Natalia LAZAR, Lya BENJAMIN Joint Tipar 10 Octombrie FINAL

AMERICAN JEWISH
JOINT DISTRIBUTION COMMITTEE

ÎN ROMÂNIA
(-)
DOCUMENTE
Volum editat cu sprijinul

Departamentului pentru Relaţii Interetnice
coperta I: București, Calea Moșilor, nr. 128,
sediul central al JDC în perioada 1947-1949
© Foto: Irina Spirescu
coperta IV: Cantina școlii israelito-române din Dorohoi, 1947

(ACNSAS)
Culegere computerizată: Cristina BONTAȘ

Traducere: George WEINER
Corectură: Mihaela RĂDUCĂ
Redactor: George GÎLEA
Copertă și Layout: Irina SPIRESCU
© Editura Hasefer a FCER

Str. Maria Rosetti, nr. 17
Bucureşti 020481 – România
Tel./Fax: 004-021.308.62.08
E-mail: hasefer@hasefer.ro
Pentru comenzi: difuzare@hasefer.ro
Site: www.hasefer.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

CIP nr. 07816 / 29.05.2017
American Jewish Joint Distribution Committee în România :
(1916-2016) : documente / ed.: Natalia Lazăr, Lya Benjamin.
- Bucureşti: Editura Hasefer, 2017
ISBN 978-973-630-376-0
I. Lazăr, Natalia (ed.)
II. Benjamin, Lya (ed.)
94
FEDERAȚIA COMUNITĂȚILOR EVREIEȘTI DIN ROMÂNIA
CENTRUL PENTRU STUDIUL ISTORIEI EVREILOR DIN ROMÂNIA
AMERICAN JEWISH
JOINT DISTRIBUTION COMMITTEE
ÎN ROMÂNIA
(-)
DOCUMENTE
NATALIA LAZR, LYA BENJAMIN

(EDITORI)
HASEFER
BUCUREȘTI
2017
Cuprins
7 Cuvânt înainte (Dr. Aurel Vainer, Președinte al Federației

Comunităților Evreiești din România)
10 Mesajul Joint Distribution Committee (Diego Ornique,

Director Regional al Joint Distribution Committee
pentru Europa, Africa & Asia)
12 Notă asupra ediției

14 Note on the edition
16 Studiu introductiv
45 Introductory study
74 Abrevieri
76 Rezumatele documentelor
102 Abstracts of documents
128 Documente
502 Schițe biografice
512 Instituții
520 Glosar
523 Bibliografie
526 Index
Summary
7 Foreword (Dr. Aurel Vainer, President of the Federation

of Jewish Communities of Romania)
10 Message of the Joint Distribution Committee (Mr. Diego

Ornique, Regional Director of the Joint Distribution
Committee for Europe, Africa & Asia)
12 Note on the edition in Romanian language

14 Note on the edition in English language
16 Introductory study in Romanian language

45 Introductory study in English language
74 Abbreviations
76 Abstracts of documents in Romanian language

102 Abstracts of documents in English language
128 Documents
502 Short biographical data
512 Institutions
520 Glossary
523 Bibliography
526 Index
Cuvânt înainte
La împlinirea de către American Jewish Joint Distribution Committee a unui
secol de viață și activitate împreună cu evreii din România, editarea unui volum
de documente acoperitor pentru o astfel de perioadă, de către Centrul pentru
Studiul Istoriei Evreilor din România, reprezintă rezultatele unei munci intense
de documentare și de cercetare pentru a identifica un bogat tezaur de documente,
care pun în evidență o multitudine de informații și aspecte din timpul îndelungat
al colaborării cu organizațiile evreilor din România.
Este știut că obținerea unei caracterizări complexe a tot ceea ce a însemnat
Joint în România, în decursul a 100 de ani (1916-2016), constituie o imensă muncă
a unor documentariști și cercetători în istorie care s-au dedicat, cu profesionalism
și abnegație, pentru a scoate la iveală un noian de informații, cuprinse în rapoarte
de activitate, corespondență dintre delegații aflați în România și conducerea JDC
din New York și Europa, adrese ale organizației centrale JDC România către
instituțiile evreiești din țară, care beneficiau de ajutorul JDC, procese-verbale ale
instituțiilor privind distribuirea ajutoarelor primite, articole din presa vremii despre
activitatea Joint în România. La cele enumerate mai sus, se adaugă numeroase
documente care cuprind informații prețioase despre cuantumul ajutorului acordat,
diversitatea categoriilor de ajutoare, extinderea lor pe întregul teritoriu al țării,
concepțiile JDC despre asistența socială și modul ei de organizare.
De fiecare dată, așa cum rezultă și din documentele cuprinse în lucrare, Joint,
acționând în spiritul solidarității și frățietății cu evreii la nevoie din cele mai diferite
colțuri ale lumii, a avut o contribuție importantă, prin opera sa de ajutorare la
continuitatea vieții evreiești și poate chiar la supraviețuirea unor largi categorii de
evrei năpăstuiți de adversități diverse, dar mai ales de boala antisemitismului, care a
dus la tot ceea ce a însemnat Holocaustul din Europa și nu mai puțin din România.
Apreciez că, în toate cazurile Joint, acționând pe principiul „balonului de
oxigen”, a sprijinit fundamental dreptul la viață și existență al evreilor din diferite
colțuri ale lumii, incluzând desigur și pe evreii din România.
Este cunoscut că formele de ajutor ale Joint către evreii din lume au fost
extrem de diversificate, corelate cu nevoile oamenilor în diferite perioade istorice.
Păstrez în memorie prezența Joint în România în anii Holocaustului, dar și în
anii comunismului – atâta vreme cât i s-a permis să activeze în România.
Raportat și la vârsta mea, îmi amintesc semnele ajutoarelor primite de la
Joint, fie că era vorba de alimente venite în anii de mare suferință alimentară
din partea populației evreiești – în anii Holocaustului sau în perioada imediat de
după al Doilea Război Mondial, care era marcată de multiple suferințe materiale
și spirituale.
7
AMERICAN JEWISH JOINT DISTRIBUTION COMMITTEE ÎN ROMÂNIA (-)
În anii unei secete cumplite, 1945-1946, Joint a trimis în România, pentru

evrei și neevrei, alimente și multe lucruri de îmbrăcăminte, așa cum se reflectă în
numeroase documente de arhivă cuprinse în această lucrare.
Să nu uităm că, datorită Joint, în anii comunismului din România, de tristă
amintire, prin intermediul FCER, evreii trăitori în acei ani grei au putut beneficia
de produsele specifice consumului alimentar ritual legat de anumite sărbători
evreiești (de exemplu, matzot sau băuturi kasher), iar pentru alimentația obișnuită,
accesul la carne kasher și alte produse necesare, s-a putut înfăptui cu ajutorul
fundamental al Joint.
În decursul anilor, FCER a putut pune în funcțiune și realiza, cu deosebită
continuitate, un larg program de asistență socială și medicală, mai ales pentru
supraviețuitorii Holocaustului. Ani la rând, au funcționat cantinele rituale aproape
la toate comunitățile evreiești din România, aprovizionate fiind din resursele
primite de la Joint, atât pentru consumul alimentar, cât și pentru cel nealimentar.
Nu o dată am auzit expresia de admirație și probabil de invidie din partea unor
cetățeni neevrei, care remarcau volumul și calitatea activităților de asistență socială
și medicală, realizate de FCER împreună cu comunitățile teritoriale și, bineînțeles,
cu Joint.
Un rol de seamă și-a asumat Joint și în revitalizarea vieții evreiești și a
identității iudaice a populației evreiești ieșită de sub comunism.
Așa cum rezultă și din documente cuprinse în această carte, nu puține au
fost elementele de învățătură și de sprijin pe care le-am primit, în această direcție,
de la Joint. Așa s-au putut organiza mult mai bine cursuri de Talmud-Tora,
activitățile religioase de cult mozaic din sinagogi și din temple, de la cantinele
rituale, prin livrarea de alimente și îmbrăcăminte persoanelor asistate, mai precis
supraviețuitorilor Holocaustului.
În vremuri mai recente, ajutorul și colaborarea cu Joint s-au transformat într-un
autentic și eficient parteneriat pe diverse planuri.
Dacă este să mă refer doar la educație iudaică, susțin cu tărie că Joint a
fost, este și va fi un partener de nădejde. Amintesc, în acest sens, transformarea
Centrelor Culturale Evreiești în Centre Comunitare Evreiești, adaptate din mers
la cerințele vremii din zilele noastre.
Ne lăudăm astăzi, noi, evreii din România și Joint din România, cu Centrele
Comunitare Evreiești de la București, Oradea, Timișoara, Iași. În aceste centre
comunitare se realizează, în mod sistematic și dinamic, multiple activități, menite
să revitalizeze identitatea iudaică și să pună în valoare moștenirea istorică pe care
evreii din România au dobândit-o de la înaintașii noștri.
În anii mai recenți, au devenit de notorietate națională și internațională
programe precum Bereshit și Keshet, petrecerea unor evenimente colective
8
DOCUMENTE
religioase, de genul Oneg Shabat, înfăptuite cu o largă participare a evreilor din

segmente de vârstă și ocupaționale variate.
Nu pot fi uitate nici realizările certe din ultimul deceniu obținute prin
parteneriatul cu Joint, în privința edificării funcționării și dezvoltării în continuare
a Centrelor de Instruire și Recreere ale FCER din Cristian – Brașov, Eforie Nord
și Borsec. Aici au venit și vin, în continuare, un număr mare de tineri evrei, dar și
persoane din celelalte segmente ale populației evreiești – copii, persoane de vârstă
medie și oameni dedicați evreității din generații de vârstă mai înaintată. Tot astfel,
este unanim recunoscută Asistența Socială și Medicală asigurată de FCER, în
parteneriat cu Joint și cu Claims Conference, în realizarea programelor de asistență
socială și medicală. Au devenit de notorietate publică serviciile de asistență socială
pe care FCER, împreună cu Joint le asigură prin programele de asistență socială
la domiciliu, dar mai ales prin găzduirea celor în nevoie în căminele noastre de
persoane vârstnice din București și Arad. Nu putem omite însă că, în ultimii ani,
programele noastre se întemeiază foarte mult pe importantele alocații financiare
primite de la Fundația „Caritatea”, obținute prin valorificarea unor proprietăți
evreiești comunitare care au fost redobândite în procesul de restituire, asigurat de
statul român într-un efort de colaborare dinamic cu FCER și „Caritatea”.
Nu pot să nu supun atenției cititorilor acestui volum contribuția deosebit de
însemnată a organizației Joint la formarea și împrospătarea continuă a ceea ce
se numește leadershipul evreiesc în România, fără de care nu s-ar fi putut realiza
activitatea complexă de organizare, reprezentare, educație și asistență socială
și medicală, aceasta fiind asigurată sistematic și tot mai eficient de FCER, în
parteneriat cu American Joint Distribution Committee.
În final, apreciez drept o contribuție de maximă importanță pentru punerea
în evidență și recunoașterea largă a marelui ajutor primit, în timp, de evreii din
România în decursul celor 100 de ani de viață îndelungată împreună, respectiv
între comunitățile evreiești din România și Joint.
Pe această cale, în calitate de președinte al FCER, doresc să aduc prinosul
meu de recunoștință, pentru editorii acestui prețios volum de documente, dar
și pentru toți cei implicați, în decursul vremurilor, în conceperea și realizarea
acestei colaborări concrete deosebit de susținute, care s-a obținut în timp, între
comunitățile evreiești din România și American Jewish Joint Distribution
Committee.
Sincere mulțumiri tuturor,
Dr. Aurel Vainer
Președinte al FCER
9
Mesajul Joint Distribution Committee
Există o singură lume evreiască,
interconectată, care se împletește.
(Ralph Goldman)
În ultima sută de ani, Joint Distribution Committee a pus în practică

preceptul Talmudic peren „Kol Israel Arevim ze le ze” [toți evreii sunt responsabili
unul pentru celălalt]. Și în zilele noastre, JDC își continuă angajamentul de a se
asigura că fiecare evreu poate să trăiască în condiții de siguranță și securitate, cu
un sentiment al demnității și cu oportunitatea de a prospera într-o viață evreiască.
JDC și-a început activitatea în România în timpul Primului Război
Mondial, oferind asistența atât de necesară unei comunități care se afla în pericol.
În perioada ce a urmat celui de-al Doilea Război Mondial, JDC a venit din nou
în întâmpinarea celor în nevoie, oferind ajutor umanitar pentru mii de evrei,
sprijinind totodată eforturile de aliya. Până în 1947, JDC susținea activitatea
a 380 de instituții medicale pe întregul continent, iar 137.000 de copii evrei
beneficiau de alimente, asistență medicală, programe educaționale și oportunități
recreaționale.
Căzând victima tensiunilor din timpul Războiului Rece, JDC a fost exclus din
România în 1949 și, aproape două decenii mai târziu, în 1967, a revenit, începând
imediat să lucreze pentru a ajuta la eforturile de îngrijire a comunității evreiești
în curs de îmbătrânire și totodată de întărire a identității evreiești, precum și a
domeniului educației.
În parteneriat cu Federația Comunităților Evreiești din România (FCER),
JDC a oferit suport financiar și profesional pentru o rețea de servicii de asistență
socială și instituțională în întreaga țară, incluzând un nou program de asistență a
vârstnicilor, supraviețuitori ai Holocaustului, atât din punct de vedere financiar,
cât și prin acoperirea costurilor de încălzire, asistență medicală în clinicile din
București, dar și din alte comunități, pentru procurarea de alimente, asistență la
domiciliu, cămine pentru vârstnici și nu numai.
Celebrăm un moment deosebit de important, 100 de ani de activitate în
Romania – un secol de ajutor pentru cei mai nevoiași evrei ai țării și de dezvoltare
a vieții evreiești –, toate acestea realizate în ciuda dublei provocări, a Holocaustului
și a perioadei comuniste, de oprimare religioasă.
Începând cu anul 2007, JDC și-a concentrat eforturile în consolidarea
capacităților și catalizarea noii generații de lideri evrei. Lucrând într-un strâns
parteneriat cu FCER, sub extraordinarul leadership al dlui Aurel Vainer și al
echipei acestuia, JDC a ajutat la înființarea de Centre Comunitare Evreiești
10
( JCC-uri) în patru comunități, a creat tabere de vară și de iarnă pentru evreii de
toate vârstele, a lansat programe de educație evreiască precum Bereshit și Keshet,
a inițiat programe de leadership și training pentru tinerii madrichi (profesori), a
lansat un post de radio, a organizat ceremonii de Havdala în mai multe orașe din
țară, celebrări ale sărbătorilor evreiești și multe, multe altele.
Sunt mândru să pot spune că, astăzi, comunitatea evreiască din România,
ce numără aproximativ 3.300 de persoane, este o comunitate plină de viață, cu
o fundație solidă a vieții comunitare plină de semnificații. Uitându-mă la liderii
tineri ce conduc JCC-uri, grădinițe, tabere și centre de asistență, sunt încrezător
că această comunitate are un viitor puternic.
Sunt de asemenea mândru de strânsul parteneriat de astăzi dintre JDC și
FCER, un parteneriat ce favorizează conversațiile importante, planificarea comună
și inovarea, țintind către același scop, al unei comunități evreiești puternice și
înfloritoare, aici în România.
Deși un secol s-a încheiat, intrând în următorul veac al cooperării, comunitatea
evreiască din România poate fi convinsă că JDC va rămâne partenerul său loial și
de acum înainte.
Cu profundă apreciere,
Diego Ornique
Director Regional al JDC
pentru Europa, Africa & Asia
11
Notă asupra ediției
Volumul de față reunește un număr de 202 documente privind activitatea
American Jewish Joint Distribution Committee în context românesc, de-a lungul
unui secol (1916-2016). Sunt cuprinse: rapoarte de activitate, corespondență
dintre delegații aflați în România și conducerea Joint Distribution Committee
( JDC) din New York și Europa, adrese ale organizației centrale JDC România
către instituțiile evreiești din țară, care beneficiau de ajutorul JDC, procese-verbale
ale instituțiilor privind distribuirea ajutoarelor primite, articole din presa evreiască
a vremii despre activitatea Joint în România etc. Documentele în totalitatea
lor reflectă cuantumul ajutorului acordat, diversitatea categoriilor de ajutoare,
extinderea lor pe întregul teritoriu al țării, concepțiile JDC despre asistența socială
și modul ei de organizare. Majoritatea documentelor sunt inedite; ele provin din
arhivele Joint Distribution Committee din New York ( JDC NY Archives), Arhiva
Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (ACSIER) și Arhiva
Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS). Unele
documente din Colecția 1933-1944 ( JDC NY Archives: Collection 1933-1944),
precum și documente din ACNSAS au fost identificate de Adrian Cioflâncă prin
cercetări personale și puse la dispoziția editorilor.
Documentele selectate sunt organizate după criteriul cronologic și se întind
pe o perioadă de 100 de ani, atingând particularitățile fiecărei etape istorice:
Primul Război Mondial; perioada interbelică și Holocaustul; perioada de tranziție
(după 23 august 1944-1947) și până la începutul anului 1949, când JDC a fost
interzis în România; perioada comunistă (de la revenirea din 1967, până în anul
1989); perioada postcomunistă, până în anul 2016.
La transcrierea documentelor s-a urmărit păstrarea acestora într-o formă cât
mai apropiată de cea originală. S-a utilizat ortografia actuală; s-au operat corecturi
în cazul greșelilor gramaticale. În traducerile din limbile engleză, germană și
franceză s-a respectat conținutul documentelor. De menționat că anexele la care
se fac referiri în unele documente nu au fost găsite.
În Studiul introductiv am urmărit să sistematizăm și să prezentăm documentele
cuprinse în volum. Deși lucrarea este rezultatul unei cercetări sistematice, nu este
totuși acoperită întreaga arie de probleme, însă am încercat să atingem cât mai
multe aspecte esențiale.
Pentru sprijinul acordat la realizarea acestui volum exprimăm sincere mulțumiri
următoarelor persoane: Raluca Andrei, Cătălin Bontaș, Adrian Cioflâncă, Andra
Dicu, Eva Galambos, Misha Mitsel, Silviu Moldovan, Zoltán Tibori Szabó și
Anca Tudorancea. Se cuvin mulțumiri speciale lui Liviu Rotman, care, în calitate
de director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România în perioada
12
în care a fost propus proiectul l-a inclus imediat în planul de cercetare al instituției.
Liviu Rotman a participat activ la conceperea structurii proiectului, a discutat
problema surselor și a recomandat unele direcții în abordarea subiectului.
Documentele incluse în lucrarea de față demonstrează din plin că activitatea
organizației Joint se înscrie în istoria evreilor din România ca o parte a ei constitutivă.
Volumul de documente este însoțit de un album foto, care reflectă în imagini
relevante activitatea Joint în România în aceeași perioadă.
13
Note on the edition
This volume includes 202 selected documents on the activity of the American
Jewish Joint Distribution Committee in Romania, for a century (1916-2016).
They are: reports; correspondence between representatives in Romania and the
leadership of the Joint Distribution Committee ( JDC) in New York and Europe;
memos of the JDC central organization in Romania to Jewish institutions in the
country which were supported by the JDC; minutes of the said institutions, on the
distribution of the received aid; articles in Jewish newspapers of the time about
the activity of the Joint in Romania, etc. In their entirety, the documents reflect
the bulk of support, the diversity of relief categories, its distribution throughout
the country, the welfare policy of the JDC and the way it was organized. Most
documents are published for the first time; they were selected from the archives of
the Joint Distribution Committee New York ( JDC NY Archives), the Archives
of the Center for the Study of the History of the Jews in Romania (ACSIER)
and the Archives of the National Council for Studying the Securitate Archives
(ACNSAS). Some of the documents belonging to the JDC NY Archives:
Collection 1933-1944, as well as a number of documents from the ACNSAS,
identified by Adrian Cioflâncă, were provided to the editors.
The selected items are organized in chronological order, over a century,
touching onto the features of each historical period: the First World War; the
interwar period and the Holocaust; the period of transition (after August 23, 1944
to 1947) until the beginning of 1949, when the JDC was banned in Romania; the
communist period (since they resumed their work, from 1967 until 1989); the
post-Communist period, until 2016.
When transcribing documents, our intention was to keep them as close to the
original as possible. The current spelling was used; in case of grammar mistakes,
we made the needed corrections. The translations from English, German and
French are faithful to the content of the original documents. Some of the side-
notes that the documents refer to were not found.
In the Introductory study, we sought to systematize and present the
documents used in this volume. Although the work is the result of systematic
research, we have not covered all possible aspects of interest, but we tried to touch
onto as many key issues as possible.
We are grateful to the following for their kind support: Raluca Andrei,
Cătălin Bontaș, Adrian Cioflâncă, Andra Dicu, Eva Galambos, Misha Mitsel,
Silviu Moldovan, Zoltán Tibori Szabó and Anca Tudorancea. Special thanks are
due to Mr. Liviu Rotman, who, as Head of the Center for the Study of Jewish
History in Romania when the project was planned, immediately included it into
14
the research plan of our institution. Liviu Rotman helped design the structure
of the project, referred to the sources and recommended certain approaches of
the topic.
The selected documents in this volume prove, without a shadow of doubt,
that the efforts of the Joint are part of the history of the Jews in Romania.
The volume of documents is accompanied by a photo album including
relevant images of the Joint’s work in Romania during the same period.
15
Studiu introductiv
Înființarea organizației Joint – scurt istoric
American Jewish Joint Distribution Committee a fost și este cea mai mare
organizație evreiască din lume, având ca scop ajutorarea evreilor de pretutindeni
aflați în nevoie. În august 1914, ambasadorul Statelor Unite în Turcia, Henry
Morgenthau Sr., a trimis o telegramă filantropului american, Jacob H. Schiff, prin
care solicita 50.000 de dolari1 pentru ajutorarea evreilor din Palestina2. Drept
consecință, la 27 noiembrie 1914, sub președinția lui Felix M. Warburg, a luat ființă
organizația Joint Distribution Committee, în urma fuziunii a două comitete americane
evreiești de ajutorare – formate cu câteva săptămâni mai devreme –, respectiv Central
Committee for the Relief of Jews [Comitetul Central pentru Ajutorarea Evreilor] și
American Jewish Relief Committee [Comitetul American Evreiesc de Ajutorare].
Ulterior, a treia agenție constitutivă a organizației Joint, ce li s-a alăturat celorlalte
două, a fost People’s Relief Committee [Comitetul de Ajutorare a Popoarelor].
Organizația American Jewish Joint Distribution Committee, cu sediul la
New York – cunoscută sub formele prescurtate Joint sau JDC –, a fost inițial creată
pentru a colecta și distribui fonduri în vederea ajutorării evreilor din estul Europei
și din Palestina3. Până în anul 1931, s-a numit Joint Distribution Committee of
(the American) Funds for Jewish War Sufferers [Comitetul de Distribuire Joint a
fondurilor (americane) pentru cei suferinzi de pe urma războiului].
Resursele JDC proveneau din fonduri colectate de American Jewish Relief
Committee – creat la 25 octombrie 1914 și condus de evrei reformați, de origine
germană, precum Louis Marshall, președinte, Jacob H. Schiff, Felix M. Warburg –
și de Central Committee for the Relief of Jews – creat la 4 octombrie 1914 de către
evreii ortodocși originari din Europa de Est, prezidat de Leon Kamaiky. Câteva
luni mai târziu, People’s Relief Committee, sub președinția lui Meyer London,
care reprezenta muncitorimea evreiască, a devenit o nouă sursă de fonduri.
La nivelul conducerii JDC s-au regăsit reprezentanții diferitelor organizații,
laice și religioase: sioniștii au colaborat cu nesioniștii, chiar și cu antisioniștii;
reprezentanții evreilor ortodocși au cooperat cu membrii grupurilor conservatoare
1. Astăzi echivalentul a 1.000.000 dolari.
2. „Pentru a salva de la foamete cei 60.000 de evrei din Palestina, afectați de izbucnirea războiului” (Moses Leavitt,
The JDC Story: Highlights of JDC Activities, 1914-1952, Published by the American Jewish Joint Distribution
Committee, Inc., New York, 1953, p. 4).
3. Președintele Wilson însuși a încurajat colectarea de fonduri pentru ajutorarea evreilor din Europa, suferinzi de
pe urma războiului, desemnând ziua de 27 ianuarie 1916 ca zi specială pentru o astfel de acțiune (Albert Lucas,
„American Jewish Relief in the World War”, în The Annals of the American Academy of Political and Social Science,
vol. 79, War Relief Work, Sage Publications, Inc. and The American Academy of Political and Social Science,
Sep. 1918, p. 225).
16
și reformate; s-a căutat sprijinul și s-a dorit participarea tuturor orientărilor din
cadrul evreimii americane.
În același timp, JDC și-a păstrat, de-a lungul vremii, independența față de
toate mișcările politice în general, cât și față de cele specific evreiești. În acest sens,
președintele JDC, Felix M. Warburg, declara:
În munca sa de ajutorare a evreilor victime ale războiului și persecuțiilor, JDC s-a

abținut scrupulos de la orice activitate politică și nu a deviat niciodată de la principiile
sale de aderență exclusivă la rolul său umanitar4.
JDC și-a început activitatea cu centralizarea fondurilor colectate pentru

ajutorarea evreilor afectați de consecințele Primului Război Mondial. În acest
context, întâia măsură întreprinsă a fost trimiterea unui transport cu alimente și
medicamente5 evreilor din Palestina aflată sub ocupație otomană și grav afectată
de faptul că Imperiul Otoman era în război cu țările aliate, situație ce a condus la
blocarea porturilor prin care puteau pătrunde ajutoare în această zonă.
Primele ajutoare pentru România

În România, prima știre despre crearea organizației Joint Distribution
Committee a apărut în ziarul Curierul Israelit din 19 decembrie 1914, la rubrica
„Scrisori din New York”. Însă prima informație pe care o avem cu privire la ajutorul
acordat de Joint evreilor din România datează din 29 iunie 1916. Este o adresă
semnată de președintele JDC, Felix M. Warburg, prin care îl împuternicea pe
reprezentantul organizației la Washington, Fulton Brylawski, să transmită un cec
în valoare de 5.000 de dolari ambasadorului Statelor Unite la București, Charles
Vopicka. Suma urma să fie distribuită evreilor pauperi din România6. Ajutorul
însă nu s-a oprit aici. În contextul intrării României în război (în august 1916, de
partea Antantei), președintele JDC a trimis o telegramă ambasadorului american
la București, cerând să fie informat de ajutoarele în bani necesare evreilor7.
4. Moses Leavitt, op. cit., p. 4.

5.În martie 1915, JDC a trimis, cu vasul USS Vulcan, 1.500.000 de dolari în Palestina, împreună cu 900 de
tone de alimente și medicamente, dintre care 55 procente au fost destinate evreilor înfometați, iar restul au fost
distribuite fără deosebire de religie și etnie, sub supravegherea consulului american (Yehuda Bauer, My Brother’s
Keeper: A History of the American Jewish Joint Distribution Committee 1929-1939, Jewish Publication Society of
America, Philadelphia, 1974, p. 7).
6. JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from the Chairman of the JDC to Fulton Brylawski,
06/29/1916.
7. Idem, Letter from Felix M. Warburg to Albert Lucas, 09/27/1916. Charles Vopicka a răspuns la 31 octombrie,
solicitând pentru ajutorarea evreilor din România suma de 40.000 de dolari (Idem, Letter from Charles Vopicka
to Felix M. Warburg, 10/31/1916). Trezorierul JDC a aprobat 10.000 de dolari, din care 5.000 destinați pentru
17
După intrarea Statelor Unite în război, la 6 aprilie 1917, de partea Antantei,

JDC s-a confruntat cu problema transferării fondurilor în teritoriile ocupate de
Germania și aliații ei. Cu aprobarea guvernului, în august 1917 s-a înființat în
Olanda – stat neutru – un Comitet al JDC numit Holland Branch, prin care
fondurile Joint puteau fi distribuite evreilor din teritoriile controlate de germani.
Acest lucru s-a făcut pe cale diplomatică, prin intermediul ambasadelor și
consulatelor. Reprezentanții JDC care s-au ocupat de această chestiune au fost
Boris D. Bogen și Max Senior8. În colaborare cu Departamentul de Stat, JDC
a trimis fonduri în România și prin Jewish Colonization Association (ICA)-
Petrograd. Aceste fonduri erau predate lui Charles Vopicka, care avea sarcina de a
le înmâna organizațiilor evreiești pentru distribuire9. În perioada 1916-1918, JDC
a alocat pentru România suma de 155.000 de dolari: 1916 – 10.000 dolari, 1917
– 95.000 dolari, 1918 – 50.000 dolari10. Wilhelm Filderman, viitorul președinte
al JDC în România, consemna: „Acești bani ne-au permis să înființăm cantine și
clinici într-un context în care febra tifoidă și tifosul exantematic făceau ravagii în
rândul populației”11.
Reprezentanții Joint Distribution Committee au început să activeze în Europa
de Est din anul 1919, în calitate de ofițeri ai American Relief Administration
(ARA). Această delegație pentru întrajutorare s-a aflat sub conducerea lui Herbert
Hoover – viitorul președinte al Statelor Unite – și avea misiunea să distribuie
alimente și îmbrăcăminte nevoiașilor din Europa. JDC a contribuit cu 3.300.000
de dolari la bugetul American Relief Administration.
Organizarea activității JDC în România

La începutul anului 1919, a luat ființă la București un Comitet Central de
Ajutorare pentru distribuirea efectelor sosite din America, condus de cunoscutul
filantrop Adolf Salomon12. Imediat după aceea, în aprilie 1919, a venit în
ajutorarea evreilor din teritoriile românești ocupate de trupele germane și 5.000 evreilor din teritoriul neocupat
(Idem, Letter from JDC Treasurer to Isidore Hirshfield, 12/29/1916). În același document este precizat că, în
momentul în care se confirma primirea sumei de 10.000 de dolari, JDC era gata să avanseze noi ajutoare în
numerar până la restul sumei de 40.000 de dolari (Ibidem).
8. Yehuda Bauer, op. cit., p. 8; vezi și Oscar Handlin, A Continuing Task: The American Jewish Joint Distribution
Committee 1914-1964, Random House, New York, 1964, p. 30.
9. JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from JDC Secretary to Charles Vopicka,
07/13/1917.
10. Idem, Letter to JDC from Moritz Wachtel, 05/22/1919.
11. Wilhelm Filderman, Memorii și jurnale, volumul I, 1900-1940, Editura Hasefer/Editura Institutului pentru
Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, București, 2016, p. 148.
12. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Notes of the organisation of the Jewish Relief Committee,
04/08/1919. Cu privire la înființarea acestui Comitet, W. Filderman nota în memoriile sale: „S-a organizat un
18
DOCUMENTE
România Hetty Goldman13, ca reprezentant al Joint Distribution Committee.

A reorganizat Comitetul Central de Ajutorare din București, transformându-l,
împreună cu comitetele din țară, într-o ramură a JDC. Comitetul, care trebuia
să reprezinte toate categoriile de evrei români, a inclus următoarele organizații:
Uniunea Evreilor Pământeni, Comisia Centrală Sionistă, Societatea Sacra
(Hevra Kadisha), Uniunea Femeilor Israelite, Lojile B’nei Brith („Fraternitatea” și
„Lumina”), Cercul Libertatea, Societatea Uniunea Titraților14, Căminul Copiilor,
Comunitatea Templului Coral, precum și Comunitatea evreilor spanioli (sefarzi).
Din Comitet mai făceau parte rabinii dr. Beck, dr. Niemirower și dr. Alperin15.
Evenimentul a fost consemnat în Curierul Israelit, în articolul intitulat „Joint
Distribution Committee, secția pentru România”:
În urma înțelegerii stabilite cu dra Hetty Goldman, delegată de Joint Distribution

Committee din New York, s-a constituit sub titlul de mai sus un comitet, cu sediul
la București [un Comitet Central – n.n.], din care fac parte doisprezece membri din
Capitală, patru din Iași, doi din Galați și câte unul din orașele Botoșani, Dorohoi,
Bacău, Piatra Neamț, Roman, Focșani, Brăila, Constanța și Craiova16.
Hetty Goldman a vizitat cele mai importante centre, respectiv București,

Iași, Galați, Brăila și Constanța. De asemenea, a mers în Basarabia pentru a
cerceta condițiile de acolo. Raportul ei face o descriere amplă a situației evreilor
din Vechiul Regat și din Basarabia17. Acționând pe baza recomandărilor sale, Joint
Distribution Committee a întreprins demersuri pentru strângerea de noi fonduri.
După ce Hetty Goldman a părăsit România, Joint Distribution Committee
l-a delegat pe Baruch Zuckerman, care a investigat, în principal, condițiile din
Bucovina și din Basarabia și a întocmit rapoarte detaliate despre instituțiile
evreiești din orașele pe care le-a vizitat, precum și impresii personale.
Comitet Central format din 12 membri, din care 7 erau din Uniunea Evreilor Pământeni. Secțiunile Uniunii
dispersate pe întreg teritoriul țării au devenit adjuncții locali ai JDC” (Wilhelm Filderman, op. cit., p. 149).
13. Hetty Goldman, fiica lui Julius Goldman, directorul JDC pentru Europa, a fost primul emisar al organizației
Joint în România.
14. Probabil se referă la Asociația Titraților Unirea.
15. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Notes of the organisation of the Jewish Relief
Committee, 04/08/1919.
16. Curierul Israelit, 29 mai 1919.
17. După Marea Unire din 1918, când România a încorporat provinciile sale istorice aflate sub ocupație străină,
JDC a ținut cont de particularitățile colectivităților evreiești din fiecare regiune. Ajutoarele erau distribuite
în funcție de cerințele generale ale fiecărei provincii în parte: de exemplu, Basarabia, în perioada foametei, a
beneficiat de subvenții speciale.
19
Împărțirea activității JDC în două secțiuni

Primul director regional pe care JDC l-a delegat pentru România, în vara
anului 1919, a fost James H. Becker18. Din această perioadă, activitatea JDC
s-a divizat în două secțiuni: ajutor temporar și ajutor pentru reconstrucție. În
Vechiul Regat, acțiunea de ajutorare temporară a constat în deschiderea unor
cantine, în acordarea de asistență medicală de către medici special detașați și prin
intermediul dispensarelor gratuite, în distribuirea combustibilului pentru săraci pe
perioada rece, în distribuirea de alimente și îmbrăcăminte provenite din America.
Formele de ajutorare au constat și în acordarea de subvenții pentru orfelinate,
școli profesionale, școli comerciale, spitale și alte instituții ale căror cheltuieli
crescuseră foarte mult, ca urmare a războiului, și care nu mai puteau fi întreținute
de către organizațiile evreiești locale, în condițiile date. Un aspect important l-a
reprezentat îngrijirea persoanelor bolnave de tuberculoză, al căror număr era
foarte mare, din cauza stării fizice proaste a populației evreiești, dar și a condițiilor
neigienice. JDC a aprobat fonduri speciale destinate activităților de combatere a
tuberculozei19.
Noua orientare a Joint Distribution Committee a fost de a ține ajutorul
temporar la minimum și de a îndrepta subvențiile în direcția reconstrucției. Având
în vedere acest scop, încă din luna august a anului 1919, organizația a decis ca
toate fondurile să fie folosite pentru reconstrucție. Acest lucru s-a concretizat în:
acordarea de împrumuturi muncitorilor și micilor negustori, pentru achiziționarea
de unelte și mărfuri, urmând ca aceste împrumuturi să fie rambursate în rate
mici, lunare; economisirea de fonduri pentru înființarea unor orfelinate, pentru
deschiderea de noi instituții, precum și spre extinderea instituțiilor existente20.
O atenție deosebită s-a acordat reconstrucției în regiunile devastate de război.
Este elocvent, în acest sens, cazul orașelor Panciu și Tg. Ocna. Repararea caselor
mai puțin avariate din aceste localități a început în perioada mandatului lui James
Becker și au fost date în folosință într-un timp relativ scurt21.
O activitate demnă de menționat a organizației Joint în această perioadă a fost
înființarea unor cursuri de asistente medicale în cadrul spitalului evreiesc din Iași22.
18. JDC a încredințat conducerea activității de ajutorare din România locotenentului James H. Becker în
perioada 1 august 1919 – 8 martie 1920. Acesta s-a aflat însă în România încă din luna mai a anului 1919,
pentru a cerceta situația din teritoriu.
19. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Survey of the Work done by the JDC in 1919 and
1920, 09/24/1920.
20. Ibidem.
21. Ibidem.
22. Ibidem.
20
DOCUMENTE
Rolul lui Alexander A. Landesco în organizarea activității Joint

James H. Becker a fost succedat de Alexander A. Landesco, evreu american
originar din România, care s-a implicat în organizarea și consolidarea activității
JDC. A verificat toate cheltuielile, a supravegheat colectarea de fonduri, a planificat
reconstruirea caselor distruse și a inițiat activități de îngrijire medicală. Asistentul
său, Oscar Leonard, a vizitat unele instituții evreiești pentru a-și forma o idee cât
mai clară asupra situației existente. Oscar Leonard a fost cel care a dezvoltat și
organizat activitatea de colectare a fondurilor locale după model american.
Organizarea agențiilor JDC de distribuire a început în Vechiul Regat, Bucovina
și Basarabia; în aceste zone, au fost înființate comitete locale reprezentative,
care își alegeau reprezentanți în Comitetul Central al provinciei. În Bucovina,
sediul Comitetului Central se afla la Cernăuți, Basarabia avea sediul Comitetului
Central la Chișinău, iar Vechiul Regat, la București. Fiecare provincie avea
dreptul la trei reprezentanți în Comitetul Central pentru România. În perioada
următoare au fost organizate agenții de distribuire similare și în Transilvania23.
Reprezentanții JDC au dezvoltat activitatea de ajutorare și aici, înființând la Cluj
sediul Comitetului Central pentru Transilvania24.
Printre primele inițiative ale lui Alexander Landesco a fost convocarea
unei conferințe la începutul lunii martie 1920, în vederea organizării Asistenței
Publice25, pentru că, așa cum susținea în cuvântul de deschidere a conferinței:
Ceea ce Joint Distribution Committee a făcut până acum, n-a fost decât ceva
provizoriu, un ajutor imediat, pentru că nevoia a fost mare și urgentă. Acum, însă,
trebuie făcut ceva sistematic și aceasta se poate face cu atât mai mult, cu cât ajutorul
d-sale, dl Oscar Leonard, un specialist în materie, se pune bucuros la dispoziția
Comitetului26.
23. La 11 mai 1920, Alexander Landesco a vizitat orașul Cluj, în urma unui apel de urgență, de a nu neglija
această parte a României, pe care l-a primit de la Uniunea Națională a Evreilor din Transilvania, cu sediul la
Cluj ( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #246, Letter from Alexander Landesco to Julius Goldman,
05/18/1920).
24. Idem, F #236.2, Survey of the Work done by the JDC in 1919 and 1920, 09/24/1920.
25. „Asistența Publică Evreiască, administrată de un Comitet ales de adunarea generală a donatorilor pentru
asistență, avea menirea să fie o clinică socială, să vindece sărăcia, să dea săracului posibilitatea de a munci și
de a-și câștiga singur mijloacele de existență. Fiecare caz urma să fie examinat, cercetându-se cauzele de unde
provine sărăcia care solicită ajutorul. Dacă e bolnav, trebuia vindecat, dându-i-se posibilitate de muncă; dacă nu
are capital, să i se pună la dispoziție un mic capital cu care să își poată câștiga existența etc. Asistența trebuie să
intervină, redând tuturor acestora posibilitatea de a munci. În modul acesta se lecuiește sărăcia” (Curierul Israelit,
23 noiembrie 1920).
26. Ibidem, 17 martie 1920.
21
Punând accentul pe reconstrucție în urma distrugerilor cauzate de război,

Alexander Landesco a propus crearea unor Asociații Locale, Independente de
Împrumut, Construcție și Economie, cu capital exclusiv local, scopul lor fiind
acela de a face împrumuturi pentru reconstrucție27. Tot în acest context, ajutoarele
pentru lunile iunie și iulie au inclus un fond special de 100.000 de dolari, destinat
reparațiilor caselor din Bucovina și rezolvării problemei generale a locuințelor28.
Alexander Landesco a avut un rol important în organizarea Cooperativelor
de Credit. În timpul mandatului său, JDC a aprobat suma de 200.000 de dolari
pentru Cooperativele de Credit29, care vor lua amploare la sfârșitul anilor ’20 –
începutul anilor ’30.
Landesco a acordat atenție și situației generale a României, mai ales în
condițiile terminării războiului și a înfăptuirii României Mari. Astfel, în martie
1920, s-a adresat Reginei Maria, exprimându-și bucuria pentru realizarea Marii
Uniri, transmițându-i totodată un cec în valoare de 50.000 de lei, destinați orfanilor
de război. Landesco a fost primit în audiență de către Regina Maria, interesată
direct de organizarea asistenței în America30. Pentru atenția acordată de Regină
este relevantă și scrisoarea transmisă de ea președintelui JDC. Documentul a fost
publicat în Curierul Israelit din 19 septembrie 1920:
Activitatea depusă de JDC a fost de o extremă binefacere pentru populația evreiască.

Îmi este de asemenea cunoscut că organizația dvs. a adus multe servicii și celorlalți
locuitori din țara mea și sper că opera de bine începută de dvs. va fi continuată atât
timp cât nevoia o va cere. Cunosc proiectele dvs. pentru reclădirea miilor de căminuri
din Bucovina și alte regiuni și planurile dvs. pentru reconstruirea caselor distruse de
război, nu numai că le aprob, dar le și admir31.
La începutul lunii aprilie, A. Landesco, împreună cu Horia Carp, secretarul

Comitetului JDC, au vizitat localitățile din Bucovina, care au suferit distrugeri mari
în timpul războiului. Pentru reclădirea caselor distruse, în număr de 5.000-6.000,
directorul regional al JDC, în înțelegere cu Comitetul bucovinean, a însărcinat
pe arhitectul Bochmer din Cernăuți să viziteze toate localitățile distruse, să ia
toate datele asupra caselor ce trebuiau reclădite și să estimeze costurile necesare.
Cu această ocazie, Landesco a donat 50.000 de coroane primăriei din Cernăuți,
27. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #237, Letter from Alexander Landesco to Julius Goldman,
03/24/1920.
28. Idem, F #244.3, Letter from Alexander Landesco to Julius Goldman, 05/22/1920.
29. Idem, Letter from James Becker to Felix Warburg, Re: Loan of $ 200.000 to Cooperatives, 05/07/1920.
30. Curierul Israelit, 9 aprilie 1920.
31. Ibidem, 19 septembrie 1920.
22
DOCUMENTE
pentru întreținerea cantinei populare, unde puteau lua masa persoane nevoiașe,
fără deosebire de naționalitate32.
La 6 iunie 1920, a avut loc conferința delegațiilor JDC din țară, întrunită la
București. Au participat delegați din 52 de orașe din Vechiul Regat. S-a adoptat un
program de acțiune a Comitetului Central al JDC pentru România, punându-se un
accent deosebit pe crearea Băncilor Cooperative de Credit și Economie, menite să
contribuie la ridicarea nivelului economic a tuturor celor ce au suferit de pe urma
războiului. A. Landesco a făcut o amplă expunere asupra întregului program de
acțiune, arătând că în atenția JDC se va afla în continuare asistența pentru îngrijirea
văduvelor și orfanilor de război. A precizat, de asemenea, că asistența publică, dacă
se va organiza bine, va avea din partea JDC un larg sprijin pentru a corespunde
unor servicii publice moderne, cu îngrijire medicală, cantine școlare, colonii de vară
pentru copii, îmbrăcarea și încălțarea copiilor săraci etc.33
JDC a condiționat acordarea de ajutoare evreilor din România, de implicarea,
în egală măsură, a evreilor locali cu posibilități materiale corespunzătoare. A.
Landesco a vizitat mai mulți evrei din clasa celor înstăriți. El a obținut 200.000
de lei de la Mauriciu Blank, 80.000 de lei de la Ely Berkowitz și tot atât din partea
lui Aron Schuller, precum și diverse sume de bani importante de la evrei din
București, Galați și alte orașe34.
Wilhelm Filderman – președintele secției române a JDC

După decesul lui Adolf Salomon, la 15 iunie 1920, Wilhelm Filderman a
fost ales președinte al JDC, funcție pe care a deținut-o până în anul 1947. Fiind și
președinte al Uniunii Evreilor Români, o scurtă perioadă al Comunității Evreilor
din București, al Consiliului Central și al Federației Uniunilor de Comunități
Evreiești, a reușit să îmbine aceste funcții, reprezentând interesele și nevoile
evreimii din România și în relațiile cu JDC.
Din consemnările sale autobiografice, rezultă că el a fost implicat în activitatea
JDC chiar înainte de a fi ales ca președinte. La începutul anului 1919, când au
sosit în România primii emisari ai JDC, punctul de pornire al activității trebuia să
fie realizarea evidenței situației pentru a cunoaște domeniile în care era necesară
acordarea ajutoarelor:
Am trecut la muncă imediat. Am inițiat un recensământ al văduvelor și orfanilor de

război; am stabilit lista instituțiilor medicale, religioase, culturale, filantropice necesare
pentru organizarea vieții evreiești. Am distribuit alimente, îmbrăcăminte și câteodată
32. Ibidem, 29 aprilie 1920.

33. Ibidem, 13 iunie 1920.
34. Wilhelm Filderman, op. cit., p. 150.
23
sume (ce-i drept, modeste) de bani. Am venit în ajutorul invalizilor, al infirmilor și am

procurat instrumente ortopedice pentru ei. Cei suferinzi de tuberculoză au fost internați
în sanatoriul de la Bisericani, iar pentru copii s-a creat un adevărat orășel la Cioplea35.
La scurt timp după alegerea sa în funcția de președinte, la 27 iulie 1920, Filderman

a prezentat un proiect de activitate în fața Comitetului Central al secției din România
a JDC. A propus ca activitatea să fie focalizată în jurul a două obiective principale:
1) Măsuri de prevenire, ceea ce nu însemna filantropie, ci asistență socială.
Urma să se supravegheze starea de sănătate a populației, să se cunoască condițiile
de locuit și de alimentație pentru ca ajutoarele să fie acordate pe baza cercetării
permanente a situației generale a populației evreiești.
2) Reorientare profesională, ceea ce a însemnat investiții pentru încurajarea
și perfecționarea profesională, în primul rând a meseriașilor; orientarea tineretului
evreu spre activități profesionale productive. În lumina acestor obiective, W.
Filderman propunea instruirea tineretului în domeniul meseriilor; înființarea
unor birouri care să se ocupe de amplasarea forței de muncă36.
Hotărârile Conferinței JDC de la Viena (15-20 noiembrie 1920)

La sfârșitul anului 1920, Joint Distribution Committee a stabilit începerea
procesului de lichidare a sucursalelor sale și restrângerea activității de ajutorare,
care trebuiau finalizate până la data de 1 iulie 1921. În urma Conferinței de
la Viena, care a avut loc la 15-20 noiembrie 1920, Comitetul Central al JDC
România a trimis următoarea circulară către Comitetele locale:
Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că, în urma hotărârilor luate în ultima

conferință a directorilor regionali JDC din Europa […], acțiunea noastră în
România ca și pretutindeni de altminteri – se va restrânge de azi înainte numai
pe tărâmul ajutării văduvelor și orfanilor de război, a căror situațiune precară necesită
ajutorul nostru37. Motivul pentru care această hotărâre a fost luată stă în faptul că
fondurile de care mai dispune JDC în America sunt astăzi simțitor scăzute, așa că
nu ne mai este îngăduit a aloca o parte cât de neînsemnată din aceste fonduri unor
scopuri străine scopului precis pentru care JDC a venit în Europa, și anume repetăm:
ajutorarea văduvelor și orfanilor de război38.
35. Ibidem, p. 149.

36. Ibidem, p. 150.
37. Văduvele și orfanii de război au beneficiat în continuare de cantine și taxe școlare, de lapte, săpun
și medicamente. Mașinile de cusut și uneltele de meseriași existente în depozitele JDC urmau a fi puse la
dispoziția cooperativelor care vor lua ființă (vezi Moshe Ussoskin, Struggle for Survival. A History of Jewish
Credit Cooperatives in Bessarabia, Old Romania, Bukovina and Transylvania, Jerusalem Academic Press, 1975).
38. Curierul Israelit, 12 decembrie 1920.
24
DOCUMENTE
În noile condiții, JDC a adoptat o nouă politică, ce a constat în încercarea de

a-i ajuta pe evreii europeni să se întrețină singuri, prin sprijinirea a ceea ce se va
numi „activitatea de reconstrucție”39. Așadar, chiar dacă birourile au fost închise40,
activitățile JDC în România au continuat; în anii ’20, până la 30 septembrie 1926,
Joint a trimis 2.600.000 de dolari41.
Contribuția JDC la înființarea și funcționarea Cooperativelor de Credit

Plecând de la ideea că acțiunea caritabilă a JDC e limitată în timp și
posibilități și că, în orice caz, opera de refacere a existenței văduvelor și orfanilor
de război este unilaterală, Joint Distribution Committee a hotărât să purceadă
la o acțiune care, prin caracterul ei permanent și de continuă reînnoire, să fie
de un efect durabil pentru evreii români. În mai 1924, JDC și ICA au creat
American Joint Reconstruction Foundation (AJRF), pentru a continua și
dezvolta programul de reconstrucție în Europa Centrală și de Est (exceptând
Uniunea Sovietică). AJRF a preluat activitățile de reconstrucție, pe care cele două
organizații le desfășuraseră separat până atunci; Bernhard Kahn, din partea JDC,
și Louis Oungre, din partea ICA, au condus împreună Fundația. Principalele
sarcini au constat în întemeierea cooperativelor de credit, a băncilor comerciale
și reconstruirea caselor distruse în timpul Primului Război Mondial.
Inițiativele JDC în direcția cooperației au luat aspecte diferite după
caracterul particular al fiecărei provincii. Spre exemplu, în Bucovina, Joint a
afectat un fond de 5.000.000 de lei Societății de Reconstrucție din Cernăuți
(Wiederaufbaugesellschaft). Respectiva societate, înființată în anul 1920, se ocupa
în special de refacerea caselor distruse de război42. În ce privește cooperativele
evreiești din Basarabia, care aveau o lungă tradiție, în anul 1921, au beneficiat
din partea JDC de suma de 8.000.000 de lei. Cooperativele din Vechiul Regat au
beneficiat, în aceeași perioadă, de suma de 5.000.000 de lei, cu ajutorul căreia se
proiecta constituirea unei cooperative centrale la București43.
Așadar, JDC a acordat ajutor pentru înființarea Cooperativelor Evreiești
de Credit: la început, în anul 1920, a alocat 200.000 de dolari; în 1926 a
acordat 551.775 de dolari. La data respectivă au existat 10 Cooperative în
Vechiul Regat, 34 în Basarabia, 4 în Bucovina și 6 în Transilvania, cu un total
de 38.453 de membri. În 1930, în România, fără Transilvania, funcționau
39. Yehuda Bauer, op. cit., p. 16.

40. Când și-a închis birourile, în august 1921, JDC a donat toate proprietățile comunităților evreiești din
România (Wilhelm Filderman, op. cit., p. 152).
41. Ibidem, p. 153.
42. Curierul Israelit, 30 ianuarie 1921.
43. Ibidem.
25
109 Cooperative cu 82.000 de membri. S-au făcut împrumuturi până la suma

de 5.500.000 de dolari. În Transilvania erau 10 Cooperative cu 8.800 de
membri. Pentru menținerea Cooperativelor în 1930, JDC a alocat 125.234
de dolari, iar între anii 1932 și 1936, suma de 628.650 de dolari. Menirea
Cooperativelor a fost să acorde credite mărunte și ieftine necesare în special
meseriașilor. Astfel, ajutoarele organizației Joint căpătau utilizare productivă,
ceea ce se și urmărea44. Eficiența activității acestor instituții s-a reflectat și în
situația anului 1937, când au fost acordate 49.000 de credite, în valoare totală
de 3.800.000 de dolari45.
Cu privire la modul în care funcționau Cooperativele de Credit, maiorul F.J.
Duncan, fost atașat militar britanic la București, constata, într-un memorandum
din 1938, următoarele:
Instituțiile respective nu au practicat niciodată vreo politică de discriminare sau de

sectarism limitat, sub nicio formă. Orice persoană care cere asistență și se încadrează
în regulamentele și prevederile stabilite, primește ajutor. Procentajul membrilor
neevrei este considerabil, deși sursele sunt în totalitate evreiești46.
Memorandumul maiorului Duncan a fost determinat de adoptarea legii

din iunie 1938, privind funcționarea cooperației. Întregul sistem cooperatist a
fost pus sub conducerea lui Mitiță Constantinescu, la data respectivă ministru
al Economiei Naționale și președinte al Consiliului Bancar Superior. Conform
noilor prevederi legislative, ministrul putea dizolva oricând cooperativele
existente; ele și-au pierdut dreptul de a-și conserva independența. Politica
financiară a ministrului Economiei Naționale, susținută de însuși regele Carol
al II-lea, a fost orientată împotriva micilor cooperative de credit, respectiv a
cooperativelor de Credit Mărunt evreiești. În acest context, Joint Distribution
Committee și-a asumat rolul de a interveni pe toate căile pentru a salva
cooperativele, de importanță vitală pentru micii meseriași și negustorii evrei.
Maiorul Duncan, ce avea prestigiu în cercurile politice românești, a fost solicitat
să intervină, misiune pe care a acceptat-o. Demersurile au rămas însă fără
rezultat47. Cooperativele au fost transformate în societăți pe acțiuni. Ele s-au
reorganizat, pentru o scurtă perioadă, după al Doilea Război Mondial.
44. Wilhelm Filderman, op. cit., p. 154.

45. JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #899, Letter from JDC Executive Director to Oscar Leonard,
11/04/1938.
46. Idem, General Short Memorandum from Major Duncan on the Jewish Kassas in Romania.
47. W. Filderman scria: „În situația actuală nu se poate obține un sprijin din America și JDC este în neputință
de a alimenta o mișcare cooperatistă de credit care să se întindă în toată țara” (Curierul Israelit, 12 iunie 1938).
26
DOCUMENTE
Ajutorarea refugiaților
După terminarea Primului Război Mondial, la începutul anilor ’20,
organizațiile evreiești din România aveau să se confrunte cu problema ajutorării
evreilor refugiați48, victime ale violenței antievreiești din timpul războiului civil,
declanșat după revoluția din octombrie, pe teritoriul viitorului stat sovietic.
Brigăzile albgardiste, conduse de Petliura, Denikin, Vranghel, au pus la cale
pogromuri și alte acte criminale, amenințând existența materială și fizică a
populației evreiești. În februarie 1921, numărul refugiaților evrei se ridica la
cifra de 22.000, majoritatea aflându-se în orașele din Basarabia49. Comitetele
de ajutorare din România, create cu fondurile JDC, au asigurat asistență pentru
refugiați, ca parte a programului general de ajutorare.
La sfârșitul lunii iunie, Bernhard Kahn50, directorul Departamentului pentru
Refugiați al JDC, s-a deplasat la Chișinău pentru a investiga problema refugiaților
în Basarabia. A estimat numărul lor la 35.000, dintre care aproximativ 9.000 se
aflau în grija JDC.
El crede că va avea o problemă acolo cu un număr aproximativ de 25.000 de refugiați,

care vor sta permanent în această localitate. Probabil că 7.000 vor emigra în Statele
Unite, 6.000 în alte țări, dar 25.000 vor rămâne, cum am declarat inițial, și vor trebui
să fie reintegrați într-o activitate productivă51.
B. Kahn a estimat bugetul alocat pentru refugiații evrei aflați în România la

suma de 5.000 de dolari/lună, până la data de 1 noiembrie 1921: „[…] această
sumă este alocată numai celor care trec granița și nu pentru cei aflați în România
de câteva luni”52.
În perioada 1921-1923, programul JDC de ajutorare a refugiaților a cunoscut
diverse forme: distribuirea de alimente, îmbrăcăminte, medicamente, asigurarea
de locuințe temporare, grija pentru copii și orfani, pregătirea profesională,
48. Vezi problema refugiaților în Vadim Guzun, Chestiunea refugiaților de peste Nistru. Documente diplomatice
și ale serviciilor române de informații, 1919-1936, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012; Idem, Indezirabilii:
aspecte mediatice, umanitare și de securitate privind emigrația din Uniunea Sovietică în România interbelică, Editura
Argonaut, Cluj-Napoca, 2013.
49. În Basarabia, în luna februarie, JDC și-a încetat activitatea și a anunțat oficial lichidarea, exceptând ajutorarea
refugiaților ( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.1, Letter from Morris Lewis to Executive
Council JDC Paris, 06/15/1921).
50. În 1924, Bernhard Kahn a devenit director al JDC pentru Europa, funcție pe care a deținut-o timp de 14 ani.
Pentru evreii din Europa, Bernhard Kahn a fost „Mr. Joint”.
51. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, Folder #433, Extract from Summarized Diary of Dr. Bogen’s
Trip , 07/09/1921.
52. Idem, Abstract of Preliminary Report on the Refugee Problem by Dr. Bernhard Kahn, nedatat.
27
acordarea de împrumuturi53. Conform relatărilor lui Wilhelm Filderman, devenit

președinte al Comitetului pentru Sprijinirea Refugiaților, înființat la finele anului
1920, sarcina era foarte grea și complicată. Nu doar sub aspectul organizării
ajutorului material, ci și în privința obținerii de la autorități a dreptului de stabilire
pe teritoriul României a refugiaților și a emigrării lor în alte țări, în special, în
SUA, care refuzau acordarea vizelor de intrare:
De nenumărate ori, lucrurile trebuiau luate de la capăt, deoarece ce se hotăra într-o zi

era apoi retractat, modificat sau interpretat diferit de funcționarii în cauză. Guvernul
decidea asupra unor chestiuni, dar poliția sau armata pretindea că sensul ordinului era
altul decât ceea ce fusese spus. Astfel era necesar ca eu să protestez, să clarific sau să
cer o reinterpretare, fie că era vorba despre evacuare, arest ori sentință nedreaptă sau
o bucătărie de campanie rămasă fără combustibil […]. Și permanentele deformări
și minciuni ale antisemiților învederați […], care pretindeau că sunt sute de mii de
refugiați. […] Pretindeau că noi suntem atât de puternici, atât de influenți, încât am
pus la cale, împreună cu bolșevicii, invazia evreiască a Basarabiei. Ei ne-au acuzat că
am adus în țară un milion de străini, chiar dacă cifrele puse la dispoziție de guvern
arătau că în 1926 mai erau 3.500 de refugiați54.
De menționat că nu statului român i-a revenit întreținerea refugiaților, ci

evreilor din România și organizațiilor evreiești internaționale. În anul 1926, JDC
a alocat activităților privind problema refugiaților suma de 6.950 de dolari. În
acest context a colaborat cu Hebrew Sheltering and Immigrant Aid Society
(HIAS) și cu Jewish Colonization Association.
Combaterea foametei în Basarabia

O altă preocupare imediată a organizației Joint Distribution Committee a
constituit-o combaterea foametei în Basarabia, cauzată de recoltele proaste timp
de câțiva ani la rând. Acestui flagel i-au căzut victimă în special evreii din centrul
53. „Joint s-a implicat, din prima și până în ultima zi, de la evacuare și transport, până la birourile de plasare
în câmpul muncii și emigrație. Din februarie 1921, până în iunie 1923, Joint s-a ocupat de 42.903 refugiați”
(Wilhelm Filderman, op. cit., p. 153). În cronica internă a ziarului Curierul Israelit, din 26 septembrie 1920,
apărea, sub titlul „O măsură inumană”, următoarea informație: „[...] abia în numărul trecut am reprodus circulara
guvernului prin care admitea stabilirea în mod provizoriu a refugiaților din Ucraina, fugiți de acolo din cauza
pogromurilor. Dintr-o corespondență a ziarului Adevărul aflăm însă că guvernul a revenit asupra acestei măsuri.
Ministerul de Război a dat următorul ordin (nr. 9518/1920): <niciun evreu refugiat din Ucraina nu se va mai
primi pe teritoriul românesc de la data de 18 august>. Într-adevăr, poliția din Chișinău a publicat o înștiințare
prin care evreii din Ucraina sunt opriți de a mai trece Nistrul. [...] se teme guvernul de bolșevism? Dar cea
mai bună dovadă că nu pot fi bolșevici evreii care trec Nistrul este fuga lor din Moscova” (Curierul Israelit, 26
septembrie 1920).
54. Wilhelm Filderman, op. cit., p. 145, 146.
28
DOCUMENTE
și nordul Basarabiei. Conform unei scrisori din 14 octombrie 1926, adresate de

Evelyn M. Morrissey, membră în conducerea JDC, lui Joseph C. Hyman, secretar
al JDC, cel puțin 35.000 de evrei sufereau de inaniție55. Potrivit înregistrărilor
oficiale ale nașterilor și deceselor, mortalitatea infantilă ajunsese la 100%. Față
de această situație, în 1926, JDC a alocat lunar Comitetului Basarabean contra
Foametei suma de 2.500 de dolari56.
La sfârșitul anului 1928 și începutul lui 1929, Bernhard Kahn, directorul
JDC pentru Europa, a întocmit un amplu raport cu privire la acțiunile JDC în
districtele afectate de foamete din Basarabia. Din raport rezultă că Joint a alocat
suma de 10.000 de dolari pentru ajutor de urgență, din care 3.400 de dolari au fost
folosiți pentru îmbrăcăminte și alimente. În cadrul acestor acțiuni, Isaac Millstein,
reprezentant al JDC în România, a adunat informații în baza cărora a fost creat
Comitetul pentru Ajutorarea celor afectați de foamete, cu scopul de a distribui
ajutoare pe localități. B. Kahn a apreciat că măsurile luate au însemnat mult pentru
cei care au primit ajutoare, dar, în raport cu gravitatea situației, eforturile au fost
relativ mici57. Însă, în condițiile prelungirii foametei, JDC a continuat să trimită
ajutoare. În anul 1936, a alocat suma de 5.000 de dolari pentru cei înfometați din
Basarabia și din unele zone ale Moldovei58.
Sprijinul JDC pentru victimele de la Borșa

La sfârșitul anilor ’20 au avut loc numeroase tulburări antisemite, un apogeu
fiind atins de evenimentele din Borșa (Maramureș), unde evreii constituiau
majoritatea celor 15.000 de locuitori59. În 1930 a fost pus la cale un incediu, care
a nimicit întregul cartier evreiesc. Au fost distruse multe case și aproape 2.000 de
evrei au rămas fără adăpost. Ziarul Egalitatea relata:
Până seara tot cartierul evreiesc, care e cu totul separat de cel românesc, a fost cu
desăvârșire ars. În total au fost consumate 128 de case și 105 șure, grajduri etc. Au
rămas fără adăpost 1.800 de suflete. Au ars și cele patru sinagogi ale târgușorului60.
55. JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #413, Letter from Evelyn M. Morrissey to Joseph C. Hyman
on Activities in Romania, 10/14/1926.
56. Ibidem.
57. Idem, Collection: 1919-1921, F #418a, Excerpts of a report submitted in a letter dated March 8, 1929 by Dr.
Kahn on Conditions in Bessarabia, 04/09/1929.
58. Idem, Collection: 1933-1944, F #898, Letter from B. Kahn to J.C. Hyman, 01/15/1936.
59. Carol Iancu, Evreii din România (1919-1938). De la emancipare la marginalizare, Editura Hasefer, București,
2000, p. 200.
60. Egalitatea, 17 iulie 1930.
29
Organizația Joint a fost preocupată de ajutorarea victimelor de la Borșa.

Conform scrisorii pe care Bernhard Kahn a trimis-o lui Morris D. Waldman,
secretar al Comitetului Evreiesc American, JDC a pus la dispoziție suma de 1.500
de dolari pentru nevoi imediate și a avut în vedere strângerea a 20.000 de dolari
pentru reconstrucția localității. Copiii din Borșa au fost duși în tabere de vară61.
JDC în sprijinul instituțiilor culturale și de învățământ

În programul de ajutorare al Joint Distribution Committee, un loc
important a ocupat sprijinul acordat instituțiilor culturale și de învățământ
pentru asigurarea condițiilor lor de funcționare. De o atenție deosebită din
partea JDC a beneficiat școala de meserii „Ciocanul” din București, care a
început să primească subvenții încă din anul 1920. Oscar Leonard, asistentul
lui Alexander Landesco, după ce a vizitat această școală, a spus că „este o
instituție unică aici”62. În această perioadă, JDC a avansat școlii „Ciocanul”
suma de 1.000 de dolari63 – bani destinați exclusiv utilării școlii, pentru a
înlocui echipamentul tehnic furat în timpul ocupației germane64. Pe parcursul
anilor, o bogată corespondență atestă preocuparea permanentă a JDC pentru
școala „Ciocanul”. Spre sfârșitul anilor ’20, școala „Ciocanul” a cunoscut o
nouă dezvoltare și datorită sprijinului acordat de JDC. La 30 iunie 1926, B.
Kahn se adresa cu o scrisoare Comunității Evreilor din București (căreia îi
aparținea școala), în care propunea un program de reorganizare: exploatarea
la maximum a capacității oferite de școală, care putea primi 100 de copii;
organizarea de colete speciale; subvenții din partea JDC și ajutor de la evreii
locali, care să asigure o funcționare de durată a școlii65.
O altă instituție de învățământ profesional care s-a bucurat de sprijinul
Joint Distribution Committee a fost școala „Morgenroit” din Cernăuți. În anul
1923, când școala găzduia 600 de elevi de origine evreiască, majoritatea orfani și
refugiați, guvernul a emis un ordin de părăsire a localului66. JDC s-a angajat să
contribuie cu suma de 10.000 de dolari pentru realizarea unei noi clădiri. În 1927
s-a mai acordat o subvenție specială școlii, de 5.000 de dolari67.
61. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #434, Letter from Bernhard Kahn to Morris D. Waldman,
12/11/1930.
62. Idem, F #237, Letter from Oscar Leonard to Alexander Landesco, Report of activities, to March 15, 1920,
03/15/1920.
63. Idem, F #242.5, Letter from Alexander Landesco to Dr. Julius Goldman, 03/25/1920.
64. Idem, Letter from James H. Becker to Alexander Landesco, 11/03/1920.
65. Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (ACSIER), Fond II, dosar nr. 139, f. 159.
66. JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Letter from B. Zuckerman to H. Lehman, 03/30/1923.
67. Idem, F #413, Letter from Bernhard Kahn to J.C. Hyman, 04/20/1927.
30
DOCUMENTE
Subvenții din partea Joint a primit și Școala de meserii pentru fete din
Chișinău. În anul 1922 i-a fost alocată suma de 1.000 de dolari. Acești bani au
fost scoși din fondul de 75.000 de dolari destinat activității de reconstrucție a
școlilor de meserii din Europa, pe care JDC o desfășura în colaborare cu ICA68.
În aceeași măsură, JDC a dovedit o preocupare pentru menținerea identității
iudaice în contextul diasporei. A încurajat învățarea limbii ebraice și a limbii idiș,
a istoriei evreilor din România și a istoriei evreilor în general.
Grija pentru copii – coloniile de vară

Printre cei care au inițiat măsuri în vederea îngrijirii copiilor este de
menționat Alexander Landesco, care în anul 1920 a organizat o serie de tabere
de vară pentru copii, cea mai mare fiind la Techirghiol, stațiune renumită pentru
tratamentul scrofulozei și al afecțiunilor limfatice. Acolo erau cazați pe timp
de vară două serii, între 600 și 700 de copii, suferinzi de bolile sus-menționate.
Colonia de la Techirghiol a funcționat atât în perioada interbelică, cât și după al
Doilea Război Mondial69.
Tot în timpul mandatului lui Alexander Landesco, au fost create tabere de
vară pentru copii subnutriți la Vijnița – Bucovina și pentru copii bolnavi la Vatra
Dornei, tot în Bucovina70.
Pentru activități de îngrijire a copiilor, în prima jumătate a anului 1926, JDC
a alocat 23.000 de dolari71.
Concluzii privind ajutoarele JDC pentru România, în perioada dintre

cele două războaie mondiale
Până la sfârșitul anului 1937, Joint Distribution Committee a cheltuit
3.217.000 de dolari în România. Suma nu include banii puși la dispoziție
Cooperativelor de Credit prin American Joint Reconstruction Foundation72.
Deși JDC nu mai avea propriul birou sau reprezentanți direcți în diverse țări ale
Europei Centrale și de Est, programul de ajutorare și de reconstrucție a continuat prin
intermediul organizațiilor evreiești centralizate de ajutorare. S-a încurajat activitatea
68. Idem, F #422a, Letter from Joseph C. Hyman to Herbert Lehman, Re: Girls Trade School Kishineff,
12/04/1922.
70. Ibidem.
71. Idem, F #413, What the Joint Distribution Committee has done in Romania during the First Half Year of
1926, 05/04/1927.
72. Într-o scrisoare adresată la data de 4 noiembrie 1938 de directorul executiv al JDC lui Oscar Leonard, fost
reprezentant al Joint în România, este prezentată o sinteză cu privire la ajutoarele acordate evreilor din România,
timp de peste două decenii (Idem, Collection: 1933-1944, F #899, Letter from JDC Executive Director to
Oscar Leonard, 11/04/1938).
31
medicală, de pregătire profesională, de educație, activitatea religioasă și culturală.

În decembrie 1939, cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la înființarea organizației
Joint, ziarul Curierul Israelit a publicat, sub titlul „Omagiul evreilor români”, o suită de
interviuri privind rolul JDC în istoria comunităților evreiești din România. Wilhelm
Filderman a evidențiat faptul că organizația nu a reprezentat doar o instituție
filantropică, ci a păstrat și cele mai nobile principii călăuzitoare ale iudaismului73.
JDC în contextul Holocaustului

Activitatea Joint Distribution Committee nu s-a limitat doar la ajutor
material. Deși nu era o organizație politică, nu a rămas indiferentă față de măsurile
antisemite care periclitau existența materială și fizică a populației evreiești; astfel,
a întreprins numeroase proteste împotriva guvernului Goga – Cuza, care în scurta
sa perioadă aflată la conducerea țării (44 de zile) a promovat o politică antisemită,
a adoptat legea revizuirii cetățeniei evreilor români, punând în pericol existența
materială a peste 200.000 de evrei. JDC a mobilizat forurile internaționale,
apărătoare ale prevederilor Tratatului de Pace de la Versailles (1919), privind
garantarea drepturilor egale minorităților naționale aflate în statele naționale
europene, pentru oprirea aplicării acestei legi, dar fără rezultat.
Odată cu instaurarea dictaturii regale (februarie 1938), JDC a întâmpinat tot
mai multe greutăți în activitatea desfășurată în România. Conform noilor prevederi
legislative, JDC nu a mai beneficiat de un statut legal în România. Organizațiilor
sau instituțiilor de pe teritoriul românesc nu li s-a mai permis acceptarea ajutoarelor
venite din străinătate. În acest fel, a fost amenințată existența instituțiilor
subvenționate de Joint. Organizația americană era tot mai mult în atenția organelor
de Siguranță, lucru care poate fi observat încă de la începutul anilor ’3074.
Activitatea Joint în context românesc a intrat într-o nouă fază încă înainte
de perioada Holocaustului. Trebuiau găsite metode adecvate pentru noua etapă
politică. Ulterior, greutățile au survenit și din cauza politicii Statelor Unite, în
condițiile izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial. În cursul anului 1940, JDC
a mai acordat un ajutor de peste 70.000 de dolari evreilor din România75. Însă,
după noiembrie 1940, în urma aderării României la Pactul Tripartit (format din
Germania, Italia și Japonia), activitatea JDC a fost mult îngreunată. Statele Unite au
clasificat România drept „țară aflată sub dominația națiunilor agresoare”. Ca rezultat
al acestei clasificări, fondurile au fost blocate în SUA, iar sumele de bani puteau fi
trimise numai în condiții speciale, cu avizul Departamentului Trezoreriei. Totuși,
73. Curierul Isarelit, 17 decembrie 1939.

74. Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS), Fond Documentar, dosar
nr. 15338, f. 7, 8.
75. JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Letter from Moses A. Leavitt to Ruth Finer, 02/12/1941.
32
DOCUMENTE
JDC și-a continuat activitatea de asistență în România prin folosirea fondurilor

organizației afiliate, AJRF. A încercat să expedieze efecte fără folosirea dolarului, de
care ar fi putut beneficia economia românească sau germană76.
Cu câteva luni înainte de intrarea Statelor Unite în război, JDC a anticipat
problemele care ar fi putut apărea, în cazul în care America va deveni țară
beligerantă. Astfel, a autorizat comitetele locale din Europa, inclusiv pe cele din
România, ca în cazul în care mijloacele de comunicație vor fi întrerupte, aceste
comitete să poată acorda credite JDC la nivel local, pe o perioadă de până la șase
luni. Joint s-a angajat să ramburseze datoriile atunci când va fi posibil, fără a ajuta
astfel inamicul. Acest lucru urma să se întâmple, cel mai probabil, după război.
Dintr-un document al vremii rezultă că a fost pusă deoparte suma de 1.500.000
de dolari pentru rambursarea datoriilor apărute ca urmare a acestor tranzacții77.
Dar ajutoarele au continuat să vină în țările aliate Germaniei naziste sau aflate sub
ocupația ei sub egida Crucii Roșii Internaționale:
Între timp, orice cale de asistență suplimentară, prin intermediul guvernelor neutre
sau aliate, prin Crucea Roșie Internațională sau prin cooperarea oricăror agenții, vor
fi explorate și utilizate dacă este posibil78.
Între octombrie 1942 și martie 1943, suma primită de la Joint s-a ridicat la
25 de milioane de lei (70.000 de dolari); iar în perioada martie-noiembrie 1943,
JDC a transmis prin reprezentanții Congresului Mondial Evreiesc în România,
Wilhelm Fischer, Cornel Iancu și Mișu Benvenisti, 10.680.000 de lei79. Potrivit
raportului de activitate a Comisiunii Autonome de Ajutorare, s-au primit sume
importante de la Joint prin Crucea Roșie Internațională, începând din vara anului
1944. Dintr-un document din 18 august 1944, rezultă vărsământul din partea
JDC a 100.000 de franci elvețieni pentru ajutorarea evreilor din România. De
această sumă au beneficiat organizațiile de ajutorare a copiilor și deținuții din
închisori și din lagărele de concentrare80.
Subvențiile organizației Joint din perioada Holocaustului au venit în ajutorul
victimelor pogromurilor, a evacuaților, a celor care prestau muncă obligatorie și în
special a deportaților în Transnistria. Ajutoarele trimise în Transnistria trebuiau
făcute pe cale clandestină.
76. Ibidem.
77. Idem, F #901, Letter from Fanny R. Alderstein to Henry Broker, 06/25/1942.
78. JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #902, News, 12/20/1943.
79. Matatias Carp, Cartea neagră. Suferințele evreilor din România, 1940-1944, vol. III, Transnistria, Editura
Diogene, București, 1996, p. 315.
80. Andrei Șiperco, Ecouri dintr-o epocă tulbure. Documente elvețiene 1940-1944, Editura Hasefer, București,
1998, documentul 166, pp. 299, 300.
33
Un capitol separat l-a reprezentat ajutorarea refugiaților evrei din Ungaria

și Polonia. Organizațiile evreiești din România au cheltuit în acest scop sume
importante; jumătate era însă contribuția Joint Distribution Committee81.
O nouă etapă a colaborării dintre Joint și organizațiile evreiești din România
se va deschide după 23 august 1944.
JDC, o secție specială a Crucii Roșii Internaționale

După 23 august 1944, organizația Joint, nefiind înregistrată în România
ca persoană juridică, a luat numele de Comitetul Internațional al Crucii Roșii
Secția de Ajutorare I. La data de 4 noiembrie 1944, a fost semnat la București un
acord de colaborare între Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR) și Joint
Distribution Committee pentru România. Acordul privind acțiunea de ajutorare
a populației evreiești prevedea ca fondurile disponibile să fie distribuite pe baza
programelor stabilite de Comitetul JDC pentru România și aprobate de delegația
CICR în România82.
Una dintre sarcinile imediate ce a revenit acestui Comitet a fost ajutorarea
celor întorși din lagăre, închisori, detașamente de muncă obligatorie, a văduvelor
și orfanilor victimelor Holocaustului ș.a. În acest scop, în cursul lunii noiembrie
1944 a fost distribuită suma de 685.710.356 de lei83. Dacă pentru sprijinirea
respectivelor categorii au contribuit și organizațiile evreiești din România,
întreținerea refugiaților străini și a orfanilor întorși din Transnistria a fost acoperită
exclusiv din fondurile Joint84.
Din 1945, Joint Distribution Committee din New York a hotărât să activeze
mai intens în vederea colectării de fonduri, ce urmau a fi trimise în Europa și
cu precădere în România, „pe unde se scurge aproape majoritatea evreilor ce au
fost deportați în diferite lagăre naziste”85. Tot în această perioadă au fost acordate
ajutoare organizației studențești „Antal Márk” din Cluj86 și spitalelor evreiești din
Galați, Satu Mare și Fălticeni87. În mai 1945, Comunitatea Evreilor din București
a plătit salariile funcționarilor, profesorilor și pensionarilor din subvențiile JDC88.
81. Wilhelm Filderman, Memoirs and Diares, vol. 2, 1940-1952, edited by Jean Ancel, Updated and annotated by
Leon Volovici and Miriam Caloianu, The Goldstein Goren Diaspora Research Center, Tel Aviv University Yad
Vashem Jerusalem, The International Institute for Holocaust Research, 2015, pp. 602, 603.
82. Andrei Șiperco, Acțiunea internațională de ajutorare a evreilor din România, Documente 1943-1945, Editura
Hasefer, București, 2003, documentul 44, pp. 161, 162.
83. Curierul Israelit, 14 ianuarie 1945.
84. ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14443, f. 183, 184.
85. Idem, dosar nr. 11425, vol. 2, f. 9.
86. Idem, dosar nr. 14443, f. 12.
87. Ibidem, f. 3, 8, 41.
88. ACSIER, Fond VII, dosar nr. 98/1945, f. 373.
34
DOCUMENTE
Pe lângă aceste ajutoare de urgență, JDC a sprijinit înființarea Cooperativelor de

Credit Mărunt, în vederea restabilirii economice a populației evreiești. Au fost
acordate credite, în special meseriașilor evrei pentru refacerea atelierelor89.
Activitatea Comitetului a trecut dincolo de granițele țării. S-au trimis
supraviețuitorilor Holocaustului din Ungaria loturi de alimente, medicamente,
pături, îmbrăcăminte și bani.
Activitatea JDC sub propria denumire (1946-1949)

La 14 ianuarie 1946, Direcția Generală a Poliției a trimis lui Bertrand
Jacobson, delegatul oficial al JDC pentru România, următoarea adresă:
Avem onoare a vă aduce la cunoștință că Domnul Ministru al Afacerilor Interne a

aprobat funcționarea în țară a American Joint Distribution Committee (Comitetul
American de Distribuții de Ajutoare) sub conducerea Domniei Voastre90.
Prin delegarea lui Bertrand Jacobson în România, conducerea JDC din New
York și-a continuat opera de asistență pentru evreii repatriați din lagăre și închisori;
pentru evreii nevoiași91, infirmi și invalizi, incapabili de muncă; pentru diferite
instituții evreiești; pentru reconstrucție și restratificare profesională. În iulie 1946,
Joint a acordat și ajutoare bănești în scopuri medicale, pentru restabilirea sănătății
persoanelor suferinde92.
Totodată, organizația evreiască americană a venit în ajutorul întregii populații
a țării. În anii 1946-1947, populația României a fost lovită de o secetă cumplită,
care a atras după sine foamete generală, în special în Moldova. În aceste condiții,
Joint Distribution Committee a acordat ajutoare populației țării, fără să țină cont
de origine etnică sau confesiune93. Relevantă în acest sens este cuvântarea lui
W. Filderman, președintele Comitetului JDC din România, cu ocazia vizitei lui
Joseph Schwartz, reprezentant al JDC pentru Europa:
Astăzi o nenorocire mai mare s-a abătut asupra țării noastre; nu mai e vorba de
evrei, e vorba de întreaga populație, începând cu vrednicul țăran român, cu care
întotdeauna am trăit în bună înțelegere, e vorba de muncitori, de funcționari publici
și particulari, până la înalții dregători ai țării [...]
Va trebui apoi să împărțim – pe cât va fi posibil – ceea ce vom primi, cu concetățenii
89. ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 11425, vol. 2, f. 10.

90. Idem, Fond Documentar, dosar nr. 14471, f. 3.
91. Ibidem, f. 1.
92. Idem, Fond Documentar, dosar nr. 156, f. 185.
93. Liviu Rotman, Evreii din România în perioada comunistă: 1944-1965, Editura Polirom, Iaşi, 2004, p. 69.
35
români. Va trebui, în fine, ca Jointul, prin mijloacele și autoritatea sa, să ușureze României
posibilitatea de a importa grânele necesare, pentru a salva milioane de suflete nevinovate94.
Și acest ajutor a venit. Aproximativ 5.000 de neevrei aflați în zonele cele mai
afectate au beneficiat zilnic de mâncare de la cantinele JDC (cel puțin pentru
masa de prânz)95. Organizația Joint a mai pus la dispoziție prefecturilor și unor
comitete special înființate 121 de vagoane cu grâu și porumb96.
Vizita lui Joseph Schwartz din anul 1947 a avut în general un rol important
în desfășurarea activității JDC în România. Ea a fost determinată și de bunele
relații dintre Partidul Comunist și Joint de la acea vreme, când comuniștii și chiar
autoritățile de stat au dat o mare importanță relației cu organizația americană;
președintele JDC pentru Europa a fost primit de însuși secretarul general al
Partidului Comunist Român (PCR), Gheorghe Gheorghiu-Dej. La acel moment
au existat obiective comune, în special în problemele de calificare și recalificare a
populației evreiești97.
Dar în ciuda bunelor relații cu noul regim și cu Comitetul Democratic Evreiesc
(CDE) – organizație evreiască de orientare comunistă –, activitatea JDC nu a scăpat
de urmărirea Siguranței. Atenția serviciilor secrete a fost reținută de faptul că Joint
sprijinea emigrarea și în special emigrarea clandestină98. Priviri generale asupra
activității JDC au fost date și de serviciile județene de Siguranță. Este concludentă,
printre altele, informarea din 26 februarie 1948 a Serviciului de Siguranță Neamț,
către Inspectoratul Regional de Siguranță Iași. Prezentând activitatea de asistență
a JDC pe raza județului Neamț, se constata că „organizația nu face propagandă
politică dăunătoare orânduirii din Republica Populară Română”99.
În acest context general, Joint Distribution Committee a continuat activitatea
de ajutorare pe multiple planuri. Conform aprecierii lui Elias Costiner, membru
în conducerea JDC din România, activitatea de după 23 august 1944 a ajuns la un
punct culminant în anul 1948: s-au acordat ajutoare pentru întreținerea școlilor de
Talmud-Tora100 și pentru băncile de „Credit Mărunt”101; s-a răspuns nevoilor rituale
94. Hary Kuller, Evreii în România anilor 1944-1949. Evenimente, documente, comentarii, Editura Hasefer,
București, 2002, pp. 280-281.
95. JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #688, Report on JDC activity in Romania by Elias Costiner,
01/23/1970.
96. Liviu Rotman, op. cit., p. 69.
97. Ibidem.
98. În referatul din 17 februarie 1948 se preciza că aceste emigrări aveau loc în Eretz-Israel (ACNSAS, Fond
Documentar, dosar nr. 14471, f. 26-30).
99. Idem, dosar nr. 8840, vol. 37, f. 8 f./v.
100. ACSIER, Fond VII, dosar nr. 53/1948, f. 68.
101. Ibidem, f. 2.
36
DOCUMENTE
și administrative ale diferitelor comunități de pe întregul teritoriu al țării102; au fost

sprijinite cămine de ucenici103, spitale104, cămine de copii105, dispensare medicale106 ș.a.
Date concrete privind totalitatea și diversitatea ajutoarelor acordate, numai
în cursul anului 1948, conține raportul elaborat de Elias Costiner, în 1969. Astfel,
conform raportului, în anul 1948 au funcționat 84 de cantine, care au hrănit 50.420
de persoane; au fost asistați peste 20.000 de copii și tineri; s-au reparat 19 cămine
de vârstnici, unde au primit îngrijire 1.200 de rezidenți. Acordându-se o atenție
specială asistenței medicale, s-a creat un Comitet Medical Special, care s-a ocupat
de rezolvarea problemelor medicale grave ivite în starea de sănătate a populației
evreiești. JDC a întreținut 22 de spitale cu 1.550 de paturi, 6 maternități cu 150
paturi, 4 dispensare TBC, cu o capacitate de 80 de paturi; s-a inițiat înființarea
unor dispensare stomatologice, mobilate cu cele mai moderne echipamente, și a
unei școli pentru surori de caritate. Subvențiile în scopuri religioase au contribuit la
repararea unor sinagogi, yeshive și școli de Talmud-Tora. A fost sprijinită activitatea
rabinului Portugal der Skulener, care a creat un cămin special pentru cazarea și
educarea copiilor orfani întorși din Transnistria. Un capitol a fost reprezentat
de stimularea și susținerea eforturilor de reconstrucție, a școlilor de meserii și a
pregătirii tineretului sionist pentru agricultură (Ha’acshara). De respectivele școli
agricole au beneficiat, până în 1948, peste 12.000 de tineri. Un succes important a
însemnat redeschiderea unui număr de Cooperative de Împrumut și Economii și
deschiderea unor Cooperative de producție ale meșteșugarilor107.
Dar politica regimului comunist de acceptare a activității organizației Joint
nu a fost de lungă durată. Este concludent în acest sens, printre altele, următorul
raport al Inspectoratului General de Siguranță Iași către Direcțiunea Generală a
Siguranței din 5 august 1948:
În conformitate cu hotărârea guvernului, unicul for administrativ al populației evreiești

este Federația Uniunilor de Comunități Evreiești. Jointul nu mai poate trimite niciun
fel de ajutoare, fără aprobarea prealabilă a Federației. Organizațiile sioniste nu mai
primesc ajutoare decât prin comunitățile locale și în urma avizului Federației108.
102. Ibidem, f. 82.

103. Ibidem, f. 32.
104. Ibidem, f. 17.
105. Ibidem, f. 57.
106. Ibidem, f. 224.
107. JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #688, Report on JDC activity in Romania by Elias Costiner,
01/23/1970.
108. ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 8840, vol. 37, f. 1 f./v.
37
Măsura a fost un preambul la Decretul-lege din 4 martie 1949, prin care

s-a interzis activitatea pe teritoriul României a organizațiilor Joint, ORT
(Organization for Rehabilitation through Training – Organizația pentru
Reorientare Profesională) și OSE (Oeuvre de Secours aux Enfants – Centrul
de Protecție a Mamei și Copilului)109. Articolul 2 al decretului-lege preciza că
„întregul patrimoniu al acestor organizații se trece Federației Uniunilor de
Comunități Evreiești, care se instituie lichidatorul lor”110. Ziarul Unirea, organul
Comitetului Democratic Evreiesc, comenta astfel sensul Deciziei:
Statul urmând a lua asupra sa sarcina asistenței sociale pe întreg cuprinsul Republicii
Populare Române pentru toate categoriile populației evreiești îndreptățite la
asistență, așa cum îngrijește de aceste categorii din rândurile poporului român și a
celorlalte naționalități111.
Organele Securității informau prin diferite rapoarte sau note informative

despre reacția populației evreiești față de măsura desființării acestor organizații.
În nota din 21 martie 1949, se arăta că:
În cercurile evreiești din Capitală se constată o agitație din ce în ce mai crescândă pe

tema desființării sucursalelor din România a organizațiilor Joint și WIZO.
Elementele sioniste exploatează acest fapt ca fiind rezultatul intervenției directe făcute
de CDE, interpretându-se măsura ca un act fățiș de antisemitism realizat de guvern112.
Încetarea activității JDC a afectat în mod simțitor situația evreilor din

România: peste 100.000 de persoane și numeroase instituții cultuale, educative
și medicale, care beneficiau de asistența organizației americane într-o formă
sau alta113. Totuși, conducerea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești s-a
afirmat ca purtător de cuvânt al politicii regimului comunist, al PCR în general,
considerând justificată măsura desființării JDC, OSE și ORT. În raportul din 30
iunie 1950 asupra activității Federației, de preluare a patrimoniului rămas de la
organizațiile interzise, li s-a adus cele mai dure și în același timp neîntemeiate
acuzații, negându-se contribuția JDC la supraviețuirea materială, religioasă,
culturală și spirituală a evreilor și a instituțiilor evreiești chiar și în contexte
politice, când era amenințată însăși existența lor fizică. Activitatea JDC a fost
109. ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 69, f. 8.

110. Ibidem.
111. Unirea, 12 martie 1949.
112. ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14471, f. 205.
113. Liviu Rotman, op. cit., p. 75.
38
DOCUMENTE
politizată în spiritul ideologiei Războiului Rece, impusă de Uniunea Sovietică

țărilor aflate sub influența ei. Pentru un regim totalitar, cum era cel comunist,
țările occidentale și în primul rând SUA, state de drept, cu regim democratic, erau
dușmani de moarte. În atari condiții, nu puteau fi acceptate ajutoare care să pună
capitalismul occidental într-o lumină pozitivă.
S-a șters cu buretele perioada 1945-1948, când exista o colaborare între PCR
și Joint, nemaivorbind de relațiile cu CDE și de faptul că J. Schwartz, directorul
executiv al JDC pentru Europa, cu ocazia vizitei sale în România, a fost primit
de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Dar în ciuda limbajului agresiv, prin faptul că în
raport sunt trecute în revistă bunurile rămase de la Joint, se descifrează indirect ce
a însemnat respectiva organizație pentru societatea evreiască.
Relații neoficiale
Nemaiputând să-și continue activitatea în Europa de Est în mod legal, Joint
Distribution Committee a organizat un program de ajutorare sub acoperire. În
acest sens, în anul 1953 a înființat și finanțat Société de Secours et d’Entr’Aide,
o organizație de fațadă, cu sediul la Geneva, ce avea ca sarcină ajutorarea evreilor
din blocul sovietic, unde Joint era interzis114. Șef-rabinul cultului mozaic din
România, Moses Rosen, a aflat de această organizație de la Kurt Wilhelm, șef-
rabinul comunității evreiești din Suedia. Dintr-o adresă confidențială a lui M.
Rosen, din 21 iulie 1955, către ministrul Cultelor, Petre Constantinescu-Iași,
rezultă că autoritățile românești au fost informate de existența acestei organizații
și de faptul că ea a încheiat o convenție cu guvernul Ungariei, trimițând ajutoare
evreilor din această țară115. Nu avem confirmarea că s-ar fi realizat o astfel de
înțelegere și cu guvernul român.
Dar în mod surprinzător, unele documente dovedesc că, în ciuda tuturor
interdicțiilor, JDC a continuat să trimită bani și pachete evreilor din România.
Reprezentantul organizației Joint, Charles H. Jordan, scria, la 3 martie 1959, lui
Moses Leavitt, vicepreședintele executiv al JDC:
Bugetul de Ajutorare în Tranzit este de 3.300.000 de dolari. În cadrul acestuia, am

pus deoparte, pentru România, pe lună: 30.000 de dolari pentru pachete și 35.000 de
dolari de cheltuit sub formă de numerar116.
114. Gershon David Hundert (editor in chief ), The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe, vol. I, Yale
University Press, New Haven & London, 2008, p. 43.
116. JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #681, Letter from Charles H. Jordan to Mr. Moses A. Leavitt,
Re: Rumanian Emergency Special Fund, 03/03/1959.
39
Se pare că discuții privind revenirea Joint Distribution Committee în

România au început să fie purtate din anul 1965. La 6 septembrie 1965, Moses
Rosen îl informa pe Dumitru Dogaru, secretarul general al Departamentului
Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, despre discuția purtată cu Charles
Jordan, directorul general al JDC, în legătură cu restabilirea relațiilor dintre Joint
și Federația Comunităților Evreiești din România (FCER). Au fost stabilite
condițiile în care colaborarea urma să fie reluată, condiții cerute de D. Dogaru
cu ocazia unei întrevederi prealabile cu M. Rosen. Astfel, urma ca ajutoarele
să fie primite numai în baza unor raporturi între FCER și Joint; guvernul
român nu intra în niciun fel de raporturi cu JDC, ci încuviința numai cererea
Federației de a primi ajutoarele necesare; JDC nu înființa niciun birou în țară,
ci doar acorda Federației sumele convenite; cursul de schimb urma a fi de 12 lei
per dolar. Charles Jordan a fost de acord cu termenii sus-menționați, exceptând
problema cursului dolarului. El a cerut, totodată, ca un reprezentant al JDC să
poată veni în România pe cale neoficială, pentru a controla modul în care urmau
a fi distribuite ajutoarele. Federația, neavând resurse pentru asigurarea ajutoarelor
solicitate, era amenințată de un grav dezechilibru financiar. De asemenea, bătrânii
mozaici nu puteau mânca în cantinele statului și nici nu își puteau găsi refugiul
în azile unde nu exista mâncare rituală. La toate greutățile se adăuga faptul că
principalele instituții de cult aveau nevoie de reparații care costau foarte mult.
Din documentele cuprinse în volumul de față, se poate deduce lesne că regimul
comunist nu a rezolvat problema asistenței pentru populația evreiască, așa cum s-a
angajat în momentul interzicerii JDC în România.
JDC revine în România (1967)

Un pas important spre restabilirea relațiilor de colaborare dintre Joint și
Federație l-a reprezentat semnarea la Geneva, la 1 februarie 1967, a unui aide-
mémoire, de către șef-rabinul Rosen, președintele FCER, și Charles H. Jordan,
vicepreședintele executiv al JDC. Conform documentului, se spera ca pentru
suma anuală de 600.000 de dolari să se obțină o rată de schimb excepțional de
15 lei per dolar; Federația se angaja că nu va folosi suma menționată pentru alte
activități, ci doar pentru programul său de asistență. Plata urma a fi eșalonată pe
12 luni, începând cu data la care guvernul român ar fi fost de acord cu propunerile
făcute, iar toate tranzacțiile bancare trebuiau făcute exclusiv printr-un cont special
deschis la Banca Națională a României117.
Acest eveniment s-a petrecut într-un moment de dezgheț al relațiilor dintre
Est și Vest. Faptul rezultă și din articolul, intitulat de Revista Cultului Mozaic
(RCM), „Colaborarea dintre FCER și AJDC”, unde era reprodusă știrea apărută
117. JDC NY Archives, Collection: 1965-1974, F #335, Aide-mémoire, 02/01/1967.
40
DOCUMENTE
în publicația Jewish Telegraphic Agency din Geneva, din 27 aprilie 1967, privind
stabilirea unei înțelegeri între FCER și JDC, iar următoarele fraze nu au mai fost
cenzurate:
Această înțelegere este un nou simptom al slăbirii războiului rece care, mult timp,
ne-a împiedicat să lucrăm laolaltă cu frații noștri în aceeași religie din alte țări. Pe
măsură ce destinderea va continua și climatul internațional se va încălzi, pe aceeași
măsură se va deschide calea pentru viitoare legături între evreii din România și cei
din restul lumii118.
Primele realizări după revenirea organizației Joint în România au fost

raportate de Louis Broido, președintele JDC, Consiliului Național, în iunie 1967.
Conform informațiilor sale, 1.300 de persoane au putut lua masa la sederuri
publice, spre deosebire de 300 de persoane în anul precedent, și 4.000 de pachete
alimentare au fost distribuite celor care au ținut sărbătorile la domiciliu119. Erau
exemple pentru ce s-a putut face doar de săptămâna Paștelui.
La 15 februarie 1969, RCM informa despre inaugurarea noului local al
restaurantului ritual din București, renovat cu ajutorul Joint, unde se asigura zilnic
masa de prânz pentru un număr de peste 300 de persoane120.
Bugetul JDC pentru programul de asistență, în perioada 1967-1970, a
fost următorul: 1967 – 600.000 dolari; 1968 – 700.000 dolari; 1969 – 800.000
dolari; 1970 – 900.000 dolari121, iar pentru mărfuri Joint a alocat 300.000 de
dolari în 1968; 300.000 de dolari în 1969 și 500.000 de dolari în 1970122. Valuta
preschimbată în lei a reprezentat un ajutor și pentru statul român.
În anii ’70, activitatea Joint Distribution Committee s-a concentrat în
principal pe îngrijirea vârstnicilor. Într-un raport din 9 aprilie 1976, Alexander
Gonik, directorul Departamentului Medical al JDC, aducea la ordinea zilei
problema creării unor cămine pentru seniori. Un prim pas s-a făcut prin
deschiderea la București a unui cămin cu 18 paturi, ceea ce era însă insuficient123.
În atari condiții, organizația americană s-a angajat să contribuie la realizarea unei
noi construcții. La 15 iulie 1979, a fost inaugurat căminul „Amalia și șef-rabin
dr. Moses Rosen” din București124. La festivitate au participat Donald Robinson,
118. Revista Cultului Mozaic (RCM), 15 mai 1967.

119. JDC NY Archives, Collection: 1965-1974, F #335, Confidential – not for publication, 06/01/1967.
120. RCM, 15 februarie 1969.
122. Ibidem.
123. Idem, Fond VII-MR, dosar nr. 70, f. 139-146.
124. RCM, 15 iulie 1979.
41
președintele JDC din New York, Aba Gefen, ambasadorul statului Israel, Ana
Aslan și vicepreședintele Consiliului Popular al Capitalei, I. Iordache125. Alături
de acest cămin, un rol important i-a revenit și celui din Arad.
La 15 octombrie 1987, RCM publica un articol semnificativ, intitulat „Omagiu
pentru Joint”. Se împlineau 20 de ani de la reluarea colaborării126. Evenimentul
a fost marcat printr-un complex de manifestări. Cu această ocazie, s-a depus un
acoperământ pe bimah din Templul Coral, cu un text brodat în limbile română,
engleză și ebraică. Referindu-se la această perioadă, Zvi Feine, director al JDC
pentru România (1988-2006), a subliniat următoarele realizări, începând din anul
1968: extinderea îngrijirii medicale pe întregul teritoriu al țării prin funcționarea
a 26 de policlinici; crearea de secții în centrul medical din București, precum
Cardiologie, Urologie, Oftalmologie, ORL ș.a.127; trimiterea de medicamente;
1.800 de asistați din 75 de localități au primit pachete cu medicamente, alimente
și îmbrăcăminte; cei aflați în sărăcie au beneficiat de ajutor financiar, atât din
partea FCER, cât și din partea JDC, primind și ajutor de iarnă în bani pentru
achiziționarea de combustibil128.
JDC în România după decembrie 1989

Evenimentele revoluționare din România din decembrie 1989 nu au fost
privite cu indiferență de către organizația americană. Ca și în cazul secetei din
1946 sau a cutremurului din 1977, Joint Distribution Committee a acordat
ajutoare atât pentru evrei, cât și pentru neevrei. RCM din 20 ianuarie 1990 publica
următoarea informație:
În seara zilei de marți, 9 ianuarie 1990, a aterizat pe aeroportul Otopeni un avion

special, care a adus ajutoare în medicamente și alimente, în valoare de 250.000 de
dolari, din partea organizației de ajutorare a evreimii engleze Central British Fund
și din partea organizației americane Joint129.
125. Ibidem.
126. Idem, 15 octombrie 1987.
127. Pentru serviciile oferite de Centrul medical din București la nivelul anului 2012, de subliniat că la intervale
regulate vine un medic din SUA, care oferă consultații la policlinica din București și în provincie. În afară de
vechile specialități ale Centrului, începând din 2011 funcționează balneoterapia, medicina fizică și recuperare,
specialitatea diabet zaharat, nutriți și boli metabolice. S-a primit aparatură nouă pentru măsurarea tensiunii
oculare, a dioptriilor, a degenerescenței retiniene. Totul a fost obținut din donații, cu sprijinul FCER și al JDC
(Realitatea Evreiască, 1-30 aprilie 2012).
128. Zvi Feine, „Joint Distribution Committee’s Activity in Romania: Before and After the Revolution”, în
RIER, nr. 1, editor Natalia Lazăr, Editura Hasefer, București, 2016, p. 399.
129. RCM, 20 ianuarie 1990.
42
DOCUMENTE
Perioada postrevoluționară a marcat o nouă etapă în parteneriatul FCER

– Joint. Serviciile medicale și de binefacere din perioada comunistă și-au putut
extinde activitățile. Comunitatea evreiască, cu ajutorul JDC, a dezvoltat o largă
rețea de instituții, de educație informală a tineretului, un program de inovare a
metodelor de îngrijire a sănătății la copii, adulți și vârstnici, tot atâtea măsuri care
au făcut posibile încadrarea comunității în realitățile schimbate într-o Românie
modernă și democratică130.
La inițiativa Joint Distribution Committee s-a constituit Organizația
Tinerilor Evrei din România (OTER), cu un rol important în educarea iudaică și
în pregătirea viitorului leadership comunitar. În acest sens, academicianul Nicolae
Cajal, președintele FCER în perioada 1994-2004, declara:
American Joint Distribution Committee reprezintă pentru noi nu numai o sursă de

sprijin material, dar și de idei și soluții cu totul și cu totul remarcabile. Este pentru
noi o mândrie să lucrăm cu reprezentanții Jointului pentru România. Sper s-o putem
face cu aceleași impresionante rezultate și de acum înainte131.
Înființarea Centrului Comunitar Evreiesc (JCC) – 2007

Un moment de cotitură a marcat crearea, la inițiativa organizației Joint, a
Centrului Comunitar Evreiesc ( JCC), în anul 2007, în București și apoi în alte
localități, precum Oradea, Timișoara sau Cluj. Conform declarației lui Israel Sabag,
directorul JDC pentru România din 2006, scopul acestui nou tip de parteneriat între
Joint și FCER este atragerea tuturor vârstelor în viața comunitară, prin organizarea
unor activități culturale și educative. În legătură cu acest mod de organizare, Aurel
Vainer, președintele Federației Comunităților Evreiești din România, spunea:
Dorim să creăm trei poli pentru o viață evreiască cu multiple deschideri. În primul
rând unul religios (Templul Coral și Sinagoga Mare), apoi Centrul Comunitar din
strada Popa Soare și asistența socială și medicală. [...] Vilele noastre de la Cristian,
Eforie Nord și Borsec reprezintă un cadru de socializare pentru toate vârstele132.
Un loc important în cadrul activității centrelor comunitare ocupă cursurile

de studii iudaice denumite Bereshit. Primele cursuri au avut loc la Sinaia, în anul
2011 și tot în același an s-au mai desfășurat la Piatra Neamț, Timișoara și Brașov.
În 2016, al 13-lea Bereshit s-a ținut la Târgu Mureș. De-a lungul anilor, aceste
cursuri au fost frecventate de sute de persoane.
130. Zvi Feine, op. cit., p. 404.

131. Realitatea Evreiască, 16 septembrie – 15 octombrie 1997, p. 3.
132. Idem, 13 septembrie – 10 octombrie 2007, p. 6.
43
Un alt program educațional este Keshet. Are loc în aceeași zi și la aceeași oră,
în diferite comunități din țară. Se țin simultan conferințe, workshopuri și activități
pentru copii. Programul se desfășoară cu sprijinul JCC. Un accent deosebit se
pune pe formarea leadershipului comunitar. Israel Sabag declara: „Prin cursurile
pe care le-am inițiat, participanții pot învăța de la cei mai buni profesori despre
esența civilizației evreiești din cele mai vechi timpuri până azi”133.
Relevante pentru activitatea Centrelor Comunitare Evreiești până în prezent
sunt raportul conducerii FCER la Congresul al II-lea din 2010 și raportul elaborat
de Israel Sabag pentru perioada 2007-2016.
Concluzii
Opera de ajutorare a organizației Joint Distribution Committee în România
a constituit o contribuție importantă la continuitatea vieții evreiești, în perioade
complexe, marcate de Primul Război Mondial și consecințele acestuia; de criza
economică și de emergența antisemitismului; de-al Doilea Război Mondial și
perioada Holocaustului; de tranziția din anii 1944-1947; de interzicerea activității
JDC în anul 1949 și apoi de revenirea din anul 1967; de epoca comunistă și cea
postcomunistă. În acest context, sprijinul material, moral și cultural al organizației
Joint a avut o importanță deosebită. După cum rezultă din documentele analizate,
activitatea JDC, atât cea de ajutorare, cât și cea de reconstrucție, a avut succes
datorită colaborării strânse cu infrastructura organizațională evreiască din România,
formată în timp. Constatăm, începând cu sfârșitul secolului al XIX-lea, o neîntreruptă
apariție a unor structuri evreiești: comitete școlare, societăți de binefacere,
comitete spitalicești, organizații culturale, de femei etc. S-a născut o Societate
Civilă evreiască, cu o deschidere spre modernitate – prin activitatea acestor
organisme, a unor noi lideri evrei, dar și a unor specialiști: doctori, profesori, juriști
–, ce a permis implementarea în spațiul evreiesc a proiectelor inovatoare, finanțate
de Joint. Mai mult decât atât, a avut loc o simbioză între reprezentanții JDC
și conducătorii comunitari din România. Astfel, în jurul activității organizației
americane se consolidează un leadership evreiesc în România. Acesta a constituit
un factor important în dinamica istorică a vieții evreiești.
În același timp, acțiunea Joint în spațiul evreo-român – ca și în alte arii
geografice – trebuie privită ca parte a efortului de modernizare a lumii evreiești
de către o serie de mari organizații, precum Alliance Israelite Universelle, Jewish
Colonization Association, B’nei Brith sau ORT.
Natalia Lazăr Lya Benjamin
133. Idem, 1-31 ianuarie 2008, p. 6.
44
Introductory study
How the Joint came into being – a brief history
The American Jewish Joint Distribution Committee was and is the largest
Jewish organization in the world, whose role is to help needy Jews from all over
the world. In August 1914, the US Ambassador to Turkey, Henry Morgenthau Sr.,
sent a telegram to American philanthropist Jacob H. Schiff, asking for $50,0001
to help Jews in Palestine2. Consequently, on November 27, 1914, the Joint
Distribution Committee was founded, under the presidency of Felix M. Warburg.
This was the result of the merger of two Jewish American relief committees –
founded a few weeks earlier – the Central Committee for the Relief of Jews and
the American Jewish Relief Committee. A third constituent agency of the Joint,
which joined the other two later on, was People’s Relief Committee.
The American Jewish Joint Distribution Committee, based in New York –
known as the Joint, abbreviated as JDC – was originally established to collect and
distribute funds in order to help the Jews of Eastern Europe and Palestine3. Until
1931, it was called the Joint Distribution Committee of (the American) Funds
for Jewish War Sufferers.
The resources of the JDC originated from funds raised by the American Jewish
Relief Committee – established on October 25, 1914, by Reform Jews of German
origin, such as Louis Marshall (Chairman), Jacob H. Schiff, Felix M. Warburg – and
by the Central Committee for the Relief of Jews – established on October 4, 1914
by Orthodox Jews originating from Eastern Europe, chaired by Leon Kamaiky. A
few months later, the People’s Relief Committee, under the chairmanship of Meyer
London and representing Jewish workers, became a new source of funding.
As far as the leadership of the JDC was concerned, the representatives of
various organizations were in, both secular and religious: Zionists collaborated
with non-Zionists and even with anti-Zionists; Orthodox Jews worked together
with representatives of conservative groups and of reformed Jews; the policy of
the organization was to seek the support and participation of all trends of the
American Jewry.
1. The equivalent of one million US dollars in today’s money.
2. “To save from starvation the 60,000 Jews of Palestine who had been cut off by the warring armies” (Moses
Leavitt, The JDC Story: Highlights of JDC Activities, 1914-1952, Published by the American Jewish Joint
Distribution Committee, Inc., New York, 1953, page 4).
3. President Wilson himself recognized the plight of European Jewry and lent his every encouragement to the
effort to raise funds, designating January 27, 1916, as a special day for contributions to Jewish war relief funds
(Albert Lucas, “American Jewish Relief in the World War”, in The Annals of the American Academy of Political
and Social Science, Vol. 79, War Relief Work, Sage Publications, Inc. and The American Academy of Political and
Social Science, [September 1918], page 225).
45
At the same time, the JDC has always preserved its independence from all
political movements in general, as well as from specific Jewish ones. In this regard,
Felix M. Warburg, JDC Chairman, said:
JDC in its work of relief and rehabilitation of Jewish victims of war and persecution
has scrupulously refrained from political activities, and has never deviated from its
principle of exclusive adherence to its humanitarian role4.
The JDC started its activity by centralizing the funds collected for aiding
Jews affected by the First World War. In this context, the first action was to send
a transport of food and medicines5 to the Jews living in Palestine under Ottoman
rule. They were severely affected by the fact that the Ottoman Empire was at war
with the Allies, and this situation entailed the blockade of ports where aid could
penetrate the area from.
The first relief efforts for Romania

In Romania, the first news about the establishment of the Joint Distribution
Committee appeared in the Curierul Israelit [The Israelite Courier] newspaper, on
December 19, 1914 under the rubric “Letters from New York”. But the first piece
of information we have on the aid granted by the Joint to the Jews of Romania
dates from June 29, 1916. It is a memo signed by the chairman of the JDC, Felix
M. Warburg, which authorized the organization’s representative in Washington,
Fulton Brylawski, to send a check of $5,000 to the US Ambassador to Bucharest,
Charles Vopicka. The amount was to be distributed to poor Jews in Romania6. But
more help was on its way. Given that Romania joined the war (in August 1916, on
the side of the Entente), the JDC President sent a telegram to the US Ambassador
to Bucharest asking to be informed of the financial aid needed by Jews7.
4. Moses Leavitt, quoted work, page 4.
5. In March 1915, the JDC sent 1.5 million US dollars to Palestine, aboard the USS Vulcan, as well as 900 tons of
food and medicines. About 55% of these were meant for starving Jews, and the rest were distributed irrespective
of religion and ethnicity, under the supervision of the American Consul (Yehuda Bauer, My Brother’s Keeper: A
History of the American Jewish Joint Distribution Committee 1929-1939, Philadelphia, Jewish Publication Society
of America, 1974, page 7).
6. JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from the Chairman of the JDC to Fulton
Brylawski, 06/29/1916.
7. Idem. Letter from Felix M. Warburg to Albert Lucas, 09/27/1916. Charles Vopicka replied on October 31,
asking for the amount of $40,000 to help Romanian Jews (Idem, Letter from Charles Vopicka to Felix M. Warburg,
10/31/1916). The Treasurer of the JDC approved $10,000. Of these, 5,000 were for helping Romanian Jews in the
territories occupied by German troops and 5,000 were to be distributed to Jews from the unoccupied territory (Idem,
Letter from the JDC Treasurer to Isidore Hirshfield, 12/29/1916). The same document stated that, when the receipt
of $10,000 had been confirmed, the JDC was ready to advance new aid in cash, up to the amount of $40,000 (Ibidem).
46
DOCUMENTE
After the United States joined the war, on April 6, 1917, also on the side of
the Entente, the JDC faced the problem of transferring funds to the territories
occupied by Germany and her allies. With government approval, in August
1917, a JDC committee was established in the Netherlands – a neutral country.
It was called the “Holland Branch”, and Joint funds could thus be distributed
to the Jews living in German-controlled territories. This was done through
diplomatic channels, through embassies and consulates. JDC representatives in
charge of this matter were Boris D. Bogen and Max Senior 8. In collaboration
with the State Department, the JDC also sent funds into Romania through
the Jewish Colonization Association (ICA) – Petrograd. These funds were
given over to Charles Vopicka, whose task was to hand them over to Jewish
organizations, for further distribution9. During 1916-1918, the JDC allocated
the amount of $155,000 for Romania: 1916 – $10,000; 1917 – $95,000; 1918
– $50,00010. Wilhelm Filderman, the future chairman of the JDC in Romania,
wrote in his diary:
This money allowed us to set up canteens and clinics, as typhoid and typhus raged
among the population11.
Representatives of the Joint Distribution Committee began working in

Eastern Europe in 1919, as officers of the American Relief Administration
(ARA). This delegation of mutual assistance was directed by Herbert Hoover –
future President of the United States – and was tasked with distributing food and
clothes to the needy of Europe. The JDC contributed 3.3 million US dollars to
the budget of the American Relief Administration.
Organization of the JDC’s activity in Romania

In the beginning of 1919, the Central Relief Committee was established in
Bucharest for the distribution of the effects send from America. It was headed
by the famous philanthropist, Adolf Salomon12. Immediately afterwards, in
8. Yehuda Bauer, quoted work, page 8, and Oscar Handlin, A Continuing Task: The American Jewish Joint
Distribution Committee 1914-1964, Random House, New York, 1964, page 30.
9. JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from JDC Secretary to Charles Vopicka,
07/13/1917.
10. Idem, Letter to JDC from Moritz Wachtel, 05/22/1919.
11. Wilhelm Filderman, Memorii și jurnale, Volumul I, 1900-1940 [Memoirs and Diaries, Volume I, 1900-1940],
Hasefer / The Publishing House of the “Elie Wiesel” Institute for the Study of the Holocaust in Romania,
Bucharest, 2016, page 148.
12. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Notes of the organization of the Jewish Relief Committee,
04/08/1919. On the establishment of this Committee, W. Filderman wrote in his memoirs:
47
April 1919, Hetty Goldman13 came to Romania as a representative of the Joint

Distribution Committee. She reorganized the Central Relief Committee in
Bucharest, basically turning it, together with other committees in the country,
into a branch of the JDC. The Committee, which was meant to represent all
categories of Romanian Jews, included the following organizations: the Union
of Local Jews, the Central Zionist Committee, the Sacra Society (Chevra
Kadisha), the Union of Israelite Women, B’nai B’rith lodges (“Fraternity” and
“Light”), the Liberty Circle, the Unification of Graduates14, the Children’s
Home Organization, the Community of the Coral Temple and Spanish Jews
(Sephardim). Rabbi Dr. Beck, Rabbi Dr. Niemirower and Rabbi Dr. Alperin15
were also members of the Committee. The event was described in the Curierul
Israelit newspaper, in an article titled “The Joint Distribution Committee,
Romanian Branch”:
After an agreement was reached with Miss Hetty Goldman, sent by the Joint
Distribution Committee of New York, a committee of the same name was
established in Bucharest [a Central Committee – editor’s note], made of 12
members from the capital, four from Iași, two from Galați and one from the towns
of Botoșani, Dorohoi, Bacău, Piatra Neamț, Roman, Focșani, Brăila, Constanța
and Craiova16, each.
Hetty Goldman visited the most important centers, namely Bucharest, Iași,
Galați, Brăila and Constanța. She also went to Bessarabia to investigate living
conditions there. Her report is a comprehensive description of the situation of
the Jews in Old Romania and Bessarabia17. Acting upon her recommendations,
the Joint Distribution Committee took steps for new fundraising efforts.
“A Central Committee of 12 members was organized, seven of which represented the Union of Local Jews.
The branches of the Union, scattered across the country, became subsidiaries of the JDC” (Wilhelm Filderman,
quoted work, page 149).
13. Hetty Goldman, daughter of Julius Goldman, Director of JDC Europe, was the first emissary of the Joint
in Romania.
14. This probably refers to the Unirea [Unification] Graduates Association.
15. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Notes of the organization of the Jewish Relief Committee,
04/08/1919.
16. Curierul Israelit, May 29, 1919.
17. After the Great Unification of 1918, when Romania incorporated her historical provinces previously under
foreign occupation, the JDC took into account the particular features of Jewish communities in each region.
Aid was distributed in line with the general requirements of each province: for example, Bessarabia, during the
famine, received special subsidies.
48
DOCUMENTE
After Hetty Goldman left Romania, the Joint Distribution Committee sent
Baruch Zuckerman, who mainly investigated living conditions in Bukovina and
Bessarabia. He prepared detailed reports on Jewish institutions in the towns he
visited and he also expressed his personal impressions.
Separating the work of the JDC into two sections

The first regional director that the JDC delegated to Romania in the
summer of 1919 was James H. Becker18. As of that period, the activities of
the JDC were separated into two distinct sections: temporary relief and aid
for reconstruction. In Old Romania, temporarily relief actions entailed: the
opening of canteens; medical assistance provided by doctors sent there for this
very purpose, as well as by establishing free of charge medical dispensaries;
fuel distribution to the poor so as to heat their homes; the distribution of food
and clothes from America. The aid also consisted of grants for orphanages,
for vocational schools, for trade schools, hospitals and other institutions,
as their overhead had increased substantially because of the war and they
could no longer be maintained by local Jewish organizations. An important
issue was the care provided to tuberculosis patients, whose number was very
high because of the poor physical condition of the Jewish people and the
unsanitary conditions they had to face. The JDC approved special funding for
the treatment and prevention of tuberculosis19.
The new policy of the Joint Distribution Committee was to keep the
temporary aid to a minimum and to direct subsidies towards reconstruction.
Given this purpose, as of August 1919, the organization decided that all funds
were to be used for reconstruction. This has resulted in: loans given to workers and
small merchants, for them to purchase tools and goods – these loans were to be
repaid in small monthly installments; saving money for establishing orphanages
and for extending existing such institutions20.
Particular attention was paid to reconstruction in regions that had been
devastated by war. The best examples, in this case, can be seen in the towns of
Panciu and Târgu Ocna. Repair of less damaged houses, in these towns, began
during the chairmanship of James Becker. They became usable, once again, in a
relatively short time21.
18. JDC relief work was entrusted to Lieutenant James H. Becker in Romania, for the period of August 1, 1919
to March 8, 1920. However, he was in Romania since May 1919, so as to investigate the situation locally.
19. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Survey of the Work done by the JDC in 1919 and
1920, 09/24/1920.
20. Ibidem.
21. Ibidem.
49
A noteworthy activity of the Joint during this period is the establishment of

nurse training classes at the Jewish hospital in Iași22.
Alexander A. Landesco’s role in organizing the work of the Joint

James H. Becker was succeeded by Alexander A. Landesco, a Romanian-
born American Jew. He was also much involved in organizing and developing
the work of the JDC. He would check all expenses, oversee fundraising activities,
plan the reconstruction of destroyed houses and initiate activities of medical
care. His assistant, Oscar Leonard, visited some Jewish institutions in order to
form a clear idea of the situation, as much as possible. Oscar Leonard was the
one to develop and organize local fundraising after the American model.
The organization of the JDC distribution agencies began in Old Romania,
Bukovina and Bessarabia; in these areas, local representative committees were set up.
They elected their delegates to the Central Committee of the province. In Bukovina,
the headquarters of the Central Committee was based in Czernowitz; in Bessarabia,
the headquarters of the Central Committee was based in Kishinev; in Old Romania,
it was based in Bucharest. Each province was entitled to three representatives into the
Central Committee for Romania. During the following period, similar distribution
agencies were also set up in Transylvania23. JDC representatives developed relief
work there, too, and founded the Central Committee24 for Transylvania, in Cluj.
One of Alexander Landesco’s first initiatives was to call for a conference
in early March 1920, in order to develop public welfare25, for he argued in his
opening remarks at the conference:
What the Joint Distribution Committee did, so far, was only a temporary, immediate
aid, because the need was great and urgent. Now, however, something must be done
systematically and this can be done much more since we have Mr. Oscar Leonard with
us, a specialist in this field, and he is happy to be at the service of the Committee26.
22. Ibidem.
23. On May 11, 1920, Alexander Landesco visited the city of Cluj, after an emergency call from the National
Union of Jews in Transylvania, based in Cluj, not to neglect this part of Romania ( JDC NY Archives, Collection:
1919-1921, F #246, Letter from Alexander Landesco to Julius Goldman, 05/18/1920).
24. Idem, F #236.2, Survey of the Work done by the JDC in 1919 and 1920, 09/24/1920.
25. “Jewish Public Welfare, managed by a committee elected by the general assembly of donors for relief, was
planned as a social clinic, to save from poverty, to give the poor the opportunity to work and earn a livelihood.
Each case was to have the causes of poverty examined. If the person was ill, he or she was to be healed, having
the opportunity to work, afterwards; if the person had no capital, a small amount was to be provided, so that
he or she could earn a living, etc. Relief work was supposed to help restore their ability to work. This is how
poverty can be lowered” (Curierul Israelit, November 23, 1920).
26. Ibidem, March 17, 1920.
50
DOCUMENTE
Focusing on reconstruction after the devastation of the war, Alexander

Landesco wanted to develop a Local, Independent Loan, Construction and
Savings Association, exclusively made of local capital and whose purpose was
to provide loans for reconstruction27. In this context, the aid for June and July
included a special fund of $100,000, to be used for repairing houses in Bukovina
and for solving the general housing shortage28.
Alexander Landesco had an important role in the organization of the so-
called credit cooperatives. During his tenure, the JDC approved $200,000 for
credit cooperatives29. These would basically have an explosive development in
the late 1920s and early 1930s.
Landesco also paid attention to the general situation of Romania, especially
after the end of the war and after Greater Romania came into being. Thus, in
March 1920, he wrote to Queen Mary, expressing his joy for the Great Unification,
and also sending a check of 50,000 lei, intended for war orphans. Landesco was
received in an audience by Queen Mary. She expressed a direct interest in learning
about the welfare system in America30. The Queen was so interested in this topic
that she sent a letter to the JDC chairman. The document was published in the
Curierul Israelit newspaper on September 19, 1920:
The work of the JDC was extremely good for the Jewish population. I also know
that your organization has provided many services to other citizens of my country,
as well, and I do hope that the work you have begun will continue as long as
needed. I learned about your projects to rebuild thousands of homes in Bukovina
and other regions, as well as about your plans to rebuild homes destroyed by the
war. Not only do I approve them, I also admire your efforts31.
In early April, A. Landesco, together with Horia Carp, Secretary of the JDC,
visited several localities in Bukovina which had suffered great damage during the
war. In order to have the destroyed houses rebuilt, some 5,000-6,000 of them,
the regional director of the JDC, together with the Committee of Bukovina,
commissioned architect Bochmer of Czernowitz to visit all destroyed localities,
to fill in the data on the homes to be rebuilt and to estimate the costs thereof.
On this occasion, Landesco made a donation of 50,000 crowns to the City Hall
27. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #237, Letter from Alexander Landesco to Julius Goldman,
03/24/1920.
29. Idem, Letter from James Becker to Felix Warburg, Re: Loan of $200,000 to Co-operatives, 05/07/1920.
30. Curierul Israelit, April 9, 1920.
31. Ibidem, September 19, 1920.
51
of Czernowitz, for the smooth operation of the folk canteen where needy people
could eat, irrespective of nationality32.
On June 6, 1920, the conference of JDC country delegates was held in
Bucharest. It was attended by delegates from 52 cities of Old Romania. They
adopted the action plan of the Central Committee of the JDC for Romania.
Particular emphasis was put on the establishment of Credit and Savings
Cooperatives, meant to help improve the economic situation of all those who had
suffered from the war. A. Landesco held a comprehensive speech on the action
plan, indicating that the JDC would still focus on providing aid to war widows
and orphans. He also stated that public assistance efforts, if properly developed,
would enjoy the broad support of the JDC, so as to comply with modern Public
Assistance standards and provide medical care, school canteens, summer camps
for children, clothes and shoes for poor children, etc.33
The JDC conditioned the aid provided to the Jews in Romania by the equal
involvement of local Jews who were well off. A. Landesco visited several well-
to-do Jews. He raised 200,000 lei from Mauriciu Blank; 80,000 lei from Ely
Berkowitz; the same amount from Aron Schuller, as well as other large amounts
from Jews of Bucharest, Galați and other towns34.
Wilhelm Filderman – Chairman of the JDC branch in Romania

After Adolf Salomon passed away, on June 15, 1920, Wilhelm Filderman
was elected chairman of the JDC. He held this position until 1947. As chairman
of the Union of Romanian Jews and of the Jewish Community in Bucharest,
for a brief period, as well as of the Central Council and of the Federation of
Unions of Jewish Communities, he managed all these different positions in order
to represent the interests and needs of the Jewish community in Romania in
relation with the JDC, as well.
From his autobiographical diaries, it is clear he was involved in the work of

the JDC even before his election as chairman. When, in early 1919, the first JDC
representatives arrived in Romania, the starting point of the work was to make
records on the situation of the time, so as to know the areas where aid was needed:
We went to work immediately. We initiated a census of widows and orphans of war.

We made a list of medical, religious, cultural and philanthropic institutions needed for
the proper organization of Jewish life. We distributed food, clothes and sometimes
32. Ibidem, April 29, 1920.

33. Ibidem, June 13, 1920.
34. Wilhelm Filderman, quoted work, page 150.
52
DOCUMENTE
money (but only modest amounts). We helped the disabled, the crippled, and we gave
them orthopedic devices. Tuberculosis patients were admitted to the sanatorium in
Bisericani and a real amusement park opened for the children, in Cioplea35.
Shortly after having been elected chairman, on July 27, 1920, Filderman
presented an activity plan to the Central Committee of the Romanian branch of
the JDC. His proposal was for the activity to focus on two main objectives:
Prevention, which did not mean charity, but social welfare. They were to
monitor the medical state of the population, to learn about the living and eating
conditions, so that the aid was granted on the basis of permanent research of the
general situation of the Jewish population.
Vocational retraining, which entailed investments for professional
development, primarily of craftsmen; Jewish youth was to be guided towards
professional lucrative activities. In light of these objectives, W. Filderman wanted
the youth to be trained in various professions; they also planned to set up offices
in order to handle the labor placement36 process.
Decisions of the JDC conference in Vienna (November 15 to 20, 1920)

In the later part of 1920, the Joint Distribution Committee decided to begin
the closing down of its branches and to scale down relief work, which needed
to be completed by July 1, 1921. Following the Vienna Conference, held from
November 15 to 20, 1920, the Central Committee of the JDC Romania circulated
the following memo to the local committees:
We are proud to let you know that, following the decisions made at the latest
JDC conference of regional directors in Europe [...] our activity in Romania –
as everywhere else – will be scaled down, from now on, to helping only war widows
and orphans, whose plight needs our help37. The reason for this decision lies in the fact
that funds still available to the JDC in America, today, are dramatically low, so that
we can no longer afford to distribute even the smallest amount from these funds to
other purposes, except for the specific purpose for which the JDC came to Europe,
namely to help widows and orphans of war38.
35. Ibidem, page 149.

37. Widows and orphans of war still benefitted from free meals at canteens and their school fees were
paid. They were also given free milk, soap and medicines. Sewing machines and tools for craftsmen, stored
in JDC warehouses, were to be provided to the cooperatives that would soon come into being (see Moshe
Ussoskin, Struggle for Survival. A History of Jewish Credit Cooperatives in Bessarabia, Old Romania, Bukovina and
Transylvania, Jerusalem Academic Press, 1975).
38. Curierul Israelit, December 12, 1920.
53
Under the new conditions, JDC adopted a new policy, which consisted in
trying to help European Jews to support themselves by helping them develop the
so-called reconstruction work39. Thus, even if their offices were closed40, the JDC’s
activities in Romania continued; in the 1920s, until September 30, 1926, the Joint
had sent 2.6 million US dollars41.
The JDC’s contribution to the establishment and operation of credit

cooperatives
Starting from the idea that the charitable activity of the JDC was limited in
time and scope and that, in any case, the work of improving the lives of widows
and orphans of war was unilateral, the Joint Distribution Committee decided to
proceed to an action which, by its permanent character and continuous renewal,
would have a lasting effect upon Romanian Jews. In May 1924, the JDC and ICA
established the American Joint Reconstruction Foundation (AJRF) in order to
continue and develop the reconstruction program in Central and Eastern Europe
(except for the Soviet Union). AJRF took over the reconstruction activities that
the two organizations used to perform separately. This was done together with
Bernhard Kahn, on behalf of the JDC, and Louis Oungre, on behalf of the ICA.
The main tasks of the AJRF consisted in establishing credit cooperatives, trade
banks and rebuilding homes that had been destroyed during the First World War.
The JDC initiatives about cooperation entailed various aspects, depending
on the particular situation of each province. For example, in Bukovina, the Joint
provided a fund of 5,000,000 lei to the Reconstruction Society in Czernowitz
(Wiederaufbaugesellschaft). The society, founded in 1920, mainly focused on
rebuilding homes that had been destroyed during the war42. As far as Jewish
cooperatives in Bessarabia were concerned, they had a long tradition. In 1921,
the JDC provided them with the amount of 8,000,000 lei. The cooperatives in
Old Romania were also provided with 5,000,000 lei during the same period. This
enabled them to establish a central cooperative in Bucharest43.
Thus, the JDC provided aid for the establishment of Jewish Credit
Cooperatives: in the beginning, in 1920, the amount of $200,000 was allocated; in
1926, the amount of $551,775 was granted. At that time, there were 10 cooperatives
in Old Romania, 34 in Bessarabia, 4 in Bukovina and 6 in Transylvania, totaling
39. Yehuda Bauer, quoted work, page 16.

40. When it closed its offices, in August 1921, the JDC donated all its properties to the Jewish communities of
Romania (Wilhelm Filderman, quoted work, page 152).
42. Curierul Israelit, January 30, 1921.
43. Ibidem.
54
DOCUMENTE
38,453 members. In 1930, in Romania, except for Transylvania, 109 cooperatives

totaling 82,000 members were operational. Loans up to the amount of 5.5 million
US dollars were given. In Transylvania, there were 10 cooperatives totaling 8,800
members. In order to maintain the Cooperatives in 1930, the JDC allocated
$125,234. During 1932-1936, the amount of $628,650 was provided. The aim
of the Cooperatives was to provide small and cheap loans that were especially
needed by craftsmen. Thus, the aid provided by the Joint was used for lucrative
purposes, which is exactly their objective44. The effectiveness of these institutions
was visible in the report for 1937: no less than 49,000 loans were granted, totaling
3.8 million US dollars45.
On the operation of credit cooperatives, Major F.J. Duncan, a former British
military attaché in Bucharest, noted the following, in a memorandum dated 1938:
These institutions have never practiced a policy of discrimination or narrow

sectarianism of any kind. Anyone who asks for assistance and complies with the
regulations and the provisions of the by-laws, receives it. The percentage of non-
Jewish members is very considerable, even though the funds are provided entirely
form Jewish sources46.
Major Duncan’s memorandum was a result of the law adopted on the operation
of cooperatives in June 1938. The entire cooperative system was thus taken over
and Mitiţă Constantinescu, the Minister of National Economy and Chairman
of the Higher Banking Council, became its head. Under the new legislation, the
minister could dissolve the cooperatives at any time; they lost their independence.
The financial policy of the Minister of National Economy, supported by King
Charles II, was directed against small credit cooperatives, more precisely against
small Jewish credit cooperatives. In this context, the Joint Distribution Committee
undertook all possible actions to try to save the cooperatives, as they were vital for
small craftsmen and traders of Jewish origin. Major Duncan, who was respected
in Romanian political circles, was asked to intervene in favor of the cooperatives
and he accepted the mission. But his efforts were unsuccessful47. The cooperatives
became share stock companies. They were reorganized, for a short period, after
the Second World War.
44. Wilhelm Filderman, quoted work, page 154.

45. JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #899, Letter from JDC Executive Director to Oscar Leonard,
04/11/1938.
46. Idem, General Short Memorandum from Major Duncan on the Jewish Kassas in Romania.
47. W. Filderman wrote: “Given the current situation, one cannot get relief from America and the JDC cannot
provide funding for a credit cooperative movement across the country” (Curierul Israelit, June 12, 1938).
55
Helping refugees
After the First World War, in the early 1920s, Jewish organizations in
Romania faced the issue of helping Jewish refugees48, victims of anti-Jewish
violence during the civil war that had begun after the October Revolution in the
territory of the future Soviet state. The White Brigades, led by Petliura, Denikin
and Wrangel staged pogroms and other criminal acts, threatening the material
and physical existence of the Jewish population. In February 1921, the number of
Jewish refugees rose to 22,000, the majority having been hosted in the towns of
Bessarabia.49 Relief committees in Romania, developed with JDC funds, provided
assistance to the refugees, as part of the general relief work.
In late June, Bernhard Kahn50, Director of the JDC Department for
Refugees, went to Kishinev to investigate the situation of the refugees in
Bessarabia. He estimated their number at 35,000, about 9,000 of whom were
supported by the JDC.
He believes that there will be an issue with a number about 25,000 refugees who will
stay in the town permanently. Perhaps 7,000 of them will emigrate to the United
States, 6,000 will go to other countries, but 25,000 will remain there, as I initially
said, and they will have to be reintegrated into a lucrative activity51.
B. Kahn estimated the budget for Jewish refugees in Romania amounted to

$5,000 / month, until November 1, 1921: “this amount is allocated only for those
who cross the border, not for those already in Romania for a few months”52.
During 1921-1923, the JDC program for helping refugees entailed the
following: distribution of food, clothing, medicines, provision of temporary
housing, care for children and orphans, education, providing loans53. According to
48. See Vadim Guzun on the refugees: Chestiunea refugiaților de peste Nistru: Documente diplomatice și ale
serviciilor române de informații, 1919-1936 [The question of Refugees over the Dniester River: Diplomatic
Documents and the Romanian Intelligence Service, 1919-1936], Argonaut Publishing House, Cluj-Napoca,
2012; Idem, Indezirabilii: aspecte mediatice, umanitare și de securitate privind emigrația din Uniunea Sovietică în
România interbelică [Undesirables: Media, Humanitarian and Security Issues on the Emigration from the Soviet
Union to Interwar Romania], Argonaut Publishing House, Cluj-Napoca, 2013.
49. The JDC ceased its activity in Bessarabia, in February, and officially announced its asset liquidation, except
for aid provided to refugees ( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.1, Letter from Morris Lewis to
the Executive Council of JDC Paris, 06/15/1921).
50. In 1924, Bernhard Kahn became JDC director for Europe, a position he held for 14 years. For the Jews of
Europe, Bernhard Kahn was “Mr. Joint”.
51. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, Folder #433, Extract from Summarized Diary of Dr. Bogen’s
Trip , 07/09/1921.
52. Idem, Abstract of Preliminary Report on the Refugee Problem, by Dr. Bernhard Kahn, undated.
53. “The Joint got involved from the first until the last day, from evacuation and transport to job placement
56
DOCUMENTE
Wilhelm Filderman, who became chairman of the Committee for the Support of
Refugees, established at the end of 1920, this was a very difficult and complicated
task, and not just in terms of managing the material aid. It was very hard to
persuade the authorities to issue them permits so that they might stay in Romania,
while emigration to other countries, particularly the US, was very hard, as they
were refused entry visas:
Time and again, we had to recommence our efforts, because their decisions were
retracted, changed or interpreted differently the very next day, by the officials
concerned. The Government used to decide on certain issues, but the police or the
army claimed that the order was different from what had been said. Thus, it was
necessary for me to protest, to make clarifications or to ask for reinterpretations,
whether it was about an eviction, an arrest, an unjust sentence or a canteen ran
out of fuel [...]. Not to mention the constant distortions and lies of proven anti-
Semites [...] who claimed there were hundreds of thousands of refugees. [...] They
claimed we were so powerful, so influential, that we planned the Jewish invasion of
Bessarabia, together with the Bolsheviks. They accused us of having brought one
million foreigners into the country, even if the figures provided by the Government
showed that, in 1926, there were 3,500 refugees54.
Note that it was not the task of the Romanian state to take care of the refugees,
but of the Jews in Romania and international Jewish organizations. In 1926, the
JDC allocated the amount of $6,950 for activities pertaining to the refugees. They
collaborated with the Jewish Sheltering and Immigrant Aid Society (HIAS) and
with the Jewish Colonization Association.
Fighting famine in Bessarabia

Another immediate concern of the Joint Distribution Committee was to fight
famine in Bessarabia, as there had been poor harvests for several years. This crisis
offices and emigration. From February 1921 until June 1923, the Joint handled 42,903 refugees” (Wilhelm
Filderman, quoted work, page 153). In the chronicle of the Curierul Israelit newspaper issue dated September 26,
1920, the following information was released, under the title “An Inhumane Measure”: “[…] it was only in our
latest issue that we referred to the Government’s Decision to allow the temporary settlement of refugees from
Ukraine, as they ran from pogroms. But an article of the Adevărul [The Truth] newspaper says the government
has reconsidered this measure. The Ministry of War gave the following order (no. 9518/1920): <No Jewish
refugee from Ukraine will be allowed on Romanian territory as of August 18>. Indeed, the police in Kishinev
issued a notice that the Jews from Ukraine were to be stopped from crossing the Dniester. [...] Does the
government fear Bolshevism? But the best evidence that Jews cannot be Bolsheviks is that, when crossing the
Dniester, they flee Moscow” (Curierul Israelit, September 26, 1920).
54. Wilhelm Filderman, quoted work, page 145, 146.
57
mainly affected the Jews living in central and northern Bessarabia. In a letter dated
October 14, 1926, addressed by Evelyn M. Morrissey, a member of the JDC leadership,
to Joseph C. Hyman, secretary of the JDC, it was mentioned that at least 35,000
Jews were slowly starving55. According to official records of births and deaths, infant
mortality had reached 100%. Given this situation, the JDC allocated the amount of
$2,500 to the Bessarabia Committee Against Hunger, every month, in 192656.
In late 1928 and early 1929 Bernhard Kahn, director of JDC Europe, wrote
a comprehensive report on the JDC’s efforts in districts affected by famine in
Bessarabia. The report says that the Joint allocated $10,000 for emergency
assistance, 3,400 of which having been used for clothing and food. As part of these
activities, Isaac Millstein, a JDC representative in Romania, gathered information
on the basis of which a Committee to help those affected by famine was created,
for the distribution of aid to those localities. B. Kahn stressed that their measures
meant a lot to those who received aid, but, given the seriousness of the situation,
their efforts were relatively small.57 Nevertheless, since famine was still a serious
threat, the JDC continued to send aid. In 1936, it allocated $5,000 for the hungry
in Bessarabia, as well as in certain areas of Moldova58.
JDC support for the victims of Borșa

In the late 1920s, there were numerous anti-Semitic incidents, the climax
having been reached in the events of Borșa (Maramureș), where Jews were the
majority of the 15,000 inhabitants59. In 1930, a fire that destroyed the entire
Jewish neighborhood broke out. Many homes were destroyed and nearly 2,000
Jews were left homeless. The Egalitatea [The Equality] newspaper reported:
By evening, the whole Jewish neighborhood, which is entirely separated from the
Romanian one, burned down. In total, 128 houses and 105 stables burned to the
ground. No less than 1,800 people are homeless, now. The four synagogues of the
small town burned down, as well60.
55. JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #413, Letter from Evelyn M. Morrissey to Joseph C. Hyman
on Activities in Romania, 10/14/1926.
56. Ibidem.
57. Idem, Collection: 1919-1921, F #418a, Excerpts of a report submitted in a letter dated March 8, 1929 by Dr.
Kahn on Conditions in Bessarabia, 04/09/1929.
58. Idem, Collection: 1933-1944, F #898, Letter from B. Kahn to J.C. Hyman, 01/15/1936.
59. Carol Iancu, Evreii din România (1919-1938). De la emancipare la marginalizare [The Jews of Romania
(1919-1938). From Emancipation to Marginalization], Hasefer, Bucharest, 2000, page 200.
60. Egalitatea, July 17, 1930.
58
DOCUMENTE
The Joint was in charge of helping the victims of Borșa. According to the
letter sent by Bernhard Kahn to Morris D. Waldman, secretary of the American
Jewish Committee, the JDC provided the amount of $1,500 for immediate needs
and considered raising $20,000 for the reconstruction of the town. The children
of Borșa were taken to summer camps61.
JDC support of cultural and educational institutions

The relief program of the Joint Distribution Committee also envisaged the
support of cultural and educational institutions, so as to keep them operational.
The “Ciocanul” [Hammer] vocational school in Bucharest benefitted a lot from
the attention of the JDC, for it had received subsidies as early as 1920. Oscard
Leonard, Alexander Landesco’s assistant, said, after having visited the school,
that “this is a unique institution here”62. During this period, the JDC provided
the “Ciocanul” school with the amount of $1,00063. It was to be exclusively used
for purchasing new equipment, as the school had been left without during the
German occupation64. Over many years, the extensive correspondence certifies
to the permanent interest of the JDC in the “Ciocanul” school. In the late 1920s,
the “Ciocanul” school further developed, also due to the support of the JDC. On
June 30, 1926, B. Kahn sent a letter to the Jewish Community in Bucharest (that
the school belonged to), proposing a reorganization program, so as to: make the
most of the space provided by the school, which could host 100 children; provide
special aid packages; provide JDC subsidies and help from local Jews, for the
continuous operation of the school65.
Another vocational education institution supported by the Joint Distribution
Committee was the “Morgenroit” school in Czernowitz. In 1923, when the
school hosted a total of 600 students of Jewish origin, most of them orphans and
refugees, the government issued an order for them to leave the premises66. The
JDC decided to contribute $10,000 for the erection of a new building. In 1927,
an additional grant of $5,00067 was also awarded to the school.
61. JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #434, Letter from Bernhard Kahn to Morris D. Waldman,
12/11/1930.
62. Idem, F #237, Letter from Oscar Leonard to Alexander Landesco, Report of activities, to March 15, 1920
03/15/1920.
63. Idem, F #242.5, Letter from Alexander Landesco to Dr. Julius Goldman, 03/25/1920.
64. Idem, Letter from James H. Becker to Alexander Landesco, 11/03/1920.
65. The Archives of the Center for the Study of the History of the Jews in Romania (ACSIER), Collection II,
folder no. 139, f. 159.
66. JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Letter from B. Zuckerman to H. Lehman, 03/30/1923.
67. Idem, F #413, Letter from Bernhard Kahn to J.C. Hyman, 04/20/1927.
59
The Joint also sent grants to the Vocational School for Girls in Kishinev. In
1922, they received an allocation of $1,000. The money was distributed from the
$75,000 fund to be used for the reconstruction of vocational schools in Europe,
which the JDC provided together with the ICA68.
JDC proved equally interested in helping Jews keep their identity in the
context of the Diaspora. They encouraged them to learn Hebrew and Yiddish, the
history of Romanian Jews and the history of the Jews in general.
Caring for children – Summer camps

Alexander Landesco was among the JCD representatives who initiated
childcare measures. In 1920, he established a series of summer camps for children.
The largest was organized in the resort of Techirghiol, which was famous for
the treatment of scrofula and lymphatic disorders. Two rounds of children were
accommodated there in the summer: some 600-700 children suffering from
the above-mentioned diseases were treated. The Techirghiol summer camp was
operational both during the interwar period and after the Second World War69.
Also during his tenure, Alexander Landesco established the summer camps
for malnourished children in Vijnița, Bukovina, as well as for ill children in Vatra
Dornei, also in Bukovina70.
The JDC allocated $23,000 for childcare in the first half of 192671.
Conclusions on the relief provided by the JDC to Romania in the

interwar period
By the end of 1937, the Joint Distribution Committee had spent $3,217,000
in Romania. The amount does not include money provided to the Credit
Cooperatives through the American Joint Reconstruction Foundation72.
Although the JDC no longer had an office or direct representatives in various
countries of Central and Eastern Europe, the relief and reconstruction program
continued through centralized Jewish aid organizations. Medical work, vocational
training, education, religious and cultural activities were all encouraged.
68. Idem, F #422a, Letter from Joseph C. Hyman to Herbert Lehman Re: Girls Kishineff Trade School,
04/12/1922.
70. Ibidem.
71. Idem, F #413, What the Joint Distribution Committee has done in Romania during the First Half Year of
1926, 04/05/1927.
72. In a letter sent on November 4, 1938, by the Executive Director of JDC, Oscar Leonard, former representative
of the Joint in Romania, he presented an overview on the relief work provided for the benefit of the Jews in
Romania for over two decades (Idem, Collection: 1933-1944 F #899, Letter from JDC Executive Director to
Oscar Leonard, 11/04/1938).
60
DOCUMENTE
In December 1939, marking the 25th anniversary of the establishment of

the Joint organization, the Curierul Israelit newspaper published a series of
interviews on the role of the JDC in the history of Jewish communities of
Romania, titled “Homage to Romanian Jews”. Wilhelm Filderman revealed
that the organization was not only a charity, having also preserved the noblest
guiding principles of Judaism73.
The JDC in the context of the Holocaust

The work of the Joint Distribution Committee was not limited to material
assistance. Although, not a political organization, it was not indifferent to the
anti-Semitic policy which endangered the physical and material existence of the
Jewish population; thus, numerous protests were staged against the government
of Octavian Goga, who, in his short time at the helm of the country (44 days),
promoted deeply anti-Semitic policies, adopted the law on the revision of
Romanian citizenship in the case of Jews and thus threatened the livelihood of
200,000 Jews. The JDC mobilized international fora, defenders of the provisions
of the Versailles Peace Treaty (1919) that guaranteed equal rights to all national
minorities living in European national states, in order to stop the enactment of
this law. All these efforts were unsuccessful.
After the onset of the royal dictatorship (February 1938) the JDC encountered
more and more difficulties in developing its work in Romania. Under the new
provisions, the JDC no longer had a legal status in Romania. Organizations
or institutions active on Romanian territory were no longer allowed to accept
aid from abroad. Thus, the operation of institutions subsidized by the Joint was
jeopardized. The American organization was increasingly under the radar of state
security bodies, and this was visible since the early 1930s74.
The work of the Joint in Romania thus entered a new phase, even before
the Holocaust. They had to find suitable responses to the new political
situation. Later difficulties were entailed by the policy of the United States
and the outbreak of the Second World War. In 1940, the JDC was still able
to provide aid amounting to more than $70,000 to the Jews of Romania75.
But, in November 1940, following Romania’s accession to the Tripartite Pact
(consisting of Germany, Italy and Japan), the JDC’s work became very difficult.
The United States defined Romania as a “country under the domination of
aggressor nations”. As a result of this classification, funds were blocked in
73. Curierul Israelit, December 17, 1939.

74. Archives of the National Council for Studying the Securitate Archives (ACNSAS), Documentary Collection,
folder no. 15338, f. 7, 8.
75. JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Letter from Moses A. Leavitt to Ruth Finer, 02/12/1941.
61
the US and amounts could be sent only under special circumstances, with the
approval of the Treasury Department. However, the JDC continued its social
welfare work in Romania by using the funds of its affiliated organization, the
AJRF. They tried to send items without using of dollars, which would have
benefited Romanian or German economies76.
A few months before the United States joined the war, the JDC anticipated
the problems to be faced in case America became a belligerent country. Thus, they
authorized local committees in Europe, including those in Romania, in case the
means of communication were interrupted, to take loans on behalf of the JDC,
locally, for a period of up to six months. The Joint undertook to repay the debt
whenever possible, thus without helping the enemy. This was planned to happen,
most likely, after the war. A document of the time makes it clear that the amount
of 1.5 million US dollars was saved to repay the debt incurred as a result of these
transactions77. Eventually, aid continued to come into Nazi Germany affiliated
countries, or those occupied by it, under the aegis of the International Red Cross:
Meanwhile, any form of additional support, through neutral or allied governments,

the International Red Cross or the cooperation of any agency, will be explored and
used, whereever possible78.
Between October 1942 and March 1943, the amount received from the Joint
reached 25 million lei ($70,000). Also, during March-November 1943, the JDC
sent 10,680,000 lei79 through the representatives of the World Jewish Congress in
Romania, Wilhelm Fischer, Cornel Iancu and Mișu Benvenisti. According to the
activity report of the Autonomous Relief Commission, the Joint provided significant
amounts through the International Red Cross, as of the summer of 1944. In a
document dated August 18, 1944, it is clearly mentioned that the JDC disbursed
100,000 Swiss francs to help the Jews of Romania. This amount was used by children
aid organizations and for the benefit of inmates in prisons and concentration camps80.
The subsidies of the Joint, during the Holocaust, helped victims of pogroms,
evicted people, those having to do forced labor and especially the deportees to
Transnistria. The aid meant for the people in Transnistria had to be sent illegally.
76. Ibidem.
77. Idem, F #901, Letter from Fanny R. Alderstein to Henry Broker, 06/25/1942.
78. JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #902, News, 12/20/1943.
79. Matatias Carp, Cartea neagră. Suferințele evreilor din România, 1940-1944, vol. III – Transnistria [The Black
Book. Suffering of the Jews in Romania, 1940-1944, vol. III – Transnistria], Diogene, Bucharest, 1996, page 315.
80. Andrei Şiperco, Ecouri dintr-o epocă tulbure. Documente elvețiene 1940-1944 [Echoes of a Troubled Era. Swiss
Documents 1940-1944], Hasefer, Bucharest, 1998, doc. 166, pp. 299, 300.
62
DOCUMENTE
A separate chapter refers to the aid provided to Jewish refugees from

Hungary and Poland. Jewish organizations in Romania spent large amounts for
this purpose; half of the money was given by the Joint Distribution Committee81.
A new chapter in the cooperation between the Joint and Jewish organizations
in Romania opened after August 23, 1944.
JDC, a special section of the International Red Cross

After August 23, 1944, since the Joint was not registered as a legal entity in
Romania, it was named the International Committee of the Red Cross – Relief
Section I. On November 4, 1944, an agreement of cooperation between the
International Committee of the Red Cross (ICRC) and the Joint Distribution
Committee for Romania was signed in Bucharest. The agreement on the relief
of the Jewish population provided that the available funds were to be distributed
under the programs established by the JDC Committee for Romania and
approved by the ICRC delegation in Romania82.
One of the immediate tasks of this Committee was to help people returning
from camps, prisons, forced labor detachments, widows and orphans of Holocaust
victims, etc. To this end, it was in November 1944 that the amount of 685,710,356
lei83 was distributed. It is worth mentioning that the relief of these groups was
also supported by Jewish organizations of Romania, but the aid provided to
foreign refugees and to the orphans who returned from Transnistria was covered
exclusively from Joint funds84.
As of 1945, the Joint Distribution Committee in New York decided to focus
more on the collection of funds to be sent to Europe and especially to Romania,
“where almost all the Jews who were deported to different Nazi camps are in
transit”85. During the same period, aid was granted to the “Antal Márk” student
organization in Cluj86 and to the Jewish hospitals in Galați, Satu Mare and
Fălticeni87. In May 1945, the Jewish Community in Bucharest paid the salaries of
81. Wilhelm Filderman, Memoirs and Diaries, Volume 2, 1940-1952, edited by Jean Ancel. Updated and annoted
by Leon Volovici and Miriam Caloianu, The Goldstein Goren Diaspora Reaserch Center, Tel Aviv University,
Yad Vashem, Jerusalem, The International Institute for Holocaust Research, 2015, pp. 602, 603.
82. Andrei Şiperco, Acțiunea internațională de ajutorare a evreilor din România, Documente 1943-1945
[International Action to Help the Jews in Romania, Documents 1943-1945], Hasefer, Bucharest, 2003, doc.
44, pp. 161, 162.
83. Curierul Israelit, January 14, 1945.
84. ACNSAS, Documentary Collection, folder no. 14443, f. 183, 184.
85. Idem, folder no. 11425, vol. 2, f. 9.
86. Idem, folder no. 14443, f. 12.
87. Ibidem, f. 3, 8, 41.
63
its officials, teachers and pensioners from JDC subsidies88. Besides this emergency
aid, the JDC supported the establishment of Small Credit Cooperatives, for the
economic recovery of the Jewish population. Loans were mainly granted to Jewish
craftsmen who needed to fix their workshops89.
The Committee also worked beyond the country’s borders. Holocaust
survivors in Hungary were sent food, medicines, blankets, clothes and money.
Work of the JDC under its own name (1946-1949)

On January 14, 1946, the General Police Department sent Bertrand Jacobson,
delegate of the JDC to Romania, the following memo:
We hereby have the honor to inform you that the Minister of Interior Affairs
approved the operation of the American Joint Distribution Committee in the
country, under your leadership90.
By appointing Bertrand Jacobson as head of the delegation to Romania,

the management of the JDC in New York continued their work of helping Jews
who repatriated from camps and prisons, as well as needy91, crippled and disabled
Jews, who were unable to work; they supported various Jewish institutions for
reconstruction and for labor retraining. In July 1946, the Joint also granted money
for medical reasons, to treat the ill92.
The American Jewish organization also helped the gentile population
of the country. In the years 1946-1947, the population of Romania faced a
severe drought, which triggered a great famine, especially in Moldova. Given
these circumstances, the Joint Distribution Committee provided relief without
considering the ethnic origin or religion93 of the beneficiaries. W. Filderman,
Chairman of the JDC in Romania, held a relevant speech during the visit paid
by Joseph Schwartz, a JDC representative to Europe:
Today, a greater misfortune has befallen our country and it is not only about Jews.
It is about the entire population of Romania, hard-working peasants with whom
we have always lived in harmony; it is about workers, civil servants and private
88. ACSIER, Collection VII, folder no. 98/1945, f. 373.

89. ACNSAS, Documentary Collection, folder no. 11425, vol. 2, f. 10.
90. Idem, Documentary Collection, folder no. 14471, f. 3.
91. Ibidem, f. 1.
92. Idem, Documentary Collection, folder no. 156, f. 185.
93. Liviu Rotman, Evreii din România în perioada comunistă: 1944-1965 [ Jews in Romania during the
Communist Period: 1944-1965], Polirom, Iaşi, 2004, page 69.
64
DOCUMENTE
employees, up to the senior officials of the country [...]. We shall have to share – as
much as possible – what we are given, with fellow Romanians. Last, but not least, the
Joint, due to its means and authority, will have to facilitate access to cereal imports,
so as to save millions of innocent souls94.
And the aid did come. About 5,000 gentiles living in the most affected areas
of the country received food from the canteens of JDC (at least for lunch)95 on a
daily basis. The Joint also provided the prefectures and special committees with
121 freight cars of wheat and corn96.
Joseph Schwartz’s visit, in 1947, generally played an important role in the
development of the work of the JDC in Romania. It was a result of the good
relations between the Communist Party (of Romania) and the Joint, at a time
when the communists and even state authorities paid a lot of attention to the
relations with the US organization; the Chairman of JDC Europe was welcomed
by the secretary general of the Communist Party, Gheorghe Gheorghiu-Dej. At
the time, there were common goals, especially for the professional training and
retraining of the Jewish population97.
But, despite the good relations with the new regime and with the Jewish
Democratic Committee (CDE) – a communist Jewish organization – the work of
the JDC was still scrutinized by the State Security Agency. Intelligence agencies
were concerned with the fact that the Joint supported immigration, illegal
immigration in particular98. The work of the JDC was also closely investigated
by county Security Services. Inter alia, the briefing sent by the Security Service
of Neamț County to the Regional Security Inspectorate of Iași, on February
26, 1948, is most relevant. Referring to the welfare work of the JDC in Neamț
County, they found that “the organization is not making political propaganda
that may harm the regime of the Romanian People’s Republic”99.
Given this general context, the Joint Distribution Committee continued
its relief work in several directions. According to Elias Costiner, a member of
the JDC management in Romania, their work after August 23, 1944, reached
94. Hary Kuller, Evreii în România anilor 1944-1949. Evenimente, documente, comentarii [ Jews in Romania
during the Years 1944-1949. Events, Documents, Comments], Hasefer, Bucharest, 2002, pp. 280-281.
95. JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #688, Report on JDC’s activity in Romania by Elias Costiner,
1/23/1970.
96. Liviu Rotman, quoted work, page 69.
97. Ibidem.
98. In the report dated February 17, 1948, it was stated that the emigration took place to Eretz-Israel (ACNSAS,
Documentary Collection, folder no. 14471, f. 26-30).
99. Idem, folder no. 8840, vol. 37, f. 8 f./v.
65
a climax in 1948: it granted aid for the support of Talmud-Torah schools100 and
of Small Loans Cooperatives101; it met religious and management needs of
various communities from across the country102; it supported apprentice boarding
schools103, hospitals104, orphanages105, medical offices106, etc.
The report written by Elias Costiner in 1969 offers concrete data on the
diversity of the relief work provided in 1948. Thus, according to the report, 84
canteens that fed 50,420 people operated in 1948; more than 20,000 children
and youngsters received relief; 19 senior homes were rehabilitated, as 1,200 old
people found shelter there. Since medical assistance was of particular importance,
a special medical committee was established to take care of the serious medical
conditions of the Jewish population. The JDC supported 22 hospital having
1,550 beds, 6 maternity hospitals with 150 beds, 4 TB facilities with 80 beds;
they established dental clinics having the most modern equipment and a school
for nurses. Subsidies for religious purposes helped efforts to fix synagogues,
yeshivas and Talmud-Torah schools. The work of Rabbi Portugal der Skulener
was supported, too, as he opened an orphanage to accommodate and educate
children who returned from Transnistria. Another chapter refers to the support
of reconstruction efforts, of vocational school and the training of Zionist youth in
agriculture (Ha’acshara). Until 1948, more than 12,000 young people were trained
in these agricultural schools. A major success was the reopening of a number of
Loan and Savings Cooperatives, as well as Production Craftsmen Cooperatives107.
But the policy of the communist regime, which initially accepted the work of
the Joint, reversed quite soon. In this respect, the following report of the General
Inspectorate of State Security Iași, sent to the General Department of State
Security on August 5, 1948, is most relevant:
In compliance with the decision of the Government, the only managing forum of the
Jewish population is the Federation of Unions of Jewish Communities. The Joint can no
longer send any aid without the prior approval of the Federation. Zionist organizations
will only receive aid through local communities, after the approval of the Federation108.
100. ACSIER Collection VII, folder no. 53/1948, f. 68.
101. Ibidem, f. 2.
102. Ibidem, f. 82.
103. Ibidem, f. 32.
104. Ibidem, f. 17.
105. Ibidem, f. 57.
106. Ibidem, f. 224.
107. JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #688, Report on JDC Activity in Romania by Elias Costiner,
1/23/1970.
108. ACNSAS, Documentary Collection, folder no. 8840, vol. 37, f. 1 f./v.
66
DOCUMENTE
This measure was a preamble of the Decree dated March 4, 1949, which
prohibited the activity of the following organizations on Romanian territory: the
Joint, the ORT (Organization for Rehabilitation through Training) and the OSE
(Oeuvre de Secours aux Enfants)109. Article 2 of the Decree-Law stated that “all
assets of these organizations will be taken over by the Federation of Unions of
Jewish Communities, which will be their official liquidator”110. The Unirea [The
Union] newspaper, published by the Jewish Democratic Committee, commented
upon the meaning of the Decision as follows:
The state will take over the job of social welfare throughout the People’s Republic of
Romania for all categories of Jewish population who are entitled to welfare, just like
they take care of these categories of people among the Romanian population and
other nationalities111.
State Security bodies sent various reports and briefings on the reaction of
the Jewish population to the closing down of these organizations. The memo of
March 21, 1949, shows that:
In Jewish circles across the capital, there is an increasingly growing unrest about the
closing down of the Joint and WIZO branches in Romania.
Zionist elements take advantage of this, considering it is a result of the direct
intervention of the CDE and an act of open anti-Semitism of the government112.
The closing down of the JDC branch significantly affected the situation of the Jews
in Romania: 100,000 people and many religious, educational and medical assistance
institutions used to enjoy the aid of the American organization, one way or another113.
However, the leadership of the Federation of Unions of Jewish Communities became
the vehicle of the policy enacted by the communist regime, by the Communist Party
of Romania in general, and considered that the closing down of the JDC, OSE and
ORT was right. The report dated June 30, 1950, on the takeover, by the Federation,
of the assets left by the banned organizations, included the toughest, yet completely
false accusations: they denied the contribution of the JDC to the material, religious,
cultural and spiritual survival of the Jews and Jewish institutions, even in political
contexts when their very physical existence was threatened. The work of the JDC
109. ACSIER, Collection VII-MR, folder no. 69, f. 8.

110. Ibidem.
111. Unirea, March 12, 1949.
112. ACNSAS, Documentary Collection, folder no. 14471, f. 205.
113. Liviu Rotman, quoted work, page 75.
67
was politicized in the spirit of the Cold War ideology imposed by the Soviet Union
to countries under its influence. For the totalitarian communist regime, Western
countries and the primarily the United States, democratic countries under the rule of
law, were mortal enemies. In such circumstances, they could not accept aid that would
have only shed a positive light upon Western capitalist states.
The period 1945-1948, when the Joint and the Communist Party of Romania
collaborated, was simply wiped over, including the relations with the CDE and
the fact that J. Schwartz, the CEO of JDC Europe, was welcomed by Gheorghe
Gheorghiu-Dej during his visit to Romania. But, despite the aggressive language
of the report, one can get see a list of the assets of the Joint, thus indirectly
deciphering the importance of the organization to the Jewish society.
Unofficial relations
Having been unable to continue their work in Eastern Europe legally, the
Joint Distribution Committee organized an undercover relief program. In this
respect, the Société de Secours et d’Entr’Aide was founded and financed in 1953. It
was a front organization based in Geneva, tasked with helping Jews living in the
Soviet bloc, where the Joint had been banned114. The Chief Rabbi of Romania,
Moses Rosen, was told about the existence of this organization by Kurt Wilhelm,
Chief Rabbi of the Jewish community of Sweden. A confidential memo sent by
Moses Rosen, dated July 21, 1955, to the Minister of Religious Affairs, Petre
Constantinescu-Iași, makes it clear that Romanian authorities had been informed
of the existence of this organization and that it had concluded an agreement with
the Hungarian government so as to send aid to Jews there115. We do not know
whether such an agreement was ever reached with the Romanian government.
Surprisingly, there are documents which show that, despite all interdictions,
the JDC continued to send money and packages to Romanian Jews. The
representative of the Joint, Charles H. Jordan, wrote to the Executive Vice-
President of the JDC, Moses Leavitt, on March 3, 1959:
The Transiting Relief budget amounts to 3.3 million US dollars. Of it, I set the
following aside, for Romania, per month: $30,000 for packages and $35,000 to be
spent as cash116.
It seems that discussions on the return of the Joint Distribution Committee

114. Gershon David Hundert (editor in chief ), The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe, vol. I, Yale
University Press, New Haven & London, 2008, p. 43.
116. JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #681, Letter from Charles H. Jordan to Mr. Moses A. Leavitt
Re: Rumanian Special Emergency Fund, 03/03/1959.
68
DOCUMENTE
to Romania began in 1965. On September 6, 1965, Moses Rosen told Dumitru

Dogaru, Secretary General of the Department of Religious Affairs within the
Council of Ministers, about the discussion he had with Charles Jordan, Director
General of the JDC, about the resumption of relations between the Joint and the
Federation of Jewish Communities of Romania (FEDROM). Certain conditions
for the resumption of the collaboration were made by D. Dogaru during another
meeting with M. Rosen. Thus, aid was to be sent only as a result of the relations
between FEDROM and the Joint; The Romanian government was to have no
relation at all with the JDC; they simply agreed to the inquiry of the Federation on
whether they could receive the necessary aid; the JDC was not to establish any office
in the country, but only granted the agreed amounts to the Federation; the exchange
rate was to be 12 lei per dollar. Charles Jordan agreed to the above-mentioned terms,
except for the dollar/leu exchange rate. He also required a representative of the JDC
to be allowed into Romania informally, so as to check on the proper distribution of
the aid. As the Federation did not have the needed resources to provide the much-
needed aid, it was facing a serious financial crisis. Also, old Jews could not eat in
state-operated canteens, nor could they find shelter in state-owned senior homes,
where the food was not kasher. On top of all these, the main religious venues were in
need of expensive repairs. The documents included in this volume clearly show that
the communist regime did not solve the issue of welfare for the Jewish population,
as they promised when the JDC was banned from Romania.
JDC returns to Romania (1967)

An important step towards restoring relations between the Joint and the
Federation was the signing of an aide-mémoire by Chief Rabbi Rosen, President
of FEDROM, and Charles H. Jordan, Executive Vice-President of the JDC, in
Geneva, on February 1, 1967. According to the document, they hoped to obtain an
exceptional exchange rate of 15 lei per dollar, for the annual amount of $600,000; the
Federation undertook not to use the amount for other activities, but for its welfare
program. The payment was to be made over 12 months, as of the date on which the
Romanian government agreed with the proposals, and all banking transactions were
to be made only through a special account with the National Bank of Romania117.
This event took place at a time of thaw in the relations between the East and
the West. This is also clear from an article of the Revista Cultului Mozaic – RCM
[The Review of the Mosaic Religion] newspaper, titled “The Cooperation between
FEDROM and AJDC”. It basically reproduced the news published in the Bulletin
of the Jewish Telegraphic Agency in Geneva, on April 27, 1967, on the agreement
between the FEDROM and the JDC. The following sentences were not censored:
117. JDC NY Archives, Collection: 1965-1974, F #335, Aide-mémoire, 02/01/1967.
69
This agreement is another symptom that the Cold War is losing ground, for it has
prevented us for too long a time from working with our brothers of the same religion,
in other countries. As the thaw continues, the international climate will warm up and
this measure will pave the way for future ties between Jews in Romania and in the rest
of the world118.
The first achievements of the Joint after returning to Romania were reported
by Louis Broido, JDC President, to the National Council, in June 1967. According
to his report, 1,300 people were dined at public Seders, opposed to only 300 persons
during the same period of the previous year. Moreover, 4,000 food packages were
distributed to those who celebrated at home119. This is an example of what they
could do during the Passover week alone.
On February 15, 1969, the RCM informed its readers about the inauguration
of the new venue of the ritual restaurant in Bucharest, renovated with the help of
the Joint. It ensured daily lunch for more than 300 people120.
Here is the JDC budget for the relief program in the 1967-1970 period: 1967
–$600,000; 1968 – $700,000; 1969 – $800,000; 1970 – $900,000.121 As far as the
purchase of goods is concerned, the Joint allocated $300,000 in 1968; $300,000
in 1969 and $500.000 in 1970122. The foreign currency, exchanged into lei, was of
help to the Romanian state, too.
In the 1970s, the work of the Joint Distribution Committee focused on the
care for the elderly. In a report dated April 9, 1976, Alexander Gonik, Director
of the JDC Medical Department, brought the issue of establishing senior
homes, on the agenda. A first step was made in Bucharest, when a home with
18 beds opened, but this was not enough123. Given this situation, the American
organization pledged to contribute to erecting a new building. On July 15, 1979,
the senior home “Amalia and Chief Rabbi Dr. Moses Rosen” was inaugurated in
Bucharest124. The ceremony was attended by Donald Robinson, President of the
JDC in New York; Aba Gefen, Ambassador of the State of Israel; by Ana Aslan
and by the Vice-President of the People’s Council of the Capital, I. Iordache125.
The senior home in Arad also played an important role in the life of the community.
118. Revista Cultului Mozaic (RCM), May 15, 1967.

119. JDC NY Archives, Collection: 1965-1974, F #335, Confidential – not for publication, 06/01/1967.
120. RCM, February 15, 1969.
122. Ibidem.
123. Idem, Collection VII-MR, folder no. 70, f. 139-146.
124. RCM, July 15, 1979.
125. Ibidem.
70
DOCUMENTE
On October 15, 1987, the RCM published a significant article, titled “Homage
to the Joint”. The two partners celebrated 20 years since cooperation resumed126
and it was marked by a series of events. On this occasion, a bimah cover was given
to the Coral Temple, with an embroidered text in Romanian, English and Hebrew.
Referring to this period, Zvi Feine, JDC Director for Romania (1988-2006),
highlighted the following achievements, since 1968: the expansion of health care
throughout the country, by 26 clinics; opening new sections of the medical center
in Bucharest, such as Cardiology, Urology, Ophthalmology, ENT, etc.127; sending
medicines to those in need; 1,800 persons in 75 localities received medical, food and
clothes packages; those in need received financial aid from both the FEDROM and
the JDC, including money to purchase fuel for heating their homes128.
JDC in Romania after December 1989

The December 1989 Revolution in Romania was not regarded with indifference
by the American organization. As it happened during the drought of 1946 or the
earthquake in 1977, the Joint Distribution Committee granted aid to both Jews and
Gentiles. The RCM issue dated January 20, 1990 published the following:
It was this Tuesday evening, on January 9, 1990 that a special-delivery plane landed
at Otopeni airport. It brought medicines and food worth $250,000. The generous
donors were the organization of British Jewry – the Central British Fund – and the
American Joint organization129.
The post-Revolution period marked a new stage in the partnership between the
FEDROM and the Joint. Healthcare and charitable efforts during the communist
period could finally be furthered. The Jewish Community, with the support of the
JDC, developed a wide network of institutions of informal education for the youth,
a program of innovative methods of health care for children, adults and the elderly,
126. Idem, October 15, 1987.

127. When referring to services provided by the Medical Center of Bucharest in 2012, we must say that a
physician who gives consultations at the clinic in Bucharest and in the provinces came from the United States
of America on a regular basis. Besides the old specialties of the Center, as of 2011, they have physical medical
balneotherapy and recovery treatment, plus the specialty of diabetes treatment, nutrition and metabolic diseases
treatment. New equipment for measuring eye pressure, diopters and retinal degeneration was received. It was
obtained from donations, with the support of the FEDROM and the JDC (Realitatea Evreiască [ Jewish
Reality], April 1 to 30, 2012).
128. Zvi Feine, “Joint Distribution Committee’s Activity in Romania: Before and After the Revolution”, in
Revista de Istorie a Evreilor din România [The Journal of History of the Jews in Romania], no. 1, Natalia Lazăr
(ed.), Hasefer, Bucharest, 2016, page 399.
129. RCM, January 20, 1990.
71
as well as many measures that made it possible for the Jewish community to keep
up with the changing realities of modern and democratic Romania130.
At the initiative of the Joint Distribution Committee, the Organization of
Young Jews in Romania (OTER) was established, having had an important role
in educating and training future leaders of the Jewish community. In this regard,
Academician Nicolae Cajal, President of the FEDROM in 1994-2004, stated:
The American Joint Distribution Committee is for us not only a source of

support, but also of ideas and remarkable solutions. We are proud to work with the
representatives of the Joint in Romania. I hope we shall have the same impressive
results in the future, too131.
Establishment of the Jewish Communal Center ( JCC) – 2007

A turning point was the opening, at the initiative of the Joint, of the Jewish
Community Center ( JCC) in Bucharest, in 2007. JCCs were later opened in
other places, as well, such as Oradea, Timișoara and Cluj. According to Israel
Sabag, JDC Director for Romania since 2006, the purpose of this new type of
partnership between the Joint and the FEDROM was to reach people of all ages
and to attract them to communal life by developing cultural and educational
activities. In connection with this method of organization, Aurel Vainer, President
of the Federation of Jewish Communities of Romania, said:
We plan to develop three pillars of Jewish life, with multiple perspectives. The first
one is about religion (the Coral Temple and the Great Synagogue); the second one is
the JCC in Popa Soare Street; the third one is refers to medical and social assistance.
[...] our villas in the localities of Cristian, Eforie Nord and Borsec represent a
socializing background for all ages132.
An important place in the work of communal centers is held by Jewish studies

courses generically called Bereshit. The first such courses were held in Sinaia, in
2011. Other classes were held again, the same year, in Piatra Neamț, Timișoara
and Brașov. In 2016, the 13th Bereshit took place in Târgu Mureș. Over the years,
these courses were attended by hundreds of people.
Another educational program is called Keshet. It takes place on the same day
and at the same time in different communities in the country. Simultaneously,
conferences, workshops and activities for children are being developed.
130. Zvi Feine, quoted work, page 404.

131. Realitatea Evreiască, September 16 to October 15, 1997, page 3.
132. Idem, September 13 to October 10, 2007, page 6.
72
DOCUMENTE
The program is run with the support of the JCC. Special emphasis is placed
on developing communal leadership. Israel Sabag stated:
Due to the courses we have initiated, participants can learn about the essence of
Jewish civilization, from ancient times until today, from the best teachers.133
The report of the FEDROM leadership at the 2nd Congress, held in 2010,
and the report issued by Mr. Israel Sabag for 2007-2016 are most relevant in
order to understand the work of Jewish Community Centers.
Conclusions
The relief work of the Joint Distribution Committee in Romania was an
important contribution to the continuity of Jewish life during complex periods,
marked by: the First World War and its consequences; the economic crisis and the
rise of anti-Semitism; the Second World War and the Holocaust; the transition
period of 1944-1947; the disbandment of the JDC, in 1949, and then its return, in
1967; the communist and post-communist periods. In this context, the material,
moral and cultural support of the Joint was of major importance. As the analyzed
documents clearly show, the JDC’s work, both for relief and reconstruction, was
successful thanks to the close collaboration with the organizational infrastructure of
the Jews in Romania, that developed in time. As of the late 19th century, there was a
continuous effervescence of Jewish structures: school committees, charities, hospital
boards, cultural organizations, women’s organizations, etc. A Jewish Civil Society
developed, and it was open to modernity. The work of these bodies, of new Jewish
leaders, as well as of specialists, such as doctors, teachers, lawyers, all these made it
possible for the innovative projects funded by the Joint to be implemented within the
Jewish community. Moreover, there was this symbiosis between JDC representatives
and communal leaders in Romania. Thus, the activity of the American organization
helped the development and consolidation of a Jewish leadership in Romania. This
was an important factor in the historical dynamics of Jewish life.
At the same time, the efforts of the Joint in the Romanian Jewish areas – as well
as in other geographical areas – should be regarded as part of the modernization
efforts of the Jewish world, supported by large organizations, such as the Alliance
Israelite Universelle, Jewish Colonization Association, B’nai B’rith or ORT.
Natalia Lazăr Lya Benjamin
133. Idem, January 1 to 31, 2008, page 6.
73
Abrevieri
ACNSAS – Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității
ACSIER – Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
AJC – American Jewish Committee
AJJDC, AJDC, JDC – American Jewish Joint Distribution Committee
AJRF – American Joint Reconstruction Foundation
ARIP – Agenția Română de Informații pentru Presă
BB – B’nei Brith
BNR – Banca Națională Română
CAR – Casa de Ajutor Reciproc
CC – Comitetul Central
CDE – Comitetul Democratic Evreiesc
CEB – Comunitatea Evreilor din București
CICR – Comitetul Internațional al Crucii Roșii
DASM – Departamentul de Asistență Socială și Medicală
DSC – Direcția Securității Capitalei
ESHEL – Asociația pentru planificarea și dezvoltarea serviciilor dedicate
vârstnicilor din Israel
FCER – Federația Comunităților Evreiești din România
FEDROM – Federation of Jewish Communities of Romania
FUCE – Federația Uniunilor de Comunități Evreiești
HIAS – Hebrew Sheltering and Immigrant Aid Society
HICEM – HIAS, ICA și Emigdirect
HIV – Human Immunodeficiency Virus
ICA, JCA – Jewish Colonization Association
ICRC – International Committee of the Red Cross
IKUF – Idişer Kultur Farband
IMB – Inspectoratul Municipiului București
IOVR – Invalizi, Orfani și Văduve de Război
JCC – Jewish Community Center
JSC – Jewish Service Corps
JTA – Jewish Telegraphic Agency
MO – muncă obligatorie
MR – Moses Rosen
MS – Majestatea Sa
NKVD – Comisariatul Poporului pentru Afaceri Interne
NRS – National Refugee Service
NY – New York
74
DOCUMENTE
ONG – Organizație neguvernamentală

ONU – Organizația Națiunilor Unite
ORT – Organization for Rehabilitation through Training
OSE – Oeuvre de Secours aux Enfants
OTER – Organizația Tinerilor Evrei din România
PCR – Partidul Comunist Român
PER – Partidul Evreiesc din România
PMR – Partidul Muncitoresc Român
PNL – Partidul Național Liberal
RCM – Revista Cultului Mozaic
RIER – Revista de Istorie a Evreilor din România
RMK – Reichsmark
RPR – Republica Populară Română
RSR – Republica Socialistă România
SM – Saly Mayer
SMB – Securitatea Municipiului București
SUA – Statele Unite ale Americii
TAROM – Transportul Aerian Român
TBC – tuberculoză
UEP – Uniunea Evreilor Pământeni
UER – Uniunea Evreilor Români
UJA – United Jewish Appeal
UM – unitate militară
UPA – United Palestine Appeal
URSS – Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste
USLA – Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă
WAG – Wiederaufbaugesellschaft
WIZO – Women’s International Zionist Organization
75
Rezumatele documentelor
1. 1914, decembrie 19, București. Extras din articolul „Scrisori din New York”,
apărut în Curierul Israelit, despre înființarea, la New York, a organizației American
Jewish Relief Committee, care urma să strângă un fond de 10.000 dolari pentru
ajutorarea evreilor din Europa și Palestina. Comitetul de ajutorare reprezintă o
componentă a organizației Joint Distribution Committee.
2. 1916, iunie 29, New York. Adresa președintelui Joint Distribution Committee
( JDC), Felix M. Warburg, către Fulton Brylawski, consultant și reprezentant
al JDC la Washington DC, prin care îl împuternicește să transmită un cec de
5.000 de dolari lui Charles Vopicka, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la
București. Suma urma a fi distribuită pauperilor.
3. 1916, septembrie 27, New York. Telegramă trimisă de Felix M. Warburg,

președintele JDC, lui Charles Vopicka, ambasadorul SUA la București,
solicitând informații urgente privind ajutorarea evreilor în urma intrării
României în război.
4. 1916, noiembrie 23, New York. Adresa Secretarului JDC, Albert Lucas, către
membrii numiți de conducerea organizației în Comisia creată ad-hoc, pentru
distribuirea sumei de 40.000 de dolari evreilor din România.
5. 1916, decembrie 25, Montreux. Scrisoarea lui Adolf Stern, președintele Uniunii
Evreilor Pământeni, către Herbert Lehman, trezorierul JDC. Îl informează
cu privire la demersurile sale pentru distribuirea celor 5.000 de dolari atribuiți
evreilor nevoiași din teritoriul românesc neocupat de germani. Solicită alți 5.000
de dolari pentru ajutorarea evreilor luați prizonieri.
6. 1917, octombrie 30, New York. Scrisoare adresată de Albert Lucas, secretarul
JDC, către Fulton Brylawski, reprezentantul JDC la Departamentul de Stat
din Washington DC, privind trimiterea sumei de 30.000 de dolari lui Charles
Vopicka, ambasadorul Statelor Unite la București, pentru ajutorarea evreilor din
România.
7. 1919, aprilie 8 [București]. Notă cu privire la organizarea unui Comitet

Evreiesc de Ajutorare în România, semnată de președintele Adolf Salomon, pentru
distribuirea ajutoarelor sosite din Statele Unite. Nota este adresată organizației
JDC New York și relatează despre modul de distribuire a ajutorului primit, cât
76
DOCUMENTE
și despre situația evreilor din România în urma Primului Război Mondial. Se

solicită noi ajutoare în numerar, alimente și îmbrăcăminte.
8. 1919, mai 5, Constantinopol. Telegrama consulului general american, Ravndal,

către secretarul de stat din Washington DC, prin care transmite un mesaj din
partea lui Hetty Goldman, reprezentanta JDC în România, despre situația gravă
a populației evreiești din țară, care are urgentă nevoie atât de sprijin financiar, cât
și de alimente și îmbrăcăminte; solicită ca banii să fie trimiși pe adresa lui Adolf
Salomon.
9. 1919, mai 27 [București]. Raportul lui Adolf Salomon, președintele JDC

România, privind repartizarea pe localități și categorii sociale a sumei de 50.000
de dolari, primită din partea JDC, în februarie 1919, anexat la scrisoarea trimisă
de „Agudat Israel”, la 18 iunie 1919.
10. 1919, mai 29, București. Informație apărută în Curierul Israelit cu privire la
constituirea secției pentru România a JDC. Din Comitet fac parte 12 membri
din București, patru din Iași, doi din Galați și câte unul din orașele Botoșani,
Dorohoi, Bacău, Piatra Neamț, Roman, Focșani, Brăila, Constanța și Craiova.
Sediul Comitetului este în București.
11. 1919, iunie 17, București. Scrisoare adresată de către M.A. Blumer,
reprezentantul JDC pentru Europa, doamnei Lowenstein, membră în conducerea
JDC, despre vizita sa în România. În cursul deplasării, a fotografiat diferite
obiective subvenționate și de Joint. Solicită medicamente și instrumente medicale
necesare spitalelor.
12. 1919, iunie 19, București. Relatare apărută în Curierul Israelit cu privire la
sumele alocate de către JDC, în perioada 1914-1919, în diferite țări din Europa,
Africa și Asia.
13. 1919, iunie 26, București. Informație apărută în Curierul Israelit cu privire
la organizarea unui Comitet Regional al JDC în Moldova, cu sediul la Iași.
Printre notabilii ieșeni care fac parte din acest Comitet se află Moritz Wachtel,
președintele Băncii Moldova.
14. 1919, iulie 3, București. Secția pentru România a JDC, informează comitetele
din țară, că și-a instalat sediul în str. Bradului, nr. 55, deasupra Policlinicii
„Principesa Elisabeta”. Comitetele din țară sunt rugate să înainteze de urgență
77
evidențele cerute de conducerea centrală, în vederea organizării noilor ajutoare ce

urmează să sosească.
15. 1919, decembrie 11. Scrisoare de informare a lui Albert Lucas, secretarul JDC,
către Joint Distribution Committee din New York, cu privire la alegerea lui Alexander
Landesco ca reprezentant al organizației Joint în România. Sunt specificate nevoile în
bani și produse ale populației evreiești din diferite localități ale țării.
16. 1920, martie 17, București. Relatare din Curierul Israelit despre convocarea
de către reprezentanții JDC a unei consfătuiri cu delegații instituțiilor și
organizațiilor filantropice din capitală, în vederea organizării Asistenței Publice
Evreiești pentru distribuirea rațională a ajutoarelor venite din Statele Unite. Au
fost stabilite condițiile în care JDC să asigure un ajutor sistematic, deoarece până
la acel moment ajutorul a avut un caracter provizoriu și imediat. Consfătuirea a
avut loc în localul lojei „Noua Fraternitate”.
17. 1920, martie 24, București. Scrisoare adresată de Alexander Landesco,

directorul regional JDC pentru România, către Julius Goldman, directorul JDC
pentru Europa, cu reședința la Paris. Prezintă un proiect privind organizarea
unor Asociații Locale de Împrumut, Construcții și Economii, care să sprijine
construirea de case tip standard, asigurând condiții civilizate de locuit evreilor de
la orașe și sate. Asociația va beneficia la început de ajutorul JDC, cu timpul însă
va trebui să funcționeze cu resurse proprii.
18. 1920, martie 25, București. Scrisoarea lui Alexander Landesco, directorul
regional JDC pentru România, către Julius Goldman, directorul JDC pentru
Europa, privind solicitarea sumei de 6.000 de dolari, de către Adolf Salomon,
pentru școala „Ciocanul”.
19. 1920, martie 26, București. Informație apărută în Curierul Israelit, cu privire
la distribuirea ajutoarelor pentru Pesach de către JDC, populației nevoiașe.
20. 1920, aprilie 9, București. Relatare din Curierul Israelit despre scrisoarea
lui Alexander Landesco, directorul regional JDC pentru România, adresată MS
Regina Maria a României, prin care transmite omagiile sale și își exprimă bucuria
înfăptuirii Marii Uniri. La scrisoare este alăturat un cec în valoare de 50.000 de
lei destinat fondului MS Regina, pentru orfanii de război. Alexander Landesco
este primit în audiență de către MS Regina, care este direct interesată de modul
de organizare a asistenței americane. Prin scrisoarea semnată de către secretarul
78
DOCUMENTE
MS, Al. Landesco primește mulțumiri pentru suma donată orfanilor de război și
este asigurat de sprijinul Reginei în opera de reconstrucție a JDC.
21. 1920, aprilie 10, București. Scrisoarea lui Oscar Leonard, reprezentant al
JDC în România, adresată lui Alexander Landesco, directorul regional JDC
pentru România, în care îi relatează despre reuniunea la nivel local din 5 aprilie,
privind asistența publică.
22. 1920, aprilie 21, București. Scrisoarea lui Oscar Leonard, reprezentant al
pentru România, privind problema repatrierii prizonierilor de război germani și
austrieci de etnie evreiască, aflați pe teritoriul României. Se sugerează efectuarea
unor investigații referitoare la această situație.
23. 1920, aprilie 23, București. Informație apărută în Curierul Israelit despre
vizitele efectuate de delegația JDC în diferite locații din Bucovina de Nord, pentru
a constata distrugerile suferite în urma războiului, în vederea acordării sprijinului
necesar. Directorul JDC pentru România a donat primăriei din Cernăuți suma de
50.000 de coroane pentru o cantină populară, destinată populației nevoiașe, fără
deosebire de naționalitate.
24. 1920, mai 4, București. Raport întocmit de Alexander Landesco, directorul

regional JDC pentru România, asupra costului estimativ pentru repararea
și reconstruirea caselor din orașele Panciu și Târgu Ocna, grav afectate de
bombardamentele din timpul războiului.
25. 1920, mai 4, București. Raportul lui Alexander Landesco, directorul regional
JDC pentru România, către Julius Goldman, directorul JDC pentru Europa,
privind intenția lui Wilhelm Filderman de a înființa o mare bancă evreiască în
București, cu sprijinul organizației Joint Distribution Committee.
26. 1920, mai 4, București. Raportul lui Alexander Landesco, directorul regional
privind repatrierea unor prizonieri evrei maghiari aflați în România.
27. 1920, mai 7, București. Scrisoare adresată de James Becker, fost director
regional al JDC pentru România, către Felix M. Warburg, președintele JDC New
York, prin care face recomandări privind gestionarea împrumutului de 200.000 de
dolari pentru cooperativele din Basarabia.
79
28. 1920, mai 10, New York. Într-un buletin informativ al JDC se consemnează
că bugetului lunar de ajutorare a evreilor din România i se va aloca suplimentar
suma de 350.000 de dolari.
29. 1920, mai 18, București. Raport întocmit de Alexander Landesco, directorul
regional JDC pentru România, cu privire la situația evreilor din Maramureș, în
urma distrugerilor provocate de război.
30. 1920, mai 21, New York. Scrisoare adresată de Louis Marshall, președinte
al American Jewish Committee, către Albert Lucas, secretar al JDC, prin care îi
solicită să dea la tradus o pagină din Monitorul Oficial, ce conține o proclamație de
amnistie, care îi afectează și pe prizonierii evrei.
31. 1920, mai 22, București. Scrisoare adresată de Alexander Landesco,

directorul regional JDC pentru România, către Julius Goldman, directorul JDC
pentru Europa, cu privire la bunurile trimise din New York în România. Solicită
instrucțiuni relative la politica generală pe care trebuie să o urmeze. Înțelege că
noua linie a JDC este limitarea ajutorului la suferinzii de război.
32. 1920, iunie 9, București. Scrisoarea lui Alexander Landesco, directorul

Europa, privind aprobarea sumei de 200.000 de dolari pentru cooperativele din
Basarabia și necesitatea înființării unui Sindicat al tuturor cooperativelor pentru
primirea acestui împrumut.
33. 1920, iunie 13, București. Relatare din Curierul Israelit despre lucrările
conferinței delegaților JDC, întrunită la București în ziua de 6 iunie 1920. Au
participat delegați din 52 de orașe din Vechiul Regat. S-a adoptat un program
de acțiune al Comitetului Central al JDC pentru România. În discuții s-a pus un
accent deosebit pe crearea Băncilor Cooperative de Credit și Economie, menite
să contribuie la ridicarea economică a celor ce au suferit de pe urma războiului.
34. 1920, iunie 23, New York. Scrisoare adresată lui Adolf Salomon, președintele
JDC România, de către Albert Lucas, secretarul JDC, în care îl informează de
conținutul telegramei primite de la Julius Goldman, directorul JDC pentru
Europa. Este vorba despre conferința de la București din 6 iunie, la care au
participat reprezentanți ai JDC din orașele Vechiului Regat și care și-au exprimat
profunda recunoștință pentru ajutorul primit din partea evreilor din Statele Unite
prin intermediul organizației Joint.
80
DOCUMENTE
35. 1920, iulie 4, București. Scrisoare adresată de Alexander Landesco, directorul

regional JDC pentru România, lui Julius Goldman, directorul JDC pentru
Europa, prin care îl informează despre modul de distribuire a laptelui pe teritoriul
României și de organizarea, în cadrul programului de acțiune al JDC, a unor
tabere de vară pentru copiii cu probleme de sănătate.
36. 1920, iulie 11, București. Relatare din Curierul Israelit despre adunarea
generală a donatorilor pentru Asistența Publică Evreiască din București la care au
participat reprezentanți ai JDC în România. S-a hotărât constituirea unui Comitet
al Asistenței Publice, sub președinția lui Adolf Stern. Scopul așezământului este
punerea asistenței sociale pe baze moderne.
37. 1920, septembrie 19, București. Scrisoarea MS Regina Maria, publicată în

Curierul Israelit, prin care mulțumește lui Felix M. Warburg, președintele JDC,
pentru ajutorul acordat suferinzilor de război din România.
38. 1920, septembrie 24. Raportul lui A.M. Goldberg, care relatează despre
activitatea JDC în România, pe anii 1919-1920 (până în luna august), ce cuprinde
date statistice privind populația evreiască, organizarea activității de ajutorare,
precum și numele membrilor ce alcătuiesc Comitetul Central de Ajutorare din
București. De asemenea, este prezentată activitatea temporară de ajutorare și de
reconstrucție efectuată de către organizația Joint.
39. 1920, octombrie 31, București. Relatare din Curierul Israelit despre aprecierile
apărute în ziarul Opinia din Iași, cu privire la importanța activității JDC. Ziarul
face apel la publicul românesc să urmeze exemplul acestei asociații americane.
40. 1920, noiembrie 3, Paris. Scrisoare adresată de James Becker, directorul JDC
interimar pentru Europa, către Alexander Landesco, directorul regional JDC
pentru România, privind întrebuințarea sumei alocate pentru școala „Ciocanul”.
41. 1920, decembrie 12, București. Circulara Comitetului Central al JDC, secția
pentru România, cu privire la conferința directorilor generali ai JDC din Europa,
întrunită la Viena, în perioada 15-20 noiembrie 1920. S-a hotărât ca ajutoarele să fie
acordate numai văduvelor de război, a căror situație precară necesită sprijin. Motivul
hotărârii este restrângerea fondurilor de care dispune JDC în Statele Unite.
42. 1920, decembrie 24, Chicago. Scrisoarea lui James Becker, directorul JDC
pentru Europa, către Alexander Landesco, directorul JDC pentru România,
81
privind implicarea bancherului Aristide Blank în activitatea de ajutorare din

Bucovina, prin acordarea unui împrumut în termeni convenabili.
43. 1921, ianuarie 14, New York. Scrisoare adresată de către președintele JDC,
Felix M. Warburg, ambasadorului României în Statele Unite ale Americii, în care
îi prezintă activitatea pe care organizația Joint a întreprins-o în România până la
acel moment, precum și sumele care au fost alocate pentru ajutorarea victimelor
de război.
44. 1921, ianuarie 30, București. Relatare din Curierul Israelit privind contribuția
JDC la organizarea Cooperativelor Evreiești de Credit în Vechiul Regat și la
refacerea celor din Bucovina și Basarabia.
45. 1921, iunie 15, București. Scrisoare adresată de către Morris Lewis, director
regional pentru România, Consiliului executiv al JDC Paris, asupra situației
și aranjamentelor făcute în Vechiul Regat, Bucovina și Basarabia, în vederea
lichidării sucursalelor din aceste teritorii.
46. 1922, februarie 26, București. Articol publicat în Curierul Israelit de S. Magder,
despre înființarea la Chișinău a secției pentru asistență a JDC. Contribuția ei
materială a scos din mizerie mii de refugiați evrei ucraineni aflați în Basarabia.
47. 1922, aprilie 11, Viena. Scrisoarea lui Alexander Landesco, directorul JDC
al Departamentului de Reconstrucție pentru Europa, către Isaac Rubinstein,
reprezentantul JDC al Departamentului de Reconstrucție pentru România,
privind un împrumut în valoare de 10.000 de dolari acordat de Joint pentru
agricultura din Basarabia. Propune angajarea unui specialist, care să supravegheze
folosirea fondului alocat.
48. 1922, noiembrie 28, București. Relatare din Curierul Israelit semnată de către
Lazăr Mayersohn privind ajutorul acordat înfometaților din Ucraina, de diferite
organizații internaționale și de către JDC.
49. 1922, decembrie 4, [New York]. Memorandum trimis de Joseph C. Hyman,

secretar al JDC, către Herbert Lehman, vicepreședinte al JDC, cu privire la acordarea
unei subvenții de 1.000 de dolari Școlii de Meserii pentru Fete din Chișinău.
50. 1923, februarie 24, Cernăuți. Scrisoare adresată de Isaac Rubinstein,

reprezentantul JDC al Departamentului de Reconstrucție pentru România, către
82
DOCUMENTE
H. Gilischensky, președintele școlii „Morgenroit” din Cernăuți, în legătură cu

echiparea clădirii în care va funcționa această școală. Sunt prezentate condițiile ce
trebuie îndeplinite pentru ca Joint să aloce fonduri în acest scop.
51. 1924, august 13. Raport al JDC privind ajutorarea refugiaților în România, ce
cuprinde organizarea activității, împărțită în ajutor temporar și reconstrucție. De
asemenea, este prezentată activitatea Comitetului Unit pentru Evacuare.
52. 1926, iunie 4, Berlin. Scrisoare adresată de Bernhard Kahn, directorul JDC
pentru Europa, Comunității Evreilor din București. Sunt precizate condițiile în
care Joint Distribution Committee se angajează să contribuie la subvenționarea
școlii „Ciocanul” din București.
53. 1926, octombrie 14. Scrisoare adresată de Evelyn Morrissey, membră a JDC,
către Joseph C. Hyman, secretar al JDC, privind activitatea generală a organizației
americane în România. Au fost luate măsuri pentru combaterea foametei în Basarabia.
54. 1926, octombrie 25. Declarație privind sumele necesare pentru un fond de
construcție a unui Centru Public în Cernăuți, unde să fie amenajate instituții
cultural-educative, un cămin pentru orfani de război și o cantină pentru populația
nevoiașă din localitate.
55. 1927, februarie 8, Berlin. Scrisoare adresată de Bernhard Kahn, directorul

JDC pentru Europa, lui Joseph C. Hyman, secretar al JDC, privind sumele
acordate pentru construirea spitalului evreiesc din Satu Mare.
56. 1927, martie 14, București. Scrisoarea Comunității Evreilor din București.
Reprezentanța JDC din Berlin este informată despre măsurile luate pentru
reorganizarea școlii „Ciocanul”. În acest scop, se solicită un sprijin material din
partea Joint.
57. 1927, aprilie 20, Berlin. Scrisoarea lui Bernhard Kahn, directorul JDC pentru
Europa, către Joseph C. Hyman, secretar al JDC, în care îl informează despre
situația grea a evreilor din România și despre ajutoarele care ar trebui acordate de
către Joint și American Joint Reconstruction Foundation.
58. 1927, mai 4 [New York]. Raport privind activitatea JDC în România, în prima
jumătate a anului 1926. Au fost alocate fonduri pentru îngrijirea copiilor, ajutoare
de urgență, activități medicale și refugiați.
83
59. 1928, iulie 3, Berlin. Scrisoare adresată de Biroul Executiv European al JDC
către Moritz Schweig, secretar-general al Comunității Evreilor din București.
Sunt transmise mulțumiri pentru fotografiile expozițiilor școlii profesionale de
fete „Focșăneanu” și ale școlii de meserii „Ciocanul”.
60. 1929, aprilie 9, [Berlin]. Extras dintr-un raport semnat de Bernhard Kahn,
directorul JDC pentru Europa, privind subvențiile acordate în zonele din centrul
și sudul Basarabiei afectate de foamete, la sfârșitul anului 1928 și începutul anului
1929.
61. 1930, iunie 25, București. Scrisoare adresată de către doctorul Leon Ghelerter
conducerii JDC din New York, prin care solicită noi subvenții pentru terminarea
clădirii spitalului și a policlinicii „Iubirea de oameni”.
62. 1930, decembrie 11, Berlin. Scrisoare semnată de Bernhard Kahn, directorul
JDC pentru Europa, în care îl informează pe Morris D. Waldman, secretar al
American Jewish Committee, despre evenimentele sângeroase de la Borșa și
despre ajutorul acordat de Joint evreilor care au căzut victime violențelor legionare
din localitate.
63. 1932, iulie 6, New York. Scrisoarea rabinului Jonah B. Wise, membru în
comitetul executiv al JDC, în care îl informează pe Cyrus Adler, membru în
conducerea JDC, cu privire la consecințele inundațiilor din România. Solicită
măsuri urgente de ajutorare a populației evreiești, care să constea în hrană și
adăpost.
64. 1933, mai 24, București. Scrisoare a conducerii Comunității Evreilor din
București, către American Joint Recontruction Foundation, Cernăuți. Se cere și
pentru anul 1933 sprijinul JDC pentru îndeplinirea programului de trimitere la
Techirghiol a unei colonii școlare formată din copii din București și din provincie.
65. 1935, iunie 24, București. Notă informativă a Direcției Generale a Poliției
despre activitatea de ajutorare a evreilor din Europa, inclusiv România, desfășurată
de Joint.
66. 1936, ianuarie 15, Paris. Scrisoare semnată de Bernhard Kahn, directorul JDC
pentru Europa, către Joseph C. Hyman, secretar al JDC, în care îi mulțumește
pentru suma alocată în vederea ajutorării evreilor și neevreilor în zonele afectate
de foamete din Basarabia și Moldova.
84
DOCUMENTE
67. 1937, martie 4. Memorandum adresat lui Morris C. Troper, reprezentant

al JDC în Europa, în care sunt prezentate cheltuielile suportate de către Joint
în România, în perioada 1916-1935, subvențiile speciale sau alocarea de sume
suplimentare pentru diferite acțiuni de ajutorare, precum și cheltuielile făcute de
ORT (Organization for Rehabilitation through Training) în România, în special
pentru programul de formare profesională.
68. 1937, aprilie 5, București. Notă informativă a Direcției Generale a Poliției

despre vizita în România a lui Noel Aronovici, secretar general al JDC pentru
Europa, cu scopul de a discuta posibilitatea ajutării băncilor populare evreiești (de
credit mărunt).
69. 1937, noiembrie 30, Chișinău. Raport privind subvențiile acordate de JDC
întreținerii unor cantine pentru copiii nevoiași din Vechiul Regat și Bucovina, în
perioada 1936-1937.
70. 1938, martie 22, New York. Scrisoare semnată de Edward M.M. Warburg,
președintele JDC New York, și de A.D. Braham, președintele Comitetului
Provizoriu Român din America, către filantropul Leon Fischer. Îl informează
despre situația grea în care se află evreii din România și îl invită la o întrunire
pentru discutarea unui program de ajutorare.
71. 1938, noiembrie 4. Scrisoare adresată de directorul executiv JDC, către Oscar
Leonard, care, în calitate de fost reprezentant al JDC în România, este interesat să
afle despre direcțiile de activitate ale Joint în România. Scrisoarea conține o serie
de informații privind formele de activitate ale organizației americane în România.
72. 1938, noiembrie. Memorandumul maiorului F.J. Duncan, fost atașat militar
britanic la București, cu privire la rolul important al Cooperativelor Evreiești
de Credit din România, care vin în sprijinul populației evreiești și a neevreilor
deopotrivă.
73. 1939, decembrie 17, București. Articol semnat de către Wilhelm Filderman,
în Curierul Israelit, cu prilejul împlinirii a 25 ani de la înființarea Joint Distribution
Committee la New York. W. Filderman evidențiază faptul că organizația JDC
nu este numai o instituție filantropică, dar și „o vrednică păstrătoare a celor mai
nobile principii ale iudaismului”.
85
74. 1940, iulie 22, Paris. Scrisoare adresată de Joseph Schwartz, vicepreședinte al
Consiliului Executiv European, către JDC New York, privind autorizarea alocării
unei sume de 100.000 de lei Crucii Roșii Române.
75. 1940, septembrie 23, Budapesta. Memoriu semnat de Bertrand Jacobson

și Josef Blum, reprezentanți ai JDC la Budapesta, către Joseph Schwartz,
vicepreședinte al Consiliului Executiv European, care cuprinde informații
cu privire la nevoile evreilor din București, transmise de Moshe Ussoskin,
reprezentant al JDC în România.
76. 1941, ianuarie 23. Extras din bugetul pentru România pe primul trimestru
al anului 1941, elaborat de Bertrand Jacobson. Sunt estimate costurile pentru
ajutorarea victimelor și pentru pagubele produse de cutremurul din 10 noiembrie
1940.
77. 1941, februarie 12, New York. Scrisoare de răspuns adresată de Moses A.
Leavitt, secretar al JDC, către Ruth Finer, care este interesată să afle cum vine
JDC în sprijinul evreilor prigoniți. Răspunsul semnat de Moses A. Leavitt
conține importante informații privind activitatea JDC în România în condițiile
instaurării regimului Antonescu.
78. 1941, decembrie 24, New York. Scrisoare adresată de către JDC New York
lui Charles Sonnenreich, președinte al Uniunii Evreilor Români din America,
privind transmiterea unor informații referitoare la activitățile JDC în România,
pentru a fi prezentate în cadrul Congresului anual al Uniunii.
79. 1942, iunie 25, Montreal. Scrisoarea lui Fanny R. Alderstein, director de
publicitate al JDC, adresată lui Henry Broker, de la The Canadian Jewish Chronicle,
în care sunt clarificate două puncte fundamentale privind activitatea JDC în
România. Sunt prezentate programele de asistență și sumele alocate în perioada
1916-1941. Se consemnează, de asemenea, că fondurile organizației Joint
destinate evreilor din România sunt blocate în Statele Unite, datorită alianței pe
care România a făcut-o cu Germania nazistă.
80. 1943, noiembrie – 1949, ianuarie. Tabel privind ajutoarele în dolari trimise
de JDC evreilor din România, în perioada 1943-1948.
81. 1943, decembrie 20, New York. Declarație făcută de către JDC privind
primul proiect de ajutoare cu alimente a evreilor din Europa ocupată,
86
DOCUMENTE
respectiv ajutorarea evreilor din Transnistria. Crucea Roșie Internațională

supraveghează distribuirea alimentelor, disponibilitate de care va depinde
extinderea acestui proiect și în alte regiuni. Declarația urmează a fi publicată
în data de 21 decembrie 1943.
82. 1944, ianuarie 20, Geneva. Scrisoarea lui Jean-Etienne Schwarzenberg,

directorul Diviziei de Asistență Specială a Comitetului Internațional al Crucii
Roșii (CICR), către Saly Mayer, director al JDC pentru Elveția, cu privire la
achiziționarea și distribuirea de îmbrăcăminte evreilor din Transnistria.
83. 1944, aprilie 25, București. Scrisoarea lui Wilhelm Filderman, către delegatul
CICR în București, cu privire la pagubele produse de bombardament. Se solicită
intervenția la JDC și la Congresul Mondial Evreiesc, pentru trimiterea de ajutoare.
84. 1944, iulie 26, Geneva. Scrisoarea lui Jean-Etienne Schwarzenberg, directorul
Diviziei de Asistență Specială a CICR, către Saly Mayer, director al JDC pentru
Elveția, privind ajutorarea evreilor din România și rambursarea împrumuturilor
după război de către Joint.
85. 1944, noiembrie 2, Washington DC. Scrisoarea lui James Brunot, director
executiv al The President’s War Relief Control Board, către Joseph Hyman,
vicepreședinte executiv al JDC, prin care îl informează despre situația evreilor din
România, precizând totodată suma necesară pentru ajutorarea lor.
86. 1944, noiembrie 3, Geneva. Scrisoarea lui Jean-Etienne Schwarzenberg,

directorul Diviziei de Asistență Specială a CICR, către Saly Mayer, director al
JDC pentru Elveția, privind efectuarea unei plăți, la trezoreria CICR, pentru
ajutorarea evreilor din România.
87. 1944, noiembrie 5, București. Raportul Comisiei Autonome de Ajutorare

în perioada 1942 – 30 septembrie 1944, publicat în Curierul Israelit. Sunt
prezentate colectele făcute printre evreii din România pentru ajutorarea celor din
Transnistria, a victimelor pogromului din București, a celor evacuați din provincie
ș.a. Ajutoare importante din partea JDC au început să sosească din vara anului
1944 prin CICR.
88. 1944, decembrie 17, București. Articol apărut în Curierul Israelit despre
recepția dată cu ocazia împlinirii a doi ani de activitate în România a Comitetului
Internațional al Crucii Roșii.
87
89. 1945, ianuarie 4, București. Adresa Federației Uniunilor de Comunități

Evreiești, către Comitetul de Distribuire pentru Ajutorarea Evreilor Refugiați din
Ungaria. Se referă la acordarea unui ajutor fiecărui refugiat care pleacă în Palestina.
90. 1945, ianuarie 7, București. Articol apărut în Curierul Israelit privind activitatea
Comitetului Joint din România, de sub președinția lui Wilhelm Filderman, de acord
cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, în perioada 25 august – 4 octombrie 1944.
Prin Comisia Autonomă de Ajutorare s-au distribuit ajutoare în numerar și efecte
însumând două sute milioane de lei, din care suma de o sută de milioane de lei a
reprezentat contribuția evreilor din România.
91. 1945, ianuarie 12, București. Comunicat apărut în Neamul Evreesc, cu privire la
hotărârea Comitetului Joint din România în acord cu CICR. Se asigură un sprijin
de refacere evreilor repatriați din Transnistria, celor eliberați din închisori și lagăre
politice, invalizilor, văduvelor și orfanilor pogromului de la Iași, din iunie 1941.
92. 1945, ianuarie 14, București. Articol apărut în Curierul Israelit privind
ajutoarele acordate în noiembrie 1944 de către Joint, evreilor repatriați din
Transnistria, celor eliberați din lagăre și închisori, celor întorși de la munca
obligatorie, refugiaților din Ungaria și Polonia, unor spitale și aziluri de bătrâni,
pentru sprijinirea familiilor paupere.
93. 1945, februarie 25, București. Adresa conducerii Joint pentru România prin
care Comunitatea Evreilor din Ginta, Plasa Holod, județul Bihor, este anunțată
că i s-a expediat prin cec poștal sprijinul pe luna februarie.
94. 1945, aprilie 13, București. Cerere adresată de Comitetul Joint din România,
către ministrul Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Se solicită aprobare pentru importul
unor medicamente și narcotice necesare combaterii tifosului exantematic.
95. 1945, aprilie 28, București. Adresă prin care Comisia specială pentru asistența
deportaților repatriați din cadrul Federației Uniunilor de Comunități Evreiești
(FUCE) este informată despre condițiile în care JDC acceptă să acorde sprijin
foștilor deportați. Ajutorul acordat este condiționat de modul în care evreii din
România își fac datoria. Întreținerea refugiaților străini și a orfanilor întorși din
Transnistria este acoperită exclusiv din fondurile JDC.
96. 1945, mai 5, București. Adresă prin care Gruparea Democratică a Evreilor
din județul Someș este înștiințată că JDC a aprobat acordarea unui sprijin unic
88
DOCUMENTE
în valoare de 60.000 de lei pentru 59 de persoane din județ. Astfel de ajutoare

sunt alocate doar celor reveniți din detașamentele de muncă obligatorie. Foștii
deportați urmează să fie ajutați din alte surse.
97. 1945, mai 18, București. Adresă către Comunitatea Evreilor din Fălticeni,
prin care se răspunde la solicitarea unui sprijin din fondurile JDC pentru reclădirea
și utilarea spitalului și a băii evreiești din localitate. Acordarea sprijinului se
condiționează de contribuția coreligionarilor cu stare din localitate.
98. 1945, mai 18, București. Adresă prin care organizația „Antal Márk” din Cluj
este înștiințată că din fondurile JDC i s-a acordat un nou sprijin de 4 milioane lei.
99. 1945, mai 21, București. Adresă prin care Comitetul pentru distribuirea
de ajutoare refugiaților evrei din Polonia este înștiințat că s-a aprobat evreilor
polonezi aflați pe teritoriul Ardealului de Nord să obțină din depozitul JDC
îmbrăcămintea solicitată.
100. 1945, mai 22, București. Adresa conducerii Joint pentru România către
azilul de bătrâni din Galați. S-a aprobat suma de 2.000.000 de lei pentru lucrările
urgente de reparații, utilare și amenajare a azilului.
101. 1945, mai 22, București. Adresa conducerii Joint pentru România către
spitalul israelit din Galați. Se comunică acordarea sumei de 6.000.000 de lei
pentru lucrările urgente de reparații, utilare și reamenajare a spitalului.
102. 1945, iunie 8, București. Adresa FUCE către Comunitatea Evreilor din
București. Se comunică hotărârea JDC privind acordarea sumei de 30.000.000
de lei ca ajutor pentru Comunitate, ca să poată plăti salariile funcționarilor,
profesorilor și pensionarilor pe luna mai 1945.
103. 1945, iulie 17, București. Notă informativă despre hotărârea JDC de a
strânge fonduri mai mari pentru România în vederea ajutorării foștilor deportați
care trec prin această țară și pentru sprijinirea emigrării.
104. 1945, august 6, București. Nota Inspectoratului de Siguranță al Capitalei

privind înființarea în țară a 12 Cooperative de „Credit Mărunt”, inclusiv în
Capitală. Scopul acestor cooperative sprijinite de JDC reprezintă ajutorarea
populației evreiești, în special a meseriașilor, în refacerea lor economică.
89
105. 1945, noiembrie 4, București. Adresă în numele reprezentantului Statelor

Unite în România, Roy M. Melbourne, către Vasile Stoica, ministru plenipotențiar,
secretar general al Ministerului Afacerilor Străine. Se solicită aprobare pentru
stabilirea lui Bertrand Jacobson, cetățean american, în București, ca reprezentant
special al JDC în România. În această calitate, el va conduce îndeplinirea
programului de ajutorare a diferitelor instituții subvenționate de comunitățile
evreiești din România.
106. 1945, noiembrie 4, București. Notă semnată de către Lascăr Șaraga, secretarul
general al FUCE, în legătură cu o măsură adoptată de JDC, fără informarea
Federației. Se subliniază principiul de colaborare cu Uniunile de Comunități
Evreiești, fiind singurele organe reprezentative legale ale acestei populații.
107. 1946, ianuarie 9, București. Adresa ministrului Afacerilor Străine către

ministrul Afacerilor Interne. Cere aprobare pentru funcționarea organizației JDC
în România sub conducerea lui Bertrand Jacobson, cetățean american. Se dorește
continuarea operei de asistență pentru evreii repatriați, cât și pentru evreii săraci
din România. Se va lucra independent de Crucea Roșie Internațională.
108. 1946, ianuarie 14, București. Adresa Direcției Generale a Poliției către
Bertrand Jacobson, delegat oficial al JDC în România, prin care este anunțat că
Ministerul de Interne a aprobat funcționarea JDC în România sub conducerea sa.
109. 1946, iulie 15, București. Adresa conducerii Joint pentru România către
Gimnaziul Industrial „Ciocanul”. Se comunică suma aprobată pentru bugetul de
întreținere al internatului pe luna iulie a anului 1946.
110. 1946, august 3, București. Raportul Serviciului de distribuire a ajutoarelor

venite din partea JDC. Sunt specificate categoriile de persoane și categoriile de
ajutoare acordate în luna iulie 1946.
111. 1946, septembrie 6, București. Notă informativă despre activitatea JDC

în România. Se menționează că, în perioada regimului Antonescu, organizația a
operat sub egida Crucii Roșii Internaționale.
112. 1946, noiembrie 21, București. Adresa conducerii JDC pentru România,
către Comunitatea Evreilor Ortodocși din Luduș, județul Turda. Se comunică
hotărârea organizației Joint de a acorda evreilor pauperi din localitate un ajutor în
numerar pe timpul iernii.
90
DOCUMENTE
113. 1947, ianuarie 18, București. Știre apărută în ziarul Neamul Evreesc despre
ajutorul acordat de JDC evreilor internați de Marea Britanie pe insula Cipru.
114. 1947, februarie 1, București. Relatare publicată în ziarul Unirea despre

prezența în București a lui Joseph Schwartz, directorul JDC pentru Europa. La
întâlnirea cu conducerea Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) s-a discutat
despre necesitatea subvenționării de către Joint a procesului de restratificare a
populației evreiești. S-a discutat și problema reorganizării Comitetului Joint
pentru România.
115. 1947, februarie 4, București. Adresa Comunității Evreilor din București

către FUCE privind convorbirea delegației Comunității cu Joseph Schwartz,
director al JDC pentru Europa, cu prilejul vizitei sale la București. S-a discutat
despre colaborarea dintre Joint și Comunitate și s-a cerut participarea unui
reprezentant al Comunității în Consiliul JDC pentru România.
116. 1947, martie 1. Articol publicat de Sandu Lieblich, membru în conducerea

CDE, în ziarul Unirea, despre ajutorul efectiv și imediat în sprijinul reconstrucției
acordat de Joint.
117. 1947, martie 22, București. Articol publicat de Sandu Lieblich, membru
în conducerea CDE, în ziarul Unirea, despre programul JDC în România.
Menirea acestei organizații în contextul dat este acordarea unui ajutor substanțial
refugiaților, văduvelor și orfanilor, tuturor celor care au suferit și au fost victime
ale regimului fascist.
118. 1947, mai 8, București. Adresa organizației JDC România către

Comunitatea Evreilor din Sovata, județul Mureș, prin care se transmite inventarul
medicamentelor și al materialelor sanitare, puse la dispoziția respectivei
Comunități.
119. 1947, iunie 21, București. Articol apărut în ziarul Unirea despre ședința
noului Comitet Central al JDC România, întrunit la București, la data de 16
iunie.
120. 1947, septembrie 14, București. Comunicat apărut în ziarul Unirea cu privire
la deciziile organizatorice adoptate de conducerea JDC România. Totodată s-au
precizat atribuțiile Comitetului, căruia îi revenea sarcina de a coordona întreaga
activitate de distribuire a ajutoarelor acordate.
91
121. 1947, octombrie 12, București. Relatare din ziarul Unirea despre ședința
Comitetului Central al JDC România. S-a discutat despre repartizarea bugetului
pe diversele compartimente de asistență. A fost acceptată demisia lui Wilhelm
Filderman din funcția de președinte al JDC.
122. 1947, noiembrie 28, București. Referat al Serviciului II din cadrul Direcției
Generale a Siguranței Statului, cu privire la avarierea vaselor Pan Crescent și Pan
York de către britanici, care urmau a transporta emigranți evrei în Palestina. Vasele
se aflau în reparație la Constanța, din fonduri puse la dispoziție de Joint.
123. 1948, februarie 2, București. Relatare din ziarul Viața evreiască privind
declarațiile lui Joseph Schwartz, director al JDC pentru Europa, cu ocazia vizitei
sale în România. Reprezentantul organizației Joint a făcut referiri la intensificarea
și diversificarea sprijinului acordat nu doar evreilor, ci populației țării în general.
124. 1948, februarie 17, București. Referat al Direcției Siguranței Statului,

Serviciul II, Biroul 1, privind activitatea JDC între anii 1940 și 1947. În referat
se arată că scopul mărturisit al acestei organizații este sprijinirea diferitelor
categorii de evrei pauperi, în special a celor întorși din deportare și din lagărele
de concentrare, iar scopul nemărturisit este sprijinirea emigrării clandestine a
evreilor din România în Eretz-Israel.
125. 1948, februarie 25, Bacău. Informarea Serviciului Județean de Siguranță Bacău
către Inspectoratul Regional de Siguranță Iași, Secția a II-a, despre activitatea JDC
în Bacău. Date fiind noile directive, distribuirea ajutoarelor primite va fi condusă de
comunitatea evreilor din localitate, fără implicarea organizațiilor sioniste. Ajutoarele
primite vor fi îndreptate în primul rând spre restratificare.
126. 1948, februarie 26, Piatra Neamț. Informarea Serviciului de Siguranță Neamț,
Biroul II, către Inspectoratul Regional de Siguranță Iași, Secția a II-a, despre activitatea
de asistență a JDC pe raza județului Neamț. Se menționează că organizația nu face
propagandă politică dăunătoare orânduirii din Republica Populară Română (RPR).
127. 1948, februarie 28, Iași. Referatul Inspectoratului Regional de Siguranță

Iași, către Direcția Siguranței Statului, Serviciul II, Biroul 1. Se raportează despre
activitatea organizației Joint în localitățile Iași, Bacău, Roman, Piatra Neamț,
Huși și Vaslui, despre natura ajutoarelor acordate. În distribuirea ajutoarelor erau
implicate și organizațiile sioniste. Începând cu anul 1948, această sarcină a revenit
exclusiv FCER și comunităților locale.
92
DOCUMENTE
128. 1948, martie 12, București. Raport al Direcției Siguranței Statului,

Serviciul II, Biroul 1, despre plecările clandestine ale evreilor, despre emigrările
în Palestina și despre rolul JDC în organizarea și sprijinirea lor.
129. 1948, aprilie 6. Adresa Comitetului Central de Asistență Joint, către Uniunea
Comunităților Israeliților de Rit Spaniol. Se confirmă primirea raportului privind
distribuirea ajutorului Joint de 20.000 de lei pe luna februarie și se informează că
aceeași sumă este aprobată pentru luna martie.
130. 1948, aprilie 7, București. Relatarea lui Paul Davidovici, membru în

conducerea CDE și JDC, publicată în ziarul Unirea, despre problemele
restratificării socioprofesionale a populației evreiești în noul context social-politic
al României, urmând a fi expuse la Conferința Joint întrunită la Paris.
131. 1948, aprilie 15, București. Adresa conducerii JDC România, către
Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Bistrița, privind sprijinul acordat
pentru întreținerea școlii Talmud-Tora, pe luna martie a.c.
Societatea Cooperativă de Credit și Economie Timișoara. Instituția bancară este
informată că i s-a acordat un credit de 200.000 de lei pentru continuarea acțiunii
de ajutorare a procesului de restratificare a membrilor asociațiilor ce le aparțin.
133. 1948, aprilie 19, București. Adresa Comitetului Central de Asistență Joint,
către Comunitatea Evreilor din Ruscova, județul Maramureș, privind distribuirea
de efecte persoanelor indicate de Comunitate.
134. 1948, aprilie 20, București. Scrisoare adresată de conducerea JDC România,
Asociației Tineretului Muncitoresc „Agudat Israel” din Mediaș, privind sprijinul
acordat pentru întreținerea căminului de copii din localitate, pe luna aprilie.
Biroului Central Autonom Ortodox Israelit din Cluj, despre sprijinul acordat
pentru nevoile administrative, religioase și rituale, pe luna aprilie.
136. 1948, aprilie 21, București. Adresa conducerii Joint România, către
Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Năsăud, privind acordarea
sprijinului pentru fondul de întreținere a școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie.
93
Comunității Evreilor din Blaj, privind sprijinul pentru fondul de întreținere a
școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie. În scrisoare sunt specificate condițiile în care
se acordă acest sprijin.
Comunitatea Evreilor din Timișoara, privind sprijinul acordat pentru fondul de
ajutorare a studenților evrei nevoiași, pe luna aprilie.
Comunitatea Evreilor din Timișoara, privind sprijinul acordat pentru fondul de
întreținere a ambulatoriului „Filantropia”, pe luna aprilie.
Comunitatea Evreilor din Petroșani, județul Hunedoara, privind sprijinul acordat
pentru întreținerea școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie.
141. 1948, aprilie 26, București. Adresa conducerii JDC România, către Banca
Populară „Creditul Mărunt” din Cluj. Se anunță remiterea sumei de 200.000 de
lei organizației „Antal Márk”, reprezentând sprijinul acordat pentru fondul de
întreținere a cantinei și căminului de studenți evrei, pe luna aprilie.
[Organizația] Ocrotirea Orfanilor Evrei din Transilvania (Oradea), privind sprijinul
acordat pentru fondul de întreținere a căminului de ucenici, pe luna aprilie.
Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Brașov. Se comunică aprobarea
fondului pentru întreținerea școlii de Talmud-Tora, pe luna aprilie.
Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Gherla. Se comunică acordarea
sprijinului pentru întreținerea cantinei, pe luna aprilie.
Comunitatea Evreilor din Reghin. Se comunică trimiterea fondului de întreținere
a cantinei Comunității, pe luna aprilie.
94
DOCUMENTE
Comunitatea Evreilor din Târnăveni, privind sprijinul acordat pentru fondul de
întreținere a școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie.
organizația „Mizrahi” din Alba-Iulia, privind sprijinul acordat pentru întreținerea
Căminului de Copii „Beit Itzchak”.
148. 1948, aprilie 26, București. Adresa conducerii JDC România, către spitalul
evreiesc „Terapia” din Arad. Se confirmă primirea raportului privind întreținerea
spitalului pe luna martie și se comunică acordarea unui nou sprijin, pe luna aprilie.
Organizația Muncitorească „Agudat Israel” din Sibiu, privind sprijinul pentru
fondul de întreținere a căminului de copii, pe luna aprilie.
150. 1948, aprilie 28, București. Adresa conducerii JDC România, către Banca
Populară „Creditul Mărunt” din Cluj, privind trimiterea unei sume de bani
necesare pentru întreținerea căminelor de orfani evrei din Transilvania, pe luna
aprilie.
Comunitatea Evreilor din Brașov. Se comunică trimiterea de medicamente și
materiale sanitare solicitate pentru nevoile evreilor pauperi din localitate.
152. 1948, mai 6, București. Adresa conducerii JDC România, către Comunitatea
Evreilor din Șimleul Silvaniei. Se comunică alocarea unei noi cantități de efecte
pentru 151 de persoane.
Evreilor din Tășnad. Se comunică trimiterea efectelor solicitate pentru nevoile
evreilor pauperi din localitate.
Autonomă Ortodoxă Israelită din Baia Mare. Se anunță hotărârea de acordare a
unui sprijin pentru fondul de întreținere a dispensarului medical, care funcționează
în cadrul Comunității din localitate.
95
155. 1948, mai 7, București. Adresa conducerii JDC România, prin care
organizația OSE (Centrul de Protecție a Mamei și Copilului) din Sinaia este
înștiințată că i s-a alocat o nouă cantitate de alimente pentru membrii acestei
instituții.
156. 1948, mai 14, București. Adresa conducerii JDC România, către
Comunitatea Evreilor din București, cu privire la liceul industrial „Ciocanul”.
Se acordă sprijin pentru fondul de întreținere a internatului, pe luna mai.
157. 1948, iulie 22, Craiova. Notă informativă cu privire la activitatea organizației
Joint pe raza Inspectoratului Regional de Siguranță Craiova. Funcționează patru
filiale, la Craiova, Turnu Severin, Târgu Jiu și Râmnicu Vâlcea. Se împart alimente,
medicamente, îmbrăcăminte și bani.
158. 1948, august 5, Iași. Raportul Inspectoratului Regional de Siguranță Iași,

către Direcțiunea Generală a Siguranței Statului, despre hotărârea guvernului
privind activitatea organizației Joint în România. JDC nu mai poate trimite
niciun fel de ajutoare fără aprobarea prealabilă a FUCE. Ajutoarele primite pot fi
distribuite numai de Comunitățile locale, fără asistența niciunui delegat al JDC.
159. 1948, august 20, București. Adresa conducerii JDC România, către
Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Luduș – Turda. Se anunță
acordarea unui sprijin bănesc pentru evreii pauperi, foști prizonieri, recent
repatriați din Uniunea Sovietică.
160. 1948, august 20, București. Nota Inspectoratului de Siguranță al Capitalei

privind activitatea JDC în București. Sunt enumerate instituțiile evreiești, inclusiv
stațiile de restratificare, care beneficiază de sprijinul și întreținerea organizației.
161. 1949, ianuarie 7, Beiuș. Adresa Comunității Autonome Ortodoxe Israelite

din Beiuș, către conducerea JDC România, prin care se solicită expedierea prin
colet poștal a medicamentelor aprobate.
162. 1949, martie 4, București. Decizia nr. 197 a Consiliului de Miniștri privind
interzicerea organizațiilor Joint, ORT și OSE pe teritoriul RPR. Întregul
patrimoniu al acestor organizații trece în proprietatea FUCE.
163. 1949, martie 12, București. Articol apărut în ziarul Unirea, prin care se
anunță hotărârea Consiliului de Miniștri, privind interzicerea activității JDC pe
96
DOCUMENTE
teritoriul României. Asistența cetățenilor fără deosebire de naționalitate intră în

sarcina guvernului și a organizațiilor care se ocupă de această problemă.
164. 1949, martie 12, București. Notă informativă privind ordinul de desființare
a JDC și a organizațiilor pe care le subvenționa. Bugetul acestora a fost preluat
de către stat.
165. 1949, martie 21, București. Notă informativă privind starea de spirit în
rândul populației evreiești după ce autoritățile de stat au interzis funcționarea
pe teritoriul RPR a organizației Joint și a Organizației Internaționale a Femeilor
Sioniste (WIZO).
166. 1949, aprilie 9, București. Notă informativă cu privire la modul în care a

fost afectată situația generală a populației evreiești din România după aplicarea
Deciziei Consiliului de Miniștri, din martie 1949, prin care s-a interzis activitatea
organizației Joint și a celorlalte instituții aflate sub tutela sa.
167. 1949, aprilie 13, București. Notă informativă a Direcției Securității Capitalei
cu privire la desființarea societății „Alinarea”, care cu sprijinul organizației JDC
s-a îngrijit de evreii bolnavi de tuberculoză.
168. 1949, iunie 12, București. Notă informativă a Direcției Securității Capitalei
privind schimbarea denumirii Federației Uniunilor de Comunități Evreiești în
Federația Comunităților Evreiești (Mozaice). Se specifică funcția Federației de
administrare a bunurilor rămase de la Joint.
169. 1949, octombrie 5, București. Raport al Direcțiunii Generale a Securității

Poporului privind situația mai multor conducători sau funcționari ai JDC după
dizolvarea organizației în RPR.
170. 1949, decembrie, Tel Aviv. Sinteză redactată de Elias Costiner, fost
reprezentant al JDC în România, despre activitatea de asistență a organizației
Joint în perioada 1940-1949. Documentul a fost elaborat la Tel Aviv în anul 1969.
171. 1950, iunie 30, București. Raport întocmit de Federația Comunităților

Evreiești din România (FCER) despre preluarea bunurilor rămase de la Joint,
ORT și OSE, după interzicerea activității lor pe teritoriul României.
97
172. 1955, iulie 21, București. Informare făcută de șef-rabinul Moses Rosen, către
ministrul Cultelor, privind propunerile lui Kurt Wilhelm, șef-rabinul Suediei.
Recomandă încheierea unei convenții de colaborare între guvernul român și Société
de Secours et d’Entre’Aide din Geneva, organizație din care JDC face parte.
173. 1955, august 5, Geneva. Scrisoare adresată de președintele Société de Secours

et d’Entre’Aide, Hajmann, către șef-rabinul Moses Rosen, prin care confirmă
propunerile șef-rabinului Suediei, Kurt Wilhelm, în numele acestei organizații,
privind sprijinirea evreilor din România, victime ale nazismului.
174. 1959, martie 3, Geneva. Scrisoarea lui Charles H. Jordan, director general
al JDC, prin care îl informează pe Moses A. Leavitt, vicepreședinte executiv al
JDC, cu privire la cheltuielile necesare pentru evreii din România pe anul în curs.
175. 1965, septembrie 6, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către

Departamentul Cultelor, prin care informează despre discuția purtată cu Charles
H. Jordan, director general al JDC, în legătură cu condițiile restabilirii relațiilor
dintre JDC și FCER.
176. 1965, septembrie 22, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către
Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, prin care solicită
autorizarea exportării în Israel a unui număr de 1.500 de suluri sfinte, în vederea
distribuirii acestora sinagogilor de acolo.
177. 1965, octombrie 8, Geneva. Scrisoare adresată de Moses Levine,

reprezentant JDC la Geneva, către șef-rabinul Moses Rosen, privind întârzierea
livrării matricelor cu litere ebraice, comandate de către Joint pentru comunitatea
evreiască din România.
178. 1967, februarie 1, Geneva. Aide-mémoire semnat de Moses Rosen, președinte

al FCER, și de Charles H. Jordan, vicepreședinte executiv al JDC, cu privire la
stabilirea condițiilor în care evreii din România pot beneficia de un ajutor anual,
de 600.000 de dolari, din partea organizației Joint. Acordul trebuie să obțină
aprobarea guvernului.
179. 1967, aprilie 17, București. Notă adresată de șef-rabinul Moses Rosen,
către Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, privind sosirea
în România a lui Charles H. Jordan, director general al JDC, care și-a exprimat
dorința să fie primit de către conducerea de stat.
98
DOCUMENTE
180. 1967, mai 4, București. Adresă către Departamentul Cultelor semnată de

șef-rabinul Moses Rosen. Solicită aprobare pentru oferta organizației Joint, care
vrea să cumpere de la Societatea Română de Export de Textile o cantitate de
îmbrăcăminte necesară asistării pauperilor.
181. 1967, mai 15, București. Articol apărut în Revista Cultului Mozaic (RCM).
Se informează despre știrea apărută în Buletinul Jewish Telegraphic Agency din
Geneva, cu privire la semnarea, la 27 aprilie 1967, a unui acord de colaborare
dintre FCER și Joint. Se va promova un program de sprijin a unor nevoi speciale
ale comunităților evreiești din România.
182. 1967, iunie 1, New York. Raport prezentat de Louis Broido, președintele
JDC, către Consiliul Național al JDC, privind importanța restabilirii relațiilor cu
Joint pentru evreii din România.
183. 1967, septembrie 4, București. Adresă către Departamentul Cultelor de pe

lângă Consiliul de Miniștri, semnată de șef-rabinul Moses Rosen, în legătură cu
ajutoarele acordate de către Joint și FCER. Întrucât suma de 600.000 de dolari nu
acoperă toate nevoile, JDC acceptă suplimentarea ei numai dacă cursul de schimb
valutar nu depășește suma de 18 lei pentru un dolar. Se cere aprobarea guvernului.
184. 1967-1973, București. Tabel întocmit de Secția de Asistență a FCER privind

subvențiile acordate în bani de Joint, de Federație și de către Departamentul
Cultelor, în perioada 1967-1973. Se specifică valoarea în dolari a produselor
trimise de Joint între anii 1967 și 1972.
185. 1969, februarie 15, București. Relatare din RCM, despre inaugurarea
restaurantului ritual din București, realizat cu sprijinul FCER și al JDC. Peste
300 de evrei bucureșteni mănâncă zilnic la acest restaurant.
186. 1969, iulie 10, București. Contract încheiat între Romtrans-Prestagent

din București și JDC, cu sediul la Geneva, privind executarea unor lucrări de
amenajare a imobilului din București, str. Popa Soare, nr. 18, proprietate a FCER.
187. 1970, iulie 2, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către

Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri. Transmite textul
convenției încheiate cu direcția JDC din Geneva privind sumele ce urmează să
intre în cursul anului 1970, ca sprijin al acestei organizații, în programul asistenței
nevoiașilor evrei. Este menționat și graficul bugetelor pe anii 1967-1970.
99
188. 1971, decembrie 29, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către
Emil Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat. Cere menținerea cursului de
schimb al dolarului la 18 lei. Cererea este făcută în preajma încheierii bugetului
pe anul 1972.
189. 1972, ianuarie 20, Geneva. Act adițional semnat de Moses Rosen, președinte
al FCER, și de Louis D. Horowitz, director general al JDC, în care sunt stabilite
condițiile de colaborare dintre cele două instituții pe planul asistenței sociale.
190. 1976, aprilie 9. Raportul lui Alexander Gonik, delegat al JDC în România,
către Ralph Goldman, vicepreședinte executiv al JDC, privind realizarea
programului Joint pentru îngrijirea vârstnicilor, în perioada 1967-1975.
191. 1976, mai 1, București. Relatare apărută în RCM despre Congresul

Comunităților Evreiești din România, întrunit la București, la 26 aprilie 1976.
Extrasul reprodus din Rezoluția adoptată se referă și la contribuția JDC în
domeniul asistenței sociale.
192. 1979, martie 15, București. Scrisoare adresată de șef-rabinul Moses Rosen,
lui Cornel Burtică, viceprim-ministru și ministru al Comerțului Exterior. Se
referă la piedicile pe care JDC le întâmpină din partea autorităților vamale, în
importul diferitelor produse pentru asistență, deși convenția semnată a prevăzut
scutirea de taxe vamale.
193. 1979, iulie, București. Plan de măsuri de securitate elaborat de către

Departamentul Securității Statului, cu privire la vizita delegațiilor JDC din SUA
și din Europa, cu ocazia inaugurării căminului „Amalia și șef-rabin dr. Moses
Rosen” din București.
194. 1981, noiembrie 12. Notă a Departamentului Securității Statului privind

delegația JDC din SUA, ce urmează să viziteze România. Sunt avute în vedere
măsuri pentru securitatea delegației, precum și măsuri informativ-operative și de
influențare pozitivă a acesteia.
195. 1986, martie 1, București. Plan de măsuri elaborat de către Departamentul

Securității Statului, cu privire la vizita delegației Joint în România, condusă de
Theodor Feder, directorul JDC pentru Europa. Sunt avute în vedere măsuri pentru
securitatea delegației, precum și măsuri informativ-operative și de influențare
pozitivă a acesteia.
100
DOCUMENTE
196. 1987, ianuarie 13, Paris. Referat adresat conducerii JDC de către Zvi Feine,
directorul JDC pentru România. Se referă la activitatea desfășurată de FCER cu
sprijinul organizației Joint, în domeniul asistenței vârstnicilor internați în cămine
sau aflați la domiciliu. Sunt cuprinse sugestii pentru îmbunătățirea activității.
197. 1987, octombrie 2, București. Notă a Departamentului Securității Statului

privind vizita în România a delegației Joint, condusă de președintele Heinz
Eppler. Sunt avute în vedere măsuri pentru securitatea delegației, precum și
măsuri informativ-operative și de influențare pozitivă a acesteia.
198. 1989, septembrie 4, București. Notă a Ministerului de Interne în legătură

cu vizita în România a directorului Joint pentru Europa, Alan Batkin. Sunt luate
măsuri de securitate, precum și măsuri informativ-operative și de influențare
pozitivă a oaspetelui.
199. 1990, ianuarie 20, București. Articol apărut în RCM despre ajutoarele
trimise de Central British Fund și de JDC în România, după evenimentele din
decembrie 1989.
200. 2006, București. Raport semnat de Zvi Feine, director al JDC pentru
România, privind activitatea organizației Joint în România, în perioada 1990-
2006.
201. 2010, iulie 14-15, București. Capitolul al XI-lea al raportului conducerii

FCER, prezentat la Congresul al II-lea, pe perioada 2005-2009. Capitolul se
referă la colaborarea FCER – Joint.
202. 2016, decembrie, București. Raport semnat de Israel Sharli Sabag, director
al JDC pentru România, privind activitatea organizației Joint în România, în
perioada 2007-2016.
101
Abstracts of documents
1. 1914, December 19, Bucharest. Excerpt from the article “Letters from New
York” published in the Curierul Israelit newspaper. It informs the readers about the
establishment of the organization American Jewish Relief Committee, in New
York, to raise a fund of $10,000 in order to help the Jews in Europe and Palestine.
The Relief Committee is part of the Joint Distribution Committee.
2. 1916, June 29, New York. Memo written by the Chairman of the Joint
Distribution Committee ( JDC), Felix M. Warburg, to Fulton Brylawski, consultant
and representative of the Joint Distribution Committee in Washington, by which
he is delegated to send a check of $5,000 to Charles Vopicka, US Ambassador to
Bucharest. The amount was to be distributed to the poor.
3. 1916, September 27, New York. Letter sent by Felix M. Warburg, Chairman of
the JDC, to the American Ambassador in Bucharest, Charles Vopicka, requesting
to be urgently informed on the aid to be provided to Jews, after Romania entered
the war.
4. 1916, November 23, New York. Memo of the JDC Secretary, Albert Lucas,
sent to the members appointed by the leaders of the organization into the ad-hoc
Commission for distributing the amount of $40,000 to the Jews in Romania.
5. 1916, December 25, Montreux. Letter sent by Adolf Stern, president of

the Union of Native Born Jews, to Herbert Lehman, Treasurer of the JDC. He
informs him about his efforts to distribute the $5,000 to needy Jews from the
Romanian territory not occupied by the Germans. He asks for another $5,000 in
order to help Jewish prisoners.
6. 1917, October 30, New York. Letter sent by Albert Lucas, Secretary of the
JDC, to Fulton Brylawski, JDC representative at the State Department in
Washington DC, on sending Charles Vopicka, the US Ambassador to Bucharest,
the amount of $30,000 for helping the Jews in Romania.
7. 1919, April 8 [Bucharest]. Note on organizing a Jewish Relief Committee in

Romania, signed by President Adolf Salomon, for the distribution of aid from
United States. The note is addressed to JDC New York and reports on how the
distribution of the received aid was done, as well as on the situation of the Jews in
Romania, after the First World War. He calls for new aid, in cash, food and clothing.
102
DOCUMENTE
8. 1919, May 5, Constantinople. Telegram of the Consul General of the USA,

Mr. Ravndal, to the Secretary of State in Washington DC, who conveys a message
from Hetty Goldman, the representative of the JDC in Romania, about the
serious situation of people Jewish in the country, who are in serious need of both
financial support and food and clothing; she requested the money be sent to the
address of Adolf Salomon.
9. 1919, May 27 [Bucharest]. Report signed by Adolf Salomon, President of

JDC Romania, on the distribution of $50,000 received from the JDC in February
1919, by location and social categories, attached to the letter sent by “Agudath
Israel” on June 18, 1919.
10. 1919, May 29, Bucharest. The Curierul Israelit newspaper published a piece
of information about the newly created section for Romania of the JDC. The
committee consists of 12 members from Bucharest, 4 from Iași, 2 from Galați,
and one for each of the towns of Botoșani, Dorohoi, Bacău, Piatra Neamț,
Roman, Focșani, Brăila, Constanța and Craiova. The Committee headquarters is
in Bucharest.
11. 1919, June 17, Bucharest. Letter sent by M.A. Blumer, JDC representative
for Europe, to Mrs. Lowenstein, a member of the JDC leadership, about his visit
to Romania. During the journey, he photographed various locations subsidized by
the Joint. He requires necessary medicines and medical instruments for hospitals.
12. 1919, June 19, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit newspaper
about the amounts allocated by the JDC over the period 1914-1919, in various
countries in Europe, Africa and Asia.
13. 1919, June 26, Bucharest. Piece of information published in the Curierul
Israelit newspaper on the organization of a JDC Regional Committee for
Moldova, based in Iași. Among the personalities of Iași, who are part of this
Committee, there was Moritz Wachtel, president of the Moldova Bank.
14. 1919, July 3, Bucharest. The Section for Romania of JDC, informs the
committees in the country that their new headquarters is at 55 Bradului Street,
above the “Princess Elisabeth” Polyclinic. Committees in the country are required
to urgently submit the records required by the central leadership, so as to organize
the distribution of new aid materials, as they had almost arrived.
103
15. 1919, December 11. Information letter sent by Albert Lucas, secretary of
the JDC, to the Joint Distribution Committee in New York, on the appointment
of Alexander Landesco as Joint representative in Romania. He mentions the
needs, in money and products, of the Jewish population in different regions of
the country.
16. 1920, March 17, Bucharest. Article from the Curierul Israelit newspaper
about the JDC’s representatives who called for a conference together with the
delegates of philanthropic institutions in the capital, so as to organize the Jewish
Public Assistance for the rational distribution of the aid from United States.
Conditions for the JDC to provide systematic aid were established, because, until
then, the aid only had a temporary and immediately trait. The meeting was held
in the headquarters of the “New Brotherhood” [Noua Fraternitate] Lodge.
17. 1920, March 24, Bucharest. Letter from Alexander Landesco, JDC Regional
Director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, based in
Paris. He submit a plan for the organization of Local Associations for Loans,
Constructions and Savings, so as to supports the building of standard houses and
assure proper conditions for Jews living in towns and villages. The association will
be helped, in the beginning, by the JDC, but, in time, it will have to operate with
their own resources.
18. 1920, March 25, Bucharest. Letter sent by Alexander Landesco, JDC Regional
Director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, on Adolf
Salomon’s request for the amount of $6,000 for the “Ciocanul” [Hammer] school.
19. 1920, March 26, Bucharest. Piece of information published in the Curierul
Israelit newspaper on the distribution of Pesach aid to people in need, by the JDC.
20. 1920, April 9, Bucharest. Article from the Curierul Israelit newspaper, about
the letter sent by Alexander Landesco, JDC Regional Director for Romania, to
HM Queen Marie of Romania, expressing his homage and joy for the Great
Unification. Enclosed with the letter, there was a check of 50,000 lei to be used
by HM the Queen in the fund for war orphans. Alexander Landesco is received
in audience by HM the Queen, who is directly interested in the organization of
the American welfare system. By the letter signed by the Secretary of HM, Al.
Landesco receives thanks for the amount they donated to the orphans of war and
he is assured of the support of the Queen in the JDC’s work of reconstruction.
104
DOCUMENTE
21. 1920, April 10, Bucharest. Letter sent by Oscar Leonard, JDC representative
in Romania, sent to Al. Landesco, JDC Regional Director for Romania, in which
he reports on the local meeting that took place on April 5, on public welfare.
22. 1920, April 21, Bucharest. Letter sent by Oscar Leonard, JDC representative
in Romania, sent to Al. Landesco, JDC Regional Director for Romania, on the
issue of repatriation of German and Austrian prisoners of war, ethnic Jews, from
the Romanian territory. He suggests making inquiries regarding this situation.
23. 1920, April 23, Bucharest. Piece of information published in the Curierul
Israelit newspaper on the visits paid by the JDC delegation in different locations
in Northern Bukovina, to ascertain the damage caused by the war and to provide
the needed assistance. The JDC Director for Romania donated the sum of 50,000
koronas to the Czernowitz City Hall, for a people’s canteen, to the benefit of the
poor, regardless of nationality.
24. 1920, May 4, Bucharest. Report elaborated by Alexander Landesco, JDC

Regional Director for Romania, on the estimated cost for repairing and rebuilding
houses in Panciu and Târgu Ocna, towns which had been severely affected by
bombing during the war.
25. 1920, May 4, Bucharest. Report sent by Alexander Landesco, JDC regional
director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, on Wilhelm
Filderman’s intention to establish a large Jewish bank in Bucharest, with the
support of the Joint Distribution Committee.
26. 1920, May 4, Bucharest. Report sent by Alexander Landesco, JDC Regional
Director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, on the
repatriation of Jewish Hungarian prisoners who were held in Romania.
27. 1920, May 7, Bucharest. Letter sent by James Becker, JDC former Regional
Director for Romania, to Felix M. Warburg, Chairman of the JDC New York, in
which he makes recommendations on the management of the loan of $200,000
for the cooperatives in Bessarabia.
28. 1920, May 10, New York. A JDC newsletter mentions that the regular monthly
budget for aid will be allocated an extra amount of $350,000, for Romania.
105
29. 1920, May 18, Bucharest. Report elaborated by Alexander Landesco, JDC
Regional Director for Romania, on the situation of Jews in the Maramureș region,
which suffered during the war.
30. 1920, May 21, New York. Letter from Louis Marshall, President of the
American Jewish Relief Committee, to Albert Lucas, Secretary of the JDC, in
which he asks for the translation of a page from the Official Journal, containing a
proclamation of amnesty which also affects Jewish prisoners.
31. 1920, May 22, Bucharest. Letter from Alexander Landesco, JDC Regional
Director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, on the goods
sent from New York to Romania. He asks for guidance on the general policy he
has to follow. He understands that the new policy of the JDC is to limit the aid
for those who suffered because of the war.
32. 1920, June 9, Bucharest. Letter sent by Alexander Landesco, JDC Regional
Director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, approving
the amount of $200,000 for the cooperatives in Bessarabia and the need to
establish a Union of all cooperatives, for this loan to be received.
33. 1920, June 13, Bucharest. Article from the Curierul Israelit newspaper
about the conference of JDC delegates who gathered together in Bucharest, on
June 6, 1920. It was attended by delegates from 52 towns of the Old Romania.
They adopted the action program of JDC’s Central Committee for Romania.
During the talks emphasis was placed on the start-up of Credit and Savings
Cooperative Banks, aimed at contributing to the economic development of all
those who suffered during the war.
34. 1920, June 23, New York. Letter sent to Adolf Salomon, President of JDC
Romania, by the Secretary of the JDC, Albert Lucas, informing him of the contents
of the telegram he received from Julius Goldman, JDC Director for Europe. It
is about the conference in Bucharest, on 6 June, attended by JDC representatives
from cities of the Old Romania and he expressed his deep gratitude for the help
they received from the Jews in United States, through the Joint organization.
35. 1920, July 4, Bucharest. Letter sent by Alexander Landesco, JDC Regional
Director for Romania, to Julius Goldman, JDC Director for Europe, in which he
is informed on the distribution of milk in Romania and on the development of
summer camps for ill children, as part of JDC’s action program.
106
DOCUMENTE
36. 1920, July 11, Bucharest. Article from the Curierul Israelit newspaper about
the general meeting of the Jewish Public Assistance donors in Bucharest, also
attended by representatives of the JDC in Romania. They decided to establish
a Committee of Public Welfare, chaired by Dr. Adolf Stern. The purpose of the
organization was to set social welfare services on a modern basis.
37. 1920, September 19, Bucharest. Letter sent by HM Queen Mary, published
in the Curierul Israelit newspaper, in which she is thanking Felix M. Warburg,
Chairman of the JDC, for helping the sufferers of war in Romania.
38. 1920, September 24. A.M. Goldberg’s report on the JDC’s activity in
Romania, in 1919-1920 (until August), which includes statistical data on
the Jewish population, the management of relief work and the names of the
members of the Central Relief Committee in Bucharest. It also presents the
temporary relief work and the reconstruction work carried out by the Joint
organization.
39. 1920, October 31, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit
newspaper on the positive opinions expressed in the Opinia newspaper from Iași,
on the importance of JDC’s activity. The newspaper appeals to the Romanian
public to follow the example of this American association.
40. 1920, November 3, Paris. Letter sent by James Becker, interim Director for
JDC Europe, to Alexander Landesco, JDC Regional Director for Romania, on
the amount allocated for the “Ciocanul” school.
41. 1920, December 12, Bucharest. Letter of the JDC Central Committee, the
Department for Romania, on the Conference of the Directors General of the JDC
Europe, in Vienna, on November 15-20, 1920. It was decided that aid should be
granted only to war widows, whose precarious situation required support. The
reason for the decision was the lower amount available to the JDC in United States.
42. 1920, December 24, Chicago. Letter sent by James Becker, JDC director for
Europe, to Alexander Landesco, JDC director for Romania, on the involvement
of banker Aristide Blank in the relief work in Bukovina, as he provided a loan
with very good terms.
43. 1921, January 14, New York. Letter sent by the JDC Chairman, Felix M.
Warburg, to the Romanian Ambassador of the United States, in which he
107
presented the work that the Joint has undertaken in Romania, by that time, as
well as the amounts that have been allocated to help victims of war.
44. 1921, January 30, Bucharest. Article in the Curierul Israelit newspaper about
the contribution of the JDC in the organization of Jewish Credit Cooperatives in
the Old Romania and in reopening those in Bukovina and Bessarabia.
45. 1921, June 15, Bucharest. Letter sent by Lewis Morris, JDC Regional
Director for Romania, from the JDC Executive Council in Paris, on the situation
and arrangements in the Old Romania, Bukovina and Bessarabia for closing
down branches in these territories.
46. 1922, February 26, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit
newspaper by S. Magder, about the establishment of JDC’s department for
assistance, in Kishinev. Their material contribution saved from the utmost
poverty thousands of Jewish Ukrainian refugees who were located in
Bessarabia.
47. 1922, April 11, Vienna. Letter of Alexander Landesco, European Director
of the Department of Reconstruction, to Isaac Rubinstein, JDC representative
of the Department of Reconstruction in Romania, on a loan of $10,000 granted
by the Joint for agricultural works in Bessarabia. He proposed to have a specialist
hired so that he would oversee the use of the allocated amount.
48. 1922, November 28, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit
newspaper by Dr. Lazăr Mayersohn, on the aid given to starving people in
Ukraine, by various international organizations, including the JDC.
49. 1922, December 4, [New York]. Memorandum sent by Joseph C. Hyman,

Secretary of the JDC, to Herbert Lehman, Vice-President of the JDC, on a grant
of $1,000 provided to the Girls’ Trade School in Kishinev.
50. 1923, February 24, Czernowitz. Letter sent by Isaac Rubinstein, JDC
representative of the Department of Reconstruction in Romania, to H.
Gilischensky, head of the “Morgenroit” school in Czernowitz, in connection with
the equipment in the school’s headquarters. He set forth the conditions to be
fulfilled for the Joint to allocate funds for that purpose.
108
DOCUMENTE
51. 1924, August 13. JDC’s report on refugee activities in Romania, which
includes the management of the temporary relief work and the reconstruction
work. It also presents the activity of United Evacuation Committee in Romania.
52. 1926, June 4, Berlin. Letter sent by Bernhard Kahn, JDC Director for
Europe, to the Jewish Community in Bucharest. He explain the conditions
under which the Joint is committed to contributing to the subsidies of the
“Ciocanul” school in Bucharest.
53. 1926, October 14. Letter sent by Evelyn M. Morrissey, JDC representative,
to Joseph C. Hyman, JDC Secretary, on the general activity of the American
organization in Romania. Steps have been made to fight famine in Bessarabia.
54. 1926, October 25. Statement on the amounts needed for a fund in order
to build a Public Centre in Czernowitz, which would include cultural and
educational institutions, a home for war orphans and a canteen for the needy
population of the town.
55. 1927, February 8, Berlin. Letter from Bernhard Kahn, JDC Director for
Europe, to Joseph C. Hyman, JDC Secretary, regarding the amounts granted for
the construction of the Jewish hospital in Satu Mare.
56. 1927, March 14, Bucharest. Letter of the Jewish Community in Bucharest.
The JDC Office in Berlin is informed of the measures taken so as to reorganize
the “Ciocanul” school. To this end, they calls for the material support of the Joint.
57. 1927, April 20, Berlin. Letter sent by Bernhard Kahn, JDC Director for
Europe, to Joseph C. Hyman, JDC Secretary, in which he informs him of the
difficult situation of the Jews in Romania and the aid that should be provided by
the Joint and by the American Joint Reconstruction Foundation.
58. 1927, May 4, [New York]. Report of the JDC on its activity in Romania, in
the first half of 1926. Funds were allocated for child care, emergency aid, medical
activities and refugees.
59. 1928, July 3, Berlin. Letter from the Executive European Office of the
JDC to Moritz Schweig, Secretary of the Jewish Community in Bucharest.
They express their thanks for the photos of the exhibitions displayed by the
“Focșăneanu” vocational school for girls and the “Ciocanul” school.
109
60. 1929, April 9, [Berlin]. Excerpt from a report signed by Bernhard Kahn,
JDC Director for Europe, on the subsidies granted to the Central and Southern
parts of Bessarabia which had been famine-stricken in late 1928 and early 1929.
61. 1930, June 25, Bucharest. Letter sent by Dr. Leon Ghelerter to the leadership
of the JDC in New York, requesting new subsidies for completing the building of
the “Iubirea de oameni” [Love for the people] hospital and polyclinic.
62. 1930, December 11, Berlin. Letter signed by Bernhard Kahn, JDC Director
for Europe, which informs Morris D. Waldman, Secretary of the American
Jewish Committee, about the bloody events in Borșa and the aid provided by the
Joint to the Jews who were victims of far-right legionary violence in the locality.
63. 1932, July 6, New York. Letter sent by Rabbi Jonah B. Wise, member of the
Executive Committee of the JDC, in which he informed Cyrus Adler, member of
the JDC’s board, on the consequences of floods in Romania. He called for urgent
measures to help the Jewish population with essential items, such as food and
shelter.
64. 1933, May 24, Bucharest. Letter of the leadership of the Jewish Community
in Bucharest, sent to American Joint Reconstruction Foundation, Czernowitz.
They ask, also for the year 1933, the necessary support for fulfilling the program
for sending a school group made of school children from Bucharest and from
across the province, to Techirghiol.
65. 1935, June 24, Bucharest. Briefing issued by the General Directorate of the
Police on the work for aiding Jews in Europe, including Romania, developed by
the Joint.
66. 1936, January 15, Paris. Letter signed by Bernhard Kahn, JDC Director for
Europe, and sent to Joseph C. Hyman, JDC Secretary, who expressed his thanks
for the amount allocated to aid both Jews and non-Jews in the areas affected by
famine in Bessarabia and Moldova.
67. 1937, March 4. Memorandum sent to Morris C. Troper, JDC representative

in Europe, listing the expenses incurred by the Joint in Romania, from 1916 to
1935, the special subsidies or the allocation of extra funds for various aid actions,
as well as the expenses incurred by the ORT (Organization for Rehabilitation
through Training) in Romania, especially for the professional training program.
110
DOCUMENTE
68. 1937, April 5, Bucharest. Briefing issued by the General Directorate of the Police
on a visit to Romania paid by Noel Aronovici, Secretary General of JDC for Europe,
in order to discuss the possibility of helping Jewish People’s Banks (for small loans).
69. 1937, November 30, Kishinev. Report on the subsidies granted by the JDC
for the maintenance of canteens for needy children, in the Old Romania and
Bukovina, in 1936-1937.
70. 1938, March 22, New York. Letter signed by Edward M.M. Warburg,
the Chairman of the JDC New York, and A.D. Braham, the Chairman of the
Romanian Provisional Committee from America, sent to philanthropist Leon
Fischer. They inform him about the difficult situation of the Jews of Romania and
invite him at a meeting, to discuss an aid program.
71. 1938, November 4. Letter of the JDC Executive Director to Mr. Oscar
Leonard, who, as former JDC representative in Romania, is interested in learning
about the directions of activity of the Joint in Romania. The letter includes pieces
of information on the activity of the American organization in Romania.
72. 1938, November. Memorandum written by Major F.J. Duncan, former

British military attache in Bucharest, on the important role of Jewish Credit
Cooperatives in Romania, supporting both the Jewish and non-Jewish
population.
73. 1939, December 17, Bucharest. Article signed by Wilhelm Filderman in the
Curierul Israelit newspaper, on the 25th anniversary of the establishment of the
Joint Distribution Committee, in New York. W. Filderman points out that the
JDC is not only a charitable organization, but „a worthy keeper of the noblest
principles of Judaism”.
74. 1940, July 22, Paris. Letter from Joseph Schwartz, Executive Vice-President
of the European Executive Board, to the JDC New York, on authorizing the
allocation of up to 100,000 lei to the Romanian Red Cross.
75. 1940, September 23, Budapest. Memo sent by Bertrand Jacobson and Josef
Blum, JDC representatives in Budapest, to Joseph Schwartz, Executive Vice-
President of the European Executive Board, which included information on the
needs of Jews living in Bucharest. The latter pieces of information were sent by
Moshe Ussoskin, JDC representative in Romania.
111
76. 1941, January 23. Extract from the draft budget for Romania in the first quarter
of 1941, prepared by Bertrand Jacobson. It estimated the costs for aiding the victims
and the damages caused by the earthquake of November 10, 1940.
77. 1941, February 12, New York. Reply letter sent by Moses A. Leavitt, Secretary
of the JDC, to Ruth Finer, who is interested in learning the way in which the JDC
is supporting persecuted Jews. The answer, signed by Moses A. Leavitt, contains
important information on the work of the JDC in Romania, after the Antonescu
regime came to power.
78. 1944, December 24, New York. Letter sent by JDC New York to Mr. Charles
Sonnenreich, Chairman of the United Romanian Jews of America, on sending a
report on the JDC’s activities in Romania, to be presented at the Annual Congress
of the organization.
79. 1942, June 25, Montreal. Letter of Fanny R. Alderstein, advertising

Director of the JDC, sent to Henry Broker of the Canadian Jewish Chronicle, in
which two fundamental points of the JDC’s activity in Romania are clarified.
She presents the assistance programs and the amounts already allocated during
the period 1916-1941. It is also mentioned that the JDC funds for the Jews in
Romania are blocked in the United States because of Romania’s alliance with
Nazi Germany.
80. November 1943 - January 1949. Table referring to the aid in dollars, sent by
the JDC to the Jews in Romania, between 1943 and 1948.
81. 1943, December 20, New York. Statement made by the JDC on a first draft
project for food aid, to be sent to Jews in occupied Europe, i.e. helping Jews in
Transnistria. The International Red Cross oversees the distribution of food, the
availability of whom will make it possible to also expand the project to other
regions. The statement is to be published on December 21, 1943.
82. 1944, January 20, Geneva. Letter of Jean-Etienne Schwarzenberg, Director

of the Special Assistance Division within the International Committee of the
Red Cross, sent to Saly Mayer, JDC Director for Switzerland, on buying and
distributing clothes for the Jews in Transnistria.
83. 1944, April 25, Bucharest. Wilhelm Filderman’s letter to the delegate of the
International Committee of the Red Cross in Bucharest, on the damage caused
112
DOCUMENTE
by the recent bombing of the city. He asked for interventions at the JDC and the
World Jewish Congress, so that aid would be sent.
84. 1944, July 26, Geneva. Letter of Jean-Etienne Schwarzenberg, Director of

the Special Assistance Division within the International Committee of the Red
Cross (ICRC), sent to Saly Mayer, JDC Director for Switzerland, on helping the
Jews in Romania and the repayment of loans, after the war, by the Joint.
85. 1944, November 2, Washington DC. Letter of the Executive Director of

the President’s War Relief Control Board, James Brunot, to the Executive Vice-
President of the JDC, Joseph Hyman, whereby he is informed about the situation
of the Jews from Romania. It also mentions the needed amount, given the
situation.
86. 1944, November 3, Geneva. Letter of Jean-Etienne Schwarzenberg, Director

of the Special Assistance Division within the International Committee of the
Red Cross (ICRC), sent to Saly Mayer, JDC Director for Switzerland, on making
a payment to the treasury of the ICRC in order to help the Jews of Romania.
87. 1944, November 5, Bucharest. Report of the Autonomous Commission

for Relief during 1942 - September 30, 1944, published in the Curierul Israelit
newspaper. It presents the fund raising made among Jews in Romania, in order
to help those in Transnistria, victims of the Bucharest pogrom, evacuees from
the province, etc. Significant aid from the JDC began to arrive in the summer of
1944, through the International Red Cross.
88. 1944, December 17, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit
newspaper about the reception given to mark two years of activity of the
International Committee of the Red Cross, in Romania.
89. 1945, January 4, Bucharest. Memo of the Federation of Unions of Jewish

Communities, sent to the Distribution Committee for Aiding Jewish Refugees
from Hungary. It refers to granting aid to each refugee who goes to Palestine.
90. 1945, January 7, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit

newspaper, about the work of the Joint’s Committee in Romania under the
chairmanship of Wilhelm Filderman, in agreement with the International
Committee of the Red Cross, during the period of August 25 to October 4,
1944. The Autonomous Commission for Relief distributed aid in cash and
113
items, totaling two hundred million lei, of which one hundred million lei was
contributed by the Jews of Romania.
91. 1945, January 12, Bucharest. Press release published in the Neamul Evreesc
[The Jewish Nation] newspaper, on the decision of the Joint in Romania, in
connection with the International Committee of the Red Cross, to provide
support for the medical recovery of the Jews who had been repatriated from
Transnistria, those released from political prisons and camps, invalids, as well as
widows and orphans resulted from the pogrom of June 1941, in Iași.
92. 1945, January 14, Bucharest. Article published in the Curierul Israelit
newspaper, about the aid granted in November 1944 by the Joint to the Jews
who were repatriated from Transnistria, to those who returned from camps and
prisons, from forced labor camps, to refugees from Hungary and Poland, to certain
hospitals and senior homes, as well as for the support of impoverished families.
93. 1945, February 25, Bucharest. Memo of the Joint leadership in Romania, sent
to the Jewish Community in Ginta, Holod region, Bihor County, by which they are
announced that they were sent by postal check, the aid for the month of February.
94. 1945, April 13, Bucharest. JDC’s request, more precisely the Committee for
Romania, to the Minister of Health and Social Welfare. They require approval for
the import medicines and narcotic painkillers needed to treat typhus.
95. 1945, April 28, Bucharest. Memo by which the Special Committee for the
assistance of repatriated deportees, within the Federation of Unions of Jewish
Communities is informed about the conditions according to which JDC agreed
to assist former deportees. Aid is conditioned on the way in which the Jews of
Romania perform their duties. The support of foreign refugees and orphans who
returned from Transnistria is covered from JDC funds only.
96. 1945, May 5, Bucharest. Memo according to which the Jewish Democratic
Group of Someș County is notified that the JDC approved a one-time aid
of 60,000 lei for 59 people in their county. Such aid is allocated only to those
returning from forced labor detachments. Former deportees were to be helped
from other sources.
97. 1945, May 18, Bucharest. Memo to the Jewish Community of Fălticeni
according to which it answers the request of the Community for the JDC to support
114
DOCUMENTE
the rebuilding and endowment of the Jewish hospital and bath in the respective
place. Support is conditional upon the contribution of wealthier local Jews.
98. 1945, May 18, Bucharest. Memo according to which the “Antal Márk”
organization Cluj is notified that the JDC has given them further support,
amounting to 4 million lei.
99. 1945, May 21, Bucharest. Memo according to which the Committee for
distributing aid to Jewish refugees from Poland is notified that Polish Jews staying
in the territory of Northern Transylvania are approved to get the required clothes
from the JDC warehouse.
100. 1945, May 22, Bucharest. Memo of the Joint leadership for Romania, sent
to the senior home in Galați. They approved the amount of 2,000,000 lei for
urgent repair works, as well as for endowing and refurbishing the home.
101. 1945, May 22, Bucharest. Memo of the Joint leadership for Romania, sent
to the Israelite Hospital in Galați. They are told that they were granted 6,000,000
lei for urgent repair works, as well as for endowing and refurbishing the hospital.
102. 1945, June 8, Bucharest. Memo sent by the Federation of Unions of Jewish
Communities to the Jewish Community of Bucharest, about the JDC’s decision to
grant the amount of 30,000,000 lei, aid for the Community, so that they manage to
pay the salaries of civil servants, of teachers and pensions for the month of May 1945.
103. 1945, July 17, Bucharest. Report on the JDC’s decision to raise more funds
for Romania, in order to aid former deportees passing through the country and
to support emigration.
104. 1945, August 6, Bucharest. Note sent to the Safty Inspectorate of the Capital
on the establishment, in the whole country, of 12 Small Credit Cooperatives,
including the Capital. The purpose of these cooperatives, which are supported by
the JDC, is to help Jewish people, especially craftsmen, for their economic recovery.
105. 1945, November 4, Bucharest. Memo on behalf of the US representative

in Romania, Roy M. Melbourne, sent to Vasile Stoica, Minister Plenipotentiary,
Secretary General of the Ministry of Foreign Affairs. They require approval for the
stay of Bertrand Jacobson, a US citizen, in Bucharest, as Special Representative
of the JDC in Romania. In this capacity, he would lead the implementation of
115
the help program for various institutions subsidized by the Jewish communities
in Romania.
106. 1945, November 4, Bucharest. Note signed by Lascăr Șaraga, the Secretary
General of the Federation of Unions of Jewish Communities of Romania, about a
decision made by the JDC without informing the Federation. He emphasizes the
principle of cooperation with the Unions of Jewish Communities, the only legal
representative bodies of this population.
107. 1946, January 9, Bucharest. Memo of the Minister of Foreign Affairs, sent to
the Minister of Internal Affairs. He requests the approval for operation of the JDC
organization in Romania, under the leadership of Bertrand Jacobson, a US citizen.
They want to continue the work of assistance for repatriated Jews and for the poor
Jews of Romania. They will work independently from the International Red Cross.
108. 1946, January 14, Bucharest. Memo of the General Directorate of the Police,
sent to Bertrand Jacobson, the official representative of the JDC for Romania,
according to which is announced that the Ministry of Interior Affairs approved
the operation of the JDC in Romania under his leadership.
109. 1946, July 15, Bucharest. Memo of the Joint leadership for Romania to the
“Ciocanul” Industrial Gymnasium. They are informed about the amount which was
approved for the maintenance of the boarding building, for the month of July 1946.
110. 1946, August 3, Bucharest. Report of the Service for the distribution of aid
provided by the JDC. It specifies the categories of persons and the categories of
aid granted during the month of July 1946.
111. 1946, September 6, Bucharest. Report on the Joint activity in Romania. It

is mentioned that, during the Antonescu regime, the organization operated under
the aegis of the International Red Cross.
112. 1946, November 21, Bucharest. Memo of the JDC leadership for Romania,
sent to the Orthodox Jewish Community in Luduș, Turda County. They are told
of the Joint’s decision to grant a cash aid to local poor Jews, for the winter.
113. 1947, January 18, Bucharest. News published in the Neamul Evreesc
newspaper about the aid granted by the JDC to the Jews interned in Cyprus by
the United Kingdom.
116
DOCUMENTE
114. 1947, February 1, Bucharest. Report published in the Unirea [The Union]
newspaper about the presence, in Bucharest, of Joseph Schwartz, the Executive
Director of the JDC for Europe. On this occasion, during his meeting with the
leadership of the Jewish Democratic Committee, they discussed the need for the
Joint to subsidize the process of labor retraining of the Jewish population. They
also discussed the reorganization of the Joint Committee for Romania.
115. 1947, February 4, Bucharest. Memo of the Jewish Community of Bucharest,

sent to the Federation of Unions of Jewish Communities, on the conversation
of the communal delegation with Joseph Schwartz, the Executive Director of
the JDC for Europe, during his visit at Bucharest. They discussed about the
cooperation between the Community and the Joint and asked for a representative
of the Community to participate in the JDC Council for Romania.
116. 1947, March 1. Article signed by Sandu Lieblich, leading member of the
Jewish Democratic Committee, in the Unirea newspaper, about the immediate
support for reconstruction provided by JDC.
117. 1947, March 22, Bucharest. Article written by Sandu Lieblich, leading
member of the Jewish Democratic Committee, in the Unirea newspaper about
the program of the JDC in Romania. The purpose of this organization, in the
context of the time, was to provide substantial assistance to refugees, widows and
orphans, all those who suffered and were victims of the fascist regime.
118. 1947, May 8, Bucharest. Memo of the JDC organization for Romania, sent
to the Jewish Community in Sovata, Mureș County, including an inventory list of
medicines and sanitary materials that were given to that Community.
119. 1947, June 21, Bucharest. Article in the Unirea newspaper about the
meeting of the new Central Committee of the JDC for Romania, which gathered
in Bucharest on June 16.
120. 1947, September 14, Bucharest. Article published in the Unirea newspaper
about the organizational decisions made by the JDC’s leadership in Romania. It
also mentioned the prerogatives of the Committee, whose task was to coordinate
the entire activity of distributing the aid.
121. 1947, October 12, Bucharest. Article in the Unirea newspaper about the
meeting of the JDC’s Central Committee in Romania. They discussed about the
117
distribution of the budget for various fields of assistance. They accepted Wilhelm
Filderman’s resignation from the position of JDC chairman.
122. 1947, November 28, Bucharest. Report of Service II of the General

