Instala ii Electrice

Dr. Florin POP, profesor

Cursul 5-6

Cap. 3 Dimensionarea re elei de distribu ie în incinta consumatorului

3.3 Protec ia receptoarelor electrice

Este un truism c electricitatea este periculoas i poate cauza accidente. O mare parte din orice
proiect de alimentare cu energie electric este destinat asigur rii ca astfel de accidente s nu se
produc , iar dac se produc, efectul lor s fie limitat. Este rezonabil s se aprecieze c aceste
considera ii constituie partea cea mai important din sarcina unui inginer proiectant. Printr-o
execu ie îngrijit i o exploatare atent a instala iei electrice este evitat pericolul de apari ie a
unor defecte. Cu toate acestea, este necesar s se prevad protec ie împotriva unor defecte
posibile. Principiul general al protec iei este acela c circuitul defect trebuie s fie întrerupt de la
alimentare i izolat pân când defectul poate fi g sit i înl turat. Dispozitivul de protec ie trebuie
s detecteze c exist un defect i trebuie s izoleze acea parte din instala ie în care a fost detectat
defectul, restul instala iei r mânând în func iune. Oricine poate s imagineze diverse c i teoretice
pentru îndeplinirea acestor deziderate, dar este necesar s se aib în vedere c metoda adoptat
trebuie s conduc la un cost rezonabil în raport cu costul întregii instala ii. Din punct de vedere
istoric, metodele ce pot fi adoptate la un moment dat depind de dispozitivele ce pot fi produse
economic în momentul respectiv, dar, odat ce o metod de protec ie a fost adoptat , ea tinde s
r mân în func iune i produsele mai noi nu o pot înl tura complet.
Dispozitivele de protec ie disponibile pe pia restric ioneaz tipurile de protec ie ce pot
fi adoptate. Un sistem ideal care s asigure protec ie împotriva oric rui defect nu poate fi realizat
economic, astfel c proiectarea unui sistem de protec ie trebuie s in cont de oferta comercial .
Aceasta ar putea conduce la ideea de a proiecta un sistem de protec ie plecând de la dispozitivele
existente pe pia , rezultând paleta defectelor ce urmeaz s fie considerate. Este o pozi ie
gre it , pentru c s-ar putea astfel asigura instala ia împotriva unui defect improbabil i ar putea
fi uitat un defect capital. Este mult mai rezonabil s se porneasc de la considerarea defectelor ce
pot s apar în instala ia analizat i s se propun schemele i echipamentele de protec ie
corespunz toare. Dou pericole majore trebuie prevenite - focul i ocul electric al persoanelor
(electrocutarea). Aceste pericole sunt produse de patru tipuri de defecte – supracurentul,
supratensiunea, subtensiunea, punerea la p mânt.

Regimuri de func ionare

Regimul normal este caracterizat prin men inerea intensit ii curentului la valori inferioare celei
admisibile (nominale) pentru care a fost dimensionat elementul conductor al re elei i a tensiunii
în limitele admisibile Un± U. Condi iile referitoare la al i parametri ce definesc calitatea energiei
electrice - frecven a, con inutul de armonici, continuitatea serviciului - nu prezint interes la
acest nivel de analiz .
Regimul anormal (de avarie) este determinat de neîncadrarea intensit ii curentului i
tensiunii în limitele men ionate. Se definesc urm toarele situa ii de avarie:
(a) Supracuren i
= de suprasarcin - apar în circuitele de alimentare a receptoarelor care prin
regimul lor de func ionare pot fi supraînc rcate - motoarele electrice cu o sarcin mecanic
excesiv , cuptoare electrice, motoare func ionând accidental în dou faze, circuite de lumin
echipate cu l mpi de puteri mai mari sau mai multe decât cele stabilite prin proiect (situa ie
foarte rar întâlnit datorit faptului c , pe de o parte, circuitele de lumin , în special cele cu
incandescen , sunt slab înc rcate, iar pe de alt parte, la montarea unor l mpi cu desc rc ri de
 5-2

