Ce înseamnă pentru tine Integrarea Europeană

Integrarea europeană este cel mai bun mod de a transforma țara noastră. Un viitor european
înseamnă mai multe locuri de muncă și salarii mai bune; comerț mai extins și investiții sporite; şi
nu în ultimă instanţă un sprijin în consolidarea respectării drepturilor omului și în promovarea
libertății de circulație a cetățenilor noștri. Schimbările respective necesită timp şi eforturi, dar
acestea nu implică ostilitate sau exclusivitate față de alţi parteneri. Parcursul European este o
afirmaţie a modului în care ne vedem viitorul ţării noastre şi un plan cum putem atinge acest
obiectiv.

De ce?

1. Integrarea europeană este cea mai bună cale de a transforma ţara noastră Suntem pro-
europeni, pentru că este în interesul nostru național.

Integrarea europeană nu va rezolva toate problemele noastre, dar va oferi un plan în a schimba țara
noastră în bine. Reformele implementate pentru a ne apropia de UE vor consolida democrația, vor
duce la creşterea bunăstării populaţiei, inclusiv prin oferirea unor servicii publice de o calitate
sporită.. Aceste reforme sunt pentru beneficiul cetățenilor noștri şi necesită a fi implementate în
orice caz, dar integrarea europeană este cel mai rapid și mai eficient mod de realizare a acestora.

2. Uniunea Europeană este cea mai mare piață de desfacere pentru noi și cel mai important
partener economic. Viitorul nostru european va însemna salarii mai bune, mai multe locuri
de muncă, servicii și produse de o calitate şi siguranţă sporită.

Uniunea Europeană este cea mai mare piaţă de desfacere, reprezentând aproximativ 45% din
exporturile noastre. Deci, apropierea de UE, va stimula economia noastră. Experții independenți
consideră că Acordul de Asociere va avea un efect pozitiv asupra economiei ţării, cu o creştere
economică între 3,2% și 5,4% pe an. Noul aranjament va crea premisele necesare pentru oferirea
mai multor locuri de muncă şi a salariilor mai mari. Acesta va crește comerțul nostru cu UE cu 15-
16% și va face Moldova mai atractivă pentru investitori străini. Nu în ultimul rînd, apropierea de
UE va însemna produse şi servicii de o calitate şi siguranţă sporită.

3. Procesul de integrare Europeană va duce la consolidarea drepturilor omului şi a libertăţii

de mişcare pentru cetăţenii Republicii Moldova

Respectul pentru statul de drept este fundamental pentru aplicarea planului european de dezvoltare.
Acţiunile pe care ni le-am asumat vor consolida reformele interne şi vor aduce sistemele juridic,
economic și politic al Republicii Moldova în conformitate cu standardele europene. La Vilnius,
am primit o actualizare din partea UE cu privire la progresele pe care le-am înregistrat pe
dimensiunea liberalizarii regimului de vize. Am primit un raport pozitiv, care va permite ca o
decizia finală să fie luată de statele membre ale UE până în 2014. Acesta este un exercițiu tehnic
complex, dar experiența altor țări arată că odată intrat în vigoare Acordul de liberalilizare a
regimului de vize este pus în practică în câteva luni. Liberalizarea vizelor va reduce timpul și costul
pentru cetățeni moldoveni care călătoresc în Europa.

4. Summitul de la Vilnius este un moment important, dar acesta este doar un pas în drumului
spre viitorul european al Republicii Moldova, care sperăm că în final va duce la aderarea
ţării noastre la UE

Guvernul este determinat: Noi credem că este în interesul ţării de a adera la Uniunea Europeană.
Vilnius este o parte importantă a acestui proces, acesta este un vot de încredere pentru Republica
Moldova și în susţinerea progreselor obţinute de ţara noastră. La Vilnius am parafat Acordul de
Asociere cu UE. Ne așteptăm ca acesta să fie semnat şi apoi ratificat în Parlamentul naţional în
toamna anului 2014. În acelaşi timp, Republica Moldova va continuă reformele care merg în
suţinerea acestui Acord. După Vilnius va mai trece o perioadă până la aderarea la UE. Dar acest
curs pro-european este cel mai rapid model de modernizare a Republicii Moldova.

5. Alegerea noastră europeană nu înseamnă ostilitate față de alți parteneri.

Vecinii noștri, inclusiv Rusia, vor avea de câştigat alături de o Moldovă mai puternică. Legăturile
noastre cu UE nu vin în detrimentul relațiilor noastre cu alte ţări. Parcursul European inseamnă
modernizarea ţării şi nu geopolitică. Noi apreciem relațiile noastre cu Rusia, la fel ca și relațiile
noastre cu UE. Toți vecinii noştri, inclusiv Rusia vor beneficia atît din punct de vedere economic
cât şi politic de pe urma unei Moldove mai puternice şi mai prospere.
Durata învăţământului obligatoriu variază foarte mult în ţările din spaţiul european, de la opt ani
în Croaţia la doisprezece în Ungaria, Olanda, Portugalia, Regatul Unit sau Turcia. În unele state,
începând cu clasa a V-a, elevii optează pentru filiera vocaţională sau cea teoretică. Tot în ciclul
gimnazial, creşte ponderea orelor obligatorii de limbi străine şi scade numărul obligatoriu de ore
de ştiinţe.