Directorate of State Safty, about the damage inflicted by the British upon the
ships Pan Crescent and Pan York, as they were about to carry Jewish emigrants
to Palestine. The ships were being repaired in Constanța Harbor, with funds
provided by the Joint.
123. 1948, February 2, Bucharest. Account from the Viața evreiască [ Jewish life]
newspaper, on the statements of Joseph Schwartz, JDC Director for Europe, during
his visit to Romania. The Joint representative referred to the intensification and
diversification of support, to be provided not only to Jews, but to the general population.
124. 1948, February 17, Bucharest. Briefing of the Directorate of State

Safty, Service II, Office 1, on the JDC’s activity in the years 1940-1947. The
document mentions that the acknowledged aim of this organization is to support
different categories of poor Jews, especially those returning from deportation
and concentration camps and the not-acknowledged purpose is to support the
clandestine emigration of Jews, from Romania to Eretz-Israel.
125. 1948, February 25, Bacău. Briefing issued by the Bacău County Safty
Service, sent to the Regional Safty Inspectorate of Iași, Section II, about the
JDC’s activity in Bacău. Given the new directives, the distribution of aid will be
performed by the local Jewish Community, without the involvement of Zionist
organizations. The received aid will be directed primarily towards labor retraining.
126. 1948, February 26, Piatra Neamț. Briefing issued by the Neamț County
Safty Service, Office II, sent to the Regional Safty Inspectorate of Iași, Section II,
about the assistance activity of the JDC in Neamț County. It is mentioned that
the organization does not make political propaganda against the regime of the
People’s Republic of Romania.
127. 1948, February 28, Iași. Report of the Regional Safty Inspectorate of Iași,
sent to the Directorate of State Safty, Service II, Office 1. This is a report on the
organization’s work in Iași, Bacău, Roman, Piatra Neamț, Huși and Vaslui, as
well as on the nature of the granted aid. The distribution of aid was also done by
Zionist organizations. As of 1948, this became the exclusive task of the Federation
of Jewish Communities and of local communities.
118
DOCUMENTE
128. 1948, March 12, Bucharest. Report of the Directorate of State Safty,
Service II, Office 1, about the clandestine departure of Jews, their emigration to
Palestine and the role of the JDC in organizing and supporting them.
129. 1948, April 6. Memo of the Joint’s Central Committee for Assistance, sent
to the Union of Spanish Rite Israelite Communities. It confirms having received
the report on the distribution of the Joint’s aid, amounting to 20,000 lei, for
February, and they are informed that the same amount is approved for March.
130. 1948, April 7, Bucharest. Account of Paul Davidovici, leading member of

the Jewish Democratic Committee and JDC, published in the Unirea newspaper,
on the issues caused by the social and occupational labor retraining of the Jewish
population in the new socio-political context of Romania. The same issues were
to be discussed about at the Joint Conference in Paris.
131. 1948, April 15, Bucharest. Memo of the JDC leadership from Romania to
the Autonomous Orthodox Israelite Community in Bistrița on support for the
maintenance of the Talmud-Torah school, in March the same year.
132. 1948, April 17, Bucharest. Memo of the JDC leadership from Romania
sent to the Societatea Cooperativă de Credit și Economie [The Cooperative Society
for Credits and Savings], in Timișoara. The banking institution is informed that
they were granted a loan of 200,000 lei for further action to help the process of
labor retraining of the members of their associations.
133. 1948, April 19, Bucharest. Memo of the Joint’s Central Committee for
Assistance, sent to the Jewish Community of Ruscova, Maramureș County, on
the distribution of items to certain persons, as indicated by the Community.
134. 1948, April 20, Bucharest. Letter send by the leadership of JDC Romania to
“Agudath Israel”, the Workers Youth Association in Mediaș, on the support they
were granted for maintaining the orphanage of the town, for April.
135. 1948, April 20, Bucharest. Letter send by the leadership of JDC Romania
to the Central Bureau of the Autonomous Orthodox Israelite Community of
Cluj, on the support they were granted for administrative, religious and ritual
needs, for April.
119
136. 1948, April 21, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania, sent
to the Autonomous Orthodox Israelite Community from Năsăud, providing
support to the maintenance fund of the Talmud-Torah school, for April.
137. 1948, April 21, Bucharest. Letter sent by the leadership of JDC Romania to
the Jewish Community in Blaj, on the support they were given for the maintenance
fund of the Talmud-Torah school, for April. The letter specified the conditions
under which support was to be given.
to the Jewish Community of Timișoara on the support granted for their aid fund,
to help needy Jewish students, for April.
139. 1948, April 22, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania, sent to
the Jewish Community of Timișoara, on support they granted to the maintenance
fund of the ambulatory “Filantropia” hospital, for April.
to the Jewish Community in Petroșani, Hunedoara County, on the support they
granted for the maintenance of the Talmud-Torah school, for April.
to the People’s Bank for Small Credit from Cluj. They confirm the reissue of
200,000 lei, representing support granted to the “Antal Márk” organization.
the [Organization] for the Protection of Jewish orphans in Transylvania (Oradea),
on the support they granted to the apprentice home, for the maintenance fund,
for April.
143. 1948, April 26, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania,
sent to the Autonomous Orthodox Israelite Community of Brasov. They
confirm the approval of the maintenance fund for the Talmud-Torah school,
for April.
to the Autonomous Orthodox Israelite Community of Gherla. They confirm
their support for the maintenance of the canteen, for April.
120
DOCUMENTE
to the Jewish Community in Reghin. They confirm having sent the maintenance
fund for the community canteen, for April.
the Jewish Community in Târnăveni, on the support granted for the maintenance
fund of the Talmud-Torah school, for April.
to the “Mizrahi” organization of Alba-Iulia, on support the support they were
granted for the maintenance of the “Beit Itzchak” orphanage.
to the “Terapia” Jewish hospital of Arad. They confirm having received the report
on the maintenance of the hospital in the month of March and confirm having
granted them new aid, for April.
to the “Agudath Israel” Workers’ Organization in Sibiu, on the support granted
for the maintenance fund of the orphanage, for April.
to the People’s Bank for Small Credit in Cluj, on sending funds required for the
maintenance of the Jewish orphans’ home in Transylvania.
to the Jewish Community in Brașov. They confirm having sent medicines and
medical supplies required for the needs of the poor, local Jews.
152. 1948, May 6, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania, sent
to the Jewish Community in Șimleul Silvaniei. They confirm having sent a new
allocation of items, for 151 people to be helped.
153. 1948, May 6, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania, sent to
the Jewish Community in Tășnad. They confirm having sent the required items,
to be distributed for the needs of the poor, local Jews.
to the Autonomous Orthodox Israelite Community of Baia Mare. They are
121
announced of a decision to grant support to the maintenance fund of the medical

office operating within the local Community.
to the OSE (Oeuvre de Secours aux Enfants) organization in Sinaia. They are
notified that a further quantity of food has been allocated for their members.
156. 1948, May 14, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania, sent to the
Jewish Community in Bucharest, about the “Ciocanul” industrial high school. The
latter are granted support for the maintenance fund of the boarding building, for May.
157. 1948, July 22, Craiova. Report on the Joint’s activity, issued by the Regional
Safty Inspectorate of Craiova. There are four branches: in Craiova, Turnu Severin,
Târgu Jiu and Râmnicu Vâlcea. They distribute food, medicines, clothing and money.
158. 1948, August 5, Iași. Report of the Regional Safty Inspectorate of Iași, sent to
the General Directorate of State Safty, about the government’s decision on the activity
of the Joint in Romania. The Joint cannot send any aid without the prior approval
of the Federation of Unions of Jewish Communities. The received aid can only be
distributed by local communities, without any assistance from a JDC representative.
159. 1948, August 20, Bucharest. Memo of the JDC leadership in Romania,
sent to the Autonomous Orthodox Israelite Community of Luduș – Turda.
They announce cash support for poor Jews, former prisoners who had recently
repatriated from the Soviet Union.
160. 1948, August 20, Bucharest. Note issued by the Capital Safty Inspectorate
on the JDC’s activity in Bucharest. It lists Jewish institutions, including the
labor retraining stations that benefited from the support and maintenance of the
organization.
161. 1949, January 7, Beiuș. Memo of the Autonomous Orthodox Israelite

Community of Beiuș, sent to the JDC leadership in Romania, requesting the
shipment of the approved medicines by mail parcel.
162. 1949, March 4, Bucharest. Decision no. 197 of the Council of Ministers,
prohibiting the following organizations: Joint, ORT and OSE on the territory of
the People’s Republic of Romania. All assets of these organizations became the
property of the Federation of Unions of Jewish Communities.
122
DOCUMENTE
163. 1949, March 12, Bucharest. Article published in the Unirea newspaper,
announcing the decision of the Council of Ministers, prohibiting the activity of
the JDC in Romania. The welfare of citizens, irrespective of nationality, is the
responsibility of government and of the organizations in charge of this issue.
164. 1949, March 12, Bucharest. Information note on the order to close the JDC
down, as well as the organizations it subsidized. Their budget was taken over by
the State.
165. 1949, March 21, Bucharest. Information note on the mood among the
Jewish population, after the authorities banned the Joint and the Women’s
International Zionist Organization (WIZO), from operating on the territory of
the People’s Republic of Romania.
166. 1949, April 9, Bucharest. Statement on how the overall situation of the
Jewish population in Romania changed after the implementation of the decision
of the Council of Ministers, in 1949, which prohibited the activity of the Joint
and of other organizations under its auspices.
167. 1949, April 13, Bucharest. Information note of the Directorate of Security
in the Capital, on closing down the “Alinarea” [Relief ] society, which took care of
Jews who suffered from tuberculosis, with the support of the JDC.
168. 1949, June 12, Bucharest. Information note of the Directorate of Security
in the Capital, on the change of name of the Federation of Unions of Jewish
Communities into the Federation of Jewish Communities (Mosaic). This specified
that the Federation was to manage the assets left from the Joint.
169. 1949, October 5, Bucharest. Report of the General Directorate of the

People’s Security on the situation of several leaders and officials of the JDC, after
the dissolution of the organization, in the People’s Republic of Romania.
170. 1949, December, Tel Aviv. Summary written by Elias Costiner, the former
JDC representative in Romania, about the welfare work of the Joint in the period
1940-1949. The document was drafted in Tel Aviv, in 1969.
171. 1950, June 30, Bucharest. Report made by the Federation of Jewish
Communities of Romania (FEDROM), on the takeover of assets from the Joint,
ORT and OSE, after their activity was banned in Romania.
123
172. 1955, July 21, Bucharest. Briefing sent by Chief Rabbi Moses Rosen, to
the Minister for Religious Affairs, on the proposals made by Kurt Wilhelm,
Chief Rabbi of Sweden. He recommended signing an agreement on cooperation
between the Romanian government and the Société de Secours et d’Entre’Aide
from Geneva, that the JDC organization was part of.
173. 1955, August 5, Geneva. Letter sent by Mr. Hajmann, the President of
Société de Secours et d’Entre’Aide, to Chief Rabbi Moses Rosen, confirming the
proposals of Chief Rabbi of Sweden, Kurt Wilhelm, on behalf of this organization,
for supporting the Jews in Romania, victims of Nazism.
174. 1959, March 3, Geneva. Letter sent by Charles H. Jordan, General Manager
of the JDC, in which he informs Moses A. Leavitt, Executive Vice-President of
the JDC, of the costs entailed by the aid for the Jews in Romania, during the year.
175. 1965, September 6, Bucharest. Memo sent by Chief Rabbi Moses Rosen
to the Department of Religious Affairs, informing them on his discussion with
Charles H. Jordan, General Manager of the JDC, on the conditions to restore
relations between the JDC and FEDROM.
176. 1965, September 22, Bucharest. Memo of Chief Rabbi Moses Rosen,
sent to the Department of Religious Affairs within the Council of Ministers,
requesting the authorization to export to Israel a number of 1,500 holy scrolls, for
them to be distributed to synagogues, there.
177. 1965, October 8, Geneva. Letter sent by Moses Levine, JDC representative
in Geneva, to Chief Rabbi Moses Rosen, on the late delivery of matrices of Jewish
letters, commissioned by the Joint for the Jewish Community in Romania.
178. 1967, February 1, Geneva. Aide-mémoire signed by Moses Rosen, president

of FEDROM, and Charles H. Jordan, Executive Vice-President of the JDC,
establishing the conditions under which the Jews of Romania can benefit from
an annual aid of $600,000 from the Joint. The agreement is to be approved by
the government.
179. 1967, April 17, Bucharest. Note send by Chief Rabbi Moses Rosen, to the
Department of Religious Affairs within the Council of Ministers, on the arrival of
Charles H. Jordan in Romania, the General Manager of the JDC, who expressed
his wish to be received by the state leadership.
124
DOCUMENTE
180. 1967, May 4, Bucharest. Memo sent to the Department of Religious Affairs
by Chief Rabbi Moses Rosen. He requests approval for the offer of the Joint, an
organization which wants to buy a large quantity of clothes from the Romanian
Society of Export of Textiles, in order to aid the poor.
181. 1967, May 15, Bucharest. Article published in Revista Cultului Mozaic
[The Review of the Mosaic Religion] newspaper. It informs the readers about
the news, first published in the Jewish Telegraphic Agency Bulletin in Geneva,
about the collaboration agreement signed by the FEDROM and the Joint. This
will promote a program to support special needs of Jewish Communities of
Romania.
182. 1967, June 1, New York. Report presented by Louis Broido, President of
the JDC, to the National Council of the JDC, on the importance of the Joint’s
renewed relations, for the Jews of Romania.
183. 1967, September 4, Bucharest. Memo sent to the Department of Religious

Affairs within the Council of Ministers by Chief Rabbi Moses Rosen, in
connection with the aid granted by the Joint to the FEDROM. Since the amount
of $600,000 does not cover all the needs, the Joint accepts to supplement the
amount provided that the exchange rate does not exceed the rate of 18 lei per
dollar. He asks for the government’s approval.
184. 1967-1973, Bucharest. Table sent by the Assistance section of the FEDROM
on the cash subsidies provided by the Joint, the Federation and the Department
of Religious Affairs, in 1967-1973. This specifies the value, in dollars, of the goods
sent by the Joint between 1967 and 1972.
185. 1969, February 15, Bucharest. Article in Revista Cultului Mozaic newspaper
about the opening of the ritual restaurant in Bucharest, with the support and the
FEDROM and the JDC. Over 300 Jews from Bucharest eat daily at this restaurant.
186. 1969, July 10, Bucharest. Contract signed by Romtrans-Prestagent of

Bucharest and the JDC, based in Geneva, on the rehabilitation of a building,
located at 18 Popa Soare Street, a property of the FEDROM.
187. 1970, July 2, Bucharest. Memo sent by Chief Rabbi Moses Rosen, to the
Department of Religious Affairs within the Council of Ministers. He attached
the text of the agreement concluded with the JDC leadership from Geneva, on
125
the amounts to be sent in 1970, as support from this organization to the assistance
program for poor Jews. The budget charts for 1967-1970 is also included.
188. 1971, December 29, Bucharest. Memo sent by Chief Rabbi Moses Rosen
to Emil Bodnăraș, Vice-President of the State Council. He asks to keep the
exchange rate of the dollar to 18 lei. The memo is sent on the eve of the conclusion
of the budget plan for 1972.
189. 1972, January 20, Geneva. Addendum signed by Moses Rosen, President
of the FEDROM, and Louis D. Horowitz, General Manager of the JDC, which
sets out the terms of cooperation between the two institutions, in terms of social
assistance.
190. 1976, April 9. Report sent by Alexander Gonik, JDC’s delegate in Romania,
to Ralph Goldman, Executive Vice-President of the JDC, on the implementation
of the Joint program for the care of the elderly, during 1967-1975.
191. 1976, May 1, Bucharest. Article from the Revista Cultului Mozaic newspaper,
about the Congress of the Jewish Communities from Romania, which took place
on April 26, 1976. The excerpt of the adopted Resolution also refers to the Joint’s
contribution in the field of social work.
192. 1979, March 15, Bucharest. Letter sent by Chief Rabbi Moses Rosen, to
Cornel Burtică, Deputy Prime Minister and Minister of Foreign Trade. He refers
to various obstacles made-up by the customs authorities when the Joint tried to
import various products for assistance, despite the fact that the signed convention
provided an exemption of duties.
193. 1979, July, Bucharest. Security action plan developed by the State Security
Department, on the occasion of the visit paid by US and European JDC
representatives who participated in the inauguration of the “Amalia and Chief
Rabbi Dr. Moses Rosen” senior home in Bucharest.
194. 1981, November 12. Memo of the State Security Department on the visit of
the JDC’s American delegation, to take place in Romania. The officer referred to
security measures for the delegation, as well as to informative-operative measures
to influence the visitors in a positive way.
126
DOCUMENTE
195. 1986, March 1, Bucharest. Action plan developed by the State Security
Department, on the visit to Romania of the Joint’s delegation, led by Theodor
Feder, JDC Director for Europe. The officer referred to security measures for the
delegation, as well as to informative-operative measures to influence the visitors
in a positive way.
196. 1987, January 13, Paris. JDC report sent to the leadership of the JDC by Zvi
Feine, the JDC Country Director for Romania. He refers to the work developed
by FEDROM, with the Joint’s support, in assisting elderly, hospitalized Jews, as
well as those living at home. He also includes suggestions for the improvement
of the activity.
197. 1987, October 2, Bucharest. Memo of the State Security Department on the
visit to Romania of a Joint delegation led by President Heinz Eppler. It refers to the
measures to be made for the security of the delegation, as well as to informative-
operative measures in order to have a positive influence on the visitors.
198. 1989, September 4, Bucharest. Memo of the State Security Department, in

connection with the visit to Romania of the Joint Director for Europe, Mr. Alan
Batkin. The officer referred to security measures for the delegation, as well as to
informative-operative measures to influence the visitors in a positive way.
199. 1990, January 20, Bucharest. Article in the Revista Cultului Mozaic
newspaper about the aid sent by the Central British Fund and the JDC to
Romania after the events from December 1989.
200. 2006, Bucharest. Report signed by Zvi Feine, JDC Director for Romania,
on the Joint’s activity in Romania between 1990-2006.
201. 2010, July 14-15, Bucharest. Chapter 11 of the report, for the period
2005-2009, presented at FEDROM’s 2nd Congress. The chapter refers to the
collaboration between FEDROM and the Joint.
202. 2016, December, Bucharest. Report signed by Israel Sharli Sabag, JDC
Director for Romania, on the Joint’s activity in Romania between 2007-2016.
127
Documente
1914, decembrie 19, București. Extras din articolul „Scrisori din New York”,
apărut în Curierul Israelit, despre înființarea, la New York, a organizației
American Jewish Relief Committee, care urma să strângă un fond de 10.000
dolari pentru ajutorarea evreilor din Europa și Palestina. Comitetul de ajutorare
reprezintă o componentă a organizației Joint Distribution Committee.
„Scrisori din New-York”
[…]
Pentru a ajuta evreii în suferinţă din cauza războiului european, evreii din
Statele Unite au organizat un comitet sub denumirea de „American Jewish Relief
Committee”1 care va strânge un fond de 10 milioane de dolari cu care sumă se
va ajuta evreii din Europa şi Palestina. Preşedintele comitetului e Louis Marshall
având ca membri pe Oscar Straus, Brandeis, Jacob Schiff, dr. Magnes şi alte
persoane marcante, reprezentând toate nuanţele iudaismului american.
Comitetul provizor pentru afacerile sioniste locale, constituit la New York,
cu scopul de a veni în ajutorul Comitetului de Acţiune, îşi îndeplineşte misiunea
cu mare succes. Preşedintele Brandeis a întreprins împreună cu dr. Schmarjah
Levin fondul de 100.000 dolari pentru instituţiile palestiniene. Pretutindeni
reprezentanţii sionismului sunt primiţi cu entuziasm, iar în Chicago, în urma unui
discurs al lui Brandeis, milionarul Rosenwald a promis o contribuţie lunară de
1.000 dolari, pentru toată durata războiului.
[…]
(Curierul Israelit, 19 decembrie 1914.)
1. Ştirea cu privire la înfiinţarea acestui comitet a apărut cu întârziere. Totuşi este important de menţionat
faptul că redactorii ziarului au considerat necesar să consemneze evenimentul. În realitate, conform
documentelor, organizația Joint s-a înfiinţat mai devreme. La 31 august 1914, Henry Morgenthau Sr.,
ambasadorul Statelor Unite în Turcia, a trimis o telegramă lui Iacob Schiff, evreu american filantrop, ulterior
cofondator al Joint Distribution Committee. Solicita un ajutor de 50.000 de dolari pentru evreii din Palestina,
întrucât, în condiţiile Primului Război Mondial, nu mai puteau fi subvenţionaţi de evreii europeni. În urma
acestei telegrame, la 27 noiembrie 1914, s-a constituit oficial organizația Joint Distribution Committee, prin
fuzionarea a două comitete evreieşti americane de ajutorare: Central Relief Committee for the Relief of Jews
şi American Jewish Relief Committee. Mai târziu, s-a alăturat şi People’s Relief Committee. Scopul noului
Comitet a fost sprijinirea evreilor loviţi de consecinţele Primului Război Mondial.
128
DOCUMENTE
1916, iunie 29, New York. Adresa președintelui JDC, Felix M. Warburg, către
Fulton Brylawski, consultant și reprezentant al JDC la Washington DC,
prin care îl împuternicește să transmită un cec de 5.000 dolari lui Charles
Vopicka, ambasadorul Statelor Unite ale Americii la București. Suma urma a
fi distribuită pauperilor.
29 iunie 1916
Dl Fulton Brylawski
Jenifer Bldg.
Washington DC
Dragă domnule Brylawski,
Aveți, vă rog, amabilitatea să telegrafiați, prin Departamentul de Stat, cecul

atașat în valoare de 5.000 de dolari, pe care l-am emis pe numele funcționarului
însărcinat cu plățile de la Departamentul de Stat, către Ch. Vopicka, ambasadorul
american la București, să fie predat de acesta către dr. Paul Marcovici, Bulevardul
Carol I, nr. 15, București, pentru ca suma să fie distribuită celor nevoiași2.
Vă mulțumesc pentru amabilitate.
Al dvs. devotat,
Președintele Joint Distribution Committee3
(JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from the Chairman of the JDC to
Fulton Brylawski, 06/29/1916.)
2. Acest document reprezintă prima informație pe care o cunoaștem cu privire la ajutorul acordat de Joint
Distribution Committee evreilor din România.
3. Felix M. Warburg.
129
1916, septembrie 27, New York. Telegramă trimisă de Felix M. Warburg,

președintele JDC, lui Charles Vopicka, ambasadorul SUA la București,
solicitând informații urgente privind ajutorarea evreilor în urma intrării
României în război.
Joint Distribution Committee, reprezentând Uniunea Evreilor din America,

a trimis următoarea telegramă, către ambasadorul american din București,
România, prin Departamentul de Stat, Washington DC.
Așteptăm cu nerăbdare informații despre soarta evreilor din România, în
special despre nevoile lor cauzate de intrarea acestei țări în război4. De asemenea,
vrem să știm ce ajutor în numerar este de necesitate vitală5.
(Semnează) Felix M. Warburg

Președinte JDC
52 William Street, NY
Trimis spre publicare de către

Albert Lucas, Secretar JDC
50 Pine St., NY
27 septembrie 1916
(JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from Felix M. Warburg to

Albert Lucas, 09/27/1916.)
4. La 27 august 1916, România a declarat război Imperiului Austro-Ungar. La rândul lor, Germania și Turcia au
declarat război României la 28 și respectiv 30 august. Pe 31 august, Bulgaria a atacat România fără declarație de
război, care va fi făcută abia la 1 septembrie 1916.
5. La data de 31 octombrie 1916, Charles Vopicka, ambasadorul Statelor Unite la București, a transmis următorul
răspuns: „[…] Conform informației primite de la prim-ministru, obștea evreiască susține că un ajutor de 40.000
de dolari este necesar imediat, pentru ajutorarea evreilor aflați în mizerie” ( JDC NY Archives, Collection: 1914-
1918, F #142, Letter from Fulton Brylawski to Felix M. Warburg, 10/31/1916).
130
DOCUMENTE
1916, noiembrie 23, New York. Adresa Secretarului JDC, Albert Lucas, către
membrii numiți de conducerea organizației în Comisia creată ad-hoc, pentru
transmiterea sumei de 40.000 de dolari evreilor din România.
23 Noiembrie 1916
Dlui Isidore Hershfield

Dlui Samuel Dorf
Dlui Peter Wiernik
Domnilor,
Permiteți-mi să vă informez că, în temeiul unei Rezoluții adoptate de
conducerea Joint Distribution Committee la întrunirea din 16 noiembrie a.c., ați
fost numiți într-un subcomitet, împreună cu dl Herbert H. Lehman, trezorier, în
vederea distribuirii sumei de 40.000 de dolari pentru România.
Hotărârea este după cum urmează: să fie numit un subcomitet care să
coopereze cu trezorierul, pentru a găsi metoda cea mai bună de transmitere a
banilor. Comitetul a hotărât să remită suma de 10.000 de dolari cât mai curând
posibil, prin Departamentul de Stat, organizațiilor evreiești din România. Avem
rugămintea ca organizațiile către care au fost trimise sumele să confirme primirea
acestora. După primirea confirmării, Comitetul va continua să trimită ajutorul,
până la suma de 40.000 de dolari.
Comitetul a hotărât, de asemenea, ca organizațiile din România să fie
informate că nu este de dorit ca ele să intre în legătură cu alte agenții. Joint
Distribution Committee a făcut toate investigațiile necesare pentru a afla nevoile
de asistență. Subcomitetul să raporteze la întâlnirea următoare.
Dacă o să-mi transmiteți problemele ivite, ele vor fi în atenția mea.
Cu devotament,
Secretarul Joint Distribution Committee6
(JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from Secretary Joint Distribution
Committee to Mr. Isidore Hershfield... etc., 11/23/1916.)
6. Albert Lucas.
131
1916, decembrie 25, Montreux. Scrisoarea lui Adolf Stern, președintele Uniunii
Evreilor Pământeni, către Herbert Lehman, trezorierul JDC. Îl informează cu
privire la demersurile sale pentru distribuirea celor 5.000 de dolari atribuiți
evreilor nevoiași din teritoriul românesc neocupat de germani. Solicită alți
5.000 de dolari pentru ajutorarea evreilor luați prizonieri.
25 decembrie 1916
Montreux
Herbert H. Lehman
16 William Street,
New York
Dragă domn,
În timp ce eram la Zürich, am primit prima dvs. telegramă prin dr. M. Bloch,
informându-mă că Jewish War Relief Committee a atribuit 5.000 de dolari pentru
ajutorarea evreilor din România, din teritoriile neocupate, și întrebându-mă dacă
pot să formez un comitet pentru distribuirea lor sub supravegherea mea, compus
din acele persoane pe care le-ați menționat.
V-am răspuns telegrafic să transmiteți banii ministrului american în România,
cu indicația să fie predați unui comitet evreiesc.
Atunci am plecat la Berna și m-am întâlnit cu ministrul american și cu dl Leo
Galler din România, membru în Comitetul Central al Uniunii Evreilor Români7,
care acum este membru al Crucii Roșii din Berna, secția română, și care în fapt
face toată munca acestei secții pentru ajutorarea prizonierilor români. Nu aveam
cunoștință de faptul că sunt mii de prizonieri evrei români, peste hotare, în mare
mizerie, cerând ajutor multora din lipsă de fonduri.
După ce m-am consultat cu dl Galler, v-am trimis telegrama, solicitându-
vă să îmi remiteți cei 5.000 de dolari prin Schweizer Kreditanstalt Zürich și să
alocați o altă sumă pentru ajutorarea prizonierilor evrei.
Cei 5.000 de dolari vor fi trimiși domnului Wachtel, directorul Băncii
Moldova din Iași, care va forma un comitet cu israeliții notabili din acest oraș
pentru distribuire. Banii alocați pentru prizonierii evrei vor fi predați secției
române a Crucii Roșii din Berna, pentru a fi folosiți sub supravegherea domnului
Galler, exclusiv pentru ajutorarea prizonierilor evrei din România.
Am încrederea că veți aproba această sumă, care va fi o mare binefacere.
7. Referirea se face la Uniunea Evreilor Pământeni, care devine, în 1923, Uniunea Evreilor Români.
132
DOCUMENTE
Aștept răspunsul dvs. și vă rog să transmiteți mulțumirile mele către Jewish War
Relief Committee pentru acțiunea lor promptă8.
(JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from Dr. Adolf Stern to Herbert
Lehman, 12/25/1916.)
1917, octombrie 30, New York. Scrisoare adresată de Albert Lucas, secretarul
JDC, către Fulton Brylawski, reprezentantul JDC la Departamentul de Stat
din Washington DC, privind trimiterea sumei de 30.000 de dolari lui Charles
Vopicka, ambasadorul Statelor Unite la București, pentru ajutorarea evreilor
din România.
30 octombrie 1917
Dl Fulton Brylawski
Jenifer Bldg.
Washington DC
Stimate domnule Brylawski,

Am primit următoarea telegramă prin Secretarul de Stat, de la Legația
Americană din Iași:
„Cei 30.000 de dolari la care se face referire în scrisoarea dvs. din 19 iunie
nu au ajuns la mine. Vă rog să depuneți echivalentul la Departamentul de Stat și
să cereți Departamentului să mă autorizeze telegrafic să retrag această sumă, care
este absolut necesară pentru activitatea de ajutorare în România.”
Suma de 30.000 de dolari la care face referire domnul Vopicka reprezintă cei
30.000 de dolari care au fost trimiși organizației ICA la Petrograd și care trebuie
să i se predea în Moscova. Deoarece suntem nerăbdători ca acești bani să ajungă
în mâinile domnului Vopicka cât mai repede posibil, alăturăm un alt cec plătibil
la ordinul funcționarului care se ocupă de plăți, pentru suma de 30.000 de dolari,
iar pe dvs. vă rog să trimiteți o telegramă prin Departamentul de Stat, prin care
va fi autorizat să retragă acea sumă. De asemenea, vă rog să solicitați personalului
8. La 29 decembrie 1916, trezorierul JDC comunica trimiterea a 10.000 de dolari pentru ajutorarea evreilor din
România: „5.000 de dolari pentru cei aflați în teritoriile ocupate și 5.000 de dolari pentru evreii din teritoriul
românesc neocupat”. În același document se specifică că, în momentul în care va sosi confirmarea de primire a
sumei de 10.000 de dolari, JDC este gata să avanseze noi ajutoare evreilor din România ( JDC NY Archives,
Collection: 1914-1918, F #142, Letter from JDC Treasurer to Isidore Herschfield, 12/29/1916).
133
Departamentului de Stat să includă, alături de telegrama prin care este autorizat

să retragă cei 30.000 de dolari, și următorul mesaj pentru domnul Vopicka:
„Ca răspuns la telegrama dvs., trimitem 30.000 de dolari pentru ajutorarea
evreilor români. Vă rugăm să trimiteți orice informație particulară referitoare la
situația evreilor români și dați-ne și alte sfaturi pentru ajutorare. Joint Distribution
Committee.”
Cu stimă, al dvs.
Albert Lucas,
Secretar Joint Distribution Committee
(JDC NY Archives, Collection: 1914-1918, F #142, Letter from Albert Lucas to Fulton
Brylawski, 10/30/1917.)
1919, aprilie 8 [București]. Notă cu privire la organizarea unui Comitet

Evreiesc de Ajutorare în România, semnată de președintele Adolf Salomon,
pentru distribuirea ajutoarelor sosite din Statele Unite. Nota este adresată
organizației JDC New York și relatează despre modul de distribuire a ajutorului
primit, cât și despre situația evreilor din România în urma Primului Război
Mondial. Se solicită noi ajutoare în numerar, alimente și îmbrăcăminte.
Notă asupra organizării Comitetului Evreiesc de Ajutorare
Întrucât am primit suma de 50.000 dolari/495.000 lei prin serviciile și

bunăvoința Excelenței Sale dl Vopicka, ambasador al SUA, am constituit în
București un Comitet Central de Ajutorare cu delegați ai celor mai importante
organizații evreiești, precum: Uniunea Evreilor Pământeni, Comisia Centrală
Sionistă, Societatea Sacra (Hevra Kadisha), Uniunea Femeilor Israelite, Lojile
B’nei Brith („Fraternitatea” și „Lumina”), Cercul Libertatea, Societatea Uniunea
Titraților9, Căminul Copiilor, Comunitatea Templului Coral și evreii spanioli
(sefarzi). Din Comitetul nostru fac parte, de asemenea, rabinii dr. Beck, dr.
Niemirower și dr. Alperin10.
9. Probabil se referă la Asociația Titraților Unirea.
10. Cu privire la înființarea acestui Comitet Central, W. Filderman a notat următoarele în memoriile sale: „S-a
organizat un Comitet Central cu 12 membri, dintre care șapte erau din Uniunea Evreilor Pământeni. Filialele
Uniunii, răspândite pe tot cuprinsul țării, au devenit adjuncții locali ai Joint. Am început să lucrăm fără întârziere
la realizarea unui recensământ al văduvelor și orfanilor și să stabilim de ce instituții era nevoie – medicale,
134
DOCUMENTE
Mizeria și sărăcia maselor fiind foarte mare, am decis să trecem imediat la

distribuirea fondurilor.
La Iași, Comitetul de Ajutorare a primit fonduri din țări diferite și am hotărât
să le unificăm pe toate, astfel că dispunem de 1.000.000 de lei. Considerând diferită
situația numerică a populației evreiești în diversele regiuni ale țării, am decis să
dăm două treimi pentru cei din Moldova, iar restul pentru cei din Muntenia și
Dobrogea. Pentru București, am reținut 100.000 de lei, sumă din care până acum
am ajutat 500 de văduve (de război), fiecare primind câte 100 de lei și câte 20 de
lei pentru fiecare orfan de război.
Întrucât în capitala noastră sărăcia și mizeria sunt atât de mari, trebuie să
continuăm activitatea de ajutorare la un nivel mult mai înalt pentru a-i sprijinii
pe toți săracii noștri, lucru care necesită, însă, fonduri mult mai mari decât cele pe
care le avem la dispoziție.
În acest scop, Comitetul nostru de Ajutorare a întreprins o colectă printre
coreligionarii noștri și societățile caritabile, care ne-au adus suma de 140.000 de lei.
Pe lângă ajutorul în numerar, Loja „Fraternitatea” a deschis o bucătărie
populară, în care 2.500 de persoane primesc zilnic mâncare gratis; la această
bucătărie noi am contribuit cu suma de 25.000 de lei.
Trebuie avut în vedere că studenții evrei nu iau masa la cantina oficială a
universității împreună cu colegii lor creștini, deoarece au fost dați afară, insultați
și bătuți.
Comitetul Uniunea Titraților, a decis să ofere suma de 10.000 de lei pentru
cantina studențească.
Suma de 10.000 de lei a fost dată, de asemenea, pentru Asociația Cadrelor
Didactice din Învățământul Mediu din capitala noastră, pentru a cumpăra
alimente și provizii la un preț mai mic, conform resurselor lor modeste.
Avem o serie de nenorociți care înainte vreme au fost bine situați, iar acum, din
cauza războiului, au pierdut tot, oameni care mor de foame, dar care nu îndrăznesc
să ceară asistență; noi am constituit un comitet special pentru ajutorarea lor.
Este adevărat că, din cauza Marelui Război, multe familii care în alte timpuri
aveau o situație decentă acum au ajuns să moară de foame. Am creat un fond de
religioase, culturale, caritabile. Mii de oameni bolnavi au primit asistență medicală gratuită. Am împărțit haine,
mâncare, lapte condensat, zahăr, ulei, săpun, lenjerie și, uneori, sume modice de bani. I-am ajutat pe invalizi și
pe infirmi, procurându-le aparate ortopedice. Cei care sufereau de tuberculoză au fost spitalizați la sanatoriul
din Bisericani, iar la Cioplea a fost creat un sat pentru copii. Crucea Roșie ne-a aprovizionat cu diferite cantități
de produse alimentare” (Wilhelm Filderman, Memorii și jurnale, vol. 1, 1900-1940, volum editat de Jean Ancel,
Editura Hasefer, Editura Institutului pentru Studierea Holocaustului în România „Elie Wiesel”, București,
2016, p. 149). Conform consemnărilor în presa vremii, acest Comitet Central de Ajutorare pentru distribuirea
efectelor sosite din America a fost înființat la începutul lunii ianuarie 1919 (vezi Curierul Israelit din 17 și 26
ianuarie 1919).
135
50.000 de lei cu scopul de a-i ajuta, oferindu-le un împrumut ieftin sau un sprijin
de 200-300 de lei, în așa fel ca ei să poată să înceapă să facă ceva și să-și câștige
existența.
În ceea ce privește distribuirea fondurilor în toată țara, noi am constituit
comitete precum cel din București și, primind listele cu situația celor săraci de
la comunitățile evreiești, am distribuit suma avută la îndemână și, de asemenea,
am trimis în Moldova 100.000 de lei pentru completarea sumei necesare acolo.
Orașele și satele în zonele de război fiind distruse, multe familii evreiești și-au pierdut
căminele, rămânând fără un acoperiș deasupra capului. Am decis să publicăm în
gazete un apel și să îi chemăm pentru a le acorda asistență, în speranța că îi putem
ajuta să-și refacă căminele.
În virtutea aceluiași scop vom chema invalizii de război, iar în acest sens a
fost numită o comisie care să-i viziteze, pentru acordarea de sprijin, pe cei care nu
se pot deplasa.
Din informațiile primite din toate părțile țării, rezultă că dezastrul și mizeria
sunt de neimaginat, așa că, dacă într-adevăr vrem să ajutăm cu mijloacele noastre,
vom avea nevoie de fonduri și efecte mult mai mari, luând în considerare prețurile
ridicate și lipsa totală de alimente, îmbrăcăminte, încălțăminte și lenjerie de corp.
Dacă am putea obține de la coreligionarii noștri americani ajutor în numerar,
alimente, îmbrăcăminte, lenjerie și încălțăminte, am putea salva o mulțime de
nenorociți care vor aprecia și binecuvânta acele persoane și instituții de binefacere
care le-au acordat sprijin.
Cerem acest ajutor în numele populației evreiești sărace și sperăm că Excelența
Sa, dl Vopicka, care de atâtea ori ne-a arătat simpatia lui și a fost prietenos cu
noi, ne va face favoarea să trimită o telegramă organizațiilor filantropice evreiești
americane și va cere acest sprijin în numele nostru.
Către Jewish Joint Distribution Committee, New York.
Adolf Salomon,11 președinte
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Notes of the organisation of the Jewish
Relief Committee, 4/8/1919.)
11. Adolf Salomon a fost primul președinte al Comitetului Joint în România, constituit la începutul anului 1919.
A decedat în iunie 1920, fiind succedat de Wilhelm Filderman.
136
DOCUMENTE
1919, mai 5, Constantinopol. Telegrama consulului general american,

Ravndal, către secretarul de stat din Washington DC, prin care transmite un
mesaj din partea lui Hetty Goldman, reprezentanta JDC în România, despre
situația gravă a populației evreiești din țară, care are urgentă nevoie atât de
sprijin financiar, cât și de alimente și îmbrăcăminte; solicită ca banii să fie
trimiși pe adresa lui Adolf Salomon.
Constantinopol
5 mai 1919
Către Secretarul de Stat

Washington
188, Fifth
Pentru Joint Distribution Committee, New York. „Numărul 16. Reîntoarsă la

Constantinopol din România, am vizitat orașele București, Iași, Brăila, Chișinău,
Galați. Recomand să se trimită suma de 60.000 de dolari pentru bugetul pe trei
luni; este urgentă trimiterea unui transport cu încălțăminte, lenjerii de pat și de
corp sau materiale pentru confecționarea acestora, pentru 35.000 de persoane
de ambele sexe și de toate vârstele, indispensabile pentru un ajutor adecvat. De
asemenea, orez, zahăr, fasole, legume, ulei. Prețurile în țară sunt în acest moment
foarte ridicate și multe alimente sunt inaccesibile celor săraci. Se găsesc comitete
active la București și Iași, iar banii trimiși înainte au fost cheltuiți pe lucruri utile.
Basarabia este mai puțin afectată de război decât restul României, însă Chișinăul
ar avea nevoie imediată de 25.000 de dolari pentru a preveni închiderea inevitabilă
a instituțiilor filantropice afectate financiar de situația politică. Toți banii să fie
telegrafiați lui Adolf Salomon în București, cu specificația că suma este pentru
Chișinău. Toată dragostea părinților mei și multă sănătate. Hetty Goldman”12.
Ravndal, consul general american
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Letter from Ravndal American Consul
General to Secretary of State Washington, 05/05/1919.)
12. Hetty Goldman, fiica lui Julius Goldman, directorul JDC pentru Europa în perioada 1919-1920, a fost
primul delegat al JDC în România. A sosit în primele zile ale anului 1919, informând JDC New York despre
situația evreilor din Vechiul Regat și din provinciile anexate.
137
1919, mai 27 [București]. Raportul lui Adolf Salomon, președintele JDC

România, privind repartizarea pe localități și categorii sociale a sumei de
50.000 de dolari, primită din partea JDC, în februarie 1919, anexat la scrisoarea
trimisă de „Agudat Israel”, la 18 iunie 1919.
27 mai 1919
Anexă la scrisoarea de la „Agudat Israel”
Am primit în februarie 1919 de la delegatul Statelor Unite, dl Charles Vopicka,

suma de 50.000 de dolari puși la dispoziția lui din partea Joint Distribution
Committee New York. Această sumă a fost schimbată de reprezentanți la cursul
zilei în 495.000 de lei13.
Dl Moritz Wachtel ne-a transmis balanța sumei rotunde de 500.000 de
lei din banii pentru ajutorare primiți de el. Cele două remiteri fac un total de
aproximativ 1.000.000 de lei. [...]
În Moldova trăiește aproximativ două treimi din populația evreiască a țării, iar
în Muntenia o treime. Noi am păstrat aproximativ aceeași proporție în distribuirea
banilor și, din suma totală de 495.000 de lei pe care am avut-o la dispoziție, am
repartizat pentru Comitetul din Iași suplimentar 100.000 de lei.
Primii care au beneficiat de acești bani au fost văduvele și orfanii soldaților
care și-au pierdut viața fie pe câmpul de luptă, fie în spitale, fiecare văduvă primind
100 de lei și fiecare orfan 20 de lei, rezultând un total de 157.326 de lei.
În același scop, noi am trimis, în următoarele orașe de provincie din Muntenia,
sumele mai jos indicate:
Brăila 15.000
Craiova 7.000
Turnu Măgurele 600
Buzău 3.000
R. Sărat 4.000
Călărași 1.500
Ploiești 4.000
Pitești 1.500
Constanța 10.000
13. Este a doua scrisoare semnată de Adolf Salomon care completează informațiile din scrisoarea din 8 aprilie
1919, cu privire la distribuirea sumei de 50.000 de dolari primită din partea JDC, în februarie 1919.
138
DOCUMENTE
Tulcea 10.000
56.000
(313.926)
Pentru soldații invalizi și meseriași și micii negustori nevoiași, am oferit o

sumă între 300 și 500 de lei, dându-le posibilitatea să înceapă o nouă activitate sau
un mic comerț. În acest scop, s-a alocat suma de 50.000 de lei.
Cantinele Lojii IOBB „Fraternitatea”, unde sunt hrăniți zilnic 2.000-2.500
de oameni cu supă gratuită, au primit 25.000 de lei.
Pentru servicii sanitare gratuite, am pus la dispoziția evreilor săraci
medicul nostru, care vizitează zilnic bolnavul la domiciliu. Medicamentele sunt
distribuite gratuit.
Întrucât studenții evrei sunt persecutați14 de colegii lor români, ei nu pot
mânca la cantinele studențești de la Universitate. O cantină a fost organizată
pentru acești studenți, pentru care noi am repartizat 10.000 de lei.
Profesorii școlilor noastre evreiești sunt într-o condiție deplorabilă, căci, din
cauza prețurilor înfricoșător de ridicate, nu își pot asigura existența. Ei au fondat
o Asociație de Consum, pentru care am dat 10.000 de lei.
Pentru sărbătorile de Pesach, am aprovizionat pauperii din București cu azimă
în valoare de 28.021 de lei și cu cartofi în valoare de 36.636 de lei.
Pentru Comunitatea Portugheză15, 6.000 lei.
Pentru orașele de provincie:
Severin – 2.500 lei;
Brăila – 3.000 lei;
Pitești – 1.500 lei;
Slatina – 5.000 lei;
Buzău – 1.500;
Corabia – 600;
Călărași – 600;
Turnu Severin – 1.200 lei;
Drăgășani – 500 lei.
În total, 32.800 lei. (103.457)
Știri mult mai proaste privind situația evreilor ne-au venit din Bucovina, în
special de la graniță, cum ar fi Vijnița, unde se moare de foame. Noi am avansat
pentru ei, în speranța că ajutorul va veni din partea JDC, 30.000 de lei.
14. Vezi Lucian Nastasă (editor), Antisemitismul universitar în România (1919-1939). Mărturii documentare,
Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011.
15. Referire la Comunitatea sefardă.
139
La banii veniți din America, trebuie adăugată suma de 125.550 de lei,

colectată aici. Din partea Ambasadei americane am primit, la data de 7 mai, suma
de 209.601 lei, iar la 17 mai, suma de 124.224 lei.
Pentru dispunerea acestor două sume menționate mai sus, am avut o
ședință cu comitetele locale din provincie la 23 mai. Despre rezultatul acestei
adunări vă vom trimite un raport special. Intenționăm să găsim un loc gratuit
pentru baie, pentru a proteja pe cei mai săraci de tifos și alte boli periculoase.
Intenționăm, de asemenea, să furnizăm pauperilor lenjerii și haine și să le
distribuim printre ei, dar ținta noastră principală este să le refacem mijloacele
de trai distruse.
Adolf Salomon
Președinte
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Enclosure to letter from Agudath Israel,
06/18/1919.)
10
1919, mai 29, București. Informație apărută în Curierul Israelit cu privire la

constituirea secției pentru România a JDC. Din Comitet fac parte 12 membri
din București, patru din Iași, doi din Galați și câte unul din orașele Botoșani,
Dorohoi, Bacău, Piatra Neamț, Roman, Focșani, Brăila, Constanța și Craiova.
Sediul Comitetului este în București.
Joint Distribution Committee – secția pentru România. În urma înțelegerii

stabilite cu dra Hetty Goldman, delegată de Joint Distribution Committee din
New York, s-a constituit sub titlul de mai sus un comitet cu sediul la București,
din care fac parte doisprezece membri din Capitală, patru din Iași, doi din Galați
și câte unul din orașele Botoșani, Dorohoi, Bacău, Piatra Neamț, Roman, Focșani,
Brăila, Constanța și Craiova.
Menirea acestui Comitet este să vină în ajutorul populației evreiești din țară,
care a suferit mai mult de pe urma războiului. Pentru acest scop, și mai cu seamă
pentru opera de refacere a existențelor ruinate, Comitetul din New York e dispus
să mai trimită sume importante, în afară de cele trimise până acum, dacă evreii
noștri bogați vor contribui și ei în chip generos la această operă caritabilă.
Sosind în timpul din urmă 433.000 de lei din partea Comitetului american,
Comitetul român a ținut duminică, 25 mai, o ședință plenară cu membrii
140
DOCUMENTE
din provincie, în care s-a hotărât împărțirea sumelor primite și s-au discutat
modalitățile cum s-ar putea veni mai bine în ajutorul populației nevoiașe.
Planul acțiunii viitoare de refacere s-a discutat într-o a doua ședință care a
avut loc marți și la care a luat parte un trimis special, dl Zuckerman16, din partea
Comitetului din New York.
(Curierul Israelit, 29 mai 1919.)
11
1919, iunie 17, București. Scrisoare adresată de către M.A. Blumer,

reprezentantul JDC pentru Europa, doamnei Lowenstein, membră în
conducerea JDC, despre vizita sa în România. În cursul deplasării, a
fotografiat diferite obiective subvenționate și de Joint. Solicită medicamente
și instrumente medicale necesare spitalelor.
București, 17 iunie 1919
Dragă doamnă Lowenstein,
Aceasta este a doua mea scrisoare din ultimele două zile, probabil ambele
vor sosi deodată, întrucât trenurile au avut întârziere. Mă folosesc de acest prilej
ca să vă trimit câteva fotografii pe care le-am făcut în București și care reprezintă
diverse aspecte de la cantina de aici și o fotografie cu dl Zuckerman oprit pe
stradă de câteva persoane. În aceeași imagine apare și o femeie care i se adresează
lui și care se plânge de insuficiența porției primite la cantină. Una dintre fetițele
care apare în prim-plan ține în mână un bol de supă pe care îl duce acasă.
Fotografia numărul doi reprezintă interiorul cantinei – se vede cum este
servită supa –, unde fiecare își primește porția conform cardului pe care îl are.
Imaginea nu este foarte clară, pentru că reflectă un interior. Cealaltă fotografie,
numărul trei, reprezintă coada din fața biroului unde se distribuie bonurile de
masă. Numărul celor admiși în cantină nu este foarte mare, motiv pentru care nu
se vede mulțimea care se adună în momentul servirii supei.
Noi am verificat supa, care este făcută din fasole și alte legume, și este gustoasă
și hrănitoare.
Astăzi sau mâine intenționăm să vizităm câteva regiuni unde lucrurile pot fi
văzute așa cum sunt și de unde sper să vă pot trimite câteva imagini interesante.
16. Baruch Zuckerman a fost al doilea delegat al JDC în România, după Hetty Goldman. A scris o serie de
rapoarte detaliate, despre situația din Basarabia și Bucovina.
141
Trenurile au început să circule din nou, sperând în acest fel să plecăm ziua
următoare sau peste două zile, mai ales că Becker și-a revenit complet. Am început
acum să fac un raport detaliat despre spitalele din București și Iași, iar dacă voi
avea posibilitatea să văd mai multe spitale, o să le introduc în raportul meu. Totuși,
voi trimite primul raport despre acele spitale pe care le-am văzut deja.
Cred că mai multe detalii despre necesitățile actuale ale acestor spitale
voi include în raportul general pe care intenționăm să-l elaborăm. Sunt câteva
lucruri de care toate spitalele de aici au nevoie imediată. Aceste câteva lucruri o
să le căutăm cât mai curând posibil. În principal, este vorba de medicamente și
instrumente medicale.
[…]
Cu cele mai bune urări către dvs. și către toți,
Al vostru,
Blumer
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Letter from M.A. Blumer to Miss
Lowenstein, 06/17/1919.)
12
1919, iunie 19, București. Relatare apărută în Curierul Israelit cu privire la

sumele alocate de către JDC, în perioada 1914-1919, în diferite țări din Europa,
Africa și Asia.
FONDURI AMERICANE
Pentru victimele evreiești ale războiului
Aproape 60 mil. dolari distribuiți
După darea de seamă publicată de Comitetul conducător, s-au împărțit,

de la începutul războiului până la 1 martie 1919, următoarele sume: în Rusia
2.612.000 dolari, Siberia 27.530 dolari, Polonia, Lituania și Curlanda 7.599.158
dolari, Austro-Ungaria (Galiția) 1.683.700 dolari, Palestina 2.098.485 dolari.
Refugiaților din Palestina 11.528 dolari, Grecia 93.521 dolari, Serbia 25.000
dolari. Evreilor sârbi în Elveția 5.000 dolari, Turcia împreună cu Siria 863.581
dolari, Bagdad 7.785 dolari, Alexandria 56.394 dolari, Elveția și Danemarca
11.200 dolari, Tunis, Algeria și Maroc 9.000 dolari, Spania 13.000 dolari,
Bulgaria 18.000 dolari, România 155.900 dolari, alimente evreilor din lagărele
de internare 15.500 dolari, Persia 25.700 dolari. Refugiaților japono-ruși din
142
DOCUMENTE
Yekohama 70.000 dolari. Franța, familiilor soldaților ruși în 1916, 5.000 dolari,
ajutoare în Orientul Apropiat 300.000 dolari.
(Curierul Israelit, 19 iunie 1919.)
13
1919, iunie 26, București. Informație apărută în Curierul Israelit cu privire

la organizarea unui Comitet Regional al JDC în Moldova, cu sediul la Iași.
Printre notabilii ieșeni care fac parte din acest Comitet se află Moritz Wachtel,
președintele Băncii Moldova.
Misiunea americană la Iași
Misiunea americană, delegația lui Joint Distribution Committee, compusă

din dnii Zukerman, Blumer și Becker, au vizitat Iașii, unde s-au interesat de
situația economică și culturală a populațiunii nevoiașe evreiești de acolo. Delegația
a vizitat diferitele instituțiuni ieșene și a ținut două ședințe cu Comitetul de
Ajutorare. S-a ales un Comitet Regional pentru Moldova, din care fac parte dnii
Moritz Wachtel, Milo Mendelsohn, farmacist D. Herzenberg, D. Leibovici, H.
Gherner, N. Gheler, L. Parnes, dr. H. Solomovici, Moses Duff, N. Gălățeanu și
dna Otilia Braunștein.
14
1919, iulie 3, București. Secția pentru România a JDC informează comitetele

din țară că și-a instalat sediul în str. Bradului, nr. 55, deasupra Policlinicii
„Principesa Elisabeta”. Comitetele din țară sunt rugate să înainteze de urgență
evidențele cerute de conducerea centrală, în vederea organizării noilor ajutoare
ce urmează să sosească.
Joint Distribution Committee
Secția pentru România a lui Joint Distribution Committee din New York
aduce la știința comitetelor din țară că și-a instalat birourile în str. Bradului 55,
143
deasupra Policlinicii „Principesa Elisabeta”. Orice corespondență și comunicări

urmează să se trimită pe această adresă.
Comitetele din țară sunt rugate să înainteze cât mai curând tablourile de
împărțirea ajutoarelor, precum și chestionarele statistice completate cu detalii
precise. Aceasta în vederea unor noi ajutoare care urmează să li se trimită17.
Biroul Central lucrează deocamdată numai dimineața, între orele 8 jum.-12 jum.
Secretar a fost numit dl Horia Carp, care s-a retras de la secretariatul Uniunii
Evreilor Pământeni.
(Curierul Israelit, 3 iulie 1919.)
15
1919, decembrie 11. Scrisoare de informare a lui Albert Lucas, secretar JDC,
către Joint Distribution Committee din New York, cu privire la alegerea lui
Alexander Landesco ca reprezentant al organizației Joint în România. Sunt
specificate nevoile în bani și produse ale populației evreiești din diferite
localități ale țării.
Secretariatul
11 decembrie 1919
Scrisoare de informare nr. IV

România
Dl Alexander Landesco a fost ales ca reprezentant al Joint Distribution

Committee în România. El este succesorul locotenentului James H. Becker18, care
a deținut această funcție din iulie trecut și care recent a demisionat. Dl Landesco
este potrivit pentru această funcție, având ani de experiență în munca socială
printre evreii români din Cincinnati, Ohio și fiind binecunoscut în mediul bancar.
Experiența lui este deosebit de importantă pentru organizarea ajutorării evreilor
din România și pentru administrarea fondurilor trimise de JDC. Dl Landesco va
fi numit în funcție la New York în câteva zile și, în scurt timp, va părăsi țara pentru
noul post.
17. Dintr-o știre apărută în Curierul Israelit, din 28 august 1919, rezultă măsurile pregătitoare întreprinse de JDC
București în vederea distribuirii ajutoarelor de iarnă (îmbrăcăminte, încălțăminte, alimente, lemne). Ajutoarele
urmau a fi acordate doar celor înscriși pe listele de evidență. Se puteau înscrie pe aceste liste și refugiații de război
stabiliți în capitală care aveau nevoie de ajutor.
18. James Becker a fost primul director regional al JDC pentru România.
144
DOCUMENTE
Nevoile evreilor din România sunt urgente
Conform rapoartelor trimise de către locotenentul Becker și a evidențelor

prezentate de dna Hetty Goldman, care a vizitat România în primăvară și a
organizat Comitetul de Ajutorare acolo, nevoile evreimii sărace din această țară
continuă să fie mari și urgente. Prețul ridicat al alimentelor a atras după sine
foametea în timpul războiului, iar pe de altă parte, reducerea veniturilor, din cauza
lipsei locurilor de muncă, a lipsei materiei prime, cât și discriminarea evreilor
din punct de vedere economic, a făcut ca problema asigurării hranei să devină
una vitală. Din cauza greutăților de transport, obținerea combustibilului și a altor
mărfuri a devenit dificilă.
Când JDC și-a început activitatea acolo, a fost nevoie teribilă de haine,
lenjerie și încălțăminte; mii de evrei umblau desculți și în zdrențe, spitalele nu
aveau lenjerie necesară, iar lipsa de combustibil și de haine groase au făcut ca iarna
să fie cruntă.
Ajutorul evreimii americane
Evreii înstăriți din România au fost extraordinar de generoși și interesați

în ajutorarea fraților lor năpăstuiți, desfășurând tot felul de activități pentru a
asigura fondurile necesare de ajutorare. La București, colectivitatea evreiască a
întreținut 30 de societăți caritabile, plus 30 de organizații culturale și sociale și
24 de școli, 39 de societăți de ajutor reciproc și 14 organizații înființate cu scopul de
a întâmpina nevoile războiului. Evreicele au întreținut un mare orfelinat, B’nei Brith
a organizat cantine care au distribuit gratuit pâine și supă, a finanțat tabere pentru
elevi, a distribuit pâine și gem pentru elevi și a distribuit, de asemenea, lemne pentru
cei săraci, în timpul iernii. Însă nevoile evreilor din România au continuat să crească,
până când colectivitatea evreiască locală nu i-a mai putut întreține, moment în care
o chemare la ajutor a fost trimisă în America. Ca răspuns la această chemare, JDC a
contribuit inițial cu suma de 50.000 de dolari, care a fost trimisă la București pentru
distribuire. A fost organizat un Comitet Central de Ajutorare local, format din
30 de reprezentanți ai tuturor instituțiilor caritabile din București, căruia i-a revenit
sarcina de a distribui fondurile venite din America.
În aprilie, când dna Goldman a vizitat Bucureștiul în vederea organizării
unui program de ajutorare pentru întreaga Românie, ea a înființat un comitet
restrâns care să reprezinte JDC în acest scop. Acest comitet, care reprezintă
diferite categorii ale evreimii din România, administrează fondurile trimise din
America și stimulează contribuțiile din partea evreilor locali. Membrii acestui
comitet sunt:
145
Președinte de onoare, dr. M. Beck, șef-rabin al Bucureștiului

Președinte, Adolf Salomon
Trezorier, H.G. Breyer
Secretar, Marcel Goldman
Cenzori, Joseph Sterian
E. Lenio
Dr. Bauberger
Dna M. Hornstein
Adolph Roller
L. Lafavescu
Dna Charlotte Efraim
În primăvară, JDC a alocat 20.000 de dolari pe lună, timp de trei luni, și

astfel instituțiile locale au putut continua furnizarea de alimente cantinelor, rații
individuale și distribuiri către instituții; de asemenea, au distribuit îmbrăcăminte
și combustibil. Când în iulie, lt. Becker a preluat această funcție, JDC i-a pus la
dispoziție 325.000 de dolari.
Aceste fonduri au fost utilizate pentru dezvoltarea și ajutorarea agențiilor
existente în România, inclusiv Basarabia, la cumpărarea de combustibil, unelte și
alte produse și pentru transportarea lor în acele localități unde erau necesare. S-a
asigurat credit pentru evreii săraci ca să-și înjghebeze o afacere, îmbrăcăminte și
medicamente miilor de bărbați, femei și copii bolnavi și aflați în convalescență,
asigurându-se totodată materiale de construcții pentru casele distruse de război.
American Relief Administration întinde o mână
În același timp American Relief Administration a desfășurat o activitate de

ajutorare pe întreg teritoriul României. În acest context a venit pentru prima dată
în România lt. Becker, asigurând o distribuire corectă a ajutoarelor asigurate.
Datorită acestui fapt, evreii din România au beneficiat în egală măsură de sprijinul
acordat.
Implicarea Crucii Roșii în această activitate
S-a implicat și Crucea Roșie Americană în această activitate de vindecare a

suferințelor celor săraci din România, distribuind îmbrăcăminte, medicamente și
alimente. Sub auspiciile Crucii Roșii a vizitat dna Goldman diferitele comunități
din România, asigurând distribuirea nediferențiată a ajutoarelor.
146
DOCUMENTE
Este mult încă de făcut
Nevoile evreilor din România au fost atinse doar la limită. Ei au fost salvați
ca să nu moară de foame, dar iernile care vin vor fi probabil fatale pentru ei, dacă
evreimea americană nu-și va face datoria. Acesta este motivul pentru care sarcina
cu care se confruntă dl Landesco nu este deloc ușoară.
În ultimul său raport, dl Becker a cerut pentru evreii din România, pe anul
care vine, 85.000 de dolari. La ultima ședință a JDC s-a hotărât că dacă fondurile
trimise în România până acum au fost epuizate, să fie trimisă suma de 170.000
de dolari care să acopere cheltuielile pe două luni. Bugetul întocmit de lt. Becker
prezintă un plan de ajutorare în România, care promite să meargă dincolo de
alinarea necazurilor și mizeriei suferite de evreimea de acolo. Acest buget cuprinde
următoarele obiective pentru care urmează ca banii să fie cheltuiți:
Îmbrăcăminte .................................... 250.000 dolari
Cantine (30.000 persoane) ................ 200.000 dolari
Hrană ................................................. 100.000 dolari
Orfani și văduve .................................. 75.000 dolari
Școli de meserii (băieți) ....................... 75.000 dolari
Lenjerie ............................................... 50.000 dolari
Fonduri pentru profesori ..................... 40.000 dolari
Fonduri pentru școala generală ............ 30.000 dolari
Spitale ................................................. 25.000 dolari
Combustibil ......................................... 20.000 dolari
Băi ....................................................... 15.000 dolari
Școli de meserii (fete) .......................... 10.000 dolari
Fond pentru rabini .............................. 10.000 dolari
Fond pentru urgențe .............................10.000 dolari
TOTAL ...................................925.000 dolari pe an
................................................ 85.000 dolari pe lună
Albert Lucas,
Secretar Joint Distribution Committee
20 Exchange Place, NYC
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Letter from Albert Lucas to Joint
Distribution Committee, 12/11/1919.)
147
16
1920, martie 17, București. Relatare din Curierul Israelit despre convocarea
de către reprezentanții JDC a unei consfătuiri cu delegații instituțiilor și
organizațiilor filantropice din capitală, în vederea organizării Asistenței
Publice Evreiești pentru distribuirea rațională a ajutoarelor venite din Statele
Unite. Au fost stabilite condițiile în care JDC să asigure un ajutor sistematic,
deoarece până la acel moment ajutorul a avut un caracter provizoriu și imediat.
Consfătuirea a avut loc în localul lojei „Noua Fraternitate”.
Organizarea Asistenței Publice Evreiești

Activitatea lui Joint Distribution Committee
În vederea unei distribuiri raționale a ajutoarelor venite din America și a

înființării unei Asistențe Publice în capitală, reprezentanții lui Joint Distribution
Committee au convocat la o consfătuire pe delegații instituțiunilor și
organizațiunilor filantropice din Capitală. Consfătuirea a avut loc în localul lojei
„Noua Fraternitate”.
Dl dr. Bauberger, deschizând consfătuirea, își exprimă bucuria că aceasta se
face în localul lojei și propune pe dl Adolf Salomon ca președinte, ceea ce se
acceptă cu aplauze.
Dl Adolf Salomon descrie satisfacția pe care a trăit-o în timpul cât a stat în
America, unde a găsit libertate, înalte sentimente umanitare și interes pentru
toți evreii în suferință. Se bucură de a fi găsit aici doi trimiși ai evreilor americani
și declară că pune bucuros la dispoziție puterea sa de muncă în serviciul binelui
obștesc.
Dl Al. Landesco, șeful lui Joint Distribution Committee din România,
originar din țară, pe care a părăsit-o acum douăzeci de ani, într-o frumoasă limbă
românească crede că e foarte nimerit că ședința are loc în sediul lojei B’nei Brith,
deoarece loja e terenul neutru unde ne întâlnim cu toții.
Mulțumește președintelui lojei pentru bunăvoința cu care a pus localul la
dispoziție și aduce salutul evreilor americani.
Scopul ce a urmărit cu această consfătuire este, întâi, că a vrut să se pună
în contact cu forțele care stau în dosul diferitelor Comitete. Regretă că sunt
reprezentate prea puține organizații, dar va persista și speră că încetul cu încetul
vor veni și ceilalți. Arată că, din fondurile ce i s-au pus la dispoziție, o parte este
destinată și pentru București. Joint Distribution Committee însă, până nu va avea
informațiile necesare, nu poate face distribuția banilor. De aceea s-au convocat
delegații diferitelor organizații, ca să arate care sunt bugetele lor de venituri și
148
DOCUMENTE
cheltuieli, care sunt proiectele lor pentru viitor, pentru a putea, după totalizarea
datelor primite, să facă o justă distribuire. Cere ca să se aleagă o comisie care să
strângă datele necesare.
Trebuie apoi creată o asistență publică sistematizată, așa cum există în orașele
civilizate. Ceea ce Joint Distribution Committee a făcut până acum nu a fost
decât ceva provizoriu, un ajutor imediat, pentru că nevoia a fost mare și urgentă.
Acum, însă, trebuie făcut ceva sistematic și aceasta se poate face cu atât mai mult
cu cât ajutorul d-sale, dl Oscar Leonard, un specialist în materie, se pune bucuros
la dispoziția Comitetului19. Să se formeze deci Comitetul, care va avea sarcina
creării unei asistențe publice evreiești. Joint îi va ajuta până se vor putea menține
pe contul lor propriu. Dacă acesta nu se va înfăptui, JDC va retrage orice subsidii.
Să nu se spună că aici nu se poate face nimic, că nu sunt oameni de muncă.
Dacă se va porni cu hotărârea de a se face o organizație centrală și o asistență, se
va reuși cu siguranță. Roagă să se elimine de la început ideea de rivalitate, să se
lucreze repede, altfel nu vom putea pune la dispoziția bucureștenilor niciun fond.
Cuvântarea clară, precisă, rostită în fraze pregnante a făcut o adâncă impresie.
Dl dr. Niemirower, luând cuvântul, zice că este pesimist și optimist. Dl
Landesco ne-a propus un Comitet permanent, care să strângă informații și date
asupra situației materiale a fiecărei organizații. Comitetul poate fi ales imediat.
Arată că comunitatea spaniolă are o asistență, pe când cealaltă comunitate mai
mare nu are o asemenea instituție20. Este pentru alegerea unui Comitet, dar
deoarece nu toate organizațiile filantropice sunt azi reprezentate, este de părere
să se aleagă deocamdată o comisie care să strângă materialul necesar de care are
nevoie Joint, iar în principiu să ne declarăm gata să lucrăm pentru instituirea
unei asistențe.
Dl dr. Bauberger este de părere că nu trebuie să se amâne chestiunea, ci să
începem imediat a lucra. Arată cât de mult se cheltuiește la București pentru
întreținerea instituțiilor evreiești. Toate acestea evreii din capitală le-au făcut cu
propriile lor mijloace. Astăzi se cere însă muncă organizată. Aceasta nu se poate
face prin oameni onorifici, ci ne trebuie oameni rutinați, care să muncească în
permanență și ca atare trebuie să fie plătiți. Trebuie un birou bine organizat, care
să țină adevăratul cadastru al sărăcimii din București. Trebuie ca organizațiile
reprezentate aici să contribuie cu ceva la cheltuieli. Crede că nu ni se cere cine
19. Oscar Leonard, în raportul său de activitate din 15 martie 1920, către Alexander Landesco, s-a referit în
termenii următori la implicarea sa în pregătirea acestei consfătuiri: „M-ați delegat să ajut la reorganizarea unei
Comisii Locale de Ajutorare, care, deși face parte dintr-un Comitet local, este finanțată în întregime de către
JDC” ( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #237, Letter from Oscar Leonard to Mr. Landesco, Subject:
Report of Activities, 03/15/1920).
20. Referirea este la Comunitatea Evreilor de Rit Occidental, care s-a reorganizat și cu secția de asistență, în
ianuarie 1921.
149
știe ce și putem foarte bine să facem o organizație centralizatoare. Trebuie însă un

birou care să fie la locul lui. Propune ca fiecare două-trei străzi să aibă un delegat
al Comitetului, la care săracii să se poată adresa pentru un ajutor imediat.
Dl Iosef Weber este de părere că ceea ce propune dl Landesco se va face de
către Comunitatea care este în curs de organizare21.
Dna Roza Stadecker cere ca deocamdată, până când vom avea o Comunitate,
să se facă opera de pregătire. Asistența publică o vom preda Comunității, de
îndată ce aceasta va fi înfăptuită. Asistență suntem datori să facem imediat. Să
numim un Comitet provizoriu, care să alcătuiască un program. Să se înceapă
propaganda intensă prin întruniri, cuvântări și să se strângă și banii necesari.
Fiecare organizație însă rămâne autonomă.
Dl M. Schweig spune că împărtășește părerea dlui Landesco, că organizația
propusă se poate face imediat. O pildă o avem în Comitetul Central al Școalelor.
Tabloul cerut de domnul Landesco se poate completa imediat, deoarece materialul
statistic există. Vorbește despre lucrările făcute de serviciul statistic înființat de
Societatea Sacra în vederea organizării comunității. Crede că ar fi bine ca să se
facă imediat un Comitet în care să fie reprezentate toate organizațiile filantropice
din capitală.
Dl Horia Carp face un tablou emoționant al mizeriei evreiești ce domnește
în capitală. Arată cum înainte de război nu am avut orfelinate, cantine etc. Din
inițiativa dlui Adolf Salomon și cu concursul doamnelor s-a înființat Căminul
Copiilor. În capitală mai sunt însă multe de făcut; înființarea asistenței publice
este de o necesitate imperioasă.
Dl Ignatz Roller crede că dl Horia Carp a făcut un tablou al mizeriei mai
jos de realitate. Arată ce a făcut loja „Noua Fraternitate” în anii grei ai războiului.
Trebuie negreșit să se realizeze această organizație. Să se instituie o comisie, care
să cheme și celelalte organizații la lucru.
Dl Adolf Salomon relevă, după Indicatorul organizațiilor și instituțiunilor
evreiești din Capitală22 al dlui M. Schweig, că la 1915 s-a cheltuit anual peste
1,5 milioane lei pentru instituțiile evreiești, iar în primele patru-cinci luni după
izbucnirea războiului s-au cheltuit peste 800.000 de lei pentru opere patriotice.
De atunci încoace, în ultimii ani s-au cheltuit sume enorme. Ne-a lipsit numai
organizația. O vom face acum, în urma imboldului dlui Landesco. Trebuie omul
care să ia imediat inițiativa. Să alegem pe dl dr. Bauberger, dar să-i dăm un sprijin
nelimitat și necondiționat.
21. Referirea este la Comunitatea Evreilor din București de Rit Occidental.

22. Indicatorul instituțiunilor și organizațiunilor evreești din București, de M. Schweig, a apărut în anul 1917, cu
sprijinul Lojei „Noua Fraternitate”. Oferă informații asupra organizațiilor și instituțiilor evreiești din București,
precum și asupra obștii evreiești din capitală, în general.
150
DOCUMENTE
Propunerea este primită de întreaga asistență cu aclamații.

Dl dr. Bauberger mulțumește și declară că se simte măgulit pentru alegerea
făcută în persoana d-sale. Va munci din răsputeri pentru a justifica încrederea ce
i se acordă.
Vom ține la curent pe cititorii noștri cu cele ce se vor întâmpla în această
direcțiune.
Rep.
(Curierul Israelit, 17 martie 1920.)
17
1920, martie 24, București. Scrisoare adresată de Alexander Landesco,

directorul regional JDC pentru România, către Julius Goldman, directorul
JDC pentru Europa. Prezintă un proiect privind organizarea unor Asociații
Locale de Împrumut, Construcții și Economii, care să sprijine construirea de
case tip standard, asigurând condiții civilizate de locuit evreilor de la orașe și
sate. Asociația va beneficia la început de ajutorul JDC, cu timpul însă va trebui
să funcționeze cu resurse proprii.
București, 24 martie 1920
Scrisoare din România, nr. 8
Doctor Julius Goldman

Director European JDC
Paris, Franța
Dragă dr. Goldman,

Permiteți-mi să vă informez în următoarele privințe:
Organizare:
Mă conformez planului de organizare pe care vi l-am prezentat și sper
ca după întoarcerea mea din provincie să reușesc să pun bazele unei astfel de
organizații pentru întreaga țară, care să fie reprezentativă și activă și care să-și
asume responsabilitatea morală a muncii împreună cu mine.
151
În legătură cu asta și cu conversația pe care am avut-o la New York și la care

vă referiți din 15 curent, eu am convocat o conferință a bărbaților și femeilor
conducătoare din București cu vreo două săptămâni în urmă, cărora le-am spus că
trebuie să organizeze o agenție de ajutorare pentru colectarea propriilor fonduri și,
până când nu vor face acest lucru, voi fi nevoit să retrag toate fondurile din munca
de ajutorare. În acest scop a fost format în cele din urmă un Comitet, condus de dr.
Bauberger, președintele Lojei B’nei Brith23. Munca de organizare a unei asemenea
asociații de ajutorare este în plină desfășurare. În același timp l-am detașat pe dl
Leonard, însărcinându-l să organizeze activitatea de ajutorare în spirit american
și sunt bucuros să spun că face progrese excelente în această direcție.
Sper că la întoarcerea mea Comitetul va fi într-un stadiu suficient de avansat
din punct de vedere organizatoric și a muncii de colectare a banilor pentru a lua
în primire întreaga activitate de preluare a banilor, așa cum a fost dezvoltată de dl
Leonard, deși s-ar putea să fie necesar la un moment dat garantarea unor subvenții
în acest scop. Avem în vedere o eliberare a sarcinilor financiare și o preluare a lor
cât mai curând. Sper că după întoarcerea mea, în jur de trei-patru săptămâni, îl
voi putea elibera pe dl Leonard din serviciul lui din București și să îl trimit la
Chișinău, unde este foarte necesară aceeași muncă de organizare.
Reconstrucție:
În această problemă sunt în întregime de acord cu dvs., lucrând din primul
moment al sosirii mele aici în această direcție. Mă aliniez la această idee și încerc să
predau munca de ajutorare Comunităților pentru a-mi putea asuma sarcini mai mari.
În acest sens, v-am făcut două sugestii distincte în legătură cu care trebuie să am
răspunsul dvs. categoric, fie afirmativ, fie negativ, iar în cazul unui răspuns negativ
am nevoie de o sugestie alternativă, ca să știu în ce direcție să conduc activitatea.
Ca să repet, sugestiile mele au fost următoarele:
1) Autorizarea mea de a continua organizarea în diferite localități a unor

Asociații Locale, Independente de Împrumut, Construcție și Economie, cu
capital exclusiv local. Scopul acestora va fi acela de a face împrumuturi pentru
reconstrucție celor care solicită și celor care acceptă realizarea unor modeste
economii. Este ideea mea ca, pentru a evita comercializarea acestor asociații, să
fie limitată atât perceperea dobânzii, cât și a dividendelor pe care le pot distribui.
În legătură cu înființarea Oficiului Central de Refinanțare pentru care Comitetul
nostru trebuie să pună deoparte o anumită sumă pentru unicul scop de a refinanța
actele asociațiilor locale, furnizând capital giratoriu cu care să lucreze, suma care
să fie pusă deoparte în acest scop nu poate fi mai mică de 500.000 de dolari, iar
23. Vezi documentul din Curierul Israelit, 17 martie 1920.
152
DOCUMENTE
în cele din urmă trebuie să fie 1.000.000. Oficiul Central de Refinanțare nu face
împrumuturi directe nimănui, nici nu este pentru a trata direct orice afacere celor
care solicită ajutor de orice natură. Singura ei funcție este să fie o sursă din care
pot fi luate fonduri pentru diferite asociații locale, până când ele vor putea sta pe
propriile lor resurse.
Veți vedea de aici că eu nu recomand o bancă în sensul propus de dl Salomon,
niciun stabiliment de finanțare pentru folosința directă a împrumutătorului,
care să fie administrat de către noi. Dimpotrivă, am susținut de la bun început
un mecanism local și un capital local în fiecare caz, cuplat cu administrare și
responsabilitate locală, în așa fel că, atunci când instituțiile sunt suficient de
bine consolidate, noi să ne putem retrage să-i lăsăm să își continue activitatea pe
propriile lor picioare și resurse. Din acest moment, desigur, vor rămâne ca datoriile
unor localități față de Oficiul Central să fie lichidate, dar asta va fi în cele mai
multe cazuri asigurată de către garanțiile de bază în cazul fiecăruia.
2) În paralel, am sugerat fondarea unei instituții de construire de case, iar

mijloacele pentru construirea casei în fiecare caz să fie furnizate de către Asociația
Locală de Împrumut, Construcție și Economie din localitatea unde casa urmează
să fie ridicată, asigurată corespunzător prin ipotecă. Cred că ar fi nu numai practic
și economic, dar ar avea și un puternic impact politic dacă am adopta modelul
standard de construire a unor case rezistente. După cum am afirmat într-o scrisoare
anterioară, am vorbit despre asta cu dl Nistor, membru din partea Bucovinei în
cabinetul României, care și-a menținut portofoliul și în noul guvern al generalului
Averescu, care a fost format cu câteva zile înainte24. Mi-a spus că guvernul are
multă pădure de unde poate fi produsă cherestea și mi-a făcut impresia că ar
fi posibil un aranjament pentru a putea obține cherestea de la guvern. Este o
industrie de care e mare nevoie aici, întrucât în general populația locuiește în
condiții primitive și problema locuinței atât printre țărani, în sate, cât și în orașe
este foarte acută. Dacă noi am crea așa un magazin model, acesta ar fi probabil
preluat de către guvern în condiții favorabile, când munca va fi terminată.
Trebuie să vă rog din nou foarte respectuos să îmi dați sau să îmi procurați din
New York dispoziții foarte precise în ambele aceste probleme, în așa fel încât să
știu dacă să continui sau să sistez munca în această direcție. Întrucât este principiul
meu de bază de a face fiecare pas în munca mea în deplin consens și cooperare
cu Comitetele, veți înțelege că e esențial ca să fiu totalmente sigur înainte de
a trata problema cu ei. Eu am discutat chestiunea informal cu dl Salomon la
București, cu dl Petru Iuster la Piatra, cu dl Helder la Galați, toți fiind foarte
entuziasmați de proiect și siguri de faptul că va fi ușor de obținut capitalul necesar
24. Guvernul Averescu a fost format la 13 martie 1920, după demisia guvernului condus de Vaida-Voevod.
153
pentru organizarea acestor asociații în localitățile respective. Dl Salomon este atât

de convins de superioritatea acestui plan față de al lui, încât el l-a adoptat în
întregime, fără nicio rezervă, în locul planului pe care l-a elaborat el însuși.
Cu respect,
Alexander Landesco
Director Regional al JDC pentru România
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #237, Letter from Alexander Landesco to Julius
Goldman, 3/24/1920.)
18
1920, martie 25, București. Scrisoarea lui Alexander Landesco, directorul

Europa, privind solicitarea sumei de 6.000 de dolari, de către Adolf Salomon,
pentru școala „Ciocanul”.
București, 25 martie 1920

Str. Cotită, nr. 7
Dr. Julius Goldman

Director General pentru Europa al JDC
Paris, Franța
Referitor la Școala de Meserii „Ciocanul”
Stimate dr. Goldman,
Dl Adolf Salomon, pe care probabil l-ați întâlnit în New York, m-a informat
că, în timp ce se afla acolo, a expediat o cerere către Comitetul nostru Executiv,
în baza căreia s-a votat trimiterea către acesta a sumei de 6.000 de dolari pentru
școala „Ciocanul”.
În prezent, trezoreria școlii este goală, iar dl Salomon a făcut apel la mine pentru
suma de mai sus. I-am avansat în cont 62.000 de lei, adică echivalentul a 1.000
dolari, împreună cu declarația că voi înainta problema către dvs. pentru confirmare.
154
DOCUMENTE
Vă rog să îmi dați confirmarea de la New York, cerându-le să îmi transfere în

contul de garanții suma de 6.000 de dolari în acest scop și să mă informați.
Trimis cu respect,
Alexander Landesco
Director Regional pentru România al JDC
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #242.5, Letter from Alexander Landesco to Dr.
Julius Goldman, 03/25/1920.)
19
1920, martie 26, București. Informație apărută în Curierul Israelit, cu privire la

distribuirea ajutoarelor pentru Pesach de către JDC, populației nevoiașe.
Dl Al. Landesco, directorul pentru România a lui Joint Distribution

Committee, punând la dispoziția Comitetului Central pentru România 500.000
de lei pentru a ajuta populația nevoiașă cu azime și alte alimente de Paște, suma a
fost imediat repartizată și expediată Comitetelor din țară.
Cota parte destinată pentru București a fost vărsată Lojei BB „Fraternitatea”,
care a colectat, de asemenea, o importantă sumă pentru acest scop și va împărți
populației nevoiașe azime, ouă și untdelemn.
(Curierul Israelit, 26 martie 1920.)
20
1920, aprilie 9, București. Relatare din Curierul Israelit despre scrisoarea lui
Alexander Landesco, directorul regional JDC pentru România, adresată MS
Regina Maria a României, prin care transmite omagiile sale și își exprimă
bucuria înfăptuirii Marii Uniri. La scrisoare este alăturat un cec în valoare de
50.000 de lei destinat fondului MS Regina, pentru orfanii de război. Alexander
Landesco este primit în audiență de către MS Regina, care este direct interesată
de modul de organizare a asistenței americane. Prin scrisoarea semnată de către
secretarul MS, Al. Landesco primește mulțumiri pentru suma donată orfanilor
de război și este asigurat de sprijinul Reginei în opera de reconstrucție a JDC.
155
Domnul Al. Landesco, avocat din Cincinnati, America, delegat al Comitetelor

Unite Americane pentru Ajutorarea Evreilor care au suferit de pe urma războiului,
sosind în România pentru a organiza distribuția ajutoarelor, a oferit MS Reginei
pentru orfanii de război suma de 50.000 de lei25, cu următoarea scrisoare:
Majestății Sale
Regina Maria a României
București
Majestate,
În momentul când pășesc pe pământul frumoasei țări a Majestății Voastre în

calitate de Director Regional pentru România al Comitetului Joint Distribution
Committee, cer respectuos permisiunea de a exprima admirația poporului american
pentru Regina caritabilă și curajoasă a României Mari.
Sunt fericit că, ajuns în România, pământul meu natal unde mi-am petrecut anii
copilăriei, am avut deosebita bucurie de a vedea cu ochii realizarea idealului Națiunii
Voastre, unirea tuturor Românilor sub un singur sceptru și nădăjduiesc că această unire
va fi o indisolubilă contopire a tuturor elementelor populației, prin iubire, încredere și
generozitate într-un singur și fericit popor.
Rog pe MV să binevoiască să ia opera noastră de ajutorare a celor ce au suferit de
pe urma războiului și de reconstruire a adăposturilor lor ruinate sub Augustul Vostru
patronaj și să accepte împreună cu omagiile mele cecul alăturat de 50.000 lei, sumă
destinată fondului MV pentru orfanii de război.
Sunt cu tot respectul al MV prea supus și plecat servitor,
Al. Landesco
În ziua de 26 martie, MS Regina a binevoit a primi în audiență pe dl Landesco,

căruia i-a mulțumit, în numele orfanilor de război, pentru darul Comitetelor
Americane. La audiență a asistat și MS Regele26. Suveranii s-au interesat de
aproape de chipul cum e organizată opera de asistență americană.
La 31 martie, dl Landesco a primit din partea Secretarului MS Regina o
scrisoare de mulțumire în termenii următori:
25. În legătură cu donația de 50.000 de lei făcută de către JDC orfanilor de război prin MS Regina, Oscar
Leonard, asistentul lui Alexander Landesco, dă spre publicare un articol către mai multe ziare din România
( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Report of Oscar Leonard to Al. Landesco, 04/08/1920).
26. Referire la regele Ferdinand (1914-1927).
156
DOCUMENTE
29 martie 1920
Palatul Cotroceni,
Stimate Domn,
MS Regina României m-a rugat să confirm primirea scrisorii dvs. din 16 martie
și să vă exprim prin aceasta mulțumirile MS pentru generoasa Dvs. donațiune de
50.000 lei pentru orfanii săi de război.
MS e dispusă cu cea mai mare plăcere să vă acorde orice ajutor Îi va fi cu putință
pentru opera de reconstrucție a locuințelor supușilor Săi, care au suferit de pe urma
războiului.
E foarte îmbucurător că ați simțit o deosebită plăcere văzând cu ochii unirea
tuturor românilor.
Mulțumindu-vă din nou pentru generosul Dvs. dar și pentru tot ce faceți pentru
alinarea suferințelor, vă rog să primiți asigurarea deosebitei mele considerațiuni.
(ss) H. Marr
(Secretarul MS Regina a României)
(Curierul Israelit, 9 aprilie 1920.)
21
1920, aprilie 10, București. Scrisoarea lui Oscar Leonard, reprezentant al

JDC în România, adresată lui Al. Landesco, directorul regional JDC pentru
România, în care îi relatează despre reuniunea la nivel local din 5 aprilie,
privind asistența publică.
București, 10 aprilie 1920
De la: Oscar Leonard

Către: Dl Landesco
Subiect: Asistență publică (Organizație locală de ajutorare)
Au avut loc mai multe întâlniri în care s-a discutat, pregătindu-se terenul,
așa cum se spune aici. Am fost rugat să vorbesc în cadrul reuniunii care a avut loc
luni, 5 aprilie. Publicul a fost cel mai numeros până în acel moment, ceea ce indică
faptul că a fost stârnit interes.
157
Am vorbit în limba română și am prezentat situația, relatând, de altfel, cazuri

de familii sărace, a căror case le-am vizitat. Am subliniat faptul că fondurile JDC
sunt pentru cei care suferă de pe urma războiului și nu pentru cei săraci, care ar
trebui îngrijiți chiar dacă nu ar fi fost războiul. De asemenea, am subliniat faptul
că, atunci când este vorba de viața obișnuită a evreilor, este necesar ca, la nivel
local, evreii să se asigure că se oferă oportunități adecvate copiilor.
Apoi, a început discuția și programul obișnuit. Am sugerat atunci să stabilim
imediat ziua în care să pornească campania de strângere de fonduri, având
sentimentul că, odată ce ziua va fi fost hotărâtă, lucrările vor trece de stadiul
de discuție către cel de acțiune. Am sugerat data de 15 aprilie, dar publicul a
considerat că este prea devreme. A fost decisă data de 25 aprilie.
Ca parte a campaniei de publicitate, Curierul Israelit a vrut să îmi ia un
interviu. Vă amintiți că s-a decis fie să scriu chiar eu sau să permit să se scrie
ceva despre metodele americane ale serviciilor de asistență socială. Așadar, le-
am permis să mă intervieveze și m-am uitat apoi peste material, înainte de a fi
publicat. Interviul este atașat la prezenta scrisoare.
Vă amintiți că am vorbit, de asemenea, despre oportunitatea de a descrie
unele dintre condițiile găsite în cartierele evreiești sărace. La sugestia mea, domnul
Axelrad, un cunoscut poet și scriitor, a fost desemnat de către Curierul Israelit să
mă însoțească în astfel de locuri, la indicația mea.
În două jumătăți de zile, domnul Axelrad a mers cu mine. I-am avut ca ghizi,
o dată, pe domnul Grauer și, altă dată, pe domnul Lăzărescu. Am văzut condiții pe
care nimeni nu și le poate imagina fără a le vedea efectiv. Nu l-am luat pe domnul
Axelrad acolo unde erau situații de război. L-am luat doar acolo unde sărăcia era
acel gen de pauperitate normală într-un oraș mare. Vizitele sale vor fi descrise în
materialul său, astfel încât populația evreiască să știe ceva despre situație.
De asemenea, s-a decis luni să se emită și să se distribuie un apel în sinagogi,
în ultima zi de Pesach, când sinagogile sunt vizitate datorită serviciilor religioase.
S-a sugerat, de asemenea, să se țină discursuri în sinagogi. Am fost invitat să țin
două astfel de discursuri. Prin urmare, m-am dus la Templul Mic și la Sinagoga
Mare și, în ambele locuri, am vorbit unui public numeros, în limba română. Le-
am relatat despre condițiile pe care le-am găsit și de necesitatea existenței unei
agenții pentru ajutorarea săracilor. Apoi am făcut apelul la lucrători și pentru
donații libere, atunci când va începe campania.
Trimis cu respect,
Oscar Leonard
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Letter from Oscar Leonard to Alexander
Landesco, 04/10/1920.)
158
DOCUMENTE
22
1920, aprilie 21, București. Scrisoarea lui Oscar Leonard, reprezentant al

pentru România, privind problema repatrierii prizonierilor de război germani
și austrieci de etnie evreiască, aflați pe teritoriul României. Se sugerează
efectuarea unor investigații referitoare la această situație.
De la: Oscar Leonard

Către: Dl Landesco
Subiect: Prizonieri de război
În timpul sărbătorii de Pesach, mi s-a adus la cunoștință faptul că există

aici mulți prizonieri de război germani și austrieci, care sunt evrei. Se pare, din
informații mai mult sau mai puțin precise, că acești deținuți ar putea fi repatriați
în cazul în care s-ar găsi mijloacele necesare pentru a se face acest lucru.
Deși nu am crezut că este înțelept ca noi să facem o investigație directă cu
privire la această situație, m-am gândit că ar fi foarte potrivit ca un rabin să facă
astfel de anchete despre coreligionarii noștri.
L-am rugat pe rabinul Halperin, care pare a fi în relații bune cu autoritățile
militare, căci el a asigurat permisiunea ca soldații evrei să meargă acasă de sărbători,
să stabilească numărul real de evrei din lagărele de aici și, de asemenea, de unde
provin. Vom fi atunci în poziția de a evalua cât de mult ar costa repatrierea lor, cu
condiția, desigur, ca autoritățile române să fie dispuse să îi repatrieze.
Activitatea efectivă și cheltuielile în acest sens ar putea fi realizate prin lojile
B’nei Brith, poate cu ajutorul nostru, dacă veți considera că este de dorit.
Această chestiune este de interes personal pentru mine, deoarece am citit în
jurnalul American Hebrew, ediția de New York din 2 ianuarie, că JDC a strâns
100.000 de dolari spre a fi folosiți pentru repatrierea prizonierilor de război evrei
care sunt ținuți în acest moment în Siberia. În această situație, am simțit că acest
lucru poate ține de atribuțiile noastre și am vrut să am informațiile necesare
înainte de a trimite situația spre dezbatere către dvs. și Comitetul nostru Central.
Trimis cu respect,
Oscar Leonard
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Letter from Oscar Leonard to Alexander
Landesco, 04/21/1920.)
159
23
1920, aprilie 23, București. Informație apărută în Curierul Israelit despre

vizitele efectuate de delegația JDC în diferite locații din Bucovina de Nord,
pentru a constata distrugerile suferite în urma războiului, în vederea acordării
sprijinului necesar. Directorul JDC pentru România a donat primăriei din
Cernăuți suma de 50.000 de coroane pentru o cantină populară, destinată
populației nevoiașe, fără deosebire de naționalitate.
Ni se scrie din Cernăuți:

Dl Alexander Landesco, directorul pentru România al lui Joint Distribution
Committee, și dl Horia Carp, secretarul delegațiunei, au vizitat Cernăuții și mai
toate localitățile în care distrugerile războiului au adus ruina populației evreiești.
Între altele au vizitat Sadagura, Storojineț, Boian, Jadova, Vășcăuți și Vijnița.
La Sadagura au găsit distruse până la pământ 329 case, precum și vreo 300 în
împrejurimile orașului. Vreo 40 case care au putut fi încă reparate, sunt acum în curs
de reparație, cu banii puși dinainte la dispoziție pentru acest scop de Joint Distribution
Committee. Din cauza lipsei de adăpost, mai bine de 1.500 evrei din Sadagura se află
încă și acum refugiați la Cernăuți, unde cei mai mulți trăiesc în mare mizerie.
La Boian, unde au trăit vreo 230 familii evreiești, n-au mai găsit decât cinci
familii, toți ceilalți fiind refugiați, de asemenea, la Cernăuți, casele lor fiind toate
distruse până la pământ.
Multe case distruse și familii complet ruinate au găsit și la Siret, Vășcăuți și
celelalte târguri vizitate. Dar cea mai tristă mizerie, situația cea mai îngrozitoare
au găsit-o la Vijnița. Nouăzeci la sută din populația târgului o formează evreii și
au fost în mare parte ruinați de război. În tot județul Vijnița sunt distruse peste o
mie case evreiești, din care peste 600 numai în oraș.
Populația a rămas pe loc și se adăpostește cum poate. Școala publică nu mai
funcționează de ani de zile, fiind ocupată de cei fără adăpost, așa că se ridică o
generație de analfabeți și haimanale.
În câte o singură odaie din școală locuiesc câte 2-3 familii într-o foarte
dureroasă promiscuitate. Într-una din odăi, delegații au găsit laolaltă îngrămădite
cinci familii. Un mare număr de familii sunt adăpostite în barăci, 4 la număr cu
23 încăperi, ridicate la bariera orașului și unde locuiesc, de asemenea, câte 2-3
familii într-o încăpere.
Dl Landesco s-a interesat pretutindeni foarte aproape de situația oamenilor, de
greutățile cu care luptă, de modalitatea cea mai potrivită cum ar putea să fie ajutați.
D-sa a promis cel mai larg sprijin pentru opera de refacere a existențelor ruinate.
Pentru reclădirea caselor distruse, în număr de 5.000-6.000, directorul Joint
160
DOCUMENTE
Distribution Committee, în înțelegere cu Comitetul bucovinean, a însărcinat pe

arhitectul Bochmer din Cernăuți să viziteze toate localitățile distruse, să ia toate
detaliile asupra caselor care trebuie reclădite și să întocmească, prin arhitecți locali,
tablouri devize de cât trebuie să coste reclădirea fiecărei case compuse din odaie
de locuit, bucătărie și atelier sau prăvălie. Imediat ce devizul general va fi gata, dl
Landesco speră să poată obține o sumă importantă pentru a putea începe, în mare
parte cel puțin, opera de reclădire.
Vizita delegatului american, felul cum s-a interesat de nevoile celor distruși,
promisiunile pe care le-a făcut au stârnit multă bucurie și mari speranțe printre
nenorociții care se prăpădesc de ani de zile printre străini și fără adăpost.
Se nădăjduiește chiar în acest an să înceapă opera de reclădire și până în
toamnă să ajungă mulți să se adăpostească iar sub acoperișul lor.
La Cernăuți, directorul lui Joint a vizitat toate instituțiile de caritate evreiască
și a donat 50.000 coroane primăriei pentru cantina populară, fără deosebire de
naționalitate, pe care o întreține.
(Curierul Israelit, 23 aprilie 1920.)
24
1920, mai 4, București. Raport întocmit de Alexander Landesco, directorul

regional JDC pentru România, asupra costului estimativ pentru repararea
și reconstruirea caselor din orașele Panciu și Târgu Ocna, grav afectate de
bombardamentele din timpul războiului.
București, 4 mai 1920

Str. Cotită, nr. 7
Raport din România, nr. 31
De la: Alexander A. Landesco, JDC București

Către: Dr. Julius Goldman, JDC Paris
Subiect: Reconstrucția orașelor Panciu și Târgu Ocna
1) Panciu și Târgu Ocna sunt cele două orașe din Vechiul Regat al României
care au fost distruse prin bombardamente, în timpul războiului. Am vizitat recent
aceste orașe, în care lt. Becker a început să facă anumite reparații ale caselor
afectate mai puțin, și încep raportul despre ele după cum urmează:
161
Panciu:
35 de case reparate, de asemenea, o școală lei 109.330
Rămase nereparate:
22 de case puternic afectate, cost estimat lei 86.960
28 de case distruse, cost estimat pentru reconstrucție lei 498.691
Târgu Ocna:
De reparat și reconstruit:
20 de case, cost estimat lei 537.000
108 Total lei 1.231.081
Avans dat de dl Becker lei 109.330
Rest necesar pentru terminarea lucrărilor lei 1.121.751
2) Trimit atașat un set de fotografii ale caselor afectate și distruse din Târgul
Ocna și o schiță a tipului de casă selectat de mine spre satisfacția tuturor celor care
au făcut cereri și care vor fi construite în locul caselor care au fost distruse complet.
Se estimează că fiecare casă va costa 35.000 de lei, adică aproximativ 600 dolari.
3) Cu excepția unor reparații minore pentru văduve fără mijloace, lucrările se
vor face pe baza unui împrumut pe zece ani, fără dobândă. Lucrările executate sub
îndrumarea domnului Becker au fost complet gratuite.
4) Din costul total care trebuie suportat, de 1.121.751 lei, vom reține bancnote
asigurate prin ipoteci imobiliare în valoare de 913.655 lei, ceea ce presupune un
cost net, pentru Comitet, în valoare de 208.096 lei sau aproximativ 1.800 dolari.
Cu sinceritate,
Alexander A. Landesco
Goldman. Subject: Reconstruction of Panciu and Târgu Ocna, 05/04/1920.)
162
DOCUMENTE
25
1920, mai 4, București. Raportul lui Alexander Landesco, directorul regional

privind intenția lui Wilhelm Filderman de a înființa o mare bancă evreiască în
București, cu sprijinul organizației Joint Distribution Committee.

Str. Cotită, nr. 7
De la: Alex A. Landesco, JDC București

Subiect: Banca dlui Filderman
1) Referitor la scrisoarea mea anterioară despre lanțul planificat de Societăți

de Împrumut și Economii, conectate la o bancă centrală care să le alimenteze
și despre care încă aștept instrucțiuni din New York, am luat toate măsurile
preliminare, astfel încât, de îndată ce voi primi informații din New York, mai
multe societăți locale ar putea fi activate peste noapte. Am studiat, de asemenea,
Băncile cooperative din Basarabia și Banca ICA din Cernăuți și, într-o altă
scrisoare din același dosar, veți găsi raportul meu despre ele și părerea mea cu
privire la posibilitatea includerii unor astfel de instituții deja existente în sistemul
nostru.
2) La întoarcerea mea în București, cu câteva zile în urmă, am constatat că
dr. Filderman, care fusese la Paris în calitate de reprezentant al Uniunii Evreilor
Pământeni (din România), a revenit între timp și a demarat o mișcare independentă
pentru crearea unei mari bănci evreiești în București. Acesta a solicitat înscrieri
la capitalul social, cu mențiunea că a tratat personal cu domnul Louis Marshall,
judecătorul Mack și alții, și că are asigurarea fondurilor de la Comitet, pentru
susținerea instituției sale.
3) Am stabilit o întâlnire cu dr. Filderman și am făcut la fel cu un altul, aseară.
Am aflat că a asigurat deja înscrieri la capitalul social al băncii sale în valoare de
20.000.000 de lei, aproximativ 400.000 de dolari. Pentru a câștiga timp și, în
același timp, pentru a evita orice impresie că activitățile noastre ar fi contradictorii,
din perspectiva părților noastre, l-am inclus pe dr. Filderman ca membru al Joint
Distribution Committee și i-am spus să meargă mai departe cu activitatea sa și
că eu voi înceta între timp să depun eforturi în această direcție, acordând timp
163
planului său să se dezvolte. În general, l-am asigurat că noi, cei din Comitet,
preferăm ca orice inițiativă, ori de câte ori este posibil, să pornească din surse
locale și că, prin urmare, am prefera, din principiu, ca mai degrabă el să organizeze
instituția și nu noi. Cu toate acestea, am insistat asupra faptului că, spre deosebire
de tendința din prezent, ei trebuie să pună mai mult accent pe organizarea micilor
societăți locale, care vor fi cu adevărat agențiile de reabilitare, și nu marile bănci,
care vor fi, desigur, mai profitabile.
4) În această privință, lucrurile vor stagna, până ce voi afla de la dvs. care este
planul general.
5) Cu toate acestea, trebuie să vă rog ca, ori de câte ori Comitetul consideră
că este de dorit să se negocieze direct cu localnicii și cred că acest lucru se va
întâmpla foarte rar, să fiu și eu informat prompt și precis despre natura unor
astfel de negocieri și despre orice obligații asumate de către Comitet sau despre
promisiunile făcute, inclusiv despre oricare directivă politică subliniată sau idei
menționate unor astfel de părți. În caz contrar, poziția mea aici nu este numai cea
a unei persoane neajutorate, ci chiar aș putea părea ridicol; căci, în timp ce oamenii
călătoresc peste tot în țară, reluând ceea ce le-a spus, i-a asigurat sau i-a autorizat
Comitetul să facă, eu mă aflu într-o situație în care nu pot nici confirma, nici nega
afirmațiile lor și stau aici ca un sol care a uitat scopul misiunii sale.
6) Vă rog, de aceea, cu insistență:
a) să fiu informat, imediat, de acordurile, dacă este cazul, avute cu dr.
Filderman;
b) care trebuie să fie poziția mea cu referire la domnia sa și la banca lui;
c) care este politica stabilită de către Comitet cu referire la întregul subiect.
Cu respect,
Alex A. Landesco
Director Regional al JDC pentru Europa
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #244.3, Letter from Alexander Landesco to

164
DOCUMENTE
26
1920, mai 4, București. Raportul lui Alexander Landesco, directorul regional

privind repatrierea unor prizonieri evrei maghiari aflați în România.

Str. Cotită, nr. 7

Subiect: Prizonieri maghiari în România
1) Printre prizonierii maghiari aflați în România, se află aproximativ 20

de evrei despre care se spune că ar fi în situația de a fi eliberați, dar care nu au
mijloacele necesare pentru a-și plăti drumul spre casă.
2) Ne-a fost făcută o cerere pentru a se furniza fonduri pentru repatrierea
acestor oameni. Luată separat, problema nu ar avea nicio importanță, deoarece
sumele respective sunt foarte mici, dar având în vedere problema mai gravă a
repatrierii prizonierilor din Siberia, mă întrebam dacă ați vrea să acționez în
această privință.
3) Vă rog să îmi spuneți dacă doriți să fie urmată o politică anume în problema
repatrierii prizonierilor27.
Cu fidelitate,
Alex A. Landesco

27. Alexander Landesco a primit răspuns la această scrisoare în data de 24 iunie 1920, din partea lui Frank F.
Rosenblatt, director al Biroului de informații și evidențe: „Numărul prizonierilor maghiari de origine evreiască,
în România, este atât de mic, încât este aproape neglijabil. Evreii români ar trebui să poată avea grijă de aceștia,
prin propria lor contribuție (locală). Deoarece, după cum spuneți chiar dvs., problema repatrierii prizonierilor
din Siberia este atât de gravă, nu pare a fi de dorit ca JDC să acționeze pentru ajutorarea celor aproximativ 20
de prizonieri aflați în România” ( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #242.2, Letter from Frank F.
Rosenblatt to Alexander Landesco, 06/24/1920).
165
27
1920, mai 7, București. Scrisoare adresată de James Becker, fost director

regional al JDC pentru România, către Felix M. Warburg, președintele JDC
New York, prin care face recomandări privind gestionarea împrumutului de
200.000 de dolari pentru cooperativele din Basarabia.
7 mai 1920
Dl Felix Warburg, Președinte

Str. Williams nr. 52, New York City
Subiect: Împrumut de 200.000 de dolari pentru Cooperative
Dragul meu domn Warburg,

Vă scriu această scrisoare pentru a face anumite sugestii cu privire la fondurile
care au fost deja alocate pentru cooperativele din Basarabia. Aș dori să sugerez ca,
în administrarea acestor 200.000 de dolari, domnului Landesco să i se recomande
să înființeze un comitet central în Chișinău, format dintr-o parte din lideri,
inclusiv din oameni de factura domnului doctor Bernstein Kohen și a domnului
Kosnigschatz (adică din cooperativa al cărei președinte este domnul Babitsch) și
din reprezentanții cooperativelor din provincie.
În cadrul acestui comitet central din Chișinău ar trebui să fie câte un
reprezentant al fiecărui județ din Basarabia; de asemenea, comitetul central ar
trebui să decidă cât să primească fiecare județ. Apoi, fiecare județ ar trebui să
aibă propriul său comitet central și, în cadrul acestor comitete centrale județene,
trebuie decis ce sume să fie alocate fiecărei cooperative în parte.
După cum văd eu problema, acest comitet ar trebui să acționeze ca și comitet
central, formând un sindicat al tuturor cooperativelor din Basarabia, iar împrumutul
ar trebui garantat în comun de toate aceste cooperative; de asemenea, ar trebui
obligați să ofere titluri financiare de primă clasă, ca și garanție pentru împrumut.
Consider că aceste cooperative ar trebui să aibă privilegiul de a rambursa
împrumutul fie în dolari, fie în lei, la sfârșitul unei perioade de trei ani. Dacă
situația nu se va fi îmbunătățit după trei ani, cred că ar trebui să aibă posibilitatea
de a extinde această perioadă la cinci ani. Cu toate acestea, domnul Landesco
ar trebui să facă unele aranjamente, astfel încât cooperativele să fie obligate să
ramburseze această sumă în trei ani, în cazul în care leul românesc revine la
valoarea de 15 sau 20 de unități pentru un dolar, rata actuală de schimb fiind de
aproximativ 60 de lei pentru un dolar.
166
DOCUMENTE
Sunt convins că, pentru a obține cele mai bune rezultate, trebuie să acordăm
acest împrumut pe principii stricte de afaceri; altfel, încercările noastre cu privire
la o astfel de activitate de reconstrucție se vor solda cu un eșec, până la urmă.
Fac aceste sugestii doar pentru ca domnul Landesco să primească un plan
general de organizare. Cred cu tărie, totuși, că trebuie instruit să decidă pe cont
propriu și să facă orice schimbare care poate fi necesară în condițiile locale; de
asemenea, aceste recomandări sunt supuse unor schimbări generale sau de detaliu,
după cum ar dori să sugereze domnul dr. Goldman.
Cu salutări călduroase și cordialitate,
James H. Becker
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #244.3, Letter from James Becker to Felix
Warburg, Re: Loan of $200.000 to Co-operatives, 05/07/1920.)
28
1920, mai 10, New York. Într-un buletin informativ al JDC se consemnează că
bugetului lunar de ajutorare a evreilor din România i se va aloca suplimentar
Buletin informativ
10 mai 1920
Cu 350.000 de dolari mai mult pentru România
Mai puține date despre vărsare de sânge, dar destule despre epidemii,
mizerie și neajutorare apar în cele mai recente rapoarte din România și Bucovina.
Războiul și antisemitismul au distrus viața evreiască în aceste teritorii, iar bolile,
care își găsesc un sol fertil în sărăcie și nevoi, vin în completarea dezastrului. De
aceea, Joint Distribution Committee a strâns recent 350.000 de dolari, în plus
față de bugetul obișnuit pentru ajutorarea lunară, pentru activitatea medicală și
de construcție în toate părțile României Mari. Se speră că acești bani, care vor
permite unui număr mare de evrei să se întoarcă la fostele lor ocupații și vor
îmbunătăți starea de sănătate a populației evreiești, vor aduce o schimbare de
durată în situația evreilor din România.
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, News Letter, 05/10/1920.)
167
29
1920, mai 18, București. Raport întocmit de Alexander Landesco, directorul

regional JDC pentru România, cu privire la situația evreilor din Maramureș,
în urma distrugerilor provocate de război.

Str. Cotită, nr. 7
De la: Alexander A. Landesco, JDC București

Subiect: Transilvania și Maramureș
1) Așa cum v-am spus că o să fac, am plecat la Cluj pe 10 mai, în noul teritoriu
anexat, Transilvania. Am ajuns în data de 11, ca urmare a unui apel foarte urgent
să nu se neglijeze această parte a României, pe care l-am primit de la Uniunea
Națională a Evreilor din Transilvania, cu sediul principal în Cluj.
2) Am discutat acolo cu următoarele persoane pe care le-am adunat la o
ședință în casa șef-rabinului Glasner:
Șef-rabinul Glasner
Ferencz Mandel, Secretarul Uniunii
Ignatz Schwartz, de la organizația Poalei Zion
Iacob Schwartz, președintele Comunității Ortodoxe
Mayer Grunfeld, un mare comerciant
Odony Hirsch, important manufacturier
Emanuel Rosenzweig, Comerciant
Ernö Marton, redactor al ziarului Uj-Kelet [Noul Răsărit].
Au fost invitați, de asemenea, dar nu au venit:

Dr. Eisler, Rabinul comunității neologe
Dr. Joseph Fischer, Președintele comunității neologe
Dr. Theo Fischer, Președintele Uniunii Naționale a Evreilor din Transilvania.
Pe cel din urmă l-am întâlnit în dimineața următoare.
Raportul meu este următorul:

1) Orașul Cluj nu are nevoie de asistență din partea noastră și, după ce le-am
dat explicații complete, nu au făcut nicio cerere în nume propriu. Totuși, ei susțin
168
DOCUMENTE
că reprezintă sediul tuturor evreilor din acele părți ale Ungariei recent anexate
la România și vor să reprezinte, de asemenea, organizația JDC pentru întreaga
provincie.
2) O anumită parte a acestei provincii, cunoscută sub denumirea de
Maramureș, a suferit foarte mult în timpul războiului. Este o zonă care conține
o populație de aproximativ 100.000 de evrei, răspândiți în jurul orașului Sighetu
Marmației. Anexez traducerea în limba engleză a două documente care fac referire
la condițiile din această zonă, mai precis:
a) Memorandumul Uniunii Naționale a Evreilor din Maramureș, care urma
să fie trimis de aceștia la Conferința Evreiască de Ajutorare Generală din Zürich.
b) Declarația făcută de anumite partide cu referire la un incident care a
avut loc recent în această regiune.
3) Oamenii din Cluj au date, dar nu comparative, cu privire la nivelul
necesităților celor din Maramureș, cum ar fi numărul de copii orfani, văduve etc.
Am convenit ca aceste date să îmi fie trimise în termen de câteva zile.
4) Deja am intrat în contact direct cu oamenii din Sighetu Marmației și
aștept să mă caute în câteva zile.
5) Când voi merge din nou la Cernăuți, ceea ce se va întâmpla în aproximativ
două săptămâni, voi încerca să mă întorc prin Maramureș, pentru a vedea cu ochii
mei situația de acolo. Dacă va fi necesar, vom decide dacă este cel mai bine ca
activitatea să se coordoneze de la Sighetu Marmației, așa cum sunt înclinat să cred
acum, sau de la Cluj, așa cum mă îndeamnă oamenii din Cluj.
Între timp, le-am spus celor din Cluj că singurul mod în care se pot califica
pentru a li se încredința această sarcină este să strângă chiar ei niște bani în acest
scop și au promis să facă acest lucru.
Cu sinceritate,
(Alex A. Landesco)
Director Regional al JDC în România
Goldman, 05/18/1920.)
169
30
1920, mai 21, New York. Scrisoare adresată de Louis Marshall, președinte
American Jewish Committee, către Albert Lucas, secretar al JDC, prin care îi
solicită să dea la tradus o pagină din Monitorul Oficial, ce conține o proclamație
de amnistie, care îi afectează și pe prizonierii evrei.
21 mai 1920
Guggenheimer, Untermyer & Marshall

120 Broadway, New York
Cable Adress „Melpomene” New York
Dragul meu domn Lucas,

Am aflat că dispui de o serie de traducători la sediul Joint Distribution
Committee. Consider că este de la sine înțeles că, printre aceștia, se află și cineva
care cunoaște limba română. Te rog să ai bunăvoința și să dai la tradus, pentru
mine, pagina 586 din Monitorul Oficial, atașată, care conține o proclamație de
amnistie de o considerabilă importanță, pentru că îi afectează pe prizonierii evrei.
Mă tem că excepțiile au fost gândite în mod expres pentru a-i priva pe evrei de
beneficiul proclamației. Cu toate acestea, nu pot decide până ce nu voi avea o
traducere exactă.
Te rog să te ocupi de această treabă imediat și să îmi restitui documentul în
forma sa actuală. L-am primit de la Legația română din Washington ieri și am
promis că îl voi da înapoi în bună stare.
Cu fidelitate,
Louis Marshall
Albert Lucas, Esq.

20 Exchange Place
New York City
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #242.3, Letter from Louis Marshall to Albert
Lucas, 05/21/1920.)
170
DOCUMENTE
31
1920, mai 22, București. Scrisoare adresată de Alexander Landesco, directorul

Europa, cu privire la bunurile trimise din New York în România. Solicită
instrucțiuni relative la politica generală pe care trebuie să o urmeze. Înțelege
că noua linie a JDC este limitarea ajutorului la suferinzii de război.
22 mai 1920
Scrisoare de la dl Landesco:
1) Tocmai ce am primit mesajul telegrafic nr. 19 de la dvs., care spune
următoarele: „Numărul 19, din 14 mai, de la New York: Am achiziționat provizii
în valoare de aproximativ 170.000 dolari, pentru România, depășind cu 35.000
dolari fondul special în acest scop. După scăderea a 35.000 dolari din ajutorul
pe luna mai, rămân la dispoziția dvs. 50.000 dolari pentru luna mai. Estimarea
ajutoarelor pentru lunile iunie și iulie, trimisă prin telegraf, include fonduri speciale
de 100.000 dolari pentru Cooperativele din Basarabia, 100.000 pentru reparații
la casele din Bucovina și pentru rezolvarea problemei generale a locuințelor. Soția
dvs. va veni cu vasul Imperator, prima navă disponibilă, în data de 14 august”.
2) Trebuie să spun cu privire la această telegramă că, deși sunt recunoscător
pentru generozitatea evidentă a New York-ului față de zona mea, realmente aș fi
preferat să fi avut loc o discuție cu mine înainte de a cumpăra orice bunuri sau
cel puțin să mă fi informat cu privire la natura unor astfel de achiziții. În acest
moment, nu am idee de natura acestor achiziții. Am fost deja informat, într-o
telegramă trimisă mai devreme, de un transport de unelte și medicamente în
valoare de 30.000 dolari și presupun că fac parte din bunurile anunțate acum. Pe
de altă parte, există foarte multe tipuri de bunuri, cum ar fi produsele alimentare,
îmbrăcăminte și pantofi, care pot fi cumpărate acum la un preț mai mic aici decât
în America. Din acest motiv nu am cerut să se trimită mai multe bunuri aici decât
sunt în prezent. În plus, mai avem și problema transportului din locul debarcării
până în diversele orașe din interior. În transportul pe calea ferată a bunurilor care
fuseseră preluate de pe vasul Jacona28, deși în cele mai multe cazuri au fost trimiși
28. În cadrul acțiunii de ajutorare din România, în luna august 1919, JDC a trimis cu vasul Jacona alimente și
îmbrăcăminte în valoare de 350.000 de dolari. Aceasta a reprezentat una dintre marile acțiuni de trimitere de bunuri
pentru ajutorare din America (vezi documentul din 24 septembrie 1920). Proviziile de pe Jacona au fost distribuite
în felul următor: 35% în Vechiul Regat, 35% în Basarabia și 30% în Bucovina ( JDC NY Archives, Collection: 1919-
1921, F #236.2, Confidential Letter from James Becker to Felix Warburg, 04/14/1920, f. 3). James Becker a negociat
cu guvernele român și ucrainean trimiterea a 20% din transportul Jacona în Ucraina, însă acțiunea a eșuat ( JDC NY
Archives, Collection: 1919-1921, F #235, Letter from James Becker to Felix Warburg, 10/28/1919).
171
oameni care să păzească bunurile din vagoane, o mare parte au fost pierdute sau
furate. Dacă s-a stabilit că o altă serie de bunuri vor fi expediate în România,
acestea vor trebui transportate în interiorul țării cu ajutorul unor camioane.
3) În ceea ce privește natura bunurilor, sper că acestea includ cantități mari de
lapte condensat, căci avem o lipsă gravă de lapte aici, iar acesta este foarte necesar.
4) Cu privire la Cooperativele din Basarabia, am fost foarte surprins să
citesc despre acordarea sumei stabilite în acest scop, dat fiind că, în scrisoarea
mea nr. 39, am explicat că nu am studiat problema suficient pentru a formula
o recomandare sau o metodă de lucru, în cazul în care s-ar decide să se ofere
asistență. Presupun, totuși, că, prin intermediul unei alte surse, New York-ul a
primit informațiile necesare pentru a formula directive în ambele situații, caz în
care voi cere, dacă acest lucru nu a fost făcut deja, să mi se dea aceste informații,
precum și instrucțiuni finale despre cum să procedez în această privință.
5) Consider că nu voi fi acuzat de lipsă de interes ca urmare a faptului că
afirm că nu am informații despre această chestiune și repet, așa cum am spus și în
alte scrisori, că, dacă nu mi se acordă mai mulți oameni aici, îmi este imposibil să
aloc timpul necesar pentru a cerceta aceste probleme și altele mai mari.
6) Va fi necesar să primesc asistență cel puțin în următoarele probleme: trei
oameni care să facă instruire în domeniul afacerilor, cu capacitate executivă, nu
asistenți sociali, unul în Galați, dacă este posibil cu o serie de cunoștințe despre
transportul maritim; unul care să fie în Cernăuți, cu o serie de cunoștințe în
materie de construcții, iar un al treilea să fie trimis în Chișinău, cu o serie de
cunoștințe în domeniul bancar, dacă este posibil. În plus față de acestea, ar trebui
să mai fie o doamnă care să se ocupe de problema orfanilor din întreaga țară, să
lucreze cu ajutorul persoanelor din comitetele locale ale doamnelor, să localizeze
toți orfanii evrei pentru a se asigura că sunt admiși în orfelinatele existente sau că
sunt plasați în familii bune și că se va organiza un sistem de supraveghere a lor.
7) În concluzie, vă solicit politicos să îmi oferiți instrucțiuni clare cu privire
la politica generală de urmat în activitatea mea. Din scrisorile primite, înțeleg
că politica dumneavoastră este de a nu acorda ajutor instituțiilor deja existente,
că acestea sunt sarcini permanente ale comunităților locale, iar ajutorul nostru
trebuie să se limiteze strict la suferinzii de război.
8) Pe de altă parte, New York-ul pare a fi mult mai liberal în perspectiva sa
asupra activității noastre și în acordarea de fonduri, căci acest lucru este indicat
de suma atât de mare alocată Cooperativelor. Aș fi recunoscător pentru orice
directivă cu privire la politica de urmat ca și ghid în astfel de situații.
9) În plus față de acestea, în cazuri precum cel al Cooperativelor, în care
trebuie să existe o corespondență directă între comitet și celelalte părți din afară,
pe baza căreia au fost acordate fonduri, aș dori să fiu informat cu privire la o astfel
172
DOCUMENTE
de corespondență și motivele pentru care anumite acțiuni au fost întreprinse, astfel

încât să pot fi pregătit corespunzător pentru a îndeplini directivele comitetului.
10) Constat cu mare dezamăgire că soția mea va pleca tocmai pe 14 august.
Nu pot înțelege de ce plecarea ei a fost amânată atât de mult, cu excepția cazului
în care comitetul dorește să-mi îndeplinească literalmente cerința, și anume ca ea
să vină cu vasul Cunard Line. De aceea, vă rog politicos să trimiteți o telegramă
la New York pentru a face în așa fel încât să plece mai repede, cu un alt vas, dacă
este posibil.
11) În cazul în care, totuși, acest lucru este posibil, ar însemna că aș veni la
Paris doar în jurul zilei de 1 septembrie, deși sunt foarte nerăbdător să vă văd și
să discutăm problemele mult mai devreme. De aceea, în cazul în care considerați
că este de dorit să avem o astfel de discuție, vă rog să mă informați când și unde
aș putea să vă văd. Presupun că aveți de gând să veniți în România la un moment
dat și, dacă intenționați să faceți acest lucru destul de repede, aș avea, desigur,
posibilitatea de a merge pe teren cu dvs.
12) Am aranjat să aibă loc o întâlnire a delegaților noștri din diverse comitete
locale aici, în Vechiul Regat, în data de 6 iunie, în cadrul căreia voi încerca să pun
bazele sistemului nostru de lucru, la fel cum se întâmplă în Bucovina și, într-o
anumită măsură, în Chișinău. Imediat după această întâlnire, voi pleca la Cernăuți.
Cu fidelitate,
(Alex A. Landesco)

32
1920, iunie 9, București. Scrisoarea lui Alexander Landesco, directorul

Europa, privind aprobarea sumei de 200.000 de dolari pentru cooperativele
din Basarabia și necesitatea înființării unui Sindicat al tuturor cooperativelor
pentru primirea acestui împrumut.

Str. Cotită, nr. 7
173

Subiect: Cooperativele din Basarabia
1) Imediat ce am primit telegrama dvs. cu nr. 19, în care eram informat că au

fost aprobați 200.000 de dolari pentru Cooperativele din Basarabia, deși nu aveam
date exacte despre planurile celor din New York în această privință, am intrat
în contact prin intermediul dlui Bernstein Kohen, cu Societățile Cooperativelor
Evreiești din Basarabia. Am considerat că este cel mai bine să nu le spun despre
fonduri și doar i-am întrebat dacă pot face apel și aduna, în cadrul unei conferințe,
pe toți reprezentanții Cooperativelor la Chișinău, în viitorul apropiat, pentru că
am ceva foarte important să le comunic. Mi-au răspuns că o astfel de adunare
poate fi convocată oricând, cu o notificare prealabilă de 10-12 zile, și mi-au
furnizat, de asemenea, adresele mai multor Cooperative evreiești, care acum sunt
37 la număr și care se află în diverse orașe și orășele.
2) Am primit ieri scrisoarea dvs. nr. 36, în care mi se oferă informații mai
clare despre acest subiect și, deoarece s-a întâmplat ca și dr. Bernstein Kohen
să fie în oraș, am discutat despre problemă cu el și i-am cerut ca, la întoarcerea
sa în Chișinău, să vorbească, în câteva zile, cu reprezentanții Cooperativelor și
să îi instruiască să ia imediat măsuri pentru înființarea unui Sindicat al tuturor
Cooperativelor, căruia să îi putem oferi acest împrumut.
3) Între timp, dolarul, care avea o rată de schimb de 75 lei pentru un dolar,
a scăzut acum la aproximativ 73 lei pe dolar și se pune problema dacă este cel
mai nimerit să se anticipeze o viitoare scădere și să se schimbe imediat suma în
lei sau, în anticiparea unei reveniri a pieței, să rămână banii la New York până la
înființarea Sindicatului.
4) Deoarece Cooperativele sunt cele mai interesate, i-am cerut domnului
Bernstein Kohen să pună această întrebare reprezentanților din Chișinău și să mă
anunțe despre părerea lor.
Cu respect,
Alex A. Landesco
Director Regional al JDC pentru Europa

174
DOCUMENTE
33
1920, iunie 13, București. Relatare din Curierul Israelit despre lucrările
conferinței delegaților JDC, întrunită la București în ziua de 6 iunie 1920. Au
participat delegați din 52 de orașe din Vechiul Regat. S-a adoptat un program de
acțiune al Comitetului Central al JDC pentru România. În discuții s-a pus un
accent deosebit pe crearea Băncilor Cooperative de Credit și Economie, menite
să contribuie la ridicarea economică a celor ce au suferit de pe urma războiului.
Duminică 6 iunie a avut loc în sala de recepții a școlii Cultura din capitală o
foarte interesantă conferință convocată de Comitetul Central pentru România al
lui Joint Distribution Committee cu delegații Comitetelor sale din întreaga țară.
Au luat parte la conferință delegați din 52 orașe din Vechiul Regat și o
numeroasă asistență din capitală.
Dl Adolf Salomon, președintele Comitetului pentru România, a deschis
conferința printr-o caldă și mișcătoare alocațiune, arătând […] cât de binefăcătoare
e opera caritabilă pe care o înfăptuiește zi de zi în toată lumea și la noi generozitatea
fraților noștri din America prin marii lor conducători și reprezentanți din Joint
Distribution Committee.
D-sa își exprimă nădejdea că vom ști să folosim această acțiune de extraordinară
mărinimie, pentru a pregăti generația de mâine pentru a trăi și zile mai bune.
Înainte de a intra în ordinea de zi a conferinței, dl Horia Carp propune să
trimită o telegramă de omagiu Comitetului din New York.
Adunarea admite propunerea cu aclamațiuni entuziaste și numește o
comisiune compusă din dnii dr. Filderman, dr. Bauberger și Horia Carp, care
au redactat următoarea telegramă, primită cu o caldă și unanimă manifestare de
simpatie de întreaga asistență:
„Director Goldman JDC

Rue d’Anjou 3, Paris
Întruniți la 6 iunie în conferință la București, delegații a 52 Comitete ale JDC

din țară vă roagă în numele evreilor din România să transmiteți Comitetului din
New York omagiul nostru de recunoștință pentru tot binele pe care, în numele
fraților noștri generoși din America îl revarsă cu atâta dragoste și dărnicie, asupra
evreilor nevoiași din țară.
În numele conferinței delegaților JDC,
Președinte Adolf Salomon
Secretar Horia Carp”.
175
Ordinea de zi adoptată de conferință a fost următoarea:

Ședința de dimineață – ora 10
1) Cuvântarea de deschidere a Președintelui, dl Adolf Salomon
2) Expunerea Programului de acțiune pentru viitor de dl Alexander Landesco:
a) Asistență Publică
Combustibil
Alimente și Cantine
Haine
Medicamente
Curs de pregătire
b) Orfanii și văduvele de război
Secțiune de organizat
Metode de îngrijire
c) Secția copiilor orfani
Colonii de vară
Colonia de la Techirghiol
d) Refacerea
Organizarea de Cooperative
e) Reclădirea
f ) Instrucțiuni de procedură
g) Emigrarea și schimbarea de domiciliu
3) Discuțiunea generală asupra acestui Program
O expunere de 15 minute ținută de dl Oscar Leonard asupra metodelor

moderne de Asistență Publică
Ședința de după prânz – ora 3 jum.
4) Expunerea dlui Max Sanielevici asupra Cooperativelor de Credit și
Economie. Statutul tip
Discuții și hotărâri
5) Discuțiunea generală asupra programului de acțiune.
Dl Alexander Landesco, directorul pentru România al JDC, a făcut o
instructivă și foarte interesantă expunere asupra întregului program de acțiune
în viitor pe care se va strădui să-l înfăptuiască aici în folosul și pentru ridicarea
economică a evreilor care au suferit de pe urma războiului.
D-sa a analizat și explicat fiecare punct din ordinea de zi, astfel că delegații
au putut să-și facă o idee limpede de misiunea JDC și de condițiunile sub care
populația evreiască nevoiașă poate fi ajutată de Comitetul American atât în ce
privește asistența publică și îngrijirea văduvelor și orfanilor de război, cât și în ce
privește chestia refacerii existențelor înainte de război.
176
DOCUMENTE
Asistențele publice, dacă se vor organiza bine, vor avea din partea JDC un
larg sprijin ca să corespundă adevăratei meniri a unor asistențe publice moderne,
cu îngrijire medicală, cantine școlare, colonii de vară pentru copii, îmbrăcarea și
încălțarea copiilor săraci etc.
Dl Landesco s-a oprit și asupra Băncilor Cooperative de Credit și Economie,
menite prin creditul intens ce-l vor avea să contribuie în largă măsură la ridicarea
economică a tuturor celor ce au suferit de pe urma războiului.
În aplauzele unanime ale asistenței directorul lui JDC a încheiat expunerea,
arătând că e gata să dea tot sprijinul său unei opere de ajutorare și de relocare bine
organizată și mai ales bine condusă.
Dl Oscar Leonard, asistentul dlui Landesco, a ținut o scurtă cuvântare asupra
însemnătății asistenței publice și asupra modului cum aceasta trebuie condusă ca
să dea cele mai bune roade.
La ora 12.30, ședința s-a ridicat, anunțându-se a doua ședință la ora 3.30.
Cu deschiderea ședinței, prezidată alternativ de dnii Adolf Salomon și Adolf
Bernhard, s-a dat cuvântul dlui Sanielevici, care a făcut un admirabil referat asupra
principiilor conducătoare și importanța băncilor cooperative și asupra foloaselor
reale pe care le pot aduce prin creditul mare ce-l vor obține dacă se vor federaliza în
jurul unei centrale la București. Dl dr. Filderman a vorbit asupra aceluiași subiect,
dând exemple din cooperația germană și italiană și arătând imensele servicii pe
care aceștia le-au adus populației nevoiașe din aceste țări.
În urma expunerilor atât de clare ale dlor Sanielevici și Filderman și în urma
explicațiilor date de dl Landesco la diferitele chestiuni puse de delegați, adunarea
s-a pătruns bine de însemnătatea Cooperativelor și a votat crearea de Bănci
Cooperative de Credit și Economie în întreaga țară.
Restul ședinței a fost ocupat de discuția generală asupra programului de
acțiune la care au luat parte dnii Landesco și Filderman din partea biroului și
diferiți delegați din provincie, între care dnii I. Brociner, Brăila, Ilie Mendelsohn,
Iași, Michel Leiba, Mihăileni, Heinricsohn, Pașcani, Petru Iuster, Piatra, N.
Herșcovici, Odobești, H. Bercovici și alții.
Ordinea de zi epuizată, dl Adolf Salomon a închis conferința printr-un cald
îndemn la muncă pentru a pregăti opera de ridicare a generației de mâine.
În mijlocul unei însuflețiri generale, delegații au plecat cu impresia că se
pregătesc zile de tihnă și pentru aceea care suferă încă de pe urma războiului.
OPL
Oficiu pentru procurări de lucru
Societate fondată de Loja „Noua Fraternitate” 1-380
Sediul: str. Paris, 9, București
177
INSTITUȚIUNE
de interes social cu trei secțiuni pentru plasare de:
1) lucrători și lucrătoare;
2) funcționari comerciali, vânzători practicanți, casieri și oameni de serviciu;
3) funcționari de birou, contabili, corespondenți, contoriști, dactilografe.
34
1920, iunie 23, New York. Scrisoare adresată lui Adolf Salomon, președintele
JDC România, de către Albert Lucas, secretarul JDC, în care îl informează de
conținutul telegramei primite de la Julius Goldman, directorul JDC pentru
Europa. Este vorba despre conferința de la București din 6 iunie, la care au
participat reprezentanți ai JDC din orașele Vechiului Regat și care și-au
exprimat profunda recunoștință pentru ajutorul primit din partea evreilor din
Statele Unite prin intermediul organizației Joint.
23 iunie 1920
Dl Adolf Salomon
București, România
Stimate dle Salomon29,

Am primit o telegramă de la domnul Julius Goldman, directorul nostru
pentru Europa, în care ne informează că delegați reprezentând 52 de Comitete
locale ale JDC, din tot atâtea orașe din Vechiul Regat al României, s-au adunat la
o conferință în București, în data de 6 iunie și i-au transmis rezoluția lor în care își
exprimau recunoștința pentru generozitatea evreilor din America și pentru actele
lor de dragoste și bunătate, atât de benefice nevoiașilor din România, materializate
prin fondurile cu care au contribuit prin Joint Distribution Committee30.
Am fost delegat cu primirea acestei expresii de apreciere a eforturilor evreimii
americane de a ameliora condițiile de viață ale fraților noștri din toate teritoriile
care au suferit în ultimii șase ani, de-a lungul războiului mondial.
Am făcut diligențele necesare pentru a publica telegrama domnului Goldman
cât mai larg posibil, pentru ca evreii din America să știe că sumele cu care au
29. Adolf Salomon moare la 15 iunie 1920.