puteri mai mari trebuie schimbat i echipamentul auxiliar, ceea ce ar putea s o fac doar un
cunosc tor sau un electrician autorizat). Norme europene specific obligativitatea ca protec ia s
opereze la curen i de suprasarcin care s nu dep easc valoarea de 1,45 Iadm al conductorului
circuitului. Dac este necesar o protec ie la valori inferioare ale curentului admisibil
(determinat de caracteristicile receptorului alimentat/protejat), aceasta va fi inclus în
echipamentul de comand al receptorului respectiv.
= de scurtcircuit - un defect de izola ie permite conductorului (conductoarelor) de
faz s ajung în contact conductiv (direct sau prin intermediul unei rezisten e de izola ie) cu
conductorul altei faze, conductorul neutru, cu p mântul sau cu o conduct metalic în contact cu
p mântul. Circuitul de baz caracterizat prin impedan ele conductoarelor de faze ale re elei, al
neutrului i ale sarcinii este astfel scurtcircuitat printr-o rezisten de valoare foarte mic (sau
neglijabil ), ceea ce conduce la apari ia unui curent de defect foarte mare. Acesta determin
efecte termice i mecanice importante. Supraînc lzirea conductoarelor va provoca deteriorarea
izola iei acestora i, dac persist , poate s produc incendierea conductei electrice. Contactul
conductiv al conductorului defect cu o suprafa metalic poate produce electrocutarea unei
persoane care atinge acea suprafa . For ele magnetice dezvoltate între conductoare parcurse de
curen i pot conduce la deform ri sau ruperi ale conductoarelor (în special ale celor de tip bare)
sau ale dispozitivelor (izolatoarelor) de fixare sau/ i sus inere.

(b) Supratensiune
= de comuta ie - conectarea/deconectarea unor sarcini inductive sau capacitive
produce în regimul tranzitoriu o supratensiune care poate deteriora echipamente sensibile; acela i
efect apare la puneri la p mânt sau la scurtcircuite în re eaua de alimentare. Supratensiunile de
comuta ie au un con inut de energie sc zut, dar frontul de und abrupt i amplitudinea tensiunii
afecteaz func ionarea corect a echipamentelor electrice. De exemplu, conectarea unor l mpi cu
desc rc ri poate provoca supratensiuni de 5-6 kV.
= de rezonan - într-un regim deformant de func ionare al re elei, caracterizat
prin forme nesinusoidale ale undelor de curent i/sau tensiune, este posibil apari ia unei
rezonan e de tensiune la o frecven armonic oarecare , care poate cauza str pungerea
dielectricului condensatoarelor din re ea (de exemplu, din instala ia de compensare a puterii
reactive).
= de desc rc ri atmosferice - unda de tensiune produs de o desc rcare
atmosferic (tr snet) pe linia electric de alimentare p trunde în instala ia interioar a
consumatorului i deterioreaz izola ia electric a conductoarelor sau distruge echipamentul
electric.
Supratensiunile tranzitorii dureaz un timp extrem de scurt, de câteva zeci de s pân la
câteva ms i au o amplitudine ridicat , care poate atinge câ iva kV.
(c) Subtensiune - sc derea tensiunii de alimentare sub 0,7 Un conduce la oprirea
motoarelor electrice, deteriorarea unor echipamente electronice, sc derea fluxului luminos emis
de l mpile cu incandescen , stingerea l mpilor cu desc rcari .a.
(d) Punerea la p mânt
…..
…..
…..

