabilită în mod unilateral de către stat prin lege (conform
principiului nullum impositum sine lege) în sarcina unor persoane numite contribuabili

Particularități ale impozitului

1. raport juridic de impunere (legea – inițiativa intrării într-un raport de impozitare)
2. este o contribuție la formarea banului public
3. este obligatoriu
4. se datorează cu titlu nerambursabil
5. se datorează conform legii
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

6. este o contribuție datorată „fără echivalent” (statul, prin instituții specializate, trebuie să asigure
un cadru juridic și instituțional pentru buna funcționare a activităților pentru care contribuabilul
plătește impozite)

TAXA = plata datorată de persoanele fizice sau juridice instituțiilor publice specializate pentru
serviciile realizate la cererea acestora

Particularități ale taxei

1. raport juridic de taxare (persoana – inițiativa intrării în raport)
2. taxa este o plată fără echivalent
3. subiectul plătitor este persoana interesată de realizarea unui serviciu
4. serviciile se realizează conform legii
5. taxa este anticipativă

Principalele impozite datorate bugetului de stat

– impozit pe profit
– impozit pe venit
– TVA
– accize
– taxe vamale

– impozite și taxe locale

– contribuții pentru asigurări sociale

– venituri extraordinare

IMPOZITUL PE PROFIT (REZULTATE FINANCIARE, BENEFICIU)

Profit = diferența dintre cheltuielile avansate în realizarea unui produs și veniturile încasate
Contribuabil = orice persoană care realizează profit
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

IMPOZITUL PE VENIT
Contribuabil = persoanele fizice pentru veniturile provenite din:
a) activități independente (avocat, medic, inginer, arhitect, notar, executor ș.a.)
b) salarii (venituri salariale)
c) cedarea folosinței bunurilor (chirii)
d) investiții (achiziționarea de acțiuni, obligațiuni, titluri de stat)
e) pensii (pensiile de până la 2000 de lei nu se impozitează)
f) activități agricole
g) premii și jocuri de noroc
h) transferul dreptului de proprietate (vânzare-cumpărare de bunuri imobiliare)
Cota = 16%

07.12.2017
TVA-UL
= impozit indirect datorat pentru circulația mărfurilor
= impozit în cascadă (în funcție de numărul intermediarilor prin care trece marfa)
Cota = 19%

ACCIZELE
= impozit suplimentar pe circulația mărfurilor (acces la poartă)

TAXELE VAMALE
(intrarea pe moșie)
1875 – tariful vamal
1975 – Ro a reintrodus tariful
1978 – codul vamal
Taxa vamală se datorează la punctul vamal pentru trecerea frontierei pentru:
- mărfuri
- capital
- mijloace de transport
- persoane (≠Ro)
Cele mai importante categorii:
1) taxe liberare
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

2) taxe protecționiste
Procedura vamală este formată din:
1) prezentarea la punctul vamal
2) declarația vamală
3) controlul vamal
4) liberul de vamă

IMPOZITE ȘI TAXE LOCALE

= sursa pentru bugetele locale
Principalele categorii – impozitele pe:
- clădiri
- terenuri (din mediul intravilan) (≠extravilan – impozit agricol)
- mijloace de transport (terestre – tipul mașinii și capacitatea cilindrică; pe apă – taxă fixă;
aeriene – taxă fixă)
- spectacole (cu caracter de continuitate; ocazionale)
- șederea într-o unitate de cazare
- animale de companie

CONTRIBUȚIILE SOCIALE
- CAS (contribuția de asigurări sociale)
- CASS (contribuția de asigurări de sănătate)
- contribuția pentru accidente de muncă (la locul de muncă și în legătură cu munca) și boli
profesionale

VENITURI EXTRAORDINARE
- emisiunea monetară
- vânzarea de aur din tezaurul țării
- împrumutul
 datoria publică = situația în care autoritățile centrale sau locale emit titluri de
valoare; statul se împrumută de la populație
 creditul de la bănci care își au sediu pe teritoriul statului român
 creditele internaționale
 creditele guvernamentale
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

- amenzi
- succesiuni vacante
- valorificarea bunurilor confiscate, abandonate și fără stăpân