30. Vezi documentul din 13 iunie 1920.
178
DOCUMENTE
contribuit la fondurile care sunt distribuite prin acest Comitet duc, de asemenea,
la dragoste frățească, și nu numai la alinarea suferințelor nenumăratelor mii de
oameni în numele cărora sunt strânse aceste fonduri de către evreimea americană.
Cu stimă,
Pentru Joint Distribution Committee,

Secretar, Albert Lucas
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Letter from Albert Lucas to Adolph
Salomon, 06/23/1920.)
35
1920, iulie 4, București. Scrisoare adresată de Alexander Landesco, directorul

regional JDC pentru România, lui Julius Goldman, directorul JDC pentru
Europa, prin care îl informează despre modul de distribuire a laptelui pe
teritoriul României și de organizarea, în cadrul programului de acțiune al
JDC, a unor tabere de vară pentru copiii cu probleme de sănătate.
București, 4 iulie 1920

Către: dr. Julius Goldman, JDC Paris
Subiect: Tabere de vară, lapte și organizații de ajutorare pentru tuberculoși.
1) În ultimele câteva săptămâni, după ce am reușit să organizez activitatea, în

general, cel puțin într-o oarecare măsură am încercat să extind aceleași operațiuni,
pe cât posibil, de-a lungul anumitor canale specifice. Astfel, am organizat, pe întreg
teritoriul României, un serviciu de distribuire a laptelui, prin care ne propunem
să furnizăm zilnic lapte tuturor copiilor, sub vârsta de trei ani, ai căror părinți nu
au posibilitatea să-l achiziționeze. În București, anumiți producători cu care am
făcut aranjamentele necesare ne furnizează lapte pentru 100 de sugari și ne aflăm
în plin proces de organizare în întreaga țară. În Bucovina, unde încă avem o parte
din laptele condensat din America, îl distribuim pe acesta. În toată România însă,
până la sosirea noii serii de lapte condensat, cumpărăm lapte în mod regulat de la
producători în acest scop.
179
2) În același timp, am organizat o serie de tabere de vară pentru copii, cea

mai mare la Techirghiol, la Marea Neagră, o stațiune renumită pentru tratamentul
scrofulozei și a afecțiunilor limfatice, în general. Acolo, am închiriat o vilă complet
mobilată, cu 53 de camere, unde vom trimite, de mâine, un transport de 150 de
copii. Un al doilea transport va urma în câteva zile. Vom avea acolo două serii
de copii pe timp de vară, între 600 și 700 la număr. Această tabără este destinată
exclusiv copiilor care suferă de bolile menționate.
3) În același timp, vom deschide o tabără de vară pentru copii subnutriți, în
Vijnița, Bucovina, și o alta pentru copii bolnavi, la Vatra Dornei, tot în Bucovina. La
Vijnița, ne așteptăm să fie trei serii de copii, în total 240, iar la Vatra Dornei, trei serii
de câte 40 de copii. Am trimis un om la Vijnița să verifice dacă nu putem închiria una
sau două clădiri în plus pentru a crește numărul de copii care ar putea fi trimiși acolo.
4) În paralel, am început activitatea pentru separarea persoanelor bolnave de
tuberculoză, pe care le-am trimis la Sanatoriul din Bisericani, despre care v-am
scris deja. Am trimis în prezent 14 pacienți acolo și mai este loc pentru încă 13.
Avem un aranjament, prin intermediul comisiei noastre din Piatra, punându-le
la dispoziție o anumită sumă de bani cu care trebuie să suplimenteze alimentația
pacienților noștri de acolo, căci alimentația de la sanatoriu pare a fi insuficientă.
5) Dezvoltăm, de asemenea, operațiunea preliminară de strângere a datelor,
care vor fi puse la dispoziția doctorului Spivak, pentru activitatea sa de acolo.
Apropo, domnul dr. Spivak a ajuns doar cu o jumătate de oră mai înainte și deja
lucrează, coordonând activitatea.
Cu stimă,
(Semnat) Alex A. Landesco

Director Regional pentru România, JDC

36
1920, iulie 11, București. Relatare din Curierul Israelit despre adunarea
generală a donatorilor pentru Asistența Publică Evreiască din București, la
care au participat reprezentanți ai JDC în România. S-a hotărât constituirea
unui Comitet al Asistenței Publice, sub președinția lui Adolf Stern. Scopul
așezământului este punerea asistenței sociale pe baze moderne.
180
DOCUMENTE
Constituirea Asistenței Publice Evreiești
Duminică 4 iulie a avut loc, în sala de recepții a școlii Cultura, adunarea

generală a donatorilor pentru asistența publică evreiască din capitală.
Au luat parte la adunare 123 donatori. A prezidat dr. Bauberger, care a făcut o
succintă expunere asupra scopului care se urmărește cu crearea asistenței, arătând
în liniamente mari bazele științifice ale operei de îngrijire socială modernă, baze
care vor trebui adoptate și de asistența noastră31.
Dl dr. Abram Stern a completat pe dl dr. Bauberger, arătând direcțiile atât de
varii în care va trebui să-și împartă activitatea organizația de asistență socială pe
care sunt chemați donatorii să înfăptuiască.
Au mai vorbit dr. Steinhart, M. Zukerman, Segal și alții. S-a cerut amânarea
alegerii pentru a elabora întâi un statut. Atunci a luat cuvântul dl Al. Landesco,
directorul Joint Distribution Committee, și într-o luminoasă improvizație a arătat
adevărata menire a asistenței, care nu e chemată să facă statute și să pună bani la
casa de fier, ci să se pună pe muncă, să facă operă practică, venind cât mai în grabă
și cât mai eficace în ajutorul celor ce suferă și sunt în nevoie.
Citând pe Joint Distribution, o organizație fără statut care a făcut în cinci ani mai
mult decât a făcut în decenii orice organizație similară cu statut și regulament, citând
apoi marea Anglie care e ceea ce e în omenire și totuși trăiește fără statut, adică fără
Constituție, ci numai prin legi tradiționale, directorul Joint a câștigat, pentru punctul
său de vedere, întreaga sală care l-a aplaudat călduros. Au înțeles cu toții că la asistență
trebuie inimă și muncă, și oameni care să aibă una și să fie capabili de cealaltă.
După propunerea dlui Landesco, a fost proclamat președintele adunării dl
dr. Adolf Stern, care, mulțumind pentru cinstea care i se face, a promis să-și pună
puterea de muncă de care mai e capabil în serviciul acestei mari opere de bine.
Au mai vorbit dnii Ignatz Roller, Max Steinhart, ing. Flachs și încă vreo doi
din donatorii prezenți, apoi s-a procedat la vot. S-a propus de birou o listă sub
președinția dlui dr. Adolf Stern. Bineînțeles că fiecare era liber să adauge sau să
șteargă pe oricine voia, sau chiar să voteze cu totul o altă listă. S-au propus din sală
să se adauge pe listă pe dna Istecescu și pe dnii dr. Filderman și Daniel Sanielevici.
Rezultatul votului a fost că s-a ales lista întreagă propusă de birou și anume:
Doamnele: Baly Therese, Efraim Charlotte, Iaslovici Hermine, dr. Jacobsohn
Elise, Kapralik Amelie, Lindenberg Jenny, Popper Pauline, Theiler Mina, Regine
Wappner, Weismann R., Stephanie Istecescu.
Domnii: Bauberger R., dr. Bernhard Adolf, Blau Adolf, dr. Crețescu Jack, Flachs
31. Cu privire la bazele moderne ale asistenței este de reținut interviul dat de A. Landesco lui M. Schweig, în care
delegatul JDC a definit astfel acest concept: „Săracul trebuie ajutat prin muncă. Cerșetoria trebuie să dispară […],
în niciun caz nu trebuie să resimtă ajutorul acordat ca pe o povară. Bineînțeles că sunt și cazuri excepționale […].
În general însă, ajutorul trebuie să fie prin muncă, prin stimularea propriei energii” (Curierul Israelit, 20 iunie 1920).
181
ing., Goldenberg I.H., Iosef I., Kandel Ascher, Kistenbaum Emil, Kisslinger A.,
Renenstreif Saul, Schoenberg M., Schwarz Adolf, Steine Albert, Stern Adolf dr.,
Stern Abram dr., Sternbach Isidor, Weber Iosef, Zimmer Carol, Zuckerman Meyer.
Au fost aleși, de asemenea, și au mai întrunit multe voturi dnii dr. Filderman,
dr. Steinhart, D. Sanielevici și ing. Roller.
Menționăm că s-a votat o importantă moțiune, prin care asistența se declară ca
făcând parte integrală din Comunitatea Israelită a Capitalei și, imediat ce aceasta
se va constitui definitiv, Comitetul asistenței se va încorpora la Comunitate și
întreaga acțiune de îngrijire socială se va conduce sub supravegherea Comunității32.
După propunerea unui grup de donatori, dnii Al. Landesco și Oscar Leonard
au fost proclamați membri de onoare ai asistenței, care s-a obligat ca la constituirea
Comunității să obțină recunoașterea acestor muncitori pe terenul asistenței sociale
ca membri de onoare ai Comunității Capitalei.
R.
(Curierul Israelit, 11 iulie 1920.)
37
1920, septembrie 19, București. Scrisoarea MS Regina Maria, publicată în

Curierul Israelit, prin care mulțumește lui Felix M. Warburg, președintele
JDC, pentru ajutorul acordat suferinzilor de război din România.
O scrisoare a Reginei Maria către președintele Joint Distribution Committee
MS Regina Maria a adresat dlui Felix Warburg, președintele Joint Distribution

Committee, o scrisoare prin care îi exprimă recunoștința sa pentru ajutorul dat de
JDC suferinzilor de război din România. Scrisoarea aceasta a fost predată prin dl
Oscar Leonard, care se știe că, în timpul celor cinci luni cât a stat în capitală, a
dezvoltat o prodigioasă activitate la filiala Joint-ului din România.
Iată scrisoarea MS Regina Maria:
Profit de ocaziunea înapoierii în Statele Unite a dlui Oscar Leonard, în urma serviciilor
aduse în România de instituțiunea dvs., pentru a vă spune că activitatea depusă de JDC
a fost de o extremă binefacere pentru populația evreiască. Îmi este de asemenea cunoscut că
organizația dvs. a adus multe servicii și celorlalți locuitori din țara mea și sper că opera de
32. În această perioadă, Comunitatea Evreilor din București de Rit Occidental era încă sub reorganizare.
Congresul de reconstituire a avut loc în ianuarie 1921.
182
DOCUMENTE
bine începută de dvs. va fi continuată atât timp cât nevoia o va cere. Cunosc proiectele dvs.
pentru reclădirea miilor de căminuri din Bucovina și alte regiuni și planurile dvs. pentru
reconstruirea caselor distruse de război, nu numai că le aprob, dar le și admir.
Vă rog să asigurați populația evreiască a Statelor Unite că sunt gata să-i ajut și în
viitor în opera lor de bine, tot așa cum am muncit și în trecut în timpul războiului sau
pe timpul când nu erau încă instituțiuni speciale și când am ajutat întreaga populație
fără deosebire de confesiune.
Asigur din nou populația dvs. din America de sincera mea considerațiune și
simpatie cordială.
Marie33
(Curierul Israelit, 19 septembrie 1920.)
38
1920, septembrie 24. Raportul lui A.M. Goldberg, care relatează despre
activitatea JDC în România, pe anii 1919-1920 (până în luna august), ce
cuprinde date statistice privind populația evreiască, organizarea activității de
ajutorare, precum și numele membrilor ce alcătuiesc Comitetul Central de
Ajutorare din București. De asemenea, este prezentată activitatea temporară
de ajutorare și de reconstrucție efectuată de către organizația Joint.
24 septembrie 1920
A.M. Goldberg
ROMÂNIA
Scurt sondaj al activității Joint Distribution Committee în 1919 și 1920,

până în luna august.
Remarci introductive
Activitatea Joint Distribution Committee în România s-a dezvoltat constant

în ultima vreme, în direcția ajutorării constructive. Comitetul a fost îndrumat
să treacă de la ajutorarea temporară la ajutorarea în scopul reconstrucției, ca
33. Scrisoarea MS Regina Maria adresată președintelui JDC, Felix Warburg, a fost trimisă prin Oscar
Leonard, în momentul în care acesta se afla la Londra, în drum spre Statele Unite. Acest lucru este relatat
într-un raport din iulie 1920, semnat de către Oscar Leonard și trimis lui Boris Bogen ( JDC NY Archives,
Collection: 1919-1921, F #240, Report sent to Boris Bogen by Oscar Leonard, 07/1920).
183
urmare a sfaturilor provenind atât de la reprezentanții săi din România, cât și

de la lucrătorii locali pentru asistență socială. Aceștia au subliniat necesitatea de
a organiza și sprijini cooperative de credit, în scopul de a-i ajuta astfel pe micii
negustori și meseriași evrei să revină pe picioarele lor, aceștia din urmă putând
astfel să își procure unelte și mașini care să le permită să își reconstruiască
gospodăriile distruse în timpul războiului. Vara trecută, comisia a strâns peste
300.000 de dolari pentru astfel de activități.
Nevoia de ajutor temporar este, totuși, încă mare, mai ales în Bucovina și
Basarabia (care fac acum parte din România); în special în prima provincie,
nevoile sunt îngrozitor de mari. Astfel, colectarea de fonduri pentru ajutor general
este încă de mare importanță. Aceste fonduri includ nu numai diverse forme de
ajutorare directă pentru persoane nevoiașe, ci și subvenții pentru orfelinate, școli
profesionale, spitale, școli comerciale și alte instituții ale căror cheltuieli au crescut
foarte mult, ca urmare a războiului și care nu pot fi menținute de evreii locali în
condițiile actuale.
O problemă deosebit de importantă în acest moment este îngrijirea
persoanelor bolnave de tuberculoză, al căror număr este în creștere, într-o măsură
periculos de mare, ca urmare a stării fizice proaste a populației evreiești și a
condițiilor neigienice. Joint Distribution Committee a aprobat, astfel, fonduri
speciale destinate activităților de combatere a tuberculozei și au fost trimise
medicamente. Dr. Spivak, unul dintre însărcinații pentru sănătate ai JDC, a mers
de curând în România pentru a face o investigație cu privire la starea de sănătate a
populației din această țară34, având în vedere posibilitatea de a extinde activitatea
de ajutorare în acest domeniu.
Diviziuni geografice și populație
România este formată, în prezent, din patru subdiviziuni mari, Vechiul Regat
(constituit din Regatul României înainte de războiul mondial), Bucovina (acea
parte din fosta Austrie care se întinde la nord de Vechiul Regat și la vest de Rusia),
Basarabia (acea parte din fosta Rusie, la est de Vechiul Regat, situată între râurile
Prut și Nistru) și Transilvania (parte din fosta Ungarie, la vest de Vechiul Regat).
Populația României este estimată după cum urmează: populația generală
– Vechiul Regat: 6.500.000, Bucovina: 1.000.000, Basarabia: 2.500.000,
Transilvania: 3.500.000. Total: 13.500.000. Populația evreiască – Vechiul Regat:
250.000, Bucovina: 100.000, Basarabia: 250.000, Transilvania: 400.000. Total
populație evreiască: 1.000.000.
34. Vezi documentul din 4 iulie 1920.
184
DOCUMENTE
Organizarea activității de ajutorare după armistițiu
Pentru o anumită perioadă,înainte de primăvara anului 1919,Joint Distribution

Committee trimitea fonduri în România prin ambasadorul american din această
țară, domnul Vopicka, care le înmâna apoi Comitetului Evreiesc de Ajutorare în
București și în Iași. În primăvara acelui an, domnișoara Hetty Goldman a fost
trimisă în România ca reprezentant al Joint Distribution Committee. Aceasta
a vizitat cele mai importante centre, precum București, Iași, Galați, Brăila și
Constanța. De asemenea, s-a dus în Basarabia pentru a cerceta condițiile din acea
provincie. Raportul drei Goldman face o descriere detaliată a situației evreilor
din Vechiul Regat și din Basarabia. Acționând pe baza recomandărilor sale, Joint
Distribution Committee a întreprins demersuri pentru noi strângeri de fonduri.
Dra Goldman a reorganizat Comitetul Central de Ajutorare din București
ca pe o ramură a Joint Distribution Committee, ca și sediile sale din întreaga
Românie. Comitetul, care trebuia să reprezinte toate categoriile de evrei români,
a inclus următoarele persoane:
Șef-rabinul dr. M. Beck, Președinte de onoare
Adolf Salomon*, Președinte
Adolph Bernard, Vicepreședinte, sionist
H.G. Breyer, Trezorier, Hevra Kadisha
Marcel Goldman, Secretar, Uniunea Evreilor Pământeni.
*
Dl Salomon a fost președinte al Comitetului până la decesul său, în urmă
cu câteva luni.
Continuare – Cenzori:
Joseph Sterian, Loja B’nei Brith
E. Lenio, Comunitatea sefardă
Dr. Bauberger, B’nei Brith
Dna M. Hornstein, Comunitatea așchenază
Adolph Roller, Uniunea Evreilor Pământeni
L. Lafavescu, Poalei Zion
Dna Charlotte Efraim, Organizația de femei.
La ceva vreme după vizita drei Goldman, Joint Distribution Committee a

trimis în România un alt delegat, pe domnul Baruch Zuckerman, care a investigat,
în principal, condițiile din Bucovina și din Basarabia. În iulie 1919, delegatul JDC
în România era domnul James H. Becker, căruia i s-a încredințat conducerea
activității de ajutorare de acolo. Domnia sa a stat în Romania până la începutul
lunii martie 1920. Materialul care urmează este un rezumat al activității de acolo
în timpul mandatului domnului Becker, pe baza raportului său.
185
Activitatea din august 1919 până în martie 1920
A. Vechiul Regat
Activitatea JDC a fost împărțită în două secțiuni: în primul rând, activitatea

temporară de ajutorare și, în al doilea rând, activitatea de reconstrucție.
Activitatea noastră principală, cu privire la ajutorarea temporară, a fost
de a deschide diverse cantine, de a acorda asistență medicală prin intermediul
chirurgilor care vin în vizită și prin intermediul dispensarelor gratuite, de
a distribui combustibil pentru săraci în perioada cu vreme rece, de a distribui
alimente și îmbrăcăminte care provin din America și așa mai departe. De la bun
început, însă, principala noastră directivă a fost de a ține ajutorul temporar la un
minimum și de a sublinia direcția de reconstrucție a activității noastre. Având
în vedere acest scop, încă din luna august a anului trecut am decis să nu folosim
pentru ajutorare întreaga sumă pe care am strâns-o, și am pus deoparte, pentru
activitatea de reconstrucție, peste 50 la sută din suma care a fost trimisă în Vechiul
Regat. Această activitate s-a concretizat în:
1) Acordarea de împrumuturi pentru muncitori și mici negustori, pentru
achiziționarea de unelte, mărfuri și așa mai departe, pe care au fost obligați să le
ramburseze în rate lunare mici. Rezultatele obținute au fost remarcabile și este
demn de reținut că mulți oameni au rambursat împrumuturile respective într-un
timp incredibil de scurt.
2) Economisirea de fonduri pentru înființarea unor orfelinate în Galați, Iași și
Botoșani. Cea mai mare sumă cu care a contribuit JDC pentru înființarea acestor
instituții este de 135.000 de lei, în cazul orfelinatului de la Iași. În fiecare caz,
oamenii au fost obligați să contribuie cu cel puțin la fel de mulți bani pentru
achiziția inițială și pentru echipamentele instituțiilor și, în cazul în care aceste
fonduri nu au fost suficiente, aceștia au fost obligați să contribuie cu deficitul din
fonduri proprii. Mai mult decât atât, ei au fost de acord, într-o astfel de situație,
să susțină activitatea acestor instituții după înființare. În fiecare caz, am insistat ca
un anumit procent (între 65 și 70 la sută) din orfani să provină din alte localități
decât cele în care sunt situate centrele de plasament. Ca principiu de lucru, ne-
am asumat o politică generală prin care se declară că nu este rolul JDC de a
subvenționa instituții care au fost întotdeauna susținute la nivel local. În cazul
în care, desigur, clădirile au fost distruse ca urmare a războiului sau în anumite
situații neobișnuite în care a fost necesară extinderea clădirii instituțiilor, acest
principiu a trebuit să fie lăsat de o parte. Dar, în general, am încercat să nu folosim
toate fondurile noastre pentru susținerea unor instituții despre care era în mod
clar datoria unor oameni bine plasați din punct de vedere financiar să le susțină.
186
DOCUMENTE
Eforturile noastre s-au îndreptat spre deschiderea de noi instituții, precum și spre
extinderea instituțiilor existente, opinia noastră fiind că, odată ce aceste instituții
vor fi înființate, comunitățile locale vor găsi mijloacele necesare pentru a le sprijini.
3) Activitatea de reconstrucție în regiunile devastate. În cazul orașului Panciu,
care a fost total distrus de artilerie și care are o mare populație evreiască, am luat
imediat măsuri pentru a reface acele case care puteau fi din nou locuibile, prin
repararea ușilor, ferestrelor sau a unor porțiuni din acoperiș și pereți etc. Este
demn de menționat că, în ciuda marilor dificultăți cu privire la transport și a
faptului că este practic imposibil să se achiziționeze materiale de construcții, am
reușit să reparăm case în Panciu, astfel încât oamenii săraci au avut un adăpost
peste iarnă. Când am făcut această activitate de reparații, am semnat un acord cu
proprietarii caselor respective, prin care aceștia se obligau să accepte în gazdă una
sau mai multe familii sărace, cu titlu gratuit, timp de unul sau doi ani. În plus,
am economisit un procent mare din fondurile destinate reconstrucției economice
a refugiaților din Panciu și din alte orașe distruse, precum și din orașele în care
oamenii au fost evacuați.
4) Cursuri pentru asistente medicale. O altă activitate a JDC demnă de
menționat, pentru că nu a mai fost încercată înainte, este înființarea unui curs de
instruire pentru asistente medicale în cadrul spitalului evreiesc din Iași. Această
activitate se dezvoltă admirabil, iar cheltuielile sunt nominale. Mai mult de
jumătate dintre cheltuielile de funcționare, în afară de cazarea și masa asistentelor
medicale, este susținută de localnici. Aceste asistente medicale vor fi de mare
folos în lupta împotriva tifosului, care este mai sever în timpul iernii. Dar această
activitate are o importanță și mai mare, deoarece a demonstrat ce se poate face
cu privire la desfășurarea de cursuri de asistență medicală și credem că această
inovație va fi privită ca un exemplu și că nu va mai exista un deficit de asistente
medicale bine pregătite pe viitor, așa cum se resimte în prezent.
B. Bucovina
Activitatea din Bucovina are, în general, aceleași tendințe ca și în Vechiul

Regat. Cu toate acestea, problemele legate de locuințe și hrană au fost mult
mai mari. Suferința din Bucovina este dincolo de capacitatea mea de descriere.
Activitatea noastră din Cernăuți și din restul Bucovinei a fost împărțită în cinci
secțiuni, și anume:
a) Secțiunea pentru reconstrucție;
b) Secțiunea pentru săraci;
c) Secțiunea pentru îngrijirea copiilor;
d) Secțiunea pentru mame cu sugari;
187
e) Secțiunea pentru bolnavi.

De un interes deosebit, desigur, este activitatea de reconstrucție. Aceasta are,
de asemenea, două părți, și anume:
1) Activitatea de înființare a unor mici afaceri cu meseriași și comercianți. În
Bucovina și în special în Cernăuți, rezultatele au fost mult mai bune chiar decât în
Vechiul Regat, căci, odată cu reînființarea (acelor mici afaceri), nenumărați oameni
au avut posibilitatea de a se descurca, din nou, pe cont propriu. Oriunde am merge,
indiferent că este vorba de Cernăuți sau de alte părți ale Bucovinei, întâlnim
sute de oameni care au primit mijloace de existență ca urmare a activității JDC.
Această activitate se desfășoară exact ca o afacere, banii fiind dați prin intermediul
Băncii ICA, iar toate rambursările lunare sunt efectuate în rate periodice, exact ca
în cazul unei afaceri.
2) Repararea caselor. Cea de-a doua parte a activității noastre de reconstrucție
se referă la repararea caselor. A trebuit să ne limităm activitatea la acele case care
aveau nevoie doar de reparații minore, cum ar fi ferestre și uși noi etc.
Activitatea de ajutorare temporară

Activitatea de ajutorare temporară pe care am desfășurat-o a fost cea obișnuită,
și a satisfăcut o nevoie urgentă în Bucovina, unde nivelul sărăciei este teribil.
Referitor la nevoile de ajutor temporar în Bucovina, vom cita câteva rânduri
din raportul pregătit de Comitetul Central din Cernăuți:
„Cele mai acute nevoi au fost satisfăcute, iar lacrimile a nenumărate văduve
și orfani s-au uscat. Numeroși pacienți au fost vindecați și multor tineri li s-a dat
posibilitatea de a învăța meserii utile”.
În plus, am făcut proviziile necesare pentru un orfelinat foarte mare, pentru
o școală de ucenici și am asigurat mijloacele pentru înființarea unui cămin pentru
fete orfane – unde vor fi îngrijite de la pruncie și până când vor fi în măsură să
se descurce pe cont propriu. De asemenea, au fost luate măsuri pentru a deschide
o stație specială de lapte (cu laptele condensat trimis din America), unde sugari
și mame care alăptează vor primi lapte în mod regulat, iar un medic și asistente
medicale bine pregătite vor veni periodic pentru a verifica starea de sănătate și
curățenie a copiilor, pentru a le stabili dieta și pentru a vizita și inspecta locuințele
unde se află.
Este o mare satisfacție să știi că, în opinia localnicilor, gradul maxim de
sărăcie și mizerie a fost ameliorat ca urmare a eforturilor JDC și se poate spune
cu absolută sinceritate că mii de oameni au fost salvați de la inaniție și ruină
ca urmare a activității JDC, prin produsele alimentare furnizate, prin asistență
medicală, lapte pentru sugari și așa mai departe.
188
DOCUMENTE
C. Basarabia
Aici, activitatea a luat aceeași formă ca și în Vechiul Regat. Activitatea de

reconstrucție a fost realizată foarte bine în unele părți din Basarabia, pentru că
oamenii s-au ocupat de acest tip de activitate pentru o perioadă lungă de timp,
prin multele bănci cooperatiste și societăți care există acolo. Domeniul principal de
activitate aici s-a centrat pe îmbrăcăminte și hrănirea copiilor de școală, grija pentru
văduve și orfani, acordarea de ajutor medical pentru bolnavi și așa mai departe.
În încheierea raportului referitor la activitatea de ajutorare din România în
cursul perioadei luate în considerare, vom menționa transportul de alimente și
îmbrăcăminte în valoare de 350.000 de dolari, trimis de JDC cu vasul Jacona, în
luna august 1919. Aceasta a fost una dintre marile acțiuni de trimitere de bunuri
pentru ajutorare din America.
Activități recente
În cursul iernii trecute, dl Alexander Landesco a fost numit director regional

pentru România. Dl Oscar Leonard, membru al Departamentului nr. 1 de peste
Ocean al JDC, a fost numit asistentul său și a rămas în România până în luna
iunie a anului trecut.
Din momentul în care i-a succedat domnului Becker, la sfârșitul lunii
februarie, dl Landesco s-a implicat în consolidarea și organizarea activității de
distribuire a banilor pentru ajutorare, pe baze eficiente și echitabile, creând un
comitet local, planificând reconstruirea caselor distruse, inițiind activități de
îngrijire medicală și a copiilor, dar și verificând și supervizând toate cheltuielile și
strângerile de fonduri.
Organizarea agențiilor de distribuire a început în Vechiul Regat, Bucovina și
Basarabia; în aceste zone, au fost înființate comitete locale reprezentative în fiecare
comunitate, iar aceste comitete locale își aleg reprezentanți în Comitetul Central
al provinciei. Fiecare provincie are dreptul la trei reprezentanți în Comitetul
Central pentru toată România. Organizarea unor agenții de distribuire similare
are loc acum pentru prima dată în Transilvania.
În Bucovina, Comitetul Central numără 36 de reprezentanți ai diferitelor
localități din provincie. Sediul comitetului se află în Cernăuți, iar președintele său
este dr. Rosenfelt.
Comitetul Central pentru Basarabia își are sediul în Chișinău.
În Transilvania și Banat nu a avut loc o activitate de ajutorare până de curând.
Acest lucru s-a datorat în principal faptului că rapoartele pe care le-am primit din
aceste provincii au descris situația evreilor ca fiind satisfăcătoare. Totuși, și acolo
există un număr de suferinzi din cauza războiului, în regiunea Maramureș și, în
189
urma călătoriei efectuate în această regiune de către dl Landesco, care s-a întâlnit
cu liderii Federației Naționale Evreiești din Transilvania, se fac acum demersurile
necesare pentru a dezvolta activitatea de ajutorare și acolo, precum și pentru a
înființa în Cluj sediul Comitetului Central pentru Transilvania.
Printre celelalte sarcini pe care a trebuit să și le asume JDC în România, pe
parcursul ultimelor luni, s-a numărat și acțiunea de conștientizare a evreilor bine
situați din punct de vedere economic, din România, cu privire la datoria pe care
o au față de frații lor aflați în suferință. S-au organizat comitete în diverse orașe
cu scopul de a strânge fonduri de la evreii români pentru ameliorarea situației
victimelor războiului. Campaniile au fost efectuate sub îndrumarea delegaților
americani, iar rezultatele au fost satisfăcătoare.
Subvenții speciale
Cu privire la activitatea de ajutorare din România în general, și îndeosebi în

legătură cu activitatea de reconstrucție, vom prezenta aici subvențiile speciale care
au fost acordate de JDC în primăvara trecută. Aceste subvenții au fost după cum
urmează:
14 aprilie Mașini de cusut, săpunuri, medicamente,

lapte condensat, unelte, activitate
antituberculoză 150.000 dolari
Credite pentru cooperativele din Basarabia 200.000 dolari
15 mai Reparații ale caselor parțial distruse în
Bucovina, Basarabia și Vechiul Regat 100.000 dolari
Total 450.000 dolari
Fonduri pentru România

1917-18-19
Luna Scop Suma

551.480,73 dolari
8 ianuarie Ajutorare generală 85.000 dolari
1 aprilie Ajutorare generală 85.000 dolari
14 aprilie Ajutorare generală 85.000 dolari
14 aprilie Unelte, activitate contra tuberculozei etc. 150.000 dolari
14 aprilie Cooperativele din Basarabia 200.000 dolari
13 mai Reconstrucția de case 100.000 dolari
190
DOCUMENTE
10 iunie Ajutorare generală 49.000 dolari

17 august Ajutorare generală 100.000 dolari
Total 915.489,78 dolari
*
Începând din 1919, fondurile au inclus Bucovina și Basarabia.
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.2, Survey of the Work done by the JDC in
1919 and 1920, 09/24/1920.)
39
1920, octombrie 31, București. Relatare din Curierul Israelit despre aprecierile
apărute în ziarul Opinia din Iași, cu privire la importanța activității JDC. Ziarul
face apel la publicul românesc să urmeze exemplul acestei asociații americane.
Opera lui Joint Distribution Committee în România
Opinia35 din Iași, vorbind despre JDC în România, spune că trebuie să

socotească opera lui ca o binefacere a providenței și care a contribuit și va contribui
la tămăduirea rănilor grozave ale războiului.
Începând cu opera de refacere prin acordarea de împrumuturi pentru crearea de
existențe, rezidirea căminelor distruse de inamic, formarea centrelor de lapte pentru
copii până la vârsta de șase ani, coloniile școlare, subvenționarea școlilor, a spitalelor,
a azilurilor, formarea unei asistențe medicale; împărțirea de îmbrăcăminte la maturi
și combaterea tuberculozei; întemeierea de cămine pentru orfani și terminând cu
împărțirea gratuită de combustibil – acestea toate sunt opere mai presus de laudă
înfăptuite de Joint Distribution Committee.
Ziarul citat termină astfel:
Imitați exemplul lui Joint Distribution Committee și salvați o populație întreagă
de la moarte.
Se impune o imediată intervenție până când nu va fi prea târziu.
Și dacă americanii evrei, căci JDC este o organizație evreiască, s-au gândit de
dincolo de Ocean la mizeriile lăsate de război în Europa Răsăriteană în special, cu atât
mai mult este de datoria noastră să ne gândim la noi.
Cei cu stare au cuvântul și oficialitatea are datoria să-i ajute.
(Curierul Israelit, 31 octombrie 1920.)
35. Ziar cu orientare de stânga, apărut la Iași, în perioada interbelică.
191
40
1920, noiembrie 3, Paris. Scrisoare adresată de James Becker, directorul JDC

interimar pentru Europa, către Alexander Landesco, directorul regional JDC
pentru România, privind întrebuințarea sumei alocate pentru școala „Ciocanul”.
Paris, 3 noiembrie 1920

3 rue d’Anjou
Scrisoarea nr. 229
Dl Alexander A. Landesco
Str. Sf. Ioan Nou, 45
Dragul meu domn Landesco,

Am primit o copie, originalul încă nu mi-a fost înmânat, a scrisorii dvs. nr.
169 din 25 octombrie 1920, în care vă referiți la școala „Ciocanul”.
Dacă vă amintiți, când ați fost în Paris, mi-ați spus că ați dat un cec domnului
Salomon, dar că acesta a decedat înainte de a fi încasat36, iar cecul v-a fost returnat,
astfel încât vă așteptați ca problema să fie clasată.
V-am explicat la acea vreme că omul despre care mi-a vorbit domnul Salomon
în New York nu a putut fi găsit și, astfel, era imposibil să se cumpere unelte, în
New York, pentru acea școală. Prin urmare, nu s-a făcut nimic în New York și,
când v-am văzut la Paris, mi-ați spus că veți rezolva problema într-o manieră
satisfăcătoare.
Îmi amintesc, când ați fost în Paris, că erați de părere că, atâta timp cât
uneltele nu au fost cumpărate și pentru că cecul a fost restituit, nu veți face nimic
în acest sens. Cererea inițială făcută de domnul Salomon era de 120.000 de lei,
adică echivalentul sumei de 5.000 de dolari în acea perioadă37. Cred că, dată fiind
rata actuală de schimb, în ciuda faptului că și prețul bunurilor a crescut, nu ar fi
înțelept să se acorde școlii 6.000 de dolari. În orice caz, dacă ar primi jumătate din
această sumă pentru moment, cred că ar fi suficient. Mai târziu, dacă credeți că
școala are o activitate bună și sunt necesare îmbunătățiri, aș folosi suma rămasă.
Aveți perfectă dreptate în privința faptului că banii sunt destinați exclusiv
pentru utilarea școlii, la înlocuirea echipamentul tehnic care a fost furat în timpul
ocupației germane. Banii nu pot fi, sub nicio formă, folosiți pentru îmbrăcăminte
36. Adolf Salomon a decedat la 15 iunie 1920.

37. Vezi și documentul din 25 martie 1920.
192
DOCUMENTE
și îmi amintesc clar momentul în care domnul Salomon mi-a vorbit despre această
problemă și mi-a spus că biroul din New York i-a acordat o sumă, iar acest lucru
a fost făcut de Comisia noastră din New York pentru a achiziționa aparatura
necesară.
Ținând cont de condițiile precare privind starea financiară a comitetului
nostru, nu cred că acum comunitatea din București ar avea măcar dreptul să ceară
Comitetului nostru să acopere cheltuielile de funcționare ale acestei școli. Aceasta
este, în mod clar, datoria comunității din București, iar dacă noi am contribui cu
suficient de mulți bani pentru a echipa școala, ei ar trebui să ofere manualele și
mâncarea necesare elevilor.
Cu cordialitate,
James H. Becker,
Director General Interimar pentru Europa
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #242.5, Letter from James H. Becker to Alexander
Landesco, 11/03/1920.)
41
1920, decembrie 12, București. Circulara Comitetului Central al JDC, secția

pentru România, cu privire la conferința directorilor generali ai JDC din
Europa, întrunită la Viena, în perioada 15-20 noiembrie 1920. S-a hotărât ca
ajutoarele să fie acordate numai văduvelor de război, a căror situație precară
necesită sprijin. Motivul hotărârii este restrângerea fondurilor de care dispune
JDC în Statele Unite.
Viitoarea acțiune a lui

Comitetul Central al lui Joint Distribution Committee, secția pentru

România, a trimis următoarea circulară către Comitetele locale din provincie:
„Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că, în urma hotărârilor luate în ultima
conferință a directorilor regionali JDC din Europa – care a avut loc la Viena de
la 15 la 20 noiembrie a.c. –, acțiunea noastră în România – ca și pretutindeni de
altminteri – se va restrânge de azi înainte numai pe tărâmul ajutării văduvelor și
orfanilor de război, a căror situațiune precară necesită ajutorul nostru. Motivul pentru
care această hotărâre a fost luată stă în faptul că fondurile de care mai dispune
193
JDC în America sunt astăzi simțitor scăzute, așa că nu ne mai este îngăduit a
aloca o parte cât de neînsemnată din aceste fonduri unor scopuri străine scopului
precis pentru care JDC a venit în Europa, și anume, repetăm: ajutorarea văduvelor
și orfanilor de război.
În consecință, vă rugăm ca de astăzi înainte să nu ne mai adresați nicio cerere
de ajutor, fie cu privire la reclădiri de băi, școli sau sinagogi, fie la subvenționări de
spitale, aziluri sau alte așezăminte de binefacere, căci, spre marea noastră părere
de rău, nici nu vom putea lua în considerare asemenea cereri”.
42
1920, decembrie 24, Chicago. Scrisoarea lui James Becker, directorul JDC
pentru Europa, către Alexander Landesco, directorul JDC pentru România,
privind implicarea bancherului Aristide Blank în activitatea de ajutorare din
Bucovina, prin acordarea unui împrumut în termeni convenabili.
Chicago, Illinois
24 decembrie 1920
Dl Alex A. Landesco
3 Rue d’Anjou, Paris, Franța
Dragul meu domn Landesco,

Așa cum am vorbit, am mers să îl văd pe domnul Aristide Blank, după ce am
sosit în New York. De asemenea, și domnul Warburg a venit pentru a-l întâlni pe
domnul Blank, alături de mine, și am discutat despre activitatea de reconstrucție
din Bucovina.
I-am reamintit domnului Blank despre conversațiile pe care am le-am avut cu
tatăl domniei sale la București și cu el personal la Paris. De asemenea, i-am spus
și despre diversele conversații pe care le-ați avut cu domnul Blank în București.
La sugestia domnului Blank, am făcut o propunere concretă referitor la
modul în care ar putea ajuta activitatea noastră din Bucovina. Sugerăm ca domnul
Blank să comunice cu filiala sa din Cernăuți și să le ceară celor de acolo să vă asiste
cât de mult pot în activitatea dvs. Domnul Blank a fost de acord să facă acest lucru
și, în plus, a fost de acord să comunice cu domnul Stoicescu, șeful filialei lor din
194
DOCUMENTE
Cernăuți, afirmând că le va cere să acorde un împrumut în valoare de 2.000.000

de lei către Banca noastră pentru Reconstrucție din Cernăuți. Vă rog să intrați în
legătură cu domnul Stoicescu imediat ce veți primi această scrisoare. I-am cerut
domnului Blank să cumpere acțiuni la banca noastră, în valoare de 2.000.000 de
lei, în loc să acorde un împrumut și am speranța că vă va permite să abordați acest
subiect cu domnul Stoicescu, în așa fel încât aranjamentele financiare să ia cea mai
bună formă pentru activitatea noastră. I-am spus domnului Blank că respectivul
împrumut nu avea cum să fie considerat un împrumut de primă clasă, deoarece
chiar natura activității noastre presupune că ne asumăm riscuri imense și probabil
că mulți oameni nu vor putea restitui împrumuturile pe care le-am acordat. Astfel,
domnul Blank înțelege că, dacă este să luăm un astfel de împrumut, termenii
săi vor fi foarte ușori pentru noi. De asemenea, domnia sa înțelege că există
posibilitatea de a pierde o mare parte a acestor fonduri. Cu alte cuvinte, nu ne-ar
fi de niciun folos să obținem acest împrumut la fel ca în cazul oricărei afaceri,
dacă ar fi să fim răspunzători, cu maximă strictețe, de fiecare cent. Dar, în cazul în
care acest împrumut s-ar face, după cum am subliniat, în termenii cei mai facili,
situație în care domnul Blank ar fi dispus să piardă o sumă considerabilă, chiar și
în cea mai rea situație, acesta ar reprezenta un mare avantaj în activitatea noastră
din Bucovina. Domnul Blank cunoaște multe lucruri despre activitatea noastră și
înțelege că încercăm să reconstruim viața economică a acelor evrei care au pierdut
tot în timpul războiului.
Domnul Blank vă înaintează această scrisoare, împreună cu o scrisoare pe
care o adresează domnului Stoicescu.
Sunt sigur că veți reuși să faceți aranjamente cât se poate de satisfăcătoare
și știu că generozitatea domnului Blank va fi de mare ajutor în încercarea de a
rezolva aceste probleme dificile.
Vă rog să îmi scrieți un rând, două, astfel încât să aflu mai precis cum a
funcționat acest plan și exact ce aranjamente au fost puse în practică.
Cu salutări călduroase, al dvs. cordial,
James H. Becker
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #244.3, Letter from James H. Becker to Alexander
Landesco, 12/24/1920.)
195
43
1921, ianuarie 14, New York. Scrisoare adresată de către președintele JDC, Felix
M. Warburg, ambasadorului României în SUA, în care îi prezintă activitatea
pe care organizația Joint a întreprins-o în România până la acel moment,
precum și sumele care au fost alocate pentru ajutorarea victimelor de război.
14 ianuarie 1921
Excelenței sale, Vasile Stoica38

Ambasador al Majestății Sale, Regele României
Excelența Voastră,
În numele Comitetului nostru, care de la începutul războiului și până acum a
avut privilegiul de a ajuta victime de război în țara dvs., aș dori să vă transmit pe
această cale raportul activităților în care ne-am implicat.
Pe parcursul muncii noastre acolo, Comitetul nostru a fost reprezentat de
locotenentul Becker, dra Goldman, care, de asemenea, era și atașată a Crucii Roșii,
dl Leonard și dl Alexander Landesco, toți cei menționați fiind de încredere și
apreciați și de către reprezentanții guvernului dvs.
Am cheltuit pe parcursul acestor ani, pentru ajutorarea victimelor de război,
1.811.000 dolari. Din această sumă, am alocat pentru reabilitarea caselor distruse
fonduri de aproximativ 100.000 de dolari; am fost informați de către directorul
nostru că 8.000 de dolari au fost cheltuiți pentru instalarea de unități sanitare
pentru confortul celor care locuiau în unele dintre aceste locuri și unde astfel de
facilități nu existau, pentru a îi ajuta să lupte împotriva unei posibile invazii de
tifos în țara dvs. Am contribuit la studii medicale, mai ales legate de tuberculoză,
prin dr. Spivak, care a dedicat mult timp acestor studii.
Cu speranța de a ajuta acei cetățeni ai țării dvs. care, din cauza războiului,
și-au pierdut posibilitatea de a-și câștiga traiul, am pus la dispoziția societăților
cooperative 200.000 de dolari și, în încercarea noastră de a încadra cât de mulți
oameni în activități productive și constructive, suntem pregătiți pentru viitoare
împrumuturi. Am trimis deja unelte, echipamente agricole etc., ale căror costuri
se ridică la aproximativ 70.000 de dolari.
În țara dvs., ca și în celelalte țări în care operăm, unul dintre eforturile noastre
a fost să convingem cetățenii de religie mozaică să nu emigreze. Ne-am dorit să
38. În data de 20 martie 1921, ambasadorul României la Washington, H. Bibescu, trimite o scrisoare către
Felix Warburg, în care îl informează că scrisoarea din 14 ianuarie a fost adresată din greșeală lui Vasile Stoica.
În aceeași scrisoare, ambasadorul transmite călduroase mulțumiri pentru munca prestată de JDC în România
( JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #240, Letter from H. Bibescu to Felix Warburg, 03/20/1921).
196
DOCUMENTE
îi ajutăm pe aceia care nu au ajuns la statutul de cetățeni entuziaști, cu respect

de sine și cu posibilități de a-și câștiga venitul, să se poată mândri cu dezvoltarea
țării, pe care, în mod natural, o consideră a lor și pentru care au făcut și ar trebui
să facă aceleași sacrificii precum alți buni cetățeni, în concurență din acest punct
de vedere cu cei mai buni dintre compatrioții lor.
Aș dori ca guvernul dvs. să înțeleagă și să aprecieze acest lucru – atitudinea
noastră în trecut – și, dacă există vreo sugestie pe care vrea să o facă guvernul dvs.
către noi, sunt sigur că reprezentatul nostru în țara dvs. se va simți mereu onorat
când guvernul dvs. îl va consulta sau îi va sugera ceea ce ar dori să facă și noi aici
vom fi bucuroși să primim orice expresie a aprecierii sau orice sugestie de la dvs.,
oricând doriți să comunicați cu noi în această privință.
Cu respect,
Felix M. Warburg
Președinte Joint Distribution Committee
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #240, Letter from Felix Warburg to Vasile Stoica,
01/14/1921.)
44
1921, ianuarie 30, București. Relatare din Curierul Israelit privind contribuția
JDC la organizarea Cooperativelor Evreiești de Credit în Vechiul Regat și la
refacerea celor din Bucovina și Basarabia.
De la Joint Distribution Committee

Organizarea Cooperativelor Evreiești
Joint Distribution Committee, secția pentru România, și-a pus acțiunea pe

noi baze, pe cale să dea evreilor români o instituțiune din cele mai salutare pentru
viitorul lor economic. Plecând de la ideea că acțiunea lui caritabilă e limitată în
timp și posibilități și că, în orice caz, opera de refacere a existenței văduvelor
și orfanilor de război are forțamente un caracter unilateral, Joint Distribution
Committee s-a gândit să purceadă la o acțiune care, prin caracterul ei permanent
și de continuă reînnoire, să fie de un efect durabil pentru evreii români. În acest
scop, a întreprins o operă de consolidare a cooperativelor evreiești existente și una
de constituire a unor noi cooperative.
În Vechiul Regat însă, unde energiile evreiești au fost în primul rând absorbite
197
de lupta pentru emanciparea politică, cooperativele sunt puține și anemice, așa că

inițiativele în această direcție au mai multe de făcut decât de refăcut.
Acțiunea Jointului în direcția cooperației ia aspecte diferite după caracterul
particular al fiecărei provincii.
Bucovinei, fiind cea dintâi din noile provincii care s-a îndrumat pe calea
refacerii, JDC i-a dat și primul concurs.
În afară de Societatea de Reclădire (Wiederaufbaugesellschaft), care se ocupă
în special de opera de refacere a caselor distruse de război și căreia JDC i-a afectat
un fond de cinci milioane de lei, marea organizațiune caritabilă din America a mai
contribuit foarte mult la reinstaurarea cooperativelor evreiești bucovinene; sume
însemnate au fost afectate în acest scop; chiar zilele acestea dl Landesco, directorul
regional al lui Joint Distribution Committee, a schimbat la Paris, în lei, un fond
de 50.000 de dolari, special destinat cooperativelor evreiești din Bucovina.
În ce privește cooperativele evreiești din Basarabia, ele au o mai temeinică
organizațiune, fiind grupate toate într-un sindicat care, înainte de război, se
bucura de o situație din cele mai prospere. Efectele războiului care le-a paralizat
acțiunea, dispărând încetul cu încetul, cooperativele evreiești din Basarabia au
revenit la viață și, bineînțeles, spre a-și putea reîncepe mai cu succes activitatea, au
bătut la poarta Jointului. Poarta ei s-a deschis și din suma de 200.000 de dolari, pe
care dl Landesco i-a obținut de la New York pentru cooperativele din România,
cele din Basarabia, grație bunei lor organizări, au căpătat jumătate din aproape
opt milioane de lei, care le-au și fost puși la dispoziție.
A doua jumătate, de una sută mii de dolari, a fost repartizată după cum
urmează: două treimi va primi Vechiul Regat, iar o treime va reveni Bucovinei.
Bucovina primește numai o treime fiindcă, precum am arătat, această provincie
mai dispune și de un fond special de 50.000 de dolari.
Mai grea e opera de organizare a cooperativelor din Vechiul Regat. Lipsa
de inițiativă și de experiență în această direcție au fost și motivul determinant
pentru care Vechiul Regat a primit mai puțin. În Vechiul Regat sunt prea puține
cooperative evreiești, dar cele care există duc, în mare parte, o viață vegetativă.
Nu se poate deci, pe bună dreptate, destina unui început o sumă mai mare de
cinci milioane lei. Dacă evreii din Vechiul Regat vor căpăta experiență în această
materie, dacă noile cooperative ce se vor crea se vor dovedi pe baze trainice, nu
e exclus ca, în viitor, cooperativele din Vechiul Regat să mai aibă concursuri de
peste Ocean.
Un mare protagonist al creării de cooperative în Vechiul Regat e dr.
Filderman, președintele Comitetului Central JDC. D-sa a depus mari stăruințe
în această direcție, urmărind îndeosebi dobândirea unui fond considerabil cu care
să se cheme la viață și să se alimenteze noile cooperative din România. Dar Jointul
198
DOCUMENTE
din New York, fiind solicitat în atâtea alte direcții, de nevoile multiple ale evreimii
nevoiașe de pretutindeni, n-a putut da pentru opera cooperației din România
decât suma de 200.000 de dolari, repartizată în modul mai sus arătat.
Dar și cu suma alocată Vechiului Regat se va păși neîntârziat la constituirea unei
cooperative centrale la București, care se va recomanda cu o dobândă foarte mică.
În afară de numerarul aici specificat și care va alimenta creditul cooperativelor,
acestea vor mai dispune de o cantitate însemnată de unelte pentru meseriași și de
șase sute mașini de cusut, care vor fi repartizate, în proporții egale, Bucovinei,
Basarabiei și Vechiului Regat. Aceste unelte și mașini vor fi revândute meseriașilor
evrei cu un profit modest și cu rate foarte mici.
Dl Landesco, care s-a dus de curând, anume la Paris, ca să schimbe dolarii
destinați cooperativelor în lei, pe cursul cel mai favorabil, s-a ocupat foarte de
aproape de chestiunea cooperativelor. Cu organizarea și reorganizarea, opera
d-sale fiind considerată terminată în România, d-sa a fost chemat la Paris, spre
a colabora acolo cu directorul general al JDC pentru întreaga Europă, având
conducerea serviciului de reclădiri.
(Curierul Israelit, 30 ianuarie 1921.)
45
1921, iunie 15, București. Scrisoare adresată de către Morris Lewis, director
regional pentru România, Consiliului executiv al JDC Paris, asupra situației
și aranjamentelor făcute în Vechiul Regat, Bucovina și Basarabia, în vederea
lichidării sucursalelor din aceste teritorii.
15 iunie, 1921
De la: Joint Distribution Committee, București

Către: Consiliul Executiv, JDC Paris
Subiect: Lichidare
În răspuns la scrisoarea nr. 597 referitor la lichidare, vă rugăm aveți în vedere

că următoarele aranjamente au fost făcute până în momentul de față.
199
Bucovina
Pentru Bucovina, cu biroul central în Cernăuți, am stabilit cu dr. Kluger,

președintele Comitetului din această regiune, să încheiem activitatea generală
la 1 iulie. Această regiune a fost foarte activă; fondurile Joint Distribution
Committee au fost folosite pentru aproape fiecare fază a asistenței sociale.
Cantinele pentru muncitori au fost gestionate de gruparea Poalei Zion; școlile au
primit ajutoare sub forma unor subvenții pentru bucătării. Așa cum am afirmat
în Scrisorile Medicale nr. 1 și 2, orașul Cernăuți administrează un ambulatoriu, o
clinică prenatală, o colonie cu aer curat pentru copii anemici și una pentru copii
cu tuberculoză. Cheltuie aproximativ 30.000 de lei lunar pentru refugiați; întreaga
regiune are un buget de 150.000 de lei pentru orfani. Mai mult, administrează un
birou de caritate care se ocupă doar de acte filantropice; subvenționează o societate
cunoscută cu numele de „Machsike Schabbath”; subvenționează halutzimii și
studenții, pe scurt, face tot ce ar trebui să facă o comunitate preocupată de societate.
Cu toate acestea, în ciuda muncii eficiente desfășurate, l-am asigurat pe dr.
Kluger că, cu fondurile disponibile, nu putem continua un astfel de program.
S-a discutat despre toate nevoile regiunii, după care doar trei aspecte au rămas
pentru examinare, și anume: orfani, chestiuni medicale și refugiați. Dr. Kluger
ne-a prezentat un buget pentru acestea, rezumat după cum urmează:
Orfani 150.000 lei lunar

Refugiați 30.000 lei ”
Chestiuni medicale 200.000 lei pentru balanța de vară
În ceea ce îi privește pe orfani, această zonă a înregistrat doar 96 de orfani de

război de ambii părinți, în afara instituțiilor. În plus, sunt 476 de orfani de
un singur părinte, care locuiesc cu părintele care a supraviețuit. După părerea
mea, 30.000 de lei lunar ar trebui să fie suficienți pentru a putea avea grijă de
orfanii de ambii părinți. Cât despre orfanii de un singur părinte, dacă am putea
obține suma de 1.500.000 de lei pentru a opera în același mod ca în Vechiul
Regat pentru văduvele de război, am putea, în acest fel, să scăpăm de această
problemă. Societatea de Reconstrucție din Bucovina [Wiederaufbaugesellschaft]
ar fi dispusă să preia controlul acestui fond. Nu este nevoie să mai adaug faptul
că Bucovina nu și-a revenit încă de pe urma distrugerilor cauzate de război și,
astfel, consider că ar trebui să alocăm un fond pentru cele 205 văduve de război
din această zonă.
Situația refugiaților nu este gravă aici. Orașul Cernăuți este singurul punct
afectat unde sunt concentrați aproximativ 400 de refugiați. Aproximativ 30.000
200
DOCUMENTE
de lei au fost alocați din subvenția lunară obișnuită în acest scop. Va fi necesar să
apelăm la suma specială lăsată aici de dl Landesco, pentru refugiații basarabeni.
Așa cum am declarat în scrisorile și telegramele către dr. Plotz, suma de
200.000 de lei este necesară pentru chestiuni medicale. Aceasta include reparațiile
și reconstrucția a opt băi publice, funcționarea unui ambulatoriu a cărui clientelă
este formată atât din refugiați, cât și din locuitori ai orașului; funcționarea unei
colonii de tuberculoși care are în grijă în timpul lunilor de vară de 60 de copii
infectați cu TBC; o colonie cu aer curat pentru 200 de copii. Sunt incluse, de
asemenea, și angajarea a doi medici. Această muncă ar trebui continuată și, cred
eu, poate fi finanțată de departamentul medical din moment ce suma este una
atât de mică. Aș dori să precizez și că oamenii din Cernăuți sunt conștiincioși
în privința muncii lor și că se poate avea încredere în ei pentru continuarea unui
program de acest gen.
Comitetul
Referitor la Comitet, l-am rugat pe dr. Kluger să se asigure că acesta va
continua să își desfășoare activitatea până când voi vizita orașul Cernăuți și când
vor fi făcute noi aranjamente, dacă va fi nevoie. În timp ce ar fi de dorit să existe
aceeași organizație care să continue orice operațiune specială pe care noi am
putea să o preluăm, nu sunt sigur că este o politică bună în acest caz. Comitetul
din Bucovina este alcătuit pe o bază tripartită și toate elementele incluse au
avut beneficii datorită participării lor la munca organizației Joint Distribution
Committee. Dacă am interzice, în contextul activităților noastre viitoare, acești
beneficiari, adică orfanii, bolnavii și refugiații, sunt sigur (și dr. Kluger e de acord)
că nu va mai fi necesar să folosim comitetul lărgit, în primul rând, din cauză că nu
va exista niciun interes din partea vreunei părți, iar în al doilea rând, pentru că ar
fi prea incomod pentru activitățile menționate. Cu toate acestea, sper să primesc
opinia dumneavoastră înainte să merg la Cernăuți.
Bunuri
Avem un automobil, câteva mașini de scris și puține alte produse de papetărie
în biroul din Cernăuți. Acestea vor fi lichidate când ajung în acel oraș luna viitoare.
Vechiul Regat
Văduve de război
Ca răspuns la scrisoarea nr. 598 referitoare la văduvele de război, doresc
să menționez că aceasta este singura activitate desfășurată de Comitet pentru
Vechiul Regat. Subvenția obișnuită alocată pentru acest teritoriu a fost atribuită
201
de către dl Landesco pentru munca reconstructivă în cazul văduvelor de război.

Aproximativ 2.000.000 de lei au fost disponibili în acest scop, dar aceștia nu au
fost atinși, așteptând un recensământ care să arate gradul problemei în fiecare
oraș. Această sarcină a fost îndeplinită cu indiferență până luna trecută, dar în
prezent au fost înfăptuite următoarele:
Tabelul I. Orașe cărora li s-au alocat deja împrumuturi
Oraș Văduve Copii Sumă

București 105 207 373.800 lei
Galați 26 94 111.000 lei
Iași 72 222 275.000 lei
TOTAL 203 523 758.300 lei
În legătură cu cele de mai sus, țin să menționez că o înregistrare completă a

situației pentru aceste orașe nu a fost încă alcătuită. Văduvele din tabelul de mai
sus sunt cele ale căror situație a fost investigată până acum.
Tabelul II. Orașe și văduve înregistrate cu împrumuturi conform recomandărilor

comitetelor locale, dar care nu au fost încă aprobate de Comitetul Central
Nr.crt. Oraș Văduve Copii Sumă

1 Bacău 41 72 99.600 lei
2 Bârlad 23 39 49.500 lei
3 Botoșani 84 182 315.300 lei
4 Codăești 7 12 15.000 lei
5 Craiova 7 8 19.000 lei
6 Lucăcești 5 15 15.000 lei
7 Moinești 11 33 31.000 lei
8 Odobești 5 10 15.500 lei
9 Podu Turcului 5 10 20.000 lei
10 Podu Iloaiei 10 25 38.000 lei
11 Piatra Neamț 17 45 42.500 lei
12 Pașcani 4 8 13.500 lei
13 Rădăuți 1 2.000 lei
14 Roman 46 85 111.500 lei
15 Râmnicu Sărat 3 8 8.000 lei
202
DOCUMENTE
16 Săveni 9 23 29.000 lei

17 Ștefănești 12 27 45.500 lei
18 Sulița 15 45 51.300 lei
19 Vaslui 18 62 83.000 lei
TOTAL 323 709 1.004.200 lei
Pentru alte cinci orașe există fie înregistrări parțiale, fie nu sunt deloc. De
luat în seamă faptul că suma medie pentru copii este mică în comparație cu cea
pentru o familie normală. Trebuie, de asemenea, luat în considerare faptul că
văduvele fără copii nu se încadrează în categoria celor care primesc împrumuturi.
Procedura este următoarea: un chestionar sub formă de formular este trimis
în număr suficient pentru fiecare oraș. Aceste formulare reprezintă aplicațiile
individuale pentru văduve, completate de către un membru al comitetului local.
Informațiile cuprinse în formular indică numele văduvei, cauza decesului soțului,
nume, vârstă și sex pentru fiecare dintre copii, informații care să dovedească prin
documente moartea soțului și unitatea militară la care a servit acesta, tipul de
nevoie pentru care este cerut împrumutul și baza pentru rambursare. Aplicația,
după ce a fost semnată de președintele și secretarul comitetului local alături de
suma recomandată de aceștia, este trimisă către Comitetul Central în București
pentru a fi studiată și aprobată. Alocarea banilor se face conform unor standarde
specifice nevoii văduvei după cum s-a menționat în aplicație și apoi formularul
este trimis Directorului Regional pentru aprobare și plată.
Până la momentul acesta, Comitetul pentru Vechiul Regat își asumă
responsabilitatea de a supraveghea și a plăti aceste împrumuturi. Atunci când
Cooperativele de credit vor intra în funcțiune, este posibil ca această sarcină să
fie delegată acestora, împreună cu un cec pentru serviciul social care să fie în
continuare întrebuințat de Comitetul menționat mai sus sau de unul desemnat de
noi în acest scop.
Orfelinatele din București

Aici încă este disponibilă suma de 800.000 de lei care să fie predată
Comitetului pentru înființarea unui orfelinat. În așteptarea îndeplinirii unor
anumite condiții menționate în scrisoarea dumneavoastră cu instrucțiuni pentru
mine și care au fost stabilite de către dl Landesco, această sumă este încă păstrată
de noi în depozit. Până acum condițiile nu au fost îndeplinite și, în opinia mea, nu
vor fi îndeplinite pentru multă vreme.
De asemenea, suma de 300.000 de lei a fost alocată pentru achiziționarea de
instrumente pentru școala „Ciocanul”. Până acum acestea nu au fost cumpărate și
suma este ținută în bancă.
203
Ambele sume sus-menționate ar trebui predate unui Comitet responsabil

odată ce lichidăm sucursala noastră de aici. Am sperat că vechiul Comitet va
continua să lucreze pentru noi în legătură cu aceste probleme și în legătură cu
programul văduvelor de război, dar mă îndoiesc că este recomandabil acest lucru.
Cu toate acestea, nu există niciun alt grup responsabil și deocamdată vechiul
Comitet continuă să funcționeze până la noi dispoziții din partea dumneavoastră.
Dl Landesco, datorită experienței sale aici, ar putea oferi sugestii pentru
soluționarea acestei probleme.
Basarabia
Așa cum, fără îndoială, știți, nu acordăm niciun fel de ajutor în Basarabia
în afara ajutorării refugiaților. Comitetul nostru de acolo și-a încetat practic
activitatea în februarie, fiind anunțat oficial de lichidarea sa. Există încă problema
a aproximativ 300.000 de lei datorie față de noi din expedierile de bani neplătite.
O parte dintre acestea vor fi predate Comitetului pentru refugiați pentru plată, în
timp ce majoritatea banilor vor fi restituiți la New York. O scrisoare cu privire la
situația refugiaților din Basarabia va fi trimisă separat.
Cenzor
Sugerez ca un expert contabil să se ocupe de un audit final al registrelor
noastre. Din păcate, sistemul lunar de raportare pentru inspectorul de la New
York, așa cum a fost instalat în Polonia în ianuarie și cum, din câte înțeleg, trebuia
să fie instalat aici, nu a fost respectat. Din acest motiv, a fost necesar să trimit unul
dintre contabilii noștri în regiune pentru a strânge informațiile necesare elaborării
unor astfel de rapoarte. Cu toate acestea, este de preferat ca unul dintre cenzorii
dumneavoastră să ne viziteze. Vă rog să mă informați în această privință.
Expedierile de bani
Am adunat practic toate transferurile de bani neplătite și le restitui către New York.
Majoritatea acestora este destinată oamenilor din teritorii inaccesibile și care așteaptă
plata de multe luni. Am considerat că nu putem ține acești bani doar în speranța că
la un moment dat vom putea face livrarea lor. De asemenea, țin să menționez că New
York-ul devine din în ce mai insistent din punctul de vedere al cererii rapoartelor și al
expedierilor de bani neplătite și, din aceste motive, le reamintesc.
General
În procesul nostru de lichidare a diverselor comitete, a fost necesar să alocăm
un bonus de trei luni pentru toți angajații. Sper că veți fi de acord cu acest fapt,
204
DOCUMENTE
întrucât aceasta este procedura generală în România. Nu s-a ajuns la nicio decizie
referitoare la lichidarea echipamentului din birourile noastre, a automobilelor etc.
Mi s-a cerut să predau Cooperativelor de credit cea mai mare parte din mobilierul din
birourile noastre, dar aștept părerea dumneavoastră în această privință. Merg pe ideea
că nu va mai fi necesar să administrăm un birou pentru activitățile noastre viitoare.
Trebuie să mărturisesc ignoranța mea în ceea ce privește termenii generali ai
lichidării. Prin urmare, dacă cele de mai sus sunt contrar politicilor dumneavoastră,
aștept cu interes orice sugestie îmi puteți da.

(semnat) Morris Lewis
Director Regional pentru România
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #236.1, Letter from Morris Lewis to Executive
Council JDC Paris, 06/15/1921.)
46
1922, februarie 26, București. Articol publicat în Curierul Israelit de S. Magder,

despre înființarea la Chișinău a secției pentru asistență a JDC. Contribuția ei
materială a scos din mizerie mii de refugiați evrei ucraineni aflați în Basarabia.
Refugiații ucraineni și secția Joint din Basarabia
[…]
La jumătatea lui februarie a anului trecut, ia ființă în Chișinău secția pentru
asistență a JDC. Aceasta îmbrățișează, deodată cu activitatea ei, toate localitățile
basarabene în care au descălecat băjenarii evrei.
Reprezentantul lui JDC a secțiunii locale, dl Aronovici, cu o pricepere de
luat în seamă, înțelegând răspunderea morală ce apasă pe umerii săi, își îndoiește
puterile și nu se lasă până nu încheagă un sistem ordonat de ajutorare: locuințe,
hrană, ajutor medical, mijloace pentru unii refugiați de a-și câștiga singuri cele
trebuitoare vieții, școli pentru copii, școli de adulți la cursuri serale; în timpul
verii, colonii pentru copii bicisnici, dând o deosebită atenție copiilor orfani
aduși de valurile de băjenari. Localurile anume închiriate și o parte din sinagogi
sunt transformate în săli de adăpost pentru mii de ființe omenești, alimentație
după prescripțiile stabilite, anume potrivită cu vârsta și starea de sănătate a celor
hrăniți. Mese speciale cu rațiile alese în zilele de sărbători. Un serviciu medical
205
pus la dispoziția refugiaților, medicamente și tot ce ar avea de trebuință pentru

câștigarea sănătății pierdute. Băi săptămânale puse la dispoziția refugiaților care
sunt obligați a le întrebuința. Un control sever este instituit în privința îndeplinirii
acestei obligații. Curățenie exemplară domnește în sălile de adăpost, în sălile de
mâncare și la bucătărie.
Toate măsurile acestea de igienă au avut ca rezultat faptul ca bolile ce au
bântuit orașul să ocolească adăposturile refugiaților. Mijloacele bănești ale secțiunii
JDC din Basarabia sunt relativ limitate. Din această pricină, secțiunea de asistență
a fost nevoită să facă o severă alegere în rândurile refugiaților, dând sprijin doar
acelora care erau cu totul în neputință de a-și întreține viața, aici în refugiu, din
propriile puteri. Totuși, alinările aduse în rândurile refugiaților din partea secțiunii
JDC au fost simțite de cea mai mare parte a refugiaților. Sunt mii din aceștia care
astăzi nu primesc niciun fel de sprijin de la secția JDC, pentru că și-au alcătuit
un rost aici în refugiu, destul de statornic, și acest rost datorat și el primului ajutor
căpătat de la această secție.
Opera îndeplinită de JDC aici în Basarabia va străluci ca o rază de lumină
peste zilele de neagră mizerie din care au fost scoși miile de refugiați evrei. În
această operă, se străvede inteligență, spirit de organizare, energie și străduinți
nemăsurate. Simți că banul adunat cu trudă prin țările Americii pentru ajutorarea
celor năpăstuiți de peste Nistru și-a aflat întrebuințarea cea mai nimerită aici, în
Basarabia, așa precum a fost întrebuințat39.
S. Magder
Chișinău, 1922
(Curierul Israelit, 26 februarie 1922.)
47
1922, aprilie 11, Viena. Scrisoarea lui Alexander Landesco, directorul JDC al
Departamentului de Reconstrucție pentru Europa, către Isaac Rubinstein,
reprezentantul JDC al Departamentului de Reconstrucție pentru România,
privind un împrumut în valoare de 10.000 de dolari acordat de Joint pentru
agricultura din Basarabia. Propune angajarea unui specialist, care să
supravegheze folosirea fondului alocat.
39. La sfârșitul lunii martie 1922, au fost ținute conferințe la Paris și Berlin de către reprezentanții în Europa ai
Departamentului Refugiaților Evrei din cadrul JDC. S-a hotărât ajutorarea în continuare a refugiaților evrei din
interiorul Rusiei și ținuturile Ucrainei, aflați în localitățile de pe malul stâng al Nistrului. Meseriașilor refugiați
urma a li se acorda ajutor pentru a-și putea câștiga ei singuri existența (Curierul Israelit, 30 aprilie 1922).
206
DOCUMENTE
Viena, 11 aprilie 1922
Nr. 4
Dlui I. Rubinstein
JDC, București, România
Dragul meu Rubinstein,

Comitetul a aprobat recomandarea ta pentru alocarea sumei de 10.000 de
dolari sub formă de împrumut pentru agricultura din Basarabia, în anumite
condiții, pe care sper că voi avea ocazia să le discut cu tine personal. În legătură
cu alocarea acestui împrumut se pune întrebarea dacă nu ar fi indicat să ai un
specialist pe probleme de agricultură care să supravegheze folosirea acestui fond
în Basarabia. Aș dori să știu părerea ta, mai ales pentru că dl Rosenberg mi-a
recomandat pe dl J.W. Pincus, editorul publicației Jewish Farmer [Fermierul
evreu] și un om cu mare experiență în domeniul agriculturii în Statele Unite,
pentru numirea ca membru al personalului la Departamentul de Reconstrucție
din Europa. Dacă consideri că un astfel de om îți poate fi de folos, eu îl pot ruga
pe dl Rosenberg să ceară ca dl Pincus să fie trimis aici pentru a îndeplini această
sarcină pe teritoriul tău.
Al tău devotat,
Alexander A. Landesco
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422, Letter from Alexander A. Landesco to

I. Rubinstein, 04/11/1922.)
48
1922, noiembrie 28, București. Relatare din Curierul Israelit, semnată de către
Lazăr Mayersohn, privind ajutorul acordat înfometaților din Ucraina, de
diferite organizații internaționale și de către JDC.
Pentru ajutorarea înfometaților din Ucraina
Dr. Lazăr Mayersohn
Uniunea Internațională de Ajutorare a Copiilor din Geneva a expediat, din

Galați la Odesa, transportul Demosthenes de 120 tone, pentru bucătăriile ce le are
organizate în Ucraina.
207
Acest transport de cereale, lapte condensat, făină lactată, zahăr, orez, cacao
etc. e suficient pentru a hrăni 50.000 de copii timp de cinci luni.
Doctorul Bacilieri, delegatul pentru România al Comitetului Internațional al
Crucii Roșii și Uniunii Internaționale de Ajutoare a Copiilor, va preda în persoană
acest transport delegatului Uniunii sus-numite în Odesa, care este însărcinat cu
distribuirea pe loc a alimentelor.
În numele Uniunii Internaționale de Ajutorare a Copiilor, delegatul său în
România e fericit de a constata că și în această ocaziune guvernul român, acordând
exportarea din țară, cu scutire de taxe vamale, a zece vagoane secară și cincisprezece
vagoane fasole, ține să contribuie, în măsura posibilităților, la venirea în ajutorul
copiilor înfometați și abandonați de pe malul stâng al Nistrului.
Comisiunea Europeană Danubiană, profitând de ocaziunea ce li se prezintă
de a veni în ajutorul acestei opere umanitare, a decis scutirea de taxe de navigație
a acestui transport.
În numele generoșilor donatori din România care au trimis delegatului
Comitetului Internațional al Crucii Roșii, doctorul Bacilieri, ajutoare pentru
copiii înfometați din Ucraina, se va distribui făină lactată și lapte condensat
sugarilor care sunt în îngrijirea Uniunii.
Cu același vapor s-au mai încărcat opt vagoane de alimente, medicamente,
îmbrăcăminte, din partea Conferinței Universale Evreiești din Paris și a Federației
Evreilor Ucraineni din Londra, precum și a lui American Joint Distribution
Committee, care e însoțit de către directorul său pentru România, dl Noel Aronovici.
(Curierul Israelit, 28 noiembrie 1922.)
49
1922, decembrie 4, [New York]. Memorandum trimis de Joseph C. Hyman,

secretar al JDC, către Herbert Lehman, vicepreședinte al JDC, cu privire la
acordarea unei subvenții de 1.000 de dolari Școlii de Meserii pentru Fete din
Chișinău.
4 decembrie 1922
Memorandum nr. 80
De la: Dl Hyman
Către: Dl Lehman
Subiect: Școala de Meserii pentru Fete, Chișinău
208
DOCUMENTE
1) Deoarece nu am primit nicio îndrumare de la dl Robinson40 cu privire la

plata a 1.000 de dolari pentru Școala de Meserii pentru Fete din Chișinău, am
întrebat despre acest subiect în scrisoarea nr. 359.
2) Astfel, scrisoarea atașată ne informează că ICA a cerut Departamentului
de Reconstrucție să avanseze echivalentul a 154.650 de lei pentru reparațiile
necesare la Școala de Meserii pentru Fete din Chișinău.
3) Domnul Rubinstein a cercetat starea acestei școli și a emis un raport
favorabil cu privire la recomandarea ICA.
4) Acești bani au fost scoși din suma de 75.000 de dolari destinată activității
de reconstrucție a școlilor de meserii din Europa, pe care JDC o desfășoară în
colaborare cu ICA.
5) Această scrisoare nu necesită nicio confirmare suplimentară.
6) Probabil, comitetul ar fi interesat să știe situația acestei subvenții.
Joseph Hyman
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Letter from Joseph C. Hyman to Herbert
Lehman, Re: Girls Trade School Kishineff, 12/04/1922.)
50
1923, februarie 24, Cernăuți. Scrisoare adresată de Isaac Rubinstein,

reprezentant al JDC al Departamentului de Reconstrucție pentru România,
către H. Gilischensky, președintele școlii „Morgenroit” din Cernăuți, în
legătură cu echiparea clădirii în care va funcționa această școală. Sunt prezentate
condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca Joint să aloce fonduri în acest scop.
Cernăuți, 24 februarie 1923
Seilerstaette nr. 15, Viena, I

Birou: Departamentul de Reconstrucție
Dl H. Gilischensky, Președinte „Morgenroit”, Cernăuți
Stimate domn,
Cu privire la diversele noastre conversații și discuții despre proiectul de
înființare a unei școli profesionale în orașul Cernăuți41, doresc să confirm, prin
40. Leonard Robinson, director european pentru reconstrucție al JDC.

41. Dintr-un document din 30 martie 1923, semnat de către B. Zuckerman, reiese că această școală profesională
209
prezenta, declarația pe care am făcut-o deja, atât pentru dvs., cât și pentru celelalte
părți interesate de proiect, și anume că JDC va fi pregătit să echipeze clădirea unei
școli profesionale evreiești din orașul Cernăuți, în următoarele condiții:
1) Locuitorii din Cernăuți să asigure o clădire adecvată pentru găzduirea unei
astfel de școli profesionale;
2) Școala să admită nu numai copii din interiorul orașului Cernăuți, ci și
un număr de copii din provincia bucovineană (procentajul exact de copii din
provincie va fi convenit între noi mai târziu);
3) Locuitorii din Cernăuți vor trebui, de asemenea, să garanteze și să prezinte
dovezi potrivit cărora, după ce clădirea va fi fost echipată, vor avea disponibile
mijloace pentru a ține școala în funcțiune și operațională, din surse locale de venit;
4) În admiterea copiilor la școala profesională, trebuie luați în considerare
mai ales orfanii de război.
În ceea ce privește întrebarea dacă JDC poate contribui și la costurile de

construcție a respectivei clădiri, nu vă pot da un răspuns afirmativ cert. Atunci
când veți fi în măsură să prezentați un plan bine definit, cu o declarație despre
mijloacele pe care le aveți la dispoziție în acest scop și o estimare a costurilor
pentru ridicarea unei astfel de construcții, Biroul European Central al JDC va
prezenta un raport pe această temă Comitetului nostru din New York pentru ca
acesta să poată acționa. Pot să vă asigur, totuși, că voi recomanda să se acționeze
în mod favorabil pentru această problemă. Personal, m-am aflat destul de mult
timp în Bucovina și am acordat atât timp, cât și efort pentru a mă familiariza cu
problemele și nevoile dvs. Puține proiecte de reconstrucție sunt, în opinia mea, de
o importanță mai mare, în zilele noastre, decât dezvoltarea unor școli profesionale
bine echipate, care vor da posibilitatea multor evrei, băieți și fete, să învețe o
meserie și să fie educați pentru a se veni în rândurile muncitorilor productivi.
(semnat) I. Rubinstein
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Letter from I. Rubinstein to G. Gillischinsky,

02/24/1923.)
funcționa într-o clădire ce aparținea guvernului. Între timp, guvernul a emis un ordin prin care clădirea
trebuia părăsită la sfârșitul perioadei școlare. În acel moment, școala găzduia un număr de 600 de elevi
de origine evreiască, majoritatea orfani și refugiați ( JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a,
Letter from B. Zuckerman to H. Lehman, 03/30/1923).
210
DOCUMENTE
51
1924, august 13. Raport al JDC privind ajutorarea refugiaților în România, ce

cuprinde organizarea activității, împărțită în ajutor temporar și reconstrucție.
De asemenea, este prezentată activitatea Comitetului Unit pentru Evacuare.
Activități de ajutorare a refugiaților în România
România a fost al doilea cel mai mare centru pentru refugiați evrei din Europa.
În luna februarie 1921, aproximativ 22.000 de refugiați din Rusia se găseau în cele
câteva orașe din Basarabia.
Comitetele de ajutorare din întreaga Românie, înființate cu fonduri JDC, au
acordat asistență acestor refugiați, ca parte a programului de ajutorare. Condițiile
în care trăiau refugiații în acel moment erau îngrozitoare. Stăteau laolaltă în
sinagogi, fără a fi bine protejați împotriva frigului, dormeau pe podele, bolnavi și
sănătoși. Nu mai aveau mâncare și îmbrăcăminte.
Până la sfârșitul anului 1921, un număr tot mai mare de refugiați se aflau în
București, Galați și Brăila. Totuși, pe parcursul anului 1922, mulți dintre aceștia
au emigrat în America, Argentina și Palestina. Astfel, la începutul anului 1923,
doar 12.000 până la 15.000 de refugiați se mai găseau în România, aproximativ
10.000 dintre aceștia aflându-se în Basarabia. Odată cu îmbunătățirea condițiilor
din Rusia, afluxul de refugiați a scăzut, dar și deoarece mulți dintre aceștia au
plecat în alte țări. La sfârșitul anului 1923, doar 5.000 până la 6.000 de refugiați
se mai găseau în întreaga țară, iar 3.500 dintre aceștia se aflau în București.
În perioada 1921-1923, s-au acordat diverse tipuri de ajutoare.
La început, s-au dat ajutoare paliative de urgență, iar apoi s-au dat ajutoare
mai consistente.
Distribuirea de alimente
Toți refugiații, bărbați, femei și copii, au primit hrană pentru o perioadă

considerabilă după sosirea lor în România, de la câteva zile, până la două luni – în
funcție de capacitatea familiei de a se descurca financiar. A fost, totuși, nevoie să
dăm mâncare, pentru o perioadă nedeterminată de timp, bătrânilor, văduvelor de
război, iar ca urmare a pogromurilor, și copiilor acestora, orfani de ambii părinți,
invalizi etc. S-au înființat cantine în Chișinău, Soroca, Orhei, Bălți, Zgurița,
Mărculești și Briceni. Aceste cantine au fost închise de îndată ce numărul de
refugiați s-a diminuat.
211
Distribuirea de îmbrăcăminte
Îmbrăcămintea a fost distribuită simultan cu repartizarea produselor

alimentare și a altor consumabile. Aceste haine proveneau din stocurile rămase
din perioada inițială de ajutorare în România, precum și din bunurile achiziționate
în țară după ce aceste stocuri au fost epuizate.
Asistența medicală
De la bun început, s-au luat măsuri sanitare generale pentru a păstra starea
de sănătate a oamenilor și a preveni răspândirea bolilor. Urmare a cooperării cu
societatea medicală locală, s-a deschis un dispensar în Chișinău. S-au contractat
farmacii pentru buna funcționare a acestui dispensar, iar mai târziu, s-a stabilit
un acord cu spitalul evreiesc din Chișinău pentru a prelua activitatea medicală.
Au fost deschise dispensare temporare similare în diverse localități din întreaga
țară. S-au folosit barăci de carantină pentru persoanele care sufereau de boli
contagioase. S-a acordat o atenție deosebită cazurilor de favus și trahom.
Cazare
Mai ales în Basarabia, s-a resimțit o gravă criză a clădirilor de locuit, ceea
ce a făcut ca refugiații să fie îngrămădiți în clădiri publice. Ca urmare a lipsei de
locuințe, oamenilor le-a fost imposibil să găsească unde să stea. Totuși, JDC a
făcut mari eforturi pentru a-i plasa pe refugiați, ori de câte ori a fost posibil, în
locuințe private, împreună cu gazdele lor. În anumite cazuri, sinagogile au fost
transformate pentru a-i putea caza acolo. Refugiații au primit paturi și pături, dar
și articole de uz casnic, pentru întreținerea curățeniei etc.
Orfanii și îngrijirea copiilor
Orfanii și copiii refugiaților au beneficiat de un tratament special. Copiii mai

slabi au fost trimiși la o vilă la țară, cumpărată special în acest scop, în apropiere de
Chișinău, unde au stat, în medie, aproximativ o lună. Au fost înființate grădinițe
în Chișinău și Orhei, pentru alți copii. Li s-a dat mâncare, îmbrăcăminte, adăpost
și îngrijire specială, în funcție de starea lor de sănătate. S-au acordat subvenții
orfelinatelor locale din marile orașe, precum și subvenții unice familiilor care au
dorit să preia în îngrijire unul sau mai mulți dintre acești copii. De asemenea,
s-au făcut aranjamentele necesare pentru educarea acestor copii, prin crearea de
noi școli care au fost date, mai târziu, în administrarea comisiilor locale sau care
212
DOCUMENTE
au fost înglobate în cadrul instituțiilor evreiești de educație deja existente. În

acest caz, taxele de școlarizare au fost plătite de Departamentul pentru Refugiați.
În toate aceste școli, pe parcursul anilor 1921-1923, câteva mii de copii au fost
educați și întreținuți pe cheltuiala Departamentului pentru Refugiați din cadrul
Joint Distribution Committee.
Activitatea de reconstrucție
Formarea profesională
În plus față de înființarea de cursuri în limba engleză, idiș și română, s-au

înființat comitete pentru formarea profesională a tinerilor, femeilor și copiilor,
astfel încât aceștia să poată să se descurce financiar și să ajute la întreținerea
familiilor lor. S-au înființat două secții: pentru bărbați, un atelier de lăcătușărie
și mecanică, unul de prelucrare a metalelor și unul pentru unelte electrice; pentru
femei, secțiunea de croitorie, respectiv lenjerie de pat și de corp, precum și lenjerie
de damă. În prima lună, fetele au lucrat gratis, produsele finite fiind date cadou
refugiaților.
Credite
Au fost înființate asociații speciale la Chișinău, Bălți, Orhei, Briceni, București

și Cernăuți, pentru acordarea de credite refugiaților. Aceștia au fost împărțiți pe
categorii:
1) cei care puteau înființa singuri un atelier sau magazin, cu ajutorul unui
împrumut și, prin urmare, se puteau întreține;
2) cei care aveau deja o mică afacere, dar care aveau nevoie de credit pentru
a se extinde și a se putea descurca singuri. Acest al doilea grup a fost împărțit în
două clase: cei care puteau oferi garanții și cei care nu puteau să facă acest lucru.
Până în acel moment, Departamentul pentru Reconstrucție organizase
o Uniune a Cooperativelor de Credit în Basarabia, la care se face referire și
în altă parte în raportul privind România. Totuși, refugiații nu au putut primi
împrumuturi prin această Uniune, pentru simplul motiv că nu aveau cum să
ofere garanții. De aceea, a fost necesar ca Departamentul pentru Refugiați să
garanteze împrumuturile făcute de această clasă de debitori. În timpul perioadei
de acordare a creditelor, de la începutul anului 1922 și până în iulie 1923, s-au
dat 941 de împrumuturi, urmate de alte 150. Dintre aceste 941 de împrumuturi,
671 au fost rambursate.
213
Odată cu începerea activității Departamentului pentru Refugiați în România,

s-au înființat mai multe organizații locale. Primul comitet pentru activitatea legată
de refugiați a fost organizat în 1921, în Chișinău. Acest comitet, cunoscut sub
numele de Comisia Joint, era compus din cetățeni români cunoscuți publicului
larg, senatorul I. Sanielevici îndeplinind rolul de Președinte. Mai multe filiale ale
acestui comitet au fost înființate, mai târziu, în toată Basarabia. Din acel moment,
s-au întemeiat multe alte organizații cu scopul de a rezolva problemele juridice ale
refugiaților, în special Comitetul Central Ucrainean, condus de domnul I. Kohen
Bernstein, precum și un comitet prezidat de domnul dr. W. Filderman, înființat
în București. Aceste comitete menționate anterior funcționau independent, din
fondurile primite din surse externe și de la populația locală.
Activitatea Comitetului Unit pentru Evacuare din România
În raportul său cu privire la activitatea Comitetului Unit pentru Evacuare,

domnul dr. Werner Senator ne oferă următoarele date despre operațiunile curente
ale respectivului comitet în România.
El afirmă că România reprezintă cea mai mare și, probabil, cea mai grea
problemă. Numărul real al refugiaților în România este estimat a fi între 3.000 și
3.500 de persoane, dar, din moment ce mulți dintre aceștia nu sunt considerați a fi
cazuri urgente, Comitetul Unit pentru Evacuare s-a îngrijit de aproximativ 2.064
de refugiați. Domnul dr. Senator se referă la împotrivirea guvernului de a acorda
orice fel de ajutor acestor refugiați, nepermițându-le să se adapteze în România.
În același timp, frontiera este închisă, astfel încât repatrierea este departe de a
fi soluția problemei, ținând cont de faptul să Rusia și România nu au stabilit
încă relații bune. Domnia sa mai afirmă că un număr de câteva sute dintre acești
oameni sunt nerăbdători să se întoarcă în Rusia etc. Toate acestea sunt probleme
neimportante din perspectiva articolului publicitar.
Comitetul Unit pentru Evacuare a transportat 30 de refugiați în SUA, 50

în Canada, 15 în Brazilia, 109 în Argentina, 123 în Palestina, 8 în Rusia, 33 în
diverse țări, iar 52 s-au stabilit în România. Până la 1 octombrie a acestui an,
domnul dr. Senator speră să poată trimite încă 600 sau 700 de persoane în aceste
țări și să ajute la stabilirea a aproximativ 300 de persoane în România. Astfel, vor
mai rămâne aproximativ 700 de cazuri nerezolvate, pentru care comitetele locale
vor trebui să găsească o soluție.
(JDC NY, Collection: 1921-1932, F #433, Refugee Activities in Roumania, 08/13/1924.)
214
DOCUMENTE
52
1926, iunie 4, Berlin. Scrisoare adresată de Bernhard Kahn, directorul JDC

pentru Europa, Comunității Evreilor din București. Sunt precizate condițiile
în care Joint se angajează să contribuie la subvenționarea școlii „Ciocanul” din
București.
4 iunie 1926
Comunitatea Evreilor
Str. Sfinții Apostoli 40
București
Mult stimați domni,

Pe baza informării despre școala de meserii „Ciocanul” din București, pe care
am primit-o de la dl Senator, vă propun organizarea unui Comitet special care ar
putea elabora pentru noi un program de reorganizare a școlii. Consider însă că ar
trebui să vă concentrați atenția în special asupra următoarelor puncte:
1) exploatarea capacităților oferite de școala „Ciocanul”, care poate primi 100
de copii;
2) în afara subvențiilor provenite din banii Comunității, trebuie organizate
colecte speciale pentru „Ciocanul”;
3) comunitatea trebuie să facă eforturi speciale pentru ca cele peste 600.000
de lei să poată întreține școala;
4) o subvenție din partea Joint Distribution Committee, dacă ea în general
este posibilă, și ajutorul evreilor locali ar putea să pună școala pe o bază sănătoasă
care să asigure o funcționare de durată.
Conform informațiilor noastre, există o comisie restrânsă care desfășoară o
asemenea activitate și consider foarte utilă o astfel de comisie formată din trei-cinci
persoane. În orice caz, vă propun ca membru al comisiei pe dr. Ghelerter, a cărui
experiență în munca social-pedagogică probabil o apreciați împreună cu mine42.
Cu deosebite considerații,
Dr. B. Kahn, Președinte
(ACSIER, Fond II, dosar nr. 139, f. 159.)

42. Dintr-o adresă a JDC Europa, către Comunitatea Evreilor din București, rezultă că, la 14 aprilie
1926, Comunitatea s-a adresat Joint Distribution Committee în problema școlii „Ciocanul”. În răspunsul
din 22 aprilie 1926, organizația americană informează comunitatea bucureșteană de interesul ei deosebit pentru
școala de meserii „Ciocanul” și că va reveni în curând asupra acestei probleme (ACSIER, Fond II, dosar nr. 139, f. 177).
215
53
1926, octombrie 14. Scrisoare adresată de Evelyn Morrissey, membră a

JDC, către Joseph C. Hyman, secretar al JDC, privind activitatea generală a
organizației americane în România. Au fost luate măsuri pentru combaterea
foametei în Basarabia.
14 octombrie 1926
Memorandum
De la: Evelyn M. Morrissey

Către: Dl Joseph C. Hyman
Subiect: Activități în România
Înregistrările financiare ale Joint Distribution Committee arată că România

a beneficiat de fonduri Joint în valoare de 2.600.000 de dolari. Din această
sumă, 1.750.000 de dolari au fost cheltuiți pentru ajutor general și de urgență,
475.000 de dolari pentru activități de reconstrucție, o mică sumă de 6.250 pentru
activitatea medicală, aproximativ 200.000 de dolari pentru repatriere și munca
legată de refugiați, iar 165.000 de dolari pentru îngrijirea copiilor.
Referitor la cele mai mari cheltuieli din România, și anume ajutor general și de
urgență, domnul Alsberg va veni la birou mâine dimineață și va dicta un rezumat.
Cu privire la cea de-a doua activitate ca mărime, și anume reconstrucția, dl
Miller lucrează la prezentarea detaliilor.
Am rezumat activitatea de repatriere și cu privire la refugiați în orarul anexat.
Relativ la îngrijirea copiilor și la activitatea medicală, domnul Kahn
intenționează să vorbească despre aceste aspecte într-o declarație pe care o va
pregăti mâine dimineață. Acesta a subliniat că suma menționată cu privire la
activitatea medicală nu este completă, având în vedere faptul că el este implicat
în prezent în anumite activități medicale în România, pe care le va detalia într-un
raport ulterior.
În cazul în care activitatea desfășurată în acest an în Basarabia nu va fi
menționată de dr. Kahn, vreau să semnalez memorandumul doamnei May, datat
29 aprilie. Din cauza recoltelor proaste timp de doi ani la rând, în părțile centrală
și de nord ale Basarabiei, a fost foamete în multe zone populate în special de
evrei, aceștia trăind atât în orașe, cât și în colonii agricole. Dna May a raportat că
cel puțin 35.000 de evrei sufereau de inaniție și că mortalitatea infantilă ajunsese
la 100%, în conformitate cu înregistrările oficiale ale nașterilor și deceselor. Dr.
Bernhard Kahn a subvenționat singurul comitet de ajutorare din Basarabia –
216
DOCUMENTE
Comitetul Basarabean contra Foametei – al cărui președinte a fost dl N. Roitman,

cu suma de 2.500 de dolari lunar. În plus față de acest lucru, comitetul local a
reușit să strângă o sumă suplimentară de 700 de dolari, iar 1.000 de dolari pe
lună a reprezentat contribuția evreilor din România și Polonia. Doar 10% dintre
acești oameni, cea mai mare parte fiind foști refugiați ucraineni, au primit ajutor
paliativ. Restul de oameni a primit credit prin intermediul cooperativelor care își
desfășurau activitatea în fiecare așezare evreiască, pe întreg teritoriul Basarabiei.
Cooperativele basarabene au asigurat cai și utilaje coloniilor evreiești, pentru a le
permite să muncească. Toate animalele lor muriseră din cauza foametei. Aceste
cooperative au primit bani de la JDC și de la ICA (probabil prin intermediul
Fundației).
Nu știu dacă este bine, din punct de vedere politic, să ne referim la situația de
foamete din Basarabia. Sunt de părere că domnul Fromenson ar trebui să discute
întreaga chestiune cu dr. Kahn, care are un anumit punct de vedere referitor la
întrebarea dacă ar trebui sau nu să dăm publicității acest subiect.
Evelyn M. Morrissey
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #413, Letter from Evelyn M. Morrissey to Joseph
C. Hyman on Activities in Romania, 10/14/1926.)
54
1926, octombrie 25. Declarație privind sumele necesare pentru un fond de

construcție a unui Centru Public în Cernăuți, unde să fie amenajate instituții
cultural-educative, un cămin pentru orfani de război și o cantină pentru
populația nevoiașă din localitate.
25 octombrie 1926
Reconstrucție, România
Subiect: „Morgenroit”
Acum trei ani, o delegație din Cernăuți, România, compusă din dr. Kissman și
H. Gilischensky, a explicat pentru JDC situația curentă din Cernăuți. JDC a alocat
10.000 de dolari pentru un fond de construcție a unui Centru Public43. Pentru acest
43. Suma de 10.000 de dolari a fost inițial alocată de JDC sub formă de împrumut, iar ulterior a fost transformată
în subvenție ( JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Letter from Joseph C. Hyman to Wilhelm
Ippen, 10/25/1926). Conform Jewish Telegraphic Agency din 8 iunie 1934, școala „Morgenroit” adresează o
scrisoare de mulțumire organizației Joint Distribution Committee, în care menționează că prin sprijinul acordat
217
fond, următoarele organizații au alocat și ele următoarele sume: ICA – 5.000 dolari;
Alliance Israelite Universelle, Paris – 2.000 dolari; ORT Berlin – 4.000 dolari;
War’s Victim Fund, London – 750 lire. Pe lângă cele menționate anterior, populația
Bucovinei a contribuit cu 2 milioane de lei, aproximativ 10.000 de dolari.
Următoarele instituții sunt incluse în planul de construcție:
1) școală profesională pentru croitori;
2) școală pentru tâmplari;
3) școală pentru muncitori metalurgi;
4) școală pentru meșteri pielari;
5) 10 săli de clasă;
6) salon mare;
7) sală de lectură și bibliotecă;
8) sală mare de festivități, care va reprezenta și o sursă de venit pentru a ajuta
la susținerea instituțiilor menționate mai sus;
9) cămin pentru o sută de elevi orfani de război;
10) cantină unde nu vor mânca doar elevii de la cămin și care învață la școlile
profesionale, dar și săracii din Cernăuți.
Doar o parte din clădire a fost ridicată cu fondurile menționate anterior. Este
vorba despre aripa cu școlile profesionale. Cealaltă aripă a clădirii, care cuprinde
sala de festivități, cantina publică și căminul, nu este încă terminată. De trei ani
construcția a fost neglijată din cauza lipsei de fonduri. Conform calculului realizat
de arhitect, a cărui declarație este atașată, suma de 2.250.700 de lei (aproximativ
10.000-11.000 de dolari) este necesară pentru finalizarea construcției. Toate
eforturile pentru a strânge această cantitate de bani de la comunitatea locală au
eșuat din cauza crizei economice.
A fost trimis un memorandum către dr. Kahn și s-a cerut o sumă de 10.000
de dolari. Dr. Kahn a sugerat ca această problemă să fie adresată biroului de la NY,
motiv pentru care a fost întocmită această declarație44.
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Romania, Reconstruction. Re: Morgenroit,

10/25/1926.)
de JDC, în vremuri extraordinare, a făcut posibilă funcționarea școlilor profesionale de tâmplărie și croitorie, a
cursurilor serale ale școlii de ucenici, a bibliotecii publice și a sălii de lectură, a grădiniței etc.
44. Într-o scrisoare semnată de Joseph C. Hyman, secretar al JDC, Wilhelm Ippen, președintele școlii
„Morgenroit”, este informat că, din cauza fondurilor limitate, JDC nu mai poate aloca o nouă subvenție acestei
școli ( JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #422a, Letter from Joseph C. Hyman to Wilhelm Ippen,
10/25/1926).
218
DOCUMENTE
55
1927, februarie 8, Berlin. Scrisoare adresată de Bernhard Kahn, directorul

JDC pentru Europa, lui Joseph C. Hyman, secretar al JDC, privind sumele
acordate pentru construirea spitalului evreiesc din Satu Mare.
Berlin, 8 februarie 1927

În atenția dlui J.C. Hyman, New York
Stimate domnule Hyman,

Am primit scrisoarea dvs. generală nr. 198 din 17 ianuarie, împreună cu
scrisoarea atașată a domnului Hexter și cu apelul Comisiei spitalului evreiesc din
Transilvania, în America.
Sunt bucuros să vă pot informa că am plătit deja o sumă de 2.500 de dolari
pentru construirea spitalului din Satu Mare. Am fost de acord cu o subvenție
suplimentară de 2.500 de dolari, cu condiția ca această sumă să fie suficientă pentru
terminarea clădirii și pentru a începe activitatea. Tocmai am primit informația
potrivit căreia această condiție este realizabilă și, în consecință, vom transmite
acum suma suplimentară de 2.500 de dolari, menționată mai sus.
Subvenția noastră de 5.000 de dolari reprezintă, în opinia noastră, o sumă

relativ mare pentru acest scop.
Cu stimă,
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #418b, Letter from Bernhard Kahn to J.C.
Hyman, 02/08/1927.)
56
1927, martie 14, București. Scrisoarea Comunității Evreilor din București.

Reprezentanța JDC din Berlin este informată despre măsurile luate pentru
reorganizarea școlii „Ciocanul”. În acest scop, se solicită un sprijin material
din partea Joint.
219
Către
American Jewish Joint Distribution Committee
Berlin, Knesebeckstrasse
Mult stimați domni,

Ne referim la scrisoarea dvs. din 30 iunie45, cât și la răspunsurile noastre la
scrierile dvs. ulterioare, pentru a vă comunica faptul că am reorganizat pe noi
baze școala de meserii „Ciocanul”. Eram la începutul anului școlar când s-a
comunicat hotărârea noastră de a închide școala „Ciocanul”, deoarece situația
financiară a Comunității noastre nu s-a îmbunătățit. Întrucât nu ne-a lăsat
inima să aruncăm copii pe stradă, am luat inițiativa întemeierii unei asociații
care poartă numele „Prietenii Școlii Ciocanul”, din care fac parte persoanele
din lista alăturată. Comitetul „Prietenii Școlii Ciocanul” lucrează împreună cu
Comitetul nostru Școlar.
În afară de subvenția constantă acordată de Comunitate, școala obține
acum un sprijin din partea societății sus-menționate. În momentul de față, în
școală sunt 29 de elevi, dintre care doar trei sunt din București. Dar școala are
o capacitate pentru 100 de elevi. Ca să o putem pune pe o bază sănătoasă, ne
gândim la reorganizarea secției de tâmplărie, pentru care dispunem de un număr
de mașini.
Intenționăm să punem această secțiune la dispoziția micilor tâmplari,
procurând astfel un venit pentru școală. Dar pentru această secție este absolut
necesară adăugarea la localul principal a unei mici anexe, cât și procurarea unor
mașini speciale.
Această nouă anexă și amenajările necesare costă 1.500.000 de lei, din care
noi aici putem asigura 300.000-400.000 de lei. Ne adresăm astfel dumneavoastră,
cu marea rugăminte să ne ajutați pentru asigurarea existenței acestei școli. Ne
exprimăm speranța că, de această dată, cererea noastră va fi tratată cu bunăvoință
și vom obține sprijinul dumneavoastră.
Cu respect,
Președinte-secretar
Președintele Comisiei Școlare
(ACSIER Fond II, dosar nr. 139, f. 94.)
45. Vezi documentul din 30 iunie 1926.
220
DOCUMENTE
57
1927, aprilie 20, Berlin. Scrisoarea lui Bernhard Kahn, directorul JDC pentru
Europa, către Joseph C. Hyman, secretar al JDC, în care îl informează despre
situația grea a evreilor din România și despre ajutoarele care ar trebui acordate
de către Joint și American Joint Reconstruction Foundation.
20 aprilie 1927
Nr. 258
Dl J.C. Hyman, Secretar
American Joint Distribution Committee
Exchange Place nr. 40
New York City

Deși veți găsi în raportul meu lunar un capitol despre planurile de activitate
ale JDC și ale Fundației46 în România și Ungaria, doresc să vă informez despre
aceste planuri prin scrisori speciale.
România
Situația economică și politică din România s-a înrăutățit de la o lună la alta,

după cum știți din articolele apărute în presa evreiască și din cea generală, precum
și din rapoartele noastre lunare. În cele patru părți ale României, adică în Vechiul
Regat, Basarabia, Transilvania și Bucovina, trăiesc aproximativ 900.000 de evrei47,
aproape o treime din numărul de evrei din Polonia.
Noul stat român, asemenea celorlalte state din Europa de Est, care au apărut
după război, nu este câtuși de puțin statul unei singure naționalități. Din contră,
în teritoriile eliberate în urma Primului Război Mondial, se află minorități
importante de ruși, maghiari, ucraineni, germani și evrei. Situația minorității
evreiești este deosebit de dificilă. Evreii din diversele provincii sunt mai mult
sau mai puțin asimilați, sau cel puțin obișnuiți cu obiceiurile și limba națiunii
care controla teritoriul respectiv mai înainte. Mai precis, în Transilvania, evreii
vorbesc limba maghiară, în Basarabia vorbesc în mare parte rusa, în special cei
educați, iar în Bucovina vorbesc limba germană. Evreii din Vechiul Regat au fost
parțial asimilați de către români și vorbesc limba română.
46. Este vorba despre American Joint Reconstruction Foundation.

47. Conform recensământului oficial din 1930, în România trăiau 756.930 de evrei.
221
Astfel, unirea unor mase de evrei atât de diferite este, deocamdată, o problemă
aproape de nerezolvat, și de aici rezultă o separare și o slăbire a puterii evreilor ca
minoritate națională, în comparație cu vocea celorlalte naționalități.
În plus, minoritatea evreiască din diversele provincii suferă, la fel ca în
toate țările din Europa de Est, de pe urma distribuirii anormale și nesănătoase a
diverselor clase și ocupații.
Cunoașteți modalitățile prin care încercăm să facem față acestei probleme
generale. De fapt, masele evreiești sunt chiar mai sensibile la schimbările în viața
economică a țării decât populația de țărani, de exemplu. De aceea, acum câțiva
ani, evreii au suferit, comparativ, mai mult decât alte categorii ale populației, ca
urmare a căderii puterii de cumpărare a leului, și acum, când leul a urcat brusc,
cu aproximativ 30 la sută, în câteva luni, evreii sunt puternic afectați de tumultul
vieții economice, deoarece se ocupă de negoț, fiind mici sau mari comercianți
și meșteșugari, ocupații care sunt rapid și puternic afectate de fluctuațiile vieții
economice.
În aceste circumstanțe, politica antievreiască a guvernului român, care ne
face chiar să ne gândim la timpuri țariste, a afectat și mai mult situația dificilă
și tristă a populației evreiești. Instituțiile evreiești, care fuseseră constituite cu
ajutorul JDC în ultimii zece ani, sunt din nou în pericol. De asemenea, este
nevoie să se constituie noi instituții evreiești, precum școli, instituții medicale,
școli comerciale, orfelinate etc., deoarece puternicul antisemitism îi exclude pe
copiii și pe intelectualii evrei din instituțiile de profil românesc.
În această situație, JDC nu poate sta de o parte. După cum știți, l-am trimis
în România pe secretarul general al Fundației, domnul Aronovici, care, în calitate
de evreu român și ca fost director al activităților cu refugiați în Basarabia, cunoaște
situația foarte bine. Raportul său va fi inclus în raportul lunar. Planurile noastre de
activitate, a căror implementare consider că este absolut necesară, în circumstanțele
actuale, și care reprezintă minimum din ceea ce trebuie făcut pentru evreii români,
sunt următoarele:
Fundația trebuie să-și continue (întărească) activitățile în toate cele patru
părți ale României. Din unele fonduri strânse încă din 1926, dar care nu au fost
folosite, trebuie alocate următoarele sume:
– Bucovina, pentru reorganizarea și transformarea Wiederaufbaugesellschaft
într-o organizație centrală, dar și pentru organizarea și înființarea a aproximativ
zece cooperative, 25.000 dolari.
– Basarabia, pentru dezvoltarea cooperativelor existente, cu accent pe mișcarea
meșteșugarilor și pe credite agricole pe termen scurt, 55.000 dolari.
– Vechiul Regat, pentru consolidarea cooperativelor deja existente și pentru
extinderea rețelei noastre, 28.250 dolari.
222
DOCUMENTE
– Transilvania, pentru consolidarea cooperativelor deja existente, care au fost

înființate în 1926 și pentru organizarea și înființarea a altor cinci, 27.000 dolari.
Total: 115.250 dolari
Suma de aproximativ 7.500 de dolari, provenită din vechea strângere de

fonduri, a fost deja plătită în primele luni ale anului 1927.
Mă voi referi acum la activitățile JDC. În acest sens, trebuie să menționez,
în primul rând, subvențiile regulate ale JDC pentru îngrijirea copiilor și activități
de natură medicală, care sunt acordate de comitetele de îngrijire a copiilor în
Bucovina și Transilvania, dar și de către organizația medicală OSE. Suma pe
care o va cheltui Departamentul de Îngrijire a Copiilor în acest an se ridică la
aproximativ 28.500 de dolari. Suma care va fi cheltuită de OSE se ridică la 23.225
de dolari.
În primele luni ale anului 1927, s-au acordat deja subvenții speciale pentru
următoarele scopuri:
Școala Comercială „Morgenroit”, Cernăuți 5.000 dolari

Spital, Satu Mare, Transilvania 2.500 dolari
Pregătire în agricultură, Basarabia 2.500 dolari
Total 10.000 dolari
Am intenția de a aloca, pentru activitatea specială a JDC în toate părțile

României, mai ales pentru Vechiul Regat și Basarabia, dar și ocazional pentru
anumite activități în Bucovina și Transilvania, o sumă suplimentară de 75.000 de
dolari, ceea ce va duce creditele și subvențiile acordate de Fundație și de JDC, în
plus față de subvențiile obișnuite pentru îngrijirea copiilor și activități medicale
pentru anul 1927, la suma de aproximativ 207.500 de dolari.
Caracteristica acestei activități a JDC, ca activitate prestată o singură dată, cu

unicul scop de a susține evreimea română în condițiile extrem de grele în care se
află azi, necesită o distribuire foarte atentă a acestor fonduri. De aceea, nu se vor
aloca bugete lunare, iar suma alocată pentru urgențe, precum hrană, va fi ținută la
minimul necesar. Pe de altă parte, se planifică investiții mari pentru construirea și
echiparea unor instituții evreiești care, date fiind situația generală proastă și criza
economică, nu pot strânge fondurile necesare pentru astfel de cheltuieli unice, dar
care se fac o singură dată. Alături de raportul lunar, veți găsi o listă a instituțiilor
pentru care planificăm să acordăm subvenții. Cu toate acestea, am cerut să se
facă o nouă și atentă inspectare a acestor instituții, care va avea loc în luna iunie.
223
Luând în considerare situația destul de dificilă a fondurilor disponibile, voi încerca

să împart plățile pentru întreaga activitate pe o perioadă de aproximativ șase luni.
Cu stimă,
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #413, Letter from Bernhard Kahn to J.C.
Hyman, 04/20/1927.)
58
1927, mai 4 [New York]. Raport privind activitatea JDC în România, în prima
jumătate a anului 1926. Au fost alocate fonduri pentru îngrijirea copiilor,
ajutoare de urgență, activități medicale și refugiați.
4 mai 1927
Ce a făcut Joint Distribution Committee în România

în prima jumătate a anului 1926
În România, s-au cheltuit, în total, peste 50.000 de dolari. Din această

sumă, următoarele cheltuieli au fost făcute pentru diversele activități din
această țară:
1. Activități de îngrijire a copiilor 23.000
2. Ajutorare de urgență 15.000
3. Ajutorare generală 3.500
4. Activități medicale 1.250
5. Activități pentru refugiați 6.950
1. Activități de îngrijire a copiilor

A. Cluj
În zona Cluj, au fost ajutorați 740 de orfani, dintre care 706 se aflau sub
îngrijire privată și 34 în orfelinate și case de ucenici.
Formare profesională:
În această zonă, 55 de copii, sprijiniți de Joint Distribution Committee,
erau ucenici în patru ateliere subvenționate de Joint Distribution Committee; au
fost 204 ucenici cu maiștri particulari.
224
DOCUMENTE
B. Cernăuți
În zona Cernăuți, au fost sprijiniți 94 de copii de Joint Distribution
Committee, în case particulare. Din acest număr, 67 de copii erau ucenici în
ateliere, cu maiștri particulari.
C. Sighet
În această zonă, au fost sprijiniți 409 orfani de Joint Distribution Committee,
în case particulare. Erau 136 de elevi în școli profesionale, 42 fiind în cele două
ateliere susținute de Joint Distribution Committee și 130 având maiștri privați.
2. Ajutorare de urgență
Din cei 15.300 de dolari, cheltuiți pentru ajutorul general, urgență, suma de
2.500 de dolari a fost alocată pentru activități medicale și 12.800 de dolari pentru
activități cu refugiați.
3. Ajutorare generală și discreționară

Din cei 3.500 de dolari cheltuiți în cadrul acestui capitol, 2.000 de dolari
au fost alocați pentru ajutorarea populației din Bacău, afectată de incendii, 500 de
dolari pentru taberele de vară și 1.000 de dolari pentru ajutor individual.
4. Activități medicale
Suma de 250 de dolari a fost dată organizației „Ezras Cholim” din Chișinău.
5. Activități pentru refugiați

Pentru activitățile cu refugiați, s-a cheltuit suma de 6.950 de dolari.
Datele de mai sus au fost preluate dintr-un raport financiar trimis de către
Biroul din Berlin, pentru prima jumătate a anului 1926.
Putem presupune că subvențiile lunare au continuat în același ritm și în a
doua jumătate a anului și că, în consecință, aproximativ 100.000 de dolari au fost
cheltuiți în anul 1926, în România.
Semnătură indescifrabilă
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #413, What the Joint Distribution Committee
Has Done in Romania During the First Half Year of 1926, 05/04/1927.)
225
59
1928, iulie 3, Berlin. Scrisoare adresată de Biroul Executiv European al JDC

către Moritz Schweig, secretar-general al Comunității Evreilor din București.
Sunt transmise mulțumiri pentru fotografiile expozițiilor școlii profesionale
de fete „Focșăneanu” și ale școlii de meserii „Ciocanul”.
3 iulie 1928
Domnului M. Schweig
Str. Sf. Apostoli 40-42, București48
Mult stimate domnule Schweig,

Din însărcinarea domnului dr. Kahn, vă transmit mulțumirile mele pentru
trimiterea frumoaselor fotografii ale expozițiilor școlii profesionale de fete
„Focșăneanu” și ale școlii de meserii „Ciocanul”. Fotografiile reflectă într-adevăr
prestarea unei munci importante. Personal, mă bucur în mod deosebit că, așa după
cum am aflat și de la dl Aronovici, școala „Ciocanul” a cunoscut o nouă dezvoltare49.
60
1929, aprilie 9 [Berlin]. Extras dintr-un raport semnat de Bernhard Kahn,

directorul JDC pentru Europa, privind subvențiile acordate în zonele din
centrul și sudul Basarabiei afectate de foamete, la sfârșitul anului 1928 și
începutul anului 1929.
[Traducere în formă brută din limba germană] 9 aprilie 1929
Extras dintr-un raport trimis într-o scrisoare datată 8 martie 1929, de dr. Kahn
Referitor la condițiile din Basarabia
Acest raport, în limba germană, se intitulează „Acțiunile JDC în Districtele

afectate de foamete, în centrul și sudul Basarabiei, la sfârșitul anului 1928 și
48. Scrisoarea a fost înregistrată la Uniunea Comunităților Evreiești din Vechiul Regat.
49. La 24 iulie 1928, într-o nouă scrisoare adresată Uniunii Comunităților Evreiești din Vechiul Regat, se
mulțumește pentru fotografiile despre uneltele cumpărate școlii „Ciocanul”. Se anunță că în zilele următoare se
va expedia restul subvenției. Se cere ca și suma respectivă să fie folosită pentru cumpărarea de unelte, și nu pentru
internat (ACSIER, Fond II, dosar nr. 139, f. 18).
226
DOCUMENTE
începutul anului 1929”. După ce tot centrul și sudul Basarabiei au fost investigate
de dl Millstein, pe baza informațiilor adunate, a fost întocmit Comitetul pentru
Ajutorarea celor afectați de foamete, în scopul de a distribui separat ajutoare în
localități și, prin intermediul lui, Uniunea Cooperativelor Evreiești acordă credite
speciale pentru alimente. Comitetul de Foamete, în cadrul efortului de a-și desfășura
activitatea în cele 18 districte desemnate, subvenționează lunar persoane în cantine,
distribuind cea mai mare parte a fondurilor sale pentru hrană pentru copii.
Subvențiile pentru masă au fost distribuite după cum urmează:
Chișinău lei 45.300 lunar Orhei lei 9.000 lunar

Tighina ” 25.000 ” Bairamcea ” 7.000 ”
Cetatea Albă ” 24.000 ” Hîncești ” 6.000 ”
Ismail ” 15.000 ” Chilia ” 6.000 ”
Reni ” 15.000 ” Tatar-Bunar ” 6.000 ”
Bolgrad ” 10.000 ” Căușeni ” 5.000 ”
Leova ” 10.000 ” Volontirovca ” 5.000 ”
Romanovca ” 10.000 ” Criuleni ” 5.000 ”
Tarutino ” 10.000 ” Telenești ” 4.000 ”
Pe lângă aceste subvenții lunare, Comitetul a pus deoparte 2.000 de dolari

pentru a oferi haine copiilor din următoarele 21 de secțiuni:
Chișinău lei 66.500 Romanovca lei 8.000

Bălți ” 40.000 Chilia ” 8.000
Tighina ” 40.000 Leova ” 6.000
Cetatea Albă ” 35.000 Tarutino ” 6.000
Orhei ” 25.000 Hîncești ” 5.000
Soroca ” 20.000 Volontirovca ” 4.200
Reni ” 15.000 Tatar-Bunar ” 5.000
Ismail ” 10.000 Criuleni ” 4.500
Căușeni ” 10.000 Bairamcea ” 4.000
Bolgrad ” 10.000 Persoane private ” 1.820
Telenești ” 8.000
Total lei 332.020
Până în acest moment, pe lângă suma alocată de 10.000 de dolari, dată de

Joint pentru ajutor de urgență, au fost extrași în decembrie 1928:
227
pentru îmbrăcăminte 2.000 dolari

pentru alimente 1.400 dolari
Total 3.400 dolari
În ianuarie 1929 1.400 dolari
4.800 dolari
Din punctul de vedere al Uniunii Societăților Evreiești de Credit, din

toate creditele alocate a acordat credite adiționale pentru alimente în localitățile
speciale în care nevoia este cea mai mare – respectiv, cele 13 secțiuni din centrul
și sudul Basarabiei. Acestea ar trebui acordate membrilor în rate lunare și, în fapt,
pe o durată de cinci luni – din ianuarie și până la sfârșitul lui mai 1928. Aceste
subvenții lunare sunt de la 400 la 1.000 de lei pe membru – adică, în total se vor
acorda de la 2.000 la 5.000.
Creditele sunt alocate de către societăți cu o dobândă de 6%. Societățile plătesc
Uniunii Cooperativelor 4% pe an, iar Uniunea reține 1%. Plata înapoi se face după
cum urmează: pentru toate creditele speciale pentru alimente, plata datoriilor va
începe în septembrie 1929 și celor care nu pot rambursa împrumutul într-o singură
sumă li se permite să plătească în rate pe o perioadă de 3 până la 12 luni; societățile
trebuie să dea înapoi avansul Uniunii în proporție de 50% până la 1 aprilie 1930 și
50% până la 1 septembrie 1930; Uniunea trebuie să ne plătească nouă (Fundației)
acest credit la o lună după – adică, 50% la 1 mai 1930 și 50% la 1 octombrie 1930.
Până acum, am acordat Uniunii 5.000 de dolari. În curând, o sumă
suplimentară de 3.000 de dolari va fi acordată și restul va fi plătit în rate lunare
de 4.000 de dolari. Până în acest moment, următoarele credite au fost acordate:
1. Pentru membri din sate lei 150.000
2. Hîncești ” 100.000
3. Tighina ” 400.000
4. Cetatea Albă ” 500.000
5. Căușeni ” 100.000
6. Romanovca ” 300.000
7. Chilia ” 300.000
8. Ismail ” 200.000
9. Bolgrad ” 300.000
10. Bairamcea ” 200.000
Total ” 2.550.000
Pentru societățile care nu au fost vizitate încă în Petrovca, Tatar-Bunar, Leova

și Tarutino, un fond de rezervă de aproximativ 800.000 de lei a fost pus deoparte.
228
DOCUMENTE
Pe lângă acest credit pentru operațiuni legate de alimente, am fixat o sumă de

10.000 de dolari pentru operațiuni legate de ipotecarea cerealelor. Pe lângă acest
credit, au fost alocați 3.000 de dolari.
Din raporturile pe care le-am primit este clar că, de fapt, în centrul și sudul
Basarabiei foametea se răspândește și situația generală este una neplăcută. Această
stare economică dificilă a României care continuă de mulți ani și care a atins
punctul culminant în anul 1928 a fost agravată de eșecul agricol.
Basarabia, care este o zonă mai ales agricolă, a avut o recoltă slabă timp
de cinci ani, dar în acest an, din cauza secetei, această regiune a fost afectată în
mod special și este în mai mare măsură demnă de milă. Trebuie menționat că
sudul Basarabiei este în situația cea mai gravă. Indiferent de cât de severe sunt
condițiile din Basarabia, sudul Basarabiei mai ales este regiunea pentru care
guvernul României – chiar și guvernul precedent – a considerat necesară alocarea
unei sume de lei 40.000.000 pentru ajutorarea populației în domeniul agricol și,
mai mult, pentru adoptarea unor măsuri menite să ofere un mijloc de trai pentru
țăranii care și-au vândut deja bunurile.
Crucea Roșie din România și-a asumat colectarea de ajutoare din toată
țara pentru acești oameni. A deschis cantine în diferite localități din centrul
și sudul Basarabiei.
Noul guvern a făcut recent un împrumut de 550.000 de dolari de la Dresden
Bank, care va fi folosit treptat pentru a oferi Federației Cooperativelor Românești
posibilitatea, prin diferitele sale Societăți, să acorde credite ieftine pentru
împrumuturi în vederea achiziționării semințelor în primăvară și, în general,
în vederea distribuției muncilor agricole de primăvară. Mai mult, taxele au fost
reduse – cel puțin pentru cetățenii care lucrează în domeniul agricol, în timp ce,
pentru ceilalți, taxele au trebuit mărite. Este evident că, atât timp cât iarna va fi
geroasă, situația populației se va înrăutăți.
Rezumând rapoartele domnului Millstein: este clar că, în toate așezările mai
mari și mai mici din sudul Basarabiei, 30% din populația evreiască are nevoie de
asistență de la Comitetul pentru Foamete. În localitățile foarte mici, 75%. Situația
copiilor este într-adevăr cea mai gravă, mai ales a școlarilor.
Trebuie făcute eforturi pentru a determina populația locală să vină și să îi
ajute pe cei aflați în suferință, chiar dacă mijloacele pe care le pot folosi sunt relativ
nesemnificative. În cel mai bun caz, se pot strânge la nivel local de la 100 de dolari
la 150 de dolari pe lună și, pe măsură ce această perioadă dificilă se prelungește,
probabil că aceste sume vor scădea.
Raportul continuă prin menționarea unor localități specifice, precum:
Tighina, Căușeni, Romanovca, Cetatea Albă, Bairamcea, Ismail, Chilia, Reni,
Tatar-Bunar, Tarutino.
229
După cum domnul Millstein afirmă, situația se înrăutățește, ceea ce e evident

din faptul că, în Chișinău, Comunitatea din acest oraș a organizat de curând
un Comitet pentru Foamete, cu membri din toate clasele sociale ale populației
evreiești, cu tot cu presă, pentru a strânge contribuții în vederea soluționării situației
de urgență din Chișinău. Dintr-un raport al unei ședințe a acestui Comitet, aflăm
că în cantină sunt distribuite zilnic 1.000 de mese de prânz, dar și că sunt la fel de
mulți oameni care sunt refuzați din cauza lipsei de mâncare. Presupunem că este
vorba în principal de adulți. Condițiile din școli sunt ușor de imaginat. Evident, cu
cei 45.000 de lei deduși din subvenția noastră pentru Chișinău se pot face foarte
puține lucruri. De asemenea, trebuie menționat că taxa pe carne ne-a ajutat să
strângem în Chișinău aproximativ 200.000 de lei pentru cei care suferă de foame.
În concluzie, ar trebui avut în vedere faptul că măsurile luate până în acest
moment au însemnat mult pentru cei care au primit ajutoare, dar în raport cu
gravitatea situației, eforturile sunt relativ mici. Nu trebuie să ne facem iluzii în privința
a ce poate fi strâns din sursele de la nivel local și din România în general. Condițiile
economice din România sunt foarte, foarte proaste, iar în Basarabia cu atât mai mult.
Avem foarte puține speranțe de la Societățile Basarabene Landsmannschaften din
America. Nu avem așteptări mari de la guvern, în ciuda faptului că există un număr
de oficiali evrei care au ceva influență în guvern și care au făcut situația cunoscută
în presa de limbă idiș. Este evident că situația se înrăutățește și că efectele ei vor
persista pentru o vreme îndelungată, chiar și după ce această perioadă de foamete
din România și în special din Basarabia se va încheia.
În România, și în special în Moldova (referindu-ne la Vechiul Regat),
precum și în toate noile secțiuni ale României s-a produs o pauperizare majoră a
populației evreiești. Stabilizarea iminentă, lipsa totală de fonduri lichide în rândul
populației, povara acestei majorări de taxe, toate aceste elemente vor înrăutăți,
foarte probabil, situația care în prezent este deja gravă.
Principalele tranzacții ale cooperativelor prin discontinuitatea aproape
totală a depozitelor, prin scăderea numărului de returnări a împrumuturilor au
fost slăbite extraordinar de mult din cauza condițiilor prezente prin retragerea
de economii și de depozite la termen înainte de datele fixate. Pe de altă parte,
trebuie avut în vedere faptul că aproape toate instituțiile evreiești din România, și
în special din Basarabia, precum școli, spitale etc., nu pot exista, cel mai probabil,
fără ajutor din exterior.
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #418a, Excerpts of a report submitted in a letter

dated March 8, 1929 by Dr. Kahn on Conditions in Bessarabia, 04/09/1929.)
230
DOCUMENTE
61
1930, iunie 25, București. Scrisoare adresată de către doctorul Leon

Ghelerter conducerii JDC din New York, prin care solicită noi subvenții
pentru terminarea clădirii spitalului și a policlinicii „Iubirea de oameni”.
Spitalul și Policlinica „Iubirea de oameni”

București, str. Mircea Vodă, nr. 81
Dragă Domn,
Permiți-mi să atașez raportul de activitate pe șapte ani de existență a spitalului
și a policlinicii „Iubirea de oameni”.
După citirea acestui raport, veți realiza eforturile noastre pentru satisfacerea
necesităților medicale și sociale atât ale populației evreiești, cât și ale întregii
populații nevoiașe din București și din întreaga Românie.
Ne luăm libertatea de a vă reaminti de promisiunea pe care ați binevoit să o
faceți personal, atunci când am avut plăcerea de a vă întâlni la New York, și anume
că nu ne veți uita și că ne veți da ajutorul dvs. permanent.
Situația în țara noastră nu s-a schimbat, întrucât criza economică a crescut și,
luând în considerare marea mizerie, terminarea clădirii spitalului nostru este mai
urgentă astăzi decât oricând altă dată.
Vă rugăm să fiți amabil să ne trimiteți donația dvs. personală, după posibilitățile
pe care le aveți, și să apelați la prietenii dvs. și la societatea de care aparțineți ca să
vină în ajutorul nostru.
Vă rămânem îndatorați50.
Cu stimă,
Președinte
Dr. L. Ghelerter
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #418, Letter from dr. Ghelerter to Joint
Distribution Committee NY, 06/25/1930.)
50. În legătură cu această scrisoare, la data de 13 august 1930, B. Kahn, directorul JDC pentru Europa, se
adresează lui Joseph C. Hyman, secretar al JDC, comunicându-i „că dr. Ghelerter a primit deja 20.000 de dolari,
o sumă respectabilă, mult peste sumele alocate altor instituții similare. Dându-și seama că nu ne mai poate
solicita alte subvenții, a decis să scrie la New York, fără să ne informeze pe noi. Sunt convins că veți înțelege
atitudinea noastră” ( JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #418, Letter from dr. B. Kahn to Joseph C.
Hyman, 08/13/1930).
231
62
1930, decembrie 11, Berlin. Scrisoare semnată de Bernhard Kahn, directorul

JDC pentru Europa, în care îl informează pe Morris D. Waldman, secretar
al American Jewish Committee, despre evenimentele sângeroase de la Borșa
și despre ajutorul acordat de Joint evreilor care au căzut victime violențelor
legionare din localitate.
11 decembrie 1930
Dl Morris D. Waldman, Secretar

American Jewish Committee
Bd. Madison nr. 171
New York, NY
Stimate domnule Waldman,

Permiteți-mi câteva rânduri pentru a vă da detalii referitor la activitatea Joint
Distribution Committee pentru Borșa.
Știți că Joint Distribution Committee nu este un comitet pentru urgențe,
astfel încât nu avem fonduri pentru persoanele aflate în suferință din Borșa51.
Totuși, pentru a compensa cumva situația, am sugerat Fundației să strângă
20.000 de dolari pentru reconstrucția localității Borșa. Nu putem face o declarație
publică despre această strângere de fonduri, deoarece dorim să forțăm guvernul
să ajute cât mai mult posibil la această reconstrucție. Până în prezent, nu au făcut
prea multe. Această perioadă a anului nu este propice pentru construcții, așa că
reconstrucția nu poate începe până primăvara viitoare. Între timp, facem tot ce
putem pentru a ușura suferința oamenilor care locuiesc acolo.
Ne aflăm în legătură constantă cu Borșa prin oamenii noștri de acolo, dar
și prin Sighetu Marmației și Cluj. Am pus 1.500 de dolari la dispoziția acestor
oameni pentru nevoile care pot apărea și sunteți la curent cu faptul că, pe perioada
verii, am avut grijă în mod special de copiii din Borșa, care au fost duși în tabere
de vară.
În prezent, există trei comitete care doresc să câștige prestigiu prin strângerea
a cât mai multor fonduri posibile, din toate părțile lumii, și este o oarecare
competiție între aceste trei comitete. Unul dintre ele este Comitetul Filderman,
al doilea este Comitetul Clubului Parlamentar, iar cel de-al treilea este Comitetul
51. Agitația antisemită de la Borșa, provocată de membrii Gărzii de Fier, a avut loc în cursul anului 1930. Mulți
evrei au fost uciși. Cartierul evreiesc a fost incendiat, iar mii de oameni au rămas fără adăpost și fără sursă de
existență.
232
DOCUMENTE
local din Borșa. Încercăm să convingem aceste trei comitete să conlucreze, dar nu
știu dacă vom reuși în această stăruință. Este intenția noastră ca aceste comitete
să ofere fonduri pentru nevoile efective din prezent. Ar fi de foarte mare ajutor
dacă Landsmannschaften și o parte din oamenii din afara Joint Distribution
Committee ar fi convinși să doneze niște sume de bani pentru Borșa, dar pe cont
propriu. Este inoportun să se pună presiune asupra Joint Distribution Committee
din această parte. Tot ceea ce poate face Joint Distribution Committee va fi făcut
prin biroul nostru din Europa.
Nu știu ce ați putea să le scrieți acestor oameni, doar faptul că ați discutat
problema cu cei de la Joint Distribution Committee și că aceștia v-au spus că tot
ceea ce se poate face de către Joint Distribution Committee și de către Fundație se
va face, iar Joint Distribution Committee va menține legătura apropiată cu evreii
din România prin reprezentanții lor aflați pe teren.
Cu stimă,
Bernhard Kahn
(JDC NY Archives, Collection: 1919-1921, F #434, Letter from Bernhard Kahn to Morris D.
Waldman, 12/11/1930.)
63
1932, iulie 6, New York. Scrisoarea rabinului Jonah B. Wise, membru în

comitetul executiv al JDC, în care îl informează pe Cyrus Adler, membru în
conducerea JDC, cu privire la consecințele inundațiilor din România. Solicită
măsuri urgente de ajutorare a populației evreiești, care să constea în hrană și
adăpost.
6 iulie 1932
Dr. Cyrus Adler,

2041 N. Broad St.
Philadelphia, Pa
Stimate domnule dr. Adler,

Ca membru al Consiliului Director, sunt de părere că ar trebui să ne împărtășiți
informații despre marea catastrofă care s-a abătut recent asupra a mii de evrei din
România, ca urmare a unor inundații fără precedent.
233
Unele detalii ale dezastrului și nevoia urgentă de fonduri pentru articole

esențiale, precum hrană și adăpost, ne-au fost trimise de către domnul dr. Bernhard
Kahn, directorul nostru european. Vă anexez o copie a textului telegramei, pe care
îl trimit fiecărui membru al consiliului nostru.
Această calamitate presupune măsuri urgente de ajutorare, pentru care nu
dispunem de fonduri. Numai prin strângerea imediată de fonduri vom putea fi
în măsură să acordăm ajutorul de care este atât de mare nevoie. Tocmai o astfel
de situație, care apare brusc și pe neașteptate, în care ne ocupăm de dezastrele
suferite de evreii noștri din străinătate, ilustrează modul în care Joint Distribution
Committee, ca o veritabilă „Cruce Roșie” evreiască, este chemat pentru a reduce
consecințele primejdiei și a planifica, prin împrumuturi și ajutor, reluarea unei
vieți normale de către nefericitele victime. Sinistrații evrei din străinătate pot
apela doar la Joint Distribution Committee pentru ajutor.
Situația cauzată de inundațiile din România ar trebui să fie o chestiune de
interes imediat și trebuie să se ia măsuri, în fiecare Comunitate, pentru a ajuta
Joint Distribution Committee să trimită prompt ajutoare în străinătate52.
Cu stimă,
Jonah B. Wise
(JDC NY Archives, Collection: 1921-1932, F #413, Letter from Jonah B. Wise to Cyrus Adler,
07/06/1932.)
64
1933, mai 24, București. Scrisoare a conducerii Comunității Evreilor din

București, către American Joint Reconstruction Foundation, Cernăuți. Se
cere și pentru anul 1933 sprijinul JDC pentru îndeplinirea programului de
trimitere la Techirghiol a unei colonii școlare formată din copii din București
și din provincie.
24 mai 1933
Tit.
American Joint Reconstruction Foundation
Inspectorat Cernăuți
52. Din bugetul societăților de împrumut fără dobândă (Gemiluth Chessed), a fost alocată suma de 3.000 de
dolari, ca ajutor de urgență pentru inundații ( JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #907, Gemiluth
Chessed kassas, Romania, 12/31/1933).
234
DOCUMENTE
Strada Regina Maria, nr. 33

Cernăuți
Și în anul acesta, Comunitatea Evreilor din București, prin Secția Asistență

Socială, are în programul său trimiterea la Techirghiol a unei colonii școlare
formată din copii atât din București, cât și din provincie.
Din rapoartele noastre din anul precedent, este desigur cunoscută starea în
care se află sanatoriul nostru. Știți că are nevoie de repararea imediată a tavanelor
din interior, instalarea unei pompe de apă și alte reparațiuni urgente, care ne sunt
ordonate și de Serviciul Sanitar local. De asemenea, trebuie să reînnoim neapărat
vesela și rufăria.
Ne vedem, de aceea, și de data aceasta nevoiți să vă rugăm să interveniți la
Centrala Joint Distribution Committee cu rugămintea din partea noastră de a ne
acorda și în anul acesta subvenția de 1.000 de dolari, sumă ce ne-a fost trimisă
pentru acest scop de la înființarea Comunității.
Comunitatea noastră trece print-un greu an de criză. Ea ține totuși a ei datorie
să se ocupe în mod cu totul deosebit de dezvoltarea fizică a copiilor suferinzi și
care au absolută nevoie de o cură la mare.
Noi nu putem face această operă de asistență fără sprijinul Joint Distribution
Committee. Acest sprijin ne-a fost acordat în toți anii și îl așteptăm și în anul acesta.
Vă rugăm să transmiteți urgent cererea noastră Direcției Joint Distribution
Committee, expunând și dvs. situația grea în care se află Comunitatea.
Pentru a putea face din timp pregătirile pentru plecarea coloniei, vă rugăm să
binevoiți a ne comunica, cu întoarcerea curierului, pe ce sumă credeți că putem conta.
Mulțumindu-vă, vă rugăm a primi asigurarea stimei noastre53,
Secretar General
Președinte
(ACSIER, Fond II, dosar nr. 338A, f. 52.)
53. La data de 21 iulie 1933, Bernhard Kahn a transmis comunicarea că JDC va aproba o subvenție pentru
colonia școlară de la Techirghiol (ACSIER, Fond II, dosar nr. 338A, f. 37).
235
65
1935, iunie 24, București. Notă informativă a Direcției Generale a Poliției

despre activitatea de ajutorare a evreilor din Europa, inclusiv România,
desfășurată de Joint.
24 iunie 1935
De la organizația Joint
Se știe că organizația mondială Joint din America, pentru ajutorarea

evreilor din Europa, acordă regulat ajutoare și pentru anumite societăți evreiești
din România.
În legătură cu cele de mai sus, se afirmă printre evreii din București că
direcțiunea Jointului din Paris a acordat anul acesta pentru opera de asistență
infantilă și diferite instituțiuni de binefacere, spitale, orfelinate etc. din România,
Reprezentanța Jointului din România este sub supravegherea dr. W. Filderman.
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 15338, f. 5.)
66
1936, ianuarie 15, Paris. Scrisoare semnată de Bernhard Kahn, directorul JDC
pentru Europa, către Joseph C. Hyman, secretar al JDC, în care îi mulțumește
pentru suma alocată în vederea ajutorării evreilor și neevreilor în zonele
afectate de foamete din Basarabia și Moldova.
15 ianuarie 1936
Gen. nr. 837

Dl J.C. Hyman
7 Hanover Street
New York, NY

Am primit scrisoarea dvs. nr. 1326 din 19 decembrie și sunt foarte încântat de
faptul că ați reușit să alocați suma de 5.000 de dolari pentru munca de ajutorare în
236
DOCUMENTE
zonele afectate de foamete, în Basarabia și în anumite părți ale Moldovei.