Dispozitive de protec ie
Conductoarele active trebuie protejate prin unul sau mai multe dispozitive pentru întreuperea
automat a aliment rii în caz de suprasarcin i scurtcircuit. Dispozitivele de protec ie vor
asigura deopotriv ambele protec ii – întreruptoare cu relee de supracurent, întreruptoare asociate
cu siguran e fuzibile, fuzibile de tip gI, gII (pentru linii, circuite/coloane, sarcini f r vâfuri de
curent) sau aM (pentru motoare, sarcini cu vârfuri de curent) –, sau numai una din ele.
 5-3

Dispozitivele de protec ie împotriva curen ilor de suprasarcin trebuie s întrerup orice

curent de suprasarcin din conductoarele circuitului înainte de a se produce o înc lzire
periculoas a izola iei, a conexiunilor, a bornelor sau a vecin t ii conductoarelor.
Dispozitivele de protec ie împotriva curen ilor de scurtcicuit trebuie s fie concepute
pentru a întrerupe orice curent de scurtcircuit în conductoare înainte ca acesta sa devin periculos
datorit efectelor termice i mecanice produse în conductoare i conexiuni.

Siguran fuzibil . Cel mai vechi i mai simplu dispozitiv de protec ie const dintr-un
element fuzibil fixat între capetele unui suport de por elan sau bachelit . Fuzibilul (fir, lamel )
este astfel dimensionat încât curentul care dep e te valoarea nominal (admisibil ) a circuitului
s produc topirea sa i, astfel, s se determine întreruperea circuitului.
- lent-rapid , rapid , ultrarapid , general “g”, asociat “a”
- curent limitat t iat

Releu (declan ator) termic

- stare rece, stare cald
- reglaj

Releu (declan ator) magnetic

- reglaj
- temporizare

Releu (declan ator) de tensiune nul

- bobina contactorului sau demarorului ac ioneaz ca un releu de tensiune nul : men ine
închis la tensiunea (0,85 ... 1,1) Un i deconecteaz la tensiunea (0,35 ... 0,7) Un.

Releu diferen ial (releu de curent rezidual RCD) - detecteaz curentul care se scurge la
p mânt i folose te acest curent pentru a ac iona un mecanismul de deconectare a circuitului
defect. Principiul de func ionare al unui releu diferen ial se bazeaz pe trecerea conductoarelor de
linie i neutru printr-un miez magnetic toroidal. Un curent de sarcin normal va produce în
miezul magnetic fluxuri magnetice egale dar de sensuri contrare. Dac exist o punere la p mânt,
curentul prin conductorul de linie este mai mare decât cel ce se întoarce prin conductorul neutru
i va produce un flux magnetic mai mare. Apare astfel un flux rezultant care induce un curent
într-o înf urare montat pe acela i miez magnetic i se ob ine o comand de ac ionare asupra
mecanismului de deconectare a circuitului. Curentul de comand este de 10, 30, 100, 300, 500
mA, timpul de deconectare este instantaneu sau selectiv, cu întârzieri de 40-300 ms.
 5-4

În conformitate cu Norma CEI EN 61008 i 61009, întreruptoarele diferen iale se

clasific dup forma undei de curent în tipurile AC (doar pentru curent alternativ), A (pentru
curent alternativ i/sau pulatoriu cu component continu ), S (pentru curent alternativ i/sau
pulsatoriu cu component continu cu întârziere în func ionare, pentru asigurarea selectivit ii ca
întreruptoare diferen iale generale). Se utilizeaz i dispozitive diferen iale adaptabile la
întreruptoare automate.
Releu de supratensiune. Instala iile electronice, sistemele de prelucrare i transmitere a
datelor, calculatoarele personale, sistemele CAD/CAM, sistemele de m sur , monitorizare i
semnalizare sunt elemente esen iale ale vie ii cotidiene i sunt indispensabile în majoritatea
proceselor de produc ie, centrelor de calcul, proceselor de gestiune i în domeniul privat.
Prevenirea defectelor produse de supratensiuni este posibil prin instalarea unui sistem de
protec ie dublu: protec ie de baz , în re eaua consumatorului (la tabloul general i/sau la
tablourile principale), care limiteaz supratensiunile bogate în energie la valori nepericuloase i
protec ia fin , ce se constituie într-un filtru individual montat la intrarea în echipamentul protejat
- calculator, unitatea de m sur /semnalizare, instala ia TV, HIFI sau video .a. Releul de
supratensiune este pozi ionat între conductoarele de faze i neutru, pentru reducerea
supratensiunii între faze i neutru i la p mânt (BEP - bara de egalizarea poten ialelor). El poate
fi realizat cu varistoare (rezistoare cu c rbune sau cu oxid de zinc), cu desc rc toare cu gaz sau
cu diode Zener. Releul de supratensiune ce constituie protec ia de baz se monteaz dup un
releu diferen ial, în cazul schemelor tip TT. În acest mod, eventuala defectare a protec iei la
supratensiune manifestat prin apari ia unor curen i de scurgere la p mânt este detectat de
protec ia diferen ial .