14.12.2017
Instituții financiar-bancare cu vocație mondială

- funcționează pe lângă organizația internațională, fiind autonome

În iulie 1944, la inițiativa SUA s-a organizat Conferința financiară internațională, care a avut loc la
Bretton Woods. S-au adoptat 3 hotărâri:
1. Crearea sistemului monetar internațional (SMI)

 propunerea White – dolarul SUA să fie monedă națională, dar și monedă internațională
 propunerea delegației britanice conduse de J. M. Keynes – lira sterlină britanică să fie
monedă internațională
 propunerea făcută de Keynes în nume propriu – bancor să fie moneda internațională
2. S-a luat decizia ca moneda internațională să fie dolarul SUA.
3. Până la 15 august 1971 exista prin lege obligativitatea convertibilității în aur. Consecințele actului
de la 15 august 1971:
a) Acest refuz al băncii centrale de a trece la convertibilitatea în aur a dus la renunțarea la
convertibilitatea în aur => consecința majoră = inflația
b) Prăbușirea SMI-ul de la Bretton Woods. S-a renunțat la el de iure, dar funcționează de facto.
c) Dolarul SUA și-a pierdut calitatea de moneda internațională. S-a creat valuta liber
convertibilă. Propuneri:
 dolarul SUA
 marca germană
 francul francez
 lira sterlină britanică
 yenul japonez
 francul elvețian (de facto)
FMI-ul a trebuit să creeze un sistem internațional nou. În 1968 a fost creată DST (drepturi speciale
de tragere).
S-a creat teoria tripolarității: politică, economică, monetară.
 polul american – SUA cu dolarul SUA
 polul asiatic – Japonia cu yenul
 popul european – Anglia, Germania, Franța, Italia
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

BIRD (Banca Internațională de Reconstrucție și Dezvoltare/ Banca Mondială/ Grupul Băncii

Mondiale)

 acordă credite statul membre ale organizației pe termen mediu și lung în urm condiții:
 dobândă relativ mică
 asistență de specialitate neoneroasă
 asistență în efectuarea plăților
FMI

 acordă credite pe termen scurt pentru echilibrarea balanței de plăți externe și pentru
echilibrarea monetară potrivit sistemului stand by (condițional)

Bănci regionale:
BERD (Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare)
BEI (Banca Europeană de Investiții)

Capitolul VII. Sistemul cheltuielilor publice

Cheltuielile publice = alocații de la bugetul statului pentru finanțarea trebuințelor generale ale
societății

Rolul cheltuielilor publice = de a asigura funcționarea principalelor activități în societate și, dacă e
posibil, progresul

Categorii
1. cheltuieli ordinare – prevăzute în buget (planificate)
2. cheltuieli extraordinare – nu pot fi planificate, dar trebuie să existe bani în rezerva bugetară
în caz că apar
a) cheltuieli pentru acoperirea pagubelor cauzate de calamități naturale
b) cheltuieli pentru acoperirea unor situații în timpul unor investiții neprevăzute
c) cheltuieli pentru realizarea unui tampon de prevenire a influenței prețurilor de pe
piața internațională asupra prețurilor de pe piața internă
Structura
1. cheltuieli publice în domeniul social
2. cheltuieli pentru cercetare-dezvoltare
3. cheltuieli militare
4. cheltuieli pentru funcționarea aparatului de stat
5. cheltuieli publice acțiuni economice
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

1. CHELTUIELI SOCIALE
a) Învățământ
 cheltuieli de capital = construcții noi + întreținerea celor existente
 cheltuieli de personal = venituri salariale ale profesorilor și personalului auxiliar
b) Sănătate – scop = să prevină
c) Asigurări sociale
 pensii
 pentru limită de vârstă și vechime
 anticipată
 pentru invaliditate
 de urmaș
 alte asigurări sociale

2. CHELTUIELI PENTRU CERCETARE-DEZVOLTARE

a) cercetare fundamentală = invenții
b) cercetare aplicativă = punerea în aplicare a rezultatelor cercetării fundamentale
c) cercetare de dezvoltare = inovații

3. CHELTUIELI MILITARE
a) directe = dotare + instrucție
b) indirecte = distrugeri materiale și umane provocate de conflictele militare

4. CHELTUIELI PENTRU FUNCȚIONAREA APARATULUI DE STAT

a) structuri centrale
b) structuri locale

5. CHELTUIELI ECONOMICE = cheltuieli de investiții pentru infrastructură

11.01.2018
Controlul financiar. Noțiune, funcții, obiect, forme

Contra rolus = a revedea ceva ce s-a întâmplat

Control = o verificare a actelor și operațiunilor care privesc patrimoniul public și, în special, banul
public
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