Zonele din sudul Basarabiei, care sunt deosebit de afectate de foamete,
sunt Cetatea Albă, Ismail, Thighina, Bairamcea și Romanovca. În total, se află
în Basarabia o populație evreiască de aproximativ 80.000 de suflete, în 25-30 de
orașe. Peste 30.000 dintre aceștia nu au niciun mijloc de subzistență și depind de
ajutorul pe care îl primesc de la Comunități. În cadrul acestor mase de oameni
înfometați, se află mii de copii. Din toate aceste zone, mii de țărani au fugit în
alte părți ale țării, în căutare de hrană. În plus față de foamete, mai există și o
teribilă propagandă antisemită cu privire la evrei, mai ales că o mare parte a zonei
afectate de foamete este locuită de coloniști germani, care sunt cu toții influențați
de naziști.
Comitetul, care s-a înființat la inițiativa și cu ajutorul nostru, a strâns, în
România, inclusiv Basarabia, circa 450.000 de lei (130 lei = 1 dolar). Nu am
anunțat public că și noi oferim 5.000 de dolari. Un astfel de anunț ar fi dus la
reducerea eforturilor comitetelor locale.
În prezent, încercăm să îndrumăm comitetele să deschidă cantine de supă în
toate locurile unde este nevoie. În Cetatea Albă și Thighina, cele mai importante
două orașe din aceste zone, având și cea mai mare populație evreiască, Crucea
Roșie a deschis cantine speciale evreiești, din surse neevreiești.
Noi am acordat 500 de dolari Crucii Roșii din București, pentru ajutorare,
fără a ține cont de etnie, după cum am raportat deja. S-ar putea să fie nevoie să
acordăm sume mici pentru cantinele Crucii Roșii din Basarabia, căci aceștia au
înființat cantine speciale pentru evrei. Vom face în așa fel încât să se facă eforturi
speciale pentru a se oferi ajutor copiilor evrei flămânzi.
La sfârșitul acestei luni, secretarul general al Fundației, domnul Aronovici, va
merge în România. Acesta a fost rugat, în același timp, să se ocupe și de organizarea
efortului de ajutorare împotriva foametei din Basarabia, din partea JDC.
Cu stimă,
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #898, Letter from B. Kahn to J.C. Hyman,
01/15/1936.)
237
67
1937, martie 4. Memorandum adresat lui Morris C. Troper, reprezentant al

JDC în Europa, în care sunt prezentate cheltuielile suportate de către Joint
în România, în perioada 1916-1935, subvențiile speciale sau alocarea de sume
suplimentare pentru diferite acțiuni de ajutorare, precum și cheltuielile făcute
de ORT (Organization for Rehabilitation through Training) în România, în
special pentru programul de formare profesională.
4 martie 1937
Memorandum pentru dl Troper54

Subiect: cheltuieli în România
Din 1916 și până în 1935, JDC a cheltuit, pentru diverse etape ale activității
sale în România, suma de 3.088.000 de dolari, după cum urmează:
Urgență generală, reabilitare și muncă de reconstrucție ………… 1.964.000 dolari

Muncă de reconstrucție generală …… …………………………… 483.000 dolari
Activități de îngrijire a copilului ……. ……………………………396.500 dolari
Repatriere și ajutor pentru refugiați …….………………………… 218.000 dolari
Îngrijire medicală …………………………….…………………… 24.000 dolari
Cultură ……………………………………………………………… 2.000 dolari
3.088.000 dolari
După cum știți, nu am primit încă raportul final de contabilitate pe anul 1936.
Datele noastre indică, până în prezent, următoarele sume cheltuite în România în
timpul anului 1936:
Îngrijirea copilului ………………………………………………… 18.350 dolari
Ajutor medical ……………………………………………...……… 8.223 dolari
Asistență economică ………………………………………………... 2.996 dolari
Formare profesională ……………………………………………….. 2.084 dolari
Cultură …………………………………………………………..…. 1.454 dolari
Ajutor de urgență …………………………………………………… 1.800 dolari
Diverse ……………………………………………………………….. 147 dolari
35.054 dolari
54. Morris C. Troper a devenit director al JDC pentru Europa în septembrie 1938, când l-a înlocuit pe Bernhard
Kahn. Până atunci a condus o firmă de consultanță financiară (Loeb & Troper), care ținea contabilitatea
organizației Joint Distribution Committee.
238
DOCUMENTE
În plus, din fondurile puse la dispoziție de către JDC, au fost cheltuite de

către ORT în România următoarele sume:
Formare profesională ……………………………………………… 12.500 dolari

Ajutor economic ……………………………………………………. 3.900 dolari
16.400 dolari
Total pe 1936 ……………………………………………………… 51.554 dolari
------------------------
Pentru cooperativele de credit din România, Fundația a acordat din 1932

până în 1936, aproximativ 630.000 de dolari, după cum urmează:
1932 – 83.000 dolari

1933 – 98.650 dolari
1934 – 90.000 dolari
1935 – 137.500 dolari
1936 – 220.000 dolari
629.150 dolari
------------------------
O subvenție specială acordată de JDC în 1936, în valoare de 6.250 de dolari,

a permis îngrijirea unui număr de 4.405 copii subnutriți și bolnavi în coloniile de
vară din România.
În 1935, în România operau 15 societăți evreiești de împrumut fără dobândă
(Gemiluth Chessed)55 care au primit 1.560.000 de lei (100 lei/1 dolar) credit de la
55. Crearea acestor societăți a reprezentat o soluție la nevoile celor mai sărace categorii ale populației evreiești. Mulți
evrei nu reușeau să rămână membri ai cooperativelor de credit, fiind în imposibilitatea de a plăti dobânda banilor
împrumutați, iar alții nu erau eligibili pentru a se înscrie ca membri. Acesta este motivul pentru care JDC a hotărât
să înființeze Gemiluth Chessed în România, precum în Polonia ( JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #898,
Report on Poland by B. Kahn, 8/3/1936). În anul 1926, la inițiativa lui B. Kahn, au fost înființate în Polonia, cu
numele tradițional de Gemiluth Chessed, o serie de societăți de împrumut fără dobândă. Însă Kahn a extins această
noțiune, astfel încât societățile de credit acordau împrumuturi mici, într-un număr foarte mare, cu o dobândă
nominală sau chiar fără dobândă. În 1930, în Polonia existau 545 de astfel de societăți, ce numărau 100.000 de
membri, iar resursele totale atingeau suma de 1.100.000 de dolari, dintre care 665.000 de dolari erau investiți de
către JDC. Acest concept tradițional a fost adaptat cu succes la o situație modernă (Yehuda Bauer, My Brother’s
Keeper. A History of the American Jewish Joint Distribution Committee: 1929-1939, The Jewish Publication Society
of America, Philadelphia, p. 37). Spre deosebire de Polonia, în România nu au existat mijloacele necesare pentru
construirea unei rețele solide de Gemiluth Chessed ( JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #907, Letter
from B. Kahn to J.C. Hyman, 10/10/1934).
239
JDC și au obținut propriul lor capital, în valoare de aproximativ 2.000.000 de lei.

Este în plan suplimentarea unor astfel de societăți.
Pentru hrănirea copiilor din Basarabia și Transilvania, JDC a acordat în
1935/6, suma de 2.500 de dolari. În plus, JDC a alocat 4.500 de dolari pentru a
putea permite copiilor convalescenți, care nu se puteau deplasa la cantină, să obțină
o alimentație hrănitoare. De asemenea, a fost alocată suma de 1.740 de dolari
pentru hrănirea cu lapte a copiilor subnutriți din școlile elementare evreiești. Au
fost create cantine în 12 orașe și manageriate de 21 de organizații. Copiii primeau
o masă caldă de prânz și, dacă era posibil, lapte cald și pâine dimineața. În zonele
afectate de foamete, copiii au primit zilnic mic dejun și masă de prânz. Un interes
deosebit a fost arătat pentru înființarea de cantine școlare pentru copii sărmani.
Au fost făcute diverse colectări de fonduri și, în plus, ori de câte ori părinții aveau
posibilitatea să plătească pentru mesele copiilor lor o făceau, dând astfel șansa
copiilor pauperi să fie hrăniți. Banii acordați de către JDC au reprezentat un
impuls pentru eforturile locale. Un număr de 2.237 de copii au fost hrăniți în
diverse cantine.
Spitalul evreiesc din București a primit sprijin din partea JDC. În timpul
anului 1935, un număr de 35.413 pacienți au vizitat spitalul, iar 22.399 dintre ei
au beneficiat de tratament gratuit; restul de 13.014 au plătit taxe mici. Au fost
2.249 de pacienți în spital, iar dintre aceștia, aproape jumătate nu au plătit nimic.
De asemenea, spitalul face tot posibilul pentru a le asigura tinerilor doctori și
studenți pregătire suplimentară, iar în acest scop a fost deschisă o sală de lectură.
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #898, Memorandum for Mr. Troper, 03/04/1937.)
68
1937, aprilie 5, București. Notă informativă a Direcției Generale a Poliției

despre vizita în România a lui Noel Aronovici, secretar general al JDC pentru
Europa, cu scopul de a discuta posibilitatea ajutării băncilor populare evreiești
(de credit mărunt).
Sec. III-a 5 aprilie 1937

S. Verificat
Societatea „Joint Reconstruction Foundation” din America va trimite din nou în

România pe Noel Aronovici, cetățean român, stabilit la Paris, pentru a discuta
posibilitatea ajutării băncilor populare evreiești (de credit mărunt) din România.
240
DOCUMENTE
Se știe că, acum doi ani, între societatea „Joint Reconstruction Foundation”
din America și reprezentanții băncilor populare evreiești din România (de credit
mărunt) au urmat tratative pentru consolidarea și dezvoltarea băncilor de credit
mărunt evreiești din România.
Noel Aronovici, cetățean român, secretarul general pentru Europa a lui
„Joint”, venise la București pentru a facilita operațiile de mai sus. La un moment
dat, s-au cumpărat niște terenuri în Moldova și Basarabia, fapt care a dat loc
în presa naționalistă la o campanie înverșunată, împiedicând astfel cumpărarea
acestor terenuri.
Față de cele de mai sus, reprezentanții Jointului și-au îndreptat activitatea
spre băncile populare evreiești din Lituania.
Executiva Uniunii Evreilor Români din Capitală este informată că, acum
șase zile, s-a ținut la Paris o consfătuire între „Joint Reconstruction Foundation” și
reprezentanții băncilor populare evreiești din Lituania, la care a luat parte și Noel
Aronovici, secretarul „Jointului”.
Cu această ocazie, s-a hotărât și venirea în ajutorul altor bănci populare evreiești
din alte țări. Aceste bănci joacă un rol important în viața economică a evreilor.
Noel Aronovici este așteptat să sosească în Capitală în cursul acestei luni.
Numitul descinde de obicei la Hotel Bulevard și are legături cu Sanielevici,
directorul Societății de Asigurare Generală, cu M. Zelter-Sărățeanu, secretarul
general al Uniunii Evreilor Români, cu dr. Ghelerter și alții.
Urmărim chestiunea.
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 15338, f. 7, 8.)
69
1937, noiembrie 30, Chișinău. Raport privind subvențiile acordate de JDC

întreținerii unor cantine pentru copiii nevoiași din Vechiul Regat și Bucovina,
în perioada 1936-1937.
Chișinău, 30 noiembrie 1937
Raport privind subvenții pentru întreținerea de cantine 1936/1937:

Vechiul Regat și Bucovina
American Joint Distribution Committee, Paris
241
Domnilor,
În legătură cu scrisoarea noastră de azi nr. 227/l5431, ne luăm libertatea de a
vă scrie cu privire la activitatea cantinelor individuale.
Pe parcursul acestui an, cantinele au fost folosite din plin, ca urmare a marilor
nevoi. Nu numai elevi (băieți și fete), ci și copiii maselor pauperizate și aflate
într-o situație disperată, de vârstă preșcolară, au bătut la ușile cantinelor care, în
frigul iernii, le oferă o masă caldă. Cantinele au oferit copiilor săraci nu numai
alimente, ci și căldură, căci mulți dintre părinții acestor copii nu au un loc de
muncă și trăiesc în camere puțin sau deloc încălzite. Nevoia maselor evreiești de
aici este mare, iar cantinele înființate în perioada rece a anului reprezintă un act
de binefacere pentru copiii săraci și flămânzi.
Datele statistice ale acestui raport oferă o imagine clară a activității directe a
cantinelor individuale din Vechiul Regat și Bucovina:
Vechiul Regat
București
Cantina școlii „Instrucțiunea Goldfarb”.
Comitetul a primit de la noi o subvenție de 22.000 de lei și a strâns singur suma
de 79.000 de lei. Cheltuielile lunare au ajuns la o medie de 20.000 de lei. Cantina
a funcționat de la 1 noiembrie 1936 până la 1 mai 1937.
În cursul acestor șase luni, 300 de copii au fost hrăniți: 294 de fete și 6 băieți.
Grupurile de vârstă a copiilor sunt după cum urmează:

De la 4 ani și jumătate la 6 ani ……………. 21 copii
De la 7 la 9 ani ……………………………. 95 copii
De la 10 la 12 ani …………………………. 100 copii
De la 13 la 15 ani …………………………. 84 copii
Profesiile părinților:
116 meșteșugari
52 șomeri
36 vânzători de haine vechi
20 funcționari
16 muncitori
24 nu le este specificată meseria.
Dintre copii, 36 erau orfani.
[...]
242
DOCUMENTE
Iași
a) Cantina școlară „Amalia și Isaac Gheltzer”
Comisia a primit de la noi o subvenție de 10.000 de lei și a strâns singură suma
de 65.000 de lei. Cantina și-a început activitatea la 15 decembrie 1936 și a durat
până la 1 aprilie 1937.
Un număr de 213 copii – 113 băieți și 100 de fete – au fost hrăniți în această perioadă.
Copiii au mers la următoarele școli:

Școala Reuniunea Femeilor Israelite ……………… 47 copii
Școala Talmud-Tora „Grosse” …………………….... 59 copii
Școala Talmud-Tora „Tatarasch” ………………….... 25 copii
Școala „Steaua D. Herzberg” …………………….… 31 copii
Școala „M.u.B. Wachtel”56 …………………………. 29 copii
Școala „Dr. A. Stern” ……………………………… ..22 copii
Total ………………………………………………. 213 copii
Vârsta copiilor:
De la 4 ani și jumătate la 6 ani ……………. .19 copii
De la 7 la 9 ani ……………………………. 132 copii
De la 10 la 12 ani …………………………... 62 copii
Profesiile părinților:
73 meșteșugari
50 muncitori
20 șomeri
7 mici comercianți
30 nu le este specificată meseria.
Dintre copii, 33 erau orfani.
b) Cantina școlii „Cultura”

Această cantină a primit de la noi o subvenție de 3.500 de lei. Cheltuielile lunare au
fost de 6.500 de lei. Cantina a funcționat timp de cinci luni, iar 40 de copii, băieți,
au fost hrăniți. Copiii au avut între 7 și 12 ani. Părinții copiilor erau meșteșugari,
mici comercianți; unii dintre ei erau șomeri (lipsesc detalii mai exacte).
Cheltuielile totale au fost de 36.680 de lei.
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #898, Report on Feeding Activity 1936/1937:

Old Romania and Bukovina, 11/30/1937, f. 943, 948.)
56. Școala „Moritz și Betty Wachtel”.
243
70
1938, martie 22, New York. Scrisoare semnată de Edward M.M. Warburg,
președintele JDC New York, și de A.D. Braham, președintele Comitetului
Provizoriu Român din America, către filantropul Leon Fischer. Îl informează
despre situația grea în care se află evreii din România și îl invită la o întrunire
pentru discutarea unui program de ajutorare.
22 martie 1938
Dl Leon Fischer,
Str. Lafayette 419, New York
Stimate domnule Fischer,

Cele mai recente evoluții din România sunt de așa natură încât situația
coreligionarilor noștri evrei este foarte gravă. Măsurile economice și sociale
opresive, aplicate în mod deschis împotriva evreilor din România, aduc în pragul
disperării aproape un milion de evrei, care erau și așa oprimați57.
România reprezintă acum o pată întunecată pe harta tragediei evreilor și
numai viitorul apropiat ne va putea spune dacă această catastrofă care i-a lovit pe
evreii din Polonia, Germania și Austria se va întinde, de asemenea, și peste frații
noștri din România.
Evreii din România sunt uniți în încercarea lor de a răspunde acestei situații
cu mult curaj. Își pun speranța în ajutorul pe care noi, din America mai norocoasă,
li-l vom acorda cu privire la eforturile lor de a supraviețui.
Joint Distribution Committee se confruntă cu o sarcină grea, având în vedere
necesitatea extinderii ajutorului de urgență și acordării unui ajutor constructiv
evreilor din România. În acest scop, suntem foarte nerăbdători să cooperăm cu
marea comunitate a evreilor de origine română din America.
Prin urmare, invităm un grup de evrei, reprezentanți de seamă ai comunității de
origine română (originari din Vechiul Regat, Basarabia, Bucovina și Transilvania),
la o întrunire cu cină, în cadrul căreia se va discuta despre programul de ajutorare
pentru frații noștri din România, aflați în suferință.
Vă rugăm să aveți amabilitatea de a participa la întrunirea planificată și la
dineul care vor avea loc luni, 4 aprilie, la ora 18.30, la Hotel Capitol, la intersecția
Bd. 8 cu Strada 51, New York. Întrunirea are loc în parteneriat cu Uniunea
Evreilor Români din America.
57. Referirea este la măsurile antievreiești adoptate de guvernul Goga – Cuza, în perioada decembrie 1937 –
februarie 1938. În ceea ce privește numărul evreilor din România, la recensământul din 1930, cifra era de 756.930.
244
DOCUMENTE
Așteptăm cu plăcere să vă vedem și să ne bucurăm de sfaturile dumneavoastră

în această problemă vitală.
Vă rog să folosiți invitația alăturară în interesul nostru comun.
Cu stimă,
Edward M.M. Warburg,
Președinte al JDC
A.D. Braham,
Președinte al Comitetului Român Provizoriu
71
1938, noiembrie 4. Scrisoare adresată de directorul executiv JDC, către Oscar

Leonard, care, în calitate de fost reprezentant al JDC în România, este interesat
să afle despre direcțiile de activitate ale Joint în România. Scrisoarea conține o
serie de informații privind formele de activitate ale organizației americane în
România.
4 noiembrie 1938
Dl Oscar Leonard,
Harmon-on-Hudson,
New York City
Stimate domnule Leonard,

Am primit scrisoarea dvs. din 4 noiembrie cu privire la cheltuielile făcute
de Joint Distribution Committee pentru evreii din România. Apreciez că ne-ați
întrebat despre cum stau lucrurile și mă bucur să vă pot da următoarele informații
cu privire la activitatea JDC în România.
Joint Distribution Committee a oferit ajutor populației evreiești din România
timp de mai bine de 20 de ani. S-au cheltuit, pentru activitatea de acolo, până la
sfârșitul anului 1937, mai mult de 3.217.000 de dolari americani. Dumneavoastră,
mai bine decât oricine altcineva, în calitate de îndrumător al activității JDC în
România, știți cât de mult s-a făcut. Noi nu am renunțat vreodată la activitățile
noastre în țară, de când ați plecat de acolo.
245
Numai în 1937, JDC a cheltuit în mod direct, pentru asistența evreilor din
România, suma de 78.100 de dolari. Datele noastre pentru anul 1938 nu sunt
complete, dar am alocat deja, în acest an, suma de 73.800 de dolari pentru activitatea
din România. Suntem în legătură directă cu problemele evreilor, care deja și-au
pierdut cetățenia sau care sunt în pericol de a suporta o astfel de calamitate58.
Sumele de mai sus nu includ banii puși la dispoziție prin cele 81 de
cooperative de credit ale American Joint Reconstruction Foundation, care își
trage fondurile din Joint Distribution Committee și ICA. Aceste cooperative de
credit, cu o componență de 53.000 de persoane, au făcut împrumuturi membrilor,
pentru reconstrucție, în valoare totală de multe milioane de dolari, anual. Doar
în anul 1937, aceste cooperative au acordat 49.000 de credite, în valoare totală de
3.800.000 de dolari. Aceasta a fost una dintre activitățile cele mai constructive, care
a fost posibilă, în mare parte, doar ca urmare a subvențiilor JDC. Ne confruntăm
cu dificultăți mari în menținerea acestor cooperative, ca urmare a acțiunii negative
a autorităților, și trebuie să petrecem multe ore obositoare având aceste probleme.
Deși nu mai avem propriul nostru birou JDC sau lucrători plătiți direct în
fiecare țară sau oraș, acolo unde avem activități, continuăm programele noastre de
ajutorare și de reconstrucție prin intermediul organizațiilor evreiești centralizate
de autoajutorare din diverse țări ale Europei Centrale și de Est. Domnul care v-a
vorbit probabil că nu își dă seama de faptul că multe dintre organizațiile de ajutorare
evreiești din România, precum și cooperativele de credit, au fost asistate prin
fondurile puse la dispoziție de JDC sub formă de subvenții, împrumuturi și credite.
JDC nu face public, în cadrul acelor cooperative din România sau din altă
parte, nici în clădirile școlilor de formare profesională, în yeshive sau în orfelinate,
faptul că acestea sunt instituții asistate din fonduri care provin de la JDC. Noi
ajutăm și încurajăm nu numai activitățile de împrumut ale caselor de împrumut și
ale cooperativelor de credit, ci și activitatea medicală, de pregătire și de educație,
activitatea religioasă și culturală etc., dar mă tem că acum va trebui să facem față
unor situații de ajutor de urgență.
Mi-a făcut plăcere să primesc vești de la dvs. Multe mulțumiri!
Al dumneavoastră,
Director Executiv
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #899, Letter from JDC Executive Director to
Oscar Leonard, 11/04/1938.)
58. Referire la Legea revizuirii cetățeniei evreilor, promulgată de guvernul Goga – Cuza, la 21 ianuarie 1938.
În urma aplicării acestei legi, din totalul celor revizuiți sub diverse pretexte, și-au pierdut cetățenia 225.222
de persoane (adică 36,30% din totalul celor revizuiți). Măsura a afectat în primul rând populația evreiască din
provinciile alipite, Basarabia, Bucovina și Transilvania. Cei rămași fără cetățenie au fost supuși prevederilor Legii
pentru controlul străinilor.
246
DOCUMENTE
72
1938, noiembrie. Memorandumul maiorului F.J. Duncan, fost atașat militar

britanic la București, cu privire la rolul important al Cooperativelor Evreiești
de Credit din România, care vin în sprijinul populației evreiești și a neevreilor
deopotrivă.
Date generale
Scurt memorandum din partea maiorului Duncan59
cu privire la rolul Cooperativelor Evreiești de Credit (kassas) din România
American Joint Reconstruction Foundation este o instituție strict filantropică,

organizată cu scopul de a ajuta populația nevoiașă evreiască din acele țări care au
suferit cel mai mult ca urmare a războiului.
Eforturile sale au fost bine primite în toate țările, căci activitatea de
reconstrucție ajută mulți oameni să evite pauperizarea. Fundația se abține de la
orice fel de activitate politică și activitatea sa este realizată întotdeauna cu multă
atenție, în perfectă concordanță cu legile țărilor respective.
Cooperativele de Credit au fost conduse întotdeauna de așa manieră încât să
se evite orice motiv de neînțelegere.
Întreținerea și susținerea acestor agenții de credit modeste au servit la
stimularea activității economice, așa cum reiese din acumularea propriilor lor
fonduri, în capital și depozite, în așa măsură încât acestea reprezintă acum aproape
trei sferturi din resursele lor totale.
Cooperativele basarabene, alături de cele 26 din Vechiul Regat și câteva unități
din Bucovina și Transilvania, sunt singurul mijloc aflat la dispoziția populației
evreiești nevoiașe, prin care micii meșteșugari și comercianți ar putea să își câștige
traiul. Aceștia obțin mici împrumuturi, în medie între opt și zece mii de lei fiecare,
plătibile între șase și nouă luni, cu o dobândă nominală, ceea ce abia ajunge pentru
plata cheltuielilor administrative. Funcția de membru al Comitetului Director
este onorifică și nu presupune niciun fel de plată.
Instituțiile respective nu au practicat niciodată vreo politică de discriminare
sau de sectarism limitat, sub nicio formă. Orice persoană, care cere asistență și se
încadrează în regulamentele și prevederile stabilite, primește ajutor. Procentajul
membrilor neevrei este considerabil, deși sursele sunt în totalitate evreiești, după
cum reiese din următoarele date:
59. AJRF s-a bucurat de serviciile maiorului F.J. Duncan, fost atașat militar britanic la București.
247
Coop. de Credit din Nr. membri neevrei Suma totală împrumutată în 5 ani
Bălți 140 4.538.000 lei
Chișinău 326 8.175.000 lei
Hotin 197 3.216.000 lei
Ismail 189 11.129.000 lei
Leova 56 1.637.000 lei
Hîncești 70 1.134.000 lei
Botoșani 128 5.843.000 lei
Cluj 599 6.601.732 lei
Buhuși 52 3.562.900 lei
Suma împrumutată de toate cooperativele către membrii neevrei se ridică la

aproximativ 20.000.000 de lei anual.
Bunurile totale ale Cooperativelor de Credit asistate de către Fundație în
România se ridică la 247.000.000 lei, propriul lor capital și rezervele fiind de
75.500.000 lei, având depozite de 132.000.000 lei, iar suma împrumutată de
Fundație era de 58.000.000 lei, la data de 31 decembrie 1937. În anul 1937,
acestea au acordat 49.339 de împrumuturi în sumă totală de 527.644.000 lei. La o
medie de trei persoane de familie, înseamnă că aproximativ 150.000 de persoane
depind de ele pentru traiul zilnic.
În Germania, în ciuda cunoscutei atitudini a guvernului cu privire la problema
evreiască, au fost organizate, în perioada 1933-1935, un număr de 40 de astfel de
asociații de împrumut, cu aprobarea guvernului, cu scopul de a asista populația
evreiască de acolo. Guvernul le-a oferit chiar niște facilități excepționale, prin
faptul că Fundația a beneficiat de o rată de schimb avantajoasă, de 5 RMK
(Reichsmark) pentru un dolar, față de doar 2,5 RMK pentru un dolar.
În Polonia, există aproximativ 600 de Cooperative Evreiești de Credit
susținute de către Fundație. Și acestea sunt încurajate în mod special, căci băncile
oficiale le asigură un credit deschis în sumă maximă de 3.000.000 de zloți sau
100.000.000 de lei.
După cum am spus mai sus, din cele 72 de asociații de credit, 41 se află în
Basarabia, iar dintre acestea, 32 au fost afectate de ordinul recent de lichidare. Cele
din Vechiul Regat se află într-o situație similară, în timp ce restul sunt organizate
sub forma unor societăți pe acțiuni, astfel că deja se conformează noii legislații
invocate împotriva celor din Basarabia.
Motivația pentru care acest ordin a fost emis a reprezentat o presupusă
nerespectare a prevederilor articolului 223 din Legea Cooperativelor pentru anul
1929, care a anulat codul comercial pe baza căruia s-au organizat acestea. Totuși, o
248
DOCUMENTE
prevedere care a fost adăugată sub forma unui amendament permite cooperativelor
deja existente continuarea activității. Consiliul Superior al Băncilor este de părere
că această prevedere nu se aplică și Cooperativelor. Totuși, o examinare legală
atentă a textului de lege și a declarațiilor categorice, făcute în mod repetat de
către ministru în timpul dezbaterilor pentru adoptarea acestei legi, nu lasă nicio
îndoială că această clauză de economisire a fost elaborată în mod special pentru a
păstra drepturile investite chiar acestor cooperative.
Dl Djuvara, fost ministru de justiție, fiind consultat asupra subiectului, trage
concluzia că legea de economisire din legea emisă în 1929 se aplică respectivelor
cooperative, mai precis, continuarea activității lor, după aprobarea unei astfel de
legi, este perfect legală și justificată.
În prezent, cooperativele reprezintă experiența cumulată a 20 de ani de
activitate, practică și tehnică în domeniul cooperativelor, fiind de o valoare reală
pentru comunitățile pe care le deservesc, precum și pentru stat. Distrugerea lor ar
fi o pierdere ireparabilă atât pentru comunități, cât și pentru stat. O structură de
acest fel necesită ani pentru a se dezvolta și se poate distruge în câteva momente.
Atât Cooperativele, cât și Fundația, de-a lungul întregului proces, au fost
mereu gata să se conformeze oricărei sugestii din partea autorităților, care să
le permită să-și continue activitatea cu păstrarea scopului lor esențial. Ele sunt
încă gata și nerăbdătoare să facă tocmai acest lucru și ar fi încântate să răspundă
oricărui apel din partea autorităților pentru consultări în acest sens.
Această activitate este îndeplinită de un Consiliu din Anglia și din Statele
Unite ale Americii, ai cărui lideri, printre alții, se află în Anglia:
Sir Osmond E. d’Avigdor Goldsmid,

Onorabilul Marchiz de Reading, Leonard G. Montefiore.
În Statele Unite, printre alții:
Colonelul Herbert H. Lehman, Guvernatorul statului New York,
Paul Baerwald, fost partener la firma bancară Frații Lazard, New York,
Alexander A. Landesco, Manager, Frații Lazard, New York.
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #899, General Short Memorandum from Major/
Duncan on the Jewish Kassas in Romania.)
249
73
1939, decembrie 17, București. Articol semnat de către Wilhelm Filderman,

în Curierul Israelit, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la înființarea Joint
Distribution Committee la New York. W. Filderman evidențiază faptul că
organizația JDC nu este numai o instituție filantropică, dar și „o vrednică
păstrătoare a celor mai nobile principii ale iudaismului”.
Omagiul evreilor români

de dr. W. Filderman
American Joint Distribution Committee, întemeiat acum 25 de ani, reprezintă

pentru evreii din lumea întreagă cea mai elocventă mărturie a generozității evreo-
americane.
Activitatea constructivă și de alinare, desfășurată de Joint oriunde s-au
abătut asupra evreilor pustiirile crunte ale războaielor sau mizeriile chinuitoare
ale crizelor de tot felul, constituie o înaltă și pilduitoare operă a omenirii și a
solidarității sociale.
Sprijinul pe care îl acordă Jointul tuturor operelor de asistență care vin
în ajutorul celor năpăstuiți – bătrâni fără vlagă, bolnavi fără mijloace și copii
dezmoșteniți de soartă – este inspirat de comandamentele sacre ale credinței și
eticii noastre străvechi. Jointul este astfel nu numai o binecuvântată instituție
filantropică, ci un vrednic păstrător al celor mai nobile principii călăuzitoare ale
iudaismului.
Nu numai evreii americani, cărora le revine în primul rând meritul existenței
și activității Jointului, ci și evreii de pretutindeni se pot mândri cu tot ceea ce a
realizat, timp de un sfert de veac, American Joint Distribution Committee.
În numele evreilor români, exprim conducătorilor acestei mari și generoase
organizații, odată cu urări de viitor, sentimente de înaltă admirație și adâncă
gratitudine60.
60. Dr. Ghelerter, medic filantrop, și publicistul Horia Carp, ambii colaboratori ai JDC în România, au omagiat, de
asemenea, această organizație, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de existență (Curierul Israelit, 17 decembrie 1939).
250
DOCUMENTE
74
1940, iulie 22, Paris. Scrisoare adresată de Joseph Schwartz, vicepreședinte

al Consiliului Executiv European, către JDC New York, privind autorizarea
alocării unei sume de 100.000 de lei Crucii Roșii Române.

Consiliul Executiv European
Paris, str. Teheran 19
Memorandum
22 iulie 1940
Către: AJDC New York

De la: AJDC Lisabona
Atașăm o copie a scrisorii domnului Ussoskin, alături de o copie a unei

telegrame pe care ne-a trimis-o la Bordeaux, dar care nu a mai fost primită.
Deoarece este clar că domnul Ussoskin consideră că această chestiune este
urgentă, i-am trimis prin poșta aeriană autorizarea de a aloca o sumă de până la
100.000 de lei Crucii Roșii Române, dacă acest lucru ar fi necesar, în funcție de
cum consideră domnia sa61.
Joseph J. Schwartz,
Vicepreședinte
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Letter from Joseph J. Schwartz to JDC
New York, 07/22/1940.)
61. În scrisoarea din 12 iulie 1940, Moshe Ussoskin se adresează lui Joseph Schwartz și solicită să i se permită
plata a 100.000 de lei către Crucea Roșie Română, pentru acțiunea de întrajutorare a refugiaților din Bucovina
și Basarabia ( JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Letter from Moshe Ussoskin to Joseph
Schwartz, 07/12/1940).
251
75
1940, septembrie 23, Budapesta. Memoriu semnat de Bertrand Jacobson

și J. Blum, reprezentanți ai JDC la Budapesta, către Joseph Schwartz,
vicepreședinte al Consiliului Executiv European, care cuprinde informații
cu privire la nevoile evreilor din București, transmise de Moshe Ussoskin,
reprezentant JDC în România.
Budapesta, 23 septembrie 1940
Nr. 108
Memoriu de la: AJDC Budapesta

Către: dr. Joseph Schwartz, AJDC Lisabona
Subiect: Raport de la București cu privire la nevoile evreilor
Dl Leigh White, corespondent al Serviciului de Știri de peste Ocean, tocmai

a revenit din București, unde reprezentantul nostru, domnul Ussoskin, i-a cerut să
transmită următoarele informații:
1) În prezent, există aproximativ 10.000 de elevi evrei cu vârsta până
la 17 ani, care nu-și mai pot continua studiile în școlile obișnuite. Capacitatea
maximă absolută a școlilor evreiești din București este de aproximativ 3.000 de
elevi. De aceea, domnul Ussoskin cere ajutor pentru asigurarea unor clădiri pentru
diferența de 7.000 de elevi evrei.
2) În prezent, conform domnului Ussoskin, școlile evreiești din București
sunt următoarele:
– 5 grădinițe pentru copii sub 7 ani;
– 7 școli primare pentru băieți cu vârste între 7 și 11 ani;
– 3 școli primare pentru fete cu vârste între 7 și 11 ani;
– 2 școli gimnaziale pentru elevi cu vârste între 11 și 14 ani;
– un liceu comercial pentru băieți;
– un liceu comercial pentru fete;
– o școală industrială.
3) Domnul Ussoskin subliniază urgența extinderii facilităților școlare pentru
tineri evrei pentru a-i pregăti, în final, pentru emigrare. Evreii adulți din București
se simt condamnați, dar caută ajutor, astfel încât copiii lor să poată să-și continue
studiile. Domnul Ussoskin vrea să se extindă educația evreiască, în special în
materie de meserii.
4) Domnul Ussoskin solicită, tot de urgență, trimiterea de alimente pentru
252
DOCUMENTE
adulți, deoarece capitala se umple rapid cu refugiați evrei din provinciile în care
negustorii și meseriașii evrei au fost expulzați din sate, și pot merge doar în
București. Există deja 1.000 de astfel de refugiați în capitală.
5) Sunt multe alte probleme de ajutorare despre care domnul Ussoskin ar
dori să discute cu domnul Jacobson, imediat ce acesta din urmă se poate deplasa
la București.
Cu respect,
S.B. Jacobson
J. Blum
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Memo from B. Jacobson and J. Blum to
Joseph Schwartz, Subject: Report from Bucharest on Jewish needs, 09/23/1940.)
76
1941, ianuarie 23. Extras din bugetul pentru România pe primul trimestru
al anului 1941, elaborat de Bertrand Jacobson. Sunt estimate costurile
pentru ajutorarea victimelor și pentru pagubele produse de cutremurul din
10 noiembrie 1940.
23 ianuarie 1941
(Proiect)
România
Aproximativ 6.650 de evrei din România se află în mare nevoie, ca urmare a

cutremurului ce a avut loc în țară, la data de 10 noiembrie 1940. Comunitățile cele
mai afectate de cutremur sunt:
Focșani 500 familii 1.800 suflete Cifră finală

Panciu 150 “ 500 “ “
Bârlad 900 “ 2.700 “ Cifră parțială
Tecuci 60 “ 200 “ Cifre provenite de la FUCE
Vaslui 120 “ 300 “
Huși 125 “ 800 “
Galați 200 “ 850 “
Acești suferinzi, care și-au pierdut toate bunurile, sunt total dependenți în
ceea ce privește hrana, adăpostul, îmbrăcămintea și alte necesități. Este nevoie de
253
cel puțin 60 de lei pe zi (aproximativ 3 cenți) pentru ajutorarea acestora. Pregătirea

pentru a învăța o meserie, pentru aproximativ 400 de tineri evrei, în școli de
ucenici, ferme etc., necesită o subvenție de aproximativ 1.200 de dolari pe lună.
Aproximativ 4.000 de copii necesită îngrijire în 56 de instituții din Vechiul
Regat, Bucovina și Transilvania. Aproximativ 4.500 de persoane au nevoie de
ajutor și de asistență medicală, în timp ce încă 2.000 de persoane, expulzate
din casele lor din Bucovina și din Vechiul Regat, sunt săraci lipiți pământului.
Ajutorul medical trebuie continuat în aproximativ 15 spitale și instituții care
au, în total, 1.400 de paturi. Patruzeci și cinci la sută din cei 7.000 de copii care
frecventează cele 18 școli primare și secundare nu plătesc taxe de școlarizare, în
plus față de cele șase grădinițe din Bucovina, cu 485 de elevi.
Un număr de 600 de refugiați polonezi și 120 de refugiați nepolonezi din
România primesc ajutor din partea guvernului român, din fonduri poloneze.
Cu toate acestea, ajutorul respectiv este insuficient și JDC a primit cererea de a
suplimenta fondurile. Cei 120 de refugiați nepolonezi nu primesc niciun fel de
sprijin de la stat și sunt susținuți de comunitatea evreiască.
Sursă: Bugetul pentru România în primul trimestru al anului 1941, pregătit
de S.B. Jacobson, în data de 10 decembrie 1940.
F.A.
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Romania, 01/23/1941.)
77
1941, februarie 12, New York. Scrisoare de răspuns adresată de Moses A.

Leavitt, secretar al JDC, către Ruth Finer, care este interesată să afle cum
vine JDC în sprijinul evreilor prigoniți. Răspunsul semnat de Moses A.
Leavitt conține importante informații privind activitatea JDC în România în
condițiile instaurării regimului Antonescu.
12 februarie 1941
Dna Ruth Finer
421 West 121 St., New York City
Dragă Dnă Finer,

Am primit scrisoarea dumneavoastră din 7 februarie privind pogromul din
România62. Puteți fi sigură că împărtășim oroarea dumneavoastră în fața acestei
62. Referire la pogromul din București, organizat de legionari, în zilele de 21-23 ianuarie 1941.
254
DOCUMENTE
violențe deșănțate, care a făcut atât de multe victime în rândul oamenilor noștri
din această țară.
Ați întrebat ce face JDC sau ce a făcut pentru sprijinirea evreilor din România.
Am organizat programe de asistență în această țară încă din timpul Primului
Război Mondial. Totuși, o greutate a apărut de câteva luni, când România a
semnat un acord cu Germania, motiv pentru care guvernul SUA a clasificat-o ca
țară aflată sub dominația națiunilor agresoare63. Ca rezultat al acestei clasificări,
fondurile pentru România au fost blocate în SUA și s-a interzis să se trimită dolari
în această țară, cu excepția unei autorizații speciale din partea Departamentului
Trezoreriei. Totuși, JDC și-a continuat activitatea de asistență în România prin
folosirea fondurilor unei organizații afiliate, American Joint Reconstruction
Foundation. S-a încercat să se trimită lucruri fără folosirea de dolari de care ar
putea beneficia economia românească sau germană. Activitatea noastră în Balcani
este supervizată de către un membru al personalului nostru, care își are sediul la
Budapesta și face deplasări frecvente în România. El a fost acolo nu demult, chiar
înainte de ultimul pogrom, și se va întoarce în mod cert cât de repede îi permit
condițiile. În cursul anului 1940, JDC a acordat un ajutor de peste 70.000 de
dolari evreilor din România. Am primit cereri bugetare din această țară pentru
peste 400.000 de dolari pentru primele șase luni ale anului 1941. Dar aceste cereri
nu au anticipat nevoile apărute în urma pogromului, însă acoperă cereri pentru
alimente și îmbrăcăminte pentru copii, pentru sprijinirea instituțiilor medicale,
pentru ajutorarea victimelor ultimului cutremur, pentru instrucția profesională
a tinerilor în școli și ferme, asistență pentru educația a mii de copii în școlile
elementare etc. Din câte știm, Crucea Roșie Americană nu activează în România,
totuși, incontestabil Crucea Roșie Română a alcătuit anumite programe. Evreii
din România au privit totdeauna Jointul ca sursa lor de sprijin de peste Ocean. În
cadrul limitelor resurselor noastre, asigurăm ajutorul necesar lor.
Apreciem interesul manifestat de dumneavoastră.
Cu sinceritate,
Moses A. Leavitt,
Secretar
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Letter from Moses A. Leavitt to Ruth
Finer, 02/12/1941.)
63. România era țară aliată națiunilor agresoare. A aderat la Pactul Tripartit la 23 noiembrie 1940.
255
78
1941, decembrie 24, New York. Scrisoare adresată de către JDC New York lui
Charles Sonnenreich, președinte al Uniunii Evreilor Români din America,
privind transmiterea unor informații referitoare la activitățile JDC în
România, pentru a fi prezentate în cadrul Congresului anual al Uniunii.
24 decembrie 1941
Dl Charles Sonnenreich, Președinte

Uniunea Evreilor Români din America
110 West, 40 St., New York
Stimate domnule Sonnenreich,

Am primit scrisoarea dvs. din data de 19 decembrie, în care ni se cere să vă
transmitem informații referitoare la activitățile JDC în România, pe care doriți să
le prezentați în cadrul Congresului anual al Uniunii Evreilor Români din America.
Suntem foarte bucuroși de această posibilitate de a vă informa că Joint
Distribution Committee își continuă activitatea de asistență socială și medicală,
în sprijinul evreilor din România. În anul 1941, JDC a pus la dispoziție 80.000
de dolari pentru programe de ajutorare care au inclus, printre altele, hrănirea și
îmbrăcarea copiilor; susținerea instituțiilor medicale; pregătirea pentru învățarea
unor meserii, în școli și ferme; asistență educațională și culturală pentru 7.000
de elevi de școală primară și gimnazială, precum și pentru ajutoare de urgență.
Nu sunt incluse asistența din Transilvania, nici ajutorul acordat, de organizația
noastră din Budapesta, unui număr de 6.000 de evrei refugiați din Basarabia. În
perioada septembrie-octombrie a.c., am pus la dispoziție 12.500 de dolari doar
pentru cantinele din Transilvania.
În concordanță cu politica decisă de Joint Distribution Committee încă de la
începutul regimului nazist, JDC și-a asumat punctul de vedere potrivit căruia, din
cauza situației politice din România, nu se vor trimite dolari în această țară. Am
reușit să dispunem o aprobare specială, prin care fondurile noastre au fost puse la
dispoziție pentru ajutorarea evreilor din România, aflați în mare nevoie.
În plus față de fondurile puse la dispoziție în acest fel, am autorizat
folosirea bunurilor American Joint Reconstruction Foundation din România
pentru programele locale de ajutor de urgență. După cum știți, American Joint
Reconstruction Foundation, afiliată Joint Distribution Committee, a acordat
împrumuturi substanțiale Cooperativelor de Credit din România.
256
DOCUMENTE
Desigur, înțelegeți că, date fiind condițiile actuale din România, este greu să
ne facem planuri de viitor. Facem tot ce ne stă în putință pentru a acorda maximul
de ajutor posibil în situația actuală. [...]
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #900, Letter from JDC New York to Charles
Sonnenreich, 12/24/1941.)
79
1942, iunie 25, Montreal. Scrisoarea lui Fanny R. Alderstein, director de

publicitate al JDC, adresată lui Henry Broker, de la The Canadian Jewish
Chronicle, în care sunt clarificate două puncte fundamentale privind activitatea
JDC în România. Sunt prezentate programele de asistență și sumele alocate în
perioada 1916-1941. Se consemnează, de asemenea, că fondurile organizației
Joint destinate evreilor din România sunt blocate în Statele Unite, datorită
alianței pe care România a făcut-o cu Germania nazistă.
25 iunie 1942
Dl Henry Broker
The Canadian Jewish Chronicle
4075 St. Lawrence Blvd
Montreal, Canada
Dragă Dle Broker,

Dl Meyer Steinglass, directorul de publicitate al United Jewish Appeal, ne-a
trimis scrisoarea dvs. din 15 iunie, în care puneți două întrebări fundamentale:
1) Ce a făcut Joint Distribution Committee pentru evreii din România?;
2) Ce poate face și ce va face pentru această comunitate numeroasă?
Pentru a răspunde la prima întrebare, trebuie în primul rând să subliniez că
JDC a organizat programe de asistență în România chiar de la Primul Război
Mondial. Din 1916 și până în 1941, am alocat și cheltuit suma de 3.520.500 de
dolari pentru ajutorarea evreilor din această țară – cu siguranță nu este o sumă
neglijabilă. În afară de această sumă, începând din 1924, organizației JDC i s-a
afiliat American Joint Reconstruction Foundation, care a fondat 81 de cooperative
de credit în România, cu un capital de 553.000 de dolari investiți de către această
Fundație și o medie anuală de afaceri de aproximativ 4.000.000 de dolari. Aceste
cooperative aveau 52.000 de membri.
257
Principalele programe ale organizației JDC în România din ultimii ani au

vizat îngrijirea copilului, sprijinirea cantinelor sociale, sprijinirea caselor de ucenici,
formarea profesională, ajutor general și ajutor pentru refugiați. De exemplu, am
în fața mea un raport ales la întâmplare dintre multe alte rapoarte primite de la
reprezentanții noștri în România; este din data de 26 august 1940, din București
și privește programul pentru ajutorul de iarnă sprijinit de către JDC în timpul
iernii din ’39-’40. Raportul arată că 40.000 de persoane au primit combustibil,
haine și alimente pentru a supraviețui iernii, iar JDC a suportat 25% din fondurile
necesare pentru realizarea acestui program.
În ceea ce privește cea de a doua întrebare, cu tot respectul vă informez că
la sfârșitul anului 1940, când România a semnat acordul cu Germania, a fost
clasificată, de către guvernul Statelor Unite, ca țară sub dominația națiunilor
agresoare. Drept consecință, fondurile românești au fost blocate în Statele Unite,
iar sumele de bani pot fi trimise numai în condiții speciale, cu avizul trezoreriei
Statelor Unite.
Când, după Pearl Harbor, România a declarat război Statelor Unite64, a devenit
o țară inamică și orice contact între organizațiile americane – precum JDC – și
România a trebuit să fie întrerupt, în termenii legii SUA referitoare la schimbul
comercial cu inamicul. În condițiile date, conform legilor americane privind starea
de război, nu putem să comunicăm sau să trimitem fonduri persoanelor fizice sau
instituțiilor din România.
Oricum, cu luni înainte de izbucnirea războiului, JDC a anticipat problemele
care vor apărea când America va deveni țară beligerantă. Astfel, și-a autorizat
toate comitetele locale din toată Europa, inclusiv pe cele din România, ca – în
cazul în care mijloacele de comunicație vor fi întrerupte – aceste comitete să poată
împrumuta credite JDC la nivel local, pe o perioadă de până la șase luni. JDC
s-a angajat să ramburseze datoriile atunci când va fi posibil, fără a ajuta astfel
inamicul. Acest lucru se va întâmpla, cel mai probabil, după război.
Avem motive să credem că majoritatea comitetelor noastre operează conform
acestor aranjamente și am pus deja deoparte suma de 1.500.000 de dolari pentru
rambursarea datoriilor apărute ca urmare a acestor tranzacții.
Am încredere că această scrisoare vă oferă informațiile solicitate.
Cu alese gânduri,
Fanny R. Alderstein,
Director de publicitate
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, Folder #901, Letter from Fanny R. Alderstein to
Henry Broker, 06/25/1942.)
64. România a declarat război SUA la 12 decembrie 1941.
258
DOCUMENTE
80
1943, noiembrie – 1949, ianuarie. Tabel privind ajutoarele în dolari trimise de

JDC evreilor din România, în perioada 1943-1948.
Asistență în numerar în perioada 1 noiembrie 1943 – 1 ianuarie 1949
Perioada Anul Dolari %

nov.-dec. 1943 25.508 0,25
1944 1.059.883 10,37
1945 2.423.604 23,71
1946 1.492.628 14,60
1947 1.572.620 15,38
1948 3.648.838 35,69
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 16, f. 6.)
81
1943, decembrie 20, New York. Declarație făcută de către JDC privind primul
proiect de ajutoare cu alimente a evreilor din Europa ocupată, respectiv ajutorarea
evreilor din Transnistria. Crucea Roșie Internațională supraveghează distribuirea
alimentelor, disponibilitate de care va depinde extinderea acestui proiect și în alte
regiuni. Declarația urmează a fi publicată în data de 21 decembrie 1943.

Știri
270 Madison Ave, NY 16
Lexington 2-5200
Paul Baerwald Eduard M.M. Warburg Joseph C. Hyman

Președinte de onoare Președinte Președinte executiv
20 decembrie 1943
Pentru publicare, marți, 21 decembrie 1943
Ajutoare cu alimente vor ajunge la miile de evrei din Transnistria, la granița

dintre România și Rusia ocupată, în primele săptămâni ale anului 1944, a anunțat
259
azi organizația American Jewish Joint Distribution Committee. Acesta este

primul proiect care urmează să fie pus în aplicare de către o agenție americană
importantă pentru hrănirea evreilor din Europa ocupată.
Primele livrări din cele 250 de tone de produse alimentare achiziționate în
Istanbul în octombrie de către dr. Joseph J. Schwartz, directorul JDC în Europa,
vor pleca din Turcia prin Balcani în două săptămâni, a declarat Joint Distribution
Committee. Reprezentanți ai Crucii Roșii Internaționale vor supraveghea
distribuirea alimentelor, împreună cu liderii evrei ai comunităților care primesc
asistență.
Făină, grăsimi vegetale, legume și fructe deshidratate, săpun sunt incluse în
cele 250 de tone de produse vitale. În timpul vizitei sale la Istanbul, dr. Schwartz,
care acum se află în Statele Unite pentru consultări, a aranjat achiziționarea
acestor produse și a asigurat permisiunea guvernului turc de a le exporta. Joint
Distribution Committee deja a trimis 100.000 de dolari în Turcia, o parte din
plata pentru aceste produse.
Joint Distribution Committee a subliniat că extinderea acestui proiect
și în alte zone, în special Slovacia, Grecia și Iugoslavia, depinde de gradul de
disponibilitate pentru supraveghere al Crucii Roșii Internaționale.
„Hrănirea evreilor în Europa ocupată, a refugiaților și a populației civile
afectată de război”, a declarat JDC, „reprezintă una dintre problemele noastre
principale”. Nicio persoană sau organizație cu caracter umanitar nu pot rămâne
indiferente la apelul milioanelor de victime înfometate ale hitlerismului. În același
timp, trebuie să fim în permanență conștienți de responsabilitățile pe care le
implică acest lucru, prin trimiterea alimentelor în teritoriile ocupate. Experimentul
din Transnistria va fi urmărit cu mare interes și speranță. Între timp, orice cale
de asistență suplimentară, prin intermediul guvernelor neutre sau aliate, prin
Crucea Roșie Internațională sau prin cooperarea oricăror agenții, vor fi explorate
și utilizate dacă este posibil.
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #902, News, 12/20/1943.)
260
DOCUMENTE
82
1944, ianuarie 20, Geneva. Scrisoarea lui Jean-Etienne Schwarzenberg,

Directorul diviziei de Asistență Specială al Comitetului Internațional al Crucii
Roșii (CICR), către Saly Mayer, director al JDC pentru Elveția, cu privire la
achiziționarea și distribuirea de îmbrăcăminte evreilor din Transnistria.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii

Agenția Centrală pentru Prizonierii de Război
Geneva, 20 ianuarie 1944

Palatul Consiliului General
Dl Saly Mayer
St. Gall
Postfach 262
Referitor la: evreii din Transnistria
Stimate Domn,
Vă informăm cu privire la primirea scrisorii din 3 ianuarie, din partea
delegației noastre de la București, conținând informații noi, referitoare la acțiunea
pusă în aplicare pentru ajutorarea refugiaților evrei din Transnistria.
Conform acestei scrisori, distribuția de îmbrăcăminte în districtele Tulcin,
Balta și Berșad, la care ne-am referit în scrisoarea noastră din 12 ianuarie, a fost
realizată de comun acord, între comunitatea evreiască și prefect. În anexă, atașăm
tabelul cu privire la distribuția din districtul Tulcin.
Delegatul nostru a atras atenția asupra faptului că districtul Balta are o
populație de aproximativ 20.000 de evrei, astfel încât un procent scăzut al acestei
populații a putut beneficia de aceste ajutoare.
În ceea ce privește suma de 40.000 de franci, care a fost pusă, din partea
dvs., la dispoziția Crucii Roșii Române, delegatul nostru ne-a informat că a
cercetat folosirea acestei sume, alături de reprezentanții organizațiilor evreiești
din București, și că era hotărât să cumpere un alt rând de haine pentru adulții din
Transnistria, în special pentru cei care sunt forțați să lucreze pe câmp și care sunt
insuficient protejați de frig. Vă vom trimite detaliile pe măsură ce le primim și
noi, cu privire la distribuțiile respective.
Pe de altă parte, delegatul nostru ridică întrebări cu privire la soldul creditului
de 100.000 de franci – prevăzut de dvs., mai precis de rata finală de 40.000 de
261
franci – și la repartiția acestei sume. Ar fi poate necesar să se analizeze dacă această

sumă ar trebui folosită pentru noi achiziții de îmbrăcăminte pentru Transnistria
sau, eventual, pentru achiziții de încălțăminte, care urmează să fie efectuate în
Elveția și expediate delegației noastre. Lăsăm Comisiei Mixte de Ajutorare, și în
special domnului Varrin, grija de a vă contacta pentru a aborda această problemă.
Domnul Varrin mi-a confirmat că va intra în legătură cu dvs., în această privință,
fără nici cea mai mică întârziere.
Vă rog să acceptați, stimate domn, expresia înaltei noastre considerații.
În numele Comitetului Internațional al Crucii Roșii,
J. Schwarzenberg
(SM Archives, F #55, 01/20/1944.)
83
1944, aprilie 25, București. Scrisoarea lui Wilhelm Filderman, către delegatul
CICR în București, cu privire la pagubele produse de bombardament. Se solicită
intervenția la JDC și la Congresul Mondial Evreiesc, pentru trimiterea de ajutoare.
Domnului Delegat al Crucii Roșii Internaționale în București
Stimate domn,
Atentatele cu bombă au făcut victime în cadrul populației evreiești. Numărul
morților din București se ridică la aproximativ trei sute, dar pagubele materiale
sunt considerabile, nu numai din prisma valorii proprietăților distruse, ci și prin
stagnarea activității economice.
Astfel, trebuie să prevedem un potențial considerabil redus pentru contribuții
la activitatea de asistență.
Acesta este motivul pentru care – fără a mai aștepta rezultatul recensământului
în curs de desfășurare – vă rog să interveniți la American Joint Distribution
Committee și la Congresul Mondial pentru a-i ruga, din partea mea, să trimită,
de urgență, ajutoare masive.
Vă rog să primiți, stimate domn, expresia sentimentelor mele cele mai bune.
(s) W. Filderman
(SM Archives, F # 55, 04/25/1944.)
262
DOCUMENTE
84
1944, iulie 26, Geneva. Scrisoarea lui Jean-Etienne Schwarzenberg,

directorul Diviziei de Asistență Specială a CICR, către Saly Mayer, director
al JDC pentru Elveția, privind ajutorarea evreilor din România și rambursarea
împrumuturilor după război de către Joint.

Geneva, 26 iulie 1944

Dl Saly Mayer
St. Gall
Tigerbergestrasse 26
Referitor la: ajutorarea evreilor din România
I. Sumele rambursate de către emigranții din România, la sosirea lor în Palestina,

lăsate la dispoziția organizațiilor evreiești din București
Stimate domn,
Avem onoarea de a confirma primirea scrisorii din 10 iulie 1944, în care
ne informați că aceste operațiuni ar putea fi efectuate datorită intervenției fie a
Agenției Evreiești pentru Palestina, fie a Jointului.
Delegația noastră la București tocmai ce ne-a telegrafiat pentru a ne întreba
care ar fi suma maximă disponibilă pentru a efectua astfel de plăți. Au mai adăugat
că respectivul curs de schimb ar trebui stabilit în funcție de fiecare caz și că părțile
interesate estimează că, în circumstanțele actuale, ar trebui să fie de aproximativ
5.000 de lei pentru o liră sterlină.
Deoarece dvs. ați propus un curs de 8.000 de lei pentru o liră sterlină, ne vedem
obligați să vă facem cunoscut în ce direcție trebuie să răspundem la propunerea
instituțiilor evreiești din România. Poate că veți binevoi, cu aceeași ocazie, să ne
puneți în situația de a putea răspunde la întrebarea adresată de către delegația
noastră cu privire la valoarea maximă a tranzacțiilor care trebuie efectuate pe
această bază.
263
II. Tranzacții lei/dolari după război
Încă nu am primit un răspuns de la delegația noastră din București la mesajul

pe care l-am trimis, din partea dvs., și în care li se cere să informeze instituțiile
evreiești de faptul că Jointul ar dispune de 200.000 de dolari pentru rambursarea
de împrumuturi în lei, după război, la un curs care nu trebuie să fie sub 1.200 de
lei pentru un dolar.
Dat fiind faptul că delegația noastră tocmai ne-a cerut, din partea organizațiilor
evreiești, să le punem la dispoziție noile fonduri disponibile pentru aceste tranzacții,
o vom informa, în conformitate cu termenii scrisorii dumneavoastră din 17 iulie
1944, că Jointul ar dispune de 600.000 de dolari pentru această acțiune, contând
pe primirea acelorași garanții ca și în cazul operațiunilor anterioare.
Confidențial
În cele din urmă, am primit un mesaj de la delegația noastră din București,
în care ni se transmite un apel urgent din partea liderilor organizațiilor evreiești,
care se tem de posibilitatea apariției în România a unei situații similare celei din
Ungaria, și doresc să dispună de fonduri în valoare de cel puțin un milion de dolari
(pentru scopuri politice), care să poată fi folosite fără restricții, în caz de urgență.
Vă trimitem aceste informații cu scopul de a fi utile, dar menționând că este
vorba aici de o acțiune pe care nu o putem intermedia, dorind să reducem strict
intervențiile noastre în domeniul ajutorării.
Primiți, stimate domn, expresia înaltei noastre considerații.
În numele Comitetului Internațional al Crucii Roșii
Directorul Diviziei de Asistență Specială

J. Schwarzenberg
(SM Archives, F #57, 07/26/1944.)
264
DOCUMENTE
85
1944, noiembrie 2, Washington DC. Scrisoarea lui James Brunot, director

executiv al The President’s War Relief Control Board, către Joseph Hyman,
vicepreședinte executiv al JDC, prin care îl informează de situația evreilor din
România, precizând totodată suma necesară pentru ajutorarea lor.
The President’s War Relief Control Board

Washington Building
Washington DC, 5
2 noiembrie 1944
Confidențial
Dragă dle Hyman,

Informațiile aduse la cunoștință conducerii prin căi oficiale de către
Departamentul de Stat, privind situația evreilor rămași în România, pot fi de
interes pentru dvs.
Aproximativ 290.000 de evrei au supraviețuit în România și sunt aproape
complet nevoiași65.
Asta include 90.000 de persoane întoarse din serviciul de muncă obligatorie;
17.000 care au fost deportați și repatriați; 20.000 care s-au întors din zonele
periferice; 10.000 evacuați din zonele afectate de război; și 20.000 care au fost
afectați de bombardamentul de la București.
În privința celor vizați, s-a estimat că suma de 1.500.000 de dolari reprezintă
necesarul pentru adăposturi, îmbrăcăminte și mâncare pe o perioadă de trei luni.
Această informație este numai pentru uz administrativ.
Al Dvs. cu stimă,
James Brunot, Director Executiv
Dl Joseph C. Hyman
207 Madison Avenue
New York, New York
(JDC NY Archives, Collection: 1933-1944, F #901, Letter from James Brunot to Joseph
Hyman, 11/02/1944.)
65. Referirea se face la situația numerică aproximativă a evreilor din Vechiul Regat și sudul Transilvaniei.
265
86
1944, noiembrie 3, Geneva. Scrisoarea lui Jean-Etienne Schwarzenberg,

directorul Diviziei de Asistență Specială al CICR, către Saly Mayer, director al
JDC pentru Elveția, privind efectuarea unei plăți, la trezoreria CICR, pentru
ajutorarea evreilor din România.

Divizia de Asistență Specială
Geneva, 3 noiembrie 1944

Dl Saly Mayer
St. Gall
Postfach 262
Referitor la: Ajutorarea evreilor în nevoie din România
Stimate domn,
Tocmai ce am primit o telegramă de la reprezentanța noastră din București,
datată 1 noiembrie 1944, în care suntem rugați să vă semnalăm că pe baza
informațiilor care par a fi parvenit în mod direct de la St. Gall omului dvs. de
încredere din București66, și din care domnul Filderman a tras concluzia că
fondurile ar fi disponibile, fără întrerupere, din partea JDC. Omul dumneavoastră
de încredere a alocat deja cea de-a treia tranșă de 300.000 de franci, anunțată de
dvs. în scrisoarea nr. 901.
Astfel, vă rugăm să dispuneți a efectua plata în cauză la trezoreria noastră și
să ne sesizați în acest sens, ca de obicei.
Pentru a vă permite să completați informațiile necesare, omul dvs. de
încredere semnalează că estimarea minimă pentru asistență în luna noiembrie
prevede următoarele sume:
– pentru efecte de iarnă, destinate celor 40.000 de

persoane eliberate din (detașamentele de) muncă
obligatorie lei 500.000.000
– pentru subvenții lei 100.000.000
66. Este vorba de Wilhelm Filderman.
266
DOCUMENTE
– pentru ajutorarea celor 5.000 de refugiați străini lei 225.000.000

– pentru cei 8.000 de refugiați din Transilvania de
Nord lei 120.000.000
– pentru cei 3.000 de evacuați din Bucovina lei 30.000.000
– pentru refugiații internați (?) lei 20.000.000
– pentru comunitatea evacuată lei 30.000.000
– pentru activitatea de asistență socială lei 50.000.000
Vă transmitem cele de mai sus pentru informarea dvs.

Vă rog să primiți, stimate domn, expresia respectului nostru distins.
În numele Comitetului Internațional al Crucii Roșii

Directorul Diviziei de Asistență Specială
J. Schwarzenberg
(SM Archives, F #55, 11/03/1944.)
87
1944, noiembrie 5, București. Raportul Comisiei Autonome de Ajutorare

în perioada 1942 – 30 septembrie 1944, publicat în Curierul Israelit. Sunt
prezentate colectele făcute printre evreii din România pentru ajutorarea celor
din Transnistria, a victimelor pogromului din București, a celor evacuați din
provincie ș.a. Ajutoare importante din partea JDC au început să sosească din
vara anului 1944 prin CICR.
Raportul comisiei de ajutorare

Ajutoarele în bani și efecte distribuite în Transnistria și populației evreiești din țară
Comisia de ajutorare ne trimite spre publicare următorul raport parțial și

sumar de activitate încheiat pe 30 septembrie 1944:
Raport parțial și sumar de activitate

Avem onoare a depune alăturat:
1) Situația intrărilor (total lei 468.107.550) și a ieșirilor de fonduri (total lei

464.346.757), manipulate de Comisia de Ajutorare, cu începere de la 1942 și până
la 30 septembrie 1944.
267
În această situație nu figurează fondurile manipulate în 1941 (sub regimul

Federației Uniunilor de Comunități Evreiești), a căror mișcare este cuprinsă în
registrele acelui an predate Centralei Evreilor din România, la înființarea ei, gestiunea
fiind atunci verificată de cenzori și găsită în regulă. Din acea primă gestiune, a intrat
în gestiunea a II-a (1942-1944) numai soldul de casă de lei 1.536.946.
Nu figurează în acest raport ajutoarele remise de particulari prin intermediul
serviciului nostru special, care se ridică la lei 81.669.800. S-au mai trimis fie direct
de către familii dar, și de către diferite Comunități importante sume deportaților
fie prin BNR, fie altfel de sume pe care nu le putem evalua.
Se vede că mai mult de jumătate provin din colectă și numai recent, din vara anului
1944, s-au primit sume importante de la American Joint Distribution Committee
prin Crucea Roșie Internațională67, iar după 23 August 1944, s-a obținut o sumă de
lei 100.000.000 din fondurile ce se aflau la Centrala Evreilor din România.
Din situația alăturată se pot vedea izvoarele din care au provenit fondurile și
felul întrebuințării lor pe capitole cu sumele respective, disponibilul la 1 octombrie
1944 fiind de lei 3.760.963.
2) Tabloul efectelor colectate și cumpărate, a celor distribuite între 1 noiembrie
1942 și 31 august 1944, cu stocul rămas la această dată pe articole.
Acest tablou cuprinde:
a) Colectele de efecte din 1941, după rebeliune și cu prilejul evacuării evreilor
din nordul Moldovei, a căror arhivă se află, de asemenea, la Centrala Evreilor din
România a fost verificată la timpul său.
b) Colecta de efecte din primăvara anului 1942, a cărei arhivă se află ambalată
și evacuată din localul Comisiunii, pentru conformare la măsurile de apărare pasivă.
c) Intrările și ieșirile de efecte în luna septembrie 1944, situația urmând a fi
făcută îndată ce înregistrările respective vor fi puse la dispoziție de către Depozitul
Central, foarte ocupat cu distribuirile masive din această lună.
d) Stocurile de materiale neconfecționate și vata aflate în Depozitul din
67. Conform lui Iacov Geller, un transport important de medicamente destinat Centralei Evreilor plătit din
fondurile Jointului, al cărui reprezentant la Geneva era Saly Mayer, a sosit din Elveția. Prin acest transport s-a
reușit stoparea epidemiilor în Transnistria. În 1943, Jointul a făcut o donație în valoare de 100.000 de franci
elvețieni, pe care a transferat-o prin intermediul CICR, sumă destinată lagărelor din Transnistria. Joint a mai
donat 100.000 de dolari prin intermediul Comitetului pentru refugiații de război, bani pe care Centrala i-a
folosit achiziționând îmbrăcăminte și alimente în valoare de 33.000.000 de lei, care au fost împărțite nevoiașilor,
refugiaților întorși din Transnistria, precum și celor ce se pregăteau să emigreze în Israel. Joint a garantat pentru
cele 22 milioane de franci elvețieni distribuiți de Crucea Roșie evreilor săraci din Capitală. Dr. Meir Kutik,
unul dintre conducătorii mișcării sioniste din România, a aprobat ca aproape 200 de refugiați evrei din Polonia
să obțină ajutor material din partea organizației Joint, a Comunității din București și a Federației Uniunilor
de Comunități. Banii au sosit pe căi secrete din partea organizației Joint prin intermediul lui Charles Kolb,
reprezentantul CICR, și prin intermediul Agenției Evreiești pentru Palestina (Iacov Geller, Rezistența spirituală
a evreilor români în timpul Holocaustului, Editura Hasefer, București, 2004, pp. 317-318).
268
DOCUMENTE
str. Labirint, nr. 138 și 500 paturi și 4.700 pâslari aflați în Depozitul din str.
Lipscani, nr. 86.
De asemenea, tabloul de față nu cuprinde decât efectele, nu și uneltele,
mașinile și materialele, cum nici alte numeroase obiecte (veselă, articole de menaj,
obiecte de toaletă, pături și altele), cum nici medicamentele foarte valoroase.
Din această situație necompletă în timp (1.XI.1942 – 30.IX.1944) și în
conținut, rezultă deocamdată următoarele cifre:
Intrate în depozit
Prin colectă 314.120 efecte diverse.
Prin cumpărare 44.726 efecte diverse. Total 358.846.
Distribuite din depozit

În Transnistria 269.971 (75,30%).
În Provincie 25.799 (7,2%).
În București 33.687 (9,4%).
Efectele degradate și diferențe de nomenclatură 2.486 (0,1%). Total 331.934.
În stoc la 31.VIII.1944 (80%). Total 26.912 (100%).
Merită a fi remarcate cifrele câtorva colecte, în special ale celor de efecte de corp.
Băști și capișoane 12.009.
Bluze femeiești 10.599; bluze de copii 6.503. Total 17.102.
Cămăși bărbătești 19.775; cămăși de copii 9.494. Total 44.763.
Chiloți, izmene bărbătești 9.639 per.; chiloți femeiești 2.228 per.; chiloți de copii
3.144 per. Total 25.392 per.
Ciorapi 49.825 per; fețe de pernă 5.817; flanele 2.976; fuste 4.483.
Ghete, pantofi bărbătești 3.709 per.
Ghete, pantofi femeiești 7.228 per.
Ghete, pantofi de copii 3.144 per. Total 14.081 per.
Mănuși mânecuțe 6.688 per.

Pantaloni bărbătești 4.382; pantaloni de copii 5.825. Total 10.207.
Pulovere 10.738.
Rochii femeiești 16.820.
Rochii de copii 7.773. Total 24.593.
Din păcate, nu putem cita cifre atât de mari la capitolul hainelor, paltoanelor,
așternutului etc. În partea aceasta se explică prin darea masivă în efecte plătită de
evrei în iarna 1941-1942 (valoare de peste 1.800.000.000 lei). Dar chiar și aceste
269
cantități au fost insuficiente, când știm că în Transnistria erau 82.000 evrei68, din
care mai mult de jumătate complet nevoiași.
Valoarea efectelor colectate, socotite cu prețuri convenționale stabilite de
noi pe baza prețurilor pieței de efecte vechi din toamna anului 1942, reprezintă
în total lei 387.041.925. La aceasta, după verificarea tabloului, se adaugă suma
de lei 161.417.191 (lei 149.667.491, plus lei 11.750.500), valoarea efectelor noi
cumpărate până la 30 septembrie 1944.
Repetăm că e vorba de prețuri convenționale de acum doi ani, cu mult
inferioare stării medii în care ne-au fost predate efectele.
*
În ce privește fondurile colectate, ca și de altfel în privința efectelor colectate,
opera de ajutorare a întâmpinat pe lângă greutățile inerente și pe acelea rezultând
din împrejurarea că colectele ei coincideau cu ridicările masive de contribuții în
bani sau în natură ordonate de stăpânire și executate prin intermediul Centralei
Evreilor din România. Era deci greu de obținut de la evrei sume și obiecte în
cantități mari pentru evrei, când ei trebuiau să dea atât de mult stăpânirii.
Dar dificultatea era mult mărită, prin faptul că, pe acele timpuri, orice activitate
în obștea evreiască la temple și sinagogi, la școli, la teatre, la orice asociație și orice
instituție trebuia să poarte aprobarea „Centralei”, ceea ce determina o rezistență la
publicul solicitat, și anume uneori sinceră, alteori prefăcută. Lipsa de simpatie față
de „Centrală” apăsa greu asupra lucrului pe care „Comisia” – complet autonomă în
gestiunea ei și, firește, lucrând exclusiv în folosul evreilor – trebuia să-l presteze.
Sprijinul moral acordat „Comisiei” de către conducerea reală a obștei,
deși îndepărtată oficial de la venirea „Centralei”, cum și de către „Organizația
Sionistă”, care ambele erau reprezentate în „Comisia de Ajutorare”, concursul pe
care ni l-au dat „Comitetele Templelor și Sinagogilor”, clerul, Corpul didactic,
apoi „Comitetul de Inițiativă” și mai ales colaborarea activă și devotată a unui grup
numeros de doamne la colecta pentru orfani și la cea de efecte – au permis totuși
realizările desigur insuficiente față de nevoi, dar totuși impresionante ca volum, ce
se pot vedea din cifrele de mai sus.
Comisiunea de Ajutorare
Biroul Permanent
Președinte: Dr. M. Zimmer
68. Nu este clar la ce perioadă se referă cifra. În iarna anului 1941 au fost deportați din Basarabia, din Bucovina
de Nord și de Sud peste 147.000 de evrei (Gershon David Hundert (editor in chief ), The YIVO Encyclopedia of
Jews in Eastern Europe, vol. II, Yale University Press, New Haven & London, 2008, p. 1898).
270
DOCUMENTE
Membri:
Av. A. Schwefelberg
Dr. E. Spitzer
Dr. Cornel Iancu
Secretar: H. Herșcovici
(Curierul Israelit, 5 noiembrie 1944.)
88
1944, decembrie 17, București. Articol apărut în Curierul Israelit

despre recepția dată cu ocazia împlinirii a doi ani de activitate în România a
Comitetului Internațional al Crucii Roșii.
Doi ani de activitate a Comitetului Internațional de Cruce Roșie
Marți 12 decembrie a.c. a avut loc, la sediul Crucii Roșii din str. Polonă, o
recepție dată cu prilejul împlinirii a doi ani de activitate a delegației Comitetului
Internațional al Crucii Roșii în România.
Au fost prezenți dl Ed. Palin, ministrul Finlandei, Erik A.M. Biering,
ministrul Danemarcei, dl și dna Bova Scoppa, ministrul Italiei, dl L. Sarret,
delegat francez, însărcinatul cu afaceri al Bulgariei, dl Abramoff, delegații
comitetului cehoslovac, dr. Ioan Selfen și Cinger, dl Guida del Mestri, secretar
al Nonciaturii, dr. Danielopol, ministrul Sănătății, dr. ministru plenipotențiar,
Eugen Filotti, secretar general al Ministerului de Externe, dl dr. Costinescu – fost
ministru, general Dombrovschi, primar al Capitalei, general A. Ghica, prefect al
poliției Capitalei, principesa Bibescu, colonel Galin, dl Mavrocordat, dna Lucie
Fratoștițeanu, dna Văitoianu, dna Lugoșianu, dna general C. Brătescu, dr. W.
Filderman, av. M. Moscovici, baron Gino Volsiny, A.L. Zissu, ing. Brotman etc.
Cu acest prilej, s-a putut face o recapitulare a momentelor principale din
activitatea depusă în România de Comitetul Internațional de Cruce Roșie, prin
venirea în țară a dlor Charles Kolb și Jean Graf. Acest comitet s-a îngrijit de
trimiterea alimentelor în Iugoslavia, Grecia, Franța și de asistența prizonierilor
de război și a internaților silvici (sic!) sub regimul desființat, astăzi, delegația
intervenind în nenumărate rânduri în favoarea minorităților, în principiu și în
cazuri individuale, pentru eliberarea de deținuți fără judecată, pentru tratamentul
aplicat internaților etc.
271
De asemenea, delegația a servit de intermediară pentru corespondența

familiilor dispersate și căutarea celor pierduți și a acționat cu folos, în favoarea
evreilor deportați.
La acest popas de activitate, urăm Comitetului să poată adăuga încă o serie
de mântuitoare acțiuni la cele rodnice de până acum69.
89
1945, ianuarie 4, București. Adresa Federației Uniunilor de Comunități

Evreiești, către Comitetul de Distribuire pentru Ajutorarea Evreilor Refugiați
din Ungaria. Se referă la acordarea unui ajutor fiecărui refugiat care pleacă în
Palestina.
Federația Uniunilor de Comunități

Comisiunea Autonomă de Ajutorare
București, 4 ianuarie 1945
Nr. 637
Comitetul de Distribuire pentru

Ajutorarea Evreilor Refugiați din Ungaria
și Ardealul Dezrobit
Vă facem cunoscut că Comitetul Jointului din România, împreună cu

delegatul Comitetului Internațional al Crucii Roșii au aprobat a se acorda fiecărui
refugiat care pleacă în Palestina un sprijin de plecare și anume de: lei 45.000
(patruzecișicincimii) de persoană.
Acesta urmează a-i servi la completarea echipamentului, lucru asupra căruia
se va atrage atențiunea fiecăruia în parte, arătându-i-se că noi vom face cuvenita
comunicare forurilor din Palestina.
69. Aniversarea a doi ani de prezență a delegației CICR la București a dat ocazia unor lideri ai comunității
evreilor din România să sublinieze rolul providențial pe care l-a jucat acest for în trista existență a colectivității
din țară. Astfel, în numele Congresului Mondial Evreiesc, W. Fisher, pe lângă alte merite, a evidențiat rolul
reprezentanților CICR în valorificarea ajutorului material pus la dispoziție de Joint (Andrei Șiperco, Crucea
Roșie Internațională și România: 1939-1944, Editura Enciclopedică, București, 1997, p. 133).
272
DOCUMENTE
Primește sprijinul numai acela a cărei plecare apropiată este atestată de Oficiul
de Emigrare prin adresă ce veți păstra ca justificare.
Fiecare semnează o dovadă cu următorul conținut:
„Confirm că am primit de la American Joint Distribution Committee prin

Comitetul Internațional al Crucii Roșii suma de
lei 45.000 – (patruzecicincimii) pentru a-mi completa echipamentul înainte
de plecarea mea în Palestina cu primul vapor.
Mă oblig, pe cuvânt de onoare, a nu da acestei sume o altă utilizare.”
Ne veți prezenta tabelele celor îndreptățiți la acest sprijin, pe baza cărora vom
ordonanța sumele.
Federația Uniunilor de Comunități
p. Comisiunea Autonomă de Ajutorare
Dr. E. Costiner
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 15372, nenumerotat.)
90
1945, ianuarie 7, București. Articol apărut în Curierul Israelit privind

activitatea Comitetului Joint din România, de sub președinția lui
Wilhelm Filderman, de acord cu Comitetul Internațional al Crucii
Roșii, în perioada 25 august – 4 octombrie 1944. Prin Comisia Autonomă
de Ajutorare s-au distribuit ajutoare în numerar și efecte însumând două
sute milioane de lei, din care suma de o sută de milioane de lei a reprezentat
contribuția evreilor din România.
Acțiunea lui American Joint Distribution Committee
În cadrul programului său de activitate, Comitetul din România al lui

American Joint Distribution Committee, de sub președinția dlui dr. W.
Filderman, de acord cu Comitetul Internațional al Crucii Roșii, în timpul de la
25 august 1944, până la 5 octombrie 1944, prin Comisia Autonomă de Ajutorare
de pe lângă Federația Uniunilor de Comunități, a distribuit ajutoare în numerar
și în efecte, însumând două sute milioane lei, din care una sută milioane a fost
contribuția evreilor din România, din fondurile fostei Centrale.
273
1) Din aceasta, suma de lei 60.000.000 s-a distribuit în numerar, câte lei patru
mii la 14.662 persoane din care:
a) la 12.435 persoane în București și anume la 8.780 de bucureșteni, la 3.122
provinciali în trecere prin București și la 533 provinciali, drept ajutoare de
drum pentru înapoierea acasă și
b) la 2.227 persoane prin Secția de Asistență, din care 532 bucureșteni, 246
provinciali în trecere prin capitală și la 1.449 persoane cheltuieli de drum.
2) O sumă de lei 10.000.000 în numerar s-a distribuit la 700 persoane,
condamnați politic sau deținuți în lagăre.
3) Restul de 130.000.000 au fost întrebuințați pentru ajutoare de echipare
pentru 5.000 persoane, din care 1.000 bucureșteni din detașamentele
exterioare și 4.000 provinciali în trecere prin București din detașamentele
exterioare, închisori și lagăre și câțiva bucureșteni.
Echipamentele au constat din:
3.500 echipamente compuse din pantaloni, pulovere sau veste, bocanci,
cămăși și chiloți și
1.500 echipamente compuse din obiectele de mai sus, plus câte un veston.
Acțiunea a trebuit să fie oprită, din cauză că nu s-au mai primit ajutoare de la
evreii români, plata contribuțiilor fiind suspendată de la 23 august, așa că până astăzi,
timp de peste patru luni, nu s-a încasat un ban.
Dacă evreii din București și din provincie nu-și vor vărsa de urgență contribuțiile,
majorându-le de patru ori suma plătită la Centrală, așa după cum au făcut membrii
Comitetului UCE, va fi răspunderea evreilor români dacă opera va trebui să fie oprită,
căci Jointul nu contribuie decât la ajutoarele extraordinare și numai dacă populația
locală acoperă jumătate din aceste nevoi.
De aceea, Jointul invită pe toți evreii din țară să verse de urgență contribuțiile
lor la Comunitățile locale.
91
1945, ianuarie 12, București. Comunicat apărut în Neamul Evreesc, cu privire

la hotărârea Comitetului Joint din România în acord cu CICR. Se asigură
un sprijin de refacere, evreilor repatriați din Transnistria, celor eliberați din
închisori și lagăre politice, invalizilor, văduvelor și orfanilor pogromului de la
Iași, din iunie 1941.
274
DOCUMENTE
Comitetul din România a lui American Joint Distribution Committee de sub

președinția dlui dr. W. Filderman, de acord cu Comitetul Internațional al Crucii
Roșii, a hotărât să acorde un sprijin de refacere evreilor repatriați din Transnistria,
celor eliberați din închisori și lagăre politice, precum și invalizilor, văduvelor și
orfanilor pogromului din iunie 1941 de la Iași. Sprijinul nu este un ajutor de
întreținere, ci un capital pentru a se reface existența și el constă în 75.000 lei de
fiecare membru al familiei (major sau minor). Această operă necesită o sumă de lei
1.000.000.000 (un miliard). Distribuirea ajutorului financiar se face în cursul lunii
ianuarie 1945. În afară de aceasta, Comitetul a cumpărat materii prime pentru
echiparea a 35.000 persoane, urmând ca fiecare Comunitate să confecționeze
echipamentele cu fondurile adunate în localitate. Peste jumătate din material
a și fost distribuit, așa că cca 17.000 oameni au fost echipați. Vor beneficia de
aceste echipamente categoriile de mai sus, cât și evreii întorși din detașamentele
de muncă obligatorie.
(Neamul Evreesc, 12 ianuarie 1945.)
92
1945, ianuarie 14, București. Articol apărut în Curierul Israelit privind

ajutoarele acordate în noiembrie 1944 de către Joint, evreilor repatriați din
Transnistria, celor eliberați din lagăre și închisori, celor întorși de la munca
obligatorie, refugiaților din Ungaria și Polonia, unor spitale și aziluri de
bătrâni, pentru sprijinirea familiilor paupere.
Activitatea lui American Joint Distribution Committee

Distribuiri de ajutoare efectuate în noiembrie 1944
Comitetul lui American Joint Distribution Committee din România

de sub președinția dlui dr. W. Filderman, care lucrează pe lângă Crucea Roșie
Internațională, a distribuit în cursul lunii noiembrie 1944 suma de 685.710.356
lei, ce i-a fost pusă la dispoziție prin Comitetul Crucii Roșii Internaționale
precum urmează:
1) Lei 246.912.396
Au fost întrebuințați pentru cumpărarea de materiale și confecționarea
de îmbrăcăminte și rufărie pentru repatriații din Transnistria, cei eliberați din
închisori și lagăre pentru motive politice, precum și cei întorși de la munca
obligatorie.
275
Materialele au fost cumpărate de o comisie compusă din dnii Beico

Goldenberg, Leo Gheller și Ciuraru.
Confecționarea a fost efectuată prin scoaterea la licitație publică de o comisie
compusă din dnii Goldenberg, Iosef Kandel, dr. O. Meller, dr. Aizic Pollak, tatăl
M. Sărățeanu și S. Schnap.
2) Lei 3.200.000
Au fost întrebuințați pentru echiparea și întreținerea a 360 orfani repatriați
din Transnistria și aflați în București. Sumele au fost puse la dispoziția „Eforiei
Copilului”, compusă din doamnele: Rose dr. Perlberger, Schwefelberg și Anderman
și din dnii: dr. Cornel Iancu, Feldstein și Saltzman.
3) Lei 239.358.349
Au fost întrebuințați pentru echiparea și întreținerea unui număr de 5.500
refugiați din Ungaria, din câmpul de concentrare din Bor70 (Serbia) – cărora
guvernul le-a permis intrarea în țară în urma demersurilor dlui dr. W. Filderman –
și din Transilvania de Nord, aflați la București, Brașov, Timișoara și Arad.
Sumele au fost puse la dispoziția comitetului compus din dnii: Philip von
Freudiger, dr. E. Marton, Alexandru Abeles, dr. Carol Mozes, dr. Iosef Bornstein,
Franz Gold și Samuel Nirenfeld.
4) Lei 38.277.447
Au fost întrebuințați pentru echiparea și întreținerea unui număr de 2.000
refugiați din Polonia și alte țări. Sumele au fost puse la dispoziția Comitetului
compus din dnii dr. Bielevici și Vulcan.
5) Lei 7.371.587
Au fost vărsați în numerar pentru 1.863 refugiați și eliberați din închisori și
lagăre pentru motive politice.
6) Lei 11.878.000
Au fost întrebuințați pentru întreținerea a 1.963 refugiați, prin comitetul
compus din dnii dr. M. Zimmer, Salo Schmidt, N. Clipper, S. Selbel, Wolf
Summer, dr. L. Dische, Herman Peltz și dr. Schauer.
7) Lei 88.712.577
Au fost întrebuințați pentru ajutorarea Comunităților din țară.
În afară de aceste ajutoare excepționale – și din aceleași cauze – Comitetul lui
American Joint Distribution Committee a mai vărsat Comunității din București
o sumă de lei 20.000.000 pentru ajutorarea a diverse instituții și anume:
lei 4.000.000
pentru amenajarea Spitalului „Caritas Noua Maternitate”;
70. Referirea se face la detașamentul de muncă obligatorie, trimis de Ungaria hortistă în minele de cupru din
localitatea respectivă, unde s-a lucrat în condiții de extenuare fizică. Supraviețuitorii detașamentului s-au refugiat
în România după 23 august 1944.
276
DOCUMENTE
lei 2.000.000
pentru aprovizionarea cu alimente și combustibil a Spitalului;
lei 500.000
pentru acțiunea medicală preventivă;
lei 1.000.000
pentru Azilul de Bătrâni;
lei 1.000.000
pentru înființarea unei ceainării populare;
lei 10.000.000
pentru sprijinirea familiilor paupere;
lei 1.500.000
pentru societatea „Alinarea” cu destinația de a procura alimente bolnavilor
de piept.
După cum am arătat în numărul precedent, în București, afară de
echipamentele confecționate și distribuite, s-au mai pus la dispoziția Comunității
din București material pentru echiparea a 5.000 persoane și anume 14.250 metri
postav; 4.111,70 metri „Bolgard” și 6.875,78 metri „Sibi” pentru căptușeli. Aceste
materiale și diferite altele au costat 70 de milioane lei, urmând ca confecționarea
să fie efectuată din contribuțiile locale.
Constatând însă că din cauză că timp de patru luni nu s-au încasat contribuții și
că un număr considerabil de evrei din alte localități îngreunează sarcina Comunității,
s-a aprobat un avans de 25.000.000 lei pentru confecționarea celor 5.000 echipamente.
Este deci vorba despre un avans asupra sprijinului viitor, așa încît dacă evreii din
București ca și cei originari din alte localități, dar astăzi în București, nu-și vor face
datoria către obște NUMEROASE INSTITUȚII, SPITALE, ȘCOLI, AZILE ȘI
CANTINE VOR FI ÎNCHISE, SPRE RUȘINEA EVREILOR DIN BUCUREȘTI.
93
1945, februarie 25, București. Adresa conducerii Joint pentru România

prin care Comunitatea Evreilor din Ginta, Plasa Holod, județul Bihor, este
anunțată că i s-a expediat prin cec poștal sprijinul pe luna februarie.
277
25 februarie 1945
Privește: acțiunea de ajutorare a pauperilor
Către: Comunitatea Evreilor din Ginta

Plasa Holod, Județul Bihor
În urma cererii ce ne-a adresat Comitetul de Asistență pentru Ardeal și

Banat, prin președintele său, Secțiunea noastră reia legăturile directe de ajutorare
cu Comunitățile sprijinite din Ardeal și Banat, acesta numai provizoriu, până la
soluționarea de către conducerea Centralei a cererii prezentate de zisul Comitet,
prin care propune dizolvarea sa și revenirea la sistemul inițial de ajutorare directă
a unităților de către Secțiunea noastră.
În consecință v-am expediat, cu cecul poștal nr. 15 din 17/II (carn. 23), suma de:
lei 135.000 (una sută trei zeci și cinci mii)
reprezentând sprijinul nostru majorat pe luna februarie a.c. și urmează
ca să ne restituiți neîntârziat alăturata chitanță dublă, timbrată și semnată de
reprezentanții legali ai Comunității dvs.
Ținem să vă atragem atențiunea că condiția esențială pentru ca să puteți
continua a vă bucura de sprijinul nostru este de a vă conforma întocmai și la timp
dispozițiunilor noastre.
Lucrările noastre și repartizarea sprijinului pentru toată țara cer neapărat
ca rapoartele asupra activității lunare de asistență a fiecărei Comunități să ne
fie expediate cel mai târziu până la 5 ale fiecărei luni pentru activitatea și datele
lunii precedente.
Cunoașteți această cerere a noastră și este și în interesul dvs. să vă conformați
întocmai.
Veți ști că până la 10 ale fiecărei luni distribuim alocația bugetară pe acea lună.
Astfel fiind, vom fi nevoiți să scoatem din programul lunar respectiv unitățile
ale căror rapoarte nu ne vor fi sosit până la 10 ale lunii, utilizând disponibilul
pentru nevoile presante și neprevăzute ce ni se semnalează permanent.
De asemenea, vă rugăm să completați cu cea mai mare atențiune și grijă
toate rubricile tuturor formularelor de raport, cunoscând că de exactitatea datelor
răspunde președintele Comunității, al Secțiunii de asistență a acelei Comunități
și președintele Oficiului Județean.
Șeful Secțiunii Secretar

Dr. A. Radovici dr. E. Costiner
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 10781/1, f. 480.)
278
DOCUMENTE
94
1945, aprilie 13, București. Cerere adresată de Comitetul Joint din România,
către ministrul Sănătății și Ocrotirilor Sociale. Se solicită aprobare pentru
importul unor medicamente și narcotice necesare combaterii tifosului
exantematic.
13 aprilie 1945
Operă de ajutorare din fondurile

Nr. 440
Domnule Ministru,
În numele organizației American Joint Distribution Committee, avem
onoare a vă ruga să binevoiți a ne acorda cuvenita încuviințare pentru importul
unor medicamente și narcotice pentru combaterea tifosului exantematic ce ne
sosesc prin Istanbul.
Pentru aceste medicamente am obținut autorizația de import nr. 003955 din
28/II/ 1945 a Ministerului Economiei Naționale, după care alăturăm copie, fiind
necesară însă și aprobarea Departamentului dvs., potrivit convenției internaționale.
Primiți, vă rugăm, Domnule Ministru, încredințarea deosebitei noastre
considerațiuni,

Comitetul pentru România
Dr. W. Filderman, Președinte
Dr. E. Costiner
Domniei-Sale, Domnului Ministru al Sănătății și Ocrotirii Sociale
București
279
95
1945, aprilie 28, București. Adresă prin care Comisia specială pentru asistența
deportaților repatriați din cadrul Federației Uniunilor de Comunități Evreiești
(FUCE) este informată despre condițiile în care JDC acceptă să acorde sprijin
foștilor deportați. Ajutorul acordat este condiționat de modul în care evreii din
România își fac datoria. Întreținerea refugiaților străini și a orfanilor întorși
din Transnistria este acoperită exclusiv din fondurile JDC.
28 aprilie 1945

Nr. 572
Către: Federația Uniunilor de Comunități
Loco
Comisiunea specială pentru asistența deportaților repatriați
Prin adresa dvs. din 24 crt. ne cereți să expediem Comisiunei Mixte de la punctele
respective de frontieră diverse sume de bani pentru ajutorarea foștilor deportați ce se
repatriază, adăugând că veți contribui și dvs. la aceste fonduri după ce se vor încasa
sumele ce au fost subscrise în acest scop și care se cifrează la cca lei 100.000.000.
Drept răspuns, avem onoarea a vă arăta că sarcina ajutorării celor ce se
repatriază aparține obștei evreiești din țară și că ele incumbă obligațiunea de a
trimite fonduri acolo unde nevoia cere.
De altfel, diversele organizații evreiești au hotărât să secondeze organele
guvernului în această operă.
În ceea ce privește American Joint Distribution Committee, el este chemat
să sprijine această acțiune, în măsura în care nevoile n-ar putea fi împlinite prin
strădaniile Obștei evreiești din țară.
Având în vedere importanța deosebită a acestei acțiuni, noi am trimis din
vreme delegați la fiecare din punctele de frontieră, cu însărcinarea de a interveni
acolo unde și în măsura în care va fi nevoie.
După informațiunile noastre, guvernul român a alocat și trimis până acum lei
170.000.000 la cele patru puncte de trecere.
Noi am pus până în prezent la dispoziția delegaților noștri lei 107.000.000
(una sută șapte milioane).
280
DOCUMENTE
Organizațiile evreiești din țară însă n-au întreprins până în prezent nimic,
afară de colecta de fonduri inițiată de Federația Uniunilor de Comunități
prin Comisiunea dvs. specială, colectă la care s-a subscris până în prezent lei
100.000.000 (una sută milioane).
Această colectă urmează a fi intensificată pentru a se realiza un fond de cel
puțin un miliard.
În baza datelor ce vor furniza Comunitățile în raza cărora se așază repatriații,
trebuie să se întocmească un program de ajutorare care cuprinde trei categorii:
1) întreținerea celor pauperi;
2) echiparea lor;
3) procurarea unor sprijine reconstructive.
Valoarea acestei acțiuni depinde de datele ce se vor furniza. La această acțiune,
American Joint Distribution Committee va participa în măsura în care evreii din
țară vor fi dovedit că își fac datoria.
Același procedeu se impune și pentru celelalte categorii care așteaptă ajutor, și
anume: evreii evacuați din sate și târgușoare71 și cei ce au muncit în detașamentele
exterioare de MO [muncă obligatorie]. Am enumerat mai sus numai parte din
capitolele de asistență ce trebuie să ocupe Conducerea Obștei Evreiești.
Am lăsat deocamdată deoparte capitolele refugiaților străini și ale orfanilor
repatriați din Transnistria, care continuă a fi acoperite numai din fondurile noastre.
Am dori să aflăm că Secțiunea de Asistență a Federației Uniunilor de
Comunități și Uniunii Comunităților Evreiești72 a întocmit planul general al
acțiunilor de ajutoare arătate mai sus și, cunoscând elementele de buget, să avizăm
asupra sprijinului nostru în măsura în care sprijinul nostru urmează a completa
fondul realizat prin contribuțiile și colectă specială73.
Cu stimă,
Dr. E. Costiner
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14443, f. 183, 184.)
71. Conform Ordinului Ministerului de Interne nr. 4147, din iunie 1941, dat din dispoziția conducătorului
statului, toți evreii din mediul rural și semiurban au fost concentrați în capitalele de județ.
72. Referirea se face la Uniunea Comunităților Evreiești din Vechiul Regat.
73. La 28 mai 1945, FUCE înștiințează Comitetul din România al JDC că a primit fondurile puse la dispoziție
prin Crucea Roșie Internațională (7.136.000 lei) pentru a fi distribuite refugiaților din Ungaria și celor veniți din
lagărele din Polonia (ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 11389, f. 1).
281
96
1945, mai 5, București. Adresă prin care Gruparea Democratică a Evreilor din
județul Someș este înștiințată că JDC a aprobat acordarea unui sprijin unic
în valoare de 60.000 de lei pentru 59 de persoane din județ. Astfel de ajutoare
sunt alocate doar celor reveniți din detașamentele de muncă obligatorie. Foștii
deportați urmează să fie ajutați din alte surse.
5 mai 1945

Nr. 620
Către: Gruparea Democratică a Evreilor din Județul Someș
Dej
Privește: sprijinul unic AJDC de lei 60.000
La stăruința delegatului dvs., domnul dr. Rosenthal Ludovic, am aprobat plata

sprijinului unic de lei 60.000 – pentru un număr de 59 de persoane, îndreptățite
la această donație și specificate în alăturata anexă.
Pentru plata acestei donații v-am remis prin:
Banca Ardeleană Cluj, pentru gruparea dvs., prin domnul dr. Rosenthal
Ludovic, suma de:
lei 3.540.000 – (trei milioane cinci sute patru zeci mii)
echivalentul a 59 ajutoare, câte lei 60.000 – fiecare.

Aici alăturat vă remitem chitanță dublă, pe care vă rugăm a ne-o returna cu
întoarcerea curierului, semnată și prevăzută cu ștampila instituției dvs.
Am luat cunoștință de obligațiunea luată de delegatul dvs. de a marca actele
militare tuturor acestor persoane, pentru a nu se mai putea prezenta la plată cu ele
în altă localitate.
Cei în drept vor semna de primire și în tabelele nominale întocmite în trei
exemplare, din care unul ni-l veți remite nouă, unul delegatului nostru special la
Cluj și unul îl veți păstra în arhiva dvs.
Spre orientarea dvs., aceste ajutoare se vor acorda pe viitor numai celor întorși
din detașamentele de muncă, cei veniți din deportare urmând a fi asistați cu alte
mijloace, conform instrucțiunilor ce s-au dat Uniunii Grupărilor Democratice
282
DOCUMENTE
Evreiești din Cluj, căreia i s-a încredințat acțiunea de asistență privind persoanele
din această ultimă categorie.
Cu toată stima,
Dr. E. Costiner
97
1945, mai 18, București. Adresă către Comunitatea Evreilor din Fălticeni, prin
care se răspunde la solicitarea unui sprijin din fondurile JDC pentru reclădirea
și utilarea spitalului și a băii evreiești din localitate. Acordarea sprijinului se
condiționează de contribuția coreligionarilor cu stare din localitate.
18 mai 1945
Nr. 709

Către: Comunitatea Evreilor din Fălticeni
Prin domnii: dr. Ștrul Schwartz, președinte, și Marcu Segal, membru al

Comunității Evreilor din Fălticeni, primim cererea dvs. de a sprijini acțiunea de
reclădire și utilare a spitalului evreiesc și băii evreiești din localitate.
Ne dăm seama de importanța acestor opere sociale și, încă din luna ianuarie,
am acordat sprijinul nostru, și anume:
lei 150.000 – pentru spital
lei 500.000 – pentru baie
Regretăm a nu putea lua în considerare noua cerere a dvs., deoarece am
constatat că evreii din Fălticeni cu stare și unii chiar foarte bogați nu înțeleg să
pună umărul, ci se mulțumesc să se adreseze numai evreilor americani.
Vă rog să binevoiți a le pune în vedere, atât celor ce se află în Fălticeni, cât și
celor ce s-au stabilit în București, că este inadmisibil să se ceară evreilor americani
să sprijine acoperirea nevoilor de tot felul ale evreilor din țară, dacă coreligionarii
cu dare de mână ale acestora din urmă nu-și fac datoria.
Ar fi și nedrept și nesocial.
283
Suntem dispuși a completa sprijinul nostru precedent în măsura în care veți

fi colectat de la membrii avuți ai obștei dvs. contribuțiile lor la cele două opere
importante de asistență.
O sumă egală cu aceea pe care o veți colecta vă stă de îndată la dispoziție.
Cu deosebită stimă,
Dr. E. Costiner
98
1945, mai 18, București. Adresă prin care organizația „Antal Márk” din Cluj este
înștiințată că din fondurile JDC i s-a acordat un nou sprijin de 4 milioane lei.
18 mai 1945
Nr. 708

Către: Organizația „Antal Márk”

pentru apărarea intereselor studenților evrei din Cluj
Privește: sprijinirea acțiunii de susținere a studenților evrei din Cluj
Am primit raportul din 19 aprilie a.c. asupra activității dv. și, la cererea ce ne-
ați făcut, vă acordăm un nou sprijin de
lei 4.000.000 (patru milioane)
având în vedere elementele ce ne-au servit de bază la sprijinul precedent.
Suma a fost remisă telegrafic prin BNR la Cluj pe numele dlui dr. Andrei
Merovicz, președintele Comitetului dvs. executiv. Domnia sa ne-a semnat chitanța
provizorie și vă rugăm să ne trimiteți pe calea cea mai rapidă alăturată chitanță
dublă, semnată și prevăzută cu ștampila instituției dvs.
Așteptăm raportul dvs. asupra întrebuințării sumei de mai sus.
Cu stimă,
Dr. E. Costiner
284
DOCUMENTE
99
1945, mai 21, București. Adresă prin care Comitetul pentru distribuirea de
ajutoare refugiaților evrei din Polonia este înștiințat că s-a aprobat evreilor
polonezi aflați pe teritoriul Ardealului de Nord să obțină din depozitul JDC
îmbrăcămintea solicitată.
21 mai 1945
Nr. 731

Către: Comitetul pentru distribuirea de ajutoare refugiaților evrei din Polonia

Loco
Privește: rufăria pentru refugiații polonezi aflați în Ardealul de Nord
La cererea dvs., vă predăm din depozitul nostru o cantitate de:

500 cămăși și 500 perechi indispensabili,
pentru nevoile refugiaților polonezi așezați în diverse localități din Ardealul
de Nord.
Distribuirea se va face pe bază de tabele nominale cuprinzând următoarele rubrici:
Numele și prenumele, locul și data nașterii, domiciliul antebelic, profesiunea,
după care semnează de primire fiecare în dreptul numelui său.
Tabelul de distribuire se intitulează:
Tabel de efecte distribuite refugiaților polonezi, puse la dispoziție de American
Joint Distribution Committe prin Comitetul Internațional al Crucii Roșii
La finele fiecărui tabel se încheie un proces-verbal de distribuire semnat de
acei care au făcut această distribuire.
Veți binevoi a ne prezenta neîntârziat tabelul privind distribuirea efectelor ce
vă predăm azi74.
Cu deosebită stimă,
Dr. E. Costiner

74. Conform unei adrese către Comitetul Internațional al Crucii Roșii din Budapesta, din 3 mai 1945, JDC
a sprijinit în general refugiații evrei din Ungaria, Cehoslovacia, Iugoslavia, Transilvania de Nord, ajunși în
România din lagărele naziste de exterminare. Ajutorul acordat între 1 noiembrie 1944 și 31 martie 1945 a
asigurat întreținerea, îmbrăcarea și deplasarea lor (ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14443, f. 145).
285
100
1945, mai 22, București. Adresa conducerii Joint pentru România către azilul
de bătrâni din Galați. S-a aprobat suma de 2.000.000 de lei pentru lucrările
urgente de reparații, utilare și amenajare a azilului.
22 mai 1945
Nr. 746
Azilul de bătrâni, Galați
Dnii Ioseph Löwensohn și Ary Kleiner s-au prezentat la noi pentru a susține,
în numele eforiei dvs., cererea unui sprijin excepțional pentru lucrările urgente de
reparații, utilare și amenajare a azilului dvs.
Din examinarea datelor rezultă că o sumă de lei 5.000.000 – este indispensabilă
și urgent necesară în acest scop și, în urma angajamentului luat în numele dvs. de
dnii Löwensohn și Kleiner de a obține prin contribuții de la sprijinitorii dvs. suma
de lei 3.000.000 – (trei milioane), am hotărât a vă acorda un sprijin de
lei 2.000.000 – (două milioane).
Această sumă a fost încredințată dlor de mai sus, care ne-au semnat chitanța
provizorie și vă rugăm să ne restituiți alăturat chitanță dublă, semnată de
reprezentanții instituției dvs. și prevăzută cu ștampila dvs.
La finele fiecărei luni ne veți înainta câte un raport detaliat asupra lucrărilor
și amenajărilor făcute și a costurilor.
Veți arăta în ce proporție totalul cheltuielilor lunare a fost acoperit din
contribuțiile obținute și din sprijinul nostru.
Acordându-vă dintr-o dată acest sprijin, înțelegem că azilul va fi cât mai
repede reparat și pus în plină funcțiune. Odată cu raportul asupra lucrărilor ne
veți înainta și unul asupra cheltuielilor de întreținere, cu arătarea numărului total
de bătrâni adăpostiți (bărbați, femei).
Cu stimă,
Dr. E. Costiner
PS: În urma celor survenite, suma de mai sus se expediază telegrafic prin
BNR la adresa dlui Ioseph Löwensohn.
286
DOCUMENTE
101
1945, mai 22, București. Adresa conducerii Joint pentru România către spitalul
israelit din Galați. Se comunică acordarea sumei de 6.000.000 de lei pentru
lucrările urgente de reparații, utilare și amenajare a spitalului.
22 mai 1945

Nr. 741
Spitalul Israelit, Galați
Domnii Ioseph Löwensohn și Ary Kleiner s-au prezentat la noi pentru a

susține, în numele eforiei dvs., cererea unui sprijin excepțional pentru lucrările
urgente de reparații, utilare și amenajare a spitalului dvs.
Din examinarea datelor rezultă că o sumă de lei 12.000.000 este indispensabilă
și urgent necesară în acest scop și, în urma angajamentului luat în numele dvs. de
dnii Löwensohn și Kleiner de a obține prin contribuții de la sprijinitorii instituției
dvs. suma de lei 6.000.000 (șase milioane), am hotărât a vă acorda un sprijin egal.
Suma de
lei 6.000.000 (șase milioane)
a fost încredințată dlor mai sus menționați, care ne-au semnat chitanța
provizorie și vă rugăm să ne restituiți alăturata chitanță dublă, semnată și prevăzută
cu ștampila instituției dvs.
La finele fiecărei luni ne veți înainta câte un raport detaliat asupra lucrărilor
și amenajărilor făcute și a costului lor.
Veți arăta în ce proporție totalul cheltuielilor lunare a fost acoperit din
contribuțiile obținute și din sprijinul nostru.
Acordându-vă dintr-o dată acest sprijin, înțelegem ca spitalul să fie cât mai
repede reparat și pus în plină funcțiune.
Odată cu raportul lunar asupra lucrărilor ne veți înainta și unul asupra
cheltuielilor de întreținere, cu arătarea numărului total de bolnavi spitalizați, al
acelora prezentați la serviciul de contabilitate, precum și proporția de evrei la
ambele categorii.
Cu stimă,
Dr. E. Costiner
287
PS: În urma celor survenite, suma de mai sus se expediază telegrafic prin BNR la
adresa dlui Ioseph Löwensohn.
102
1945, iunie 8, București. Adresa FUCE către Comunitatea Evreilor din

București. Se comunică hotărârea JDC privind acordarea sumei de 30.000.000
de lei ca ajutor pentru Comunitate, ca să poată plăti salariile funcționarilor,
profesorilor și pensionarilor pe luna mai 1945.
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din România
Nr. 2288
Onor.
Comunitatea Evreilor din București
Avem onoare a vă comunica – în copie – adresa nr. 972 a Comitetului pentru

România a Jointului prin care ni se face cunoscută hotărârea de a ni se da suma
de 30.000.000 (treizeci milioane) lei ce am cerut pentru a pune Comunitatea
Evreilor din București în putința de a plăti salariile funcționarilor, profesorilor
și pensionarilor pe luna mai 1945, sub formă de avans din subvențiile viitoare ce
ni se vor acorda pentru diversele opere și instituții de asistență ale Comunității
Evreilor din București.
Cu toată stima,
Președinte Secretar General Secretar General Adj.

Dr. W. Filderman av. L. Șaraga O. David
(ACSIER, Fond VII, dosar nr. 98/1945, f. 373.)
288
DOCUMENTE
103
1945, iulie 17, București. Notă informativă despre hotărârea JDC de a strânge
fonduri mai mari pentru România în vederea ajutorării foștilor deportați care
trec prin această țară și pentru sprijinirea emigrării.
17 iulie 1945
Notă
După știri sosite la reprezentanța Jointului din România, se arată că Jointul din
America a hotărât să activeze mai intens ca până în prezent, în vederea strângerii de
fonduri, ce urmează a fi trimise în Europa și mai ales în România, pe unde se scurge
aproape majoritatea evreilor ce au fost deportați în diferite lagăre naziste.
Jointul a promis că va mări cota pentru România, mai ales că de aici se vor
face cât de curând și emigrări.
AGA
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 11425, vol. 2, f. 9.)
104
1945, august 6, București. Nota Inspectoratului de Siguranță al Capitalei

privind înființarea în țară a 12 Cooperative de „Credit Mărunt”, inclusiv în
Capitală. Scopul acestor cooperative sprijinite de JDC reprezintă ajutorarea
populației evreiești, în special a meseriașilor, în refacerea lor economică.
6 august 1945
AGA
Notă
S-au înființat în țară un număr de 12 Cooperative de Credit Mărunt, în vederea

refacerii economice a populației evreiești. Aceste cooperative au sprijinul Jointului.
În curând va lua ființă și în Capitală o astfel de cooperativă. Se vor acorda
credite în special meseriașilor evrei, care au nevoie de refacerea atelierelor ce le-au
fost luate de legionari, precum și a mașinilor de cusut rechiziționate de fostul guvern
Antonescu și care nu le-au fost nici restituite și nici despăgubite până în prezent.
289
105
1945, noiembrie 4, București. Adresă în numele reprezentantului Statelor Unite

în România, Roy M. Melbourne, către Vasile Stoica, ministru plenipotențiar,
secretar general al Ministerului Afacerilor Străine. Se solicită aprobare
pentru stabilirea lui Bertrand Jacobson, cetățean american, în București, ca
reprezentant special al JDC în România. În această calitate, el va conduce
îndeplinirea programului de ajutorare a diferitelor instituții subvenționate de
comunitățile evreiești din România.
4 noiembrie 1945
Misiunea Statelor Unite

Stimate Domnule Stoica,

Cred că sunteți informat că Comitetul American pentru Distribuție75 în
România, a desfășurat un program intens pentru ajutorarea diferitelor categorii
de evrei, care au suferit în mod serios sub regimul lui Antonescu și mai ales acei
care au fost deportați.
Zeci de mii din acești oameni nenorociți, dintre care mulți se reîntorc acum
din deportare, sunt lipsiți de hrană și îmbrăcăminte; mulți sunt bolnavi și sunt
îngrijiți în spitalele finanțate de Comitetul American pentru Distribuție.
În timpul războiului, Comitetul American pentru Distribuție a fost nevoit,
pentru a-și putea îndeplini activitatea sa în România, să se pună sub protecția
Crucii Roșii Internaționale, deoarece altfel nu ar fi putut să-și desfășoare
activitatea de ajutorare.
Comitetul American pentru Distribuție a numit ca delegat special pentru
România pe dl S. Bertrand Jacobson, cetățean american, căruia misiunea noastră îi
va da tot sprijinul său pentru ca d-sa să poată îndeplini însărcinarea pe care o are.
Misiunea a fost rugată să facă intervențiile necesare pe lângă dvs. pentru a
obține permisia din partea autorităților oficiale românești, astfel ca dl Jacobson să fie
autorizat să-și desfășoare toată activitatea sa ca reprezentant special al Comitetului
American pentru Distribuție în România. În această calitate, dl Jacobson va
conduce în numele Comitetului American de Distribuție îndeplinirea programului
pentru ajutorarea diferitelor instituții subvenționate de Comunitățile evreiești din
România. Astfel, se consideră că însărcinarea d-sale va fi în acord cu interesele țării.
75. Reprezintă traducerea în limba română a titulaturii organizației Joint Distribution Committee, care nu este
uzuală. Precizarea se referă la toate cazurile în care în text se folosește această traducere.
290
DOCUMENTE
Având în vedere cele de mai sus, se speră că se va putea obține autorizația

necesară pentru dl Jacobson să-și poată desfășura toată activitatea sa; de asemenea,
un răspuns rapid va fi apreciat.
Primiți ...
Pentru Reprezentantul Statelor Unite în România

Roy M. Melbourne
106
1945, noiembrie 4, București. Notă semnată de către Lascăr Șaraga, secretarul

general al FUCE, în legătură cu o măsură adoptată de JDC, fără informarea
Federației. Se subliniază principiul de colaborare cu Uniunile de Comunități
Evreiești, fiind singurele organe reprezentative legale ale acestei populații.
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din România

Secretar General
București, 4 noiembrie 1945

Str. Dim. Racoviță 8
Notă referitoare la Joint
În numărul datat 1 noiembrie a.c. al Buletinului cotidian al Agenției de

Presă ARIP, citesc că Secțiunea din România a lui American Joint Distribution
Committee a creat un Consiliu Sanitar în care figurează și dl dr. Palade, ca
reprezentant al Federației UCE. Știrea, desigur în ce privește numele, mi-e de
altfel, necunoscut – este, vădit eronată.
În ce privește ideea consiliului în sine, organism util și observația pe care o
transmit pe această cale dlui președinte, dlui vicepreședinte al Federației UCE și dlor
președinți ai Secțiilor de Asistență Socială a Federației, a Uniunii Comunităților
Evreiești din Vechiul Regat și a Secțiunii Speciale pentru Asistența Deportaților
Repatriați. Observația, conformă cu opinia mea exprimată într-o ședință plenară
recentă a tuturor Secțiunilor de mai sus, care a întâmpinat exprimarea aceleiași
opțiuni din partea tuturor celor prezenți, a fost și este că opera de asistență socială
(sanitară, vestimentară, financiară, de refacere etc.) trebuie să se facă numai prin
291
conlucrarea Jointului cu Federația UCE din România – respectiv prin intermediul

și prin organele Uniunilor de Comunități Evreiești, acestea fiind numai organele
reprezentative legale ale populației evreiești, conducătorii lor reprezentând toate
categoriile de evrei, dar în același timp în aceste organisme (de la Comunitate,
prin Uniunile de Comunități la Federație) realizându-se, cel puțin într-un mod
satisfăcător, unitatea evreiască, pentru coordonarea, controlul și aplicarea comună
a tuturor problemelor evreiești și soluțiunilor posibile.
Lucrările Jointului, fie prin organismele locale proprii, fie direct prin intermediul
Comunităților – din diverse puncte ale țării –, constituie nu numai o abatere de la
normele care se pot considera, le cer și doresc donatorii de dincolo de Ocean, nu
numai o desconsiderare până la jignire a fondurilor legale evreiești, dar ceea ce este
mai decisiv o promovare a anarhiei în viața obștei evreiești din România.
Secretar-General
Av. L. Șaraga
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 69.)
107
1946, ianuarie 9, București. Adresa ministrului Afacerilor Străine către ministrul

Afacerilor Interne. Cere aprobare pentru funcționarea organizației JDC în
România sub conducerea lui Bertrand Jacobson, cetățean american. Se dorește
continuarea operei de asistență pentru evreii repatriați, cât și pentru evreii săraci
din România. Se va lucra independent de Crucea Roșie Internațională.
9 ianuarie 1946
Ministerul Afacerilor Externe

Nr. 586
Domnule Ministru,
Ca urmare la adresa mea nr. 29834 din 15 noiembrie 1945, prin care vă
aduceam la cunoștință că Reprezentanța Politică a Statelor Unite ale Americii de
Nord intervenea pentru a se acorda încuviințarea ca American Joint Distribution
Committee (Comitetul American pentru Distribuirea de Ajutoare) să funcționeze
în țară sub conducerea dlui S. Bertrand Jacobson, cetățean american, venit în
292
DOCUMENTE
acest scop în România, am onoare a vă ruga să binevoiți a-mi comunica cât mai
neîntârziat și încuviințarea departamentului dvs.
Comitetul American pentru Distribuirea de Ajutoare își propune să continue
opera de asistență pentru evreii repatriați, precum și pentru evreii săraci din
România. Acest Comitet va lucra independent de Crucea Roșie Internațională,
care se ocupa până acum de aceste probleme în România sub denumirea „Secțiunea
Ajutoare A”.
Aici alăturat vă trimit traducerea în limba română a scrisorii Reprezentanței
Politice a Statelor Unite adresată dlui Vasile Stoica, ministru plenipotențiar,
secretar general al Ministerului Afacerilor Străine.
Primiți vă rog, domnule ministru, asigurarea înaltei mele considerațiuni.
Ministrul Afacerilor Străine

I. Magheru
Consilier de Legațiune
Director Adjunct
Directorul Politic
M. Stroe
Secretar de Legațiune
Domniei Sale,
Domnului Ministru al Afacerilor Interne
108
1946, ianuarie 14, București. Adresa Direcției Generale a Poliției către Bertrand
Jacobson, delegat oficial al JDC în România, prin care este anunțat că Ministerul
de Interne a aprobat funcționarea JDC în România sub conducerea sa.
Ministerul Afacerilor Interne

Direcțiunea Generală a Poliției
Nr. 35940 – S din 14 Ianuarie 1946
Domnului S. Bertrand Jacobson

Str. Eremia Grigorescu, nr. 16
Loco
293
Avem onoare a vă aduce la cunoștință că Domnul Ministru al Afacerilor

Interne a aprobat funcționarea în țară a American Joint Distribution
Committee (Comitetul American de Distribuții de Ajutoare) sub conducerea
Domniei Voastre.
Director General
109
1946, iulie 15, București. Adresa conducerii Joint pentru România către
Gimnaziul Industrial „Ciocanul”. Se comunică suma aprobată pentru bugetul
de întreținere al internatului pe luna iulie a anului 1946.
15 iulie 1946
Nr. 4804
Onor. „Ciocanul” Gimnaziul Industrial
Loco
Calea Dudești nr. 127
Privește: sprijinul pentru bugetul de întreținere al internatului școlii
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 800 din 5 iulie a.c., împreună cu proiectul
bugetului de întreținere al internatului școlii pe luna iulie a.c.
După examinarea proiectului, am hotărât a acorda un sprijin în sumă de lei
16.700.000, repartizat pe capitole astfel:
– hrana copiilor (110×31×4.000)………………………. lei 13.640.000
– salarii…………………………………………………….” 1.360.000
– cheltuieli de întreținere (apă, lumină, diverse)…………..” 500.000
– combustibil………………………………………………” 400.000
– cheltuieli generale……………………………………….” 200.000
– întreținerea efectelor…………….………….....…......….” 500.000
Lei 16.700.000
Din suma de mai sus se scade:
Avans asupra sprijinului ns. (vezi
adresa nr. 4337 din 5/VII)…………………………..lei 8.000.000
294
DOCUMENTE
Din avansul acordat aprovizionărilor de iarnă….......lei 2.000.000

Sold pe iunie a.c….…………………………………lei 17.000 10.017.000
Astfel că mai aveți de primit………………………..lei 6.683.000
Pentru ridicarea sumei de: lei 6.683.000 (șasemilioaneșasesuteoptzecișitreimii).
Veți binevoi a ne prezenta alăturata chitanță, timbrată, semnată de dna Betty
Schwefelberg și Jules Saltzman.
La finele lunii, ne veți înainta raportul de activitate conform normelor în
vigoare.
Cu toată stimă,
p. dr. E. Costiner
M. Rozen H. Herșcovici
110
1946, august 3, București. Raportul Serviciului de distribuire a ajutoarelor

venite din partea JDC. Sunt specificate categoriile de persoane și categoriile
de ajutoare acordate în luna iulie 1946.
Serviciul de Distribuire
București
Calea Moșilor, nr. 128
Raport
În luna iulie 1946 am continuat distribuirea ajutoarelor în bani și efecte. Situația

în cifre se poate vedea din tabloul anexat.
I. Ajutoare bănești
Locul de seamă îl ocupă repatriații din anul 1946. Din această categorie au primit
1.795 persoane suma de .......................................................lei 163.000.000
Din celelalte categorii menționăm:

Ajutor medical lunar s-a distribuit la 130 persoane în suma de.....” 9.350.000
Ajutor excepțional unic pentru restabilirea sănătății a 84 persoane, cu
295
suma de...................................................................................” 20.753.000

Refugiați din diferite țări, 123 persoane cu suma de.....................” 8.513.000
Categoria 1945 în stadiu de lichidare: 111 persoane cu suma de...” 5.550.000
Celelalte categorii primind ajutoare numai în mod excepțional, au mai puțină
importanță.
II. Efecte
După reorganizarea magaziei, s-a început cu distribuirea mai intensă a efectelor

restante.
În luna iulie 1946, s-au distribuit efecte către cca 900 persoane.
București, 3/VIII/1946
111
1946, septembrie 6, București. Notă informativă despre activitatea JDC în

România. Se menționează că, în perioada regimului Antonescu, organizația a
operat sub egida Crucii Roșii Internaționale.
6 septembrie 1946
Notă
Comitetul de Asistență Joint Distibution

Secția România
Sediul Birourilor Str. Italiană, nr. 1
Depozitele de Efecte Cal. Moșilor 128
Organizația americană pentru ajutorarea evreilor și instituțiilor evreiești se

ocupă în special cu asistența evreilor pauperi și foștii deportați.
Conlucrează cu oficiul de emigrare HIAS-HICEM condusă de dl Bertrand
S. Jacobson care este și delegatul american pentru Joint.
Agenția Joint a funcționat în România în timpul regimului dictatorial sub
egida Crucii Roșii, actualmente conlucrează numai informativ76.
76. Se referă la forma de colaborare dintre JDC și CICR, căci, începând din ianuarie 1946, funcționarea legală a
JDC în România a fost aprobată de Ministerul de Interne. Vezi documentul din 14 ianuarie 1946.
296
DOCUMENTE
Birourile sunt împărțite pe servicii și au cca 40 de funcționari:

Serviciul Contabilitate
Secretariat
Statistică
Registratură
Casierie
Depozitul de materiale și efecte:
Conducători:
Bertrand S. Jacobson delegat controlor american
Wilhelm Filderman președinte de onoare
Dr. E. Costiner director general
Dr. M. Zingher membru consultativ
Dr. Cornel Iancu „ „
pt. conf.
112
1946, noiembrie 21, București. Adresa conducerii JDC pentru România, către
Comunitatea Evreilor Ortodocși din Luduș, județul Turda. Se comunică
hotărârea organizației Joint de a acorda evreilor pauperi din localitate un
ajutor în numerar pe timpul iernii.
Comitetul Central de Asistență Joint pentru România

21 noiembrie 1946
Tit.
Comunitatea Evreilor Ort.
Luduș, Județul Turda
Privește: ajutorul de iarnă pentru pauperii bolnavi bătrâni și incapabili de muncă

(luna I-a)
Potrivit comunicărilor făcute prin circulara noastră nr. 9187 din 28 octombrie
a.c., American Joint Distribution Committee a hotărât să acorde pauperilor, pe
timpul iernii, un ajutor în numerar.
Acest ajutor se acordă pauperilor făcând parte din următoarele categorii:
– bolnavi în neputință de a munci;
297
– bătrâni trecuți de 60 de ani, fără vreun ajutor din familie;

– incapabili de muncă din cauză de infirmitate, invaliditate sau alte cauze.
Sprijinul se acordă timp de trei luni și este de lei 150.000 de persoană pe lună.
Distribuirea sprijinului se face pe bază de tabele nominale semnate de primitori,
întocmite în dublu exemplar conform formularului model anexat prezentei.
La finele tabelelor se încheie un proces-verbal semnat de reprezentanții legali
ai Comunității dvs., prin care se constată operațiunea și data distribuirii, numărul
primitorilor și suma totală distribuită.
Un exemplar din aceste tabele ni se înaintează până la data de 15 a lunii
viitoare, iar celălalt se va păstra în arhiva dvs.
Având în vedere că din tabelul statistic ce ne-ați înaintat cu adresa dvs. nr. 68,
înregistrat la noi sub nr. 12351/1946, rezultă că în localitatea dvs. se află un număr
de 65 de evrei pauperi din categoriile de mai sus, v-am remis astăzi, prin Banca
Națională a României din Turda, suma de
lei 9.750.000 (nouă milioane șapte sute cinci zeci mii)
reprezentând ajutorul de iarnă pentru luna I-a.
Vă rugăm a ne confirma primirea prin restituirea alăturatei chitanțe în dublu
exemplar, timbrată, semnată de reprezentanții legali ai Comunității și prevăzută
Vă atragem atențiunea că acordarea sprijinului pentru luna următoare este
condiționată de primirea în termenul sus-arătat a tabelelor de distribuire a
sprijinului pentru luna I-a.
Cu toată stima,
Dr. E. Costiner
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 13661/4 f. 388.)
113
1947, ianuarie 18, București. Știre apărută în ziarul Neamul Evreesc despre
ajutorul acordat de JDC evreilor internați de Marea Britanie pe insula Cipru.
Acțiunea de ajutorare a Jointului în Cipru
PARIS – Dl Morris Laub, fost director al Jointului pentru Italia de Nord77, a

părăsit Parisul spre a pleca în insula Cipru, unde va conduce acțiunea de ajutorare
a Jointului american în favoarea evreilor deportați de guvernul britanic.
77. Din sursele arhivei JDC NY, în 1946 Morris Laub a fost director al Jointului în Grecia.
298
DOCUMENTE
Delegatul Jointului va fi asistat de un personal compus din 10 persoane, adică

2 medici, 2 infirmiere, 3 profesori și 3 asistenți sociali care au venit din Palestina.
Pentru a veni în ajutorul celor 6.000 de evrei adăpostiți în Cipru, Jointul
le procură hrană suplimentară, îmbrăcăminte și medicamente și se ocupă de
asemenea și de educația profesională a internaților78.
(Neamul Evreesc, 18 ianuarie 1947.)
114
1947, februarie 1, București. Relatare publicată în ziarul Unirea despre

prezența în București a lui Joseph Schwartz, directorul JDC pentru Europa. La
întâlnirea cu conducerea Comitetului Democratic Evreiesc (CDE) s-a discutat
despre necesitatea subvenționării de către Joint a procesului de restratificare a
populației evreiești. S-a discutat și problema reorganizării Comitetului Joint
pentru România.
Directorul general al Jointului în România
De câteva zile se află în Capitală dl dr. Joseph Schwartz, directorul Executivei

pentru Europa a lui American Joint Distribution Committee79 […]. Pentru a fi
cât mai bine informat și pentru a avea date cât mai precise, dl dr. Joseph Schwartz
a luat contact cu reprezentanții Comitetului Democratic Evreiesc, dnii deputat
Anghel Dascălu, dr. Sandu Lieblich, M. Sărățeanu, B. Feldman, Paul Iscovici și
N. Goldhammer. Reprezentanții Comitetului Democratic Evreiesc au arătat că
una din problemele mai acute este aceea a restratificării […]. Pentru aceasta este
nevoie de ajutoare masive atât pentru școlile profesionale existente, dar mai ales
pentru crearea de noi ateliere și cooperative de producție, în care tineretul nostru
să-și poată găsi locul potrivit pentru a învăța meserie și, în același timp, să-și
poată câștiga existența într-o muncă productivă […]. În ce privește reorganizarea
Comitetului Jointului pentru România, reprezentanții Comitetului Democratic
78. Între anii 1946 și 1948, au fost internați în Cipru de către mandatarii britanici (Marea Britanie deținea mandatul
pentru Palestina) 52.000 de evrei care doreau să emigreze în Palestina, aproape jumătate dintre ei fiind originari
din România. Aceștia au reușit să intre în Eretz-Israel după proclamarea statului, la 14 mai 1948; emigrarea a avut
loc treptat, până în februarie 1949 (vezi Carol Bines, Din istoria imigrărilor în Israel: 1882-1995, Editura Hasefer,
București, 1998).
79. Joseph Schwartz a vizitat în mai multe rânduri România. Conform unei note informative din 9 decembrie
1947, a revenit în România la 1 noiembrie 1947. A vizitat diverse localități din țară; a fost primit de Gheorghe
Gheorghiu-Dej și de Vasile Luca (ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14471, f. 5).
299
Evreiesc au arătat că acest Comitet trebuie să devină mai activ, cu un interes

mai viu pentru refacerea populațiunii evreiești. Asistența sub forma filantropiei
este necontestat un mijloc de ameliorare a suferinței, dar ceea ce se impune este
ca în cadrul reconstrucției țării să se pornească la o acțiune de restratificare și
refacere a acestei populații. Concluzia este că se impune un Comitet activ. Numai
așa ajutorul Jointului va merge direct spre realizări efective care vor contribui
într-o largă măsură la refacerea populației evreiești din România. Domnul
director general al Jointului a admis în total punctul de vedere al reprezentanților
Comitetului Democratic Evreiesc în ce privește ajutorul pentru restratificarea și
refacerea populației evreiești. În ce privește reorganizarea Comitetului Jointului în
România, domnia sa a spus că va mai reflecta și va aviza la timp.
(Unirea, 1 februarie 1947.)
115
1947, februarie 4, București. Adresa Comunității Evreilor din București

către FUCE privind convorbirea delegației Comunității cu Joseph Schwartz,
director al JDC pentru Europa, cu prilejul vizitei sale la București. S-a discutat
despre colaborarea dintre Joint și Comunitate și s-a cerut partciparea unui
reprezentant al Comunității în Consiliul JDC pentru România.
București, 4 februarie 1947

Sectorul 1, str. Sf. Vineri, 19
Nr. 370
Onor. Federației Uniunilor de Comunități

Loco
Cu prilejul vizitei în București a dlui dr. Joseph Schwartz, Președintele

Consiliului pentru Europa al Jointului, Comunitatea noastră, printr-o delegație,
a avut o convorbire cu d-sa în legătură cu colaborarea acestei instituții cu
Comunitatea noastră.
Printre alte lucruri discutate, delegații noștri, care au înmânat și un memoriu
scris dlui Schwartz, au susținut redresarea acestei colaborări pe temeiul principiului
Jointului, care pretutindeni în lume lucrează direct cu Comunitățile, singurele
organizații care dispun de materialul informativ și de controlul asistenței evreiești.
300
DOCUMENTE
Fiind informați că, în urma plecării dlui dr. Joseph Schwartz, Consiliul
Jointului va fi refăcut și lărgit, vă rugăm să binevoiți a ține seama de însemnătatea
Comunității noastre, care înglobează aproape jumătate din populația evreiască a
țării și care posedă cele mai numeroase instituții de asistență, cultură și cult.
Socotim just și util pentru însuși succesul practic al acțiunii Jointului ca
reprezentanți ai Comunității să participe în Consiliul ce urmează a fi organizat în
urma hotărârilor ce se vor lua prin forul dvs.
Așteptăm să ne comunicați răspunsul dvs. și vă prezentăm salutările noastre
devotate.
Secretar General Președinte

Dr. Emil Dorian B. Schnap
(ACSIER, Fond VII, dosar nr. 99, f. 196.)
116
1947, martie 1. Articol publicat de Sandu Lieblich, membru în conducerea

CDE, în ziarul Unirea, despre ajutorul efectiv și imediat în sprijinul
reconstrucției acordat de Joint.
O instituție democratică American Joint Distribution Committee
de dr. Sandu Lieblich
Dacă ne-am propune să examinăm numai sarcinile pe care Jointul le are de

rezolvat în toate colțurile lumii, unde există colectivitate evreiască – și dacă am
voi să urmărim, comparativ, realizările – nu în cadrul unor articole de ziar putem
epuiza problemele.
Proporțiile în care se distribuie contribuțiile evreilor din Statele Unite depășesc
orice buget obișnuit al vreunei organizații și doar Institutul Rockefeller sau Crucea
Roșie din Geneva mai cunoaște asemenea eforturi de-a lungul timpului.
Evident – cu nuanțe diverse. [...]
Cert este că evreii din întreaga lume și în special aceia din țările care au
fost front de război și au simțit întreaga povară a hitlerismului [...], cu întreg
cortegiul de crime, jafuri și discriminări – acești evrei câți au rămas au de astă dată
alături ajutorul material și moral al noii organizații de asistență pe care evreii din
America au constituit-o imediat după trecutul Război Mondial.
301
Pentru unii poate Jointul reușește să fie mai mult ca o altă organizație locală,
un mare sprijin în acțiunea aceasta coordonată și întrucâtva armonizată a virtuții
pe care apostolul o numește „caritate, superioară credinței și speranței” – să
concretizeze ceea ce în termen comun se denumește solidaritate, și care este o
consolare pentru acei încercați de suferințe în viață, o compensare pentru cei slabi,
pentru acei ruinați și care nu-și pot afla o iluzie metafizică sau o promisiune de
bine decât pe celălalt țărm al apei Styxului.
Orice așezare umană a fost într-o mare măsură fondată în și prin
cooperare socială. Dar actuala orânduire a cunoscut o tendință puternică către
descompunerea coordonării care a fost și trebuie să rămână forța societății
civilizate. Pe căi diverse, multiple și contrarii amenință anarhia unora sau a unei
plutocrații care vrea să predomine brutal, să comprime la exces și să subordoneze
colectivitatea săracă și muncitoare.
Împotriva acestei tendințe și pentru ridicarea mulțimilor evreiești – Jointul a
pornit un viguros atac. Fără să rămână simplă acțiune filantropică – compromisă
încercare – la evrei – și fără să vrea și nici să gândească măsurile încercate drept
o salvare totală, o reformă socială sau un panaceu – Jointul încearcă să afle justa
măsură, echilibrul dorit între aceste două mobile, între aceste două forme și pentru
că între acești doi poli ai existenței umane, viața individului și viața colectivității,
este sarcina principală care se ridică în fața noastră, a contemporanilor și cere
soluții – trebuie pe anumite reguli de observații și experiențe să se desfășoare.
Constatărilor din trecut, pericolul unei exagerări a uneia sau a celeilalte din
aceste tendințe – le urmează misiunea de a concilia și a stabili un echilibru.
Individualismul instabil și defectuos – sau reformele radicale sociale care rămân
în competența altei ideologii sociale – își află în asistența socială ajutorul efectiv
și imediat în îndemnul reconstrucției – un câmp de mijloace, necesar populației
evreiești, cu speciale nevoi și caracteristice aspecte, aflate în mediul înconjurător.
Organizație profund democrată – care-și strânge fondurile din aportul
milioanelor de muncitori meseriași, liber profesioniști și negustori strânși din
toate colțurile lumii pe liberul teritoriu al Americii –, Jointul nu înțelege să fie un
instrument pe care să-l utilizeze câțiva filantropi, numai să fie o acțiune inspirată
sau condusă de străini, departe de sufletul și de aspirațiunile mulțimii.
Astfel – s-a pronunțat, în sala Federației Uniunilor de Comunități – doctorul
Schwartz, reprezentantul și directorul pentru Europa al Jointului.
Și la fel a vorbit în fața dlui Președinte al Consiliului dr. Petru Groza, unde
împreună cu dl Jacobson am avut și eu onoarea să-l întovărășesc: „Cea mai mare
bucurie pentru noi, evreii din America, ar fi desființarea Jointului. Ceea ce ar
însemna desființarea mizeriei. Până atunci avem o misiune sacră de îndeplinit
și o operă grea de rezolvat. Pentru aceasta ne străduim în numele ei, facem apel
302
DOCUMENTE
la toate conștiințele. În acest sens înțelegem să adaptăm organismul nostru de

asistență condițiilor speciale ale fiecărei țări și să menținem Jointului calea largă și
luminoasă a democrației sociale, de unde a pornit și spre care se vrea încadrată”.
Prin ce mijloace, cu care elemente, cum organizate?
Propunerile și expunerile marelui nostru prieten ale înțeleptului și bunului
director general, Joseph Schwartz, le vom continua spre a rămâne subiect de
meditare și îndemn de realizare pentru noi toți, răspunzători de bunul renume al
Jointului, cât și de viața și viitorul evreimii.
(Unirea, 1 martie 1947.)
117
1947, martie 22, București. Articol publicat de Sandu Lieblich, membru

în conducerea CDE, în ziarul Unirea, despre programul JDC în România.
Menirea acestei organizații în contextul dat este acordarea unui ajutor
substanțial refugiaților, văduvelor și orfanilor, tuturor celor care au suferit și
au fost victime ale regimului fascist.
Programul Jointului
de dr. Sandu Lieblich
Nimeni n-ar mai îndrăzni astăzi să socoată bagatelă opera de asistență socială.
Toate țările din lume acordă acestei probleme o grijă deosebită și pretutindeni
ființează departamente anume organizate și însărcinate să desfășoare coordonat
munca de asistență socială.
Războiul acesta, cu toate dedesubturile economice, a păstrat un intens aspect
politic și social, care se vrea tranșat printr-o pacificare socială.
De aceea, punctul central al tuturor frământărilor este de esență socială.
Pentru colectivitatea evreiască, mai toate problemele de asistență economică,
politică și socială sunt suspendate și balansează între bunăvoință și posibilitățile
regimurilor democrate și filantropia câtorva înstăriți.
Această pendulare – asociată cu inevitabilele deficiențe ale aparatului
administrativ și climatul mai mult sau mai puțin infectat rămas de pe urma
trecutelor regimuri de teroare – aduce mare nesiguranță în desfășurarea vieții
evreiești și împiedică sau întârzie reconstrucția noastră.
Este nevoie de o acțiune, pe care am caracterizat-o drept etapă de reajustare,
303
de stabilizare – și absolut necesară înaintea epocii de reconstrucție propriu-zise.