Figura 3.?? Conectarea protec iei la supratensiuni pe re eaua de alimentare

1 – Sursa de alimentare; 2 - Tabloul general al consumatorului; 3 – BEP – bara de egalizarea
poten ialelor; 4 – Dispozitivul de protec ie la supratensiuni; 5 – Conexiunea la p mânt (a - prin BEP; b
– prin conductorul PEN); 6 – Echipamentul de utilizare ce trebuie protejat; F – Protec ie la
supracuren i.

Relee electronice
…..
…..
…..

Caracteristici de protec ie
Siguran fuzibil . Siguran fuzibil automat
- curent nominal - al soclului (portfuzibil)
- curent nominal al elementului de înlocuire (fuzibil) - In (If)
 5-5

- curentul limitat t iat - ilt, valoarea instantanee maxim a curentului prin elementul de
înlocuire (fuzibil), atins în cursul func ion rii unei siguran e
- capacitatea de rupere Ir - curentul prezumat al unui circuit pe care o siguran îl poate
întrerupe
- caracteristica timp-curent
- integrala Joule I2t= i2(t) dt - integrala p tratului curentului pe un interval de timp dat; se
define te ca integrala de prearc (pe durata ini ial de înc lzire a fuzibilului pân la formarea
arcului electric) i integrala de arc (pe durata de ardere a fuzibilului, între momentul amors rii
arcului i stingerea complet a acestuia)

Contactor cu releu termic, Demaror electromagnetic (cu protec ie termic )

- tensiune nominal - Un, tensiunea standardizat pentru care a fost construit aparatul;
- tensiune de comand (de serviciu) - Uc, tensiunea nominal a elementului de comand
(bobina contactorului);
- curentul nominal - In;
- curentul nominal al releelor termice (curent de serviciu) - Ir;
- valoarea reglat a releului termic - It - posibilitate de reglaj fizic specific fiec rui tip de
aparat de protec ie, de exemplu It=(0,67 ... 1,00) Ir; este valoarea fa de care se evalueaz
suprasarcina din circuit;
- curent limit termic (stabilitate termic ).
…..
…..

Ansamblul func ional Siguran fuzibil + Releu termic

Siguran a protejeaz instala ia la scurtcircuit, iar releul termic - la suprasarcin . Asocierea acestor
dou dispozitive de protec ie trebuie s aib în vedere stabilitatea termic i dinamic a
contactorului cu relee termice la curen ii de scurtcircuit care apar în re ea. Condi ia este ca
m rimea curentului limitat t iat ilt determinat de caracteristica de limitare a siguran ei fuzibile s
fie suportat de contactor f r s se sudeze contactele acestuia. Suprapunând curbele caracteristice
timp-curent, intersec ia acestora trebuie s se produc la o valoare a curentului inferioar
curentului limit termic Ilt al releului termic.

Întreruptor automat – Disjunctor (cu protec ie magnetotermic ). Demaror magnetotermic.