Timpul de instruire pentru curriculum-ul obligatoriu într-un an şcolar atinge sau depășește 900
de ore în Irlanda, Franța, Italia, Olanda și Regatul Unit, la celălalt capăt al scalei fiind Bulgaria și
Letonia - cu aproape de 650 ore pe an, şi România, Polonia sau Finlanda - cu aproximativ 700 de
ore, potrivit unui raport al Reţelei Eurydice a Comisiei Europene privind timpul de instruire în
învățământul obligatoriu din Europa 2013/2014. Se remarcă Curriculum-ul Scoțian pentru Exce-
lență, care „nu specifică nici o disciplină de predat sau vreo durată de instruire, cu excepția unui
minimum de 2 ore/săptămână pentru educația fizică”.
La sfârşitul ciclului primar, în unele state, în funcţie de abilităţile/aptitudinile pe care le au şi de
aspiraţiile personale, elevii pot opta pentru un ciclu general secundar structurat pe anumite filiere
vocaţionale. De exemplu, în Olanda, elevii trebuie să aleagă din trei tipuri diferite de școli la
sfârșitul învățământului primar: VMBO (Voorbereidend Middelbaar Beroepsonderwijs -
învățământul secundar profesional pregătitor), HAVO (Hoger Algemeen Voortgezet Onderwjis -
învățământul general secundar superior) și VWO (Voorbereidend Wetenschappelijk Onderwijs -
învățământul preuniversitar). După clasa a X-a a VMBO și clasa a XI-a a HAVO, elevii continuă
în mod normal învățământul profesional, care este exclus din această colecție de date. Din acest
motiv, numărul de clase ale învățământului general obligatoriu variază în funcție de rută.
În Austria, potrivit raportului Eurydice, elevii trebuie să aleagă din trei tipuri de gimnaziu la
sfârșitul învățământului primar: școlile secundare de învățământ general, școlile secundare și
noile școli secundare. După patru ani, elevii din ultimele două pot alege diferite rute
profesionale. Şi în state precum Liechtenstein sau Turcia elevii trebuie să aleagă din trei tipuri de
gimnaziu la sfârșitul învățământului primar.
La nivelul gimnaziului, în special în clasele superioare, unele discipline încetează să mai fie
obligatorii pentru toți elevii. În Olanda și Regatul Unit, școlile au libertatea să decidă cum să
aloce timpul de instruire pentru toate disciplinele curriculum-ului. În Irlanda, această libertate se
aplică numai la ultima clasă a învățământului obligatoriu; disciplinele cum ar fi științele naturii și
limbile străine sunt oferite doar ca opțiuni obligatorii.

În gimnaziu, multe țări pun accent puternic pe limbile străine

Potrivit raportului Eurydice, la nivelul ciclului primar accentul principal este pus pe citire, scriere
și literatură, cu excepţia Maltei, unde cea mai mare parte a timpului de instruire este dedicată
matematicii.
La nivel secundar, în special în clasele superioare, unele discipline încetează să mai fie
obligatorii și devin opţionale. Totuşi, în mai puțin de jumătate din țările studiate cea mai mare
parte a timpului de instruire este încă alocată pentru citire, scriere și literatură. Grecia, de
exemplu, iese în evidență ca țară în care o mare parte din timpul total de instruire este dedicat
citirii, scrierii și literaturii (25,7%), în schimb, matematica, științele și limbile străine primesc
doar între 10,5% și 11,4%.
Într-un număr semnificativ de țări se pune mare accent pe limbile străine: Belgia (comunitatea
flamandă), Germania, Franța, Cipru, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Malta, Liechtenstein
(Gymnasium) și Norvegia. În aproximativ jumătate din țările studiate, cel mai mic procent din
timpul total de instruire este alocat științelor. Ştiințele naturii ocupă cea mai mare parte din
timpul total de instruire în cinci țări (Republica Cehă, Estonia, România, Slovenia și
Liechtenstein).

Doriţi să aflaţi informaţii despre şcolile şi universităţile din alte ţări?

Învăţământ primar și secundar

Majoritatea elevilor europeni petrec 9 sau 10 ani în şcoală. Durata învăţământului obligatoriu
diferă de la o ţară la alta, la fel şi vârsta la care copiii încep şcoala - în general la 5 sau 6 ani.

Sistemele europene sunt diversificate şi au o abordare generală, pentru a le oferi elevilor

cunoştinţele de bază şi competenţele de care au nevoie în viitor. Deşi fiecare ţară din UE
răspunde de propriul sistem de educaţie şi de materiile predate, Comisia Europeană sprijină
eforturile naţionale menite să amelioreze calitatea învăţământului.

Învățământ superior

În Europa există peste 4 000 de instituţii de învăţământ superior, în care lucrează circa 1,5
milioane de persoane şi învaţă peste 19 milioane de studenţi. În fiecare an, universităţile
europene ocupă locuri fruntaşe în topul mondial al celor mai bune 100 de universităţi. Cu toate
acestea, taxele de studiu se menţin la niveluri rezonabile.

Dată fiind posibilitatea de a transfera, de la o universitate la alta, cursurile, calificările sau

oportunităţile de cercetare, cetăţenilor europeni le este acum mai uşor ca niciodată să studieze în
străinătate sau să îşi echivaleze diploma pentu a lucra în altă ţară.

Educație și formare profesională

Programele de formare profesională permit dobândirea competenţelor de care cetăţenii au nevoie

pentru a fi competitivi pe piaţa mondială a muncii. Acest tip de învăţământ, bazat pe ucenicie,
este de obicei legat de o anumită meserie şi combină studiul teoretic cu experienţa practică. Se
poate desfăşura la nivelul învăţământului secundar sau post-secundar, dar nu este echivalent cu
învăţământul superior.
Potrivit ultimelor date furnizate de Eurostat, numărul elevilor şi studenţilor înscrişi la toate
formele de educaţie, de la învăţământ primar până la studii de doctorat, se ridică la peste 93 de
milioane.