Și pentru această etapă este trebuincioasă atenția mărită, grija permanentă și
sistematizată a Jointului.
În această formațiune, spre Joint converg privirile tuturor salvaților din
ghearele lui Hitler, ale tuturor epavelor întoarse din casa morților.
Răsfoiesc înlăcrimat volumul pe care-l editează colectivul de scriitori în
frunte cu Ilya Ehrenburg, asupra uciderilor mișelești ale evreilor de către fasciștii
germani, în timpul războiului de la 1941-1945, în regiunile ocupate, în Uniunea
Sovietică și în lagărele de exterminare. Cartea Neagră strânge între file dureri
și cruzimi, lacrimi și sânge, uciși, martiri – pe care nu le pot cuprinde secolele
de până azi. Este un imens monument funerar, ridicat pe globul pământesc, în
amintirea victimelor noastre și care trebuie să rămână veșnic viu, mereu prezent
nouă și urmașilor noștri – ca un îndemn sever de luptă împotriva concepțiilor
retrograde și șovine și pentru menținerea și întărirea democrației.
Amintirea aceasta impune și o obligație față de cei rămași în viață. Alinarea
tuturor suferințelor și – apoi – după însănătoșirea materială și morală – încadrarea
într-un ritm nou de existență.
Aceasta-i misiunea pe care Jointul vrea s-o îndeplinească – cu ajutorul nostru,
al tuturora – și pe care evreii din America o sprijină, după ce au inițiat-o.
Un sentiment înalt de solidaritate și o datorie, poate, față de noi, cei din
Europa, din partea evreilor plecați de aici, acum multe decenii, de pe urma
persecuțiilor – și care mai păstrează neștearsă amintirea suferințelor îndurate –
chiar după ce au început în America o nouă viață – și desigur o înaltă etică umană
– îndeamnă Jointul să întindă mâna întrajutorării.
Asistența pe care o supraveghează este însă complicată tocmai din pricina
diverselor condiții cărora trebuie să facă față, a specialelor situații din diversele țări
și a multelor categorii cărora se adresează.
Un destoinic aparat de execuție este trebuincios, la care se adaugă controlul
obligatoriu și fără prejudecată. Fiindcă nu este vorba aici numai de repartizarea
unor pachete cu țigări americane, gumă de mestecat sau ciocolată – pe care, apoi,
le află spre cumpărare, în gherete, pe bulevarde, toți îmbogățiții. Pentru o atare
asistență se pot interesa și cointeresa cruciații unor organizații de salon.
Pentru munca în adâncime, pentru ajutorul serios și eficace cu îmbrăcăminte
substanțială și hrană caldă, pentru cantine și cămine, pentru asistarea refugiaților,
a văduvelor și orfanilor – pentru o atare operă trebuie să ființeze Jointul. Defilarea
contribuabililor noștri în fața comisiunilor de impunere ale comunităților n-a
corectat prea mult din sărăcia meșteșugarului sau din egoismul protipendadei –
dispusă numai să ofteze când nu refuză pur și simplu sau insultă.
În fața tribunalului conștiinței evreiești când vor fi chemați acești inși aflați în
304
DOCUMENTE
Diaspora huzurului, ei vor fi condamnați, fiindcă nu vor putea să răspundă în fața

sufletului și a conștiinței – de gravele consecințe ale indiferentismului.
Aceștia sunt sperjuri.
Nu vrem să facem niciun interogatoriu profesioniștilor filantropiei evreiești.
Dar socotim absolut și hotărât necesar revizuirea dacă nu a conștiințelor – a
oamenilor cu suflete și capete pătrate – în care nu pot fi încadrate sentimente și
cenzurate concepții înrăite. Nimeni din cei aflați în conducerea centrală a Jointului
la New York nu și-ar imagina această inițiativă deteriorată în formă și fond de
epigonii de aici și nici condusă pe linia intereselor personale sau ale unor anumite
clanuri și triburi.
Doctorul Schwartz, desfășurând drapelul noii atitudini pe care Jointul o
poartă în Europa, a afirmat strânsa solidaritate cu elemente sincer democrate,
cu reprezentanții politici ai evreilor îndreptați spre realitățile sociale ale țării, cu
delegații progresiști aflați în același ritm de viață cu regimul nostru.
Aceasta-i politica Jointului, întrucât privește alegerea oamenilor de conducere.
Centurionii care își apără un salariu sunt ipso facto, în slujba adversarilor
intereselor generale și păstrează în cartoteca doctorului Schwartz o fișă și un
dosar neagreabil.
În materie de asistență evreiască nu sunt indicate nici liturghii și nici
spectacole tragice și nici experiențe cu avutul evreilor americani sau cu viața
evreilor din Europa.
Se impune un program, un plan, o concepție și un aparat administrativ
specializat. Toate acestea trebuie cunoscute public și mai trebuie realizate public
pentru ca să le știe toată lumea, spre lauda Jointului american și binele evreilor.
118
1947, mai 8, București. Adresa organizației JDC România către Comunitatea

Evreilor din Sovata, județul Mureș, prin care se transmite inventarul
medicamentelor și al materialelor sanitare, puse la dispoziția respectivei
Comunități.
8 mai 1947
Tit.
Comunitatea Evreilor din Sovata
Județul Mureș
305
Răspunzând adresei dvs. din 4 mai a.c., prin care ne solicitați medicamente
și materiale sanitare, vă comunicăm prin prezenta că vi le punem la dispoziție
conform alăturatului inventar.
Având în vedere că aceste medicamente sunt obținute de noi cu prețul a mari
sacrificii, vă rugăm a administra și distribui acestea cu mare grijă, înaintându-ne
raport detaliat de distribuirea lor.
Cu toată stima,
p. dr. E. Costiner
Anexă: inventar
Inventar
de medicamente și materiale sanitare distribuite de AJDC Comunității Evreilor

din Sovata, cu adresa nr. 6756 din 8/5/1947:
60 (șase zeci) tablete Aspirină

40 (patru zeci) tablete Sulfoguanidin
40 (patru zeci) tablete Sulfodiazin
1 (un) rulou Leucoplast
1 (una) duzină Ace
1 (una) duzină Fașă
10 (zece) pachete Vată
30 (trei zeci) tablete Digitalis
60 (șase zeci) tablete Calcifer
60 (șase zeci) tablete Vitagen D.
8 (opt) fiole Neoarsphenamin
10 (zece) fiole Calciu gluconat
100 (una sută) tablete Acid ascorbio
20 (două zeci) tablete Saridon
Semnătură indescifrabilă
AJDC
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 13661/5, f. 232, 233.)
306
DOCUMENTE
119
1947, iunie 21, București. Articol apărut în ziarul Unirea despre ședința noului
Comitet Central al JDC România, întrunit la București, la data de 16 iunie.
Ședința CC Joint din România
Luni la 16 iunie curent, ora 5 p.m., a avut loc, la sediul din str. Italiană, ședința
CC Joint. A luat parte întreg noul comitet ales, format din reprezentanții tuturor
organizațiilor în legătură cu FUCE. Noua organizație, conform indicațiilor date
de dl dr. J. Schwartz, directorul Jointului pentru Europa, are menirea să acorde
o bună și sănătoasă orientare tuturor problemelor asistenței. A prezidat dl dr.
Jacobson, delegatul Jointului din New York, care arată importanța noului comitet
și speranțele pe care New York le are într-o mai normală evoluție a vieții evreiești
în România. În același timp, dă date asupra campaniei de strângerea fondurilor
în America și perspectivele pentru anul în curs și termină urând noului comitet o
colaborare rodnică pentru alinarea suferințelor evreiești. Dl dr. Costiner face un
raport asupra programului de lucru și enumeră toate capitolele care interesează
Jointul și perspectivele acțiunii de restratificare. Dl Sandu Lieblich, în numele
Partidului Comunist Român, delegat în Comitetul Central al Jointului, expune
punctul de vedere al Jointului în problema evreiască și cere adaptarea la noua
situație din România a metodelor de asistență pe care Jointul le inițiază.
În acest sens, este necesar ca noul comitet să cunoască oamenii care
funcționează în Capitală și în toată țara, datele financiare, precum și metodele de
asistență din trecut și de acum, pentru a putea realiza o planificare ordonată în
viitor atât de utilă pentru alcătuirea unui program de reconstrucție evreiască. Dl
Campus se asociază la această cerere și adaugă câteva sugestii de lucru. Dl Gârdea
susține necesitatea unui raport complementar care să aducă lămuriri Comitetului
Central al Jointului și să înlesnească munca. Dl dr. Filderman declară că este
complet de acord cu utilitatea acestor informații și cere să fie cât mai repede
adunate. Dl Ghelbert de asemenea se asociază la acest punct de vedere. Dl avocat
Kanner face o expunere a situației din provincie și sugerează ameliorări. Se
hotărăște ca în ședința următoare, marți 24 curent, secretariatul Jointului să aducă
în ședință datele și programul cerute pentru a putea fi realizat un contact cât
mai strâns între membrii comitetului și astfel înlesnită colaborarea permanentă a
tuturor membrilor din Comitetul Central al Jointului.
Conform celor discutate în ședința Comitetului Central al Jointului din
7 iunie, s-a prezentat fiecare sector de activitate. Asistența prin cămine, azile,
cantine, spitale, ambulatorii, maternități și asistența TBC, proteze; cultură, școli,
307
studenți, scriitori și artiști; ajutor individual prin numerar pentru dislocați, bătrâni.
S-a discutat despre emigrări și rezultate în reconstrucție în secțiile: cult, cultură,
asistență medicală, reconstrucție, cooperație.
(Unirea, 21 iunie 1947.)
120
1947, septembrie 14, București. Comunicat apărut în ziarul Unirea cu privire

la deciziile organizatorice adoptate de conducerea JDC România. Totodată
s-au precizat atribuțiile Comitetului, căruia îi revenea sarcina de a coordona
întreaga activitate de distribuire a ajutoarelor acordate.
Importantele Deciziuni ale Comitetului de Direcție Joint
Comitetul Jointului convocat în mod special azi, prezenți fiind opt

membri, respectiv majoritatea, își însușește cererea făcută de dl dr. Lieblich
și hotărăște a se desemna, din sânul Comitetului, doi delegați permanenți
care împreună cu directorul Oficiului vor forma un comitet de direcție în
atribuțiunile căruia cade rezolvarea tuturor chestiunilor privind distribuirea de
sprijin și mijloace ale Jointului în țară, precum și întreaga activitate a acestora,
aceasta bineînțeles în cadrul normelor și dispozițiunilor stabilite de Oficiul
Central al Jointului din Paris.
Comitetul desemnează ca delegați pe domnii dr. S. Lieblich și Beico
Goldenberg. Cere a se comunica această hotărâre imediat, stabilindu-și orele
de activitate comună. În toate cererile adresate guvernului sau autorităților,
precum și în toate comunicările privind chestiuni de principiu ce se fac
Oficiului Central din Paris vor semna pe lângă directorul Oficiului și ceilalți
membri ai comitetului de direcție. Cele hotărâte mai sus se vor supune plenului
Comitetului într-o următoare ședință plenară. S-a mai hotărât crearea unei
secțiuni de control general asupra tuturor materialelor și documentelor cu un
corp special de inspectori și cu birou aparte de anchete care a fost încredințat
dlui Faintuch. Domnia Sa va lucra în legătură cu Comitetul de Direcție căruia
va raporta zilnic.
(Unirea, 14 septembrie 1947.)
308
DOCUMENTE
121
1947, octombrie 12, București. Relatare din ziarul Unirea despre ședința
Comitetului Central al JDC România. S-a discutat despre repartizarea
bugetului pe diversele compartimente de asistență. A fost acceptată demisia
lui Wilhelm Filderman din funcția de președinte al JDC.
Ședința Comitetului Central al Jointului
Luni 5 octombrie a avut loc ședința CC Joint. S-a făcut o expunere asupra
bugetului pe luna în curs și a sumelor repartizate pentru diversele compartimente
de asistență. S-a hotărât facerea unui apel la populația cu posibilități financiare
pentru a veni în întâmpinarea nevoilor obștei evreiești. Prezentându-se cererea
dlui dr. Filderman s-a votat menținerea d-sale în CC al Jointului, luându-se
act de lămuririle date și care precizează că Jointul nu are și nu poate avea un
președinte conform regulilor sale de existență. De aceea, d-sa nu poate face parte
din Comitetul de direcție80.
Discutându-se grava situație a școlilor evreiești în deschiderea noului an școlar,
s-a hotărât să se facă un efort pentru aflarea unei posibilități de subvenționare
care să înlesnească frecventarea școlilor. S-a hotărât o intervenție la Ministerul de
Finanțe pentru obținerea sumelor cuvenite Jointului. Se ia act de telegrama care
anunță sosirea în țară a dr. J. Schwartz în cursul săptămânii viitoare.
(Unirea, 12 octombrie 1947.)
122
1947, noiembrie 28, București. Referat al Serviciului II din cadrul Direcției

Generale a Siguranței Statului, cu privire la avarierea vaselor Pan Crescent și
Pan York de către britanici, care urmau a transporta emigranți evrei în Palestina.
Vasele se aflau în reparație la Constanța, din fonduri puse la dispoziție de Joint.
80. Datorită incompatibilității cu politica regimului comunist, în cursul anului 1947, W. Filderman și-a dat demisia
din toate funcțiile publice, inclusiv din calitatea de președinte al JDC. În anul 1948 a părăsit clandestin România.
309
28 noiembrie 1947
Serviciul II
Referat
Cu privire la adresa Ministrului Afacerilor Străine nr. 68526/11.119 DC, am

onoare a referi următoarele:
Din informațiunile făcute la Ministerul Comunicațiilor și din relațiunile
Inspectoratului de Siguranță Constanța, reies următoarele:
Vasele sub pavilion panamez Pan Crescent și Pan York se găsesc în prezent
ancorate la șantierul cooperativei „Ancora”, unde sunt supuse la amenajări în
vederea transportului de emigranți. Amenajarea se face sub supravegherea agenției
de vapoare „Agențiile Unite Edilio Sollari” din Constanța, cu fondurile puse la
dispoziție de Joint.
În prezent, vasele sunt terminate în proporție de 75%, urmând a fi gata la
sfârșitul lunii decembrie 1947. Amenajarea se face sub supravegherea Ministerului
Comunicațiilor și în conformitate cu dispozițiunile Convenției Internaționale
Maritime pentru vapoare de emigranți.
În cercurile românești se știe scopul acestor vase și echipajul în majoritate
italienesc este de asemenea la curent.
La venirea în țară, vasul a fost avariat de trotil, depus în magaziile vasului
de agenți sabotori britanici în Italia și percheziționați mai apoi la Haifa. Din
interogatoriul de la Haifa a personalului vaselor, reieșea că organele anchetatoare
britanice erau încunoștințate de scopul venirii acestor vase în România81.
123
1948, februarie 2, București. Relatare din ziarul Viața evreiască privind

declarațiile lui Joseph Schwartz, director al JDC pentru Europa, cu ocazia
vizitei sale în România. Reprezentantul organizației Joint a făcut referiri la
intensificarea și diversificarea sprijinului acordat nu doar evreilor, ci populației
țării în general.
81. La momentul respectiv, singurul obstacol care stătea în calea emigrării evreilor în Palestina era regimul de
interdicție impus de Marea Britanie. Astfel, în decembrie 1947, vasele Pan Crescent și Pan York au transportat
împreună cca 15.000 de pasageri. Aceștia au fost inițial internați în Cipru și au intrat în Israel după proclamarea
statului, la 14 mai 1948.
310
DOCUMENTE
Timpurile de azi nu sunt pentru critică, ci pentru construcție.

Dr. J. Schwartz, directorul pentru Europa al Jointului, ne-a făcut următoarele
interesante declarații cu privire la activitatea în viitor a Jointului:
Contactul cu populația evreiască

Am stat în România peste două săptămâni și am avut ocazia să iau contact cu
toate organizațiile și personalitățile din țară și să mă sfătuiesc asupra problemelor
generale și ale vieții evreiești. Am luat contact nu numai cu personalitățile evreiești,
dar și cu autoritățile, pentru a-mi face o imagine a stărilor de lucruri de aici și a
putea stabili un program pentru activitatea noastră în țară. În cele ce urmează voi
reda în linii mari ce am hotărât.
În comitetul Jointului vor fi reprezentate toate straturile colectivității
evreiești. Comitetul Jointului, format până acum numai din cinci persoane82, va
fi mărit și pe cât posibil toate straturile colectivității evreiești din România vor
fi reprezentate.
În acest scop, ne-am adresat Federației de Comunități ca să ne indice
reprezentanții care să fie cooptați, în așa fel ca, în loc de cinci membri, comitetul
să cuprindă 15 membri. Sperăm ca în felul acesta Jointul va avea un contact mai
strâns cu populația și cu organizațiile care reprezintă populația evreiască. De
asemenea, îmi exprim nădejdea că aceste organizații vor participa la lucrările
Jointului, vor dovedi mai multă înțelegere pentru Joint și că reprezentanți
ai populației vor îndemna populația evreiască să participe moralmente și
financiarmente la opera Jointului. Ajutoarele trebuie să vină nu numai din
străinătate, ci și din partea populației evreiești din țară. În consecință, în
Comunitățile care împart bani și efecte vor fi și reprezentanții celor în nevoie,
cum sunt repatriații bucovineni și basarabeni.
Pe cât posibil, vom lucra cu toate oficiile centrale care activează în țară, cu
obștile ortodoxe și neologe și uniunile acestor Comunități.
Intensificarea ajutorării
De asemenea, am hotărât să lărgim activitatea noastră ca rezultat al
condițiilor care domnesc în țară, cum sunt foametea din Moldova și prețurile
urcate ale produselor. Vom crea mai multe cantine, ne vom ocupa mai mult de
spitale (procurând paturi), de azile, de îngrijirea copiilor. Până acum 10.000
de copii au fost direct și indirect în grija noastră. Acest număr va fi sporit.
82. Un comitet de patru persoane, prezidat de Wilhelm Filderman, a fost înființat la sfârșitul anului 1940, fapt
datorat emigrării lui Moshe Ussoskin în Palestina, reprezentant al JDC în România, în perioada septembrie
1940 – ianuarie 1941 ( JDC NY Archives, Collection 1933-1944, F #900, Letter from Bertrand Jacobson
to Morris C. Troper, Subject: Organization of 4 men Committee to continue Assistance Work in Romania,
Replacing Mr. Ussoskin, 12/10/1940).
311
În Moldova, unde domnește foametea, vom mări numărul cantinelor. La Iași

sperăm să avem 4 cantine, la Botoșani 2, de asemenea, la Dorohoi. Și în Capitală
va fi sporit numărul cantinelor. Ajutorul nostru nu va fi numai în bani, dar și în
produse, ca grâu pentru azime de Pesach și matzot, fabricate în America, cele mai
multe din aceste produse urmând a fi date instituțiilor și cantinelor.
Grâu și porumb puse la dispoziția guvernului

Am hotărât, de asemeni, intensificarea ajutorului prin înființarea de cantine
pentru toată populația. În 5-6 localități vor primi mâncare un număr de 5.000
până la 7.500 de locuitori.
O parte din grâu și porumb va fi pus la dispoziția guvernului pentru a-l
împărți populației, în special celei din Moldova.
Asistența constructivă
Jointul a depus de la început o mare activitate în direcția asistenței constructive.
Funcționează 29 de cooperative de credit mărunt și 9 agenții. Vom lărgi această
operă prin case de ajutor Gemiluth Chessed și prin productivizarea populației
evreiești. Școlile de meserii create și ridicate direct și cu ORT vor fi mărite.
Pentru împlinirea acestui program, trebuie fonduri mari și multă osteneală
pentru procurarea produselor. Vom încerca să trimitem și mașini și unelte. Iată un
program care va fi finalizat numai dacă populația și Comunitățile vor lua parte.
Pregătirea tineretului
În ce privește pregătirea tineretului, dl dr. Schwartz a subliniat că viitorul
tineretului intră mult în preocuparea Jointului. Aceasta explică de ce această
instituție se interesează într-o largă măsură și de ha’acshara – pregătirea
tineretului pentru Palestina. În această direcție, d-sa a arătat între altele că l-a
impresionat școala agricolă evreiască de la Floreasca, care e importantă pentru
tineretul care vrea să emigreze în Palestina, ca și pentru tineretul care vrea să
rămână în țară.
Timpurile de azi nu sunt pentru critică

Timpurile de azi – a încheiat d-sa – nu sunt pentru critică, ci pentru
construcție. Chemăm populația evreiască din România să ajute această operă de
refacere. Jointul din America e adânc interesat de viitorul populației evreiești din
România, cea mai mare comunitate evreiască din Europa, afară de cea din Uniunea
Sovietică. Tindem la o asistență efectivă a populației evreiești din România.
(Viața evreiască, 2 februarie 1948.)
312
DOCUMENTE
124
1948, februarie 17, București. Referat al Direcției Siguranței Statului,

Serviciul II, Biroul 1, privind activitatea JDC între anii 1940 și 1947. În referat
se arată că scopul mărturisit al acestei organizații este sprijinirea diferitelor
categorii de evrei pauperi, în special a celor întorși din deportare și din lagărele
de concentrare, iar scopul nemărturisit este sprijinirea emigrării clandestine a
evreilor din România în Eretz-Israel.
17 februarie 1948
Serviciul II
Biroul 1

Comitetul American de Distribuții de Ajutorare
Agenția din România a acestei organizații de ajutorare evreiască americană

funcționează în București, str. Italiană, nr. 1.
Depozitele de efecte ale agenției sunt în Calea Moșilor nr. 128.
O altă secție a Jointului funcționează în str. Eremia Grigorescu, nr. 16.
Scopul mărturisit al acestei organizații este ajutorarea diverselor categorii
de evrei pauperi, repatriați, evacuați, refugiați, orfani, văduve și în special a celor
întorși din deportare și din lagărele de concentrare. Jointul duce și o acțiune de
ajutorare a spitalelor, dispensarelor și a altor instituțiuni sanitare evreiești.
Scopul nemărturisit al organizației este propaganda și sprijinirea emigrării
evreilor, cu orice preț și pe toate căile, în vederea concentrării majorității poporului
evreu în Eretz-Israel.
American Joint Distribution Committee conlucrează cu Oficiul Evreiesc de
emigrare HIAS-HICEM, cu sediul în București, str. Anton Florian, nr. 5, condus
de I. Antonschi, oficiu ce organizează emigrarea evreilor în Palestina pe baza
certificatelor acordate evreilor din Europa de puterea mandatară palestiniană.
Agenția Joint83 este o anexă a organizației American Joint Distribution
Committee din New York. Funcționează în baza autorizației nr. 35940 din 14 ianuarie
1946, a Ministerului Afacerilor Interne, Direcțiunea Generală a Poliției.
Și-a început activitatea sub conducerea lui Bertrand S. Jacobson, delegat
controlor american al organizației din New York, fiind secondat de un comitet
consultativ format din următoarele persoane:
83. Referirea se face la organizația Joint Distribution Committee, secțiunea din România.
313
Dr. W. Filderman, președinte de onoare;

Dr. E. Costiner, consilier delegat, director general;
Dr. M. Zingher;
Dr. Cornel Iancu.
Aceeași componență este și astăzi.
Din luna septembrie 1947 a fost ales membru în Comitetul de Direcție și
Beico Goldenberg.
De la 1 octombrie 1947, delegat în Comitetul Executiv al Jointului pe țară
este Faintuch Iacob.
Organizația este împărțită în următoarele servicii:
Contabilitate, Secretariat, Statistică, Registratură, Casierie și Depozitul de
Materiale și Efecte.
În anul 1946, Jointul și-a început activitatea cu 40 de funcționari.
Una din funcționarele care lucrează în sediul din str. Eremia Grigorescu,
nr. 11 este Paula Ruchinstein Davidescu.
Dăm câteva date asupra câtorva persoane care funcționează în Agenția Joint
din România.
Dr. W. Filderman, de profesiune avocat, domiciliat în București, Calea
Griviței, nr. 39, este președintele Uniunii Comunităților Evreiești din România84
și președintele Federației Comunităților Evreiești din România.
De asemenea, este președintele Uniunii Evreilor Români85.
Dr. Costiner Elias, de profesiune avocat, e născut la Bacău, în anul 1897,
cetățean român de religie mozaică cu serviciul militar satisfăcut, având gradul
de lt. în rezervă. E căsătorit cu Marta, născută la Galați, în anul 1907, cetățeană
română de religie mozaică. Funcționând la început în gradul de consilier, din luna
martie 1947 a fost numit director general al organizației din România.
Nu privește cu ochi buni democrația românească și înclină spre politica
anglo-americană.
Faintuch Iacob, născut la Sighetu Marmației în anul 1913, de profesiune
ziarist, căsătorit cu Deri (ambii cetățeni români de religie mozaică). La 1 octombrie
1947, a fost numit delegat în Comitetul Executiv al Jointului pe țară.
E membru în PCR. La fișele SSI, AS și ISC e necunoscut.
Beico Goldenberg, care în luna septembrie 1947 a fost ales membru în
Comitetul de Direcție, este membru în PCR.
Paula Ruchinstein Davidescu, cu domiciliul în București, str. Valeriu Braniște,
nr. 23, telefon 4.79.56, este semnalată că în anul 1940 a lucrat la legația americană.
84. Referirea se face la Uniunea Comunităților Evreiești din Vechiul Regat, înființată în anul 1922.
85. În dreptul prezentării lui W. Filderman, apare următoarea adnotare scrisă de mână: „Nu mai este de la
mijlocul lui ian. 1948”. Mențiunea se referă la scoaterea lui Filderman din funcțiile publice pe care le deținea.
314
DOCUMENTE
Hans Haller, șofer la sediul din str. Italiană, nr. 1, născut la Cernăuți în 1922,
cetățean român de religie mozaică, de profesie strungar în fier, e membru în PCR
și dorește să plece în Statele Unite, unde are un frate și alte rude.
Organizația Jointului din București activează sub directivele și controlul
organizației centrale a Jointului pentru Europa, cu sediul în Paris, str. Teheran, nr. 8,
sub conducerea supusului american Joseph Schwartz, născut la Odesa, în anul 1899.
În anul 1907 a emigrat în coloniile [Babiting] din SUA. E fiul rabinului
Abraham și al Nataliei; a făcut seminarul din New York și a intrat apoi la
Societatea de Binefacere Joint Distribution și, în scurt timp, datorită meritelor și
muncii sale perseverente, a fost numit director general al Jointului pentru Europa.
Sus-numitul e în strânse relații cu dr. Costiner Elias și Faintuch Iacob.
În luna noiembrie 1947 a venit în țară pentru a lua contact cu organele locale
ale Societății, în vederea stabilirii activității viitoare a Jointului în România.
A intrat în țară prin portul Giurgiu, iar de acolo până în București a venit cu o
mașină a Misiunii Americane nr. 4544, condusă de Hans Haller, fiind acompaniat
de Faintuch Iacob.
Cu ocazia acestei veniri, dr. J. Schwartz a avut două întrevederi cu miniștrii
Gheorghiu-Dej și Vasile Luca.
Se semnalează că sus-numitul a revenit în România la 25 ianuarie 1948, în
vederea ducerii și încheierii tratativelor cu Departamentul Industriei, Comerțului
și Finanțelor, privind modalitatea de procurare a fondurilor necesare acțiunii de
ajutorare în România.
În trecut, organizația Joint a funcționat în România sub egida Crucii Roșii,
de care s-a desprins în 1946 și cu care după aceea a conlucrat numai informativ.
În anul 1946, dl Filderman a fost acela care a mânuit și a repartizat fondurile
și ajutoarele în rândurile populației evreiești paupere.
Una din importantele probleme care a intrat în sfera de activitate a Jointului
în perioada de dinainte de 1946 a fost și problema îmbunătățirii stării evreilor
prin sprijinirea creditului bancar.
În acest scop, în 1937 Societatea Joint Reconstruction Foundation din
America86 a trimis în România pe Noel Aronovici, pe vremea aceea reprezentantul
Jointului pentru Europa, ca să trateze cu reprezentanții Băncilor Populare Evreiești
consolidarea și dezvoltarea Băncilor de Credit Mărunt din țară.
Această problemă a intrat în discuțiile Jointului din România mulți ani de-a
rândul. Încă din anul 1938, scopul nemărturisit al organizației Joint începuse să
se profileze, iar în cercurile bucureștene se discuta că organizația lucrează pentru
a găsi posibilitatea de emigrare a evreilor din România.
86. Este vorba despre organizația American Joint Reconstruction Foundation, înființată în anul 1924 de către
JDC și ICA.
315
În anii de dictatură, activitatea Jointului s-a dus sub egida Crucii Roșii.
Din anul 1946, de când s-a dat autorizația de funcționare a filialei Joint, distinctă
de Crucea Roșie, au început să se distribuie, venite din America, numeroase colete
cu alimente și îmbrăcăminte populației evreiești paupere din întreaga țară.
În același an se semnalează că refugiații evrei poloni, unguri și cehi din Brașov
primesc de la evreii din America prin Societate un ajutor lunar de câte 135.000
lei de fiecare membru de familie, ceea ce a făcut ca aceștia să nu se mai repatrieze,
având existența asigurată.
În anii 1946-1947, campania de ajutorare prin Joint a evreilor din România
se intensifică. E interesant cazul semnalat în Odorhei, în luna iunie 1946, când
sosesc acolo 3.000 kg porumb american, pentru populația evreiască pauperă.
Întrucât numărul evreilor din această localitate este redus, iar majoritatea are
o situație bună, organele organizației din București au dat instrucțiuni ca acest
porumb să fie repartizat economatelor muncitorești, contra plată, iar banii rezultați
să fie vărsați la CAR din Odorhei. Acest porumb a fost repartizat economatului
muncitorilor din Uzinele de Fier Vlăhița.
În vara și toamna anului 1947, mașini americane de la Comitetul de Ajutorare
Joint au împărțit ajutoare în toată Moldova, Bucovina și Ardeal și în special în
Suceava, Botoșani, Gura Humorului, Sighet, Satu Mare, Carei, Șimleul Silvaniei,
Harghita și Cluj.
În luna noiembrie 1947, Clujul a primit un vagon de alimente, iar Oradea
două vagoane.
Ajutoarele sosite din America, prin Joint Distribution Committee, au fost
distribuite numai populației evreiești, exceptând cazul din Odorhei.
Jointul face și susține o asiduă propagandă pentru intensificarea emigrărilor,
sprijinind nu numai pe cei care emigrează în mod legal, dar și pe cei care emigrează
în mod clandestin.
Emigrările clandestine care s-au efectuat pe la frontiera apuseană s-au
bucurat în special de ajutorul Jointului.
În Viena, în str. Alserbach, nr. 23, există un lagăr al Jointului în care se strâng
evreii ce au plecat clandestin din România.
În luna mai 1947 erau vreo 800 de inși.
Aceștia, în vederea plecării mai departe, primesc prin Joint ausweisuri87 vizate
de cele patru puteri. E cunoscut cazul Kaufman din Buzău. Unii evrei plecați
clandestin și-au găsit adăpost la Organizația Jointului din Nyiregyháza – Ungaria.
Cei plecați clandestin cu trenul s-au adresat Jointului din Budapesta. De
asemenea, și cei care treceau granița pe jos se bucurau de concursul Jointului, care
le trimitea automobile în întâmpinare și îi conducea la organizația Joint din Viena.
87. În limba germană: legitimații.
316
DOCUMENTE
Propaganda făcută de organizația Joint în rândurile evreilor, în vederea

emigrării, este făcută cu scopul de a se concentra în Eretz-Israel majoritatea
poporului evreu în vederea întemeierii unui stat nou liber și independent.
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14471, f. 26-30.)
125
1948, februarie 25, Bacău. Informarea Serviciului Județean de Siguranță Bacău

către Inspectoratul Regional de Siguranță Iași, Secția a II-a, despre activitatea
JDC în Bacău. Date fiind noile directive, distribuirea ajutoarelor primite va fi
condusă de comunitatea evreilor din localitate, fără implicarea organizațiilor
sioniste. Ajutoarele primite vor fi îndreptate în primul rând spre restratificare.
Serviciul Județean de Siguranță Bacău

Biroul 2, Contra Inf.
Nr. 13497 din 25 februarie 1948
Către: Inspectoratul Regional de Siguranță Iași

Secția a II-a
Rezumat
Privire generală asupra activității organizației Joint
La ordinul dvs. telefonic nr. 17763 din 20 februarie a.c., raportăm următoarele
în legătură cu activitatea desfășurată de Joint în sectorul nostru:
La câteva luni după 23 august 1944, a început să funcționeze în localitate
subdiviziunea acestei organizații de ajutorare sub directa conducere a numitului
Sabath Samuel, medic în etate de 52 de ani, domiciliat în Bacău, str. 23 August nr. 40.
Numitul este cunoscut ca un adept al principiilor sioniste, este cunoscut ca
element al organizației Poalei Zion, și contează actualmente ca responsabil al
Organizației Sioniste din localitate.
Inițial, Sabath Samuel a fost desemnat cu puteri depline pentru conducerea
și dirijarea ajutorului din localitate, semnătura sa pe actele administrative având
caracter executoriu nediscutabil, deși atunci din așa-zisa comisiune făcea parte și
avocatul Ionaș David, președintele Comunității din Bacău.
Prin 1945, vara, la presiunea organizațiilor politice democrate, s-a cerut
Centralei Joint din București admiterea în Comitetul Joint Bacău a numiților
317
Carol Iosif, social-democrat, și Lazarev Zalman, comunist. Centrala a comunicat

că admite numai pe Carol Iosif, respingând pe Lazarev Zalman. Cu toate acestea,
acțiunea de ajutorare a continuat să fie dirijată exclusiv de Sabath Samuel, pentru
considerentele expuse mai sus. De la înființare până la data de 15 octombrie 1947,
ajutorul american s-a manifestat sub forma distribuirii de alimente și îmbrăcăminte
individual, precum și prin acordare de ajutoare bănești celor nevoiași. În același
timp, două cantine au funcționat în localitate, servind masa loco și la domiciliu
celor lipsiți de mijloace. După 15 octombrie 1947 a continuat să funcționeze
numai o singură cantină.
De la înființare și până astăzi ajutorul s-a distribuit și continuă să se distribuie
evacuaților, repatriaților, bătrânilor, copiilor, pauperilor în general, și tot în general
tuturor organizațiilor sioniste. În decursul perioadei până în ianuarie 1948 s-a
remarcat din partea Jointului o asistență mai vizibilă pentru organizațiile sioniste
de centru și dreapta. În același timp, s-a observat contact frecvent între Sabath
Samuel și șefii acestor organizații.
La sfârșitul lunii ianuarie 1948, organizațiile sioniste au încetat să primească
ajutoare direct de la Joint și numai prin Comunitatea Israelită, ajutoarele fiind
dirijate de Federația de Comunități din București, specificându-se nominal
organizațiile cărora să li se predea ajutoarele trimise.
Acest sistem a încetat să mai existe începând cu data de 20 februarie a.c.,
deoarece FCE București a dat dispozițiuni categorice ca ajutoarele să urmeze
filiera trecerii și dirijării prin Comunități.
Mai mult chiar, organizațiile sioniste nu au voie să mai solicite ajutoare direct
din București, ei vor adresa cererile Comunității locale, care le va înainta FCE,
unde vor fi soluționate. Acțiunea de ajutorare continuă să se producă, de data
aceasta îndreptându-se în special spre restratificare și cu totul excepțional se va
canaliza spre copii, inapți pentru muncă și bătrâni.
Date fiind noile directive, în localitate acțiunea de ajutorare va fi dirijată de
Comunitatea Evreilor din Bacău, în a cărei conducere figurează elemente devotate
regimului, în afară de președinte av. Ionaș David, fost membru PNL Tătărescu,
actualmente demisionat, astfel că probabil în acțiunea de ajutorare vor fi excluse
considerentele de ordin politic, contrare actualei orânduiri sociale interne.
Șeful Serviciului
Comisar Popescu Ștefan
Șeful Bir. 2 Contra Inf.
Comisar Aj. [semnătură indescifrabilă]
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 8840, vol. 37, f. 7 f./v.)
318
DOCUMENTE
126
1948, februarie 26, Piatra Neamț. Informarea Serviciului de Siguranță Neamț,

Biroul II, către Inspectoratul Regional de Siguranță Iași, Secția a II-a, despre
activitatea de asistență a JDC pe raza județului Neamț. Se menționează că
organizația nu face propagandă politică dăunătoare orânduirii din Republica
Populară Română (RPR).
26 februarie 1948
Serviciul de Siguranță Neamț

Biroul II
Nr. 6815 din 23 februarie 1948
Către: Inspectoratul Regional de Siguranță Iași

Secția II
La ordinul dvs. nr. 17763 din 20 februarie 1948, avem onoare a vă raporta
următoarele date cu privire la activitatea organizației American Joint Distribution
din raza Serviciului de Siguranță Neamț:
Comitetul este format din doctor Lazăr Lazarovici și Iurim Suleiner, fost
director al Fabricii de Bere Zimca – Piatra Neamț, completat cu președintele
Comunității Evreiești, oricare ar fi el.
Doctorul Lazăr Lazarovici este cunoscut ca făcând parte din Partidul Național
Popular, cu o activitate intensă pe tărâm sionist și cu atitudine democrată, iar
Suleiner Iurim nu se manifestă politicește.
Organizația Joint a luat ființă pe raza județului Neamț, în anul 1945, cu
scopul de ajutorarea evreilor prin Comunități.
Toate fondurile ce le primește, precum și alimentele, hainele etc. sunt
înregistrate în scriptele Comunității și împărțite tot prin Comunitate sub controlul
Jointului și președintelui Comunității.
În prezent, din fondurile primite de la Joint la Piatra Neamț se întreține:
– cantina evreilor cu 80 de persoane, cu masa de trei ori pe zi;
– cantina Populară cu 250 de persoane, cu una masă pe zi;
– cantina de elevi a școlii Israelite cu 200 de persoane, prin OSE.
De curând, de la Organizația Centrală din București s-a primit suma de una

sută mii lei pentru deschiderea spitalului evreiesc din Piatra Neamț, spital care s-a
reconstruit și utilat tot cu fondurile Jointului.
319
Jointul mai dă fonduri Băncii de Credit Mărunt Piatra Neamț, care

împrumută bani pe polițe, pentru restratificare. Această sumă, din informații, ar
fi de un milion de lei.
S-a mai primit de la Organizația Centrală suma de 25.000 de lei pentru
Cooperativa Cizmarilor.
Se primesc regulat haine și medicamente care se împart evreilor săraci prin
Comunitate.
În general, Comunitatea Evreilor se întreține prin fondurile Jointului,
asistența făcându-se 80% din fondurile acesteia.
Până în prezent nu s-a putut constata dacă prin această organizație s-ar face
propagandă politică dăunătoare actualei orânduiri din Republica Populară Română.
Șeful Serviciului de Siguranță

Comisar, Stoian Vasile
Șeful Biroului II
Agent [semnătură indescifrabilă]
127
1948, februarie 28, Iași. Referatul Inspectoratului Regional de Siguranță Iași,

către Direcția Siguranței Statului, Serviciul II, Biroul 1. Se raportează despre
activitatea organizației Joint în localitățile Iași, Bacău, Roman, Piatra Neamț,
Huși și Vaslui, despre natura ajutoarelor acordate. În distribuirea ajutoarelor
erau implicate și organizațiile sioniste. Începând cu anul 1948, această sarcină
a revenit exclusiv FCER și comunităților locale.
Inspectoratul Regional de Siguranță Iași

Nr. 17663 S din 28 februarie 1948
Către: Direcțiunea Siguranței Statului
Serviciul II, Biroul 1
La ordinul dvs. nr. 63611 din 15 februarie, avem onoarea a raporta următoarele
în legătură cu activitatea organizației Joint, din raza acestui Inspectorat de Siguranță:
La începutul anului 1945, pe lângă fiecare Comunitate evreiască, a luat ființă
câte o comisiune care distribuia ajutoare în bani, efecte de îmbrăcăminte și alimente.
Primele ajutoare au fost în bani și acordate foștilor deportați, refugiați și
320
DOCUMENTE
urmașii victimelor pogromului de la Iași. Aceste ajutoare se ridicau până la suma

de 75.000 de lei de persoană. Ulterior, au început să sosească în serii transporturi cu
îmbrăcăminte și alimente care erau împărțite la persoanele sărace din masa evreiască.
Aceste ajutoare erau trimise de către Comisiunea Autonomă de Ajutorare
de pe lângă Uniunea Comunităților din București88 și proveneau de la Societatea
American Joint Distribution din SUA.
Ulterior, denumirea a fost schimbată în „Comitetul Central de Asistență
Joint”, cu sediul central în București, având ca președinte pe dl dr. Costiner.
Modalitatea de împărțire a ajutoarelor era următoarea: ajutoarele sosite în
fiecare localitate veneau pe numele delegatului sau delegaților Jointului. Aceștia la
rândul lor predau aceste ajutoare Comunităților respective, care le împărțeau prin
secția de asistență socială.
În împărțirea acestor ajutoare nu s-au întâmplat nereguli, totuși la Iași s-au
ivit diferite nemulțumiri în rândurile populației sărace din cauza felului defectuos
de distribuire a acestor ajutoare, întrucât persoanele din comitet făceau diferite
favoruri rudelor și prietenilor. Alimentele sosite se împărțeau în două feluri: o
parte era distribuită prin diferite cantine înființate în cartierele sărace, iar altă
parte era repartizată familiilor sărace pentru preparare.
La cantinele unde se distribuia câte o masă caldă pe zi, erau înscriși pe lângă
o majoritate evreiască și creștini nevoiași. Astfel s-au înființat în orașul Iași un
număr de 11 cantine, la care luau masa 9.500 de persoane. În Bacău au fost
înființate două cantine; la Piatra Neamț, trei cantine; la Huși, o cantină; la Vaslui,
o cantină; la Roman, două cantine. În afară de aceste ajutoare, s-au împărțit
alimente și îmbrăcăminte la spitalele evreiești și la orfelinate. De asemenea, se
acordă împrumuturi prin băncile de credit mărunt, care aveau un fond de rulment
în acest scop din partea Jointului. Redăm mai jos comitetele care s-au perindat pe
la conducerea Jointului:
Iași. La Iași a fost desemnat de către Centrala din București ca delegat unic
dl avocat Băluș Martin, originar din Fălticeni. Acesta avea rolul de a supraveghea
distribuirea ajutoarelor.
Aceste ajutoare erau împărțite de către responsabilii secției de Asistență
Socială, în frunte cu dl Rafail Haim din Iași, str. I.C. Brătianu, membru PSD, și
ulterior dl Mendelsohn I., apolitic.
În anul 1947 a luat ființă un consiliu al Jointului, care se compunea din următorii
membri: av. Băluș Martin din Iași, str. Negruți, apolitic; avocat Mitelman, str.
Humpel Maiorescu, sionist de centru (Clal Sionist); avocat Veintraub, str. Cuza-
Vodă, fost în Partidul Evreiesc; dr. Goldenberg, str. Mârzescu, PCR; Davidovici
Kohn, str. Misai, exclus din PCR, în prezent apolitic; Sanielevici M., cârciumar,
88. Referire la Uniunea Comunităților Evreiești din Vechiul Regat.
321
din str. Brătianu, sionist. În cursul anului 1947, când în fruntea Comunității
urmau să fie puse elemente democrate, s-au ivit diferite greutăți din partea
vechii conduceri, opunându-se acestei decizii, fiind influențată de direcțiunea
Jointului din București. Se comentează faptul că, din momentul când conducerea
comunității a fost preluată de către elemente democrate, centrala Joint nu a mai
trimis ajutoare. În prezent a fost delegat dl I. Kaufman, proprietarul unei fabrici
de oțet, cu controlul distribuirii azimei de Paște.
[...]89
Roman. La Roman, ajutoarele în bani au fost primite de către dl dr. M. Reznic,
președintele Comunității și președinte al Organizației Sioniste, și M. Marcovici,
secretar general, membru PCR.
În anul 1946, controlul distribuirii ajutoarelor a fost încredințat dlui Jean
Rozen, proprietarul cinematografului Trianon, și Nuchăm Michel, croitor, delegat al
Jointului. Din cauza unor nereguli în distribuirea ajutoarelor, a fost numit delegat al
Jointului București dl Leon Rohrlich, mare industriaș, în locul dlui Nuchăm Michel.
Pe la sfârșitul anului 1946, Comitetul a fost completat cu dl dr. rabin Frenchel
și, ulterior, cu dl Sulim Zilberman, membru al organizației sioniste Ichud.
În vara anului 1947, remaniindu-se conducerea comunității și fiind numit dl
avocat I. Meer, PSD, Comitetul Jointului a fost schimbat, rămânând din cei vechi
numai dl Jean Rozen și Sulim Zilberman.
[...]90
Huși. La Huși, numiții de Joint, și anume: Moriț Terdiman, avocat, și
Zisu Rubinștein, au plecat la București în anul 1945 pentru diferite chestiuni
în legătură cu ajutoarele. Acolo, dl Rubinștein Zisu a susținut că populația
evreiască din Huși nu are nevoie de ajutoare, lucru care a stârnit o vie indignare
în rândul populației nevoiașe. Activitatea Jointului a început în anul 1946, iar
comitetul de împărțire a fost format din: Leizer Nusem și Solomon Engel, care
în prezent sunt plecați în Palestina.
Vaslui. La Vaslui, distribuirea ajutoarelor se făcea de către conducătorii
Comunității Evreiești, al cărui președinte este dl dr. N. Vainder și secretar general
dl Bumbăcaru Avram. Ajutoarele se distribuiau în fața rabinului, iar în prezent se
fac în fața responsabililor dl S. Enciu și avocat Manea Schaffer.
În prezent, ajutoarele au stagnat complet.
În cursul anului 1948, ajutoarele Jointului au început să fie distribuite de
către Federația Comunităților Evreiești din București, care a dat dispozițiuni
tuturor Comunităților din țară ca ajutoarele ce vor fi trimise să fie trecute prin
filiera acestor Comunități.
89. Pentru situația din Bacău, vezi documentul din 25 februarie 1948.
90. Pentru situația din Piatra Neamț, vezi documentul din 26 februarie 1948.
322
DOCUMENTE
Organizațiile sioniste nu mai au niciun amestec.

În prezent se așteaptă noi ajutoare în alimente și azimă, care urmează să
sosească cu ocazia sărbătorilor Paștelui.
Inspector General
P. Furtună
Șeful S. II-a
Comisar Aj. Leibovici Marcu
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 8840, vol. 37, f. 1-3.)
128
1948, martie 12, București. Raport al Direcției Siguranței Statului,

Serviciul II, Biroul 1, despre plecările clandestine ale evreilor, despre
emigrările în Palestina și despre rolul JDC în organizarea și sprijinirea lor.
12 martie 1948
Serviciul II
Biroul 1
Plecările clandestine ale evreilor și emigrația în Palestina
[...]
Asistența acordată de societatea americană Joint a stimulat în mare măsură
plecările clandestine.
Jointul conlucrează cu oficiul evreiesc de emigrare HIAS-HICEM, cu sediul
în București, str. Anton Florian nr. 5, condus de I. Antonschi, oficiu ce organizează
emigrări în Palestina pe baza certificatelor acordate evreilor din Europa de puterea
mandatară palestiniană.
Jointul are centre de adunare pentru evreii emigranți în toate țările.
În Viena, în str. Alserbach nr. 22, a funcționat un lagăr al Jointului în care se
strângeau evreii plecați clandestin. În luna mai 1947 erau vreo 800 de inși.
Aceștia, în vederea plecării mai departe, primeau prin Joint ausweisuri91
vizate de cele patru puteri. E cunoscut cazul Kaufman, din Buzău.
Unii evrei plecați clandestin își găseau adăpost la organizația Jointului din
Nyiregyháza, Ungaria.
91. În limba germană: legitimații.
323
În general, se proceda astfel: călăuzele conduceau pe fugari până la granița

ungară. Aceștia erau luați în primire de alte călăuze, care îi conducea pe jos
la Jointul din Békéscsaba sau Gyula și de acolo spre Budapesta. Cei care nu
erau prinși de autoritățile maghiare erau cazați în aceste două localități trei-
patru zile, iar apoi erau dirijați în regiunea Sopron și trecuți pe jos în Austria.
De la Budapesta erau îndreptați la Viena, unde găseau adăpost și sprijin la
spitalul Rothschild. Aici erau alimentați și îmbrăcați tot de către organizația
Jointului. Celor mai mulți li se dădeau adeverințele DP (displaced persons) și
erau îndreptați clandestin spre Italia. De multe ori, de la Budapesta la Viena,
evreii erau transportați de două ori pe săptămână cu mașini speciale.
În luna mai 1947, Jointul din Budapesta și cel din Viena au sesizat
Comunitatea Evreilor și Jointul din România să oprească emigrările clandestine,
deoarece la trecerea spre Italia se întâmpină mari greutăți.
Din luna august 1947, Jointul din Viena și cel din Budapesta nu mai acordă
niciun sprijin emigranților.
Emigrările evreilor spre Palestina se fac și pe cale legală. Organizațiile
sioniste susțin o asiduă propagandă în vederea emigrărilor și acordă sprijinul lor
în această direcție.
Și asociația American Joint Distribution Committee face o asiduă propagandă
și sprijină emigrarea evreilor cu orice preț și pe toate căile în vederea concentrării
majorității poporului evreu în Eretz-Israel.
Un important oficiu evreiesc de emigrare este HIAS-HICEM, cu sediul în
București, str. Anton Florian nr. 5, condus de I. Antonschi.
[...]
Toate aceste emigrări se fac sub auspiciile Jointului, care dă nenumărate
fonduri.
De altfel, reparațiile celor două vapoare, Pan Crescent și Pan York, s-au făcut
cu fondurile Joint.
Pe aceste două vapoare s-au făcut, plecând din Constanța, emigrări masive
spre Palestina.
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 14471, f. 46-47.)
324
DOCUMENTE
129
1948, aprilie 6. Adresa Comitetului Central de Asistență Joint, către Uniunea

Comunităților Israeliților de Rit Spaniol. Se confirmă primirea raportului
privind distribuirea ajutorului Joint de 20.000 de lei pe luna februarie și se
informează că aceeași sumă este aprobată pentru luna martie.
6 aprilie 1948
Comitetul Central de Asistență Joint

pentru România
Tit.
Uniunea Comunităților Israeliților de Rit Spaniol
Loco
Str. Carol, 83
Privește: sprijinul pentru nevoile administrative

cu caracter religios și ritual pe luna martie a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 844 din 5 aprilie a.c., împreună cu
raportul privitor la distribuirea sprijinului de lei 20.000 – acordat pe luna februarie
a.c., pentru nevoile administrative cu caracter religios și ritual al Comunităților
aparținând Uniunii dvs.
La cererea dvs., am convenit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru pentru
fondul de întreținere sus-arătat pe luna martie a.c.
Sprijinul stabilit în cadrul programului este de lei 20.000.
Pentru încasarea sumei de:
lei 20.000 – (douăzeci mii)
veți binevoi a ne prezenta alăturata chitanță, în dublu exemplar, timbrată,
semnată de dnii R. Halfon și J. Campus și prevăzută cu ștampila instituției dvs.
Până la 10 aprilie a.c. urmează să ne înaintați raportul de activitate pe luna
martie a.c., întocmit conform normelor prescrise92.
92. Conducerea Comunității Israeliților de Rit Spaniol raportează Comitetului Central de Asistență Joint, la
30 aprilie 1948, despre distribuirea sumei de 20.000 de lei primită în luna martie. Comunitățile din Ploiești,
Constanța, Călărași, Turnu Severin, Craiova și Timișoara au primit câte 3.000 de lei, iar Comunitatea din
Giurgiu a primit 2.000 de lei. La 26 mai 1948 s-a raportat distribuirea sumei de 50.000 de lei în felul următor:
Constanța a primit 7.000 de lei, Turnu Severin, Timișoara, Ploiești și Giurgiu câte 4.000 de lei, Craiova – 9.000
de lei, Călărași – 5.000 de lei și București – 13.000 de lei (ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 457 B, f. 167).
325
Cu toată stima,
Președinte dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
Serv. Secretar General
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 457 B, f. 154.)
130
1948, aprilie 7, București. Relatarea lui Paul Davidovici, membru în

conducerea CDE și JDC, publicată în ziarul Unirea, despre problemele
restratificării socioprofesionale a populației evreiești în noul context social-
politic al României, urmând a fi expuse la Conferința Joint întrunită la Paris.
Dezideratele Evreilor din România vor fi expuse într-o Conferință Europeană a

Jointului.
Dl av. Davidovici Paul a plecat în acest scop la Paris (secretar al Secției
Centrale de restratificare CDE, membru în prezidiul FUCE și în conducerea
Joint din România).
Domnia Sa a plecat însoțit de dl dr. Costiner, director al Jointului din
România, pentru a participa la o conferință europeană a Jointului. La această
conferință, dl av. M. Davidovici Paul va susține o serie de deziderate ale populației
evreiești din România. Înainte de plecare, domnia sa a binevoit să ne răspundă
la o serie de întrebări, precizându-ne următoarele: Plec la Paris pentru a participa
la Conferința Europeană a Jointului, care începe la 5 aprilie. La această conferință
voi susține interesele populației evreiești din România, interese care cer ca sprijinul
Jointului pentru populația evreiască din România să fie îndreptat mai ales spre opera
de restratificare. Acest ajutor adăugat sprijinului statului va contribui la acțiunea
întreprinsă de CDE și de FUCE, care va duce la o justă restratificare a populației
evreiești. Este vorba de un vast plan de productivitate a acestei populații prin crearea
de școli-ateliere, stații de restratificare cu caracter agricol, cooperative de valorificare a
muncii, crearea de licee industriale, a unui institut de psihotehnică. Populația evreiască
din România, lovită de anii de prigoană, nu-și mai poate reconstrui vechile condiții
de viață. Noile situații de dezvoltare economică și politică în RPR creează condiții
pentru evrei cum nu le-au putut avea sub niciun regim. Se deschid mai ales perspective
în câmpul muncii productive, de unde evreii au fost ținuți până acum departe. Rolul
școlilor-ateliere este tocmai acesta, ca în condiții convenabile unele persoane mature să
326
DOCUMENTE
poată învăța o meserie pentru a deveni muncitori calificați, învățând mai ales meseriile
de care țara are nevoie în procesul de reconstrucție. Este vorba de o populație de peste
4.000 de oameni între 18 și 55 de ani, pusă în situația de a-și schimba meseria. Din
foștii comercianți, intermediari Luftmenschen și alte ocupații neproductive, trebuie
să răsară un evreu nou muncitor de fabrică sau la pământ. De aceea, este momentul
schimbării politicii de asistență a Jointului, dintr-un ajutor cu caracter filantropic într-o
operă de refacere sănătoasă a evreului. Aceasta ar da posibilitatea și Jointului ca, pe de
o parte, să vadă un rezultat concret la care și el a contribuit într-o măsură importantă,
putând constata la capătul termenului de restratificare că numărul persoanelor ce au
avut nevoie de asistență a fost mult diminuat. De altfel, opera de restratificare a început
și putem spune că sunt rezultate încurajatoare. Funcționează deja zece cooperative de
valorificare a muncii, cursuri pentru învățarea diferitelor meserii cu ajutorul statului
și sprijinite de Joint. Toți absolvenții cursului de tractoriști, organizat de secția de
restratificare a CEB, își vor face practica în cadrul REAZIM-ului unde vor fi plasați.
Soluționarea favorabilă a problemei averilor celor decedați în condițiuni excepționale,
prin care aceste averi vor fi trecute la FUCE, va pune la dispoziția acesteia pământurile
rămase în Ardealul de Nord, ceea ce va da o bază de restratificare agricolă. Conferința
Jointului de la Paris va înțelege, în mod sigur, nevoile și dezideratele populației evreiești
din România și va îndrepta sprijinul său reproductivității populației evreiești, dând
ajutorul său atât în bani, cât și în unelte, mașini și materii prime [...].
(Unirea, 7 aprilie 1948.)
131
1948, aprilie 15, București. Adresa conducerii JDC România, către

Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Bistrița, privind sprijinul
acordat pentru întreținerea școlii Talmud-Tora, pe luna martie a.c.
15 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Aut. Orth. Izr.
Bistrița
Privește: sprijinul pentru fondul de întreținere
a școlii Talmud-Tora pe luna martie a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 110 din 23.III a.c., împreună cu raportul
privitor la întreținerea școlii Talmud-Tora pe luna februarie a.c.
327
Din examinarea datelor prezentate rezultă că pentru întreținerea școlii s-a

cheltuit în luna februarie a.c. suma de lei 14.100 – acoperită astfel:
lei 5.000 – din sprijinul nostru

lei 9.100 – din alte fonduri.

fondul de întreținere a școlii Talmud-Tora pe luna martie a.c.
Sprijinul stabilit – în cadrul programului nostru – este de lei 5.000.
Acest sprijin are afectațiunea specială și exclusivă sus-arătată, astfel că urmează
a fi utilizat numai pentru întreținerea școlii Talmud-Tora pe luna martie a.c.
În această privință, ținem să vă atragem din nou atențiunea asupra rigorilor
prescrise la utilizarea sprijinelor noastre și comunicate dvs. cu circulara noastră
nr. 15668/947.
Suma de:
lei 5.000 – (cinci mii)
v-a fost remisă prin mandat poștal și vă rugăm a ne confirma primirea și prin
restituirea alăturatei chitanțe, în dublu exemplar, timbrată, semnată de președintele
și casierul Comunității și prevăzută cu ștampila instituției dvs.
Până la 10.IV a.c. veți binevoi a ne înainta raportul de activitate întocmit
conform normelor prescrise.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
Serv. Secretariatul General
132
1948, aprilie 17, București. Adresa conducerii JDC România, către Societatea
Cooperativă de Credit și Economie Timișoara. Instituția bancară este
informată că i s-a acordat un credit de 200.000 de lei pentru continuarea
acțiunii de ajutorare a procesului de restratificare a membrilor asociațiilor ce
le aparțin.
328
DOCUMENTE
17 aprilie 1948
Serviciul Reconstructiv
Tit.
Banca Populară Creditul Mărunt „Înfrățirea”
Soc. Cooperativă de Credit și Economie
Timișoara
În urma avizului favorabil al Asociației Instituțiilor de Credit Mărunt și

Popular, vă acordăm un credit de:
lei 200.000 (două sute mii)
pentru a continua acțiunea de ajutorare, pentru restratificarea membrilor
asociațiilor dvs. în conformitate cu dispozițiunile legale și statutare.
Pentru garantarea acestui credit, ne veți remite 2 cambii a lei 100.000 (una
sută mii) fiecare, completate cu toate datele necesare, în ordinul nostru, scadența
la vedere, semnate sub ștampila Băncii de majoritatea membrilor Consiliului dvs.
de Ad-ție.
Suma de mai sus v-am remis-o prin cont virament BNR.
Binevoiți a ne confirma primirea sumei și a ne remite cambiile respective.
Cu toată stima,
ptr. Dr. E. Costiner
M. Rozen
Șeful Serviciului Reconstructiv
133
1948, aprilie 19, București. Adresa Comitetului Central de Asistență Joint,

către Comunitatea Evreilor din Ruscova, județul Maramureș, privind
distribuirea de efecte persoanelor indicate de Comunitate.
19 aprilie 1948

pentru România
Tit.
Comunitatea Evreilor din Ruscova, Jud. Maramureș
329
Privește: distribuirea de efecte de către

De acord cu Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din RPR și în

continuarea operei de ajutorare a instituțiunilor evreiești, întreprinsă de către
American Joint Distribution Committee, vă înștiințăm că v-am alocat o nouă
cantitate de efecte cu dispoziția nr. 6168 și nr. 11133/33.
Felul și cantitatea efectelor ce vă sunt destinate se arată amănunțit în alăturatul
inventar (anexa nr. 1). În determinarea cantității de efecte ce vi s-a transmis, am avut
în vedere raportul dintre disponibilul nostru în efecte și persoanele indicate de dvs.
Primitorii efectelor vor fi trecuți într-un tabel nominal întocmit de dvs.
conform modelului anexat (anexa nr. 2), fiecare primitor semnând propriu în
dreptul numelui său.
Tabelul prevăzut cu ștampila și semnăturile responsabililor instituției dvs. se
face în dublu exemplar, din care unul ni se trimite nouă, iar al doilea se păstrează
în arhiva dvs., la dispoziția controlorilor noștri și ai Federației Uniunilor de
Comunități Evreiești.
În fiecare lună ne veți trimite un raport general lunar de distribuire conform
modelului anexat (anexa nr. 3). Acest raport, alcătuit în două exemplare – din care
ni se trimite unul – va fi de asemenea semnat de responsabilii instituției dvs. și
datat. Al doilea exemplar va fi înaintat Federației Uniunilor de Comunități Evreiești.
Dat fiind cantitatea limitată a efectelor, se impune ca distribuirea lor să se
facă de dvs. numai persoanelor care au absolută nevoie. Se cere, de asemenea, în
mod imperios ca efectele distribuite să fie într-adevăr purtate de către persoanele
ce le vor fi primit, fiind cu desăvârșire interzisă înstrăinarea efectelor, în care scop
vom lua măsuri severe de control.
Îngăduința guvernului pentru a aduce și distribui aceste efecte a fost condiționată
de respectarea strictă a normelor arătate, orice abatere fiind aspru sancționată.
Vă rugăm a ne confirma primirea transportului prin retrimiterea la adresa
noastră a inventarului prevăzut cu ștampila și semnăturile responsabililor
instituției dvs.
Cu toată stima,
Dr. E. Costiner
Șeful Serviciului Materialelor

Ing. I. Pantazi
PS: Efectele vor fi distribuite numai celor lipsiți de mijloace și care nu mai
pot munci, nu pot încă munci sau urmează cursuri de restratificare.
330
DOCUMENTE
Notă importantă: Distribuirea nu va începe în niciun caz înainte de primirea

instrucțiunilor din partea Federației Uniunilor de Comunități.
134
1948, aprilie 20, București. Scrisoare adresată de conducerea JDC România,

Asociației Tineretului Muncitoresc „Agudat Israel” din Mediaș, privind
sprijinul acordat pentru întreținerea căminului de copii din localitate, pe
luna aprilie.
20 aprilie 1948
Tit.
Asociația Tineretului Muncitoresc „Agudat Israel”
c/o Leopold Reichard
Str. Gării, 7, Mediaș

a căminelor de copii pe luna aprilie a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 22 din 13 oct., împreună cu raportul

privitor la întreținerea căminului de copii din Mediaș de sub supravegherea dvs.
pe luna martie a.c.
Din examinarea datelor prezentate rezultă că pentru întreținerea acestor
cămine s-a cheltuit suma de lei 123.058, acoperită exclusiv din sprijinul nostru.
Numărul elevilor întreținuți în acest cămin este de 50 (26 băieți și 24 fete).
fondul de întreținere a căminului pe luna aprilie a.c.
În acordarea sprijinului se ia de bază un număr de 50 de copii.
Acest sprijin are afectațiunea specială și exclusivă sus-arătată, astfel că
urmează a fi utilizat numai pentru întreținerea căminului pe luna aprilie a.c.
prevăzute la utilizarea sprijinelor noastre și comunicate dvs. cu circulara noastră
nr. 15668/947.
Lei 100.000 – (una sută mii)
v-a fost remisă prin BNR Sighișoara și vă rugăm a ne confirma primirea ei prin
331

organizației dvs., dl Leopold Reichard și prevăzută cu ștampila instituției dvs.
La 10 mai veți binevoi a ne înainta raportul de activitate, întocmit conform
normelor stabilite.
Cu toată stima
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
Serv. Secretariatului General
135

Biroului Central Autonom Ortodox Israelit din Cluj, despre sprijinul
acordat pentru nevoile administrative, religioase și rituale, pe luna aprilie.
20 aprilie 1948
Tit.
Biroul Central Aut. Orth. Izraelit
Str. Gutenberg, 18 I, Cluj
Privește: sprijinul pentru nevoile administrative

(religioase și rituale) pe luna aprilie.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 257 din 12.04.1948, împreună cu raportul
privitor la utilizarea sprijinului acordat pe luna martie a.c. trimis cu adresa noastră
nr. 2807 din 5 aprilie a.c.
Din examinarea datelor prevăzute rezultă că acest fond s-a utilizat precum
urmează:
• lei 101.400 – pentru sprijinul rabinilor și hahamilor care deservesc mai
multe comunități;
• lei 32.400 – sprijinul pentru nevoile administrative cu caracter religios și
ritual al comunităților deficitare;
• lei 116.200 – pentru nevoile administrative ale biroului.
fondul sus-arătat pe luna aprilie a.c.
332
DOCUMENTE
Sprijinul stabilit pentru acest fond pe luna aprilie este de lei 250.000.
Suma de:
lei 250.000 (două sute cinci zeci mii)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” Cluj și vă rugăm a
ne confirma primirea ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu exemplar,
timbrată, semnată de dl prim-rabin Josef Adler și prevăzută cu ștampila
instituției dvs.
Până la 10 mai a.c. urmează să ne înaintați raportul de activitate pe luna
aprilie, întocmit conform normelor prescrise.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
Serv. Secretar. General
136
1948, aprilie 21, București. Adresa conducerii Joint România, către

Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Năsăud, privind acordarea
sprijinului pentru fondul de întreținere a școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie.
21 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Aut. Orth. Israelită
Năsăud

a școlii Talmud-Tora pe luna aprilie a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 22 din 14 crt., împreună cu raportul

privitor la întreținerea școlii Talmud-Tora pe luna martie a.c.
cheltuit în luna martie a.c. suma de lei 6.800 – acoperită astfel:
lei 5.000 – din sprijinul nostru și
Școala este frecventată de un număr de 15 elevi.
333
La cererea dvs,. am convenit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru pentru

fondul respectiv pe luna aprilie a.c.
urmează a fi utilizat numai pentru întreținerea școlii pe luna aprilie a.c.
În acordarea sprijinului se ia de bază un număr de 15 elevi.
În această privință ținem să vă atragem din nou atenția asupra rigorilor
nr. 15668/947.
Suma de:
v-a fost remisă prin mandat poștal și vă rugăm a ne confirma primirea ei
prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu exemplar, timbrată cu ștampila
Comunității.
Până la 10 mai a.c. veți binevoi a înainta raportul de activitate întocmit
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
137

Comunității Evreilor din Blaj, privind sprijinul pentru fondul de întreținere
a școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie. În scrisoare sunt specificate condițiile în
care se acordă acest sprijin.
21 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Blaj

334
DOCUMENTE
Din examinarea datelor raportului rezultă că pentru întreținerea școlii s-a

cheltuit în luna martie a.c. suma de lei 5.000 – acoperită exclusiv din sprijinul nostru.
Școala este frecventată de un număr de 27 de elevi.
La cererea dvs. am convenit să punem la dispoziție sprijinul nostru pentru
fondul de întreținere a acestei școli pe luna aprilie a.c.
nr. 15668/947.
Suma de:
v-a fost remisă prin mandat poștal și vă rugăm a ne confirma primirea și prin
Până la 10.VI a.c. veți binevoi a ne înainta raportul de activitate, întocmit
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
138

Comunitatea Evreilor din Timișoara, privind sprijinul acordat pentru fondul
de ajutorare a studenților evrei nevoiași, pe luna aprilie.
22 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Timișoara
Str. Gh. Lazăr
Privește: sprijinul pentru fondul de ajutorare
a studenților evrei în nevoie din Timișoara
pe luna aprilie a.c.
335
Cu adresa noastră nr. 2600 din 30.03.48, am pus la dispoziția dvs. suma de
lei 150.000 pentru fondul de ajutorare a studenților evrei în nevoie din Timișoara
pe luna martie a.c.
Potrivit rigorilor care conduc acțiunea noastră, sprijinul pe luna următoare nu
se acordă decât după primirea raportului privitor la utilizarea sprijinului acordat
pe luna precedentă.
Deși acest raport urma să ne fie înaintat până la 10.04.48, nu suntem încă în
posesiunea lui.
La cererea dlui av. Eduard Boroș, șeful secției de asistență a Comunității dvs.
și în urma avizului dat de Comitetul special pentru ajutorarea studenților evrei
din țară, am hotărât, în mod cu totul excepțional, să punem la dispoziția dvs.
sprijinul nostru pentru acest fond pe luna aprilie a.c.
Sprijinul stabilit în cadrul programului nostru este de lei 150.000.
Distribuirea sprijinului se va face de către delegatul Comunității dvs.
împreună cu doi delegați din partea studenților.
Tabelele de distribuire se întocmesc conform normelor prescrise cu adresa
noastră nr. 2600/1948.
Suma de:
lei 150.000 – (una sută cinci zeci mii)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Timișoara și
vă rugăm a ne confirma primirea ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu
exemplar, timbrată, semnată de președintele și casierul Comunității și prevăzută
Veți binevoi a ne înainta de îndată raportul privitor la întreținerea studenților

evrei pe luna martie, iar până la 10 mai – cel pe luna aprilie a.c.
În această așteptare, vă salutăm,
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
336
DOCUMENTE
139

Comunitatea Evreilor din Timișoara, privind sprijinul acordat pentru fondul
de întreținere al ambulatoriului „Filantropia”, pe luna aprilie.
22 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Timișoara
Str. Gh. Lazăr, 5

al ambulatoriului „Filantropia” pe luna aprilie a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 633 din 6 crt., împreună cu raportul privitor
la întreținerea ambulatoriului „Filantropia” pe luna martie a.c., trimisă nouă de către
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din RPR cu adresa nr. 1931/948.
Din examinarea datelor prezentate rezultă că s-a cheltuit în cursul lunii
martie pentru acest ambulatoriu suma de lei 96.883 – inclusiv ambulatoriul
dentar, acoperită astfel:

La cererea dvs. și în urma avizului favorabil dat de Federația Uniunilor de

Comunități Evreiești, am convenit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru
pentru fondul sus-arătat pe luna aprilie a.c.
urmează să fie utilizat numai pentru întreținere ambulatoriului „Filantropia”
pe luna aprilie. În această privință ținem să vă atragem din nou atențiunea asupra
rigorilor care sunt prevăzute la utilizarea sprijinului și comunicat dvs. cu circulara
Suma de:
lei 50.000 (cinci zeci mii)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Timișoara și
vă rugăm a ne confirma primirea ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu
337

martie a.c., întocmit conform normelor prescrise.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
140

Comunitatea Evreilor din Petroșani, județul Hunedoara, privind sprijinul
acordat pentru întreținerea școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie.
25 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Petroșani
Jud. Hunedoara

Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 32 din 14 crt., cuprinzând raportul

Din cuprinsul acestei adrese rezultă că școala a fost frecventată de un număr
de 32 de elevi, dintre care 13 cu plată, iar 19 în mod gratuit.
Acest sprijin are afectațiunea specială și exclusivă sus-arătată, astfel ca

338
DOCUMENTE
Ținem să vă atragem din nou atențiunea asupra rigorilor prescrise la utilizarea

sprijinelor noastre și comunicate dvs. cu circulara noastră nr. 15668/947.
Suma de:
v-a fost remisă prin mandat poștal și vă rugăm a ne confirma primirea ei prin
Până la 10.V a.c. veți binevoi a ne înainta raportul de activitate, întocmit
conform formularului alăturat.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. Herșcovici
141
1948, aprilie 26, București. Adresa conducerii JDC România, către Banca
Populară „Creditul Mărunt” din Cluj. Se anunță remiterea sumei de 200.000
de lei organizației „Antal Márk”, reprezentând sprijinul acordat pentru fondul
de întreținere a cantinei și căminului de studenți evrei, pe luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
Banca Populară „Creditul Mărunt”
Cluj
Avem onoare a vă face cunoscut că v-am remis prin virament BNR suma de:
lei 200.000 – (două sute mii)
Pentru a fi plătită organizației „Antal Márk”, din Cluj, str. Republica nr. 32,
pe bază de chitanță semnată de președintele și casierul Comunității și prevăzută
Această sumă reprezintă sprijinul nostru pentru fondul de întreținere a

cantinei și căminului studenților evrei pe luna aprilie a.c.
339
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
142

[Organizația] Ocrotirea Orfanilor Evrei din Transilvania (Oradea), privind
sprijinul acordat pentru fondul de întreținere a căminului de ucenici, pe
luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
[Organizația] Ocrotirea Orfanilor Evrei
din Transilvania
Oradea

a căminului de ucenici pe luna aprilie a.c.
I. Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 140 din 6 crt., împreună cu raportul
privitor la întreținerea căminului de ucenici pe luna martie a.c.
Din examinarea datelor prezente rezultă că în cursul lunii martie s-a cheltuit
pentru întreținerea căminului suma de lei 109.794, acoperită astfel:
lei 81.000 – din sprijinul nostru
La cererea dvs. am convenit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru pentru
În acordarea sprijinului se ia de bază un număr de 54 de persoane (47 ucenici
și 7 personal administrativ).

a fi utilizat numai pentru întreținerea căminului de ucenici pe luna aprilie a.c.
340
DOCUMENTE
În această privință ținem să vă atragem din nou atenția asupra rigorilor

prescrise la utilizarea sprijinului acordat de noi și comunicat dvs. cu circulara
Lei 81.000 – (opt zeci și una mii)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Oradea și vă rugăm
a ne confirma primirea ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu exemplar,
timbrată, semnată de dl Norbert Spitzer și încă un membru din comitetul de
conducere a căminului.
II. Vă arătăm din nou că, potrivit normelor stabilite de comun acord cu
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din Republica Populară Română,
orice cerere de sprijin ce ne veți adresa în viitor se va îndruma prin sus-arătata
Federație, care urmează a-și da avizul său.
În consecință, cererile se adresează către „Comitetul Central de Asistență
Joint pentru România” și se trimit Federației Uniunilor de Comunități Evreiești
cu o adresă întocmită.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
143

Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Brașov. Se comunică
aprobarea fondului pentru întreținerea școlii de Talmud-Tora, pe luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Israelită Ort. Aut.
Brașov
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 50 din 12.IV a.c., împreună cu raportul
341
Din examinarea datelor prezentate rezultă că pentru întreținerea școlii pe

luna martie a.c. s-a cheltuit suma de lei 28.356, acoperită astfel:

Școala a fost frecventată de un număr de 50 de elevi (35 cu plată și 15 fără plată).

urmează a fi utilizat numai pentru fondul de întreținere a școlii Talmud-Tora pe
luna aprilie a.c.
În această privință ținem să vă atragem din nou atențiunea asupra rigorilor
prevăzute la utilizarea sprijinelor noastre și comunicate dvs. cu circulara noastră
nr. 15668/947.
Suma de:
lei 15.000 – (cincisprezece mii)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Brașov și vă
rugăm a ne confirma primirea ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
342
DOCUMENTE
144

Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Gherla. Se comunică
acordarea sprijinului pentru întreținerea cantinei, pe luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Ort. Aut. Evreiască
Gherla

a cantinei Comunității pe luna aprilie a.c.
I. Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 43 din 14 crt., împreună cu raportul

privitor la întreținerea cantinei Comunității pe luna aprilie a.c.
martie a.c. suma de lei 22.010, acoperită astfel:
lei 1.760 – din alte sprijine.
Numărul persoanelor ospătate la această cantină este de 45.
să fie utilizat numai pentru întreținerea cantinei Comunității pe luna aprilie a.c.
prescrise la utilizarea sprijinului nostru și comunicate dvs. cu circulara noastră nr.
15668/947.
Suma de:
lei 20.250 – (două zeci mii două sute cinci zeci)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Dej și vă rugăm
timbrată, semnată de președintele și casierul Comunității și prevăzută cu ștampila
instituției dvs.
În legătură cu categoriile de pauperi îndreptățite a fi ospătate la această cantină,
vă rugăm a vă conforma întocmai dispozițiunilor din adresa noastră nr. 1285/948.
Până la 10 mai a.c. vă rugăm a ne înainta raportul de activitate pa luna aprilie,
întocmit conform normelor prescrise.
343
II. Potrivit normelor stabilite de comun acord cu Federația Uniunilor de

Comunități Evreiești din RPR, orice cerere de sprijin ce veți adresa în viitor se va
îndruma prin sus-arătata Federație, care urmează să-și dea avizul său.
În consecință, cererile se adresează către Comitetul Central de Asistență
Joint pentru România și se transmit Federației Uniunilor de Comunități Evreiești
cu o adresă însoțitoare.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
Serv. Secretar General
145

Comunitatea Evreilor din Reghin. Se comunică trimiterea fondului de
întreținere a cantinei Comunității, pe luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Reghin

a cantinei Comunității pe luna aprilie
Confirmăm primirea adresei dvs. împreună cu raportul privitor la întreținerea

cantinei pe luna martie a.c.
martie a.c. suma de lei 34.537, acoperită astfel:
Numărul pauperilor ospătați la această cantină a fost de 70.
În acordarea sprijinului se ia de bază un număr de 70 de pauperi.
344
DOCUMENTE
Acest sprijin are afectațiunea specială și exclusivă sus-arătată astfel că urmează

să fie utilizat numai pentru întreținerea cantinei pe luna aprilie a.c.
nr. 15668/947.
Suma de:
lei 31.500 – (trei zeci și unu mii cinci sute)
v-a fost remisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Reghin și vă
rugăm a ne confirma primirea ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu
Menționăm din nou că, potrivit normelor stabilite de comun acord cu
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din RPR, orice cerere de sprijin ce
ne veți adresa în viitor se va îndruma prin sus-arătata Federație, care urmează a-și
da avizul său.
În consecință, cererile se adresează către Comitetul Central de Asistență
Joint pentru România și se trimit Federației Uniunilor de Comunități Evreiești
cu o adresă însoțitoare.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
146

Comunitatea Evreilor din Târnăveni, privind sprijinul acordat pentru fondul
de întreținere a școlii Talmud-Tora, pe luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Târnăveni

a școlii Talmud-Tora pe luna aprilie
345
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 81 din 5 crt., cuprinzând raportul de

activitate pe luna martie a.c.
cheltuit în luna martie a.c. suma de lei 7.260, acoperită astfel:

Școala este frecventată în mod gratuit de un număr de 8 elevi.

La cererea dvs. am convenit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru pentru
fondul de întreținere a școlii pe luna aprilie a.c.
urmează a fi utilizată pentru întreținerea școlii Talmud-Tora pe luna aprilie a.c.
Suma de:
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
(ACSIER, Fond VII, dosar nr. 53/1948, f. 2 bis.)
346
DOCUMENTE
147

organizația „Mizrahi” din Alba-Iulia, privind sprijinul acordat pentru
întreținerea Căminului de Copii „Beit Itzchak”.
26 aprilie 1948
Tit.
„Mizrahi”
Căminul de copii „Beit Itzchak”
Alba-Iulia, Str. Olteniei, 23

a căminului de copii pe luna aprilie a.c.

privitor la întreținerea căminului de copii pe luna martie a.c.
Din examinarea datelor prezente rezultă că s-a cheltuit pentru întreținerea
căminului de copii pe luna martie a.c. suma de lei 124.067, acoperită astfel:

Efectivul actual al căminului este de 38 de persoane și anume 17 bărbați,

13 fete plus 8 personalul administrativ.
La cererea dvs., am urmărit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru pentru
urmează să fie utilizat numai pentru întreținerea căminului pe luna aprilie a.c.
În această privință, ținem să vă atragem atențiunea asupra rigorilor prescrise la
utilizarea sprijinelor noastre și comunicate dvs. cu circulara noastră nr. 15668/947.
Suma de:
lei 76.000 – (șapte zeci și șase mii)
v-a fost remisă prin BNR din Alba-Iulia și vă rugăm a ne confirma primirea
ei prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu exemplar, timbrată, semnată de dl
M. Rubinstein.
347

martie, întocmit conform normelor prescrise.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
148
1948, aprilie 26, București. Adresa conducerii JDC România, către spitalul
evreiesc „Terapia” din Arad. Se confirmă primirea raportului privind
întreținerea spitalului pe luna martie și se comunică acordarea unui nou
sprijin, pe luna aprilie.
26 aprilie 1948
Tit.
Spitalul evreiesc „Terapia”
Arad
Str. Iosif Vulcan, 8

a spitalului pe luna aprilie a.c.
privitor la întreținerea spitalului pe luna martie a.c. trimisă nouă de către Federația
Uniunilor de Comunități Evreiești cu adresa nr. 1975 din 20 aprilie a.c.
Din examinarea datelor prezentate rezultă că în cursul lunii martie a.c. s-a
cheltuit pentru întreținerea spitalului suma de lei 471.084, acoperită astfel:
La cererea dvs., am convenit să vă punem la dispoziție suma de lei 120.000 –
reprezentând sprijinul respectiv pe luna aprilie a.c.
a fi utilizat numai pentru nevoile de întreținere a spitalului pe luna aprilie a.c.
348
DOCUMENTE

Suma de:
lei 120.000 – (una sută două zeci mii)
v-a fost emisă prin Banca Populară „Creditul Mărunt” din Arad și vă rugăm
timbrată, semnată de președintele Eforiei Spitalului și medicul director și
prevăzută cu ștampila instituției dvs.
Până la 10.V a.c. veți binevoi a ne înainta raportul de activitate, în dublu
exemplar, întocmit conform normelor prescrise.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
149

Organizația Muncitorească „Agudat Israel” din Sibiu, privind sprijinul
pentru fondul de întreținere a căminului de copii, pe luna aprilie.
27 aprilie 1948
Tit.
Organizația Muncitorească „Agudat Israel”
Sibiu, Str. Blănarilor, 17

a căminului de copii pe luna aprilie a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. din 20 crt., împreună cu raportul privitor la

întreținerea căminului de copii pe luna martie a.c.
martie a.c. pentru căminul de copii suma de lei 88.093, acoperită astfel:
349

În acordarea sprijinului se ia de bază un număr de 35 de persoane (copii și
personal administrativ).
Suma de: lei 70.000 – (șapte zece mii)
v-a fost remisă prin BNR din Sibiu și vă rugăm a ne confirma primirea ei
prin restituirea alăturatei chitanțe, în dublu exemplar, timbrată, semnată de dl
Milgrom Burach Riven și prevăzută cu ștampila instituției dvs.
Raportul cuprinde specificarea detaliată a tuturor cheltuielilor făcute și nu o
indicare sumară a acestora; de asemenea, trebuie să fie însoțit de tabelul nominal
al copiilor internați în cămin.
Până pe 10 mai a.c. urmează să ne înaintați raportul de activitate pe luna
aprilie a.c., întocmit conform normelor prescrise.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
150
1948, aprilie 28, București. Adresa conducerii JDC România, către Banca
Populară „Creditul Mărunt” din Cluj, privind trimiterea unei sume de bani
necesare pentru întreținerea căminelor de orfani evrei din Transilvania, pe
luna aprilie.
28 aprilie 1948
Tit.
Banca Populară „Creditul Mărunt”, Cluj
Avem onoare a vă face cunoscut că v-am remis prin virament BNR suma de:
lei 144.000 – (una sută patru zeci și patru mii)
pentru a fi plătită Organizația Ocrotirea Orfanilor Evrei din Transilvania,
350
DOCUMENTE
Cluj, str. Paris nr. 47, pe bază de chitanță semnată de dl dr. Iuliu Weinstein și
Moses Alexandru.
Această sumă reprezintă sprijinul pentru fondul de întreținere a căminelor
pe luna aprilie a.c.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
151

Comunitatea Evreilor din Brașov. Se comunică trimiterea de medicamente și
materiale sanitare solicitate pentru nevoile evreilor pauperi din localitate.
28 aprilie 1948
Tit.
Comunitatea Evreilor din Brașov
Răspunzând adresei dvs. nr. 263 din 1 aprilie a.c., înaintată nouă prin Federația
Uniunilor de Comunități Evreiești din RPR, prin care ne solicitați medicamente
și materiale sanitare pentru nevoile evreilor pauperi din obștea dvs., vă comunicăm
prin prezenta că v-am pus la dispoziție, cu avizul favorabil al Federației dat cu
scrisoarea nr. 2078 din 22 aprilie a.c., cele cerute, conform alăturatului inventar.
Binevoiți a ne trimite în fiecare lună un raport detailat de distribuire a
medicamentelor, spre a vă putea reîmprospăta stocul epuizat.
Confirmarea primirii medicamentelor, raportul de distribuire a acestora,
precum și rețetarele urmează a fi semnate solidar de întregul comitet sanitar local
responsabil de gestiunea medicamentelor.
Cu toată stima,
pt. Dr. E. Costiner
Serviciul Medical
Dr. E. Locar
351
152
1948, mai 6, București. Adresa conducerii JDC România, către Comunitatea

Evreilor din Șimleul Silvaniei. Se comunică alocarea unei noi cantități de
efecte pentru 151 de persoane.
6 mai 1948

pentru România
Tit.
Comunitatea Evreilor din Șimleul Silvaniei

De acord cu Federația Uniunilor de Comunități Evreiești și în continuarea

operei de ajutorare a instituțiunilor evreiești, întreprinsă de către American Joint
Distribution Committee, vă înștiințăm că v-am alocat o nouă cantitate de efecte
cu dispoziția nr. 11148/19 și nr. 6224/19 pentru 151 de persoane.
Felul și cantitatea efectelor ce vă sunt destinate se arată amănunțit în alăturatul
inventar (anexa nr. 1). În determinarea cantității de efecte ce vi s-a trimis am avut
în vedere raportul dintre disponibilul nostru în efecte și persoanele indicate de dvs.
Primitorii efectelor vor fi trecuți într-un tabel nominal întocmit de dvs. conform
modelului (anexa nr. 2), fiecare primitor semnând propriu în dreptul numelui său.
Tabelul prevăzut cu ștampila și semnăturile responsabililor instituției dvs. se
face în dublu exemplar, din care unul ni se trimite nouă, iar al doilea se păstrează
în arhiva dvs., la dispoziția controlorilor noștri și ai Federației Uniunilor de
Comunități Evreiești.
Sunt îndrituiți la acest sprijin numai pauperi în neputință de a munci, nu pot
încă munci sau care urmează cursuri de restratificare.
În fiecare lună ne veți trimite un raport general lunar de distribuire conform
modelului anexat (anexa nr. 3). Acest raport, alcătuit în trei exemplare – din care
ni se va trimite unul –, va fi de asemenea semnat de responsabilii instituției dvs. și
datat. Al doilea exemplar va fi trimis Federației Uniunilor de Comunități Evreiești.
facă de dvs. numai persoanelor care au absolută nevoie. Se cere de asemenea în
mod imperios ca efectele distribuite să fie într-adevăr purtate de către persoanele
352
DOCUMENTE
ce le vor fi primit, fiind cu desăvârșire interzisă înstrăinarea efectelor, în care

scop vom lua măsuri severe de control.
Îngăduința guvernului pentru a aduce și distribui aceste efecte a fost condiționată
de respectarea strictă a normelor arătate, orice abatere fiind aspru sancționată.
Vă rugăm a ne confirma primirea transportului prin restituirea la adresa noastră
a inventarului prevăzut cu ștampila și semnăturile responsabililor instituției dvs.
Șeful Serviciului Materialelor Cu toată stima,

Ing. I. Pantazi Dr. E. Costiner
153

Evreilor din Tășnad. Se comunică trimiterea efectelor solicitate pentru nevoile
evreilor pauperi din localitate.
6 mai 1948

pentru România
Tit.
Comunitatea Evreilor din Tășnad


operei de ajutorare a instituțiilor evreiești, întreprinsă de către American Joint
Distribution Committee, vă înștiințăm că v-am alocat o nouă cantitate de efecte
cu dispoziția nr. 11148/22 și nr. 6224/22 pentru 165 de persoane.
Felul și cantitatea efectelor ce vă sunt destinate se arată amănunțit în
alăturatul inventar (anexa nr. 1). În determinarea cantității de efecte ce vi s-a
transmis am avut în vedere raportul dintre disponibilul nostru în efecte și
persoanele indicate de dvs.
Primitorii efectelor vor fi trecuți într-un tabel nominal întocmai de dvs.
353
conform modelului anexat (anexa nr. 2), fiecare primitor semnând propriu în
dreptul numelui său. Tabloul prevăzut cu ștampila și semnăturile responsabililor
instituțiilor dvs. se face în dublu exemplar, din care unul ni se trimite nouă, iar al
doilea se păstrează în arhiva dvs., la dispoziția controlorilor noștri și ai Federației
Uniunilor de Comunități Evreiești.
Sunt îndrituiți la acest sprijin numai pauperi în neputință de a munci, nu
pot încă munci sau care urmează cursuri de restratificare. În fiecare lună ne veți
trimite un raport general lunar de distribuire conform modelului anexat (anexa
nr. 3). Acest raport, alcătuit în trei exemplare – din care ni se va trimite unul –, va
fi de asemenea semnat de responsabilii instituției dvs. și datat. Al doilea exemplar
va fi trimis Federației Uniunilor de Comunități Evreiești.
facă de dvs. numai persoanelor care au absolută nevoie. Se cere de asemenea în mod
imperios ca efectele distribuite să fie într-adevăr purtate de către persoanele ce le
vor fi primit, fiind cu desăvârșire interzisă înstrăinarea efectelor, în care scop vom
lua măsuri severe de control.
Îngăduința guvernului pentru a aduce și distribui aceste efecte a fost
condiționată de respectarea strictă a normelor arătate, orice abatere fiind aspru
sancționată.

Notă importantă: distribuirea nu va începe în niciun caz înainte de primirea

instrucțiunilor din partea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești.
354
DOCUMENTE
154

Autonomă Ortodoxă Israelită din Baia Mare. Se anunță hotărârea de acordare
a unui sprijin pentru fondul de întreținere a dispensarului medical, care
funcționează în cadrul comunității din localitate.
7 mai 1948
Tit.
Comunitatea Ort. Aut. Evreiască
Baia Mare

al dispensarului medical pe luna aprilie a.c.

Comunități Evreiești din Republica Populară Română, am hotărât să vă acordăm
un sprijin pentru fondul de întreținere al dispensarului medical care funcționează
în cadrul Comunității dvs.
Sprijinul stabilit în cadrul programului nostru pentru acest fond este de lei 5.000.
urmează să fie utilizat numai pentru întreținerea dispensarului pe luna aprilie a.c.
sprijinului nostru și comunicate dvs. cu circulara noastră nr. 15668/947.
Suma de:
Comunității și medicul șef al dispensarului.
Până la 10 mai a.c. urmează să ne înaintați un raport detaliat asupra activității
dispensarului, precum și asupra utilizării acestui sprijin; raportul va fi semnat de
președintele Comunității și medicul șef al dispensarului.
Cu toată stima,
P. dr. E. Costiner
Av. H. Herșcovici
355
155
1948, mai 7, București. Adresa conducerii JDC România, prin care organizația
OSE (Centrul de Protecție a Mamei și Copilului) din Sinaia este înștiințată că
i s-a alocat o nouă cantitate de alimente pentru membrii acestei instituții.
7 mai 1948

pentru România
Tit.
[Org. OSE Sinaia]
Privește: distribuirea de alimente și materiale

de către American Joint Distribution Committee

operei de ajutorare a instituțiunilor evreiești, întreprinsă de către American
Joint Distribution Committee, vă înștiințăm că v-am alocat o nouă cantitate
de diverse alimente și materiale cu dispoziția nr. 8281. Felul și cantitatea
alimentelor sunt destinate unui număr de 180 de persoane din instituția dvs.,
se arată amănunțit în alăturatul inventar (anexa nr. 1). [Alimente alocate pe
trei luni, aprilie-iunie 1948.]
În ceea ce privește modul de utilizare, în anexa nr. 2 se arată cum trebuie să
procedați pentru fiecare aliment și material în parte.
În fiecare lună veți trimite un raport lunar general de utilizare, conform
modelului anexat (anexa nr. 3).
Acest raport prevăzut cu ștampila și semnăturile responsabililor instituției
dvs. se alcătuiește în două exemplare, din care unul ni se trimite nouă, iar al
doilea se păstrează în arhiva dvs., la dispoziția controlorilor noștri și ai Federației
Uniunilor de Comunități Evreiești.
Alimentele și materialele vor fi utilizate numai în cadrul instituției respective,
distribuirea lor pe cale individuală fiind riguros interzisă.
Vă atragem atențiunea în mod deosebit asupra sancțiunilor foarte grave ce
se vor aplica în cazul în care materialele și alimentele respective vor fi înstrăinate,
cu sau fără plată, sau dacă li s-ar da orice altă destinație decât aceea precizată în
dispozițiile noastre scrise.
Guvernul român a autorizat importul acestora și – acordând înlesniri de tot
felul – le-a condiționat de distribuirea întocmai conform normelor stabilite.
356
DOCUMENTE
În consecință, utilizarea lor trebuie să se facă cu respectarea întocmai a

rigorilor prescrise și cu cea mai mare grijă, pentru ca numai cei pauperi și îndrituiți
la acest sprijin să beneficieze de el.

156
Evreilor din București, cu privire la liceul industrial „Ciocanul”. Se acordă
sprijin pentru fondul de întreținere a internatului, pe luna mai.
14 mai 1948
Tit.
Liceul industrial „Ciocanul”
Loco

a internatului pe luna mai a.c.
Confirmăm primirea adresei dvs. nr. 584 din 5.V a.c., împreună cu raportul
privitor la întreținerea internatului pe luna aprilie a.c., trimisă nouă de către
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din Republica Populară Română cu
adresa nr. 2393 din 123/V a.c.
Din examinarea datelor prezentate rezultă că pentru întreținerea internatului
s-a cheltuit în luna aprilie suma de lei 205.071 – acoperită exclusiv din sprijinul
nostru. Efectivul internatului a fost în cursul lunii aprilie a.c. de 100 de persoane
(87 elevi și 3 personal administrativ).
Comunități Evreiești, am convenit să vă punem la dispoziție sprijinul nostru
pentru fondul respectiv pe luna mai a.c.
Sprijinul nostru este de lei 200.000.
357

urmează a fi utilizat numai pentru întreținerea internatului pe luna mai a.c.
Pentru încasarea sumei de:
lei 200.000 – (două sute mii)
veți binevoi a ne prezenta alăturata chitanță, în dublu exemplar, timbrată, semnată
de dnii ing. A. Rosenzweig și Jules Saltzman din Comitetul de conducere al Eforiei.
Până la 5.VI a.c. veți binevoi a ne înainta raportul de activitate, întocmit
Cu toată stimă,
P. dr. E. Costiner
157
1948, iulie 22, Craiova. Notă informativă cu privire la activitatea organizației

Joint pe raza Inspectoratului Regional de Siguranță Craiova. Funcționează
patru filiale, la Craiova, Turnu Severin, Târgu Jiu și Râmnicu Vâlcea. Se împart
alimente, medicamente, îmbrăcăminte și bani.
NOTĂ
În raza Inspectoratului Regional de Siguranță Craiova există patru filiale

Joint, și anume: Craiova, T. Severin, Tg. Jiu și R. Vâlcea. Acestea au câte un
comitet format în majoritate din membrii PMR.
Împărțirea se face în prezența Comitetului Consiliului Județean respectiv și
în prezența unui delegat de asistență al Comunităților. Ultimul ajutor s-a împărțit
între 10 și 15 iunie a.c., și a constat în alimente, medicamente, îmbrăcăminte și
bani, care au fost date familiilor sărace.
Altă activitate din partea Joint nu s-a putut constata.
Sursa: Insp. Reg. de Sig. Craiova
Rap. nr. 9241 din 22.VII.948
Jr. nr. 28421 din 23.VII.948
358
DOCUMENTE
158
1948, august 5, Iași. Raportul Inspectoratului Regional de Siguranță

Iași, către Direcțiunea Generală a Siguranței Statului, despre hotărârea
guvernului privind activitatea organizației Joint în România. JDC nu mai
poate trimite niciun fel de ajutoare fără aprobarea prealabilă a FUCE.
Ajutoarele primite pot fi distribuite numai de Comunitățile locale, fără
asistența niciunui delegat al JDC.
Inspectoratul Național de Siguranță Iași

Biroul 3
Nr. 7221, din 5 august 1948
Către
Direcțiunea Generală a Siguranței Statului
Serviciul II, Biroul 1
La ord. dvs. nr. 24081 din 9.VII a.c., și urmare la raportul nostru nr. 17665
din 28.II crt., referitor la societatea americană Joint Distribution Committee,
avem onoare a vă raporta următoarele:
În conformitate cu hotărârea guvernului, unicul for administrativ al populației
evreiești este Federația de Comunități93, care lucrează prin Comunitățile locale.
Forul politic al acestor Comunități este CDE, care are diferiți responsabili în
Comitetele Comunităților. Jointul nu mai poate trimite niciun fel de ajutoare, fără
aprobarea prealabilă a Federației de Comunități.
Deci ajutoarele primite de comunitățile locale sunt distribuite numai de
membrii delegați ai acestor Comunități, fără asistența niciunui delegat al Jointului.
Organizațiile sioniste nu mai primesc ajutoare decât prin Comunitățile locale
și în urma avizului Federației de Comunități.
Centrele care au primit după stabilire ajutoare mai importante sunt: Iași,
Roman și P. Neamț. În aceste centre au fost distribuite alimente, medicamente
și îmbrăcăminte. În celelalte localități Bacău, Vaslui, Huși, Buhuși și Tg. Neamț,
s-au împărțit alimente prin cantinele înființate de Comunități. De asemenea,
mai primesc subvenții bănești spitalele și maternitățile. Coloniile de vară,
de asemenea, sunt subvenționate de către Comunități din fondul Jointului
repartizat în acest scop.
În orașul Iași s-au împărțit cantități importante de îmbrăcăminte tuturor
persoanelor paupere sau a căror situație materială este slabă. În acest scop,
Comunitatea locală a efectuat un recensământ, dând un mare aport CDE-ul, în
vederea clasificării pe categorii a populației evreiești.
93. Referirea se face la Federația Uniunilor de Comunități Evreiești.
359
Dirijarea ajutoarelor este condusă de către farmacistul Cuperman, președintele

Comunității, membru CDE și activist PMR, avocat Alter, secretar general al
Comunității, membru CDE, și Brantz, sionist de stânga Mișmar, proprietarul
unei fabrici de sifoane. Până în prezent, distribuirea ajutoarelor a decurs normal și
nu s-au ivit nemulțumiri în rândurile populației. Dl Brantz are responsabilitatea
tehnică a distribuirii ajutoarelor.
La Roman, Comitetul de distribuire a ajutoarelor este format din dnii
H. Kireman, vicepreședinte al Comunității, dna Etti Sosner, secretar general
a Primăriei Roman și membră CDE, Iosif Tousan, administratorul azilului de
bătrâni, și Jean Rasen, sionist din organizația Mișmar. Pentru cantina din Roman,
unde iau masa 450 de persoane, Jointul trimite lunar 202.000 de lei.
La P. Neamț, Comitetul de dirijare este format din dl dr. L. Lazarovici,
membru PNP, simpatizant sionist, av. I. Copelovici, președintele Comunității,
care nu este încadrat în niciun partid politic, și rabin I. Rabinovici, membru al
organizației sioniste de dreapta Mizrahi.
În celelalte localități, responsabili cu distribuirea ajutoarelor sunt membri
ai Comunităților locale. Ajutoarele nu sunt date individual, ci spitalelor,
maternităților, cantinelor și coloniilor de vară.
Inspector General,
P. Furtună
Șeful Serviciului
[semnătură indescifrabilă]
159
1948, august 20, București. Adresa conducerii JDC România, către

Comunitatea Autonomă Ortodoxă Israelită din Luduș – Turda. Se anunță
acordarea unui sprijin bănesc pentru evreii pauperi, foști prizonieri, recent
repatriați din Uniunea Sovietică.
360
DOCUMENTE

pentru România
20 august 1948
Tit.
Comunitatea Aut. Ort. Izraelită
Luduș – Turda
Privește: sprijinul excepțional în numerar,
pentru evreii pauperi foști prizonieri,
recent repatriați din URSS
În cadrul acțiunii de ajutorare desfășurată de către organizația noastră, am

hotărât – în acord cu Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din Republica
Populară Română – să acordăm un sprijin bănesc de lei 10.000 – pentru fiecare
evreu, în nevoie, fost prizonier, recent repatriat din URSS.
Acest sprijin are un caracter excepțional și este unic.
Potrivit comunicărilor făcute nouă de Federația Uniunilor de Comunități
Evreiești, cu adresa nr. 6633 din 15 august a.c., rezultă că în localitățile dvs. se află
un număr de 1 evreu în nevoie, fost prizonier, repatriat din URSS (Pollak Solomon).
În consecință, sprijinul bănesc acordat de noi, este de lei 10.000.
Acest sprijin are afectațiunea specială și exclusiv sus-arătată, astfel că nu
poate fi întrebuințat pentru alte nevoi ale Comunității.
Distribuirea sprijinului se face pe bază de tabele nominale, întocmite în
triplu exemplar, cuprinzând următoarele rubrici: nr. crt.; numele și prenumele
beneficiarului; anul și locul nașterii; profesiunea; domiciliul actual; data repatrierii;
semnătura de primire a sprijinului.
Tabelele se încheie cu proces-verbal, prin care se constată operațiunea și data
distribuirii sprijinului, semnat de președintele și secretarul general al Comunității.
Unul din exemplare ni se înaintează nouă, al doilea Federației Uniunilor de
Comunități, iar al treilea rămâne în arhiva Comunității.
La plata sprijinului, se face mențiune de suma plătită, cu data respectivă, pe
actul de identitate al beneficiarului (adeverința de repatriere etc.).
Suma de:
lei 10.000 – (zece mii)
restituirea alăturatei chitanțe în dublu exemplar, timbrată, semnată de președintele
361

Până la data de 10 septembrie a.c., veți binevoi a ne înainta tabelul nominal
întocmit conform indicațiunilor de mai sus, privitoare la distribuirea acestui sprijin.
TRĂIASCĂ REPUBLICA POPULARĂ ROMÂNĂ!
P. dr. E. Costiner
H. Herșcovici
Serv. Secretariat General
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 13661/4, f. 465.)
160
1948, august 20, București. Nota Inspectoratului de Siguranță al Capitalei

privind activitatea JDC în București. Sunt enumerate instituțiile evreiești,
inclusiv stațiile de restratificare, care beneficiază de sprijinul și întreținerea
organizației.
NOTĂ
Activitatea organizației JOINT din București se rezumă mai mult la

sprijinirea stațiilor de restratificare.
JOINTUL sprijină și întreține în București, următoarele instituții israelite:
Spitalele „Caritas” și „Iubirea de oameni” și un centru de asistență dentară,
nouă centre medico-sociale ale organizației OSE (Centrul de Protecție a Mamei
și Copilului). Această organizație are patru cantine, trei cămine de zi și trei
internate.
Organizația tinerilor muncitori evrei „Hehalutz”, cu un cămin de copii,
unsprezece cămine de tineret și o fermă.
Organizațiile religioase „Agudat Israel” și „Poale Agudat Israel”, prima cu
două cămine de copii și a doua cu două cămine de ucenici.
Eforia cantinelor cu treisprezece cantine, unde iau masa cca 3.500 de persoane.
O cantină și un cămin al studenților.
Școala Agricolă „Cultura”.
Două azile de bătrâni, teatru „Ichud”, Cooperativa de Credit și Economie.
Ajutoarele constau în bani, alimente și îmbrăcăminte.
362
DOCUMENTE
161
1949, ianuarie 7, Beiuș. Adresa Comunității Autonome Ortodoxe Israelite din

Beiuș, către conducerea JDC România, prin care se solicită expedierea prin
colet poștal a medicamentelor aprobate.
Beiuș, 7 ianuarie 1949
Comunitatea Ort. Izr.

Beiuș
84/1948
Onor.
JOINT
București
Cu referire la adresa nr. 12905 din 20 decembrie 1948 a Federației Uniunilor

de Comunități Evreiești din București, prin care ne comunică că ați binevoit a ne
acorda medicamentele specificate în alăturatul tabel și care ar urma să fie ridicate
de la dvs. de către un delegat al nostru, cu onoare vă rugăm ca medicamentele în
chestiune să binevoiți a ni le expedia prin colet poștal, având în vedere că nu avem
ocazie pentru moment să plece delegat de-al nostru la București.
Bineînțeles, spesele poștale le suportăm noi.
Mulțumindu-vă anticipat, vă salutăm.
Cu toată stima,
[nesemnat]
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 10781/vol. 1, f. 483.)
162
1949, martie 4, București. Decizia nr. 197 a Consiliului de Miniștri privind

interzicerea organizațiilor Joint, ORT și OSE pe teritoriul RPR. Întregul
patrimoniu al acestor organizații trece în proprietatea FUCE.
Deciziune nr. 197
Consiliul de Miniștri în ședința sa de la 4.III.1949
363
Văzând referatul dlui Ministru al Muncii și Prevederilor Sociale cu nr. … din …

În temeiul dispozițiunilor art. 9 din lege pentru controlul persoanelor juridice:
Decide
Art. 1. Activitatea din cuprinsul Republicii Populare Române a organizațiilor

Joint, ORT și OSE încetează.
Art. 2. Întregul patrimoniu al acestor organizații se trece Federației Uniunilor de
Comunități Evreiești, care se instituie lichidator al acestor organizații.
Art. 3. ORT persoană juridică, se dizolvă.
Art. 4. Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale este însărcinat cu aducerea la
îndeplinire a prezentei deciziuni.
Dr. P. Groza
Gh. Gheorghiu-Dej
Șt. Voitec
Lotar Rădăceanu
Teohari Georgescu
Miron Constantinescu
Vasile Luca
Ana Pauker
Vasile Vaida
A. Bunaciu
Gh. Vasilichi
I. Vințe
L.S. p. conf.
ss. Ciuraru
Tribunalul Ilfov secția I Civ. Com.

Proces-verbal nr. 5398/1949
Prezenta copie, fiind conformă cu originalul prezentat nouă cu petiția

înreg. la nr. 5398/1949, se legalizează de noi în conformitate cu dispozițiunile
art. 73 din legea autentificării actelor, vizându-se originalul și oprindu-se copie
identică la dosar.
Colaționat și verificat
Grefier
364
DOCUMENTE
163
1949, martie 12, București. Articol apărut în ziarul Unirea, prin care se anunță
hotărârea Consiliului de Miniștri, privind interzicerea activității JDC pe
teritoriul României. Asistența cetățenilor fără deosebire de naționalitate intră
în sarcina guvernului și a organizațiilor care se ocupă de această problemă.
S-a hotărât încetarea activității organizației Joint94.

Prin grija PMR în RPR, problema asistenței cetățenilor fără deosebire de
naționalitate intră în sarcina guvernului, care o aplică prin organele competente,
a celor care intră în categoriile ce au nevoie de asistență (incapabili de muncă,
bătrâni, orfani).
Începând de la 4 martie 1949, s-a hotărât încetarea activității organizației
Joint. Întregul patrimoniu al acestei organizații a fost atribuit FUCE, care a
fost instituită lichidatoare, cu scopul de a utiliza toate bunurile preluate până la
epuizare pentru ajutorarea populației evreiești sărace, statul urmând a lua asupra
sa sarcina asistenței sociale pe întreg cuprinsul RPR pentru toate categoriile
populației evreiești îndreptățite la asistență așa cum îngrijește de aceste categorii
din rândurile poporului român și a celorlalte naționalități95.
164
1949, martie 12, București. Notă informativă privind ordinul de desființare a

JDC și a organizațiilor pe care le subvenționa. Bugetul acestora a fost preluat
de către stat.
12/10.III.1949
NOTĂ
Jointul a fost înștiințat zilele trecute că urmează să-și înceteze activitatea.