- curent limit dinamic (stabilitate dinamic )
Demaroarele magnetotermice sunt utilizate pentru comanda local i protec ia motoarelor
electrice trifazate de putere mai mic sau egal cu 11 kW. Acest aparat înlocuie te ansamblul
siguran fuzibil (aM) - contactor cu releu termic
5-6
 5-7

Figura 3.?? Întreruptor cu protec ie electronic (a) Schema de conexiuni; (b) Placa frontal
 5-8

Curentul de ac ionare magnetic Im este cuprins în limite diferen iate dup tipul echipamentului
protejat, cu valori de (3-20) In. Se definesc curbele de forma B - (3-5) In, C - (5-10) In i D - (10-
20) In.
 5-9

Selectivitatea protec iei

Siguran e fuzibile
Se cere ca integrala Joule de prearc a fuzibilului din amonte s fie superioar integralei
Joule totale a fuzibilului din aval.

Figura 3.?? Selectivitatea între dou siguran e fuzibile

Întreruptor automat în serie cu siguran fuzibil

- întreruptorul automat la intrarea în tabloul general, siguran a fuzibil la plecarea unei
coloane din aval. Se cere ca la apari ia unui curent de defect s existe un interval de timp minim
t=0,04 s. Eventuala neconcordan se rezolv prin alegerea unui releu magnetic cu valoare mai
mare (deplasarea verticalei lui Im spre dreapta) sau introducerea unei temporiz ri în func ionarea
declan atorului magnetic (ridicarea palierului orizontal al declan atorului).
- siguran fuzibil (la bran ament, pe partea furnizorului) i întreruptor general automat
în aval, la consumator (la intrarea în tabloul general). Se cere ca la apari ia unui curent de defect
s existe un interval de timp minim t=0,05 s. Pentru rezolvarea unei neconcordan e se adopt o
siguran de valoare mai mare.

Întreruptoare automate

Figura 3.?? Selectivitatea ampermetric

Figura 3.?? Selectivitatea cronometric

 5-10

Figura 3.?? Selectivitatea energetic

Figura 3.?? Selectivitatea logic

Întreruptoare diferen iale

Figura 3.?? Coordonarea selectivit ii între protec ia diferen ial instantanee si selectiv
Curentul de ac ionare diferen ial I n al potec iei de tip S trebuie s fie cel pu in de 3 ori mai mare decât
al celui din aval.
 5-11

Amplasarea dispozitivelor de protec ie

…..
…..
…..
 5-12

Tipuri constructive
Aparate de conectare
Prize/fi e
Contactoare
Întreruptoare
Separatoare, separatoare de sarcin (cu siguran e fuzibile)
…..
…..
Aparate de protec ie
Caracteristici tehnice, func ionale, constructive
…..

Structura protec iei unui motor asincron

1 - protec ie la scurtcircuit (modul întreruptor/disjunctor cu protec ie magnetic );
2 – protec ie la suprasarcin (modul termic);
3 – protec ia diferen ial (bloc releu diferen ial);
4 – contactor (modul contactor)

* Siguran e fuzibile, siguran e automate, întreruptoare automate mici

Siguran ele fuzibile gI protejeaz contra suprasarcinilor reduse i mari i desigur, contra
scurtcircuitelor. Siguran ele aM protejeaz contra suprasarcinilor mari i scurtcircuitelor; ele sunt
calculate s reziste la curen ii de pornire ai motoarelor electrice. Aceste siguran e trebuie asociate
în mod obligatoriu cu un dispozitiv de protec ie termic contra suprasarcinilor reduse. Siguran ele
gI sunt de folosin industrial , general . Siguran ele aM sunt asociate motoarelor electrice.

* Contactoare cu relee termice (Startere/Demaroare electromagnetice)

…..
* Întreruptoare automate (Disjunctoare magnetotermice)
…..
* Întreruptoare (Startere/Demaroare) electronice (caracteristici de pornire)
…..
* Protec ie termostatic

