PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ : Colegiul Tehnic de Electronică şi Telecomunicaţii, Iaşi

Numele şi prenumele profesorului diriginte consilier : Grigoraș Marcel
Clasa : a IX-a

STRUCTURA PROIECTULUI DE ACTIVITATE

Modulul : Comunicarea şi abilităţile sociale

Submodulul ( conţinut ) : Comunicarea
Tema : Să discutăm despre prieteni colegi, prieteni şi duşmani.
Obiective operaţionale:
Elevul va fi capabil:
- Să denumească calităţile pe care trebuie să le aibă un bun prieten şi să-şi
formeze unele noţiuni despre adevărata prietenie;
- Să demonstreze atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de alţii;
- Să recunoască persoanele care nu îi vor binele, adică duşmanii.

Metode folosite:
- conversaţie;
- problematizare;
- munca pe grupe ;

Mijloace didactice:
- coli mari de hârtie;
- carioca;
- markere.
Desfăşurarea lecţiei:
a) Organizarea clasei : Profesorul diriginte va aduce informaţii despre cum s-a
comportat colectivul clasei în ceea ce priveşte comportamentul la orele de curs, absenţele,
progresul sau regresul elevilor ( acolo unde este cazul).
b) Anunţarea temei şi a obiectivelor : Profesorul diriginte anunţă elevii că tema
dezbătută va fi despre prietenie şi scrie la tablă obiectivele ce urmează a fi atinse.
c) Captarea atenţiei : Elevii sunt grupaţi câte 5-6 în vederea participării lor totale la
lecţie. Activitatea începe cu precizările introductive făcute de profesorul diriginte:
În timpul liber nu ne place să fim singuri; omul simte nevoia ca, pe lângă familia
sa, să aibă prieteni alături de care să petreacă momente plăcute. De asemenea, omul are
nevoie în anumite momente din viaţa lui de un sfat bun, sfat pe care nu-l poate primi
decât de la un prieten adevărat. Căutând semnificaţia cuvântului „prietenie” în dicţionar
găsim: „legătură între persoane, bazată pe afecţiune, ataşament, încredere şi stimă
reciprocă”. Dar omul are şi duşmani şi trebuie să ne obişnuim să ne ferim de cei care ne
doresc răul.
d) Sarcina de lucru :
Se cere elevilor ca, în 5 minute, să caute motive pentru care vrem să avem prieteni; apoi
câte un reprezentant al fiecărei grupe va completa o diagramă, de ex. următoarea :

Să împarţi cu Să nu fii Să fii înţeles mai

cineva bucuriile singur bine de cineva
şi necazurile de vârsta ta
tale

Să discuţi unele lucruri

Să elimini
pe care nu le poţi discuta
plictiseala
cu părinţii sau cu
profesorii tăi

MOTIVE Să mergeţi
Să te joci
PENTRU împreună la
împreună cu ei
CARE cinematograf, la
VREI SĂ AI discotecă, în
PRIETENI excursii, etc.
Să înveţi
ceva bun,
ceva nou
Să faceţi lucruri interesante
împreună (să creşteţi
Să te afirmi în cadrul animale, să aveţi grijă de
grupului tău de copiii mai mici, să ajutaţi
prieteni cu propuneri persoane mai în vârstă, să
Să te simţi
care să stârnească aveţi grijă de spaţiul din faţa
în
interesul blocului, etc.)
siguranţă
 În acelaşi mod, elevii vor răspunde la întrebările:
 „Cine poate fi prietenul meu?”(posibile răspunsuri: un coleg, un vecin, unul
sau ambii părinţi, o rudă – frate, verişor, etc., un profesor)
 De cine trebuie să ne ferim ? Ce fac cei ce ne sunt duşmani?

Nu se
bucură de
Nu ne sprijină succesul
nostru Nu ne ajută
atunci când
avem
nevoie
Ne doresc
răul Motive pentru care putem vedea
care ne sunt duşmanii

Nu sunt sinceri
cu noi
Mint şi
acţionează
împotriva În preajma lor
noastră căpătăm vicii
precum fumatul,
alcoolul, etc.

 „Când poţi spune că ai găsit prieteni potriviţi?”. Posibile răspunsuri:

- când simţi că eşti respectat;
- când eşti ajutat în cazul diferitelor probleme;
- când nu ai probleme cu părinţii când eşti în compania lor (părinţii au încredere în
alegerea făcută de tine);
- aveţi preocupări asemănătoare care vă leagă şi vă fac să vă simţiţi bine împreună;
- simţi că eşti înţeles de către prieteni;
- te ajută să urmăreşti şi să atingi anumite ţeluri (note bune, performanţe sportive, o
meserie bună);
- simţi că eşti ascultat;
- poţi la rândul tău să-ţi ajuţi prietenii şi acest lucru îţi face o mare plăcere;
- înveţi multe lucruri în compania lor.
 „Cum îţi dai seama că ţi-ai ales prietenii greşit?”
Posibile răspunsuri:
- vorbesc urât cu tine sau cu cei din jur;
- au o ţinută neîngrijită;
- manifestă lipsă de respect faţă de părinţi, profesori sau alte persoane;
- fumează sau consumă alcool, se droghează;
- te îndeamnă să te porţi urât cu părinţii şi cu profesorii tăi;
- îţi cer să minţi şi să furi;
- nu te respectă sau nu-ţi respectă părerile;
- se poartă necorespunzător cu tine;
- nu te lasă să înveţi;
- sunt invidioşi, egoişti, răutăcioşi, supărăcioşi, cicălitori, mincinoşi, dezordonaţi,
plictisitori, încrezuţi, obraznici, certăreţi, bătăuşi, agresivi, violenţi, etc.
Se impun câteva precizări:
1. Prietenii nu se schimbă ca şosetele (adevărata prietenie trece barierele
timpului, durând chiar o viaţă:
2. Prieteniile nu se impun (nu poţi spune: „Fii prieten cu mine!”);
3. Există „prietenii” şi printre cei răi sau cei certaţi cu legea; dar aceste nu sunt
bazate pe sentimente de respect şi încredere, ci reprezintă numai alianţe întâmplătoare,
complicităţi în realizarea unor infracţiuni, ei nu sunt prieteni ci doar „colegi de fapte”; de
cele mai multe ori aceştia ajung să se pârască sau să dea vina unul pe altul. Cei mai mulţi
adolescenţi îi respectă pe cei care au curajul să fie ei înşişi, chiar cu riscul de a fi tachinaţi
sau batjocoriţi; există riscul de a fi judecat după anturajul în care te afli.
e) Evaluarea :
Profesorul diriginte reia obiectivele scrise pe tablă şi analizează dacă acestea
au fost atinse sau nu ( de ce nu ?)
f) Anunţarea activităţii următoare :
În final se cere elevilor ca, ţinând cont de cele discutate pe parcursul lecţiei, să elaboreze
portretul prietenului ideal şi persoanei care crezi că îţi este duşman.