În urma acestei înștiințări, organele Statului au început să preia activul acesteia.
94. Vezi documentul din 4 martie 1949.
95. Într-o notă informativă a Securității din 21 martie 1949, se consemna agitația crescândă în cercurile
evreiești din Capitală pe tema desființării Jointului și a organizațiilor aflate sub conducerea sa. Se comentează
că desființarea acestor organizații filantropice va avea consecințe grave, deoarece se vor închide toate azilele,
orfelinatele, internatele, cantinele ș.a. (ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 8840, f. 205).
365
Concomitent cu această înștiințare, s-a anunțat că în cel mai scurt timp vor fi
preluate de Stat și organizațiile pentru restratificarea tineretului (ORT), precum
și Centrul de Protecție a Mamei și Copilului (OSE), care erau subvenționate de
Joint, bugetul acestora fiind preluat în întregime de Stat.
În țară funcționează cca 30-40 de centre ale OSE și câteva școli ale ORT.
Sursa: Marcel
5299
9. martie 12
165
1949, martie 21, București. Notă informativă privind starea de spirit în rândul
populației evreiești după ce autoritățile de stat au interzis funcționarea pe
teritoriul RPR a organizației Joint și a Organizației Internaționale a Femeilor
Sioniste (WIZO).
Direcțiunea Securității Capitalei
Nr. 7029
21 martie 1949
În cercurile evreiești din Capitală se constată o agitație din ce în ce mai crescândă

pe tema desființării sucursalelor din România a organizațiilor Joint și WIZO.
Elementele sioniste exploatează acest fapt ca fiind rezultatul intervenției
directe făcute de CDE, interpretându-se măsura ca un act fățiș de antisemitism
realizat de guvern.
Suntem informați, din sursă serioasă, că se proiectează trimiterea unui
memoriu către ONU, prin intermediul Legației Israel din București, deși se afirmă
că dl Reuven Rubin, ministrul Palestinei în România, ar fi refuzat categoric orice
imixtiune în această privință.
Circulă numele dlui Benvenisti, fost fruntaș sionist de dreapta, care ar fi cerut
audiență în acest scop la dl Reuven Rubin.
Se afirmă în cercurile evreiești că memoriul va fi totuși întocmit și înaintat
prin intermediul Legației Americane, scoțându-se în evidență că, prin desființarea
celor două instituții filantropice, vor fi închise toate azilele de bătrâni, orfelinatele,
366
DOCUMENTE
internatele și cantinele, care până în prezent erau întreținute exclusiv de Joint și

WIZO și că guvernul RPR ar intenționa într-un viitor apropiat să desființeze și
Comunitățile israelite.
Măsuri luate: Se semnalează spre știință.
166
1949, aprilie 9, București. Notă informativă cu privire la modul în care a fost

afectată situația generală a populației evreiești din România după aplicarea
Deciziei Consiliului de Miniștri, din martie 1949, prin care s-a interzis
activitatea organizației Joint și a celorlalte instituții aflate sub tutela sa.
9 aprilie 1949
Desființarea Jointului și preluarea OSE (Centrul de Protecție a Mamei și

Copilului) ar putea afecta cca 100.000 de persoane, care într-o formă sau alta erau
asistate de cele două instituții.
Se precizează, în acest sens, că Jointul avea un buget lunar de 70 milioane de
lei numerar, la care s-ar adăuga suma de 140 milioane de lei în efecte, alimente
și medicamente.
Cu acest buget se întrețineau cămine de copii, azile, cantine, centre medicale etc.
Numai OSE întreținea 1.700 de copii în căminele sale din țară. Numărul
total al copiilor asistați prin cantine și efecte, supraveghere medicală etc.
atingând cifra de 20.000. Toată asistența evreiască era acoperită de Joint care în
același timp contribuia cu efecte, medicamente și bani pentru asistența copiilor
greci. Dintr-un transport de două vagoane sosite OSE-ului, un vagon cu efecte a
fost afectat direct copiilor greci.
Chiar dacă o parte din persoanele asistate vor putea fi încadrate în producție,
acest fapt nu va putea interveni într-un termen prea scurt și până atunci problema
ajutorării se pune cu aceeași vigoare.
În plus, foarte multe familii ai căror întreținători sunt încadrați în producție
puteau asigura copiilor îngrijire mult mai bună prin ajutoarele în hrană, efecte și
medicamente primite de la OSE, pe care deocamdată nu pot conta.
Ministerul Prevederilor Sociale pare preocupat de această problemă și a cerut
Ministerului de Finanțe un buget de 1.500.000.000 de lei pentru întreținerea
instituțiilor evreiești de asistență.
367
Categoriile cele mai afectate sunt: familii cu mulți copii, care din lipsă de
mijloace nu pot asigura copiilor o îngrijire corespunzătoare principiilor moderne,
persoanele în vârstă care nu se mai pot încadra, infirmi și bătrâni.
Ca exemple în acest sens se citează:
Familia M. Berghof, din str. Voinicului, nr. 8.
În cursul rebeliunii din 1941 această familie și-a pierdut fiul și ginerele96.
Fata a plecat în Israel în 1943, bătrânul e bolnav și cu desăvârșire neputincios, în
vârstă de 64 de ani. Până acum primea de la OSE un pachet de alimente în fiecare
lună și hainele necesare.
În special boala celor doi soți, care iau medicamente fără sfârșit, și ei primeau
regulat doctoriile necesare de la farmacia OSE.
Selena Segal, str. Vulturi, nr. 12, o femeie oarbă, care întreține trei copii a
căror mamă a murit și al căror tată a fost deportat în Transnistria unde a murit.
Copiii cu vârste între 10-15 ani sunt în întregime întreținuți de OSE.
Doamna Segal, deși oarbă, câștigă câte ceva înșirând mărgele, dar nu putea
acoperi nici nevoile ei proprii.
Mai cităm cazul de bătrâni neputincioși fără sprijin, fără posibilitate de a fi
primiți în aziluri. Din această categorie se citează:
Feyer – Trinității 73
Bercovici – Pipăilă nr. 1.
Sursa: Marcel
167
1949, aprilie 13, București. Notă informativă a Direcției Securității Capitalei

cu privire la desființarea societății „Alinarea”, care cu sprijinul organizației
JDC s-a îngrijit de evreii bolnavi de tuberculoză.
Nr. 9445
13 aprilie 1949
În str. Paleologu nr. 24, continuă a ființa o societate care poartă denumirea
„Alinarea”. Această societate va trebui să se autolichideze, deoarece Joint, care o
finanța, va fi lichidat.
96. Referire la dr. Elias Berghof și av. Leon Blimes, uciși de legionari în timpul pogromului de la București din
21-23 ianuarie 1941.
368
DOCUMENTE
Societatea „Alinarea” se ocupă cu repartizarea de pachete cu medicamente

pentru tuberculoși, la recomandarea dr. Popper.
Președintele acestei asociații, al cărui nume ne scapă, a declarat informatorului
nostru că, prin desființarea societății „Alinarea”, vor rămâne fără asistență toți
tuberculoșii care erau în grija ei.
Și-a exprimat părerea că statul nu va putea lua sub ocrotirea sa acești
tuberculoși și astfel ei se vor prăpădi fără nicio asistență.
Măsuri luate:
Se semnalează spre știință.
168
1949, iunie 12, București. Notă informativă a Direcției Securității Capitalei

privind schimbarea denumirii Federației Uniunilor de Comunități Evreiești
în Federația Comunităților Evreiești (Mozaice). Se specifică funcția
Federației de administrare a bunurilor rămase de la Joint.
12/2 iunie 1949
Direcția A
DSC
NOTĂ
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești ar urma să-și schimbe în curând

numele în Federația Comunităților Mozaice97, în urma trecerii secțiilor sale de
asistență și cultură sub controlul statului.
Deocamdată, Federația mai administrează încă bunurile Jointului de la
care au rămas mari cantități de medicamente (800.000 de tablete de sulfamide,
penicilină etc.), efecte și alimente care ar satisface nevoile tuturor unităților de
asistență sprijinite în trecut de Joint pentru o perioadă de șase-opt luni.
Sursa: Marcel
97. Denumirea corectă a Federației a fost Federația Comunităților Evreiești Mozaice – FCE (M).
369
169
1949, octombrie 5, București. Raport al Direcțiunii Generale a Securității

Poporului privind situația mai multor conducători sau funcționari ai JDC
după dizolvarea organizației în RPR.
Nr. 12/32188
5 octombrie 1949
Direcțiunea Generală a Securității Poporului
Obiect: Informații în legătură cu fosta societate JOINT
La ord. dvs. nr. 118/117865 C din 1 oct. a.c., avem onoare a vă raporta
următoarele:
În urma informațiilor efectuate, numita ZAIZEVA. care ar fi funcționat la
fosta societate JOINT, nu a putut fi identificată.
În ceea ce privește activitatea foștilor conducători și funcționari ai Jointului,
s-au stabilit următoarele:
Dr. E. COSTINER, domiciliat în str. Mântuleasa nr. 16, fost conducător
efectiv al Jointului în România după plecarea lui W. Filderman, după dizolvarea
acestei societăți în RPR, nu a mai încercat să se ocupe cu nimic.
În prezent, de asemenea, nu are nicio ocupație, trăind din sumele ce le-a
acumulat în timpul cât a condus Jointul.
Dr. E. Locar, domiciliat în str. Batiștei nr. 35, fost director medical al Jointului,
posedă un cabinet medical la adresa arătată mai sus și practică medicina.
Este membru al PMR.
Dintre funcționarii identificați, s-a stabilit că un anume FEINTUH, ce a fost
după 23 August 1944 polițist în cadrul Poliției Dorohoi, a plecat din țară în anul
1948, împreună cu dr. SCHWARTZ, directorul european al Jointului.
Un anume NILMAN, de asemenea, fost funcționar al Jointului, se găsește în
prezent deținut într-un penitenciar, fiind condamnat pentru colaborare cu germanii.
Un anume MARIAN, este membru al PMR și funcționar la ziarul
SCÂNTEIA. În cadrul Jointului, a condus magazia de efecte.
În cadrul Jointului, au mai lucrat ca reprezentanți ai diferitelor organizații
sioniste următoarele persoane:
Inginer DASCĂLU ANGHEL, din partea organizației sioniste MIȘMAR,
care în prezent ar fi arestat, avocatul CHIVA ORNSTEIN din partea Congresului
Mondial Evreiesc, avocatul MIȘU BENVENISTI din partea executivei sioniste,
370
DOCUMENTE
care în prezent nu are nicio ocupație, LEON ZWICK, din partea organizației
ICHUD, care de asemenea nu are nicio ocupație.
În ultimul timp, în cadrul Jointului a mai lucrat și avocatul BACAL, din
partea Federației Uniunilor de Comunități Evreiești, membru CDE, numita
MOISI care actualmente este șefa Serviciului Cadre la Sfaturile Populare,
precum și numitul CROITORU RUBIN, care ulterior a fost numit în locul dr.
COSTINER și care în prezent lucrează la lichidarea patrimoniului Jointului.
Lt. col. de Securitate,

T. Sepeanu
Pt. Conf.
Lt. A. Olimpiu
Maior de Securitate
I. Negreanu
170
1949, decembrie, Tel Aviv. Sinteză redactată de Elias Costiner, fost reprezentant
al JDC în România, despre activitatea de asistență a organizației Joint în perioada
1940-1949. Documentul a fost elaborat la Tel Aviv în anul 1969.
Activitățile desfășurate de American Joint Distribution Committee în România,

în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial, pentru acordarea de asistență
victimelor regimurilor fasciste și naziste
de Dr. Elias Costiner

Fost reprezentant al JDC în România și
Director General al Biroului instituției sus-menționate
Scopul meu este de a prezenta un studiu succint privind una dintre cele mai
importante etape ale activității de ajutorare efectuate de JDC în România între anii
1940 și 1949; mai precis, în ajunul, în timpul și după cel de-al Doilea Război Mondial.
Această lucrare se dorește a fi o contribuție la istoricul Joint Distribution Committee98.
98. Acest raport a mai fost publicat, în limba engleză, în Jean Ancel (ed.), Documents Concerning the Fate of
Romanian Jewry during the Holocaust, vol. VIII, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986, pp. 625-634.
371
Politica de discriminare rasială antisemită, în urma instituirii regimului nazist

din Germania, a dat naștere la o situație în care viața populației evreiești din
România se deteriora continuu.
Ruinarea ei economică, aproape totală până la sfârșitul anilor 1940, a făcut
ca liderii comunităților evreiești să poată îndeplini foarte greu chiar și cerințele
cele mai urgente de ajutorare a numărului în creștere rapidă de persoane nevoiașe.
Numărul evreilor care trăiau în România, aproximativ 780.000, a fost redus
cu aproape 150.000 odată cu transferul unor provincii la țări vecine, și era de
aproximativ 607.000 în perioada luată în considerare99.
Gradul de extindere al nevoilor și rapiditatea utilă pentru a face față au dus
la o stare de lucruri care a făcut necesară intervenția directă și masivă a singurei
organizații propriu-zise de ajutorare, Joint Distribution Committee.
În toamna anului 1940, domnul Bertrand Jacobson a ajuns în București, trimis
fiind de JDC, pentru a examina situația la fața locului, cu factorii responsabili, și
pentru a vedea care erau posibilitățile de înființare a unui organism adecvat care
să elaboreze și să implementeze un program de asistență.
Complexitatea și anvergura activității au dus la înființarea unui birou JDC,
cu un reprezentant și personal desemnat. Iar activitatea trebuia elaborată în
conformitate cu principiile și metodele JDC, cu proiectele obișnuite, bugetele și
rapoartele periodice de transmis la sediul european. Cu alte cuvinte, este vorba
de un exemplu clasic de situație, în care JDC trebuia să se ocupe de activitatea sa
direct, prin propriul birou, pentru a putea fi operațional.
Din păcate, situația politică din România la acel moment a făcut ca acest lucru
să fie inoportun, chiar imposibil, să se înființeze un birou JOINT propriu-zis.
Trebuia, de asemenea, să se ia în considerare faptul tragic că organele
reprezentative ale comunităților evreiești aveau să devină din ce în ce mai
slabe, mai vulnerabile și foarte nesigure. În curând, aveau să nu mai poată să
își desfășoare activitatea și nu ar fi avut niciun rost să li se predea lor fondurile
necesare pentru ajutorare.
A trebuit găsită o formulă de compromis pentru încredințarea unui mic comitet
local cu sarcina și responsabilitatea de a acționa în numele JDC, ca organism
sub acoperire, neoficial, care primea instrucțiuni prin canalele corespunzătoare
de la sediul european al JDC și, de asemenea, care era autorizat să asigure, să
99. Dacă se referă la perioada 1940-1944, atunci trebuie luate în considerare cifrele recensămintelor din: aprilie
1941, când pe teritoriul României în granițele de atunci erau 315.003 evrei; iulie 1942, conform recensământului
de sânge evreiesc, pe teritoriul de atunci erau 292.149. Nu sunt incluși evreii deportați în Transnistria.
372
DOCUMENTE
caute și să folosească mijloacele necesare, în orice moment dat și în orice situație

politică, pentru a găsi căile și procedurile cele mai adecvate în vederea realizării
programului de ajutorare.
Constituirea unui Comitet Joint în București (octombrie 1940)

În octombrie 1940, a fost înființat un Comitet JOINT pentru România
de către domnul Bertrand Jacobson, care acționa în numele oficiului JDC din
Europa, ulterior stabilit în Lisabona sub conducerea lui Joseph Schwartz.
Procedând astfel, domnul Jacobson s-a consultat și cu domnul Moshe
Ussoskin, care, până la această dată, acționa în România în numele JDC și AJRF
(American Joint Reconstruction Foundation).
Dr. W. Filderman, în calitatea sa de președinte al Federației Comunităților
Evreiești din România100, a fost nominalizat ca președinte al Comitetului JOINT.
Au mai făcut parte din comitet:
Efraim (Fred) Șaraga, președinte al Comitetului de Conducere al Asociației
Cooperativelor de Împrumut și Economii, sponsorizată de AJRF;
Dr. M. Zingher și dr. E. Costiner, ambii fiind membri ai aceluiași comitet de
conducere.
Domnului dr. E. Costiner i s-a încredințat Secretariatul, pentru a păstra
fondurile, a înregistra folosirea acestora și a prezenta rapoarte periodice.
La reuniunile Comitetului JOINT au participat, de asemenea, Wilhelm
Fischer și dr. Cornel Iancu ca reprezentanți sioniști.
Componența comisiei a fost confirmată ulterior prin telegraf, mesajul fiind
transmis prin intermediul Crucii Roșii Internaționale de Saly Mayer, din St.
Gallen (Elveția), în numele domnului dr. Joseph Schwartz.
Reuniunile au avut loc în reședința domnului dr. Filderman, iar deciziile erau
înregistrate în scurte procese-verbale.
Dr. E. Costiner și Fred Șaraga erau responsabili pentru punerea în practică
a deciziilor.
Ei trebuiau să fie operativi și, pe cât posibil, direct implicați în realizarea
programului de Asistență prin organismele respective subvenționate.
Activitatea JDC în cadrul Departamentului de Asistență al Federației

Comunităților Evreiești
Atât timp cât Federația Comunităților Evreiești încă exista și funcționa,
Departamentul său de Asistență era singurul instrument adecvat pentru
100. Titulatura corectă a Federației la data respectivă a fost: Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din
România (FUCE). Ea se schimbă în anul 1949.
373
îndeplinirea activității101.
În acest scop, dr. E. Costiner a fost numit, în septembrie 1940, secretar
general al Federației, pentru a se ocupa de administrare, finanțe și asistență.
Fondurile au fost furnizate de Comitetul JOINT prin împrumuturi acordate
de diverse persoane și care au intrat într-un cont separat. Acestea au fost denumite
contribuții excepționale către Federație, și s-a ținut o înregistrare separată a
utilizării lor.
Creșterea continuă a problemelor ridicate de diversele nevoi ale populației
evreiești, puternic afectate, a făcut necesar, la un moment dat, să se creeze un
organism separat și autonom, atașat Federației, căruia avea să îi fie transmise
sarcina și responsabilitățile noastre.
S-a presupus că un astfel de organism autonom ar rezista mai ușor diverselor
piedici și presiunilor în creștere care au fost exercitate asupra organizațiilor
reprezentative evreiești de către factorii politici adverși.
Crearea Comisiei Autonome de Ajutorare

În ianuarie 1941, a fost înființată COMISIA AUTONOMĂ DE
AJUTORARE în cadrul și sub egida Federației Comunităților Evreiești,
prezidată de domnul Arnold Schwefelberg, un binecunoscut avocat și lider evreu.
Președinția Comisiei a fost ulterior preluată de dr. Moses Zimmer, o altă
personalitate marcantă, care se refugiase din Cernăuți (Bucovina).
Alți membri ai Comisiei Autonome de Ajutorare erau:
Fred Șaraga, dr. M. Zingher și dr. E. Costiner, reprezentând Comitetul JOINT,
Mișu Benvenisti și dr. Cornel Iancu, în calitate de reprezentanți sioniști, și dr. E.
Spitzer, reprezentând evreii transilvăneni. Domnul Hirsh Herșcovici era secretar.
Comisia s-a bucurat de colaborarea unor grupuri de oameni devotați, care au
petrecut mult timp și au făcut eforturi în diversele sectoare de activitate din cadrul
Comisiei.
Nu are niciun rost să le enumerăm, dar cei care vor dori să scrie istoricul
comunităților evreiești din România din acei ani tragici vor trebui, de asemenea,
să se refere la fiecare dintre acestea și la realizările lor în cadrul marelui efort
umanitar de ajutorare a oamenilor într-o perioadă foarte nefericită.
În primii săi ani, Comisia Autonomă de Asistență102 își avea sediul în
birourile Federației Comunităților Evreiești din București, str. dr. Burghelea nr.
3, iar activitatea sa presupunea o colaborare pe scară largă cu Departamentul de
Asistență al Federației, prin dr. Costiner ca secretar general, în conformitate cu
programul elaborat de Comisia JOINT.
101. FUCE a fost desființat prin Decret-lege la 16 decembrie 1941. Se reorganizează după 23 august 1944.
102. Titulatura corectă: Comisia Autonomă de Ajutorare.
374
DOCUMENTE
Principalele evenimente tragice la care a reacționat prompt și eficient

Comisia Autonomă de Ajutorare, venind în sprijinul populației evreiești
grav afectate:
– Evacuarea populației evreiești din anumite regiuni ale frontierelor de nord

și est ale țării și concentrarea acestor persoane în lagăre speciale în Tg. Jiu, Caracal,
Lugoj etc.103.
– Rebeliunea din ianuarie 1941 a legionarilor fasciști și antisemiți, cu revolte
și excese fără precedent104.
– Masacrarea a mii de evrei, în special în orașul Iași din nordul Moldovei
(29 iunie 1941), după ce România a intrat în război de partea germanilor la
21 iunie 1941.
– O parte a populației evreiești a fost strămutată în diverse lagăre de
concentrare, în infamele trenuri ale morții105.
– Concentrarea tinerilor în lagăre de muncă forțată.
– Deportarea în Transnistria, începând din septembrie 1941, din Bucovina
și, mai târziu, din nordul Moldovei106.
Eforturile de a veni în ajutorul victimelor acelor evenimente tragice au fost
departe de a fi încurajate de autoritățile române și a fost nevoie de o planificare
atentă și de diverse manevre pentru a nu se asuma mari riscuri.
În ceea ce-i privește pe cei deportați în Transnistria, a fost categoric interzis,
oricui, să îi contacteze, până la un anumit moment, sub sancțiuni foarte stricte.
Cu toate acestea, am găsit mijloace de a-i ajuta.
La 10 decembrie 1941, mareșalul Antonescu, șeful statului, i-a scris
domnului dr. Filderman, comunicându-i că, în urma cererii sale făcută în numele
Federației Comunităților Evreiești, era autorizat să acorde asistență deportaților
în Transnistria107.
103. Referirea se face la ordinul nr. 4147 din 2 iunie 1941, al lui Ion Antonescu, privind evacuarea evreilor din
toate satele și localitățile semiurbane și concentrarea lor în principal în capitale de județe.
104. Referirea este la pogromul legionar din București (ianuarie 1941).
105. Referire la cele două trenuri ale morții puse în circulație în timpul pogromului de la Iași, cu destinația Podu
Iloaiei și Călărași.
106. În Transnistria au mai fost deportați evreii din Basarabia, din lagărul de la Tg. Jiu, 200 de familii din
București și din alte localități din țară.
107. La 10 decembrie 1941, Președinția Consiliului de Miniștri a trimis următoarea adresă către Federația
Uniunilor de Comunități Evreiești din România: „Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că dl mareșal Antonescu
a aprobat ca Federația Uniunilor de Comunități să poată trimite oficial ajutoare în bani și medicamente evreilor
în Transnistria” (Matatias Carp, Cartea neagră. Suferințele evreilor din România, 1940-1944, vol. III (Transnistria),
Editura Diogene, București, 1996, documentul 168, p. 338).
375
Crearea Centralei Evreilor (Judenzentrale), 17 decembrie 1941

Câteva zile mai târziu, în 17 decembrie 1941, a fost publicat un decret prin
care se dizolvau comunitățile evreiești și Federația, precum și toate celelalte
organizații evreiești108.
Similar modelului german, Judenzentrale (Centrala Evreilor din România) a
devenit singurul organism care „reprezenta” populația evreiască.
A doua zi, am avut nefericita ocazie de a-l primi la sediul Federației, în
absența domnului dr. Filderman, pe comisarul desemnat pentru Probleme
Evreiești, Radu Lecca. Acesta a venit împreună cu președintele și alți membri
marcanți ai Judenzentrale. Astfel, el s-a prezentat pentru a ne aduce în mod oficial
la cunoștință conținutul decretului. După aceasta, comisarul a adăugat câteva
observații ofensatoare la adresa populației evreiești și a domnului dr. Filderman,
referindu-se la un presupus comportament antipatriotic, insinuând că acest lucru
a condus la măsurile dure luate de guvern.
Lipsită de un statut juridic, comunitatea evreiască a rămas fără apărare și la
discreția regimului nazist, antisemit și crud, care a fost adus la putere sub presiunea
ocupației germane109.
Ca răspuns la declarația comisarului guvernamental, am declarat că am luat
notă de conținutul Decretului și am adăugat că, în ceea ce privește activitatea
domnului dr. Filderman, istoria va avea să o judece; în plus, în ceea ce privește
populația evreiască, aș dori să asigur guvernul că, la fel ca întotdeauna în trecut
și în viitor, va trebui să respecte legea și ordinea, rămânând devotată intereselor
vitale ale statului.
Așa cum era de așteptat, declarația mea nu a fost pe placul comisarului și,
chiar de a doua zi, președintele desemnat al Judenzentrale, domnul Streitman, și-a
exprimat nemulțumirea, adăugând că domnul comisar îi spusese că va trebui să
suport consecințele, făcând aluzie la trimiterea mea în lagărul de concentrare de
la Tg. Jiu. A doua zi, am primit o mustrare similară de la domnul dr. N. Gingold,
secretarul general al Judenzentrale110.
108. Referire la Decretul-lege din 16 decembrie 1941, privind dizolvarea Federației Uniunilor de Comunități
Evreiești și înlocuirea ei cu Centrala Evreilor din România, singura autorizată să reprezinte interesele
colectivității evreiești. Toate comunitățile evreiești din țară, societățile de binefacere, culturale, religioase, sportive
sau de orice natură, precum și toate instituțiile evreiești de interes obștesc au trecut sub conducerea directă a
Centralei Evreilor din România, singura în drept să numească comitetele de conducere ale Comunităților, Vezi
Lya Benjamin (ed.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. I, Legislația antievreiască, Editura Hasefer,
București, 1993, documentul 53, p. 178.
109. România nu a fost țară ocupată de Germania nazistă. În instaurarea regimului Antonescu a fost implicată
Germania nazistă, fără însă ca țara să fi fost ocupată de naziști.
110. Această relatare, ca și altele spuse întâmplător în prezenta lucrare, face parte efectivă din istoricul evreilor
din România. Le-am prezentat aici ca urmare a legăturii lor cu condițiile în care cei cărora li se încredințase
activitatea JDC în România au trebuit să le facă față în acei ani tragici, precum și experiențele lor [n.a.].
376
DOCUMENTE
Continuarea activității de ajutorare a JDC a devenit foarte precară în noile

condiții politice, deoarece Judenzentrale a fost conceput ca instrument al „soluției
finale” a problemei evreiești. Orice ajutor, atât cât mai era posibil, trebuia acordat
numai în cadrul Departamentului de Asistență al Judenzentrale, în calitate de șef
fiind numit dr. Anghel Radovici, un cunoscut neurolog evreu.
A fost lăsat pe seama domnului dr. Gingold, ca secretar general al Judenzentrale,
să-și asigure colaborarea unor personalități, pentru a da infamei instituții un
anumit prestigiu. Oameni care nu aveau nimic în comun cu obiectivele și filosofia
regimului nazist au fost de acord să colaboreze. Unii dintre ei au făcut-o din
inițiativă proprie, pe cont propriu, în timp ce alții doar cu acordul factorilor
responsabili ai unor lideri evrei autentici.
Cu excepția celor care sufereau de grandomanie sau erau lipsiți de integritate
morală (de exemplu, președintele Streitman, secretarul general, dr. Nandor
Gingold, și șeful Departamentului Financiar, A. Grossman, principalii factori de
decizie ai Judenzentrale), se poate presupune că cei mai mulți dintre aceștia au fost
de acord să colaboreze cu intenția de a face tot posibilul să diminueze, cel puțin,
răul la care populația evreiască avea să se aștepte.
Este de menționat că unii dintre ei au fost chiar încurajați de liderii evrei
responsabili să intre în Judenzentrale.
Acesta a fost cazul, de pildă, al domnului dr. Moses Zimmer, ca urmare a
bunelor sale relații cu ministrul de Externe, Mihai Antonescu, și cu guvernatorul
Transnistriei, G. Alexianu.
În ceea ce-l privește pe domnul dr. A. Radovici, el a ezitat, dar în cele din
urmă a fost de acord să conducă Departamentul de Asistență, conștient de faptul
că lupta astfel pentru o cauză dreaptă în încercarea de a salva vieți evreiești.
Este de datoria noastră să subliniem contribuția valoroasă a acestor doi
oameni, dr. A. Radovici și dr. M. Zimmer, la activitatea JDC în România în anii
foarte dificili de ocupație germană, de război și de deportare.
Dr. Moses Zimmer, membru al Comisiei noastre Autonome de Ajutorare, așa
cum am menționat mai sus, a avut, de asemenea, împreună cu Arnold Schwefelberg
și cu mine, sarcina foarte delicată de a încerca, prin toate mijloacele posibile, să
trimită fonduri în ghetourile din Transnistria, înainte ca mareșalul Antonescu să
aprobe acest lucru și până când această aprobare a putut fi pusă în practică.
În ceea ce-l privește pe domnul dr. A. Radovici, acesta a cooperat cu noi pe
deplin în eforturile de a ne îndeplini obiectivul.
Domnia sa a preluat de la mine dosarele Departamentului de Asistență al
proaspetei dizolvate Federații a Comunităților Evreiești și părea dispus să ne
acorde posibilitatea de a continua activitatea noastră, în măsura în care acest lucru
era posibil în condițiile politice existente la acel moment. Știa că activitatea noastră
377
se desfășura sub îndrumarea Jointului și că nu avea să fie ușor să se continue, în

noile condiții.
În orice caz, Departamentul de Asistență în noul cadru al Judenzentrale nu
era un instrument adecvat pentru a face acest lucru, ca să nu mai vorbim de faptul
că scopul nostru nu se încadra deloc în sfera de interes al Judenzentralei.
Mai mult ca niciodată, aveam nevoie de Comisia Autonomă de Ajutorare și
ca aceasta să fie menținută, chiar și sub egida Departamentului de Asistență al
Judenzentrale. Mare dificultate a fost în a obține acordul autorității în cauză.
În mod total neașteptat, eforturile Comisiei JOINT și ale președintelui, dr.
W. Filderman, au avut succes.
Comisia Autonomă de Ajutorare își continuă activitatea sub noul regim

Într-un memorandum prezentat liderilor Judenzentrale, am propus, pur și
simplu, ca Departamentul lor Financiar să se descarce de orice alocare în scopuri
de asistență, iar Comisia Autonomă de Ajutorare să preia toate sarcinile și să
continue să acopere nevoile de asistență prin solicitarea de „contribuții excepționale
și voluntare” de la cei capabili să ne ajute. Astfel, noii conducători puteau să aibă la
dispoziție veniturile complete provenite din diverse tipuri de impozite, impuneri
și extorcările la care era de așteptat ca populația evreiască să fie supusă. Momeala
a funcționat și am primit acordul de a menține Comisia Autonomă de Ajutorare.
Presupun, totuși, că acest lucru nu ar fi fost posibil fără un dram de decență
și un anumit simț al responsabilității din partea unor factori importanți ai noului
regim, care nu au respectat pe deplin obiectivele criminale ale regimului nazist.
Dr. Filderman și ceilalți membri ai Comitetului Joint au decis să-mi ceară să
încerc să-mi continui activitatea ca secretar general al Departamentului condus de dr.
A. Radovici. Acesta din urmă a fost de acord și părea bucuros să mă aibă colaborator.
Din moment ce nu am întâlnit nicio opoziție din partea liderilor, am fost de acord să
continui să activez ca secretar general al Departamentului de Asistență.
S-a înțeles clar că motivul prezenței mele în această funcție era de a asigura
continuarea activității noastre prin intermediul Comisiei Autonome de Ajutorare,
sub egida Departamentului de Asistență.
Am reușit să mutăm acest Departament din sediul Judenzentrale și ne-am
stabilit, împreună cu Comisia noastră Autonomă de Ajutorare, în Calea Moșilor
nr. 78, printr-o coincidență tragică, tocmai în fața unei sinagogi care fusese jefuită
și arsă de legionari.
Acolo am dezvoltat vasta și dificila activitate de ajutorare a celor loviți de
teroarea regimului nazist din România, în special a celor deportați în Transnistria.
Prezența și activitatea mea permanentă și neîntreruptă aici, de-a lungul anilor
tragici până la semnarea armistițiului, în luna august 1944 (Comisia Autonomă
378
DOCUMENTE
de Ajutorare a fost dizolvată în septembrie 1944), erau, în general, văzute ca un

simbol al existenței JDC în activitatea de ajutorare.
Așa cum am menționat mai sus, ajutorarea celor din ghetourile din Transnistria
trebuia făcută clandestin o anumită perioadă.
Autorizarea ajutorului pentru deportați de către mareșalul Antonescu

(10 decembrie 1941)
La 10 decembrie 1941, mareșalul Antonescu a adresat o scrisoare domnului
dr. W. Filderman, prin care autoriza asistența evreilor deportați în Transnistria.
Acest gest umanitar a fost în contradicție flagrantă cu principiile și normele
regimului de guvernare și în special cu principiile directoare ale germanilor.
După cum s-a subliniat deja de către cei implicați în studiul întunecatei
perioade naziste a deportărilor și lagărelor de exterminare, accesul la ghetourile
din Transnistria, autorizat de mareșalul Antonescu, a permis ca o mare parte din
deportați să supraviețuiască. Acesta a fost singurul exemplu de acest tip din marea
rețea a fabricilor germane ale morții de pe tot cuprinsul Europei.
Este greu de crezut că acest lucru se datorează doar presupuselor presiuni
politice și diplomatice exercitate asupra mareșalului Antonescu. De fapt, pare
a fi, mai degrabă, expresia sentimentelor sale naționale de independență în fața
germanilor și, în același timp, o oarecare decență, presupunând că el nu ar fi fost de
acord cu scopurile și metodele criminale ale aliaților săi. Aceasta poate fi o explicație
și pentru măsurile luate de el de a reduce, la un moment dat, deportările111.
În acest context, ar trebui să fie menționat că autoritățile române erau pe deplin
informate despre contribuția importantă a JDC și activitatea sa de asistență în țară.
Încă din 1940, când domnul Bertrand Jacobson a venit pentru prima dată în
București, în numele JDC, serviciile de securitate erau deja în alertă.
În octombrie 1940, am fost invitat pentru întâia oară de un ofițer superior al
serviciilor de securitate și am fost rugat, în mod confidențial, să raportez periodic,
de două ori pe lună, despre activitatea domnului Jacobson și despre relațiile sale
cu Departamentul de Asistență al Federației Comunităților Evreiești.
Întâlnirile Comisiei Joint din casa domnului dr. Filderman erau cunoscute, iar
agenții serviciilor de securitate erau mereu în urma noastră. Când am intrat, mai
111. În ședința Consiliului pentru reglementarea creditului, din 20 aprilie 1943, conducătorul statului dădea
următorul răspuns celor care întrebau care ar fi situația populației evreiești în România: „Una ar fi cea mai
radicală: să iau pe toți evreii și să-i trec peste graniță. Dar noi suntem o țară mică, nu o țară mare, ca Germania.
Eu lupt să câștig războiul, dar se poate întâmpla să-l câștige democrațiile. Și noi știm ce înseamnă democrația:
înseamnă iudeocrație. Și atunci, să expun eu generațiile viitoare ale neamului să fie pedepsite, fiindcă printr-o
asemenea măsură a mea au fost scoși evreii din țară?”. Vezi Lya Benjamin (ed.), Evreii din România între anii
1940-1944, vol. II, Problema evreiască în stenogramele Consiliului de Miniștri, Editura Hasefer, București, 1996,
documentul 166, p. 511.
379
târziu, în legătură cu delegații Crucii Roșii Internaționale de la București, urmând

instrucțiunile date de dr. Joseph Schwartz prin Saly Mayer, reprezentantul JDC
în Elveția, am avut adesea ocazia să ne aflăm în biroul Crucii Roșii. Serviciile de
securitate știau foarte bine că, în timpul vizitelor noastre acolo, primeam fonduri
și instrucțiuni din străinătate.
Cel puțin, pot spune că, într-o anumită perioadă, activitatea noastră de
asistență era tolerată și că autoritățile române nu au încercat să ne oprească,
inclusiv în momentele cele mai grele.
Această atitudine contrazicea flagrant dorințele autorităților germane în
efortul lor de a accelera „soluția finală” în România.
Gustav Richter, agentul executiv al lui Eichmann în București, m-a găsit
odată într-o anexă a Departamentului de Statistică al Judenzentrale, unde
lucram temporar cu secretara mea, înainte de a ne muta la biroul Comisiei
Autonome de Ajutorare. Era însoțit de dr. Moses Zimmer, șeful de atunci al
Departamentului de Statistică. Venise să vadă activitatea Departamentului de
Statistică. Nu pot uita surpriza și rânjetul lui sardonic atunci când a aflat că ne
ocupăm cu probleme de asistență.
Poziția ostilă a guvernatorului Transnistriei

În general, gestul de mărinimie al mareșalului nu a fost, desigur, bine primit.
Iată, de exemplu, reacția guvernatorului Transnistriei, G. Alexianu.
Pentru a stabili modalitățile de asistență în ghetouri, a trebuit să ne întâlnim
cu guvernatorul. Acesta a fost de acord, fără tragere de inimă, să primească
o delegație la 28 ianuarie 1942, în biroul său din București. Delegația era
compusă din H. Șt. Streitman, președintele Judenzentrale, dr. Moses Zimmer,
membru al aceluiași organism, Fred Șaraga, membru al Comisiei Autonome
de Ajutorare, și dr. E. Costiner, secretarul general al Departamentului de
Asistență.
Fără a ne da posibilitatea să ne așezăm pe scaun, ne-a întrebat destul de
furios ce vrem. Am răspuns că veniserăm pentru a găsi modalități practice de
a acorda asistență, lucru autorizat de către mareșalul Antonescu, și că am dori
să avem consimțământul său pentru a trimite o delegație în Transnistria și a
contacta liderii ghetourilor, în acest scop. Acest punct a fost refuzat categoric de
guvernator, deși călătoria era autorizată de către Ministerul de Interne. Cererea de
a se permite unei delegații evreiești să meargă în Transnistria pare să fi fost prea
mult pentru guvernator, acesta făcând următorul comentariu: „Așa sunteți voi: vi
se dă un deget și luați tot brațul”.
Am început să trimitem bani, medicamente și diverse obiecte de primă
necesitate
380
DOCUMENTE
Am început imediat să trimitem, cu o oarecare periodicitate, bani,

medicamente și materiale sanitare, unelte, îmbrăcăminte, încălțăminte etc. La
început, o mică parte din fonduri, haine și încălțăminte, au provenit din surse
locale, dar, după aceea, JDC a devenit singurul furnizor al Comisiei Autonome de
Ajutorare112.
Pe cât posibil, preferam trimiterea de bunuri în loc de bani, din motive
lesne de înțeles. Numerarul aflat în circulație în Transnistria se numea
Reichskreditkassenschein german, cu o valoare de piață foarte redusă și cu o rată de
schimb impusă la 60 de lei românești pentru un astfel de Kreditschein. În plus,
conducerile ghetourilor trebuiau să facă față la multe lipsuri alimentare.
De asemenea, am trimis diverse unelte și materiale meșteșugărești, precum și
cantități uneori chiar considerabile de sare de masă pentru a fi vândută la prețuri
foarte bune.
Este demn de menționat faptul că acest lucru a permis unuia dintre deportați,
inginerul Siegfried Jägendorf, să înființeze o turnătorie de fier în Moghilev113 (cel
mai mare ghetou din Transnistria), folosind uneltele și materialele trimise de noi.
Între 750 și 800 de deportați lucrau în turnătorie, iar familiile lor s-au bucurat de
condiții de viață mai bune, fiind ceva mai protejați.
Plecarea primei noastre delegații în Transnistria

A fost nevoie de aproximativ un an pentru a obține, în cele din urmă, acordul
guvernatorului și, în decembrie 1942, am trimis o delegație condusă de Fred
Șaraga (după cum am menționat mai sus, era membru al Comisiei Joint și al
Comisiei Autonome de Ajutorare).
După puțin timp, el a vizitat din nou principalele ghetouri, însoțit de un
angajat de vârf, Ferdinand Sigler, precum și de alți voluntari.
112. Conform Matatias Carp, între octombrie 1942 și martie 1943, suma venită de la Joint s-a ridicat la
25 de milioane de lei, iar între martie și noiembrie 1943, Jointul a dat 10.680.000 de lei – sume venite prin
reprezentanții în România ai Congresului Mondial Evreiesc: W. Fischer, C. Iancu și M. Benvenisti (Matatias
Carp, op. cit., p. 315). Conform raportului de activitate a Comisiunii Autonome de Ajutorare, numai din vara
anului 1944 s-au primit sume importante de la JDC prin Crucea Roșie Internațională. În raportul pregătit
pentru Conferința Joint de la Paris din anul 1948, Costiner a făcut următoarele precizări referitoare la ajutoarele
acordate de Joint în anii războiului: „În timpul războiului s-a desfășurat o activitate benefică, dar fondurile
noastre au fost limitate. Dar după aceea a venit reprezentantul JDC, dl Jacobson, care mi-a pus la dispoziție
35.000 de dolari. Aceasta a fost tot ce am avut la dispoziție în timpul războiului și până la începutul anului 1944.
Atunci a venit primul nostru delegat trimis de Saly Mayer și ne-a adus mijloacele cu care să operăm. Activitatea
în timpul războiului a fost desfășurată sub Crucea Roșie Internațională și noi am lucrat ca agenția ei, ca o agenție
ilegală. Munca pe care am fost în stare să o desfășurăm s-a datorat nu atât banilor pe care i-am primit de la Joint,
ci datorită faptului că am fost în stare să strângem bani de la evreii din România”.
113. Turnătoria a fost repusă în funcție de către ing. Siegfried Jägendorf; au lucrat circa 500 de persoane – evrei
specialiști (Matatias Carp, op. cit., p. 275).
381
Cea de-a treia și ultima noastră delegație a vizitat, de asemenea, celebrul lagăr
de concentrare pentru deținuți politici de la Vapniarca114, unde deportații politici
evrei erau ținuți în regimul cel mai crud. Era mai degrabă un lagăr de exterminare.
Li se punea în mâncare o specie de mazăre furajeră, otrăvitoare, care provoca
boala cunoscută sub numele de „latirism”, ceea ce ducea la paralizia membrelor
inferioare. Câteva boabe din acest soi de mazăre mi-au fost aduse de unul dintre
deținuți, care fusese eliberat. Pentru că domnul dr. Radovici, șeful Departamentului
de Asistență, era, după cum am menționat, un neurolog renumit, i-am dat acele
boabe pentru a le cerceta115. Mai târziu, el a publicat o lucrare pe această temă,
fiind primul care a făcut acest lucru în domeniul său116.
După repatrierea supraviețuitorilor din lagărul de la Vapniarca, am aranjat ca
aceștia să primească tratament special sub supravegherea medicală a domnului dr.
Radovici și să fie în grija doamnei Mella Iancu, reprezentantul OSE în România.
Din păcate, foarte puțini dintre ei și-au revenit, chiar și parțial.
Repatrierea deportaților (primăvara anului 1944)

În primăvara anului 1944, guvernul a autorizat repatrierea deportaților
din Transnistria, iar noi ne-am confruntat cu sarcina extraordinar de grea de a
organiza primirea la frontieră, transportul și asistența lor până la sosire.
Delegații noștri au fost deosebit de activi în îndeplinirea acestei sarcini,
beneficiind și de colaborarea foarte eficientă a domnului Saul Schnap, delegat al
Comitetului Democratic Evreiesc117.
Un centru de primire a fost înființat în orașul de frontieră Siret (Bucovina),
aproape de punctul de tranzit principal de la Tereblecea, unde treceau frontiera
cea mai mare parte a repatriaților.
Am fost martor la una dintre aceste treceri dramatice ale frontierei de la
Tereblecea, pentru a vedea modul în care se desfășura activitatea noastră. Acel
moment a fost un simbol sfâșietor al anilor de tragică suferință.
114. În conformitate cu ordinul Președinției Consiliului de Miniștri nr. 9283 din 24 iulie 1942, s-a hotărât
evacuarea în Transnistria a evreilor suspecți de comunism. Ministerul Afacerilor Interne, cu Ordinul nr. 2592
din 31 iulie 1942, a ordonat evacuarea și internarea în lagărul de la Vapniarca a tuturor celor aflați în următoarele
categorii: evrei aflați în libertate – 554; evrei aflați în lagărul de la Tg. Jiu – 406; evrei transferați din penitenciare
(condamnați pentru activitate comunistă) – 85. Total: 1.045 (Matatias Carp, op. cit., p. 443).
115. Printre membrii acestei delegații se afla și David (Dadu) Rosenkranz, avocat și fost secretar general al
Federației Comunităților Evreiești. El a fost, de asemenea, foarte activ și util în ajutorul acordat tinerilor care
lucrau în detașamentele de muncă obligatorie [n.a.].
116. Titlul lucrării: Une épidémie de lathrisme pendant la guerre, Editura Bucovina, București, 1945, 48 p.
117. Comitetul Democratic Evreiesc s-a constituit în iunie 1945. Organizația nou-creată nu a avut și nu putea
avea o politică proprie. Ea s-a impus de la început ca un instrument al politicii oficiale (Liviu Rotman, Evreii din
România în perioada comunistă: 1944-1965, Editura Polirom, Iaşi, 2004, p. 121).
382
DOCUMENTE
Refugiu la București pentru a scăpa de alte lagăre de concentrare și

exterminare
București era singurul loc din Europa de Est în care se mai desfășura
activitatea JDC și a devenit cunoscut și s-a declarat deschis faptul că asistența
socială înfăptuită în acești ani de către Comisia Autonomă de Ajutorare era, de
fapt, munca JDC-ului.
A trebuit să facem față unui număr de persoane în continuă creștere care
se întorcea din Transnistria, precum și din alte lagăre de concentrare și de
exterminare, provenind din diferite provincii ale țării, dar și din Polonia, Ungaria,
Cehoslovacia, Iugoslavia și Grecia.
Cu toții se duceau direct la biroul Comisiei Autonome de Ajutorare, solicitând
sprijinul Jointului.
Am avut adesea ocazia de a mă adresa câtorva sute de persoane simultan,
în curtea alăturată, pentru a le spune ce aveau să primească, precum și despre
procedura de urmat.
Într-o casă mare, potrivită scopului nostru, aflată pe Calea Moșilor nr. 128,
care va deveni mai târziu sediul principal al JDC, diverse sub-comitete se ocupau de
grupurile de repatriați în funcție de țările lor de origine. Fiecare solicitant primea
haine, o rochie și pantofi, fiind înregistrat la una dintre cantinele subvenționate de
noi. Cei care trebuiau să rămână o anumită perioadă în București erau adăpostiți
în barăci speciale. În plus, toată lumea primea o sumă unică de 75.000 de lei
(aproximativ 250 de dolari).
Comisia Joint a considerat că este obligatoriu ca o astfel de sumă relativ
importantă să fie pusă la dispoziția acestor nefericiți care, după suferințe fără
precedent, supraviețuiseră, dar s-au trezit fără casă și fără alte mijloace de
subzistență. Suma respectivă a fost concepută ca un punct de sprijin care să le
permită să o ia de la capăt.
Semnarea armistițiului; desființarea Centralei Evreilor

Odată cu semnarea armistițiului din august 1944 și retragerea germanilor din
România, Judenzentrale și-a încetat activitatea118. Comisia Autonomă de Ajutorare
a continuat să existe de facto până la dizolvarea sa oficială, în septembrie 1944.
De fapt, activitatea JDC în România ar fi putut fi legalizată, odată cu
deschiderea unui birou JDC în București. Cu toate acestea, condițiile politice ale
momentului au făcut ca persoanele din conducerea JDC să tragă concluzia că,
pentru moment, pentru a asigura continuitatea activității sale în România, este
recomandabil să se adopte o formă tranzitorie de lucru.
118. Decretul-lege pentru dizolvarea Centralei Evreilor din România a fost semnat de regele Mihai la
28 octombrie 1944 și publicat în Monitorul Of icial, partea I, nr. 252, din 31 octombrie 1944, p. 6991.
383
În noiembrie 1945, domnul Bertrand Jacobson a venit din nou la București,

în numele JDC. Împreună cu membrii Comisiei JOINT, conduse de domnul dr.
W. Filderman, a căzut de acord cu reprezentanții Crucii Roșii Internaționale,
domnul V. Steiger și domnul Ch. Kolb, să deschidă o secție specială a JDC în
cadrul Crucii Roșii din România.
JDC funcționează ca secție specială a CICR (Comitetul Internațional al

Crucii Roșii)
În ianuarie 1945, am început activitatea sub numele de COMITETUL
INTERNATIONAL DE LA CROIX ROUGE, secția E, în sediul nostru aflat
pe str. Italiană nr. 1.
Am fost numit director al acestei secții, cu drept de semnătură în numele
Crucii Roșii Internaționale și raportând periodic delegaților săi din București,
precum și dlui Bertrand Jacobson, despre activitatea noastră și utilizarea
fondurilor primite.
Munca noastră a trecut dincolo de granițele României

În acea perioadă, biroul nostru din București a primit sarcina de a-și extinde
activitatea în afara granițelor României.
După eliberarea Budapestei, în februarie 1945, am decis să încercăm să
ajutăm supraviețuitorii comunităților evreiești din Ungaria. Deoarece autoritățile
militare ruse nu ne-au dat permisiunea să facem acest lucru, am fost obligați să
lucrăm fără consimțământul lor.
Am reușit acest lucru datorită curajului și devotamentului a trei lideri evrei
care trăiau în Timișoara (Banat): Karl Reiter, Joseph Varnai și Erwin Gellis. Le-am
dat documente emise de către Crucea Roșie Internațională și, după mari dificultăți
și cu riscuri imense, au ajuns cu niște camioane la Budapesta, la 22 februarie 1945.
Aceștia au predat liderilor evrei responsabili loturile noastre de alimente,
medicamente, pături, îmbrăcăminte și bani, după cum a fost confirmat mai târziu.
Aceste delegații au fost, de asemenea, active în ceea ce privește deschiderea
unor tabere de primire în Szeged și Kecskemét (Ungaria), pentru persoanele
care s-au întors din lagărele de concentrare, de exterminare și de muncă
forțată. Li s-a dat ajutor, așa cum am arătat mai sus. Imediat după reînființarea
Comunității Evreilor din Budapesta, a venit la București o delegație care a
primit ajutor substanțial din partea JDC, așa cum era necesar.
JDC sub propria ei denumire (1946)

În ianuarie 1946, ministrul de Interne i-a trimis o scrisoare domnului Bertrand
Jacobson, autorizând constituirea unui birou JDC în România. Deci, am putut, în
384
DOCUMENTE
cele din urmă, să renunțăm a ne mai ascunde și să apărem clar ca fiind ceea ce eram.
Sediul nostru a rămas în str. Italiană nr. 1, până în aprilie 1947, când
ne-am mutat într-o clădire mai mare, situată în Calea Moșilor nr. 128, unde am
funcționat până la întreruperea activității, în martie 1949.
Activitatea noastră a continuat să se desfășoare cu participarea deplină și
deschisă a Federației Comunităților Evreiești reînființată119 și a președintelui
repus în funcție, domnul dr. W. Filderman, care, în această calitate, a continuat să
prezideze și Comitetul JDC. Am fost în contact permanent cu domnul Bertrand
Jacobson, ca reprezentant al JDC în România.
Componența Comisiei JDC, mărită acum, a suferit modificări succesive, după
schimbările care au avut loc în organul reprezentativ al Federației Comunităților
Evreiești, ultimele survenind în urma evoluțiilor politice din țară.
Principiul de bază al activității JDC, ca întotdeauna, a rămas colaborarea
permanentă și profundă cu organul reprezentativ al comunităților evreiești.
Între timp, conducerea europeană a JDC s-a întors la Paris, iar domnul dr.
Schwartz a putut să dea mai multe directive concrete în ceea ce privește activitatea
noastră și să o supravegheze prin intermediul domnului Bertrand Jacobson,
precum și prin delegația Crucii Roșii în România.
Domnul dr. Joseph Schwartz a venit pentru prima dată în România în ianuarie
1947 și a fost informat despre activitatea pe care am desfășurat-o în anii tragici
ai războiului și ai deportărilor, precum și despre diversele și multiplele nevoi ce
trebuiau acoperite în viitor.
A fost elaborat un vast program, cu accent pe asistența socială, reabilitare și
reconstrucție, dar mai ales pe instruirea tineretului (ha’acshara).
După discuții prelungite pe care domnul dr. Schwartz le-a avut cu factorii
guvernamentali responsabili, s-a ajuns la un acord cu privire la principiile și nivelul
de dezvoltare al noului program extins al JDC în România.
Acesta a mai reușit să impulsioneze crearea unui nou comitet extins al JDC,
care să reprezinte toate curentele politice și sociale din interiorul populației
evreiești, inclusiv sioniștii.
A fost foarte greu să se realizeze acest lucru, în principal din cauza presiunii
exercitate de liderii Comitetului Democratic Evreiesc, apărător zelos al noului
regim și al obiectivelor sale.
Comisia JDC i-a cuprins în noua sa componență și pe reprezentanții celor
trei organizații importante finanțate de noi și care funcționau în strânsă colaborare
cu noi, mai precis:
119. Federația Uniunilor de Comunități Evreiești din România a fost reînființată pe baza aceluiași Decret-lege
prin care s-a desființat Centrala Evreilor. Conform respectivului Decret-lege, „Federația Uniunilor de Comunități
Evreiești se repune în drepturile ei anterioare” (Monitorul Oficial, partea I, nr. 252, din 3 octombrie 1944, p. 6991).
385
OSE, reprezentată de doamna Mella Iancu și de dr. Cornel Iancu;

ORT, reprezentată de Leon Itzkar;
Cooperativele de Economii și Împrumut (așa-numitele Joint-Banken),
reprezentate de domnul doctor Mauriciu Zingher.
Dintre membrii Comitetului JDC, o mențiune specială trebuie acordată lui
Salo Schmidt, președintele Comunității Evreilor din București. În perioada grea a
celui de-al Doilea Război Mondial, acesta a participat activ la diferite activități de
ajutorare. Odată cu revigorarea comunităților, el a devenit, în calitate de președinte
al celei mai importante comunități, aceea din București, un factor important care
ne-a permis să ne îndeplinim programul nostru complex și variat, în București.
De asemenea, Dan Ieșanu (Ishani), care, în calitate de reprezentant sionist,
ne-a fost de mare ajutor în îndeplinirea programului de ha’acshara, superviza
funcționarea Școlii Agricole Evreiești din Colentina. Va trebui să menționez mai
multe despre acest lucru mai târziu.
Era stalinistă; presiune politică și repercusiunile asupra muncii noastre

Presiunea politică în continuă creștere a rușilor, cu puternicul său caracter
stalinist, a dus la schimbări politice și a avut repercusiuni asupra componenței
liderilor Comitetului de Conducere al Federației Comunităților Evreiești, prin
urmare și asupra componenței Comitetului JDC.
După ce dr. Filderman a părăsit președinția Federației120, membrii Comitetului
de Conducere au fost înlocuiți treptat cu diverse persoane, toate recomandate sau
cel puțin agreate de Comitetul Democratic Evreiesc (acesta din urmă fiind, după
cum am menționat deja, instrumentul regimului politic din sectorul evreiesc).
Astfel, dezvoltarea normală a activităților noastre a devenit foarte greu de realizat.
În calitatea mea de director al Biroului JDC și mai târziu ca reprezentant
al JDC, de multe ori a trebuit să rezist la tot felul de presiuni exercitate de
exponenții de extrema stângă ai Comitetului Democratic Evreiesc, care făceau
parte și din Comitetul JDC, ca reprezentanți ai Federației. Dr. S. Lieblich121 și
Paul Davidovici merită o mențiune specială în acest sens.
Din fericire, în timpul perioadei de maximă activitate a JDC, președinția
Federației Comunităților Evreiești a fost asumată de către prof. dr. Maximilian
Popper122, un proeminent și binecunoscut specialist în TBC. Acesta nu era
120. Îndepărtarea lui W. Filderman de la conducerea activităților obștești are loc la sfârșitul anului 1947.
121. Dr. S. Lieblich este promovat în conducerea locală a Jointului, pe baza Deciziei Comitetului Direcției Joint,
în septembrie 1947 (Unirea, 14 septembrie 1947). În ședința Comitetului Central al Jointului – secția pentru
România, din 5 octombrie 1947, s-a precizat că W. Filderman nu poate face parte din Comitetul de Direcție al
respectivei organizații. A fost menținut ca membru în CC (Unirea, 12 octombrie 1947).
122. Dr. M. Popper a fost instalat în funcția de președinte al FUCE după înlăturarea lui W. Filderman (Unirea,
7 februarie 1948).
386
DOCUMENTE
membru în niciun partid politic și fusese acceptat de regim datorită prestigiului și

autorității sale imense. Astfel, a adus mari beneficii populației evreiești și a fost un
privilegiu să ni se asocieze în munca noastră.
Colaborarea noastră s-a desfășurat foarte bine, căci domnia sa era pe deplin de
acord cu principiile de bază și obiectivele JDC. Am reușit astfel să ne îndeplinim
programul nostru fără niciun amestec din partea acelor membri ai Comitetului
Democratic Evreiesc, care erau mult prea dornici să se conformeze cerințelor și
restricțiilor extreme ale regimului care se agrava și, din păcate, urma directivele
staliniste. Impactul asupra sectorului evreiesc a fost cât se poate de grav.
În ceea ce privește activitatea JDC, a trebuit să facem față unor dificultăți tot
mai mari întâmpinate în realizarea a două capitole importante ale programului
nostru, și anume ajutorarea în scopuri religioase și ha’acshara.
Spre mijlocul anului 1948, Comitetul de Conducere al Federației a fost
restructurat din nou, reflectând mai exact situația politică. Dr. Popper a continuat
să prezideze Federația și, prin urmare, Comitetul JDC, dar a fost pus în umbră
de factorii extremiști ai Comitetului Democratic Evreiesc, care erau dornici să se
conformeze cerințelor politice ale regimului.
Puternica presiune politică exercitată imediat după aceea ne-a obligat să
acceptăm prezența reprezentanților acestora în Comitetul nostru Executiv, deși
singura lor misiune era de a menține o supraveghere strictă a activităților mele123.
Printre cei care s-au aflat succesiv în cadrul Comitetului Executiv, trebuie să-l
menționez pe Israel Bacal, care, deși era un comunist intransigent, se simțea evreu
în inima sa, lucru pe care l-a dovedit în timpul colaborării noastre. Voi scrie din
nou despre el în acest istoric.
II
Activitatea JDC în România la punctul culminant (sfârșitul anului 1948)

Activitatea JDC din cursul perioadei luate în considerare, începând cu
toamna anului 1940, a atins punctul culminant în 1948.
După cum am menționat mai înainte, studiul de față, mai degrabă schematic,
nu este menit să furnizeze detalii și cifre referitoare la activitatea noastră. Acestea
sunt disponibile în arhivele și dosarele de la sediul JDC, precum și în rapoartele
noastre periodice.
Mă voi limita la prezentarea datelor principale ale activității noastre și la
123. Într-una din conferințele JDC care a avut loc la Paris, în luna decembrie 1948, am avut ocazia de a-i
prezenta domnului dr. Schwartz un raport detaliat privind evoluția politică din România, repercusiunile acesteia
asupra activității noastre și perspectivele sale [n.a.].
387
câteva cifre generale în punctul culminant, la începutul anului 1948124.

Rețeaua de diverse instituții – unele create, altele refăcute și reechipate, toate
fiind subvenționate sau complet susținute de JDC și controlate de Biroul nostru
Central din București – a realizat, în fapt, fiecare tip de asistență pe care JDC a
trebuit vreodată să îl ofere, acoperind practic orice fel de nevoie125.
84 de cantine, unde se hrăneau 50.420 de persoane

În total, au existat 84 de unități, distribuite în toată țara, care dădeau de
mâncare zilnic unui număr de 50.420 de persoane.
Trebuie menționat faptul că, în timpul iernii dintre anii 1946 și 1947, care a
fost un an secetos, aproximativ 5.000 de neevrei aflați în zonele cele mai afectate
au beneficiat zilnic de mâncare de la cantinele noastre (cel puțin pentru masa de
prânz). Această dovadă a respectării principiilor umanitare înalte ale JDC a fost
foarte apreciată, așa cum se poate observa din scrisorile telegrafiate, dar și din cele
păstrate în biroul JDC de la București.
Îngrijirea copiilor și a tinerilor – 20.000 de asistați
– o rețea de 105 cămine de copii, cantine și centre medico-sociale, asistau un total
de aproape 17.000 de copii, majoritatea aflați în responsabilitatea directă a OSE;
– 10 cămine aparținând mișcării „Hehalutz”, cu un total de 955 de tineri;
– 5 cămine ale Agudat Israel, cu 1.418 tineri;
– 5 cămine aparținând Poale Agudat Israel, cu un total de 300 de tineri;
– alte 9 cămine, cu un total de 541 de tineri.
Astfel, peste 20.000 de copii și tineri au fost asistați la acel moment.
Cămine de vârstnici cu 19 unități și 1.200 de rezidenți

În total, au fost reparate 19 cămine de vârstnici aparținând comunității
evreiești. De asemenea, acestea au fost aprovizionate cu alimente și mijloace
financiare. Numărul total de rezidenți ajunsese la 1.200.
Asistență medicală
În momentul în care am început să funcționăm ca organism autonom,
în ianuarie 1945, sub egida Crucii Roșii Internaționale, am considerat că este
obligatoriu să creăm un Comitet Medical Special care să se ocupe de probleme
124. Informație preluată din Raportul pe care l-am prezentat la Conferința JDC care a avut loc la Paris, în aprilie
1948 [n.a.].
125. La un moment dat, am început să stimulăm contribuția locală a celor care puteau face acest lucru, pentru
anumite programe de asistență. Am făcut-o mai ales atunci când am fost rugați să sprijinim un proiect de
asistență care era prea scump sau care nu corespundea unei necesități puternice, fiind mai degrabă utilitar și,
uneori, chiar oarecum de lux. În astfel de cazuri, formula noastră a fost: cei care solicită sprijinul nostru – adesea
mari filantropi – trebuiau să asigure 50% și Jointul acoperea cealaltă jumătate [n.a.].
388
DOCUMENTE
grave ce implică asistență medicală pentru categoriile de evrei cele mai afectate,
precum și de reabilitarea lor.
Pentru Comitet, am selectat un grup de medici evrei de înaltă calificare,
condus de prof. dr. Maximilian Popper, după cum am menționat deja, o autoritate
în materie de tuberculoză, profesor la Universitatea din București.
Alți membri au fost: dr. Anghel Radovici, distins neurolog; dr. Cornel Iancu,
medic pediatru; dr. Darius Cupper, ortoped; dr. S. Iagnov și dr. I. Daniel, interniști;
și dr. M. Hart, ginecolog.
Șeful Departamentului nostru medical, dr. E. Locar, se ocupă de coordonarea
și punerea în practică a deciziilor Comitetului Medical Special, precum și de
supervizarea activității următoarelor unități asistate:
22 DE SPITALE (1.550 DE PATURI)
– 22 de spitale, aparținând în principal comunității evreiești, au fost
reconstruite sau reparate și dotate, cu o capacitate de 1.550 paturi.
6 MATERNITĂȚI (150 DE PATURI)
– 6 maternități cu o capacitate de 150 de paturi.
ÎNGRIJIREA TUBERCULOȘILOR
– 4 dispensare TBC cu o capacitate de 80 de paturi;
– 1 sanatoriu TBC, conectat de spitalul „Caritas” din București, cu o
capacitate de 100 de paturi. A fost înființat și condus de prof. dr. M. Popper, având
un nivel foarte ridicat și fiind un model pentru spitalele de acest gen.
Toate aceste unități medicale au fost, de asemenea, dotate de noi cu
medicamente și aprovizionate cu produse alimentare, fiind subvenționate cu
mijloace pentru a-și realiza bugetele.
O muncă de pionierat a fost crearea unor dispensare stomatologice

O muncă de pionierat a JDC în România a fost reprezentată de înființarea
a șase dispensare stomatologice, mobilate cu cele mai moderne echipamente, și
susținute de noi pe deplin. Pentru a vă da o idee de importanța și amploarea
activității lor, doresc să menționez că unul dintre aceste dispensare, din București,
a oferit, până în aprilie 1948, peste 5.000 de proteze dentare. Beneficiarii au fost,
desigur, mai ales persoane repatriate din deportări.
Trebuie să-l menționez aici pe domnul dr. Alexandru Marcovici, care,
datorită înaltei sale competențe și unui mare devotament, a fost un factor decisiv
în inițierea și dezvoltarea acestei minunate activități.
Fiind preluate de Ministerul Sănătății după întreruperea activității noastre,
aceste unități au servit ca model pentru un serviciu stomatologic public, modern
și bine organizat.
389
O școală pentru surori de caritate

În cadrul spitalului evreiesc „Caritas” a fost înființat și un curs autorizat
pentru surori de caritate, care a putut avea 50 de studente. Tinerele evreice care
au absolvit acest curs au compensat lipsa surorilor de caritate în spital.
Inițiatorul și conducătorul devotat al cursului a fost domnul dr. S. Cohl,
cunoscut ca fiind foarte activ în domeniul asistenței sociale.
Ajutoare pentru scopuri religioase

Practic, fiecare comunitate evreiască a primit ajutor pentru anumite scopuri
religioase: repararea unor sinagogi, yeshive, cursuri de Talmud-Tora, precum și
pentru nevoile lor bugetare.
Yeshivele subvenționate erau în principal cele aflate sub supravegherea
și autoritatea Biroului Central Ortodox din Turda (Transilvania), în timp ce
majoritatea cursurilor de Talmud-Tora se țineau în Moldova (provincia de nord a
României)126.
Trebuie să menționăm aici celebrul orfelinat și curs de Talmud-Tora al rabinului
Portugal der Skulener. El a reușit să mențină și să dea educație religioasă evreiască
zecilor de orfani evrei, sub dominație rusească, aducându-i în România în cadrul
repatrierilor. Internatul său din București era unic, iar toți copiii îl strigau „Tate”127.
Noi am susținut complet activitatea sa atât timp cât a putut rezista puternicei
presiuni politice. După dizolvarea căminului, copiii au fost împrăștiați și creșterea lor
a continuat mai degrabă în mod clandestin, JDC trebuind să acopere toate cheltuielile.
A fost numit un comitet special care să se intereseze de situația studenților
evrei nevoiași, care aveau atunci posibilitatea să-și reia studiile la cele cinci
universități din România.
Aproximativ 2.245 de astfel de studenți au primit subvenții lunare, iar o
mare parte dintre ei au putut lua masa în cantinele speciale, bine aprovizionate cu
produse alimentare.
Binecunoscutul cămin al studenților din București, Căminul Schuller, numit
după fondatorul său, marele filantrop Aron Schuller, a fost întotdeauna și a continuat
să fie printre instituțiile de vârf care s-au bucurat de sprijinul deplin al JDC.
În anii războiului, am sprijinit cursurile gratuite organizate pentru studenții
evrei excluși din universități, cei care au predat fiind profesori evrei cărora li s-a
interzis să-și păstreze catedra.
126. Documentele incluse în volumul de față infirmă această constatare.

127. Referirea este la Rabi Eliezer Zusia (Zisse) ben Rabi Israel Abraham; a creat două cămine orfelinat pentru
adăpostirea a 200 de orfani din Transnistria. Regimul comunist nu a acceptat această activitate. Orfelinatele au
fost închise și rabinul a fost arestat în 1949.
390
DOCUMENTE
Ajutor pentru reconstrucție

Stimularea și sprijinul eforturilor de reconstrucție au reprezentat întotdeauna
preocuparea noastră cea mai serioasă, mai ales după război.
Școli de meserii
Vechea și cunoscuta Școală evreiască de meserii „Ciocanul” din București a
fost extinsă și complet echipată cu unelte și mașinării. Numărul de elevi care o
frecventau ajunsese la un total de 500, dintre care 200 au mers la cursuri speciale
de recalificare pe termen scurt.
JDC susținea practic întregul buget al școlii și al cantinei.
În plus, au existat 17 ateliere de ucenici în întreaga țară, cu un total de 747
de elevi.
Ha’acshara (pregătirea tineretului pentru agricultură: 3.572 de tineri)

Unul dintre cele mai importante elemente din programul JDC în România
a fost sprijinul masiv pentru o rețea dezvoltată de unități de pregătire a tinerilor
pentru agricultură (ha’acshara).
Numărul total de tineri – băieți și fete – care învățau și munceau în aceste
84 de unități (snifim) și în alte 12 colonii agricole modeste a fost de 3.572, la
începutul anului 1948. Numărul total de halutzimi care au făcut ucenicie acolo,
până în 1948, a fost de 12.572.
Școala Agricolă Evreiască din Colentina (suburbie a Bucureștilor)

Principala unitate de ha’acshara a fost Școala Agricolă Evreiască ce se numea
CULTURA AGRICOLĂ, din Colentina, o suburbie a Bucureștilor, care era
autorizată oficial și emitea certificate recunoscute de stat.
Ea a fost înființată în 1945 de către un grup de sioniști, conducătorul acesteia
fiind Leon Itzkar, incluzându-i și pe: Oscar Olteneanu, Arnold Schwefelberg, Jean
Cohen, Jules Saltzman și Haimovici Brosteni. Directorul Școlii era M.J. Vardi.
În 1948, Școala avea aproape 400 de elevi, o mare parte dintre aceștia au
emigrat în Israel.
JDC a acoperit aproape în totalitate costul aferent fermei cumpărate pentru
acest scop, pentru ridicarea de clădiri provizorii pentru cursuri, dormitoare și
cantine, deoarece elevii au primit pensiune completă. Am acoperit, de asemenea,
întregul buget de întreținere a școlii.
Excelenta educație profesională și spirituală dată elevilor a fost foarte apreciată
de multe personalități, printre care: dr. Joseph Schwartz și Moses Beckelman, dr.
Singalovsky, dr. Moshe Sneh, M. Namir, E. Uberall (Avniel) și I.B. Arzilai.
391
Cooperative de Împrumut și Economii (81 de unități)

Ultimul element se referă la Cooperativele de Împrumut și Economii,
denumite, în general, „Joint Banken”.
Între cele două războaie mondiale, o rețea de 81 de astfel de Case de Împrumut,
împrăștiate prin țară, au fost înființate la inițiativa și cu sprijinul AMERICAN
JOINT RECONSTRUCTION FOUNDATION (AJRF). Aceste unități au fost
finanțate de către AJRF, au funcționat în conformitate cu principiile sale directoare
și au fost controlate și supravegheate de către cei însărcinați în acest sens de AJRF.
Nucleul acestei activități de reconstrucție era reprezentat de Cooperativele
Evreiești pentru Împrumut și Economii, care au funcționat în Basarabia, unele
dintre ele de la începutul secolului, sub regimul țarist.
Toate au fost lichidate (1940)

Această minunată activitate a fost distrusă de regimul fascist și antisemit
român. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, toate unitățile au fost lichidate.
Parte din ele au fost reorganizate după război, 31 de unități și 9 agenții cu

40.000 de membri
Imediat după semnarea armistițiului, în august 1944, JDC a făcut toate
eforturile, în noul climat politic, pentru a redeschide cooperativele noastre.
Într-o perioadă relativ scurtă, au fost redeschise 31 de unități și 9 agenții, cu o
componență totală de 40.000 de capi de familie.
Nouă Cooperative de Producție ale Meșteșugarilor (400 de membri)

Mai mult, am deschis nouă Cooperative Meșteșugărești, cele mai multe
dintre ele producând îmbrăcăminte și încălțăminte, cu o componență totală de
400 de capi de familie.
Din păcate, regimul comunist a avut rezerve referitor la Cooperativele
noastre, ca o chestiune de principiu și, de asemenea, din motive discriminatorii.
Datorită avantajelor oferite (în special rata scăzută a dobânzii pentru
împrumuturile acordate), au fost multe cereri de adeziune din partea neevreilor;
erau atât de multe, încât puteau deveni cu ușurință majoritatea dintre membri.
Prin urmare, la un moment dat, Cooperativele noastre nu ar mai fi îndeplinit
scopul pentru care au fost create. Astfel, în cele din urmă, nu am avut altă
alternativă decât să începem să ne retragem creditele.
Dizolvate prin lege (august 1948)

În august 1948, a fost adoptată o nouă lege privind cooperativele, care
stabilea, de asemenea, dizolvarea unităților noastre.
392
DOCUMENTE
Datorită faptului că lichidarea cooperativelor noastre a fost încredințată

Comitetului Director al Asociației lor, condus de dr. M. Zingher, și în care
M. Rozen era director, această operațiune a fost efectuată în mod corespunzător,
cu toată grija și eficiența necesară.
Creanțele restante ale JDC, mai precis creditele acordate Cooperativelor de
Împrumut și Economii, au fost recuperate pe deplin și sumele au fost transferate
către Federația Comunităților Evreiești, care devenise, între timp, lichidatorul
Biroului JDC (martie 1949)128.
III
JDC își întrerupe activitatea în România (martie 1949)

Activitatea JDC în România a fost întreruptă brusc în martie 1949, ca urmare
a Deciziei guvernului român din 4 martie 1949.
JDC și-a îndeplinit misiunea într-o perioadă de mare urgență pentru
populația evreiască din România, înainte și în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, și a ajuns la punctul culminant al activității sale odată cu eforturile de
ajutorare a celor care au supraviețuit catastrofei.
Activitatea noastră era în plină desfășurare și obiectivele sale erau încă departe
de a fi atinse. Populația evreiască a beneficiat foarte mult de serviciile JDC și avea
nevoie de ele mai mult decât oricând.
JDC a fost benefic pentru țară, în general, reprezentând o contribuție
valoroasă la eforturile necesare pentru atenuarea consecințelor războiului.
Cu toate acestea, s-a decis oprirea activității noastre, precum și a activității
agențiilor noastre asociate: OSE și ORT.
Cauzele acestei decizii

În ceea ce privește motivele care au condus la această decizie, nu există nicio
îndoială că au fost de natură politică.
Asistența variată oferită de JDC și standardul său ridicat au generat multă
128. Cu siguranță, va trebui scrisă o relatare completă despre Cooperativele de Credit și Economii (Case
de Împrumut), subliniind realizările remarcabile ale rețelei de 81 de unități, pe tot parcursul perioadei care
începe în 1924, și care au fost atât de benefice populației evreiești din România. Acesta va oferi, de asemenea, o
perspectivă asupra lungii și grelei noastre lupte cu autoritățile tutelare ale regimului antisemit din anii anteriori
izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, precum și asupra eforturilor noastre în fața Curții Supreme de
Apel, cu scopul de a prelungi, cel puțin, existența celor 81 de cooperative. Situația precară a Cooperativelor a fost
examinată pe larg în cadrul unei conferințe speciale la Nisa (Franța) în aprilie 1937, prezidată de dr. Bernhard
Kahn, în numele JDC, și Louis Oungre, în numele ICA – Jewish Colonization Association, cu participarea unei
mari delegații din România. Conferința a ratificat politica cu privire la principiile noastre de apărare, mai ales în
fața Curții Supreme de Apel, care avea să decidă, în cele din urmă, soarta Cooperativelor [n.a.].
393
simpatie și apreciere, care s-au resimțit foarte clar în țara de origine a JDC și astfel
a devenit o problemă politică pentru marea putere vecină și pentru scopurile sale.
S-au făcut eforturi ceva mai târziu, la inițiativa domnului dr. Joseph Schwartz,
pentru a găsi o nouă formă în care s-ar fi putut relua activitatea.
Liderii Comitetului Democratic Evreiesc, susținuți de unii reprezentanți
moderați ai guvernului, erau înclinați să găsească o cale de compromis cu noi; dar,
în cele din urmă, factorii de decizie au reușit să se opună eforturilor noastre, sub
presiune politică.
Linia stalinistă din ce în ce mai puternică, adoptată de către regim, a îngreunat tot
mai mult continuarea activității noastre de o astfel de importanță și la un așa nivel, ca
să nu mai spunem faptul că era vorba de o organizație occidentală, mai grav, americană.
Pentru a ilustra mentalitatea și sentimentele unora dintre exponenții cu
autoritate ai regimului, aș dori să relatez despre o audiență pe care am avut-o la
ministrul de Finanțe, Vasile Luca, în decembrie 1948.
În calitatea mea de reprezentant al JDC în România, am cerut să-l văd, cu
scopul de a insista asupra cererii noastre de a primi în monedă nouă echivalentul
fondurilor noastre în vechea monedă, sumă care fusese confiscată de guvern
în temeiul Legii de Stabilizare Monetară, din august 1947. Prin această lege,
moneda românească fusese reevaluată la 20.000 de lei vechi pentru un leu nou.
De fapt, vechii bani de hârtie au fost confiscați și numai Crucea Roșie
Internațională și încă una sau două alte agenții similare au primit echivalentul
fondurilor de care dispuneau.
Am susținut că și noi trebuia să fim considerați ca fiind o organizație
similară Crucii Roșii Internaționale, adăugând argumentul echității; și anume,
fondurile noastre disponibile în vechea monedă românească, confiscate de guvern,
reprezentau plățile efectuate către noi de Ministerul de Finanțe, ca schimb egal
cu suma de dolari SUA vândută guvernului român de către American Joint
Distribution Committee.
Ultima dată când l-am abordat, fără succes, pe același ministru cu cererea
noastră a fost în august 1948, când l-am însoțit pe răposatul domn Beckelman,
directorul general adjunct executiv al JDC, în vizita sa în România.
Vizibil iritat deja de argumentele mele prezentate insistent, ministrul a strigat
brusc, ridicând pumnii în aer: „Ce faceți cu banii? Sigur îi dați la sioniști!”
I-am răspuns calm că, din ziua în care activitatea sionistă a fost interzisă în
România, am anulat toate tipurile de subvenții pentru instituțiile sioniste, adăugând
că reprezentanții Comitetului Democratic Evreiesc, din cadrul Comisiei noastre
JDC, știau acest lucru foarte bine și astfel și ministrul ar fi trebuit să îl afle129.
Banii au fost în cele din urmă dați înapoi, dar comportamentul ministrului
129. După publicarea rezoluției Biroului Politic al CC al PMR din decembrie 1948 în chestiunea națională,
394
DOCUMENTE
a fost o indicație clară pentru noi cu privire la atitudinea guvernului față de

activitatea JDC. Am simțit că lucrurile aveau să continue să se înrăutățească.
Campania antisionistă era preambulul spectaculoasei propagande
„antiimperialiste” și „antiamericane” inițiate de Moscova, cu procesele de la
Budapesta130 și Praga131, precum și cu defăimarea activității JDC, aceasta din urmă
culminând cu oribila acuzație împotriva medicilor evrei, la Moscova, despre care
se spunea că ar fi fost în serviciul JDC.
Închiderea Biroului JDC, în martie 1949, a marcat aderarea deschisă a
României la noua politică.
Nu numai că activitatea noastră a fost întreruptă, dar s-au făcut eforturi pentru a
implica Jointul într-un proces politic similar celor organizate în Budapesta și Praga.
Conform informațiilor primite din surse de încredere, arhivele noastre,
confiscate în ziua în care biroul nostru a fost închis, au intrat în posesia a doi
consilieri juridici speciali ai regimului, care au primit ordin să caute informațiile
necesare pentru a ajuta la formularea unor acuzații împotriva activității noastre.
Dar un astfel de proces nu a mai avut loc și motivul ar fi putut fi simplul fapt că
nu a fost descoperit nimic în activitatea noastră pe care să se bazeze vreo acuzație.
În opinia mea, un alt motiv ar fi putut fi prudența noastră extremă de a ne
asigura că eram mereu acoperiți de acordul factorilor responsabili ai regimului,
în mod direct sau implicit, în aspecte decisive și delicate. Prin urmare, ar fi fost
destul de greu să fim incriminați în orice problemă majoră fără a implica și pe
unul din oamenii lor de bază132.
JDC a încetat să funcționeze în virtutea Deciziei guvernului român nr. 197
din 4 martie 1949.
rezoluție care a condamnat sionismul (Unirea, 15 decembrie 1948), la 19 decembrie Executiva Sionistă a
convocat la o consfătuire toate organizațiile sioniste. După patru zile de consultări, s-a hotărât să se supună
presiunilor regimului și s-a decis autodizolvarea Organizației Sioniste (Hildrun Glass, Minderheit zwischen zwei
Diktaturen. Zur Geschichte der Juden in Rumänien. 1944-1949, R. Oldenbourg Verlag, München, 2002, p. 231).
Oficial, desființarea organizațiilor sioniste a snifurilor de ha’acshara a fost hotărâtă prin Decizia Secretariatului
CC al PMR din 18 martie 1949 (Liviu Rotman, op. cit., p. 140).
130. Referire la L. Rejk, fost ministru de Interne în guvernul comunist din Ungaria. În 1949 a fost executat în
urma unui proces de așa-zis spionaj, înscenat după modelul terorii staliniste din URSS.
131. La Praga, autoritățile comuniste, cu asistența Uniunii Sovietice, au înscenat un proces de amploare
împotriva lui Rudolf Slasky, acuzat de troțkism, titoism și sionism. A fost condamnat la moarte și executat în
decembrie 1952.
132. Câteva exemple concludente sunt relatate într-un raport pe care l-am trimis anterior forurilor noastre
superioare. Ca ultim reprezentant al JDC în România și ca director general al Biroului de acolo, am trecut
printr-o lungă și grea perioadă de persecuții și anxietate, până în noiembrie 1961, când Conducerea noastră
Centrală a reușit, în cele din urmă, să obțină acordul guvernului român să-mi permită să părăsesc țara. Mai
multe detalii despre acest lucru și alte aspecte tangente apar într-un raport pe care l-am făcut după sosirea mea
în Geneva, în noiembrie 1961 [n.a.].
395
Aceasta a decis că patrimoniul Biroului JDC avea să fie predat Federației

Comunităților Evreiești pentru lichidare.
Dr. M. Popper încă mai era președinte al Federației.
Mărfurile, stocul de alimente, medicamente și fondurile de unică folosință
au continuat să fie folosite spre beneficiul comunităților evreiești și a evreilor
nevoiași, așa cum era necesar.
Lichidarea a durat mai mulți ani și a fost efectuată în mod adecvat, sub
îndrumarea și responsabilitatea domnului Israel Bacal, despre care am scris mai
sus și care devenise, între timp, președintele Federației. Prin oameni de încredere,
am continuat să fiu informat cu privire la procesul de lichidare a bunurilor.
Au fost făcute unele mici concesii în favoarea unor persoane nevoiașe care nu
erau evrei, lucru firesc și nu fără precedent în activitatea de ajutorare a JDC.
Întrucât JDC și-a reluat acum activitatea în România133, după o întrerupere
de aproximativ 15 ani, auditorii vor avea, cum este firesc, posibilitatea
de a verifica utilizarea bunurilor și a mijloacelor predate către Federația
Comunităților Evreiești în martie 1949, în conformitate cu protocoalele și
inventarele alcătuite în mod corespunzător și trimise la un moment dat la
conducerea JDC.
***
În încheierea acestui material, aș dori să subliniez din nou că am avut în
minte să ofer o imagine generală a activității JDC în România în acei ani grei,
precum și să mă refer la diversele modalități de disimulare pe care le-am adoptat
în timpul celei mai grele perioade, pentru a ne putea îndeplini obiectivele.
Există, desigur, alte aspecte importante ale activității JDC în România și mai
ales realizările liderilor săi ca urmare a contactelor din afara țării cu reprezentanții
guvernului român, precum și acordul încheiat de a ni se pune la dispoziție
mijloacele necesare, prin intermediul Ministerului de Finanțe din București.
– În înregistrările domnului dr. Joseph Schwartz, trebuie că aceste fapte sunt
cu siguranță menționate, precum și cele referitoare la contactele cu membrii
guvernului român, în București, ceea ce a dus la semnarea acordului cu privire la
principiile programului nostru de asistență extins și consolidat, în 1947, după cum
am scris mai sus.
– Presupun, de asemenea, că răposatul Moses Beckelman, în calitatea sa de
asistent al domnului dr. Schwartz, a menționat în raport concluziile și comentariile
sale, după șederea sa prelungită în România, în vara anului 1948. Am vizitat apoi,
împreună, diversele instituții incluse în programul nostru, din întreaga țară, iar
domnia sa a avut ocazia să vadă activitatea noastră în plină desfășurare.
133. JDC și-a reluat activitatea în anul 1967.
396
DOCUMENTE
De asemenea, a avut posibilitatea să afle problemele cărora trebuia să le facem

față din cauza orientărilor politice.
– Rapoartele domnului Bertrand Jacobson, reprezentantul JDC în România până
în august 1947, conțin probabil multe date necesare pentru a finaliza studiul de față.
– O altă sursă de documentare ar putea fi arhivele și jurnalul regretatului dr.
W. Filderman, aflate acum în posesia Muzeului Yad Vashem de la Ierusalim. Din
păcate, acestea nu sunt disponibile, deoarece reprezentanții muzeului au în plan să
înceapă studierea lor de acum încolo.
Deoarece domnul dr. Filderman avea obișnuința de a înregistra toate
evenimentele importante cu privire la activitatea sa publică, se poate presupune că
a menționat și experiențele sale ca președinte al Comitetului JDC în București,
evenimentele legate de activitatea noastră, precum și diverse comentarii și gânduri
pe care este posibil să le fi avut.
Mă refer în special la perioada de după cel de-al Doilea Război Mondial,
când s-au depus mari eforturi pentru a ține activitatea JOINT departe de orice
influențe sau considerații politice, deoarece aceasta a fost o condiție esențială
impusă din rațiuni geopolitice. În opinia mea, domnul dr. Filderman, deși era
implicat activ în politică, nu și-a dat seama de acest lucru. După discuții dramatice
pe această temă, a renunțat la președinția Comitetului JDC în vara anului 1947134.
Acest lucru nu trebuie văzut ca o diminuare a meritelor sale excepționale
în eforturile depuse pentru a promova activitatea JDC în România, în cele mai
dificile condiții.
Foarte puține lucruri se știu, în general, despre eforturile extraordinare ale
JDC în România, în perioada în cauză. Acest lucru este valabil în special pentru
perioada întunecată a celui de-al Doilea Război Mondial, când a trebuit să lucreze
pe ascuns, așa cum am arătat mai sus.
Nu cu mult timp în urmă, am fost abordat de către Yad Vashem, Autoritatea
din Ierusalim pentru Amintirea Martirilor și Eroilor, reprezentanții acesteia
rugându-mă să le vorbesc, în calitate de fost reprezentant al JDC și director al
Biroului său în România, despre activitatea de salvare și ajutorare din România în
anii persecuției fasciste și naziste, știindu-se că Jointul a fost implicat în această
activitate, dar necunoscându-se cum a fost realizată această activitate și ce s-a
făcut mai exact.
Mai mult, la 3 octombrie 1966 a avut loc o întrunire importantă la sediul
B’nei Brith din Tel Aviv, pentru a se comemora deportarea evreilor în Transnistria,
cu 25 de ani în urmă.
Printre vorbitori s-au numărat domnul Gideon Hausner, membru al
134. W. Filderman a fost obligat să se retragă din funcția de președinte al JDC, după cum a fost arătat în note
anterioare.
397
Knessetului și procuror în procesul lui Eichmann, dar și Arie Tartakower,

președintele Secției Israeliene a Congresului Mondial Evreiesc. Acesta din urmă
a subliniat marele merit al liderilor evrei din România, care au reușit să intre în
contact cu cei din ghetourile din Transnistria și chiar să obțină autorizația de a
le acorda asistență. Acest lucru pare ceva de neconceput în cadrul regimului unui
guvern nazist.
A continuat apoi să elogieze activitatea de asistență propriu-zisă, pe care a
descris-o în termeni extrem de apreciativi, adăugând că nu se știe nimic despre cei
care au depus această activitate și nici despre cum au obținut importantele fonduri
și mijloace pentru a le realiza.
Ultimul vorbitor a fost domnul Jean Cohen, membru al Comitetului Central
al B’nei Brith în Israel și fost lider sionist, care a trăit în România în perioada în
cauză. Se simțea calificat să răspundă la întrebarea domnului Tartakower, chiar
dacă a făcut acest lucru foarte superficial și, evident, improvizând, prin simpla
mențiune a existenței în România a Comisiei Autonome de Ajutorare, care a
organizat și efectuat asistența deportaților din Transnistria, fără nicio referire
la Joint Distribution Committee sau la cei care au acționat în numele său, sub
conducerea domnului dr. W. Filderman. Acesta din urmă, în plus față de obținerea
autorizației de a ajutora deportații, a fost deportat temporar el însuși, așa cum am
arătat mai sus.
Astfel, putem vedea cât este de necesar să se înregistreze și să se sublinieze
prezența activă și benefică a Jointului în anii tragici din ajunul, din timpul și după
cel de-al Doilea Război Mondial135.
Iată ceea ce am încercat să fac!
Tel Aviv, decembrie 1969
(JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #688, Report on JDC activity in Romania by

Elias Costiner, 1/23/1970.)
171
1950, iunie 30, București. Raport întocmit de Federația Comunităților

Evreiești din România (FCER) despre preluarea bunurilor rămase de la Joint,
ORT și OSE, după interzicerea activității lor pe teritoriul României.
135. Raportul de față, elaborat la Tel Aviv în 1969, de către E. Costiner, a ajuns la cunoștința lui Joseph Schwartz,
fost director al JDC pentru Europa, în februarie 1972. Raportul a fost apreciat de către J. Schwartz ca fiind o
lucrare completă și foarte obiectivă, care prezintă o perioadă de mare importanță din istoria JDC, cât și din viața
comunității evreiești din România.
398
DOCUMENTE
RAPORT
asupra activității de lichidare a organizațiilor Joint, OSE și ORT
7.III.1949 – 30.VI.1950
ACTIVITATEA ȘI SCOPURILE ORGANIZAȚIUNILOR JOINT, OSE ȘI
ORT, AGENTURI ALE IMPERIALISMULUI AMERICAN
Burghezia evreiască și-a exercitat influența ei asupra populației muncitoare

evreiești, atât prin organizațiunile locale (Comunități, organizații politice, asociații
filantropice și culturale), cât și prin organizațiile sale internaționale, printre care
cele mai însemnate erau Joint, OSE, ORT și organizațiunile sioniste.
Organizațiunile Joint, OSE și ORT, conduse de burghezia evreiască
din Statele Unite, s-au înființat în diferite țări sub masca asistenței, profitând
de situațiunea grea în care masele nevoiașe evreiești se aflau în condițiile
discriminărilor practicate de regimurile burghezo-moșierești. Pe calea aceasta a
asistenței, burghezia evreiască internațională a răspândit și întreținut în rândurile
maselor evreiești otrava naționalismului șovin sionist, a cosmopolitismului, a
antisovietismului și a obscurantismului mistic religios136.
Astfel au pătruns și la noi în țară organizațiunile a căror activitate mărturisită
era: asistența generală pentru Joint, asistența sanitară pentru OSE și instruirea
profesională în vederea emigrării pentru ORT.
Asistența pe care aceste organizații o făceau nu ducea la însănătoșirea structurii
sociale și economice a maselor evreiești ci, din contră, la menținerea lor în stare de
mizerie, la crearea în rândurile acestei populațiuni a unei mentalități parazitare, la
asigurarea nevoilor existenței zilnice prin apelul la caritatea publică, la menținerea
ei într-o stare de permanentă dependență față de burghezia care patrona această
acțiune vastă de corupere a unei părți din populația săracă evreiască.
Ajutorul era astfel organizat încât niciodată nu era suficient pentru a reda
pe cei asistați unei activități productive. Ajutorul care se dădea avea caracterul
filantropiei burgheze, adică era un mijloc de a menține și adânci mai mult mizeria
maselor nevoiașe, cei asistați constituind o permanentă masă de manevră pentru
acțiunile naționaliste sioniste ale burgheziei evreiești și pentru scopurile ei de
învrăjbire între popoare, politică practicată de imperialiștii de pretutindeni.
Rezoluția Biroului Politic al CC al PMR în chestiunea națională, din 12
decembrie 1948, arată în mod clar caracterul adevărat al acestor organizațiuni:
„Procesul de încadrare în munca constructivă democratică a masei evreiești a
fost împiedicat de acțiunea sioniștilor/naționaliștilor evrei, care au înșelat o parte
136. Limbajul este tipic pentru distorsionarea realităților de către ideologia comunistă. Afirmațiile din text sunt
infirmate de totalitatea documentelor cuprinse în volumul de față. În ciuda conținutului său, documentul este totuși
publicat, fiind relevant pentru spiritul vremii și pentru măsurile luate după desființarea organizațiilor în cauză.
399
a populației evreiești printr-o propagandă nefastă. În această acțiune a lor, sioniștii

au fost ajutați și de alte agenturi ale imperialismului american sub diferite forme”.
Din rezoluție reiese în mod clar sarcina de a lichida activitatea și propaganda
nefastă a organizațiilor Joint, OSE, ORT, agenturi ale imperialismului american,
sub diferite forme, în rândurile populației evreiești.
Într-adevăr, acțiunea politică a organizațiilor Joint, OSE, ORT în rândurile
maselor evreiești, pe linia răspândirii și sprijinirii naționalismului șovin sionist,
a obscurantismului religios, a cosmopolitismului și antisovietismului și a
împiedicării populației evreiești de a se încadra în munca productivă, rezultă clar
din următoarele acțiuni susținute de aceste organizațiuni:
1) sprijinul acordat de Joint diferitelor organizații sioniste în perioada din
1944 – 15 august 1947, în suma de cca 199 miliarde lei și de la 15 august 1947 la
7.III.1949, cca 125 milioane lei;
2) sprijinul acordat pentru emigrări în perioada de la 1944 – 15 august 1947,
în sumă de cca 23 miliarde lei, iar de la 15 august 1947 la 7.III.1949, cca 25
milioane lei;
3) sprijinul acordat celor mai obscurantiste organizațiuni religioase, în
perioada de la 1944 la 15 august 1947, în suma de cca 56 miliarde lei, iar de la
15 august 1947 la 7.III.1949, cca 22 milioane lei.
Aceste cifre indică numai sumele trecute în contabilitatea Jointului din țară.
Sume mult mai însemnate au primit organizațiile de mai sus direct din străinătate,
prin centralele lor, finanțate și ele de Joint.
Aceste organizațiuni au mai dus în rândurile maselor evreiești o acțiune de
împiedicare a încadrării în producție.
În adevăr, în loc de a sprijini pe cei pauperi, bătrâni, bolnavi și copii, ajutoarele
se distribuiau, în special, celor valizi, încurajând astfel pe aceștia spre cerșetorie.
Prin posibilitatea de a căpăta fără muncă hrană, îmbrăcăminte, ajutoare
bănești și diferite alte ajutoare, într-un cuvânt, mijloace minimale de existență, cei
asistați nu simțeau nevoia de a munci.
Acest fel de asistență a deschis calea influenței imperialismului american în
rândurile masei evreiești, creând o mentalitate de admirație față de „generozitatea”
americană, formă primejdioasă a cosmopolitismului.
Aprecierea permanentă a Biroului Politic al CC al PMR asupra rolului și
consecințele nefaste a acestor organizațiuni de așa-zisă asistență, agenturi ale
imperialismului american au determinat guvernul RPR de a lichida activitatea lor
prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 197 din 4 martie 1949, prin care hotărăște:
Art. 1 – Activitatea din cuprinsul Republicii Populare Române a organizațiilor
Joint, ORT și OSE încetează.
Art. 2 – Întregul patrimoniu al acestor organizații se trece Federației Uniunilor
400
DOCUMENTE
de Comunități Evreiești, care se instituie lichidator al acestor organizații.

Art. 3 – ORT persoană juridică se dizolvă.
Art. 4 – Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale este însărcinat cu aducerea
la îndeplinire a prezentei deciziuni.
MODUL CUM AU FOST ADUSE LA ÎNDEPLINIRE SARCINILE

DECURGÂND PENTRU FEDERAȚIE DIN DECIZIA CONSILIULUI
DE MINIȘTRI
Prin Decizia Consiliului de Miniștri nr. 197 din 4 martie 1949, Federația a
primit sarcina de a lichida patrimoniul acestor organizații și de a folosi bunurile
lor pentru nevoile de asistență ale populației evreiești sărace.
Pentru ca Federația să-și poată aduce la îndeplinire mandatul ce i s-a dat, s-a
stabilit prin Statutul Cultului Mozaic (art. 45) că Federația poate duce și lichida
treptat acțiunile sale de asistență:
„În ce privește operele de asistență socială, conduse de Federație, ele vor fi duse
și lichidate treptat de Federația Comunităților Evreiești (Mozaice) din RPR”.
Pe baza Deciziei Consiliului de Miniștri, comunicată Federației cu adresa
Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale nr. 32353/5 din 7 martie 1949,
Federația a procedat la preluarea patrimoniului organizațiilor Joint, OSE și ORT,
luând următoarele măsuri:
În ce privește organizațiile Joint și OSE:
a) S-a început preluarea patrimoniului acestor organizații pe data de 7 martie
1949, în asistența și cu sprijinul organelor Ministerului Muncii. Delegații Federației,
în prezența delegaților Ministerului Muncii, au procedat la vizarea tuturor registrelor,
sigilarea magaziilor și apoi la inventarierea bunurilor (anexele 1 și 2).
b) Au fost desființate Comitetele de conducere ale acestor organizațiuni,
în care majoritatea era formată din conducători sioniști și vârfuri ale burgheziei
evreiești. Au fost înlăturați conducătorii dr. Costiner ( Joint), Mella Iancu
(OSE), George Stroe (ORT) și colaboratorii apropiați ai acestora, ca: ing.
Pantazi, Herșcovici, Feuer, Goldstein, Coman ( Joint), Moșe Schwartz, Ciuraru,
dr. Cornel Iancu (OSE). Au fost concediați din primele zile 31 salariați la Joint
și 34 la OSE.
c) S-au desființat de îndată la Joint unele servicii ce nu corespundeau unei
situații, precum Serviciul de informații, Serviciul de emigrare și Serviciul de
statistică.
d) S-a înființat pe lângă Federația Comunităților Evreiești: Serviciul de
lichidare Joint și Serviciul de lichidare OSE.
La 8 mai 1949, aceste servicii s-au contopit într-un singur Serviciu în cadrul
Federației și anume Serviciul de lichidare al organizațiilor Joint și OSE.
401
e) S-a procedat la reducerea treptată a numărului salariaților, pe măsura

reducerii activității. Astfel, s-au făcut următoarele reduceri de personal, prin
concedieri și prin preluarea unor salariați de către Stat și Comitetul Provizoriu,
odată cu preluarea instituțiilor respective:
1949 martie – 55 salariați 1949 septembrie – 2 salariați
1949 aprilie – 68 salariați 1949 octombrie – 2 salariați
1949 mai – 25 salariați 1949 noiembrie – 7 salariați
1949 iunie – 3 salariați 1950 ianuarie-iunie – 68 salariați
1949 august – 6 salariați
Au fost deci concediați și preluați de Stat un număr de 236 de salariați,
dintr-un total de 270 de salariați.
Din salariații rămași, unii au fost detașați la alte servicii ale Federației (1 la
Bibliotecă, 5 la Secția Administrativ-Financiară).
f ) Localul din Calea Moșilor 128 fiind prea spațios pentru nevoile Serviciului
de lichidare Joint, și OSE, aceste servicii s-au mutat în str. Ștefan Mihăileanu nr.
38, fostul sediu al OSE, iar în localul din Calea Moșilor 128 s-a instalat sediul
CDE – Comitetul Central.
De asemenea, s-a renunțat la sediul Secției de emigrare Joint din str.
Episcopiei, nr. 5.
S-au concentrat și desființat patru depozite și anume:
• Depozitul din Șos. Viilor, în luna august 1949;
• Depozitul din str. Sf. Mina, în luna ianuarie 1950;
• Depozitul din Piața Senatului (localul Gioconda), în luna aprilie 1950;
• Depozitul din str. Fabrica de chibrituri în luna aprilie 1950.
În luna iunie 1950, în urma cererii tov. general-maior Doncea, de a elibera
localul în care se afla Depozitul din Șos. Gării Obor nr. 11 pentru nevoi militare,
am început evacuarea materialelor existente (efecte, alimente, medicamente etc.)
în alte trei locuri, și anume:
în Depozitul din Cimitirul Comunității Evreilor din Șos. Giurgiului;
în imobilul din str. Popa Soare, nr. 18 și
în imobilul din Cal. Văcărești nr. 4.
S-au politizat desființarea și încetarea activității acestor organizații, în
rândurile activităților CDE și al Comunităților și în rândurile populației
muncitoare evreiești.
S-au blocat alimentele aflate la Comunități, care erau destinate snifurilor de
halutzimi. Conducerea Jointului și a OSE prevăzând, după apariția Rezoluției
Biroului Politic al CC al PMR în problema națională, o îngrădire a activității lor,
au făcut o vastă distribuire de alimente, în special către organizațiile sioniste și
religioase, trimițând snifurilor de halutzimi în februarie 1949 importante cantități
402
DOCUMENTE
de alimente, efecte, medicamente și numerar. Încă înainte de preluarea acestor

organizațiuni, Federația a luat prin Comunități măsuri de blocare a transporturilor
efectuate (anexa 3, circulara Federației), iar după preluare, Federația a oprit
expedițiile, astfel încât încercarea de ultimă oră a conducerii Jointului de a asigura
snifurilor mijloace de existență pentru un timp mai îndelungat a fost dejucată.
Ca o consecință a blocării transporturilor efectuate și a preluării organizațiilor
Joint și OSE, snifurile de halutzimi și parte din căminele religioase au fost nevoite
să se dizolve, iar altă parte din aceste cămine au fost preluate de Federație și apoi
trecute la Stat.
La data preluării organizațiilor Joint și OSE, funcționau în țară următoarele
unități ale organizațiilor sioniste sprijinite de Joint și OSE:
106 snifuri de halutzimi cu circa 5.000 de asistați;
42 de cămine de copii sioniste, religioase și cămine OSE cu 2.700 de copii.
Parte din unitățile organizațiilor sioniste arătate mai sus s-au dizolvat în luna
martie, înainte și după apariția Deciziei Consiliului de Miniștri din 4 martie 1949,
din cauza condițiilor politice. La acest proces de lichidare au contribuit într-o
anumită măsură și măsurile de blocare a alimentelor, luate de Federație.
Inventarul acestor unități (snifuri și cămine) a fost preluat de Comunități.
Unele cămine (12) au fost preluate de Comunități și apoi predate Ministerului
Muncii la 1 aprilie 1949 (anexa 4).
Întrucât numărul tinerilor și copiilor aflați în unitățile ce s-au dizolvat era
la acea dată de cca 6.000, Federația cu sprijinul CDE a avut grijă ca operațiunea
de plecare la domiciliu să decurgă în ordine. Astfel, cei care aveau părinți au
fost trimiși la domiciliile lor cu foile de drum puse la dispoziție de Ministerul
Afacerilor Interne, Federația suportând parte din cheltuielile de deplasare, hrana
necesară și asigurând deplasarea copiilor cu însoțitori.
Unii dintre acești tineri au fost sprijiniți de Federație până la încadrarea lor
în producție, iar copiii orfani au fost menținuți în cămine și au trecut odată cu
căminele respective în asistența Ministerului Muncii și Prevederilor Sociale. Au
rămas în această situație circa 250 de tineri, care au fost grupați în București în
patru localuri. În decembrie 1949, după încadrarea lor în producție, aceștia au fost
cazați în locuințe individuale și au încetat de a mai fi sprijiniți de Federație.
La data preluării de către Federație a patrimoniului organizațiilor Joint
și OSE, au funcționat, sub conducerea Comunităților, dar sprijinite de Joint,
următoarele instituții de asistență:
98 cantine;
28 azile;
27 dispensare;
1 centru dentar București.
403
În cursul lunii martie s-a procedat la predarea acestor instituții de asistență

către Ministerul Muncii și Prevederilor Sociale. În acest scop, s-a înființat
în fiecare localitate câte o comisiune de predare, compusă din Inspectoratul
Muncii, delegatul CDE, al UFDR, președintele Comunității și administratorul
unității respective. Operațiunile de predare s-au efectuat în cursul lunii martie,
instituțiile de asistență intrând în administrarea Ministerului cu începere de la
data de 1 aprilie.
Pentru a asigura funcționarea neîntreruptă a instituțiilor de asistență până
când Ministerul a putut stabili bugetele, să asigure alocațiile de hrană pentru
asistați și sumele necesare pentru întreținerea instituțiilor preluate și încadrarea
personalului, Federația a avansat, la cererea Ministerului Muncii, sumele necesare
care se cifrează la 3.154.486 de lei, sumă care ulterior a fost restituită Federației.
Federația a sprijinit Ministerul Muncii la efectuarea lucrărilor de încadrare a celor
962 de salariați, care au funcționat la instituțiile predate. În acest scop, Federația
a pregătit, cu sprijinul CDE, materialul informativ cu privire la salariații acestor
instituții și care a servit pentru lucrările de încadrare.
La data preluării organizației OSE, au funcționat 127 de centre medico-sociale,
unități pentru asistența copiilor. Prin aceste centre s-a acordat copiilor și mamelor, în
perioada sarcinii și lehuziei, asistența medicală precum și ajutoare cu alimente și efecte.
Concomitent cu predarea căminelor și cantinelor OSE, în cadrul trecerii
tuturor instituțiilor de asistență la Ministerul Muncii, s-a produs și predarea către
acest Minister a centrelor medico-sociale.
Aceste instituții (centrale medico-sociale), deși la început preluate de
organele Ministerului Muncii, au fost apoi lăsate tot în grija Federației, deoarece
Ministerul Muncii, neavând în organizarea sa această formă de asistență, a refuzat
să se ocupe de ele.
Încă din aprilie 1949 (anexa 5 – tabelul instituțiilor), Federația a făcut
demersuri pe lângă Ministerul Sănătății, care are în sarcina sa asistența medicală,
ca aceste instituții (centrele medico-sociale și dispensarele care aveau o activitate
continuă și bine asigurată) să fie preluate de către Stat.
Menținerea lor în grija Federației nu-și mai avea nicio rațiune, întrucât
asistența socială și sanitară a devenit o sarcină a Statului. Ministerul Sănătății a
întârziat preluarea acestor instituții pentru a face în prealabil verificări pe teren
asupra situației unităților respective. În acest scop, organele Ministerului Sănătății,
împreună cu conducerea Comunităților au încheiat procese-verbale de constatare
și inventare, pe baza cărora Ministerul Sănătății a întocmit bugetele care au fost
înaintate Ministerului de Finanțe.
Din cauza acestor formalități, predarea s-a făcut abia în luna ianuarie 1950.
Au fost predate Ministerului Sănătății numai unitățile arătate în anexă, întrucât
404
DOCUMENTE
celelalte centre medico-sociale, care figurau ca instituții ale OSE, nu erau decât
simple oficii de distribuire de bunuri (alimente, medicamente și efecte), astfel
încât menținerea lor era inutilă, distribuirea de ajutoare la copii putându-se face
prin Comunitate; au fost contopite un număr de 58 de centre medico-sociale cu
secțiile de asistență ale Comunităților.
Până la preluarea de către Ministerul Sănătății (ianuarie 1950), centrele
medico-sociale au continuat a funcționa și au fost întreținute de Federație.
Întreținerea acestor instituții în intervalul 7.III.1949 – 31.XII.1949 a însumat
6.091.061 de lei, sumă acoperită din subvenția primită de la Ministerul Muncii.
Prin centrele medico-sociale și secțiile de asistență ale Comunităților s-a dus
acțiunea de asistența copiilor. Astfel, în intervalul 7 martie 1949 – 30 iunie 1950,
– s-au distribuit efecte la 18.614 copii;
– s-au distribuit rații lunare de alimente la 11.312 copii;
– s-a dus o acțiune de vitaminizare pentru 6.933 de copii, cu următoarele:
7 butoaie de untură de pește, 4.000 de capsule vitaminele A și D, 25.100 de
tablete polivitamine, 40.500 de tablete Thiam și cantități de vitaminele A și
D în tablete, viosterol, alimente fosfatate, ovomaltine, puerilact;
– s-au sprijinit acțiunile de trimitere în colonii din vara anului 1949, un
număr de 1.000 de copii ducându-se în coloniile de vară ale Ministerului
Sănătății, peste efectivul prevăzut de Minister, acțiune la care Federația a
contribuit cu circa 5.000.000 de lei.
De asemenea, pentru anul 1950 s-a organizat, în înțelegere cu Ministerul
Muncii, trimiterea în coloniile de vară ale acestui Minister a unui număr de
1.000 de copii, acțiune care este în curs;
– o acțiune de distribuire de cadouri, jucării, diferite obiecte etc. la 1.000 de
copii, cu ocazia sărbătoririi zilei de 30 decembrie 1949.
În ce privește organizația ORT

De asemenea, au fost preluate de Federație, în baza Deciziei Consiliului de
Miniștri, cele opt școli de calificare ale organizației ORT, și anume școlile din:
București, Timișoara, Cluj, Oradea, Arad, Iași, Galați, Botoșani.
Federația a asigurat funcționarea neîntreruptă a școlilor, iar după un
scurt timp, ele au fost predate Ministerului Muncii, care le-a încadrat în
învățământul său ca școli de recalificare, le-a dezvoltat mărind numărul
secțiilor și numărul elevilor.
Federația a lichidat gestiunea financiară a acestor școli și a asigurat trecerea
lor la Ministerul Muncii.
Pentru popularizarea trecerii în sarcina Statului a instituțiilor de asistență
și a școlilor de recalificare, Federația a trimis Comunităților circulara nr.
405
5240/49 (anexa 6), arătând condițiile politice interne și externe în care s-a
produs trecerea în seama Statului a asistenței populației nevoiașe evreiești.
În concluzie, în aplicarea Rezoluției Biroului Politic al CC al PMR și a
Deciziei Consiliului de Miniștri, Federația cu sprijinul CDE,
– a lichidat cele mai importante organizații de propagandă sionistă în
rândurile tineretului (snifuri, cămine, școală de agricultură);
– a predat Statului toate instituțiile de asistență ale populației evreiești,
scoțând de sub influența cercurilor burgheze sioniste și religioase populația
săracă evreiască;
– prin încetarea sprijinului material primit de la Joint de către organizațiunile
religioase (Agudat Israel și Biroul Central Ortodox), care au organizat și
condus 24 de cămine cu 2.177 de copii, în care se făcea o educație mistică,
religioasă, obscurantistă, parte din aceste cămine au fost desființate, iar parte
au fost preluate de Stat;
– prin încetarea subsidiilor primite de la Joint, sus-arătatele organizațiuni
religioase și-au pierdut baza lor materială, ceea ce a ușurat ulterior desființarea
acestor centre de rezistență ale cercurilor religioase ortodoxe și a înlesnit
realizarea unificării Comunităților de diferite rituri.
Lichidarea
Sarcina de lichidare a bunurilor preluate de la organizațiile Joint și OSE,
bunuri ce se compun din efecte, alimente, medicamente, cazarmament, diferite
materiale, unelte și creanțe de încasat, a fost încredințată Secției de Asistență
a Federației, deoarece bunurile preluate au avut destinațiunea de a servi pentru
asistența populației sărace evreiești.
Pentru aducerea la îndeplinire a acestei sarcini, s-au stabilit norme pentru
acordarea de ajutoare cu efecte, alimente și medicamente, care să împiedice
pătrunderea influențelor nesănătoase imperialiste, obscurantiste etc. în rândurile
maselor nevoiașe evreiești.
În noua organizare a asistenței s-a aplicat principiul că, prin asistența socială,
oamenii valizi trebuie productivizați și că ajutoarele trebuie acordate numai copiilor
și celor pauperi inapți de muncă, bătrâni, bolnavi137. Potrivit acestor principii, s-a
stabilit planul de muncă pe baza căruia s-au desfășurat următoarele acțiuni:
Distribuiri de efecte
S-au făcut două acțiuni de distribuire de efecte, una în vara anului 1949 și una
în toamna anului 1949, distribuindu-se în total efecte la un număr de 115.759 de
persoane și anume: 18.614 copii, 47.982 de bărbați și 49.163 de femei (anexa 7).
137. Aceleași principii au stat la baza activității Joint. Vezi, în acest sens, documentele din volumul de față.
406
DOCUMENTE
S-au luat măsuri ca distribuirile să nu mai aibă loc în condițiile din trecut,
când cei asistați făceau coadă zile întregi la ușile Comunităților și constituiau o
masă permanentă nemulțumită, ușor de folosit de către propaganda dușmană.
Acțiunea de distribuire a efectelor a fost folosită pentru politizarea celor
asistați. Federația a recomandat Comunităților să folosească distribuirile de efecte
pentru acțiunile de îndrumare și lămurire a masei celor asistați, cărora să li se
vorbească despre prefacerile importante din țara noastră în drum spre socialism.
De asemenea, efectele să fie predate în bună stare și împachetate (anexa 8).
Distribuiri de alimente
Instituțiile de asistență (cămine, azile, cantine) trecute la Stat la 1 aprilie
aveau în depozitul lor un stoc de alimente care reprezenta aprovizionarea acestor
unități pe un timp de trei luni.
Alimentele preluate de la Joint au fost folosite pentru asistența copiilor și
bolnavilor după criteriile arătate mai sus.
Astfel, s-au distribuit alimente la un număr de 11.312 copii, 2.586 de bolnavi
de TBC și alte boli în rații lunare și 6.535 de diverși pauperi, bătrâni (anexa 9).
Distribuirea de materiale sanitare, instrumente și aparate medicale

Diferitele materiale sanitare, instrumente și aparate medicale preluate de
Federație, neutilizabile în cadrul asistenței individuale, au fost distribuite la
instituțiile sanitare – spitale, dispensare, policlinici. Au fost înzestrate în special
instituțiile sanitare ale Comunității Evreiești ce au fost predate Statului.
Sumele realizate atât din lichidarea patrimoniului Joint și OSE, cât și cele
realizate prin aplicarea Decretului 113/948, au fost destinate scopurilor de asistență.
Astfel, în perioada 7.III.1949 – 30.VI.1950, s-au folosit în acțiunile de
asistență lei 37.305.426.
A mai rămas neutilizată, pe data de 1 iulie 1950, suma de lei 48.384.884 – din
fondurile cu afectațiune specială pentru asistență, arătate mai sus.
Aceste sume figurează în bugetul Federației pe anul în curs la capitolul
Asistență, și anume: pentru ajutorarea bolnavilor, bătrânilor, pauperilor, elevilor
merituoși, pentru încadrarea în muncă, ajutoare pentru proteze, aparate
ortopedice, ochelari, pentru acțiunea de încadrare în regimul IOVR a văduvelor,
orfanilor și invalizilor, victime ale teroarei fasciste, ajutoare pentru lemne, pentru
colonii de vară, cheltuieli pentru distribuirea efectelor, alimentelor și materialelor,
confecționarea de materiale, ajutoare Comunităților pentru acțiuni de asistență
individuală și diferite sprijine.
407
Sprijin
Pentru a putea aduce la îndeplinire sarcinile ce au revenit Federației în
lichidarea organizațiilor burgheziei internaționale evreiești ( Joint, OSE, ORT,
organizații sioniste și obscurantiste) și în trecerea instituțiunilor de asistență ale
populației evreiești la Stat, am primit un sprijin prețios din partea CC al PMR
prin rezoluția la chestiunea națională și prin îndrumările primite.
Am avut, de asemenea, sprijinul Guvernului, care a dat soluția cea mai
potrivită problemelor arătate mai sus, prin Decizia Consiliului de Miniștri nr.
197 din 4 martie 1949, prin preluarea de către Ministerul Muncii și Ministerul
Sănătății a instituțiunilor sanitare și de asistență ale populației evreiești, prin
acordarea de către Ministerul de Finanțe a unei subvenții de 40.000.000
(patruzeci milioane) de lei pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a
instituțiilor de asistență de la încetarea subvențiilor primite de la Joint și până
la trecerea lor la Stat.
Am primit, de asemenea, sprijinul CDE-CC, care a ajutat sau îndrumat
Federația și Comunitățile din țară pentru a putea lichida patrimoniul organizațiilor
dizolvate, în condițiuni de bună și cinstită gospodărire și cu respectarea principiilor
ce au fost puse la baza acțiunilor de asistență.
Acest sprijin a fost dat de Comisia Organizatorică, care prin instructorii
săi, ca și prin CDE-urile din țară a ajutat Comunitățile să aducă la îndeplinire
instrucțiunile Federației.
Au mai dat un ajutor efectiv la acțiunile arătate în raportul de față tov. R. Weiss-
Croitoru, care a îndeplinit funcțiunea de delegat al Federației pentru lichidarea
organizațiilor Joint și OSE, în care a depus râvnă și pricepere, precum și cei mai
mulți dintre funcționarii Secției de asistență a Federației, care au dat dovadă de
atașament în munca depusă pentru realizarea planului de lucru.
Majoritatea Comunităților au aplicat întocmai dispozițiunile Federației, astfel
încât campaniile de distribuire a efectelor și medicamentelor au decurs, în general,
în ordine, în mod corect, potrivit instrucțiunilor Federației, și au ajutat astfel ca
bunurile distribuite să ajungă în mâinile celor într-adevăr îndreptățiți la asistență.
Greutăți
Am întâmpinat greutăți, dintre care cele mai importante sunt următoarele:
1. Ministerul Muncii a preluat în unele orașe centrele medico-sociale odată
cu cantinele, azilele și căminele, pentru ca apoi să renunțe la ele, pe motiv că aceste
instituții, având caracter sanitar, nu intră în competența sa, fără însă ca organele
Ministerului Muncii să restituie, în toate cazurile, Comunităților bunurile acestor
centre, ceea ce a împiedicat continuarea activității centrelor medico-sociale.
2. Ministerul Sănătății a întârziat timp îndelungat de a prelua centrele
408
DOCUMENTE
medico-sociale, astfel încât ele au continuat să ființeze sub conducerea și grija

Federației până în ianuarie 1950.
3. Secțiile Sanitare ale Comitetelor Provizorii din unele localități au
desființat unele instituții sanitare ale Comunităților, înainte chiar de preluarea
lor (la Rădăuți, Secția Sanitară a Comitetului Provizoriu a desființat dispensarul
și Centrul Dentar; la Sighet Secția Sanitară a preluat Dispensarul în luna
ianuarie 1950 și nici până astăzi nu a fost redeschis, deși Ministerul Sănătății a
dat dispoziții de a fi menținut, iar Ministerul de Finanțe a aprobat bugetul său
de funcționare).
4. Unele Comunități nu au organizat distribuirea medicamentelor (Bârlad,
Tulcea, Pitești, Podu Iloaiei); nu au ținut seama de instrucțiunile Federației și
nu au răspuns corespondenței (Bacău, Cluj, Arad); s-au produs nereguli, abuzuri
și favoritism la distribuirea efectelor (Oradea, Dorohoi); nu au ținut seama de
dispozițiunile Federației ca să se facă distribuirea efectelor de către Comunitate,
propunând ca distribuirea să o facă Comitetul Provizoriu (Fălticeni); nu au
lichidat sau au lichidat cu întârziere gestiunile instituțiilor de asistență (Arad,
Craiova, Ploiești, Suceava, Alba-Iulia, Constanța, Iași, Satu Mare, Piatra Neamț,
Gheorghieni, Pitești, Câmpulung).
5. Au fost greutăți din cauza felului în care s-au făcut de către Joint, în trecut,
distribuirile de efecte și alimente, care au creat o categorie de profesioniști ai
asistenței, greutăți din cauza pretențiilor insistente a unora care nu erau îndreptățiți
la asistență și care nu voiau să înțeleagă că efectele sunt pentru bătrâni și pentru
bolnavi pauperi, potrivit normelor fixate de Federație.
Pentru a putea pune în aplicare criterii juste de distribuire, Federația, ca și
Comunitățile au avut de suportat un adevărat asalt al solicitanților, stăpâniți de
mentalitatea de cerșetorie creată de Joint. A trebuit perseverență și fermitate
pentru a pune stavilă acestor solicitanți insistenți și pentru a-i convinge că s-au
schimbat criteriile și metodele de lucru în domeniul asistenței.
6. La preluarea de către Federație a căminelor din București, conduse de
organizația obscurantistă Agudat Israel și Poale Agudat Israel, am întâmpinat
dificultăți serioase. Astfel, Rabinul Portugal, conducătorul căminelor Agudat Israel
(din Cal. Moșilor 132 și Cal. Văcărești 14), a căutat să împiedice preluarea acestor
cămine, astfel el a plasat copiii din cămine la locuințe particulare, a insuflat copiilor
teamă de Federație, de conducătorii CDE, de soarta care îi așteaptă în căminele
Statului, că dacă vor intra în aceste cămine nu vor mai putea pleca în statul Israel,
că unii dintre ei vor fi repatriați în URSS de unde sunt originari și de unde au fost
aduși de Rabinul Portugal, că nu vor fi respectate prescripțiile religioase. Pentru a-i
menține sub influența sa, a împiedicat pe copii de a merge la școală138.
138. Portugal, Rabi Eliezer Zusia (Zisse) ben Rabi Israel Abraham. Când, în 1944, orfanii din Transnistria au
409
În același fel a procedat Fried, conducătorul căminelor Poale Agudat Israel

(str. Virginiei și str. Col. Papazoglu). Toate încercările de a prelua căminele
respective, care au durat timp îndelungat, s-au izbit de rezistența fățișă sau
ascunsă a acestora.
Numai procedând cu energie față de atitudinea dușmănoasă manifestată în
această ocaziune, și cu sprijinul Ministerului Muncii, copiii au putut fi mutați mai
întâi într-un cămin al Ministerului Muncii la Bușteni și apoi în cămin special
amenajat de Federație în București, str. Aron Florian nr. 5.
7. O greutate o constituie faptul că depozitul din imobilul din Șos. Gării
Obor nr. 11, în care se află bunurile existente din lichidarea patrimoniului Joint,
a trebuit să fie mutat.
Federația a fost nevoită a muta aceste bunuri în trei localuri aparținând
Comunității din București, și anume: în imobilul din str. Popa Soare nr. 18,
construcție neterminată și care este în curs de amenajare; în baraca de scânduri
din cimitirul evreiesc din Șos. Giurgiului și în magazia de azimă din Cal. Văcărești
nr. 4, din cauză că nu s-a pus la dispoziție un imobil potrivit. Necesitatea de a face
mutarea într-un termen scurt a impus rechemarea din concediu a funcționarilor
Secției de Asistență, cheltuieli importante pentru mutare și pentru lucrările de
amenajare (lucrări de zidărie, tâmplărie etc.), suspendarea activității curente de
distribuire și amânarea executării planului de distribuire până după terminarea
mutării și a instalării în noile depozite. Dispersarea în trei depozite va impune
necesitatea unui număr mai ridicat de salariați pentru administrarea, manipularea
și paza lor și, deci, o majorare a cheltuielilor de administrație și regie.
8. Banca de Stat RPR nici până astăzi nu a autorizat cooperativele
meșteșugărești, debitoare ale Federației, de a ne achita creanțele acestora față de
Federație. Din această cauză, nu am putut recupera încă suma de lei 6.040.000 –
datorată de cooperativele meșteșugărești, deși ele au posibilități de plată („Vapniarca”
și „Înfrățirea” din București, „Unitatea” din Sighet și „Progresul” din Galați).
9. După desființarea snifurilor și a școlii agricole din Colentina, preluată de
Ministerul Agriculturii, unii salariați și creditori ai acestora au formulat pretenții
bănești împotriva Federației. Au fost plătite unele salarii. S-au făcut acțiuni în
justiție împotriva Federației, care însă au fost respinse.
Lipsuri
În acțiunea de lichidare am avut însemnate lipsuri:
1. Desființarea organizațiunilor burgheziei evreiești ( Joint, OSE, ORT), trecerea
fost readuși în București, rabinul Portugal a amenajat două cămine-orfelinat, unde au fost adăpostiți 200 de
copii. Guvernul a dispus transferarea copiilor în cămine de stat. Au existat situații când copiii au fugit înapoi la
rabinul Portugal. În anul 1949 rabinul Portugal a fost arestat (Baruch Tercatin, Lucian Zeev Herșcovici, Prezențe
rabinice în perimetrul românesc, Editura Hasefer, București, 2008).
410
DOCUMENTE
instituțiunilor de asistență în sarcina Statului, desființarea citadelelor organizate ale

naționalismului sionist și ale obscurantismului, precum și schimbarea structurală a
asistenței nu au fost politizate și folosite îndeajuns în munca de lămurire a populației
evreiești; s-a folosit metoda circulărilor, fără participarea directă pe teren.
2. Asistența nu a fost folosită în așa fel încât să constituie o metodă de a crea
legături strânse cu masele nevoiașe ale populației evreiești. În loc ca distribuirea de
bunuri să apropie pe cei ajutați de Comunitate și Federație, în multe cazuri aceștia
erau nemulțumiți.
3. Insuficient control pe teren la Comunități, în privința felului de aplicare a
dispozițiunilor de distribuire. Din această cauză, nu au putut fi împiedicate unele
abateri.
4. Pentru recuperarea creanțelor de la cooperative, urmează a se face demersuri
la Banca de Stat ca să încuviințeze ca aceste cooperative să treacă în planul lor de
casă plata acestor creanțe.
5. De asemenea, urmează să se urmărească încasarea creanțelor de la debitorii
Băncilor prin Comunități.
6. Trebuie făcute demersuri pentru deblocarea leilor blocați.
Numerarul rezultat din încasarea creanțelor sus-arătate urmează a fi folosit
pentru asistență, potrivit bugetului Federației în vigoare, care parte din aceste
creanțe au fost prevăzute la intrări.
Mobilier și ambalaj
Mobilierul aflat în depozit și prevenit din lichidarea băncilor, snifuri
etc., urmează a fi dat, pe măsura nevoilor, în folosința și păstrarea instituțiilor
(Comunități, CDE, IKUF).
Mobilierul inutilizabil în instituții urmează a fi vândut.
De asemenea, urmează să fie revalorificate prin vânzare și diferitele ambalaje
răspândite la Comunitățile din țară.
Concluzii
Prin acțiunea de lichidare s-au înregistrat și unele rezultate politice:
1. Un număr de circa 7.000 de tineri și copii, aflați sub influența directă a
organizațiilor sioniste și cercurilor religioase, au fost îndrumați unii în producție,
iar alții în instituțiile de asistență trecute în grija statului. Parte din ei au devenit
elemente folositoare în producție.
2. Datorită noilor norme puse la baza acțiunii de asistență, numeroase elemente
valide ce trăiau din asistența publică au fost redate producției, ajutându-se prin
aceasta acțiunea de îndrumare a populației evreiești spre producție.
411
3. S-a lichidat metoda folosirii de către burghezia evreiască a asistenței pentru

menținerea în masa populației muncitoare evreiești a mentalității de cerșetorie, de
parazitism și ploconeală față de „ajutorul american”. Numărul celor care apelează
la asistența socială s-a redus.
O parte din masa pauperă a populației evreiești a fost încadrată în muncă, o altă
parte a populației muncitoare și nevoiașe evreiești, invalizi, văduve și orfani victime
ale terorii fasciste, lipsite de orice alte resurse de trai, a fost încadrată în regimul de
pensii IOVR. Secția de Asistență a Federației a sprijinit acțiunea de încadrare în
regimul IOVR, iar datorită acestui sprijin acțiunea s-a putut intensifica.
4. Asistații, pauperi bolnavi și bătrâni, au primit un ajutor mai efectiv, iar condițiile
omenești în care li s-a acordat ajutorul i-a scutit de umilințele obișnuite în trecut.
5. Preluarea instituțiilor de asistență ale Comunităților în grija statului și felul
în care s-a produs această preluare a contribuit la apropierea populației evreiești,
asistată în aceste instituțiuni de populațiile conlocuitoare.
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 69, f. 9-19.)
172
1955, iulie 21, București. Informare făcută de șef-rabinul Moses Rosen,

către ministrul Cultelor, privind propunerile lui Kurt Wilhelm, șef-rabinul
Suediei. Recomandă încheierea unei convenții de colaborare între guvernul
român și Société de Secours et d’Entre’Aide din Geneva, organizație din care
JDC face parte.
Confidențial
Către
Dl Ministru al Cultelor139
Propunerile făcute de dr. Kurt Wilhelm, șef-rabinul Suediei, în numele marilor
Comunități Evreiești din Occident.
1. Colaborare. A cerut să nu se facă confuzie între guvernul statului Israel, care face
politică legată de interese conjucturale ale teritoriului său, și atitudinea marilor
Comunități din Occident. Ele sprijină statul Israel, dar nu se identifică cu politica
sa. Ele au interes pentru cei 1.600.000 de evrei din Israel ca și pentru cei 3.500.000
de evrei din răsăritul Europei.
A cerut schimbarea de vizite, relații cultural-religioase între Comunitățile noastre
139. Petre Constantinescu-Iași, ministru al Cultelor în perioada 28 ianuarie 1953 – 19 martie 1957.
412
DOCUMENTE
și cele din Occident. A propus să vizitez Stockholm și alte mari Comunități din
Apus. A întrebat dacă ar obține aprobarea spre a ne vizita.
2. Lupta pentru pace. Din discuțiile avute cu dânsul, precum și cu alte personalități
pentru pace a rezultat că ele ar putea fi câștigate în acțiunea mondială pentru pace, în
lupta împotriva remilitarizării Germaniei Occidentale și pentru interzicerea armei
atomice. Vă stăm la dispoziție spre a vă supune un plan concret, în această privință.
3. Sprijin material. În numele lui „Société de Secours et d’Entre’Aide” din
Geneva140 a propus următoarele:
a) Această societate este apolitică și duce o activitate discretă pentru ajutorarea
evreilor victime ale fascismului. Ea a încheiat, de câtva timp, o convenție cu
guvernul Ungariei, prin care achită în contul acestuia, în dolari, costul unor
pachete cu alimente sau haine pe care guvernul ungar și le procură de pe piața sa
internă și le acordă evreilor care au fost victime ale fascismului. Societatea achită
guvernului ungar taxele vamale pentru aceste pachete.
b) În al doilea rând, societatea pune la dispoziția guvernului ungar medicamente
și automobile cu licență americană, al căror cost acesta le achită, în monedă
ungară, Comunităților Evreiești din Ungaria spre a servi ca fond de ajutorare în
scopul mai sus-amintit.
Profesorul Hajmann, președintele Societății, vizitează din când în când Ungaria
spre a contribui la această activitate care, bineînțeles se află sub supravegherea
guvernului ungar. Operațiunea aceasta se cifrează actualmente la 50.000 de dolari
lunar, sumă care poate fi majorată la nevoie.
Dr. Wilhelm a propus o convenție similară cu guvernul RPR.
4. Acțiune de lămurire. Dr. Wilhelm mi-a pus o serie de întrebări (pe care le
anexez), ale căror răspunsuri ar urma să apară în presa mondială evreiască. El
mi-a dat asigurarea că presa evreiască organizată și de mare tiraj va înceta orice
campanie împotriva RPR.
Îmi permit a menționa că cele de mai sus nu sunt decât o rezumativă expunere.
Am avut alte întrevederi importante cu personalități evreiești din care rezultă
și alte probleme care ar urma să fie soluționate. Stau la dispoziția dvs. spre a vă
da lămuririle.
Șef Rabin
Dr. M. Rosen
21 iulie 1955
140. Nemaiputând să-și continue activitatea în Europa de Est în mod legal, JDC a organizat un program de
ajutorare sub acoperire. În acest sens, în anul 1953 a înființat și finanțat Société de Secours et d’Entr’Aide, o
organizație de fațadă, cu sediul la Geneva, ce avea ca sarcină ajutorarea evreilor din blocul sovietic, unde Joint era
interzis (Gershon David Hundert (editor in chief ), The YIVO Encyclopedia of Jews in Eastern Europe, vol. I, Yale
University Press, New Haven & London, 2008, p. 43).
413
173
1955, august 5, Geneva. Scrisoare adresată de președintele Société de

Secours et d’Entre’Aide, Hajmann, către șef-rabinul Moses Rosen, prin care
confirmă propunerile șef-rabinului Suediei, Kurt Wilhelm, în numele acestei
organizații, privind sprijinirea evreilor din România, victime ale nazismului.
Geneva, 5 august 1955
Dlui Rabin Dr. Moses Rosen

Șef-Rabin al RPR
Str. Maria Rosetti 17
București
Dle Șef-Rabin,
Dl dr. Kurt Wilhelm, șef-rabinul Suediei, ne-a informat cu privire la
întrevederea pe care a avut plăcerea să o aibă cu dvs. la Helsinki141.
Pe parcursul acestei întrevederi, dl dr. Wilhelm v-a propus în numele
societății noastre să venim în ajutorul coreligionarilor noștri români, victime ale
persecuțiilor naziste.
Vă confirmăm cele transmise de rabinul Wilhelm. Pentru societatea noastră
este o problemă de conștiință să facă tot ce stă în puterile sale și prin urmare
suntem în întregime la dispoziția dvs.
V-am fi profund recunoscători dacă ne-ați transmite cât mai curând punctul
dvs. de vedere și vă asigurăm de întreaga noastră considerație142.
Société de Secours et d’Entre’Aide

Hajmann
141. Referire la Adunarea Mondială a Păcii întrunită la Helsinki în anul 1955.

142. La data de 1 noiembrie 1955, președintele organizației Société de Secours et d’Entre’Aide confirmă cele
propuse în scrisoarea din 5 august 1955 și solicită un răspuns urgent din partea șef-rabinului Moses Rosen, în
vederea includerii în bugetul pe 1956 a sumei rezervate pentru ajutorarea evreilor din România (ACSIER, Fond
VII-MR, dosar nr. 6, f. 43).
414
DOCUMENTE
174
1959, martie 3, Geneva. Scrisoarea lui Charles H. Jordan, prin care îl

informează pe Moses A. Leavitt, vicepreședinte executiv al JDC, cu privire la
cheltuielile necesare pentru evreii din România pe anul în curs.
3 martie 1959
Către: dl Moses A. Leavitt, AJDC New York
De la: Charles H. Jordan
Ref.: Fondul special român de urgență
Mi se pare că a noastră corespondență referitor la cele de mai sus a fost destul

de neclară. Se pare că vorbim, iar sunetul trece unul pe lângă celălalt. Iar când vine
vorba de cifre, pur și simplu pare că nu faceți corelația dintre o sumă și cealaltă.
În aceste circumstanțe, consider că este de dorit să uităm tot ceea ce am spus
până acum și să începem de la zero, după cum urmează:
Bugetul de Ajutorare în Tranzit este de 3.300.000 de dolari. În cadrul acestuia,
am pus deoparte, pentru România, pe lună: 30.000 de dolari pentru pachete și
35.000 de dolari de cheltuit sub formă de numerar.
Am luat această decizie doar cu aproximativ 10 zile în urmă.
Acest lucru înseamnă că am rezervat mult mai mult pentru România decât
înainte, pe motiv că trebuie să i se acorde prioritate maximă.
În acest sens, nu mai deosebim între părțile, din cei 35.000 dolari, care ar
putea fi cheltuite pentru ajutor, ca și mai înainte, sau pentru ajutor către clienți
noi, care nu au venit din cauza emigrării lor iminente, sau pentru contribuțiile către
emigranți în vederea documentării, sau pentru plata transportului în România,
către portul de îmbarcare.
Nu putem face deosebire, pentru că tot ceea ce știm este că X are nevoie de o
anumită sumă pentru a face tot ceea ce este necesar ca să îl scoatem de acolo; și îi
dăm o sumă forfetară, aceea care îi lipsește.
Trebuie să vă dați seama că noi suntem singurii aflați la fața locului. Agenția
Evreiască nu este acolo. Așa că trebuie să acționăm noi în numele lor. În cazul în
care nu ar fi suficiente fonduri, ar trebui să le cerem o cotă arbitrară din totalul
cheltuielilor noastre.
Cu toate acestea, în conformitate cu ceea ce ați spus la telefon (lucru pe care,
destul de curios, nu l-ați menționat în cea mai recentă scrisoare a dvs.), funcționarii
superiori doresc să înceapă să împartă acel milion de dolari, în rate de 83.000 de
dolari pe lună.
În consecință, avem la dispoziție pentru a face față unor cheltuieli, din partea
415
Fondului de Urgență Român, 35.000 de dolari plus 83.000 de dolari. Astfel, dacă
trebuie să cheltuim în interiorul României mai mult de 35.000 de dolari, până la
118.000 de dolari, putem scoate diferența din acest fond special. Cu toate acestea,
funcționarii superiori par să fie de acord, de asemenea, că banii de la Claims
pot fi folosiți pentru cheltuieli în afara României, și anume călătoria cu trenul
de la Viena la Napoli, întreținerea pe drum etc. Acestea sunt responsabilitatea
exclusivă a Agenției Evreiești.
După cum înțeleg eu, atunci, dacă vom cheltui mai puțin de 118.000 de
dolari lunar în România, putem da diferența Agenției Evreiești.
În cursul lunii ianuarie, am cheltuit 34.000 de dolari în interiorul României.
În consecință, suma de 84.000 de dolari ar putea merge la Agenție. Este corect?
Desigur, am primi un raport referitor la ceea ce se plătește din această sumă.
În ceea ce privește suma de 30.000 de dolari, pe care ne așteptăm să o folosim
pentru pachete, avem într-adevăr probleme serioase cu acest articol. Este posibil să
nu putem ajunge la cei în nevoie, cu aceste dimensiuni. Dar menținem respectivul
articol la acest nivel, pentru moment, deoarece încă experimentăm cu privire la
transferuri bancare, care vor fi mai scumpe, de persoană.
În orice caz, dacă se va dovedi, în cele din urmă, că trebuie să reducem acest
articol, poate fi nevoie, în același timp, să punem diferența la articolul Ajutorare
în numerar.
În încheiere, s-ar putea să vreți să știți că, pentru a stabili bugetul lunar
pentru România la dimensiunile de mai sus, a trebuit să reducem bugetele pentru
Ungaria și Polonia, în timp ce creșterea pentru Cehoslovacia a fost doar cu 1.000
de dolari și pentru Rusia cu 2.500 de dolari pe lună, în comparație cu sumele
noastre din 1958. De fapt, prin urmare, creșterea care ne-a fost acordată pentru
1959 a fost deja utilizată demult pentru România. Normal, în cazul în care această
mișcare se va dovedi mult mai mică decât s-a anticipat, unele dintre cheltuielile
noastre (documentare, transport, întreținere pe drum) ar fi mai mici. Dar necesarul
pentru ajutorare ar crește foarte mult. Rămâne astfel întrebarea dacă vom putea
ajunge la oameni, dar acest lucru rămâne de văzut143.
Sper că cele de mai sus lămuresc situația.
Charles H. Jordan
(Copiat după memorandumul scris de mână de către dl Jordan și semnat în

absența acestuia.)
(JDC NY Archives, Collection: 1955-1964, F #681, Letter from Charles H. Jordan to Mr.
Moses A. Leavitt, Re: Rumanian Emergency Special Fund, 03/03/1959.)
143. Documentul este relevant pentru înțelegerea faptului că, deși activitatea JDC a fost interzisă în România
prin decret-lege, totuși ajutoare au continuat să sosească.
416
DOCUMENTE
175
1965, septembrie 6, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către

Departamentul Cultelor, prin care informează despre discuția purtată cu
Charles H. Jordan, director general al JDC, în legătură cu condițiile restabilirii
relațiilor dintre JDC și FCER.
Nr. 246/1965
București, 6 septembrie 1965
Către Departamentul Cultelor de pe lângă

Consiliul de Miniștri
– Cabinet –
În legătură cu problema ajutoarelor ce ar urma să fie acordate Federației

Comunităților Evreiești de către organizația American Joint Distribution
Committee, am onoarea a vă supune următoarele:
În decursul convorbirilor ce le-am purtat la Geneva, la începutul lunii iulie
1965, cu dl Charles Jordan, directorul general al sus-amintitei organizații, am
arătat, după cum am primit îndrumările dvs., următoarele:
a) Ajutoarele ar urma să fie primite numai în baza unor raporturi între
Federația Comunităților Evreiești și AJDC. Guvernul român nu intră în
niciun fel de raporturi cu AJDC, ci numai va încuviința cererea Federației de
a primi ajutoarele necesare.
b) Proiectul de ajutoare (de care ați luat cunoștință în prealabil și pe care
îl anexez prezentei, în copie) va constitui baza de discuție, în privința
cuantumului necesar.
c) AJDC nu înființează niciun birou în țară, ci numai acordă sumele convenite
Federației, care le va distribui potrivit înțelegerii.
d) Cursul de schimb va fi de lei 12 pentru un dolar SUA.
În urma discuțiilor purtate, dl Jordan mi-a dat următorul răspuns:
a) Deși în Polonia, Ungaria și Iugoslavia tratativele au fost duse direct cu
guvernele respective (în Polonia, d-sa a avut mai multe convorbiri cu prim-
ministrul Cyrankiewitz144) și deși în aceste țări s-au stabilit birouri ale AJDC,
totuși d-sa acceptă ca raporturile Jointului să fie numai cu Federația.
b) Este de acord ca proiectul-anexă să servească drept bază de discuție. În
orice caz, nevoile de asistență și de cult reale vor fi neapărat satisfăcute.
c) AJDC e de acord ca sumele să fie distribuite și utilizate de către Federație,
144. Józef Cyrankiewitz a fost premierul Republicii Populare Polone în perioada 1947-1952.
417
potrivit înțelegerii care se va stipula la fiecare articol bugetar. El cere însă

ca, pe cale neoficială, un delegat al AJDC să poată veni, din când în când,
la București, iar noi să îi ținem la dispoziție evidența cheltuielilor făcute.
Un principiu fundamental al AJDC ar împiedica acordarea de sume atât de
importante, fără niciun control.
d) AJDC nu e de acord, sub niciun motiv, cu cursul propus. În țările mai sus-
menționate s-au stabilit cursuri speciale de schimb, cu mult superioare celor
oficiale (în Polonia, pare-se, de trei ori). Rezolvarea proiectului de cheltuieli e
legată de ceea ce reprezintă el în dolari și deci de cursul de schimb.
Acesta este răspunsul definitiv al AJDC. Ca atare, cred că este necesar o
clarificare a situației. Din tabelele nominale și motivate ce vi le-am depus, v-ați
convins că avem, până acum, peste 3.000 de cazuri de evrei bătrâni, bolnavi,
complet lipsiți de familie și de mijloace, care trebuie neapărat ajutați. Din aceștia,
peste 1.000 sunt ajutați de noi lunar, iar aceste ajutoare modice (50-100 de lei
lunar) pe de o parte nu acoperă nicio parte din minimul necesar acestora, iar pe
de altă parte amenință Federația cu un dezechilibru grav financiar. Ceilalți, care
încă nu primesc ajutoare, bat zilnic la porțile noastre și suntem puși în una dintre
cele mai neplăcute situații. Bătrânii religioși mozaici nu pot mânca la cantinele
statului, nici nu pătrund în azile, deoarece ei nu consumă decât mâncare rituală.
În același timp, principalele noastre instituții de cult au nevoie de reparații cu
investiții de milioane de lei, cărora nu le putem face față.
Vă rugăm deci să binevoiți a ne da un rezultat definitiv în această problemă,
pentru că ea nu mai poate fi tărăgănată. Planul nostru financiar, întreaga existență
a Federației și instituțiilor ei, necesită o rezolvare grabnică a problemei ajutoarelor
de la AJDC145.
Cu distinsă considerație,
Dr. M. Rosen
Șef-Rabin al Cultului Mozaic din RS România
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 14, f. 26, 27.)
145. La data de 11 noiembrie 1965, Moses Rosen revine cu o nouă adresă către Departamentul Cultelor, în care
informează despre întrevederea sa cu Moses Levine, reprezentantul JDC din Geneva. Șef-rabinul consideră, fără
să aibă certitudinea, că în cele din urmă organizația Joint va admite 20 de lei cursul de schimb al dolarului. El
conchide că este vorba de un ajutor anual care va fi de ordinul a sute de mii de dolari (ACSIER, Fond VII-MR,
dosar nr. 14, f. 37). Dintr-un document de la începutul anului 1966, rezultă însă că JDC refuză cursul de schimb
al dolarului propus de România, întrucât cursul pe care îl are în Polonia și Ungaria este de două sau chiar de
trei ori mai mare decât cel oficial. Totuși, Charles Jordan sugerează că ar veni la București, în calitate exclusiv
particulară, și ar fi dispus să discute, în mod cu totul neoficial, cu foruri competente, diverse soluții (ACSIER,
Fond VII-MR, dosar nr. 15, f. 47, 48).
418
DOCUMENTE
176
1965, septembrie 22, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către

Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, prin care solicită
autorizarea exportării în Israel a unui număr de 1.500 de suluri sfinte, în
vederea distribuirii acestora sinagogilor de acolo.
Nr. 275/1965
București,
22 septembrie 1965
Către Departamentul Cultelor de pe lângă

– Cabinet –
Din cauza diminuării numărului credincioșilor și a desființării a multor

sinagogi, un număr de suluri sfinte (cele cinci cărți ale lui Moise scrise pe
pergament) au rămas fără întrebuințare. Ele sunt, în cea mai mare parte, vechi
și uzate, deoarece de peste 30 de ani nu s-a mai scris la noi niciun sul nou,
din cauza împrejurărilor. Din punct de vedere religios însă, neutilizarea acestor
obiecte sfinte constituie o profanare. Am luat deci măsuri de a concentra cea
mai mare parte din aceste suluri, disponibile din toată țara, la unul din sediile
Federației Comunităților Evreiești (M).
Menționăm că, la o bună parte dintre credincioși, menținerea acestei stări
de lucruri suscită nedumerire și nemulțumiri. Pe de altă parte, foștii enoriași ai
sinagogilor desființate, care se află în cea mai mare parte în Israel, n-au putut lua
cu sine aceste obiecte bisericești.
Vă rugăm deci să binevoiți a ne autoriza să exportăm în Israel, ca dar făcut
de noi șef-rabinatului de acolo, un număr de 1.500 (unamiecincisute) de suluri
sfinte,146 spre a fi puse la dispoziția sinagogilor din așezările cu evrei originari
din România147.
Reamintim că organizațiile evreiești din străinătate ne fac și nouă daruri
146. În total, aproximativ 3.000 de suluri sfinte au fost trimise în Israel în această perioadă.
147. În urma întrunirii de la Viena, din 9 august 1966, dintre Moses Rosen, Charles Jordan și ministrul Cultelor
din Israel, Zorah Wahrhaftig, s-a semnat un acord care prevedea crearea unei comisii formată din cei trei, pentru
a stabili modul de distribuire a sulurilor sfinte. Acordul nu permitea ca aceste articole religioase să fie vândute și
trebuiau predate după ce erau restaurate și considerate kasher de către Ministerul Cultelor din Israel. S-a stabilit
ca Joint și Ministerul Cultelor din Israel să suporte costurile de transport și recondiționare (ACSIER, Fond
VII-MR, dosar nr. 15, f. 66, 67).
419
cultuale (azimă de Paști, vin ritual, fructe citrice rituale, obiecte de cult, tfilin,
cărți religioase etc.)148. În realitate deci, n-am face decât să compensăm parțial
aceste daruri. Gestul nostru va trezi însă un ecou extrem de favorabil în opinia
publică evreiască foarte sensibilă pentru astfel de sfinte obiecte de cult. Ca atare,
atât din punct de vedere religios și etic, cât și din cel practic, se cuvine să facem
acest dar149.
Dr. Moses Rosen
Șef-Rabin al Cultului Mozaic
177
1965, octombrie 8, Geneva. Scrisoare adresată de Moses Levine, reprezentant

al JDC la Geneva, către șef-rabinul Moses Rosen, privind întârzierea livrării
matricelor cu litere ebraice, comandate de către Joint pentru comunitatea
evreiască din România.
8 octombrie 1965
Dlui Șef-Rabin Moses Rosen

Federația Comunităților Evreiești din RPR
Str. Dimitrie Racoviță, nr. 8
București
Dle Șef-Rabin,
În urma scrisorii mele din 20 august 1965 și a conversației noastre telefonice
de săptămâna trecută, vă informez că am primit aviz de întârziere cu zece
săptămâni a livrării matricelor cu caractere ebraice – pe care le-am comandat
pentru Comunitatea dvs.
În plus, nu a fost uitată sărbătoarea evreiască din luna octombrie150.
148. Referirea se face la Joint Distribution Committee.