* Dispozitive de protec ie la supratensiuni

 5-13

Alegerea aparatelor de conectare i protec ie

.....
Dimensionarea protec iei
Rela ii de calcul, interdependen e
…..
…..
Caracteristica de func ionare a unui dispozitiv care protejeaz un circuit împotriva
suprasarcinilor trebuie s satisfac urm toarele condi ii:
IB In Iz
I2 1,45·Iz,
în care IB este curentul de calcul al circuitului; Iz – curentul admisibil al circuitului; In – curentul
nominal al dispozitivului de protec ie (pentru dispozitivele de protec ie reglabile, In - curentul de
reglaj ales); I2 – curentul care asigur în mod efectiv func ionarea dispozitivului de protec ie; în
practic este egal cu: = curentul de func ionare într-un timp conven ional, pentru întreruptoare; =
curentul de topire într-un timp conven ional, pentru siguran e fuzibile de tip gI; = 0,9·curentul de
topire într-un timp conven ional, pentru siguran e fuzibile de tip gII. Atunci când un dispozitiv de
protec ie protejeaz mai multe conductoare în paralel, ce transport curen i senisbili egali,
valoarea lui Iz este suma curen ilor admisibili în diferitele conductoare.

Figura 3.?? Principiul de dimensionare a protec iei în raport cu sarcina i conducta de alimentare

Orice dispozitiv care asigur protec ia împotriva curen ilor de scurtcircuit trebuie s
satisfac urm toarele dou condi ii: (1) Capacitatea sa de rupere trebuie s fie cel pu in egal cu
curentul de scurcircuit calculat/m surat în punctul unde este instalat; (2) Timpul de întrerupere al
oric rui curent care rezult la un scurtcircuit produs într-un punct oarecare al circuitului nu
trebuie s fie superior timpului care aduce conductoarele la limita maxim admis de
temperatur .
Pentru scurtcircuite cu o durat t cel mult egal cu 5 s, durata necesar pentru ca un curent de
scurtcircuit s creasc temperatura conductarelor de la temperatura maxim în func ionare
normal la valoarea limit se poate calcula, cu o prim aproxima ie, cu formula t=k·S/I, unde t
este durata, în secunde, S – sec iunea, în mm2, k=115 pentru conductoare de cupru izolate cu
 5-14

policlorur de vinil, 135 pentru conductoare de cupru izolate cu cauciuc, 74 pentru conductoare
de aluminiu izolate cu policlorur de vinil, 87 pentru conductoare de aluminiu izolate cu cauciuc,
115 pentru conexiunile lipite cu cositor la conductoarele de cupru. Pentru durate foarte scurte
(t<0,1 s), k2S2 trebuie s fie superior energiei I2t pe care o las s treac dispozitivul de protec ie,
indicat de constructor.
Curen ii de scurtcircuit trebuie determina i în punctele relevante ale instala iei
considerate, prin calcul sau prin m surare.

Verificarea aparatelor
Stabilitate termic
Stabilitate dinamic
 5-15

Bibliografie

1. Seip Gunter SIEMENS Electrical Installations Handbook, vol. 1,1987

2. Groupe Schneider – Manualul inginerului electrician, 1998
3. Legrand – Lexic – Guide technique de la protection, Disjoncteurs DPX et DX, Edition 1998
4. SR CEI 60364-4-43/1998 Instala ii electrice în construc ii, Partea 4: Mijloace de protec ie
pentru asigurarea securit ii, Capitolul 43: Protec ia împotriva supracuren ilor
5. STAS 4173/1-91 Siguran e fuzibile de joas tensiune. Condi ii generale
6. STAS 4173/2-91 Siguran e fuzibile de joas tensiune. Condi ii suplimentare pentru siguran e
fuzibile pentru scopuri industriale
7. SR EN 60947-4-1:1994 Aparataj de joas tensiune. Partea 4: Contactoare i demaroare de
motoare. Sec iunea 1: Contactoare i demaroare electromecanice
8. SR EN 60947-2:1993 Aparataj de joas tensiune. Partea 2: Întreruptoare automate
9. *** Normativ pentru proiectarea i executarea instala iilor electrice cu tensiuni pân la 1000 V
c.a. i 1500 V c.c. – I.7-02
10. Cataloage ABB, Gewiss, Moeller, Legrand, Schneider Electric