Funcțiile controlului
1. de evaluare
- raport de control
- constatările se transmit în primul rând conducerii entității controlate
2. preventivă
- obiectul controlului îl reprezintă acte juridice și fapte materiale
- controlul, dacă este anterior emiterii unui act sau realizării unei fapte, previne o situație
negativă
3. de documentare
- în funcție de această documentare se iau decizii la nivel micro/ macro
4. recuperatorie
- dacă s-a produs paguba, patrimoniul păgubit trebuie reîntregit
- procedura de recuperare este de 2 feluri:
 procedura răspunderii civile delictuale = este integrală (se recuperează dauna efectivă și
beneficiul realizat); subiectul răspunderii poate fi oricine
 procedura răspunderii materiale = este limitată (numai la paguba efectivă); răspunde
material numai o persoană angajată în muncă cu contract individual de muncă
5. educativă (pedagogică)
- atât controlorul, cât și cel controlat să aibă ceva de învățat

Obiectul controlului = actele juridice și faptele materiale

Formele controlului – doar 3 la examen

Sunt determinate de momentul controlului
1. PREVENTIV
- viza de control financiar preventiv
- de regulă, într-o entitate, șeful compartimentului financiar-contabil dă viza, dar bordul
entității poate da această competență și altei persoane
- în caz de refuz de viză, conducătorul entității poate să emită un act pe proprie răspundere,
DAR persoana competentă cu viza de control TREBUIE DE ÎNDATĂ să înștiințeze de
situația creată pe organul ierarhic superior
- avantaj = este blocat un act care poate să genereze pagube
- dezavantaj = se face sub presiunea timpului, iar rezultatele nu sunt cele mai corecte sau
obiective
2. CONCOMITENT
3. ULTERIOR
- avantaj = controlul nu se realizează sub presiunea timpului, iar rezultatele sunt mai exacte
- dezavantaj = un act, odată emis, își produce efectele negative
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

Sistemul de control latin

- constatările se valorifică pe cale juridică
Sistemul de control anglo-saxon
- constatările se valorifică prin recomandare

Curtea de Conturi

Art. 140 din Constituție + Legea 94/1992

1864 înființată
1948 desființată
1973 Curtea superioară de control financiar
Organizare. Funcționare. Funcții
- organ central
- la nivel central: departamente pe sectoare
- la nivel local: camere de conturi constituite la nivelul fiecărui județ

Răspunderea juridică în domeniul financiar

Responsabilitatea socială = atitudinea individului față de valorile din societate

Răspunderea juridică = atitudinea statului față de faptele individului de încălcare a valorilor sociale
prevăzute de legi

Forme
1. răspundere penală
a) faza de urmărire
b) faza de judecată
c) faza de execuție
 privarea de libertate
 amenda penală
 confiscarea specială
 privarea de niște drepturi pe o anumită perioadă
2. răspundere patrimonială
 civilă contractuală
 civilă delictuală
Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

 materială
3. răspundere administrativă
 contravențională
 disciplinară

Răspunderea penală
- gestiunea frauduloasă = 214 C.p.
- delapidarea = 215 C.p.
- deturnarea de fonduri = 302 C.p.
- abuzul de încredere = 213 C.p.
Răspunderea contravențională – fapte cu un grad de periculozitate mai redus

Zona Euro

9 mai 1950 – Germania și Franța: Comunitatea oțelului și cărbunelui

25 martie 1957 – la Roma, 6 state europene: Tratatul de la Roma (tratatul de înființare a pieței
comune)

 uniunea economică
 uniunea vamală
 uniunea monetară
 uniunea politică
1957 – (în urma Tratatului de la Roma) sistemul monetar „Șarpele monetar european”
1992 – Tratatul de la Maastricht
1992 – crearea monedei unice – a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1999
DST
EQ – unitate de cont europeană
Decizii Maastricht

 crearea unei monede unice și când să intre în vigoare

 crearea BCE
 s-au decis anumite faze (prima fază: îndeplinirea unor criterii de convergență – de natură
economică, bugetară, politică)
 sistemul monetar european și punerea în circulație a monedei unice se vor decide atunci
când toate statele membre vor îndeplini criterii de convergență

Faza I = 1992 – 1993

Drept financiar Facultatea de Drept, Universitatea din
București
Dan Șaguna Seria I

- stabilirea criteriilor de convergență și momentul în care se decidea constituirea sistemului

european și o monedă cu putere circulatorie (să se intre când toate țările îndeplinesc
cerințele)
Faza a II-a = 1994 – 1999
- Institutul Monetar European avea ca atribuții realizarea unor studii și propuneri pentru
definitivarea sistemului monetar european și a monedei unice europene, inclusiv formele;
la finele acestei faze, IM s-a transformat în BCE
Faza a III-a
- constituirea sistemului monetar european și moneda unică europeană la 1 ianuarie 1999

18.01.2018
Euro și România