NOŢIUNI INTRODUCTIVE ÎN TOXICOLOGIE

Toxicologia poate fi definita ca stiinta care se ocupa cu substantele toxice. Este o

disciplina cu baze atat biologice, cat si chimice. Are o sfera destul de larga de preocupari de la
prepararea unor substante toxice necesare pentru antidaunatori (pesticide) si ajungand pana la
substante toxice de lupta, continuand cu studiul proprietatilor fizico-chimice ale acestor substante
si cu parcursul substantelor toxice in organism.
In general, substantele toxice ce parcurg organismul sunt considerate substante straine =
xenobiotice. Substantele toxice ce parcurg organismul sunt studiate de la patrunderea in
organism, pana la eliminarea acestora (aceasta parte se numeste TOXICOCINETICA
SUBSTANTELOR) – cu punerea la punct a metodelor si modurilor de identificare si dozare a
toxicelor avand in vedere stabilirea mecanismelor de actiune la nivel molecular si celular.
Parcurgerea acestui traseu de catre substantele toxice trebuie incheiata cu modul de combatere si
prevenire a efectelor toxice.
Farmacistul este singurul specialist care are la baza toate instrumentele necesare studierii
traseului unui medicament in organism. Este singurul capabil sa vizualizeze drumul parcurs de
un xenobiotic bazandu-se pe o etapa importanta = BIOTRANSFORMAREA – in vederea
intelegerii actiunii toxice a diferitelor molecule.
Domeniile de specialitate inrudite care se afla intr-o relatie dinamica cu toxicologia
reciproc profitabila sunt:
Chimia legala
stabileste cauzele intoxicatiei
procedeaza la identificarea si dozarea substantelor toxice
trece aceste date intr-un raport de expertiza
Farmacologia
in cadrul unui grup important de xenobiotice, important in mod general, iar pt farmacist in mod
special si anume medicamentele
stabileste locul de actiune al acestora in organism si explica actiunea toxica asupra organismului
Biochimia
asigura cunoasterea sistemelor enzimatice, a inductiei si inhibarii enzimatice si prezentarea
diferitelor precizari pentru transformarea unor xenobiotice.
are imprtanta in explicarea mecanismului de actiune toxica
Morfopatolofia si fiziopatologia
contribuie prin descrierea modificarilor patologice a sistemelor si organelor.
Chimia substantelor naturale si de sinteza (Farmacognozia, Chimia
farmaceutica)
asigura cunoasterea unor aspecte, structuri si proprietati fizico-chimice ale substantelor naturale
si de sinteza
Terapia intensiva a intoxicatiei acute ca parte integrata a toxicologiei stabileste diagnosticul si
masurile de tratament de urgenta si antidotic in cazurile de intoxicatie accidentala sau de suicid.
Medicina muncii
da indicatii asupra modalitatilor de diagosticare si tratament a intoxicatiilor profesionale, cronice
Laborator clinic
 furnizeaza metode de determinare a unor parametrii biochimici uzuali, care sunt frecvent
modificati in intoxicatiile acute si cronice
Chimie analitica
asigura arsenalul de baza al metodelor de identificare si dozare a xenobioticelor, ramanand ca
acestea sa fie selectionate pentru a corespunde analizei toxicologice si anume determinarea de
cantitati de substante, inclusiv in probele biologice
Genetica si imunologia
asigura abordarea cauzelor cancerogenezei, precum si aspectele imunotoxicologice ale
diferitelor substante.
Psihologia si psihiatria
permit intelegerea fenomenelor de obisnuinta si dependenta in toxicomanie
In raport cu toxicologia clasica, toxicologia moderna se preocupa atat de caracteristicele
substatelor toxice, cat si de prevenirea, eliminarea sau cel putin discernarea a ceea ce este
daunator pentru organismul viu din mediul inconjurator. Toxicologia moderna abordeaza
relatia toxic-organism viu, toxic-mediu inconjurator-organism viu
In functie de natura subst toxicologice se pot stabili o serie de legaturi intre diferite faze a
studiului toxicologiei si in general aceste faze sunt :
-toxicologia experimentala,analitica si clinica
In functie de abordarea studiului toxicologic pot fii mai multe domenii de studiu si
anume:

1.Toxicologia medico-legala = CHIMIA LEGALA

cea mai veche ramura a toxicologiei, luand nastere din necesitatea de a dovedi crima prin
otravire si de a o diferentia de suicidul prin otravire.
Organizatoric, in Romania, acest domeniu dispune de Institutul de Medicina Legala (IML) ca
institutie centrala, si un nr de 15 laboratoare de ML cu sediile in marele orase; un laborator
teritorial are in subordine 2-3 judete. In cadrul fiecarui laborator de ML, exista un laborator de
toxicologie, unde lucreaza farmacisti si chimisti – una din preocuparile de rutina ale acestui
laborator consta in determinarea alcoolemiei, dar zilnic se efectueaza analize pe probe biologice,
pe diverse substante toxice cu scopul confirmarii/infirmarii existentei acestor substante in sange
si urina.

