Fosele nazale

Cavitatea nazala este situată în centru maxilarului

superior, fix deasupra cavităţii bucale, sub craniul neural,
înaintea porţiunii nazale a faringelui şi între orbitele ochilor.
Ea comunică cu sinusurile paranazale, situate în jurul ei şi
e împărţită în alte două cavităţi (fosele nazale), de
septul nazal.
Fosele nazale sunt două coridoare alungite antero-
posterior, cât de cât înalte şi turtite lateral. Ele comunică
cu exteriorul prin aşa numitele nări.
Pereții foselor nazale
Fosele nazale au fost comparate cu o prismă triunghiulară
cu baza mai lungă și dispusă inferior ce prezintă o podea,
un plafon ( tavan sau acoperiș), un perete medial, un
perete lateral și unperete posterior.
Fiecare fosă nazală se împarte în câte două regiuni:
vestibulul nazal şi fosa nazală propriu- zisă.
Fosele nazale au pereţi osteo - cartilaginoşi, căptuşiţi de
tunica mucoasă (mucoasa nazală).
Fosa nazală propriu-zisă se împarte la rândul ei în două
regiuni: una respiratorie şi una olfactorie .
– Regiunea respiratorie - tunica mucoasă din regiunea
respiratorie este formată din corion şi epiteliu Ea are un rol
deosebit în determinarea calităţii aerului inspirat, curăţându-
l, umectându- l şi stabilizându-i temperatura.
– Regiunea olfactorie - tunica mucoasă din regiunea
olfactorie se întinde pe o suprafaţă relativ mică. E o
mucoasă gălbuie care conţine celule neuro-senzoriale
specializate pentru recepţia stimulilor olfactivi. Aceste celule
au valoarea unor neuroni senzitivi primari bipolari
(protoneuroni).
Rolul foselor nazale: Filtrarea, incalzirea si umezirea
aerului
Filtrarea
Aerul care intra in organism pe nas (poate intra si pe gurta)
este filtrat cu ajutorul perilor care acopera mucoasele
curatand aerul de praf si de germeni si functionand ca
un filtru care retine tot ceea ce nu trebuie sa ajunga in
plamani inclusiv milioane de microorganisme.
Incalzirea
Dupa filtrare, aerul este incalzit la o temperatura de
aproximativ 37 grade cu ajutorul vaselor de sange care
iriga mucoaasele nazale.
Umezirea
Plamanii si gatul nostru nu tolereaza prea bine aerul uscat
care irita caile respiratorii. Pe masura ce aerul inhalat
trece prin fosele nazale, acesta este umezit prin absorbtia
apei din mucoasele nazale.

Secolul XIX
Secolul XIX este o perioadă din istoria omenirii caracterizată
prin importante fenomene politice, ideologice și culturale. În
timp ce portughezii, spaniolii și Sfântul Imperiu Roman se
prăbușeau, Imperiul Britanic, cel German și America au
cunoscut o dezvoltare rapidă. Conflictele militare au răvășit
Europa, dar au și încurajat cercetarea științifică și
explorarea.
În artă, realismul și romantismul de la începutul secolului au
lăsat mai apoi loc impresionismului și post-impresionismului
în a doua jumătate a secolului, Parisul fiind capitala mondială
a artei.

Nume importante din pictura secolului al XIX-lea includ: Paul

Cezanne (Franța, post-impresionism), Eugène Delacroix
(Franța, romantism), Paul Gauguin (Franța, post-
impresionism, pictor), Claude Monet (Franța, realism,
impresionism), Renoir (Franța, impresionism), Rodin (Franța,
modernism, sculptor), Vincent van Gogh (Olanda, post-
impresionism)

Literatura
Pe frontul literar, noul secol este deschis de romantism,
literatura prosperand în secolul al XIX-lea. Unii dintre cele
mai renumiți scriitori îi includ pe rușii Lev Tolstoi, Anton
Cehov și Fiodor Dostoievski; englezii Charles Dickens, John
Keats, și Jane Austen; scoțianul Sir Walter Scott; irlandezul
Oscar Wilde; americanii Edgar Allan Poe, Ralph Waldo
Emerson și Mark Twain, și francezii Victor Hugo, Honoré de
Balzac, Jules Verne și Charles Baudelaire.
Muzica
Ludwig van Beethoven, pictură în ulei Joseph Karl Stieler
(1820)
Forma Sonatei s-a maturizat în timpul epocii clasice pentru a
deveni principala formă de compoziție instrumentală pe tot
parcursul secolului al XIX-lea. O mare parte din muzica din
secolul al XIX-lea a fost menționată ca fiind în stil romantic.
Multi mari compozitori au trăit în această epoca;ii putem
enumera pe Ludwig van
Beethoven(Germania,Clasic,Romantic), Georges
Bizet(Franta,romaantic), Brahms (Germania,romantic),
Frédéric Chopin (Polonia, romantic)

Franz Liszt(Ungaria), Niccolò Paganini(Italian), Franz

Schubert(Austria) Piotr Ilyich Tchaikovsky (Rusia, romantic)
Giuseppe Verdi(Italia,romantic) Richard
Wagner(Germania,clasic).
Stiinta
Secolul al XIX-lea a dat naștere științei ca profesie. Termenul
"om de știință" a fost inventat în 1833 de către William
Whewell. Printre ideile cel mai influente din acest secol au
fost cele ale lui Charles Darwin
, care în 1859 a publicat cartea Originea speciilor, ce a
introdus ideea de evoluție prin selecție naturală. Louis
Pasteur a conceput primul vaccin împotriva rabiei, și a făcut,
de asemenea, multe descoperiri în domeniul chimiei, inclusiv
asimetria de cristale. Thomas Alva Edison a dat lumii un bec
practic ce putea fi folosit în viața de zi cu zi. Karl Weierstrass
împreună cu alți matematicieni au aritmetizat analiza. Dar
cel mai important pas în știință, pentru acest moment, a fost
ideile formulate de către Michael Faraday și de James Clerk
Maxwell. Munca lor a schimbat fața fizici și a făcut posibil ca
noua tehnologie să devină realitate.