2.Toxicologia ocupationala/profesionala
studiaza intoxicatiile acute si cronice cauzate de substante cu care se lucreaza in halele
industriale agricole
elaboreaza masuri de prevenire si protectie si stabileste limitele de solubilitate si concentratiile
maxime admise
cea mai importanta ramura: Toxicologia profesionala industriala – care are ca obiectiv principal
bolile profesionale datorate conditiilor de munca in diferite sectoare in care nu se respecta in
totalitate normele de protectie a muncii.

3.Toxicologia clinica
stabileste diagnosticul si aplica masurile terapeutice de urgenta pentru resuscitarea si
recuperarea celui intoxicat acut
de rapiditatea diagosticului depinde in mare masura salvarea victimei
in acest scop, un rol important il joaca, alaturi de clinician si specialistul in toxicologie clinica

4.Toxicologia medicamentului
se ocupa cu verificarea preclinica (pe animale de experienta) a medicamentelor noi sub aspectul
tolerantei, efectelor secundare; acestea se pot depista prin administrare de supradoze in
experimentele de animale.

Toate aceste informatii privind toxicitatea unei molecule constituie parti ale dosarului farmaco-
toxicologic care, alaturi de dosarul clinic si cel clinico-farmaceutic sunt folosite la autorizarea
sau reautorizarea de punere de piata a unui medicament, fie el chiar si generic.

5.Toxicologia impuritatii aerului

- analizeaza actiunea noxelor aflate in atmosfera precum si limitele admise ale acestora.
- instituie masuri restrictive fata de poluantii atmosferici mai ales cand poluarea isi are originea
in unitati industriale din vecinatate.
Tox este o parte importanta a toxicologiei comunale, cu deosebirea ca toxicologia comunala se
mai ocupa si de puritatea apei potabile a apelor reziduale si a solului.

6.Ecotoxicologia – studiaza actiunea nociva a diferitelor substante chimice asupra ecosistemului

(apa, aer, sol, plante, animale) in corelatia cu replicile factorilor de mediu alterati asupra omului.
Este o zona specializata in cadrul toxicologiei mediului inconjurator, se focalizeaza asupra
impactului substantelor chimice asupra dinamicii populatiei din ecosistem.

7.Toxicologia alimentara – este parte a toxicologiei sanitare si studiaza actiunea nociva a

aditivilor alimentari, naturali sau sintetici adaugati in alimente ca agenti de conservare .acesti
aditivi se folosesc pt optimizarea aspectului sub forma de coloranti alimentari, sub forma de
nitrati pentru colorarea in roz a carnii si preparatelor din carne, diverse arome, diferite materii de
umflare, pe scurt: E-uri. De asemenea, toxicologia alim urmareste si reglementeaza concentratia
pesticidelor remanente* in alimentatie; cerceteaza eventuala prezenta a unor microtoxine in
substantele alimentare; Ea diagnosticheaza prin analiza alimente infestate, botulism, care alaturi
de tetanos, constituie singurele intoxicatii bacteriene care fac obiectul toxicologiei. Boala apare
in urma consumului de produse contaminate cu toxina botulinica.
Toxiinfectiile alimentare nu sunt apanajul toxicologiei, intrucat se produc in urma consumului de
alimente infestate cu bacterii care se dezvolta in organism.

8.Toxicologia pesticidelor – se ocupa cu estimarea gradului de toxicitate si periculozitate a

acestora, in conditii de utilizare si stabilizare a masurilor de protectie; printre acestea se inumara
impunerea unui anumit timp de la ultima aplicare a pesticidelor si pana la recoltarea plantei sau a
fructelor sau legumelor respective. Verificarea acestor norme se realizeaza prin determinarea
continutului procentual de pesticide reziduale.

9.Toxicologia comportamentala – studiaza efectele substantelor toxice asupra

comportamentului uman si animal. Este domeniul in care se incadreaza toxicologia abuzului,
dependenta de substante halucinogene si stupefiante, intrucat modificarea comportamentului din
cazul toxicomanilor are un impact puternic atat asupra individului, cat si asupra societatii.
10.Toxicologia cosmeticelor – studiaza compatibilitatea si efectele secundare, locale si eventual
sistemice ale comportarii preparatelr cosmetice.

*remanent - despre un deseu, un insecticid care nu se degradeaza

Clasificarea substantelor toxice:

• In functie de starea de agregare:
• Toxici gazosi
• Toxici lichizi
• Toxici solizi
• Dupa provenienta
• Toxici organici naturali: vegetali si sinetici
• Toxici organici de semi-sinteza si sinteza
• Dupa criteriul analitic
• Toxici gazosi – se izoleaza in general prin recoltare din aerul comunal sau
industrial; mai rar, acesti toxici pot fi recoltati din material biologic; marea
majoritate a acestor toxici sunt de natura anorganica.
• Toxici volatili – izolati prin distilare din mediul acid/bazic au pf < 100 C si un
ph=5 (aici si incadreaza cei mai multi toxici)
-care se izoleaza prin antrenare cu vapori de apa (cei cu p.f.>100°C):
fenol, nitrobenzen, anilina – marea majoritate a acestor toxici sunt de natura
organica.
• Toxici minerali ficsi – se izoleaza prin mineralizarea (distrugerea materiei
organice); se pot obtine si prin extractie apoasa, hidroalcoolica sau dializa
metode blande de separare pt a nu denatura substanta toxica. Ex: nitriti, nitrati,
clorati, acizi corozivi, baze caustice.
• Toxici organici ficsi (nevolatili) – pot fi izolati din mediul acid (pentru cei cu
caracter slab acid sau neutru) si din mediu bazic (pentru cei cu caracter slab bazic)

In ambele situatii extractia se realizeaza cu solventi organici nepolari (cloroform, eter) si mai rar
cu solventi organici slab polari (alcool).
Met de extractie care se fol in cadrul toxicilor org fixi sunt :extractia prin echilibrare (cu palnia
de separare) si extractia extausiva.
Substantele toxice au o importanta deosebita asupra sistemului nervos avand in vedere ca
sistemul nervos dirijeaza si controleaza functionalitatea tesuturilor si organelor.
Anatomic, sistemul nervos se imparte in SNC (sistem nervos central) si SNP (sistem nervos
periferic).

• Dpdv Functional,
SNC se imparte in SNS (sistem nervos somatic) si SNV (sistem nervos vegetativ sau autonom).
In consecinta Substantele toxice cu actiune asupra SNC pot fi impartite in 2 mari grupe:
a)Substante toxice cu actiune asupra sistemului nervos somatic:
• Toxici deprimanti ai SNC: anestezice, hipnotice, alcool etilic, morfina,
tranchilizante
• Toxici stimulatori ai SNC:
• Antagonisti ai depresiunii nervoase centrale
 • Stimulatori ai centrului respirator
• Agenti pshimotorii: cafeina

b)Substante toxice cu actiune asupra sistemului nervos vegetativ:

• Simpatomimetice
• Simpatolitici
• Parasimpatomimetice
• Parasimpatolitici
• Ganglioplegici

Dupa natura, distingem:

• Toxici ai aparatului respirator – toxici care produc frecvent edem pulmonar toxic acut
prin actiunea directa: HCl, Cl, NH3, CH3–Cl, CH3–Br.
• Toxici ai aparatului cardio-vascular: BaCl2
• Toxici ai ficatului
• Toxici ai rinichilor

Dupa intensitatea actiunii toxice cuantificata din doza letala medie 50 (DL50) exprimata in
mg/kg.
UE admite urmatoare impartire:
• substante f toxice cu DL< 25
• substante toxice cu DL:25-200
• substante nocive cu DL: 200-2000

O clasificare dupa acelasi criteriu exprimat in mg /Kg impart subst xenobiotice in

• subst extrem de toxice cu DL <=1
• subst f toxice cu DL< 1-50
• subst moderat toxice cu DL :50-500
• subst slab toxice cu DL:500-5000
• subst netoxice cu DL :5000-15000
• subst fara toxicitate cu DL intra alimentele cu DL >15000

• In functie de natura chimica , substantele toxice pot fi impartire in:

-toxici anorganici – sunt studiati dupa apartenenta elementelor la grupele principale si
secundare ale sistemului periodic; astfel, pot fi facute corelatii intre pozitia elementului central in
sistem (proprietatile fundamentale si analitice ce decurg din pozitia elementului central) si
actiunea toxica a acestor elemente.
-toxici organici – sunt studiati dupa provenienta si destinatie iar in cadrul categoriilor mai
cuprinzatoare dupa incadrarea chimica in grupe functionale si dupa nucleul de baza.