149. În scrisoarea din 25 octombrie 1965 către Charles Jordan, șef-rabinul Moses Rosen îl informează pe
reprezentantul JDC că s-a obținut aprobarea ca sulurile Torei să fie trimise fără taxă vamală (ACSIER, Fond
VII-MR, dosar nr. 14, f. 23).
150. Referire la sărbătoarea Sukkot.
420
DOCUMENTE
Între timp, vă putem asigura că imediat ce matricele vor fi gata, biroul nostru
din Israel vi le va expedia151.
Vă asigur de întreaga mea considerație,
Moses Levine
178
1967, februarie 1, Geneva. Aide-mémoire semnat de Moses Rosen, președinte

al FCER, și de Charles H. Jordan, vicepreședinte executiv al JDC, cu privire
la stabilirea condițiilor în care evreii din România pot beneficia de un ajutor
anual, de 600.000 dolari, din partea organizației Joint. Acordul trebuie să
obțină aprobarea guvernului.
AIDE-MÉMOIRE
Subsemnații șef-rabin dr. Moses Rosen, președintele Federației Comunităților

Evreiești din Republica Populară Română, și dl Charles H. Jordan, vicepreședinte
executiv al American Jewish Joint Distribution Committee, prin prezenta confirmăm
discuția avută la Geneva în data de 1 februarie 1967, după cum urmează:
1) Șef-rabinul Rosen l-a informat pe dl Jordan că speră să obțină – pentru
suma anuală de 600.000 de dolari – o rată de schimb excepțională, de 15 lei
pentru 1 dolar.
2) Această sumă va fi folosită exclusiv pentru programul de ajutorare organizat
de Federație în beneficiul coreligionarilor noștri din România.
3) Un cont special va fi deschis la Banca Națională a României și toate
tranzacțiile bancare pentru acest program vor fi făcute exclusiv prin acest cont.
4) Federația nu va folosi această sumă pentru alte activități, ci numai pentru
programul său de asistență.
5) Această sumă va fi plătită în mai multe tranșe. Plata va fi eșalonată pe 12
luni, începând de la data la care guvernul român va fi de acord cu propunerile
mai sus-menționate.
Subsemnații acceptă propunerile sus-arătate, cu condiția de a obține aprobarea
guvernului român152.
151. Matricele erau necesare pentru tipărirea Revistei Cultului Mozaic, care avea atât pagini în limba ebraică, cât
și în limba idiș.
152. Aide-mémoire-ul constituie un pas important spre restabilirea relațiilor de colaborare dintre Joint și Federație.
421
Șef-rabin dr. Moses Rosen,

Președintele Federației Comunităților Evreiești
din Republica Populară Română
Charles H. Jordan,
Vicepreședinte executiv
(JDC NY Archives, Collection: 1965-1974, F #335, Aide-mémoire, 02/01/1967.)
179
1967, aprilie 17, București. Notă adresată de șef-rabinul Moses Rosen, către
Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri, privind sosirea în
România a lui Charles H. Jordan, director general al JDC, care și-a exprimat
dorința să fie primit de către conducerea de stat.
București,
17 aprilie 1967
Către
Departamentul Cultelor de pe lângă
– Cabinet –
Notă
În seara zilei de 23 aprilie 1967, va sosi în țară dl Charles Jordan, directorul

general al organizației American Joint Distribution Committee. El vizitează
Comunitatea Evreilor din București, cu prilejul sărbătorii de Pesach (Paștele
mozaic) și va avea ocazia să vadă, odată cu instituțiunile Comunității, și unele
din acțiunile de asistență rituală pe care le organizăm cu prilejul acestei sărbători.
D-sa rămâne în țară în zilele de 24 și 25 aprilie 1967.
Întrucât d-sa este conducătorul cel mai important al menționatei organizații,
fiind în același timp membru și conducător în mai multe organisme de asistență
Semne pentru spargerea Cortinei de Fier în acest domeniu rezultă și din unele documente anterioare. În 1965 a
existat un schimb de corespondență între șef-rabinul Moses Rosen și Charles H. Jordan, vicepreședinte executiv
al JDC, în ceea ce privește trimiterea azimei de Pesach. Șef-rabinul își exprima speranța că relațiile dintre FCER și
Joint vor depăși cadrul ajutoarelor pentru sărbători și vor găsi un teren de activitate și pentru celelalte zile ale anului.
422
DOCUMENTE
socială ale ONU, și întrucât el și-a exprimat dorința de a fi primit de către

conducerea de stat, îmi permit a vă supune această rugăminte.
Cu deosebită considerație,
Dr. M. Rosen
Șef-Rabinul Cultului Mozaic
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 16/1967, f. 20.)
180
1967, mai 4, București. Adresă către Departamentul Cultelor semnată de șef-

rabinul Moses Rosen. Solicită aprobare pentru oferta organizației Joint, care
vrea să cumpere de la Societatea Română de Export de Textile o cantitate de
îmbrăcăminte necesară asistării pauperilor.
Cancelaria șef-rabinatului
Nr. 285
4 mai 1967
Către
– Cabinet –
În urma convorbirilor avute cu dl Charles Jordan, directorul general al

Jointului, acesta a acceptat, până la urmă, cererea noastră de a suplimenta suma
ce o acordă Federației Comunităților Evreiești (M) din RSR (adică 600.000
de dolari SUA pe an) cu altă sumă, între 50.000 și 60.000 de dolari, cu care
vor să cumpere de la Societatea Română de Export de Textile o cantitate de
îmbrăcăminte necesară asistării pauperilor. Prețul ar urma să fie cel de pe piața
mondială. Hainele ar fi puse la dispoziția Federației, spre a fi împărțite asistaților.
Jointul face plata în numerar (dolari SUA) echivalând adeverințele dobândite din
partea Federației Comunităților Evreiești de primire a obiectelor vestimentare
respective.
În caz afirmativ, reprezentantul Jointului, ar intra de îndată în tratative
directe cu „Româno-Export”, indicând natura, calitatea, măsurile și termenul de
livrare a menționatelor obiecte.
423
Ar fi vorba de:
– paltoane bărbați și damă;
– rufărie bărbătească și de damă;
– tricotaje bărbătești și de damă;
– rochii damă;
– lenjerie de pat;
– pături.
Termenul de livrare ar trebui să nu fie mai târziu de 1 septembrie 1967.
În cazul că oferta nu este acceptată, Jointul ne propune să ne trimită cantitățile
vestimentare necesare din Ungaria, unde, conform convenției existente, ei
cumpără curent asemenea obiecte pentru uzul pauperilor evrei de acolo. În acest
caz, vă rugăm a ne acorda autorizația de import, cu scutirea de taxe vamale.
Vă rog deci să binevoiți a supune cele de mai sus forurilor competente și a-mi
da un răspuns grabnic.
Dr. M. Rosen
181
1967, mai 15, București. Articol apărut în Revista Cultului Mozaic (RCM).
Se informează despre știrea apărută în Buletinul JTA din Geneva cu privire
la semnarea, la 27 aprilie 1967, a unui acord de colaborare dintre Federația
Comunităților Evreiești din România și American Joint Distribution
Committee. Se va promova un program de sprijin a unor nevoi speciale ale
Comunităților evreiești din România.
Colaborarea dintre Federația Comunităților Evreiești (M) și AJDC
Agenția evreiască de știri JTA anunță din Geneva, în buletinul său din 27 aprilie
1967, următoarele:
Stabilirea unei înțelegeri între Federația Comunităților Evreiești din România
și Joint Distribution Committee spre a colabora la un program de sprijin a unor
nevoi speciale ale comunităților evreiești din România a fost anunțată azi de
către dl Charles Jordan, vicepreședintele executiv al Jointului, după întoarcerea sa
dintr-o călătorie în țările Europei Răsăritene.
424
DOCUMENTE
După semnarea înțelegerii, dl. Jordan și dl. șef-rabin dr. Moses Rosen,
președintele Federației Comunităților Evreiești (M), au fost primiți de dl. D. Dogaru,
șeful Departamentului Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri. Dl Jordan a
exprimat dlui Dogaru omagii pentru politica de libertate religioasă a guvernului.
„Politica aceasta a fost mai mult decât o toleranță a practicii iudaismului – a
spus dl Jordan. Ea a acordat recunoaștere și permanent sprijin financiar, făcând
astfel posibil ca și comunitatea evreiască să supraviețuiască. Suntem recunoscători
guvernului, dlui dr. Rosen și tuturor celor care au colaborat spre a ne da posibilitatea
să reîncepem aici, o dată mai mult, sarcina ce ne-a fost dată de evreii din America
de mai mult de 50 de ani încoace – aceea de a sluji pe evrei, oriunde s-ar afla.”
Dl dr. Rosen și-a exprimat convingerea că o cooperare între AJDC și Federație
va însemna mult pentru tradiția evreiască din România.
„Această înțelegere este un nou simptom al slăbirii Războiului Rece care,
mult timp, ne-a împiedicat să lucrăm laolaltă cu frații noștri în aceeași religie
din alte țări” – a spus d-sa153. „Pe măsură ce destinderea va continua și climatul
internațional se va încălzi, pe aceeași măsură se va deschide calea pentru viitoare
legături între evreii din România și cei din restul lumii.”
Dl Moses Levine din conducerea din Geneva a AJDC a fost numit delegat
în legăturile cu Federația Comunităților Evreiești (M) din România.
D-sa a arătat că Federația a organizat, cu sprijinul AJDC, opt cantine în
comunitățile evreiești din țară, în care 1.300 de persoane vor fi aprovizionate cu
mâncăruri corespunzătoare regulilor speciale dietetice prescrise pentru sărbătoarea
de Pesach. În afară de aceasta, au fost acordate ajutoare speciale în bani și pachete
cu hrană rituală pentru 4.000 de persoane, spre a le da posibilitatea să respecte
regulile rituale ale sărbătorii în propriile lor cămine.
Amănuntele unui program permanent de colaborare sunt acum elaborate la
București de către dnii dr. Rosen și Levine.
Joint Distribution Committee, cea mai mare organizație evreiască de
ajutorare, a activat în decursul anului 1966 în 30 de țări, în tot cuprinsul lumii, și
a venit în ajutor la mai mult de 350.000 de bărbați, femei și copii.
(RCM, 15 mai 1967, p. 4.)
153. Referire la interzicerea activității Joint pe teritoriul României. A se vedea documentul din 4 martie 1949.
425
182
1967, iunie 1, New York. Raport prezentat de Louis Broido, președintele JDC,
către Consiliul Național al JDC, privind importanța restabilirii relațiilor cu
Joint pentru evreii din România.
1 iunie 1967
Confidențial – a nu se publica
De la: Louis Broido
Către: Consiliul Național al JDC
Raport despre România:

Organizația Joint se întoarce
(În 1949, JDC a fost expulzat din România și și-a încetat programul care a servit
la menținerea în viață a 200.000 de evrei în țară, în anii imediat de după război.)
După optsprezece ani, în ajunul Paștelui, mai precis în 1967, Charles
H. Jordan a venit la București – nu ca turist, ci în mod oficial, în calitate de
vicepreședinte executiv al JDC, pentru a ajuta la lansarea unui nou program de
ajutorare a evreilor nevoiași din România, după cum s-a convenit între Federația
Comunităților Evreiești și JDC. Iată câteva dintre impresiile dlui Jordan după
vizita sa de patru zile.
În compania șef-rabinului Moses Rosen, am vizitat centre pentru distribuirea
alimentelor, birouri de asistență socială și cantine kasher. Am fost prezentat pe
nume, în fiecare loc, dar asta nu însemna nimic. Cu toate acestea, atunci când
rabinul Rosen a spus că vin de la „Joint”, fețele oamenilor s-au luminat și s-au
grăbit să-mi strângă mâna. Se puteau auzi șoapte în jurul camerei, „Jointul s-a
întors”. Fețele obosite s-au luminat și vocile au devenit mai puternice: „Jointul
s-a întors!”
În ajunul Paștelui, ne-am dus la cele trei locații în care cei mai săraci dintre
săraci, cei mai nefericiți dintre nefericiți, aproape 600 dintre ei, s-au adunat și
așteptau să ia parte la seder în Comunitate – doar 400 erau planificați să vină,
dar, cumva, și restul au reușit să fie îngrămădiți la masă. „Sărbătoriții” erau trași
la față, obosiți și îmbrăcați în haine jerpelite. S-au așezat la mese și abia așteptau
să înceapă serviciul divin. Unii mai pe ascuns, alții în mod deschis, își întindeau
mâinile și se îndopau cu matza și legumele care erau deja pe mese.
În fiecare dintre cele trei locații, șef-rabinul a ținut un scurt discurs. Le-a
urat Sărbători fericite și apoi m-a prezentat. Oamenii stăteau apatic pe scaun,
continuând să mănânce tot ce aveau înaintea ochilor – până când rabinul Rosen
le-a spus că eram de la „Joint”. În acel moment, au încetat să mai mănânce; fețele
li s-au luminat și repetau unul către celălalt, peste masă: „Este de la Joint. Jointul
426
DOCUMENTE
s-a întors”. Am stat acolo și am împărtășit bucuria lor, deși știam că îi așteaptă
greutăți, că necazurile lor nu vor dispărea, iar sumele puse la dispoziție puteau
doar să le mai atenueze situația grea.
Anul trecut, Federația Comunităților Evreiești a făcut cele necesare pentru a
hrăni 300 de persoane la sederuri publice și a distribui pachete altor 1.600, pentru
ca aceștia să poată sărbători în casele lor. În acest an, 1.300 de persoane au fost
hrănite la sederuri publice și 4.000 de pachete alimentare au fost distribuite acasă
la oameni, pentru ținerea sărbătorilor. Dar aceasta a fost doar pentru săptămâna
Paștelui. Acum, a venit momentul să stabilim un program pentru tot anul.
Până în prezent, Federația Comunităților Evreiești a asigurat ajutor, pe tot
parcursul anului, pentru 1.600 de invalizi și persoane în vârstă, cei mai nevoiași
dintre cei nevoiași, oferindu-le aproximativ 200 de lei pe lună (dolari 13,33).
(Necesarul lunar de pâine costă 100 de lei.) Lista celor care primesc ajutor pe
tot parcursul anului a crescut la mai mult de 3.000 de persoane, acum. Chiar și
în acest caz, JDC nu poate ajunge la toți cei care au nevoie de ajutor. O estimare
aproximativă a celor din grupurile cu persoane vârstnice și invalide (și care nu au
rude nicăieri în lume, care să le poată veni în ajutor) cuprinde 6.500 de persoane.
S-au făcut doar provizii minime de hrană, cele necesare pentru adăpost și
unele medicamente. Există, de asemenea, problema hainelor. Nu-mi amintesc să
fi văzut vreodată un grup de oameni mai sărac decât cel cu care m-am întâlnit la
sederele publice și în centrele de distribuire a produselor alimentare. Va fi necesar
să se înființeze un program de îmbrăcăminte, cât mai repede, înainte de venirea
iernii, peste subvențiile pentru produse alimentare, astfel încât oamenii care
sunt acum în zdrențe să aibă haine groase și pantofi decenți. Va trebui să oferim
cearșafuri și pături pentru cei care sunt imobilizați la pat. Vor trebui făcute
alocări pentru cărbune și lemne. Fondurile disponibile vor trebui distribuite cât
mai eficient posibil, pentru ca să ajungă la cel mai mare număr de oameni. Mulți
vor trebui să se descurce fără ajutorul nostru, cu excepția cazului în care vor veni
sume suplimentare.
Întreaga viață evreiască din România se desfășoară în jurul sinagogilor.
Guvernul nu recunoaște instituții evreiești laice. Sederele publice, distribuirea
produselor alimentare, înscrierea nevoiașilor pentru ajutorare, toate acestea au
loc în antecamerele sinagogilor. Trebuie să recunoaștem că guvernul a sprijinit
instituțiile religioase, într-o anumită măsură și chiar le-a asigurat un anumit
ajutor financiar, în acești ani. Marea majoritate a evreilor români împărtășesc
punctul de vedere al guvernului. Cei mai mulți dintre cei care doresc o viață
evreiască pentru ei înșiși se gândesc la „iudaism” ca fiind religia iudaică.
Există o lipsă de funcționari evrei. Există o lipsă de rabini; există doar doi
rabini în București. Dar viața religioasă evreiască nu depinde numai de rabini.
427
Sunt 22 de sinagogi în București, patru fiind mai mari și 18 mai mici. Toate
acestea sunt deschise tot anul – patru dintre ele pentru serviciul divin de vineri
seara și sâmbătă, iar celelalte 18 pentru rugăciuni în fiecare zi a anului. Și niciuna
dintre cele 18 nu duce vreodată lipsă de minian.
Populația evreiască rămasă în România în prezent este, în ansamblu,
îmbătrânită. Ei sunt cei care au cea mai mare nevoie de ajutorul nostru. Dar
există, de asemenea, copii, există cursuri de Talmud-Tora unde li se predă. (De
exemplu, în ajunul Paștelui, 100 de copii s-au adunat într-una dintre sinagogi
pentru a ține singuri serviciul divin de seder.) JDC trebuie să acorde o atenție
deosebită ca programul de asistență să fie îndreptat spre îngrijirea și educarea
acestor copii, pentru hrănirea lor corespunzătoare, pentru îmbrăcăminte și pentru
a-i trimite în tabere de vară.
Întoarcerea „Jointului” în România a dat evreilor de acolo un necesar impuls
de ordin moral. Ei s-au convins inclusiv de faptul că JDC poate face miracole.
Dar, date fiind fondurile limitate, ne putem ocupa doar de cei mai nevoiași și,
chiar și așa, doar la nivel de subzistență. Cel mai important lucru este că JDC s-a
întors și că vom face tot ce putem pentru a-i ajuta să supraviețuiască – ca evrei și
ca ființe umane.
(JDC NY Archives, Collection: 1965-1974, F #335, Confidential – not for publication,

06/01/1967.)
183
1967, septembrie 4, București. Adresă către Departamentul Cultelor de pe

lângă Consiliul de Miniștri, semnată de șef-rabinul Moses Rosen, în legătură
cu ajutoarele acordate de către Joint și FCER. Întrucât suma de 600.000 de
dolari nu acoperă toate nevoile, JDC acceptă suplimentarea ei numai dacă
cursul de schimb valutar nu depășește suma de 18 lei pentru un dolar. Se cere
aprobarea guvernului.
Cancelaria Șef-rabinatului
4 septembrie 1967
Către
– Cabinet –
În legătură cu ajutoarele acordate de către American Joint Distribution
428
DOCUMENTE
Committee, avem onoarea a vă supune următoarele:

1) În aplicarea convenției încheiate între American Joint Distribution
Committee și subsemnatul, prin care American Joint Distribution Committee
s-a obligat a ne trimite suma de 600.000 (șase sute mii) de dolari SUA în termen
de 12 luni de la încheierea convenției, s-a primit de către Federația Comunităților
Evreiești prin BNRSR, începând de la 1 aprilie 1967, suma de 325.000 (trei sute
douăzeci și cinci mii) de dolari SUA.
2) Spre a acoperi parțial nevoile de ajutorare în haine, lenjerie de corp și
de pat, American Joint Distribution Committee a mai acordat suma de 75.000
(șaptezeci și cinci mii) de dolari SUA. În valoarea acestei sume, American Joint
Distribution Committee a încheiat două contracte (primul în mai 1967 și al
doilea la 1 septembrie 1967) cu „Româno-Export”, care va furniza aceste haine
către Federația Comunităților Evreiești. Suma aceasta este în afara celei convenite
(600.000 de dolari anual).
3) Pentru a face față nevoilor de alimentare a celor peste 2.000 (două mii) de
familii care au, până în prezent, dosare de asistați, American Joint Distribution
Committee propune ca, în aceleași condiții ca la haine (achitând valoarea în dolari,
la prețul internațional de export), să poată achiziționa cantitățile de alimente
necesare. Menționăm că actualmente Federația Comunităților Evreiești dă hrană
rituală zilnică la peste șapte sute de asistați, în mai multe comunități (București,
Iași, Dorohoi, Timișoara, Galați, Oradea, Arad), și că numărul acestora este
în creștere. În afară de aceasta, Federația trimite pachete de alimente rituale la
domiciliul asistaților, cu ocazia diverselor sărbători și la cei netransportabili.
4) American Joint Distribution Committee mai propune să clădească și
să amenajeze cu utilajul necesar un azil pentru bătrâni. Acesta ar trebui să se
facă în aceleași condițiuni în care aceste acțiuni au fost făcute de American Joint
Distribution Committee, în ultimii ani, în RP Polonă, și anume:
a) Costul unui pat (cu tot utilajul necesar) ar fi în jurul a 1.000 (una mie)
de dolari SUA. Se înțelege, prin aceasta, toate cheltuielile de construcție etc.
Azilul ar trebui să aibă minimum 100 (una sută) de paturi. American Joint
Distribution Committee e deci dispus a investi 100.000 (una sută mii) de
dolari SUA, și dacă va fi nevoie o sumă mai mare, pentru a se amenaja un azil
de una sută paturi.
b) Azilul va fi proprietatea Federației Comunităților Evreiești.
c) Toate cheltuielile necesare întreținerii azilului ar urma să fie suportate de
statul român, în aceleași condiții ca la toate celelalte azile ale statului.
d) Toate cheltuielile suplimentare (diferența de preț, pentru alimentația
rituală etc.) vor fi suportate de Federație.
e) De îndată, după ce va reuși prima experiență, ar urma să se treacă la
429
construirea altor instituții similare, care sunt necesare în număr mare,

deoarece categoria bătrânilor bolnavi și lipsiți de orice mijloc de a se îngriji
este destul de mare. În RP Polonă s-au creat, în condițiunile de mai sus, în
ultimii ani, trei asemenea instituții.
5) Întrucât suma de 600.000 de dolari, acordată în numerar, la cursul de
lei 15 (cincisprezece lei), este insuficientă pentru acoperirea nevoilor, American
Joint Distribution Committee ar accepta să mai acorde o sumă suplimentară
dacă cel puțin pentru aceasta s-ar acorda cursul de schimb turistic de lei 18
(optsprezece lei). Cred că, în caz că s-ar aproba această sumă suplimentară, ar fi
de cel puțin 100.000-150.000 de dolari anual. Ar urma deci ca suma intrată de
600.000 de dolari să fie schimbată, în continuare, la cursul convenit de 15 lei, iar
tot ce s-ar da suplimentar se va schimba cu 18 lei.
Consider că acceptarea acestei oferte mi-ar face posibile noi demersuri spre
a mări ajutorul ce-l primim.
Vă rog ca toate propunerile de mai sus să fie examinate cât mai repede
posibil, deoarece în curând vom începe discuțiile cu American Joint Distribution
Committee în legătură cu bugetul pe 1968 și este necesar a clarifica toate
problemele arătate.
Menționez că orice sumă neînscrisă acum de American Joint Distribution
Committee în buget nu va mai putea fi revendicată de noi până în 1968.
Dr. M. Rosen
184
1967-1973, București. Tabel întocmit de Secția de Asistență a FCER privind

subvențiile acordate în bani de Joint, de Federație și de către Departamentul
Cultelor, în perioada 1967-1973. Se specifică valoarea în dolari a produselor
trimise de Joint între anii 1967 și 1972.
430
DOCUMENTE
Federația Comunităților Evreiești /M/ din RSR
Evoluția subvențiilor 1967-1973
Alte venituri
(din recuperări
AJDC Contribuții
Contribuții ambalaje,
Anul dolari Lei Departam.
FCE Lei vânzări, cons.
Numerar Cultelor Lei
carne, donații,
etc.) Lei
1967 480.000 5.760.000 1.440.000
1968 700.000 12.600.000 2.000.000
1969 758.333 13.649.994 2.495.000 466.169
1970 908.000 16.345.638 2.000.000 431.791
1971 1.000.000 18.000.000 2.367.000 570.176
1972 1.200.000 21.600.000 3.483.852 552.772
1973 500.000 8.151.880 1.788.856 232.633
preliminat
din care
până la
31.VI.73
AJDC pentru alte produse
Anul Alimente Îmbrăcăminte Medicamente Total Construcții

1967 dolari 14.958
1968 dolari 107.662 222.662 222.578 345.198
1969 dolari 201.510 182.984 384.494
1970 dolari 232.185 164.530 487.715
1971 dolari 320.831 153.824 2.531 477.186
1972 dolari 372.433 154.407 21.312 548.152 54.360
Secția Asistență
431
185
1969, februarie 15, București. Relatare din RCM, despre inaugurarea

restaurantului ritual din București, realizat cu sprijinul FCER și al JDC. Peste
300 de evrei bucureșteni mănâncă zilnic la acest restaurant.
Inaugurarea noului local al restaurantului ritual din București
Cu prilejul sărbătoririi zilei de Hamișa Așar Bișvat, s-a inaugurat la București

noul local al restaurantului ritual al Comunității Evreilor (M) din Capitală. Cu
sprijinul Federației Comunităților Evreiești și al Jointului s-au creat condițiile
unui restaurant modern, în care credincioșii pot lua masa kasher, cu sau fără plată,
într-o atmosferă plăcută, civilizată și tradițională154.
Peste trei sute de evrei bucureșteni mănâncă zilnic în acest restaurant.
Au luat parte la festivitatea de Hanukat Ha’Bait un mare număr de cursanți ai
cursurilor de limbă ebraică, istoria evreilor și iudaism, elevi ai cursurilor de Talmud-
Tora, efori și cantori ai sinagogilor și templelor, rabini, hahami și melamdimi etc.,
care au cântat laolaltă cântece evreiești și au petrecut seara, la masă festivă, în
sprijinul religiei și al tradiției.
Dl prim-rabin I.M. Marilus a vorbit despre semnificația zilei de Tu Bișvat.
Cantorii: A. Guttman, Jucovschi și Harnik au delectat asistența cu cântece
liturgice, hasidice și populare.
(RCM, 15 februarie 1969, p. 1.)
186
1969, iulie 10, București. Contract încheiat între Romtrans-Prestagent din

București și JDC, cu sediul la Geneva, privind executarea unor lucrări de
amenajare a imobilului din București, str. Popa Soare, nr. 18, proprietate a
FCER.
Contract
pentru executare de lucrări (etapa II)
154. La data de 1 martie 1968, conducerea JDC l-a înștiințat pe șef-rabinul dr. Moses Rosen că este de
acord să contribuie cu maximum 450.000 de lei la reconstrucția cantinei. Suma putea fi folosită în dolari la
cumpărarea echipamentului necesar pentru utilarea bucătăriei. Contribuția era condiționată de participarea
egală a Federației (ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 45, f. 40).
432
DOCUMENTE
Următorul contract a fost încheiat între:

ROMTRANS-PRESTAGENT din București, bd. Republicii nr. 12,
reprezentată prin dl Toma Petre, director adjunct, pe de-o parte, și
AMERICAN JOINT DISTRIBUTION COMMITTEE, cu sediul în
Elveția, Geneva, 64 Rue de Lyon, reprezentată prin dl Moses Levine, pe de altă parte.
1) ROMTRANS-PRESTAGENT are obligația de a executa prin Direcția
Generală Construcții Montaj din București, bd. Gh. Gheorghiu-Dej nr. 27,
toate amenajările interioare și exterioare ale etajului II al imobilului situat în
București, str. Popa Soare nr. 18, proprietatea Federației Comunităților Evreiești
din România, conform devizului general întocmit de constructor și acceptat de
beneficiar pentru lucrările de construcții, instalații sanitare, instalații de încălzire
și instalații electrice.
2) Valoarea acestor lucrări a fost stabilită la 36.500 de dolari, care este supusă
unei ulterioare calculări definitive a instalațiilor electrice ce trebuie întocmite cel
mai târziu până la 1 septembrie 1969.
Se înțelege prin aceasta că diferența totală între primul calcul al instalației
electrice și al doilea nu trebuie să depășească 20.000 de lei.
3) Plata lucrărilor se va efectua lunar, pe baza unei situații de lucrări întocmită
de către constructor și semnatar, de către reprezentantul constructorului și de către
reprezentantul Federației Comunităților Evreiești din România.
Din situația de plată se va reține 10% astfel:
5% să fie lichidat la recepția clădirii și 5% la lichidarea definitivă a conturilor.
4) Beneficiarul Federației Comunităților Evreiești din România, prin
dirigintele de șantier are dreptul să controleze lucrările ce se efectuează în
conformitate cu documentația tehnică întocmită.
5) Lucrările interioare vor fi executate până la data de 1 martie, iar cele
exterioare până la 30 iulie 1970.
Penalizarea de 1% va fi calculată pentru fiecare săptămână de întârziere dacă
lucrările nu sunt terminate în conformitate cu termenele stabilite.
6) Toate modificările față de devizul general și lucrările suplimentare vor fi
executate numai pe baza cererii scrise făcută de beneficiar și semnată personal de
șef-rabinul dl dr. Moses Rosen.
Această comandă se va transmite constructorului în interval de 3 zile de la
data cererii. Orice întârziere amână corespunzător data de predare.
7) Constructorul este complet răspunzător pentru calitatea lucrărilor executate
și eventualele vicii ascunse care ar putea apărea în intervalul de un an de la recepția
definitivă, urmează să fie remediată pe socoteala constructorului în termen de 60 de
zile de la data confirmării de către ambele părți (constructor – beneficiar).
8) Constructorul nu este responsabil de viciile făcute în urma unei întrețineri
433
proaste a instituțiilor, neglijenței personalului sau din nerespectarea condițiilor

tehnice de funcționare.
9) Recepția definitivă se va efectua de dl Levine Moses, reprezentantul
American Joint.
10) Orice litigii rezultând din contract vor fi deferite Camerei de Comerț.
Din partea Din partea

Romtrans-Prestagent American Joint Distribution
Director Adj. Committee
ss) P. Toma ss) Moses Levin
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 69, f. 75, 76.)
187
1970, iulie 2, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către

Departamentul Cultelor de pe lângă Consiliul de Miniștri. Transmite textul
convenției încheiate cu direcția JDC din Geneva privind sumele ce urmează
să intre în cursul anului 1970, ca sprijin al acestei organizații, în programul
asistenței nevoiașilor evrei. Este menționat și graficul bugetelor pe anii
1967-1970.

Sf. Vineri
Nr. 314/1970
Către
– Cabinet –
Alăturat vă depun textul convenției ce am încheiat cu direcția Joint din

Geneva în privința sumelor ce urmează a intra în cursul anului 1970, ca sprijin al
acestei organizații, în programul nostru de asistență a evreilor bătrâni, bolnavi și
lipsiți de mijloace.
Veți constata că această sumă se ridică la:
434
DOCUMENTE
a) 900.000 de dolari, în numerar;

b) 500.000 de dolari cumpărări de mărfuri (haine, alimente, medicamente etc.);
c) ajutoare în azimă și vin ritual, în valoare de 100.000 de dolari.
Vă rugăm să examinați și să supuneți organelor de resort clauzele din
convenție privitoare la taxe vamale și prețuri ale mărfurilor, spre a evita ca și în
restul anului 1970 să nu avem pierderile de la începutul său, care s-au datorat unor
măsuri nejuste luate în legătură cu acestea.
Vă rog să credeți că atingerea acestui plafon bugetar n-a fost deloc ușoară și
că ar fi păcat, atât din punctul de vedere al programului de ajutorare a săracilor,
cât și din acel al veniturilor în devize, ca eforturile noastre de a ridica bugetul să
se lovească de greutăți.
Menționăm graficul bugetelor din anii precedenți:
1967 600.000 dolari numerar
1968 700.000 dolari numerar și 300.000 dolari mărfuri
Cu deosebită considerație,
Șef-Rabin Dr. M. Rosen
188
1971, decembrie 29, București. Adresa șef-rabinului Moses Rosen, către Emil
Bodnăraș, vicepreședinte al Consiliului de Stat. Cere menținerea cursului de
schimb al dolarului la 18 lei. Cererea este făcută în preajma încheierii bugetului
pe anul 1972.
Nr. 705/1971
29 decembrie 1971
Domniei Sale
Domnului: Emil Bodnăraș
Vicepreședintele Consiliului de Stat
Îmi iau îngăduința de a vă supune cele ce urmează:

După cum vă amintiți, s-a aprobat, în anul 1967, ca Federația Comunităților
Evreiești Mozaice să primească ajutoare de la Joint, schimbându-se dolarii SUA
435
la cursul de 18 lei. Aceasta, deși cursul de schimb special era atunci de lei 12.
Ulterior, s-a introdus cursul turistic general de 18 lei, iar Jointul a rămas
mai departe cu același curs, deși conducerea s-a sesizat, în repetate rânduri,
arătând că diferența de curs ce i-a fost aprobată, avându-se în vedere o serie
de circumstanțe deosebite, nu mai exista. Într-adevăr se aplică același regim
turistului care schimbă 20 de dolari ca și Jointului care aduce anual un milion de
dolari în numerar (în afară de peste 500.000 dolari ca plată la diferite alimente,
îmbrăcăminte etc.)
Recent, a survenit o reducere a cursului de schimb al dolarului de la 18 la 16 lei.
Vă rog să binevoiți a lua în considerație ca, spre a facilita continuarea
programului de ajutorare a populației nevoiașe, bătrâni și bolnavi evrei, este
necesar să se mențină, cel puțin, cursul admis încă înaintea introducerii cursului
turistic general, adică lei 18. Menționăm că, în conformitate cu anexata situațiune
de intrări, Jointul a trimis, din aprilie 1967 și până azi, suma de 3.846.000 de
dolari și suma de 1.745.000 de dolari ca plată pentru diferite alimente, haine etc.
Apelez la înțelegerea și sprijinul ce ne acordați întotdeauna și vă rog să-mi

ușurați poziția, tocmai acum, în preajma bugetului de ajutorare pe anul 1972, care
trebuie discutat la Geneva, în călătoria ce o fac în proximele zile.
Cu deosebit respect,
Dr. M. Rosen
189
1972, ianuarie 20, Geneva. Act adițional semnat de Moses Rosen, președinte
al FCER, și de Louis D. Horowitz, director general al JDC, în care sunt
stabilite condițiile de colaborare dintre cele două instituții pe planul
asistenței sociale.
20 ianuarie 1972
AIDE-MÉMOIRE
1. Memorandum de colaborare dintre Federația Comunităților Evreiești din

Republica Socialistă România și American Joint Distribution Committee.
2. Federația și American Joint Distribution Committee doresc să continue
436
DOCUMENTE
programul de asistență inițiat de Federație cu sprijinul lui American Joint

Distribution Committee în favoarea populației evreiești nevoiașe din România.
3. Toate fondurile provenite din sursele Federației și ale Jointului vor fi folosite
de către Federație exclusiv pentru ajutorarea populației evreiești nevoiașe din
România conform unui program acceptat de ambele părți, respectiv de Federație
și de Joint. Nu vor fi folosite în alte scopuri.
4. Pentru programul de asistență, Jointul va transmite Federației în cursul
anului 1972 suma de un milion o sută de mii de dolari la o rată minimă de schimb
de 18 lei dolarul.
5. American Joint Distribution Committee va cumpăra în România la preț
de export alimente pentru programul de asistență (îmbrăcăminte, mâncare,
medicamente, echipament pentru bucătărie, construcții etc.) pentru suma de
500.000 de dolari.
6. American Joint Distribution Committee va trimite gratuit la Federație
azimă pentru Paști, vin și coniac kasher în valoare de 115.000 de dolari.
7. Federația va participa la programul de asistență cu suma de 2.500.000 de lei155.
Din partea FCER Din partea AJDC

Președinte, Director general,
Șef-rabin dr. Moses Rosen Louis D. Horowitz
190
1976, aprilie 9. Raportul lui Alexander Gonik, delegat al JDC în România,

către Ralph Goldman, vicepreședinte executiv al JDC, privind realizarea
programului Joint pentru îngrijirea vârstnicilor, în perioada 1967-1975.

Oficiul de conducere pentru operațiuni dincolo de ocean
Elveția 1211, Geneva 13
155. Acorduri cu prevederi similare au fost încheiate și în anul 1970, iunie 23 și decembrie 1. Conform
acordului din iunie 1970, Joint se angaja cu suma de 900.000 de dolari pe anul respectiv, pentru cumpărarea
în România de medicamente și alte produse în valoare de 500.000 de dolari, iar pentru sărbătorile de Paște
cu trimiterea de alimente și băuturi rituale în valoare de 100.000 de dolari. Federația urma să participe cu 2
milioane lei. În acordul din 21 decembrie 1970 au fost stabilite contribuțiile pe anul 1971. Joint s-a angajat
cu suma de un milion dolari și cu alimente și băuturi rituale pentru Paște în valoare de 100.000 de dolari.
Federația a contribuit cu 2 milioane de lei (ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 69, f. 32).
437
9 aprilie 1976
Către: dl Ralph I. Goldman

AJDC – New York
De la: A. Gonik
Subiect: România
Dragă Ralph,
Includ copia raportului meu cu privire la principiile esențiale ale programului

JDC în problema grijii pentru vârstnici în perioada 1967-1975. Materialul a fost
pregătit cu scopul de a vă informa despre problemele esențiale ale programului
în România și pentru a vă fi de folos în cazul eventualei prezentări la Comitetul
Executiv a problemei construirii la București a unui cămin pentru vârstnici.
Trebuie să spun că cunosc foarte puține țări în care acționează JDC și în care,
într-o perioadă atât de scurtă între începerea programului în 1967 și până astăzi,
să fi fost scrise așa de multe rapoarte de către diferite persoane sau să fi făcut
așa de multe prezentări oficiale. Răsfoind dosare, am găsit 71 de rapoarte scrise
de persoane diferite și știu un număr de rapoarte pe care nu le avem în dosarele
noastre. Între 1969 și 1975, România s-a aflat de 19 ori pe agenda discuțiilor în
Comitetul Executiv (N.B. Nu avem procese-verbale de la adunările din 1973).
La ședințele Oficiului din Geneva între 1967 și până astăzi, programul pentru
România a fost discutat de 21 ori. Din câte cunosc, întregul material se află la
Oficiul din New York. Nevoia în România de o grijă instituțională a vârstnicilor
a fost pusă la ordinea de zi cu ocazia unor rapoarte făcute de diferite persoane,
fiind evidențiată urgența problemei. Nu mai departe decât în noiembrie 1970 am
scris un memoriu către dl Horowitz, recomandându-i să exploreze posibilitatea
și costul unei construcții pentru un cămin al vârstnicilor în București cu scopul
să pot prezenta proiectul cu fapte și date la New York. Această problemă a fost
discutată în aceeași lună și la o adunare a conducerii de la Geneva, dar din păcate
când la New York lumea și-a dat seama despre ce este vorba mi s-a ordonat să
stopăm planificarea. Cu alte cuvinte, să ne oprim să gândim. Dar viața își are
legile proprii și câteodată o ia înainte față de judecățile bune sau rele, căci, după
cum am menționat în raportul meu, cerințele pentru numărul paturilor, chiar și
într-un cămin cu condițiile dintre cele mai inadecvate, sunt în continuă creștere,
iar situația reală este departe de a fi satisfăcătoare. Problema înființării unui cămin
pentru vârstnici, numit căminul „Sevastopol”, a fost amplu dezbătută în timpul
ultimei ședințe de discutare a bugetului, respectiv în octombrie 1975. Atunci
problema a fost examinată din toate punctele de vedere, inclusiv sub raport politic,
și anume dacă este oportună investirea unui capital într-o țară comunistă. După
438
DOCUMENTE
lungi considerații, trebuie să spun că s-a convenit să se construiască un astfel de

cămin și prima rată de o sută de mii de dolari a fost inclusă în bugetul care, după câte
știți, a fost discutat la adunarea comisiei pentru buget la New York și acceptată de
Comitetul Executiv, fiind inclusă în bugetul aprobat. Sunt de asemenea convins că
rabinul Rosen a discutat această chestiune în două ocazii cu președintele nostru, dl
Jack Weiler: o dată cu ocazia vizitei lui Jack la București și în noiembrie, în timpul
vizitei rabinului Rosen la New York. Este adevărat că nu a fost pregătit un document
scris pe această temă, totuși a fost o parte componentă a rapoartelor dinainte și de după
ședința din octombrie 1975. Motivul este foarte simplu și vreau să vi-l mărturisesc și
sper că mă veți înțelege. A fost presupunerea că, dacă se va face o prezentare scrisă
în anul 1975, proiectul ar putea fi înmormântat și, pentru evitarea acestui lucru, am
hotărât să ne bazăm pe aprobarea bugetului, ceea ce mi se pare că poate fi o bună bază
pentru implementarea unui proiect. Acum dați-mi voie să vă spun ceva în privința
construcției în România, în cazul în care nu cunoașteți problema. Când, cu mulți
ani în urmă, am pledat pentru extinderea programului de asistență la servicii și la
crearea unei griji instituționale, răspunsul a fost: „Nu puteți face așa ceva într-o
țară comunistă precum România. Nu veți obține aprobare, nu veți primi o licență,
nici personalul necesar nu va putea fi angajat, nu veți primi nimic”. Și totuși un
foarte modest început s-a făcut prin deschiderea primului cămin cu 18 paturi
în București. Autoritățile în mod evident au fost la curent despre realizarea
programului nostru; nu poți face nimic în România fără știrea autorităților;
dar nu s-a întâmpinat nicio opoziție și a fost posibil să se angajeze personalul
necesar și să se creeze un nucleu de serviciu. Aș spune chiar mai mult, ni s-au
dat anumite privilegii pe care nu le-am avut în nicio altă țară.
Fără să vorbim despre faptul că rata noastră de schimb a primit o anumită
bonificație care în momentul de față este de 2 lei pe dolar la cumpărarea de
medicamente, ceea ce a fost aranjat oficial prin autoritățile guvernamentale și cu
farmaciile de stat. Rata noastră de schimb a variat în jur de 28 de lei, iar acum
cred că este cu ceva peste 20 de lei la un dolar. Trebuie de asemenea menționat
că prețul medicamentelor este în general mic, deoarece ele sunt subvenționate de
guvern, România având un serviciu de sănătate național. Putem importa fără taxe
bunuri și pentru construcții. Condițiile stabilite nu vor suferi nicio modificare.
În investirea capitalului rata noastră de schimb este astăzi, datorită devalorizării
dolarului, de 20 de lei față de rata oficială care este 12 lei pentru un dolar. În 1970,
când am recomandat investigarea posibilităților pentru construirea unui cămin
pentru vârstnici, a fost de 30 de lei un dolar.
[semnătură indescifrabilă]
439
Principiile programului JDC în problema îngrijirii asistaților din România

(1967-1975)
Scopul acestui referat este să lămurească schimbările programului susținut de

JDC pentru grija vârstnicilor din România, să analizeze orientările și să facă un
număr de recomandări.
1. Populația evreiască din România. În 1967, când am pornit cu programul
nostru, se estima că în România sunt 100.000 de evrei. Estimări recente au
redus această cifră la 55.000-60.000 de suflete. Această schimbare nu poate fi
justificată numai prin emigrări, decese sau natalitate scăzută, ci trebuie recunoscut
că estimarea precedentă a fost supraapreciată. Federația Comunităților Evreiești
din România va întreprinde acum un studiu demografic pentru a ajunge la date
care să fie cât se poate de reale. JDC și Institutul Gerontologic al JDC vor acorda
asistență tehnică și sfaturi pentru a duce la bun sfârșit acest studiu.
2. Compoziția pe grupe de vârstă a populației evreiești din România. Este
de asemenea o problemă la care niciodată nu se va putea da un răspuns precis
pentru că un recensământ special al populației evreiești nu s-a făcut niciodată, iar
recensământul general al populației nu indică apartenența religioasă sau etnică156.
Din datele obținute de la Federație în 1974 privind populația evreiască,
rezultă că 22.635 de persoane au fost înregistrate în 17 Comunități ca fiind evrei.
Următorul tabel creează o imagine despre grupele de vârstă și procentajul lor.
Tabelul 1
Orașe de provincie în România
Grupe de vârstă Nr. persoane Procentul

Total 22.635 100
0-19 3.169 14
20-49 6.338 28
50-69 9.280 41
70 3.848 17
Se poate observa că tabelul demografic al Comunităților evreiești prezintă o

piramidă răsturnată: o populație tânără până la vârsta de 20 de ani foarte scăzută și
un număr considerabil trecut de 70 de ani. Analizând acest tabel se poate conclude
că, după toate probabilitățile, Comunitatea evreiască din România a înregistrat
mult mai mulți vârstnici și că tineretul evreiesc integrat în viața social-economică
156. La recensămintele făcute de stat figurează precizarea apartenenței etnice și de religie. Evidența este
îngreunată de faptul că nu toți evreii recenzați își declară evreitatea.
440
DOCUMENTE
a rămas neînregistrat. Dar în orice caz pentru programul actual și cât privește JDC,
eu cred că grupul de populație pentru care ne-am asumat responsabilitatea ca să-i
asistăm este cel înregistrat în diferitele Comunități. Din acest motiv, consider că
analiza datelor dă o situație validă. Nu există date pentru populația evreiască din
București. Dar din indicații indirecte putem conchide că situația în provincie este
valabilă și pentru București, și că toți sunt trecuți peste 40 de ani. Prin urmare,
compoziția pe grade de vârstă a populației evreiești din România înregistrată de
Comunități indică o populație îmbătrânită. De exemplu, dacă luăm anul 1973,
în Comunitatea Evreiască din București au fost înregistrate 433 de decese; toți
erau peste 40 de ani. Astfel, putem concluziona că compoziția pe grupe de vârstă
a populației evreiești înregistrată de Comunități prezintă o populație îmbătrânită.
3. Programul JDC pentru îngrijirea vârstnicilor în România. Când în
aprilie 1967 s-a demarat programul respectiv, singurul criteriu pentru acordarea
asistenței a fost starea materială a vârstnicului. S-au exclus în mod automat acei
vârstnici care aveau copii adulți în România sau cei care aveau venitul lunar peste
500 de lei. Niciun alt criteriu nu s-a luat în considerare, cum ar fi spre exemplu
starea sănătății vârstnicului. A fost un program de ajutorare în bani sau produse
cu scopul de a ridica venitul vârstnicului la nivelul minim acordat de stat care, la
vremea respectivă, era de 500 de lei pe lună. De-a lungul anilor au fost refuzate
în jur de 10.000 de cereri, pentru că persoanele respective nu au îndeplinit
criteriile stabilite. Cu timpul, acest program de ajutorare a cunoscut schimbări
și s-a dezvoltat. La ajutorul de bază s-a adăugat o întreagă gamă de servicii de la
aducerea mâncării acasă până la ajutor gospodăresc. S-au creat 18 centre medicale
pe întregul teritoriu al țării, corp de medici, infirmiere și alt corp auxiliar pentru
felurite tratamente, ocupându-se inclusiv de distribuirea de medicamente, un
serviciu stomatologic în București, o rețea de cămine mici pentru vârstnici în
București și în provincie și zeci de cantine în diferite comunități care asigură masa
pentru peste 2.000 de persoane, din care 1.600 sunt vârstnici. Putem vedea cu
mândrie și satisfacție progresul enorm care a fost dus la bun sfârșit în România
pentru îngrijirea vârstnicilor din Comunitatea evreiască într-o perioadă relativ
scurtă, în condițiile dintre cele mai nefavorabile.
4. Studiu de caz. Doresc să lămuresc profilul asistenței în funcție de cazuri.
Dr. Librach a petrecut în jur de trei săptămâni în România, în calitate de
consultant pe termen scurt, pentru a da sfaturi privind programul și posibile
îmbunătățiri. Dr. Librach a studiat un eșantion de 135 de cazuri selectate
dintr-un grup de 864 de persoane asistate cu bani și cu produse (categoria A).
Constatările lui pot fi rezumate după cum urmează: vârsta medie a grupului a
fost 72,9. 68% din grupul de bărbați și 83% din grupul de femei au fost persoane
singure. Dr. Librach a notat despre condițiile lor de locuit, ce au fost sărăcăcioase
441
în majoritatea cazurilor. De exemplu, 30 de vârstnici sau 22% erau lipsite de

facilități de toaletă. Printre cei care nu aveau facilități de toaletă în apartament
sau pe același etaj, 12 persoane au fost infirme, majoritatea fiind trecută de 75 de
ani. Dr. Librach a constatat că, „deși aceste fapte sunt cunoscute de Federație, ei
pot face foarte puțin din cauza lipsei de locuințe și a dificultăților în obținerea
unor aprobări pentru schimbarea condițiilor de viață”. Studiul de caz întreprins
de dr. Librach a demonstrat că 21,5% dintre cei asistați din cămine intră în
categoria infirmilor și 1,5% primesc îngrijire. Dr. Librach a explicat astfel rata
scăzută a categoriei care primește îngrijiri. Cei din categoria A, care sunt încă în
grupa infirmilor sau cu situația deteriorată ajungând în faza când au nevoie de
îngrijire, pleacă din cauza lipsei adecvate de îngrijire și servicii și din acest motiv
scade numărul acestor cazuri.
În 1974 am vizitat România și citez din raportul meu: din 9.147 de
persoane care primesc asistență din programul sprijinit de JDC, 3.631 trăiesc în
București și 5.516 în provincie. În jur de 50% sunt persoane singure. La sugestia
mea, Federația a pregătit o repartizare pe criterii de vârstă. Mai jos este un tabel:
Tabelul 2
Cat. A Cat. B Cat. C Total

%
Vârsta Total nr. Total nr. Total nr. nr.
% % % Total
pers. pers. pers. pers.
Total 1.709 100,0 1.861 100,0 61 100,0 3.631
60 222 13,1 496 26,6 17 27,9 735 20,2
60-64 176 10,3 382 20,5 7 11,5 565 15,6
65/69 305 18,0 411 22,1 15 24,6 731 20,1
70/74 411 24,4 282 15,2 10 16,4 703 19,4
75 595 34,2 290 15,6 12 19,6 897 24,7
Mai jos urmează un tabel comparativ despre situația aceluiași grup de vârstă
trecut de 60 de ani în Israel și populația evreiască asistată în București.
Tabelul 3
Grupul de
60-64 65-69 70-74 75+ Total
vârstă
Israel 3737,7 26,5 18,6 17,2 100
București 19,5 25,2 24,3 31,0 100
442
DOCUMENTE
Se poate vedea și aici o diferență sensibilă între structura de vârstă a

populației din Israel și vârsta asistată în București. Suntem conștienți că această
comparație este făcută între o populație totală la grupul de vârstă 60+, față de un
grup de vârstă selectat (asistată din București), unde factorul vârstei mai înaintate
a determinat decizia aleasă. Totuși, cred că poate servi drept o indicație faptul că
grupul mare de vârstnici în Comunitatea evreiască din România are o proporție
mare în grupa vârstnicilor asistați. Dintr-un alt punct de vedere, se poate conchide
că, din anumite rațiuni, respectiv supraviețuirea după Holocaust și numărul mare
de emigrări a grupului mai tânăr, compoziția vârstei mai tinere de 60-65 de ani
este mult mai redusă în România.
5. Tendințe și schimbări în asistența acordată. În cursul activității noastre în
România, am constatat multe schimbări în situația celor asistați. Atât din punctul
de vedere al numărului celor asistați, cât și din punctul de vedere al solicitărilor
celor asistați pentru satisfacerea necesităților.
Tipuri de servicii solicitate. Tabelul de mai jos este relevant pentru
schimbările intervenite în îngrijirea la domiciliu.
Tabelul 4
Numărul mediu al Numărul comunităților unde

Anul
persoanelor asistate lunar s-a dat îngrijire la domiciliu
1970 172 3
1971 323 5
1972 781 15
1973 768 17
1974 874 17
1975 843 17
Îngrijire instituțională. Din start ne-a fost clar tuturor care eram implicați în
programul de îngrijire a vârstnicilor că nevoia de a asigura un program de îngrijire
instituțională era de cea mai mare urgență. Simt că trebuie să clarificăm că ceea
ce numim cămine de vârstnici sunt în majoritatea cazurilor case mici pentru
una-două familii cu un confort modest, care au fost transformate în așa-numite
cămine de îngrijire a vârstnicilor. Toate aceste cămine au fost implementate fără
autorizație formală din partea autorităților. A fost o acțiune de punere în fața
faptului împlinit, cu consimțământul tacit al autorităților. Mai jos prezint un tabel
cu numărul de cămine de acest fel, cu numărul de paturi în diferite comunități.
443
Tabelul 5
București 18
Călărași 57 18
Bradului 51/16 (două clădiri) 25
Călărași 18 (Wiesner) 18
Negru Vodă 45
Arad 30
Dorohoi (două cămine) 35
Timișoara 25
Total 196
Centre medico-sociale. După cum s-a menționat mai sus, acest program
a pornit în anul 1970, în București, iar astăzi funcționează în 17 Comunități.
Aceste centre acordă servicii medicale diferitelor cazuri de asistați. În București
sunt astăzi în jur de 3.000 de persoane care primesc asistență medicală. Numărul
consultațiilor în 1970 a fost de 2.320; în 1974 de 15.873, din care 4.790 au fost
vizite medicale la domiciliu. Unul din componentele cele mai importante ale
activității lor este îngrijirea la domiciliu. În 1975, în București, 244 de cazuri din
359 au primit consultații la domiciliu. 176 au fost peste 70 de ani; 58 de bărbați
și 186 de femei. Printre cazurile cele mai grave menționez: fracturi de șold 24;
amputări ale membrelor inferioare 2; scleroză cerebrală 33; cazuri de paralizie sau
hemiblegie 16; orbire 19; cazuri de malignă 11. Dând aceste date, am intenționat
să oferi diagnozele și nu persoanele. Cu alte cuvinte, pot fi și situații când una și
aceeași persoană era diagnosticată cu mai multe boli.
În orice caz, consider că putem fi siguri că o mare parte din grupul celor
care au primit îngrijire la domiciliu în condițiile dintre cele mai diferite și chiar
anormale trebuie să primească îngrijire instituțională.
Prevederi bugetare ale Jointului pentru programul din România. Prevederile

bugetare pentru programul din România sunt prezentate în tabelul următor:
Tabelul 6
1967-1976 în dolari
1967 600.000
1968 1.040.00
1969 1.375.000
444
DOCUMENTE
1970 1.500.000
1971 1.650.000
1972 1.850.000
1973 2.200.000
1974 2.425.000
1975 2.650.000
1976 3.000.000
Schimbările în creșterea cheltuielilor se explică printr-un număr de factori

precum creșterea nivelului de asistență, dezvoltarea serviciilor, creșterea
inflației, variațiile în rata schimbului.
Concluzii și recomandări. În final, aș vrea să menționez următoarele

recomandări:
a) Se poate constata în mod cert că populația evreiască din România este o
populație îmbătrânită, procentajul vârstnicilor fiind de 30-40%.
b) Pornind de la criteriile actuale de acordare a asistenței, cazurile tind să
scadă în ultimii ani. Dacă luăm ca bază 11 ianuarie 1972 cu 9.224 de asistați
din diferite categorii, până la sfârșitul anului 1975 cazurile s-au diminuat
până la puțin peste 7.000.
c) Deși nu avem date precise, se poate aprecia numărul adulților care în
decada următoare va atinge vârsta de 65 de ani și probabil nu va solicita
asistență financiară, pentru că va beneficia de pensie de stat.
d) Numărul cazurilor care a solicitat îngrijire la domiciliu a crescut de la 172 în
1970 la 843 în 1975. Cea mai mare parte din acest grup este de vârstă înaintată
și patologia persoanelor respective este sub o formă foarte gravă. Ne putem
aștepta la creșterea în continuare a acestor cazuri. Trebuie reținut că acceptarea
îngrijirii la domiciliu sau admiterea în cămine de vârstnici este limitată numai
pentru acele persoane care primesc asistență generală în bani sau produse.
e) Putem fi siguri că pentru cei care nu primesc ori nu solicită asistență
financiară, fie pentru că primesc pensie sau pentru că locuiesc împreună cu
copiii lor, nevoia de a obține îngrijire la domiciliu sau în institute este tot atât
de importantă ca și pentru cei din grupa asistaților.
f ) Cazul actual de asistați care cuprinde un mare număr de vârstnici trecuți de
75 de ani, numărul mare al persoanelor cărora le acordăm îngrijire la domiciliu
nu numai că justifică, dar face absolut necesară crearea unui număr minim de
paturi în căminele de vârstnici pentru a asigura servicii corespunzătoare celor
care au nevoie de astfel de servicii. Cele opt cămine mici existente nu au
facilități corespunzătoare și nu au suficiente paturi. Cu două sau trei excepții,
445
toate trebuie închise cât de curând posibil, unele din ele pentru că sunt în
stare foarte proastă.
Următoarele sunt recomandările mele:
1) Crearea unui cămin de vârstnici în București cu 200 de paturi. Acest lucru
va permite îngrijirea cazurilor celor mai urgente din București și chiar și din
provincie.
2) O revedere a criteriilor de acceptare pentru asistență cu o viziune de
liberalizare a lor. Faptul că în perioada anilor de când am inițiat programul
nostru au fost refuzate 10.000 de solicitări pentru asistență, este dovada
că revizuirea e necesară. Această revizuire a acceptării va lua desigur în
considerare acordarea de servicii în special, îngrijire la domiciliu și servicii
instituționale pentru vârstnici care nu solicită asistență financiară.
3) Revizuirea periodică a nivelului de asistență cu scopul de a ține cont de
tendința de inflație. Un pas important în această direcție a fost făcut în 1976,
când nivelul asistenței a crescut atât în bani, cât și în produse. Revizuirea să
fie periodică și sistematică157.
Semnează: A. Gonik M.D.

9 aprilie 1976
191
1976, mai 1, București. Relatare apărută în RCM despre Congresul

Comunităților Evreiești din România, întrunit la București, la 26 aprilie 1976.
Extrasul reprodus din Rezoluția adoptată se referă și la contribuția JDC în
domeniul asistenței sociale.
Rezoluția
Congresului Comunităților Evreiești (Mozaice) din Republica Socialistă România
(Extras)
Delegații au luat la cunoștință și au aprobat în unanimitate darea de seamă

privind activitatea de ajutorare a coreligionarilor bătrâni, bolnavi, lipsiți de familie.
157. Un raport cu date și probleme similare este semnat de Gonik și în 1974. În concluzia raportului respectiv, Gonik
propune extinderea și creșterea subvenției Jointului pentru România, cere chiar elaborarea unui plan de perspectivă și
prezentarea lui cât de curând spre dezbatere și decizie (ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 70, f. 87, 88).
446
DOCUMENTE
Această activitate, care se duce și cu sprijinul material al Jointului, este în spiritul

preceptelor eticii iudaice și a devenit necesară datorită urmărilor războiului,
deportărilor și ale prigoanei din perioada dominației fasciste. Congresul a adresat
mulțumiri Jointului și coreligionarilor de peste hotare pentru contribuția lor la
realizarea acestui program, la care Federația Comunităților Evreiești (M) din
România participă de asemenea cu sume importante158. Datorită acestei acțiuni,
inspirată de un umanism autentic evreiesc și general-uman, mii de coreligionari
– bătrâni, bolnavi, lipsiți de familie, cei mai mulți dintre ei victime ale anilor
de deportare în lagărele și ghetourile naziste – primesc un ajutor eficient și
corespunzător nevoilor lor, sub formă de bani, alimente, efecte, combustibil,
medicamente și asistență medicală, îngrijire la domiciliu etc. Această acțiune se
desfășoară cu respectarea demnității fiecăruia dintre coreligionarii în suferință.
O realizare de mare însemnătate sunt cele 11 cantine-restaurant rituale
ce funcționează în cadrul comunităților din București, Iași, Dorohoi, Botoșani,
Galați, Cluj-Napoca, Oradea, Bacău, Arad și Brașov, la care iau zilnic masa, cu sau
fără plată, câteva mii de coreligionari.
În ultimii ani, plecând de la condițiile concrete și ținând seama de tabloul
demografic al obștei noastre, Federația Comunităților Evreiești (M) a trecut la
amenajarea de cămine de bătrâni, în care coreligionarii fără familie să afle o bună
îngrijire, într-un mediu care le este apropiat. Au fost amenajate cinci cămine la
București, două în cadrul Comunității din Dorohoi și câte unul în orașele Arad și
Timișoara. Congresul a luat act că s-a trecut la construirea unui cămin modern,
cu 200 de paturi cu instalațiile respective, la București.
(RCM, 1 mai 1976, p. 11.)
192
1979, martie 15, București. Scrisoare adresată de șef-rabinul Moses Rosen,

lui Cornel Burtică, viceprim-ministru și ministru al Comerțului Exterior. Se
referă la piedicile pe care JDC le întâmpină din partea autorităților vamale,
în importul diferitelor produse pentru asistență, deși convenția semnată a
prevăzut scutirea de taxe vamale.
Nr. 142/1979
158. Contribuția Federației Comunităților Evreiești la programul de asistență socială pe care-l realizează împreună
cu Jointul și de care beneficiază aproape 10.000 de evrei bătrâni, bolnavi, lipsiți de familie a fost subliniată și în
cadrul ședinței Comitetului de Conducere al FCER din 28 decembrie 1975 (RCM, 15 ianuarie 1976).
447
București
15 martie 1979
Domniei Sale
Dlui Cornel Burtică
Viceprim-Ministru
Ministrul Comerțului Exterior
Prea stimate Domnule Viceprim-Ministru,

Vă rog să mă iertați că recurg la această cale spre a vă supune cererea noastră
urgentă și de extremă importanță pentru noi, deoarece am încercat în repetate
rânduri să obțin o audiență la dvs. și nu am reușit. Mă aflu în ajunul unei călătorii
la Geneva, la o ședință cu conducerea Jointului și în același timp suntem în
preajma Paștelui mozaic, astfel că nu mai pot amâna demersul la dvs. și de aceea
mă folosesc de acest mijloc.
În ultimul timp, în executarea programelor de ajutorare Joint, întâmpinăm
piedici din partea organelor vamale. După cum vă este cunoscut, primim din
partea acestei organizații un ajutor anual de peste 3.000.000 de dolari în numerar
și în mărfuri. Acestea din urmă le primim de pe piața internă, în măsura în care
ele există pe această piață.
Astfel, numai în 1978 s-au cumpărat din țară:
a) alimente în valoare de 839.000 – dolari
b) îmbrăcăminte în valoare de 290.000 – dolari
c) medicamente în valoare de 106.000 – dolari
Începând din 1967 s-au cumpărat:
a) alimente în valoare de 5.086.000 – dolari
b) îmbrăcăminte în valoare de 2.321.000 – dolari
c) medicamente în valoare de 515.000 – dolari
Bineînțeles că unele articole rituale, cum ar fi: azima, vinul ritual, cărți de
rugăciune, obiecte de serviciu de cult etc., nu le găsim pe piața internă și le primim
din exterior.
De asemenea, sunt și unele articole care folosesc programului de asistență și
care sunt în aceeași situație.
Convenția cu Jointul, care funcționează din anul 1967159 (timp în care au
intrat în țară circa 24.000.000 de dolari), prevede scutirea de taxe vamale la
aceste daruri. Această organizație, care lucrează în zeci de țări, are ca principiu
fundamental de a nu accepta plata de taxe vamale pentru ajutoarele acordate
159. În anul 1967 s-au reluat relațiile cu Jointul, relații interzise de statul român pe baza Deciziei Consiliului de
448
DOCUMENTE
cetățenilor respectivelor țări.

În virtutea acestor principii, ați binevoit a aproba scutirea de taxe vamale a
importului de azimă rituală. Acum, deși am solicitat același lucru pentru importul
de vin ritual, la 1.II.1979, nu am primit până azi niciun răspuns. 50 cărți de
rugăciune se află în vamă de câteva luni de zile și nu ni se eliberează pentru
aceleași motive.
Vă rugăm deci să binevoiți a lua în considerare situația gravă ce ni se creează
și care ar avea drept consecință:
a) lipsirea credincioșilor mozaici de alimente și articole rituale indispensabile,
pe care nu și le pot procura în țară și nici nu le pot primi în dar din exterior;
b) periclitarea întregii acțiuni de ajutorare a Jointului, ceea ce ar însemna
privarea a mii de persoane bătrâne bolnave și sărace de sprijinul ce-l primesc, iar
pe de altă parte, pierderea unor importante sume în valută, pe care le-am asigurat,
începând din 1967, numerar, potrivit convenției menționate.
Suntem convinși că vom găsi și de această dată, la Domnia Voastră – precum
am găsit întotdeauna la Înalta Conducere a Statului – același spirit de înțelegere
ca și până în prezent și că veți lua măsurile necesare pentru a se restabili situația
anterioară și a autoriza importul și scutirea de taxe vamale a tuturor articolelor
trimise în dar de organizația Joint și care nu se pot procura în țară.
Dr. Moses Rosen
(ACSIER, Fond VII-MR, dosar nr. 70, f. 167,168.)
Miniștri nr. 197, din 4 martie 1949.
449
193
1979, iulie, București. Plan de măsuri de securitate elaborat de către

Departamentul Securității Statului, cu privire la vizita delegațiilor JDC din
SUA și din Europa, cu ocazia inaugurării căminului „Amalia și șef-rabin dr.
Moses Rosen” din București.
Ministerul de Interne Strict secret

Nr. 0067119 din iulie 1979 Ex. nr. 3
Aprob.:
Ministru Secretar de Stat
Tudor Postelnicu
Rog a se aproba.
Secretar de Stat
General-locotenent
Iulian Vlad
Plan de măsuri
acțiunea „Căminul” 1979
În perioada 3-9 iulie 1979, Federația Comunităților Evreiești din R.S.

România va organiza festivități cu ocazia inaugurării construirii noului cămin
spital „Amalia și șef-rabin dr. Moses Rosen”160 din București, str. Jimboliei,
nr. 105.
Cu acest prilej, vor participa mai multe personalități din Occident, printre
care Donald Robinson, președintele organizației Joint, Ralph Goldman –
vicepreședintele aceleiași organizații –, care a acordat fonduri pentru construirea
acestui cămin –, Ivan Novick, vicepreședintele organizației sioniste din
SUA, Feder Theodor, directorul organizației Joint pentru Europa, diplomați
israelieni și americani din București. De asemenea, la festivități vor participa și
corespondentul ziarului american New York Times, Adelman David, acreditat la
Belgrad, și o echipă de reporteri de la radioteleviziunea din New York.
Acțiunea se va desfășura în municipiul București și pe raza județelor Suceava,
Botoșani și Iași.
Pentru asigurarea condițiilor necesare ca festivitățile să se desfășoare în
160. Revista Cultului Mozaic relatează despre inaugurarea căminului „Amalia și șef-rabin dr. Moses Rosen” la
data de 5 iulie. Este redat discursul lui Donald Robinson, președintele JDC: „Ne-am adunat aici, în această după-
amiază, spre a marca realizarea multor eforturi: cei de la Federație, care au muncit cu atâta râvnă, conducerea
JDC, care a contribuit la proiectare, desenare și construire, și municipalitatea orașului București, în special dl
Iordache, care au făcut cu toții imposibilul spre a termina clădirea într-un timp record” (RCM, 15 iulie 1979).
450
DOCUMENTE
deplină ordine și securitate, în scopul prevenirii și neutralizării oricăror acțiuni

ostile împotriva participanților, se vor întreprinde următoarele măsuri:
I. Acțiuni informativ-operative
1. Unitățile centrale de securitate și poliție, Inspectoratul Municipiului

București și inspectoratele județene ale Ministerului de Interne, pe raza cărora se
vor desfășura festivitățile, vor mobiliza întregul personal și potențialul informativ
în scopul culegerii de date și informații ce prezintă interes operativ pe linia
acțiunii. Se va acorda prioritate oricăror aspecte privind intențiile de organizare
sau punere în aplicare a unor acte teroriste, luându-se măsuri operative ferme
pentru contracararea lor.
Răspund: șefii unităților centrale și inspectoratele județene Suceava, Botoșani,
Iași și ai municipiului București, ale Ministerului de Interne.
2. Unitatea specială de luptă antiteroristă, Direcția I-a, a III-a și IMB-

Securitate, vor intensifica munca informativă în locurile și mediile din competență
și vor analiza intrările de cetățeni străini în RS România, în scopul depistării
elementelor care manifestă interes față de participanții la festivități, luând măsurile
necesare de prevenire a eventualelor acțiuni teroriste.
Elementele din baza de lucru cunoscute ca membri simpatizanți ai grupărilor
extremist-teroriste vor fi lucrate activ și date în răspundere nominală pe ofițeri.
Răspund: șefii unităților centrale și teritoriale cu sarcini în acțiune.
3. Intensificarea măsurilor de urmărire a diplomaților spioni, pentru a

se cunoaște acțiunile pe care intenționează să le întreprindă, informațiile de
care se interesează, poziția și comentariile ce le fac cu privire la desfășurarea
acțiunii, precum și pentru întreprinderea măsurilor de influențare a acestora.
Atenție prioritară se va acorda diplomaților din statele arabe, în scopul prevenirii
unor eventuale acțiuni ostile puse la cale sau coordonate de aceștia.
Se vor întreprinde măsuri complexe de cunoaștere a activității ziariștilor
străini. Contactele și discuțiile acestora cu invitații și diplomații străini acreditați
la București vor fi controlate prin mijloace speciale.
În scopul cunoașterii îndeaproape a activității invitaților străini cazați
pe perioada acțiunii în hotelurile Intercontinental din București și Unirea din
Iași, se vor organiza grupe operative formate din ofițeri din Direcția a III-a și
compartimentele din județele angajate.
Răspunde: șeful Direcției a III-a.
451
4. Se vor intensifica măsurile informativ-operative pentru cunoașterea

activității studenților străini, acordându-se prioritate celor suspecți de terorism,
pentru a preveni orice set de dezordine pe timpul festivităților. În acest scop, se
vor organiza permanențe de ofițeri la fiecare cămin, în special la acelea în care sunt
cazați studenți arabi și israelieni.
Răspund: șefii unităților centrale și teritoriale cu sarcini în acțiune.
5. Prin intermediul legăturilor oficiale cu ambasada Israel și Federația

Comunităților Evreiești, vor fi procurate listele nominale cu invitații străini și
români, în vederea prevenirii pătrunderii unor elemente ostile, în obiectivele și
locurile unde se vor desfășura festivitățile, precum și pentru valorificarea operativă
a informațiilor pe care le vor furniza instituțiile de mai sus.
Răspund: șefii Direcțiilor I-a și a III-a.
6. La obiectivele și locurile din Capitală în care vor avea loc activități pe linia
acțiunii (conform anexei) se va intensifica munca informativ-operativă și se vor
realiza dispozitive întărite de pază, ordine și circulație pentru prevenirea unor
eventuale acțiuni tulburente.
Măsuri asemănătoare se vor lua și la obiectivele de pe raza județelor unde vor
avea loc festivități pe linia acțiunii.
Răspund: șeful Inspectoratului Municipiului București și inspectorii șefi cu
sarcini în acțiune.
II. Măsuri de pază, securitate, gardă, însoțire, control antiterorist și

antideturnare
1. În cooperare cu Direcția Pașapoarte se va intensifica controlul antiterorist

și antideturnare la aeroporturi și punctele de control trecere frontieră pentru
interzicerea pătrunderii în țară a elementelor indezirabile, depistarea suspecților
de terorism și prevenirea introducerii de armament, munițiuni, explozivi,
substanțe toxice de luptă sau a unor materiale de propagandă.
Unitatea specială de luptă antiteroristă va lua măsuri de asigurare a securității
invitaților pe timpul sosirii și plecării de pe aeroporturile Otopeni și Băneasa.
Răspund: șefii Direcției Pașapoarte și Unității Speciale de Luptă Antiteroristă.
Pentru asigurarea securității membrilor delegați la activitățile protocolare și

de cult mozaic în Capitală, USLA va destina un echipaj pe un autoturism care va
însoți și garda delegația de la sosire și până la plecarea din țară.
452
DOCUMENTE
Inspectoratele județene Suceava, Botoșani și Iași ale Ministerului de Interne

vor asigura câte un autoturism Dacia 1300 cu șofer, pentru echipajul de însoțire
și gardare ale USLA, pe timpul desfășurării activităților delegației pe raza de
competență teritorială.
Răspund: șeful USLA și inspectorii șefi cu sarcini în acțiune.
2. La hotelurile Intercontinental din București și cele din teritoriu unde vor fi

cazați membrii delegației, Inspectoratul Municipiului București și inspectoratele
județene ale Ministerului de Interne angajate cu sarcini în acțiune vor realiza
dispozitive de pază și securitate, cu misiunea de a preveni și zădărnici eventualele
acte de dezordine sau de natură teroristă.
III. Alte măsuri
Toate informațiile și datele de interes operativ cu privire la acțiune vor fi

centralizate de Direcția I-a și raportate, împreună cu măsurile stabilite, conducerii
Departamentului Securității Statului.
Serviciul Secretariat-Juridic va multiplica și difuza unităților interesate,
integral sau în extras, prevederile prezentului plan.
De executarea măsurilor din prezentul plan răspunde șeful Direcției I-a.
Șeful Direcției I-a Șeful Direcției a III-a

Șeful Unității Speciale Șeful Inspectoratului
de Luptă Antiteroristă Municipiului București
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 137, vol. 16, f. 8-10)
194
1981, noiembrie 12. Notă a Departamentului Securității Statului privind

delegația JDC din SUA, ce urmează să viziteze România. Sunt avute în vedere
măsuri pentru securitatea delegației, precum și măsuri informativ-operative și
de influențare pozitivă a acesteia.
Ministerul de Interne
IMB Securitate Strict secret
Exemplar unic
453
Notă
În perioada 13-16.XI.1981, la invitația FCE urmează să sosească în țara

noastră o delegație a organizației Joint, formată din 33 de cetățeni ai SUA –
mari bogătași donatori și activiști pe linia colectării de fonduri pentru organizație.
Delegația va fi condusă de Feder Theodor, director Joint pentru Europa, și
Eskenasy Lidia, funcționară.
Pe timpul șederii în România, doresc să se documenteze asupra activității
FCE și în special cu privire la felul cum sunt întrebuințate fondurile alocate de
către Joint.
Se vor caza la hotel Intercontinental, iar deplasările le vor face cu un autocar
închiriat de către FCE, după programul anexat.
IMB Securitate împreună cu Direcția I-a, Direcția a III-a și USLA vor lua
măsuri de pază și securitate a delegației, precum și măsuri informativ-operative și
de influențare pozitivă a acesteia.
Lt. Colonel,
Corneanu Gheorghe
12.11.1981
195
1986, martie 1, București. Plan de măsuri elaborat de către Departamentul

Securității Statului, cu privire la vizita delegației Joint în România, condusă
de Theodor Feder, directorul JDC pentru Europa. Sunt avute în vedere măsuri
pentru securitatea delegației, precum și măsuri informativ-operative și de
influențare pozitivă a acesteia.
Ministerul de Interne
Departamentul Securității Statului
Direcția a III-a Strict secret
Nr. D-00190608 din 1.03.986 ex. nr. 152
454
DOCUMENTE
Aprob.
Plan de măsuri
în acțiunea 306/1986
În perioada 3-6 martie 1986 ne va vizita țara un grup de 30 de persoane –

evrei americani – trimiși în România de către organizația Joint.
Printre aceștia se află președinți de comunități evreiești din diferite orașe
americane și donatori Joint.
Doresc să se documenteze cu privire la viața comunitară evreiască din țara
noastră și asupra modului cum sunt folosite fondurile Joint, alocate comunității
evreiești din România.
Delegația va fi condusă de către Feder Theodor, director Joint pentru Europa,
și va face vizite la comunitățile evreiești din București, Dorohoi și Iași, iar în ziua
de 4 martie a.c. va fi primită de ambasadorul israelian la București, Yosef Govrin.
Pentru asigurarea unui climat corespunzător de securitate și ordine, în scopul
prevenirii oricăror acțiuni ostile îndreptate împotriva membrilor delegației,
precum și în vederea cunoașterii poziției, reacției acestora și a influențării lor
pozitive se vor întreprinde următoarele:
I. Măsuri informativ-operative
1. Serviciile de profil din Direcțiile I-a și a III-a, Unitatea Militară 0620,

Securitatea Municipiului București și inspectoratele județene Suceava, Botoșani
și Iași vor intensifica activitatea de urmărire informativ-operativă a persoanelor
de bază de lucru, pentru prevenirea oricăror acțiuni ostile din partea acestora.
Se va acorda o atenție deosebită elementelor cu preocupări extremist-teroriste,
îndeosebi din rândul studenților arabi.
2. Direcțiile I-a și a III-a, Unitatea Militară 0620, Securitatea Municipiului
București și compartimentele corespondente din cadrul securităților județene vor
selecționa și instrui diversificat surse cu posibilități, pentru a stabili:
– persoanele cu intenții de a comite acțiuni diversionist-teroriste ori de altă
natură împotriva delegației ori înmânarea unor scrisori și memorii cu conținut
nedorit statului român;
– cetățenii români nemulțumiți de felul cum li s-a rezolvat cererile de plecare
definitivă din țară și intenționează să-i contacteze pe oaspeții străini pentru a
interveni în favoarea lor;
– aspectele față de care membrii delegației manifestă interes în afara cadrului
oficial, contactele ce le vor realiza cu cetățenii români și natura acestora;
455
– reacțiile străinilor în urma activităților desfășurate și a contactelor realizate.

3. Direcțiile I-a și a III-a, Securitatea Municipiului București și securitățile
județene implicate vor asigura măsuri speciale TO [tehnică operativă, n.e.] la
locurile de cazare. Totodată, se vor întreprinde măsuri pentru controlarea prin
rețea și mijloace speciale a întâlnirilor delegației cu ambasadorul israelian și
conducerea Federației Comunităților Evreiești.
4. Pe durata acțiunii, prin posibilitățile informative ale Direcțiilor I-a și a III-a,
Unității Militare 0620, Serviciului Independent „D”, Securității Municipiului
București și ale securităților județene, se va acționa pentru influențarea pozitivă a
membrilor delegației și determinarea lor de a prezenta, la înapoierea în SUA, în
mod corect, realitățile din țara noastră.
II. Măsuri de securitate și protecție antiteroristă
1. Măsuri de securitate, pază și apărare pe aeroportul Otopeni cu ocazia sosirii

și plecării delegației, la cantina rituală și la reședința ambasadorului israelian.
2. Control tehnic de securitate la obiectivele cuprinse în programul vizitei.
3. Măsuri de securitate pe aeronava TAROM cu care va călători delegația.
4. Măsuri specifice de securitate, pază și apărare pe raza județelor Suceava,
Botoșani și Iași, la obiectivele ce vor fi vizitate.
Pentru organizarea, conducerea și coordonarea activităților se va constitui o
grupă operativă compusă din:
– șeful grupei – lt. colonel Diaconescu Gheorghe;
– Direcția I-a – maior Zapodeanu Gheorghe;
– Direcția a III-a – lt. colonel Bratu Gheorghe;
– Unitatea Militară 0620 – maior Cristescu Alexandru;
– Securitatea Municipiului București – maior Grigoroiu Ionel;
– Miliția Municipiului București – lt. colonel Bolos Ion.
Șef Dir. I-a Șef Dir. a III-a Șef IMB Șef UM 0620
General-maior General-maior General-maior Colonel
Bordea Aron Mortoiu Aurelian Danescu Ghe. Ardeleanu Moise
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 137, vol. 16, f. 152-154.)
456
DOCUMENTE
196
1987, ianuarie 13, Paris. Referat adresat conducerii JDC de către Zvi Feine,
directorul JDC pentru România. Se referă la activitatea desfășurată de FCER
cu sprijinul organizației Joint, în domeniul asistenței vârstnicilor internați în
cămine sau aflați la domiciliu. Sunt cuprinse sugestii pentru îmbunătățirea
activității.

Vicepreședinte executiv Ralph I. Goldman
Paris, 13 ianuarie, 1987
În atenția: dr. Sherwood Slate
dl Leon Leiberg
dna Mara Coen
De la Zvi Feine
Despre: Consultări privind serviciile sociale din România

16-24 decembrie 1986
Dragă Woody, Leon și Mara,
Așa cum ne-am înțeles, am notat pe scurt câteva impresii generale și

recomandări, precum și cele referitoare la domeniile specifice de programe,
articole pentru următoarele programe și o listă de materiale pe care am promis că
voi face rost pentru conducerea FCER.
Introducere
Sunt impresionat de complexitatea și de realitățile obiective cu care se
confruntă asistații care beneficiază de programul Federației cu sprijinul AJDC
( JOINT). De asemenea, sunt impresionat de competența generală a personalului
și a programelor desemnate să satisfacă necesitățile asistaților.
Această cea de a doua vizită de consultări m-a ajutat să clarific multe dintre
primele mele impresii și îmi întărește aprecierea asupra problemelor și activității
de până acum. Bineînțeles, unele impresii s-au schimbat și altele s-au consolidat
în urma celei de a doua vizite, mai ales vizita în provincie a fost importantă, atât
fiindcă m-a ajutat să aflu mai multe despre realitățile unei populații expuse la
riscuri mai mari (decât cea din București), cât și să dobândesc o perspectivă cu
privire la asistații de care ne ocupăm la București.
457
Am efectuat aproximativ 15 vizite la domiciliu în localitățile Dorohoi, Iași și

București. De asemenea, am trecut în revistă un număr mare de dosare împreună
cu personalul de la asistența socială, care se ocupă de asistații din provincie și din
București. Vizitele la domiciliu s-au concentrat asupra studierii condițiilor din
locuințele asistaților și asupra analizării programelor de care beneficiază. Întâlnirile
organizate cu grupuri sau individuale cu personalul medical și de la asistența
socială m-au ajutat să înțeleg mai bine problemele. Cu toate acestea, situația este
atât de complexă, încât aș putea afirma doar că, prin vizitele respective, abia am
aflat ceva mai mult și am înțeles ceva mai bine realitatea pe care se bazează aceste
programe. Dar pot afirma că timpul petrecut pe teren a fost foarte bine utilizat,
datorită personalului Federației și în multe zile am petrecut ore lungi și productive
îndeplinindu-mi sarcina asumată.
Ca întotdeauna, am primit ajutor și sprijin excelent din partea domnilor
Blumenfeld și Sechcter. Am avut repetate convorbiri cu rabinul Rosen și cu cei
doi domni amintiți anterior. Din nou profesorul Cajal s-a dovedit a fi o sursă
excelentă de informații și un sprijin pentru efectuarea unor schimbări. Două
întâlniri cu conducerea și personalul medical al Comunității s-au dovedit deosebit
de importante. Am vizitat căminele Rosen și Băluș. Itinerariul meu a inclus vizite
la serviciile Comunitare din Botoșani, Hârlău, Dorohoi, Iași (unde am analizat
situația cu ajutorul președintelui Caufman) și București.
Doamna Franca Oprescu a fost adesea translatoarea mea în București. Cu
toate acestea, cunoștințele mele de idiș s-au dovedit a fi mai bune decât am crezut
inițial sau s-au îmbunătățit pe parcursul utilizării pe teren. Împreună cu idișul,
cu franceza care s-a îmbunătățit în timp și cu ajutorul translației excelente la
București și Iași, am simțit că în această vizită cunoștințele mele de limbă au
reprezentat un obstacol mai mic decât altădată.
Partenerul meu în decursul tuturor vizitelor și aproape la toate întrunirile și

vizitele a fost domnul David Bănescu, directorul Serviciilor Sociale. Este corect să
afirm că amândoi am învățat mult în urma acestor vizite și ne-am format o relație
de muncă eficientă și satisfăcătoare la nivel înalt. Cred că multe din ceea ce am
aflat împreună au modificat ideile domnului Bănescu despre servicii. Personalul
domnului Bănescu mi-a fost de un real ajutor în îndeplinirea misiunii mele. Tot
ceea ce urmează mai jos este rezultatul întâlnirilor pe care le-am avut cu ei.
Impresii generale
1) Tendința generală pentru viitor reprezintă o creștere relativă a numărului
asistaților din categoria B (ajutor în produse), în comparație cu categoria A (ajutor
în bani plus ajutor cu produse). Cei care se pensionează acum primesc pensii care
458
DOCUMENTE
nu îi fac eligibili pentru categoria A, dar mulți devin eligibili pentru categoria
B. Cei care devin eligibili pentru categoria A includ în general cazurile în care
unul dintre parteneri moare și pensia a fost oprită. Soția rămasă în viață poate
alege fie să primească 50 la sută din pensia soțului, fie propria pensie. Pensionarii
sunt ultimii ale căror pensii sunt ajustate în funcție de rata inflației, într-un ciclu
economic de cinci ani.
2) Încă nu mă pot pronunța cu certitudine dacă asistații folosesc prea mult
sau prea puțin serviciile. În general, dificultățile obiective ale vieții de zi cu zi
pentru o persoană vârstnică din România sunt atât de mari, încât este nevoie de
servicii Comunitare intensive pentru a aduce viața lor la un nivel de supraviețuire.
Această problemă trebuie să reprezinte o preocupare a noastră. Menționez că în
București deciziile de ajutor individual sunt diferențiate și se pare că se ține cont
de diferențele dintre asistați. Dar în provincie, aproape toți asistații pe care i-am
vizitat sau mi s-a vorbit despre ei și care primesc masa acasă primesc și îngrijire la
domiciliu. Această lipsă de diferențiere s-ar putea explica prin deteriorarea relativ
mai mare a situației asistaților din provincie (comparativ cu Bucureștiul) și prin
lipsa personalului de specialitate care ar putea stabili diferențele și ar putea nuanța
serviciile necesare.
3) Trecând în revistă recentele decizii legate de ajutoarele sociale, am fost
impresionat de faptul că, în mare, personalul și conducerea folosesc corespunzător
criteriile pe care le cunosc. Totuși, nu sunt convins că tot personalul și întreaga
conducere cunosc cu exactitate și acceptă aceste criterii. Respingerea noilor cereri
privind ajutoarele este corectă. Multe dintre respingeri sunt motivate de originea
evreiască a solicitanților (evreu cu un părinte, căsătorii mixte etc.)
4) Impresia mea a fost că majoritatea asistaților se descurcă bine. O combinație
de trei evenimente par să explice de ce sunt multe cazuri noi care solicită ajutorul
Federației. Ele sunt:
a) pierderea unei persoane importante din cadrul sistemului lor de sprijin.
Aici ar putea fi vorba de partener, rude (care adesea au emigrat), prieten sau vecin;
b) o mobilitate redusă cauzată de boală sau boală cronică;
c) dificultăți obiective din ce în ce mai mari în procurarea de alimente necesare
supraviețuirii.
5) Impresia mea generală a fost că serviciile Comunitare ale Federației satisfac,
în general, corespunzător diferența dintre necesitățile asistaților și minimul necesar
pentru viața de zi cu zi. Concret, aceste servicii servesc corespunzător grupuri care,
așa cum am văzut în vizita mea precedentă, nu ar face față problemelor de trai –
cei mutați în apartamente noi în cartiere din zonele în care s-au făcut demolări și
cei cu handicapuri severe. Serviciile pot să contribuie la depășirea dificultăților, iar
noile condiții de locuit nu par cu mult mai proaste decât cele anterioare. Totuși, ar
459
putea să se ivească niște probleme de program și de organizare despre care am să

vorbesc în cele ce urmează.
6) La Dorohoi, Botoșani și Iași numărul persoanelor care primesc categorii
specifice de asistență era mai mic (aproximativ cu 10 la sută) decât numărul celor
pe care i-am primit la biroul Departamentului de Asistență Socială la București.
De asemenea, mi s-a spus la fața locului că numărul evreilor în aceste Comunități
este mai mic decât cel care mi s-a comunicat la București.
7) Continui să fiu impresionat de marele număr de vizite la domiciliul
vârstnicilor din Comunități, efectuate de medici și personalul paramedical. Pe de
altă parte, aceste vizite par să fie de control general și nu dedicate în mod special
prevenției. Voi relata mai multe mai târziu.
8) E de menționat că mulți vârstnici pe care i-am vizitat au găsit soluții
pentru problemele lor. De exemplu, unii foloseau gazul de la bucătărie ca să se
încălzească, iar alții își procurau medicamentele, de care simțeau că au nevoie, de
pe piața neagră. În general, realitățile vieții pentru vârstnicii din România sunt
dificile, dar cu ajutorul serviciilor Comunitare evreiești și al propriilor inventivități
o duc relativ bine. Pentru ajutor semnează testamentul cerut.
9) Situația economică din România continuă să fie foarte grea și mulți dintre
noii asistați se simt „forțați” să vină la Federația Comunităților Evreiești. În
continuare nu se găsesc produse și cozile sunt lungi.
10) Mulți dintre vârstnicii pe care i-am vizitat nu ies afară iarna. În general,
în acest timp nu se mai duc la programele zilnice, nu-și vizitează prietenii sau nu
ies la plimbare.
11) Numărul vârstnicilor rămași în Comunitate, care nu au nevoie de ajutor,
este apreciat în mod diferențiat de către conducerea și personalul Comunității
și de către Joint. Dar problema se poate explica mai puțin printr-o posibilă
diferență de număr și mai mult prin evaluarea realităților vieții de zi cu zi pentru
asistații vârstnici din Comunitate. Rabinul Rosen crede că situația obiectivă
a vârstnicilor în Comunitate este atât de grea, încât toți cei eligibili pentru
asistență, și care ar dori, ar trebui să se ducă la căminele de bătrâni. Medicii decid
foarte repede în cazul admiterii vârstnicilor eligibili la căminele de vârstnici.
Nu-mi dau seama care sunt sentimentele persoanelor de la Departamentul de
Asistență Socială din București în această problemă. Pe de o parte, personalul se
mândrește că poate oferi servicii Comunitare bune pentru a-i ajuta pe bătrâni
să rămână independenți, pe de altă parte, cedează repede la orice presiune în
favoarea internării unui vârstnic în cămin.
12) Din ce în ce mai mulți evrei sunt văzuți de români ca un grup privilegiat
în România, care pot mânca bine și care se îngrijesc de bătrânii lor. Creștinii
nu-i critică, dimpotrivă, am auzit de la mulți neevrei din România cu care am
460
DOCUMENTE
stat de vorbă manifestări de respect și admirație pentru ceea ce fac evreii pentru
neamul lor.
Recomandări generale
1) În timp ce colaborarea dintre departamentele de servicii sociale și medicale
este excelentă, când este vorba de o criză a unui asistat, colaborarea obișnuită
dintre cele două servicii mi s-a părut slabă în București. Ar trebui găsite soluții
pentru motivarea și pentru întărirea colaborării personalului, ca și introducerea
unui sistem de soluționare comună a unor cazuri.
2) Vârstnicii care locuiesc în orașe mici de provincie și care au dificultăți în
a-și prepara hrana sau a se îngriji sunt admiși automat într-un cămin de bătrâni.
Sunt necesare măsuri pentru a găsi mijloace care să încetinească procesul de
dependență a vârstnicilor în provincie. Personalul și conducerea Federației ar trebui
să ia în considerare oferirea unor pachete de alimente suplimentare și găsirea unor
soluții locale pentru îngrijirea la domiciliu. (Rabinul Rosen a recunoscut că este
o problemă și că soluția propusă anterior ar fi o idee pozitivă.) Ar trebui găsite
soluții pentru această problemă.
3) Am descoperit un asistat care primea mult mai puțin ajutor social (cu 25 la
sută) decât avea dreptul. (Suma cuvenită nu a fost adusă la zi de la ultima majorare
cu trei ani în urmă.) Personalul de control de la Departamentul de Asistență
Socială din București ar trebui să treacă în revistă periodic această listă pentru a fi
sigur că astfel de cazuri nu se vor repeta.
4) Ar trebui să ne gândim la stabilirea unui serviciu cu persoane care să
efectueze vizite la domiciliu, pentru ca persoanele asistate care trăiesc singure să
poată avea un sprijin alături de ei. Chiar dacă în România situația este extrem de
diferită, conducerea și personalul Comunității ar trebui să cunoască programele
Comunitare de voluntariat ale Jewish Welfare Board din Anglia. Nu este nevoie
de fonduri mari pentru a atrage voluntari care să frecventeze la domiciliu, în
cadrul unui program regulat pe vârstnici.
5) Așa cum am menționat anterior, rabinul Rosen încurajează primirea
vârstnicilor asistați în cămine deoarece, susține el, pentru aceștia realitățile vieții
de zi cu zi în Comunitate sunt inferioare situației din cămine. Este o problemă
critică pentru Joint și trebuie să i se acorde o atenție sporită. Poate că ar fi eficient
un schimb de idei cu personalul de la institutul Brookdale al Joint, cu multă
experiență în domeniu. Acest lucru ar putea duce la un studiu obiectiv al vieții
de zi cu zi a asistaților. Joint trebuie să obțină date prin care să înțeleagă mai bine
problemele vieții zilnice ale vârstnicilor din România și să se angajeze la un dialog
asupra acestei situații cu Federația Comunităților Evreiești din România.
6) Nu avem motive să sperăm că Jointul va oferi o creștere suplimentară
461
senificativă a bugetului pentru România. Totuși, ținând cont de modificările

nevoilor asistaților și de realitățile din România, cu timpul, ar trebui făcute
schimbări în programe. Chiar dacă programele sunt în general de o înaltă calitate
și bine conduse, există tendința de a lăsa programele așa cum sunt sau să se facă
mai multe programe. Personalul și conducerea trebuie stimulate să facă modificări
în servicii și să facă schimbări de bugete între diferite servicii, pentru a oferi
soluții mai bune asistaților. Se impune în mod necesar inventivitate și schimbare
organizatorică. Altfel, este inevitabilă o deteriorare a serviciilor considerate până
acum excelente. Trebuie încurajate inovația, inventivitatea și experimentarea,
ținându-se cont, în același timp, de structura și stilul de conducere speciale în care
se desfășoară serviciile în România. Personalul trebuie să fie capabil să propună idei
și să le pună în aplicare cel puțin pe cele importante. Jointul trebuie să încurajeze,
cu multă sensibilitate, acest proces.
Căminele de vârstnici
Recent, în cele trei cămine pentru vârstnici pe care le-am vizitat au fost
introduse activități colective și de petrecere a timpului liber și sunt în curs de
realizare și la căminul Rosen.
Am fost deosebit de impresionat când am văzut la căminul Rosen cum
bătrânii cu cel mai mare handicap și cei mai dependenți mănâncă în sufragerie,
stau la mesele de pe holurile de lângă camerele lor. M-au impresionat, de
asemenea, activitățile de ergoterapie pentru cei aflați în altă situație. La căminul
Băluș, fiecare pavilion are una sau mai multe camere pentru activități, care au fost
de acum folosite în timpul vizitei mele.
Conducerea căminelor încurajează personalul să realizeze programe colective
cu vârstnicii. Acest lucru trebuie întărit și de către Joint, care ar trebui să continue
să ofere ajutor profesional și material pentru a stimula acest proces pozitiv.
Căminul de bătrâni de la Dorohoi este de proastă calitate și trebuie închis.
Alăturarea grupurilor mici de bolnavi mintal cronic, vârstnici cu handicap serios și cu
lipsă de autocontrol necesitând asistență, cu mai mulți vârstnici infirmi fac imposibil
pentru orice personal chiar și de înaltă calificare să ofere un serviciu minim acceptabil
pentru rezidenți.
Bolnavii mintal trebuie mutați la căminul Băluș și mai multe cazuri de
handicapați și bolnavi care au nevoie de îngrijire, transferați la căminul Rosen.
Există câțiva asistați infirmi care ar putea fi relativ bine îngrijiți în celălalt cămin
de vârstnici din Dorohoi, unii dintre ei au încă rude în Moldova. Va fi nevoie de o
evaluare generală (medicală și socială) a tuturor rezidenților înainte de a fi mutat
oricare dintre ei.
Este nevoie de clarificare suplimentară pentru a stabili care să fie nivelul
462
DOCUMENTE
minim de existență a asistaților acasă, dincolo de care ea sau el să fie admis

într-un cămin de vârstnici. Acesta ar fi un criteriu suplimentar față de celelalte
condiții de admitere folosite acum. Profesorul Cajal se va ocupa de această
problemă și acest subiect trebuie urmărit.
Ar trebui să ne gândim cum să folosim cele două cămine din București (mai
ales Rosen) pentru internări temporare ale unor asistați cu situații complexe.
Dar acesta trebuie să fie o parte dintr-un program de medicină preventivă
atotcuprinzătoare și nu un program independent.
Trebuie acordată atenție asistaților din cele trei camere de la ultimul etaj al
noului pavilion psihiatric de la căminul Băluș. În timpul vizitei mele acolo, după
masă târziu, toți rezidenții erau închiși în camerele lor. Mi s-a spus că personalul
se teme că ar putea să se plimbe pe coridoare și să cadă pe scări. Trebuie stimulată
interacțiunea dintre personal și acești asistați, iar ei să fie mutați la parter.
Medicația pentru asistații bolnavi mintal cronic la căminul Băluș pare
corespunzătoare. Nu am observat niciun efect advers evident la medicație și
rezidenții se pare că primesc doza minimă necesară. Totuși, unui număr de șapte
din cei 15 rezidenți din acel pavilion, cărora li se administrează medicamente
psihotrope, primesc și o combinație de halidol și clorpromazină. Acest lucru
probabil nu este foarte eficient. În același timp, se fac evaluări medicale atente
și se recomandă tratamente. La Băluș a început să funcționeze cu rezultate bune
și programul oferit în timpul zilei. Ar trebui acordată atenție extinderii acestui
program care nu necesită personal și cheltuieli suplimentare. Va fi necesară găsirea
unor soluții pentru transportul asistaților suplimentari.
Asistența medicală
Ar trebui luată în considerare introducerea unei plăți minime din partea
pacientului (de ex., 3-10 lei) sau 10 la sută din costul medicamentului, pentru
a încuraja atât contribuția asistatului la costurile actuale, cât și pentru a reduce
folosirea inutilă de medicamente. Conducerea Comunității va analiza această
posibilitate. Multe tipuri de medicamente nu sunt disponibile, ceea ce îi obligă
pe asistați să le cumpere de pe piața neagră la prețuri ridicate și fără supraveghere
medicală. Prof. Cajal crede că, la ora actuală, această problemă a fost rezolvată.
El susține că medicamentele lipsă vor fi cumpărate, iar cheltuielile, menținute
în limitele bugetului existent.
Conducerea medicală și medicii par să fi reușit să limiteze rețetele pentru
vârstnici la nu mai mult de trei tipuri de medicamente. Această limitare a folosirii
mai multor medicamente a fost aplicată cu succes atât în București, cât și în
orașele pe care le-am vizitat.
Este necesară introducerea activităților de prevenire în domeniul sănătății, de
463
tipul controalelor sistematice pentru asistații din Comunitate și din căminele de

vârstnici (cu excepția căminului Rosen, unde se practică pe scară largă). Prof. Cajal
acceptă această orientare și este pregătit să o încerce. Mulți dintre medicii care
lucrează în Comunitate cred că nu au timp pentru această activitate. Joint poate
încuraja experimental și ajuta în procurarea unui echipament minim (de pildă,
eprubete de urină pentru diabetici). De asemenea, poate încuraja personalul din
sectorul de sănătate să elaboreze un program de pregătire intern privind prevenirea
îmbolnăvirilor. Alte opțiuni care pot fi luate în considerare sunt regionalizarea
serviciilor, stimularea mobilității personalului medical și folosirea suplimentară a
personalului auxiliar prin modificarea bugetului. Aceasta se poate face numai dacă
personalul și conducerea vor fi convinse că merită. Căminele de vârstnici ar putea
fi inițiatoare în această direcție. Orientarea preventivă ar putea include pe cei care
de acum sunt grav bolnavi și pe cei care nu sunt.
Îmbrăcăminte
Merită de menționat că au loc „vânzări” de haine, în cadrul Departamentului
pentru Asistență Socială din București, pentru a-i încuraja pe asistați să ia tipuri,
modele și culori de îmbrăcăminte pe care anterior le-au refuzat.
În toate vizitele făcute de mine acasă și în discuțiile cu asistații, nu am
auzit niciodată plângeri (ba mai mult laude) cu privire la calitatea și cantitatea
hainelor pe care le primeau. Nevoile pentru îmbrăcăminte sunt mai mult decât
corespunzător satisfăcute.
O vizită efectuată de mine la un magazin de stat m-a convins asupra importanței
acestui program. Am văzut un palton de damă care costa 1.250 lei (suma reprezintă
80 la sută din ajutorul social lunar primit de un asistat). O haină de o calitate net
superioară este achiziționată de Federația Comunităților Evreiești pentru 35 de
dolari. Niciun asistat nu-și poate permite să cumpere o haină sau un alt articol de
îmbrăcăminte la prețul oficial din magazin. Cantitatea de îmbrăcăminte pe care,
după cele văzute de mine, o posedă asistații este corespunzătoare în contextul
românesc și, după părerea mea, mult mai multă decât ceea ce și-ar putea permite
să cumpere, cu mici excepții, populația neevreiască din România. Când apreciem
cantitatea de îmbrăcăminte oferită de acest program, nu trebuie să aplicăm
standarde occidentale.
Și în căminele de vârstnici există îmbrăcăminte suficientă. Administrațiile de
acolo cred că au tot ceea ce este nevoie.
Noua conducere de la Departamentul pentru îmbrăcăminte este pregătită
să trimită modele de haine în provincie pentru ca asistații să aibă posibilitatea să
aleagă din cele disponibile. Ea va reanaliza modalitatea de a îmbunătăți serviciile
pentru provincie. Personalul cere o ședință cu domnul Leiberg la următoarea sa
464
DOCUMENTE
vizită, pentru discutarea proiectelor Jointului. Ar dori să stabilească până în ianuarie

dimensiunea programului anual și să distribuie hainele până în septembrie.
Ca răspuns la întrebarea mea cu privire la cea mai mare cerere pentru un
articol, comparativ cu cantitatea cea mai mică disponibilă aflată în stoc, mi s-a
spus că este vorba de pantaloni bărbătești, articole mărunte ca pălării, ciorapi și
fulare. Noua conducere a acestui departament se pregătește să propună mai multe
îmbunătățiri în administrarea acestui program. Domnul Bănescu a fixat termeni
de achiziționare mai favorabili pentru haine.
Programe de zi
Este necesară elaborarea mai creativă a acestor programe pentru a le face mai
atractive asistaților (în special celor din provincie) în timpul iernii. Chiar atunci când
problema transportului este rezolvată, programele nu sunt frecventate în timpul
iernii în provincie, deși este mare nevoie de ele. Așa cum am menționat mai înainte,
programul de zi la căminul Băluș pare să devină eficient, chiar și iarna. Poate că
personalul ar putea studia acest „succes” și să ia în considerare aplicarea celor constatate
acolo unde facilitățile pentru programele de zi nu sunt folosite corespunzător.
Îngrijirea la domiciliu
Programul pare să fie condus cu competență la București. Ar trebui luate în
considerare mai multe sugestii legate de acest program.
1) Folosirea listelor de Activitate în Viața Zilnică (AVZ) și de orientare
pentru personalul care se ocupă de îngrijire la domiciliu.
2) Pregătirea angajaților, conform orientărilor Joint, în cadrul sesiunilor lor
de pregătire lunară.
Pachetele de alimente
Trebuie luată în considerare o diferențiere mai mare în conținutul pachetelor.
Dacă este posibil, unele pachete ar trebui formate potrivit necesităților asistaților,
ca de pildă diabeticii care ar avea nevoie de mai multă carne în loc de zahăr.
Personalul Departamentului de Asistență Socială va reevalua conținutul
pachetelor pentru asistați, aceasta la propunerea domnului Bănescu. Ținând
cont de realitățile economice din România, asistații și personalul cer pachete
suplimentare necesare pregătirii micului dejun și cinei pentru asistați. Nu am o
bază corespunzătoare pentru a face recomandări în această chestiune.
Mesele la domiciliu
Fără îndoială, acest serviciu contribuie la creșterea veniturilor în plus față de
ajutorul oferit celor aflați în incapacitatea de a-și achiziționa alimentele și a-și
465
pregăti singuri mesele zilnice. Am observat că în provincie multor asistați nu li s-a

cerut să contribuie la costul meselor. Acest aspect trebuie adus în atenția conducerii.
Doctorul Parescu a propus ca responsabilii cu acest program să capete
consultări medicale privind aspectele nutriționale ale alimentelor din care se
prepară mesele. Toți cei implicați, inclusiv conducerea, au fost de acord cu
propunerea.
Cum alimentele se procură din ce în ce mai greu, iar starea de sănătate a
vârstnicilor se deteriorează, acest serviciu va fi din ce în ce mai mult solicitat.
Situația de acasă a vârstnicilor din Comunitate

Continuă dificultățile de încălzire acasă în condițiile economice din
României. Unii se gândesc la realizarea unei izolări termice sau sobe mobile cu
gaz sau chiar petrol. Poate că ar trebui încercate niște soluții în acest sens, dar cu
mare atenție pentru problemele de securitate. Domnul Bănescu se va consulta cu
personalul pentru a studia în continuare realitățile actuale și a face recomandări
privind îmbunătățirea încălzirii locuințelor asistaților. Lipsa încălzirii acasă este
principala cauză a deteriorării stării de sănătate și transferul asistaților la căminele
de vârstnici. Cu toate acestea, am fost impresionat de soluțiile folosite de mulți
vârstnici pentru a-și rezolva problemele de încălzire, cum ar fi folosirea sobelor de
gătit cu gaz din bucătărie sau altele.
Pregătirea forței de muncă

Toată lumea este de acord că rezerva de forță de muncă pentru Serviciile
Comunitare Evreiești este în scădere rapidă. Totuși, unii dintre cei cu care am stat de
vorbă cred că există un potențial de rezervă destul de semnificativ la care s-ar putea
face apel. Acestor probleme trebuie să li se acorde o atenție sporită, iar personalul
să fie încurajat să se gândească la recrutarea de personal suplimentar pentru viitor.
Mi s-a vorbit despre un număr de pensionari noi din diferite orașe care s-au
alăturat de curând personalului Federației și care aduc o contribuție importantă.
Pregătirea angajaților va reprezenta o problemă dificilă pentru personalul
căminelor de vârstnici, din serviciile de sănătate și sociale. În general, este greu
de găsit personal calificat. Astfel că va fi necesară din ce în ce mai mult pregătirea
angajaților. Joint trebuie să acorde în continuare atenție și încurajare personalului
din conducere din departamentele de sănătate și servicii sociale în această
problemă. Ei vor fi profesorii pentru angajații noi. Viziunea lor trebuie extinsă, ca
și rolul lor de profesori.
Personalul ar trebui să pregătească, împreună cu conducerea și cu personalul
Joint, un plan elaborat. Poate că planul ar trebui să includă trimiterea în străinătate
a unui număr mic de personal din cadrul conducerii celor două departamente
466
DOCUMENTE
pentru scurte programe de studiu. Personalul și conducerea au fost de acord să

elaboreze un plan atotcuprinzător pentru a fi discutat cu Jointul.
Probleme care ar trebui urmărite

1. Profesorul Cajal ne va furniza tabele cu mortalitatea în care se compară situația
populației evreiești și neevreiești, precum și a evreilor din București și din provincie.
2. Domnul Leiberg va primi, pentru următoarea lui vizită, criteriile în scris,
de admitere în căminele de vârstnici. Odată cunoscute aceste criterii, ele pot
reprezenta o bază pentru discuții viitoare.
3. Vor fi întocmite în scris criteriile pentru deciziile de asistență socială
(categoriile A și B) și prezentate nouă. Aceasta va servi ca bază pentru
viitoarele discuții.
4. Personalul de la Departamentul de Asistență Socială ne va furniza costurile
pe unitate ale serviciilor Comunitare pentru un asistat, care să poată fi comparate
cu costurile de întreținere a unui rezident dintr-un cămin de vârstnici. Aceasta va
servi ca bază pentru evaluări și discuții viitoare.
5. La următoarea vizită la căminul Băluș, trebuie controlată situația a două
femei bolnave cronic și cu handicap fizic din camera de la etajul trei (a treia a
decedat între timp). Camera nu mai miroase ca la precedenta vizită, dar femeile
par izolate și personalul crede că trebuie ținute acolo unde sunt, deoarece „fac
probleme pentru ceilalți rezidenți”.
6. Trebuie să se discute care este momentul când un asistat poate fi admis
într-un cămin de vârstnici.
7. Trebuie să se acorde în continuare atenție accesibilității în căminul Băluș,
care ar putea servi și ca policlinică în locul Policlinicii Călărași.
8. Eprubete pentru examinare urinară necesare pentru controalele preventive
sunt cerute de prof. Cajal.
9. Ni se vor furniza statistici privind rata de acceptare-respingere anul trecut
a categoriilor de asistați B.
Personalul și conducerea au fost de acord să se formeze comisii de cercetare
pe următoarele subiecte:
1) activități de prevenire a îmbolnăvirilor;
2) rezerve viitoare de personal;
3) dezvoltarea forței de muncă și pregătirea angajaților;
4) reducerea în orașele mici de provincie a populației vârstnice întreținute;
5) colaborarea dintre serviciile de sănătate și cele sociale.
467
Articole care ar trebui asigurate pentru personalul și conducerea Federației

1) materiale profesionale despre activități recreative și alte activități pentru
rezidenții din căminele de vârstnici;
2) prețurile internaționale ale confecțiilor pentru domnul Bănescu, în scopul
negocierilor cu cei de la minister;
3) materiale despre vizite la domiciliu și voluntariat – mai ales de la Jewish
Welfare Board din Anglia;
4) material scris despre probleme de organizare și perfecționarea personalului
pentru căminele de vârstnici (pentru doctorul Kepes);
5) materiale selectate despre pregătirea angajaților având calitatea de
paraprofesioniști, legate de programele de îngrijire la domiciliu și masa la
domiciliu;
6) dacă sunt cerute materiale suplimentare despre Activități ale Traiului de
Zi cu Zi.
Zvi Feine,
Directorul JDC pentru România
197
1987, octombrie 2, București. Notă a Departamentului Securității Statului

privind vizita în România a delegației Joint, condusă de președintele Heinz
Eppler. Sunt avute în vedere măsuri pentru securitatea delegației, precum și
măsuri informativ-operative și de influențare pozitivă a acesteia.
2 octombrie 1987
Notă
Din actele pe care le deținem rezultă că, în perioada 29 octombrie – 2

noiembrie a.c., se va aniversa la București împlinirea a două decenii de când
organizația de ajutor social evreiesc American Joint Distribution Committee
sprijină, cu acordul guvernului român, comunitatea respectivă din țara noastră.
Cu acest prilej, vor veni în Capitală Heinz Eppler – președinte, Ralph Goldman
– vicepreședinte executiv de onoare, și Michael Schneider – vicepreședinte
executiv nou-ales al organizației.
Șef-rabinul cultului mozaic, Moses Rosen, a trimis Departamentului
Cultelor rugămintea oaspeților ca președintele țării noastre să le acorde o
468
DOCUMENTE
audiență, întrucât „doresc să-și exprime omagiile și recunoștința pentru modul

înțelept și plin de omenie cu care ocrotește populația evreiască din România”161.
Împreună cu Unitatea Specială de Luptă Antiteroristă, Direcția a III-a și
Securitatea Municipiului București, vom întreprinde măsuri informativ-operative
complexe, pentru asigurarea desfășurării în condiții de deplină siguranță a acțiunii
respective, precum și cu privire la securitatea personală a străinilor.
Asupra acestora, prin surse de încredere și alte posibilități, vom acționa în
sensul influențării pozitive și al determinării lor să sprijine interesele statului
nostru în exterior.
198
1989, septembrie 4, București. Notă a Ministerului de Interne în legătura cu

vizita în România a directorului Joint pentru Europa, Alan Batkin. Sunt luate
măsuri de securitate, precum și măsuri informativ-operative și de influențare
pozitivă a oaspetelui.
Ministerul de Interne Strict secret

Departamentul Securității Statului Exemplar nr. 1
Securitatea Municipiului București
04-09-1989
Notă de măsuri
În perioada 04-07.09.1989, domnul Alan Batkin – director al Jointului pentru

Europa, va efectua o vizită în țara noastră ca invitat al Federației Comunităților
Evreiești din România. Cu acest prilej, se va deplasa în orașele Timișoara și Arad,
unde va lua contact cu comunitățile evreiești din aceste orașe.
În ziua de 6.09.1989 va vizita mai multe obiective ale Comunității
Evreiești din București (anexa nr. 1), iar în jurul orei 18.00 se va deplasa la
căminul de bătrâni „Amalia și șef-rabin dr. Moses Rosen”, unde vor avea loc
festivitățile prilejuite de aniversarea a 10 ani de existență a căminului și 75 ani
de la înființarea Jointului.
161. Din raportul Departamentului Securității Statului, Direcția a III-a, din 27 octombrie 1987, rezultă că
Heinz Eppler și Ralph Goldman au revenit în România pe 9 noiembrie 1987, pentru a fi primiți de șeful statului
(ACNSAS, Fond Documentar, dosar nr. 144, vol. 6, f. 76).
469
La aceste festivități au fost invitați: primarul general al capitalei, Ministerul

Muncii, Ministerul Sănătății, academicieni, profesori, medici și membri marcanți
ai Federației Comunităților Evreiești din România.
Vor rosti alocuțiuni:
Avocat Emil Sechcter
Prof. dr. M. Soropea
Șef-rabinul dr. Moses Rosen
Domnul Alan Batkin
Pentru asigurarea desfășurării în condiții de deplină securitate a vizitei și
festivităților organizate, cât și pentru influențarea pozitivă a lui Alan Batkin în
scopul prevenirii oricăror acțiuni de natură a leza interesele RS România, se vor
întreprinde următoarele măsuri:
1. Rețeaua informativă din problemă va fi instruită diferențiat pentru a ne
semnala comportarea și activitatea lui Alan Batkin pe timpul vizitării obiectivelor
din responsabilitatea SMB.
Răspunde: Lt. col. Sârbu Gheorghe
2. Informațiile ce vor fi obținute se vor trimite cu operativitate la Direcțiile
I-a și a III-a.
3. În scopul asigurării securității lui Alan Batkin, cât și a personalităților care
participă la festivitățile organizate la căminul „Amalia și șef-rabin dr. Moses Rosen”,
în acest obiectiv vor fi instalat un număr de 3 (trei) ofițeri din cadrul serviciului.
4. Se va solicita sprijin organelor de miliție pentru a ne pune la dispoziție 2
(doi) subofițeri în vederea asigurării exteriorului căminului și un agent de circulație
pentru dirijarea traficului auto în zonă.
Șeful Serviciului
Grigoroiu Ionel
470
DOCUMENTE
199
1990, ianuarie 20, București. Articol apărut în RCM despre ajutoarele

trimise de Central British Fund și de JDC în România, după evenimentele
din decembrie 1989.
Jointul și Central British Fund ajută România
În seara zilei de marți, 9 ianuarie 1990, a aterizat pe aeroportul Otopeni

un avion special care a adus ajutoare în medicamente și alimente, în valoare de
250.000 de dolari, din partea organizației de ajutorare a evreimii engleze Central
British Fund și din partea Organizației americane Joint.
La primirea avionului au fost de față reprezentanți ai Federației Comunităților
Evreiești din România, ai Ministerului Sănătății, Radioteleviziunii și presei.
A luat cuvântul, în fața televiziunii, dl ministru secretar de stat în Ministerul
Sănătății, dr. Teodor Ionescu, care a exprimat mulțumirea și recunoștința poporului
român pentru actele de solidaritate cu România ale comunităților evreilor din
întreaga lume.
Domnul șef-rabin dr. Moses Rosen a trimis iudaismului britanic și celui
american mulțumiri pentru că au răspuns la apelul Domniei Sale în mod prompt
și impresionant și a exprimat speranța că acțiuni similare vor continua și în
proximele zile și săptămâni, iar dl Zvi Feine, directorul Jointului pentru România,
a încredințat pe reprezentantul guvernului român că Jointul va continua să aducă
contribuția sa – prin dl șef-rabin dr. Moses Rosen și Federația Comunităților
Evreiești al cărei președinte este – la opera de ajutorare a poporului român162.
(RCM, 20 ianuarie 1990, p. 13.)
200
2006, București. Raport semnat de Zvi Feine, director al JDC pentru România,
privind activitatea organizației Joint în România, în perioada 1990-2006.
162. Conform relatării aceleiași publicații, un prim transport de cinci tone de lapte praf a sosit pe aeroportul
Otopeni la sfârșitul lui decembrie 1989. Transportul a fost adus de Zvi Feine, directorul JDC pentru România
(RCM, 1 ianuarie 1990).
471
Tranziția Programelor (1990-2006)
Programele de Asistență Socială și Medicală

Datorită îndrumării profesionale în domeniul asistenței sociale, asigurată
de consultanții JDC, precum Cecile Mizrahi, Mara Coen și Rosalba Galata,
programele de asistență ale DASM au evoluat treptat, din anul 1968, pentru a
servi cât mai bine clienților Departamentului. De la sfârșitul anilor 1990, aceste
programe au fost finanțate în proporție de 80% sau mai mult de către JDC, un
ajutor substanțial venind și din partea Conferinței pentru Revendicări Materiale
împotriva Germaniei (Claims Conference), în timp ce 20% au provenit de la
FCER (2006). Serviciile înființate de către FCER și JDC în 1968 au continuat
ca o „mașinărie bine unsă” pentru a satisface nevoile existențiale ale clienților și,
de la începutul anilor 1990, pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii vârstnicilor,
dincolo de aceste nevoi elementare. Programul a fost numit, pe bună dreptate,
„Programul Demnității”, toate serviciile fiind asigurate de o manieră care să nu
lezeze demnitatea clienților. Serviciile respective au apărut pe fondul unei lipse
a capacității de îngrijire medicală din partea guvernului, care nu era capabil să
asigure o minimă asistență medicală de calitate pentru persoanele în vârstă.
De asemenea, nu exista posibilitatea de îngrijire instituțională a persoanelor
în vârstă, iar pensia medie era prea mică pentru a asigura un nivel minim de
subzistență. Partenerii cei mai importanți ai JDC, în această perioadă, au fost
domnul David Bănescu și ing. Nilu Aronovici, acesta din urmă fiind ajutat de
asistentul social superior Franca Oprescu. De-a lungul anilor, a fost pus la punct
un sistem de stabilire a eligibilității, bazat pe apartenența la comunitatea evreiască
și pe nevoile financiare ale petenților. Asistenții sociali au cercetat fiecare cerere de
ajutor cu multă atenție, pentru a se asigura că nu au beneficiat de niciun alt sprijin
financiar, astfel încât „Programul Demnității” era accesat doar în „ultimă instanță”.
Faptul că numărul clienților a scăzut cu doar un procent anual, în acei ani, în ciuda
mortalității de 3% a eșantionului de populație – ilustrează realitățile economice
grave cărora trebuiau să le facă față vârstnicii din România (evrei și neevrei), în
momentul respectiv. Mulți dintre oameni au solicitat asistență deoarece pensia
medie de 80-100 de dolari era insuficientă, în acele vremuri, pentru a supraviețui
într-o economie în care venitul mediu era de 300 de dolari pe lună.
Cele mai importante programe ale DASM, înființate de JDC și FCER
începând din 1968, erau:
1) Îngrijire medicală pentru evrei vârstnici în toată România, asigurată în
26 de clinici de mică dimensiune, cu medici și asistente medicale angajate cu
jumătate de normă, care au suplimentat asistența medicală limitată, garantată
de guvernul român vârstnicilor. Medicație limitată (în natură sau în numerar),
472
DOCUMENTE
provizii și dispozitive medicale – furnizate gratuit. La București, centrul medical

evreiesc asigura un număr de 12 servicii medicale de specialitate, precum și analize
de laborator.
2) Coșul de servicii în natură deservea aproape 1.800 de clienți în 75 de
localități din România, incluzând pachete cu alimente, mese pe roți, îmbrăcăminte,
îngrijire la domiciliu, reparații acasă și multe altele. Clienții având un venit aflat
sub pragul sărăciei, au beneficiat de ajutor financiar lunar, recalculat și actualizat
periodic, din partea FCER și JDC.
3) Ajutorul de iarnă a fost acordat în numerar pentru achiziționarea de lemne,
gaz sau alte materiale pentru încălzire, acoperind 60% din costul mediu.
4) Principalul lăcaș instituțional pentru evreii în vârstă este Căminul Rosen
din București, alături de căminul regional din Arad, în vestul Transilvaniei. În
ultima parte a acestei perioade, personalul și consultanții de la Căminul Rosen
s-au axat pe îmbunătățirea calității asistentei medicale, asigurând formarea
personalului – un program pentru ameliorarea incontinenței, pentru o mai bună
nutriție și multe altele.
În ultimii 15 ani163, fiind o perioadă a deschiderii comunității evreiești
către noi inițiative și fără restricții guvernamentale, s-au dezvoltat mai multe
programe noi, cu scopul de a îmbunătăți calitatea îngrijirii vârstnicilor, dincolo
de programele destinate satisfacerii nevoilor elementare, menționate mai sus.
Printre acestea se numără:
1) Case calde. Un program eficient, importat din Israel și din fosta Uniune
Sovietică, prin care se asigură activități sociale și alimente persoanelor singure și
în vârstă. Acest program este găzduit de voluntari în opt case particulare de pe
întreg teritoriul României.
2) Institutul Braille Evreiesc din America pentru nevăzători și persoane în vârstă cu
deficiențe de vedere. Acest program asigură ajutor de natură vizuală și activități sociale.
3) Centre de zi pentru socializare. Aceste centre se află în trei comunități,
deservind persoane în vârstă singure și cu handicap.
4) Programele de voluntariat cu tineri, dedicate vârstnicilor – inclusiv „Adoptă
un bunic”, menit să alunge singurătatea vârstnicilor din București și în alte cinci
comunități din țară.
5) Tratarea vederii. În sutele de vizite la domiciliu pe care le-am efectuat la
sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990, am găsit un număr foarte mare de
evrei în vârstă cu deficiențe de vedere și care, dată fiind situația din România, nu
puteau ieși din casă. Cele mai multe dintre aceste persoane sufereau de cataractă
și alte boli care afectează vârstnicii – majoritatea acestora erau tratate cu succes în
țările occidentale, dar nu și în România. În anul 1994, am inițiat un parteneriat
163. Programele descrise au existat în acești 15 ani. Unele dintre ele nu mai există.
473
prin care FCER, JDC și Project Vision, Inc. – organizație non-profit cu sediul
în Atlanta, afiliată Federației evreiești locale –, împreună cu Fundația Harry &
Jeanette Weinberg și Claims Conference, s-au angajat să ajute evreii din Israel
și din alte țări pentru rezolvarea problemelor de vedere de care sufereau. Acest
parteneriat a permis realizarea unuia dintre programele de intervenție cele mai
de succes inițiate vreodată de JDC și FCER în România. Peste treizeci de
medici voluntari din SUA și Israel au vizitat România pentru a oferi diagnostic
și tratament. Datorită unei relații inovatoare cu o clinică privată din București,
precum și a ajutorului Directorului Medical al Proiectului Vision, dr. Steve
Kutner, a personalului JDC și FCER, s-a dat ajutor în materie de diagnosticare,
echipamente oftalmologice și lentile oculare interne. Astfel, au fost operați cu
succes peste 1.000 de vârstnici români (70% dintre ei fiind evrei), care sufereau
de cataractă. Această activitate nu numai că a dus la revenirea sau îmbunătățirea
vederii persoanelor respective, ci a reprezentat și un ajutor semnificativ acordat
celor 250 de vârstnici care sufereau de alte probleme oftalmologice. Succesul
programului a fost atât de mare, încât clubul săptămânal din București, susținut de
Institutul Braille Evreiesc din America, Inc. și care deservea clienți cu deficiențe
de vedere, a fost mai apoi cunoscut sub numele de „Clubul Foștilor Deficienți de
Vedere” în loc de „Clubul Deficienților de Vedere”.
6) Ameliorarea incontinenței. Una dintre cele mai serioase probleme cu
care se confruntă vârstnicii cu o stare de sănătate precară și persoanele care
necesită îngrijire medicală este incontinența urinară. ESHEL – Asociația pentru
planificarea și dezvoltarea serviciilor dedicate vârstnicilor din Israel (rezultat
al unui parteneriat dintre JDC și Guvernul Statului Israel) –, în colaborare cu
Centrul Medical Rambam și Centrul pentru Ameliorarea Incontinenței din
Haifa, a dezvoltat un program de succes, în Israel, pentru pregătirea medicilor
și asistentelor medicale. Programul din Israel a contribuit la ameliorarea
incontinenței urinare a până la 70% dintre persoanele în vârstă deservite, prin
tratamente și diagnostice personalizate, selectarea celei mai bune soluții pentru
persoanele în vârstă și prin formarea și dotarea personalului medical ce îi ajuta.
Programul și personalul centrului Rambam s-au dezvoltat în România (și în
alte țări din Europa de Est) și, din anul 2005, au avut rezultate importante, cum
ar fi reducerea cu 50% a numărului de vârstnici evrei deserviți de FCER, care
necesitau scutece pentru adulți. Pe baza pregătirii asigurate de centrul Rambam,
personalul medical FCER a implementat un program de formare și consultanță
pentru ameliorarea incontinenței, în toate regiunile. Acest program de pregătire a
fost implementat de către echipe medicale de la centrul Rambam și de la Centrul
de Geriatrie Chaim Shoham din orașul Pardes Hanna, Israel.
7) Programul Copii în nevoie. Din 1968, programul de asistență și programul
474
DOCUMENTE
medical dezvoltate de JDC și FCER s-au concentrat pe satisfacerea nevoilor

persoanelor în vârstă. Această direcție este datorată angajamentului JDC de a
ajuta supraviețuitorii Holocaustului, persoane în vârstă. S-a plecat de la ipoteza că
familiile cu copii nevoiași aveau posibilitatea de a emigra în Israel, în orice moment,
și de a-și îmbunătăți situația economică acolo. Cu toate acestea, la sfârșitul anilor
1990, personalul JDC din fosta Uniune Sovietică a ajuns la concluzia că zeci
de mii de copii/nepoți evrei ale asistaților în vârstă sufereau, la rândul lor, de
carențe alimentare. Ca urmare, au fost inițiate acolo diverse programe de nutriție,
medicale etc. Astfel, a apărut posibilitatea planificării unui program care să ia în
considerare nevoile de asistență ale copiilor evrei din România.
La inițiativa doamnei Ami Bergman, JDC a înființat Centrul European
pentru Copii din Budapesta, în anul 2003. Centrul are scopul de a ghida, pregăti
și susține dezvoltarea unor programe de asistență a copiilor evrei în toată Europa
pentru a rezolva aceste probleme. În România, nevoile de asistență ale copiilor
erau abordate la un nivel superficial de către guvernul român. Compartimentul de
Tineret al FCER, împreună cu Departamentul de Asistență Socială și Medicală,
beneficiind de consultarea profesională a Centrului European pentru Copii și
de experiența consultantului JDC în materie de asistență, Rosalba Galata, au
realizat studii cu privire la nevoile copiilor, prin distribuirea de chestionare către
conducerea comunităților din întreaga țară, precum și prin vizite ale personalului
din București în aceste comunități. S-au stabilit criterii de eligibilitate și a fost
inițiat un program bazat pe programul FCER pentru persoanele în vârstă, care
însă deservea 125 de copii nevoiași cu vârsta de până la 19 ani. Cei mai nevoiași
dintre aceștia primeau pachete cu alimente, subvenții pentru îmbrăcăminte,
rechizite școlare și ajutor în numerar, în fiecare lună.
Începând cu anul 2005, un număr de 30 de copii au beneficiat de asistență
medicală din partea unui grup de medici pediatri care au vizitat România
sub auspiciile Misiunii Medicale Tommy Hofheimer, Medici pentru Pace,
precum și ale Federației Evreiești din Tidewater. Medicii respectivi au ajutat la
diagnosticarea afecțiunilor medicale de care sufereau cei 30 de copii. De asemenea,
aceste eforturi au condus și la angajarea unui medic pediatru la Centrul Medical al
FCER din București, având drept rezultat un tratament medical adecvat și soluții
la problemele netratate ale acestor copii.
Începerea acestui program a presupus un proces mult mai lung decât era
de așteptat, deoarece liderii comunităților evreiești din România erau obișnuiți,
de zeci de ani, să deservească numai persoane în vârstă. Un bun exemplu în
acest sens este vizita pe care am efectuat-o într-o comunitate mică din sud-estul
României. Orașul respectiv a găzduit cândva 6.000 de evrei, dar mai erau sub 60
la acel moment. Anterior vizitei mele, președintele comunității evreiești a insistat
475
asupra faptului că nu era în oraș niciun copil, membru al comunității, care să

aibă nevoie de ajutor. După ce am stabilit o relație caldă, de prietenie, cu domnia
sa, și l-am întrebat insistent, a menționat că era, într-adevăr, o familie în care
mama era evreică și căsătorită cu un rom: aceștia aveau patru copii sub 18 ani și
trăiau într-o sărăcie lucie. Aveau doar venituri ocazionale, trăiau în condiții foarte
dificile și trebuiau să se ocupe de un copil HIV pozitiv. Am făcut demersurile
necesare pentru a fi admiși în cadrul programului cât mai repede cu putință, astfel
încât situația lor s-a îmbunătățit simțitor. Multe astfel de „descoperiri” au dus la
schimbări ale programului.
S-a considerat că acest program de intervenție a fost un mare succes și a făcut
mult pentru a îmbunătăți situația de zi cu zi a acestor copii. Cu toate acestea,
mulți dintre ei aveau foarte puțin sau nu aveau nimic de-a face cu comunitățile
evreiești din care făceau parte părinții lor, adesea pentru că se jenau de situația lor
economică. Prin urmare, în anul 2005, JDC a inițiat un program de sensibilizare,
astfel încât și aceștia să se implice în comunitatea evreiască, cu rezultate evidente:
copiii au simțit că sunt bine-veniți și s-au integrat în programele comunității.
Desigur, abordarea cea mai eficientă a fost aceea care se orienta asupra întregii
familii, recunoscută ca familie săracă, în loc de a se face referire la copiii săraci.
A fost nevoie ca părinții să primească ajutor personalizat, pentru a le permite
acestora să își îmbunătățească situația economică, activitatea de creștere a copiilor,
precum și alte aspecte ale vieții de familie.
8) Evaluarea asistenței. În anul 1992, am fost rugat să conduc o echipă de
profesioniști ai JDC pentru a „revalida” nivelul asistenței sociale asigurată de JDC
în diversele comunități din Europa Centrală și de Est. Recunoscând diferențele
economice și culturale uriașe între aceste comunități evreiești, precum și dificila
provocare presupusă de evaluarea nevoilor de asistență dincolo de frontiere și
culturi, am condus o echipă a JDC, care a creat un sistem de evaluare a nivelului
de trai și de asistență în cazul evreilor în vârstă, în țările din Europa de Est
(Comitetul de Revalidare). Studiul a introdus concepte, cum ar fi „venitul total”
(inclusiv pensii, numerar, ajutor în natură, precum și alte venituri) pentru cei vizați
a fi ajutați, precum și un „nivel minim modest de venit” pe care am depune eforturi
ca să-l asigurăm tuturor persoanelor în vârstă eligibile pentru a fi deservite în
regiune. Acești indici reflectă atât date obiective, cât și subiective, strânse de către
personalul nostru din fiecare țară. Stabilirea acestor norme de măsurare a permis
realizarea unor comparații între țări și a scos la iveală anumite inechități. De
exemplu, studiul a indicat faptul că asistența oferită de JDC evreilor nevoiași și
vârstnici din Bulgaria asigura un nivel de trai mult mai scăzut, în comparație cu
situația din alte țări. Ca urmare a studiului, JDC a corectat această stare de fapt
și a corelat programul de țară pentru Bulgaria cu programele altor țări din zonă.
476
DOCUMENTE
Datele din România au fost deosebit de interesante, deoarece un număr relativ

mare de bunuri și servicii (pachete alimentare, mese la cantină, îmbrăcăminte,
medicamente, ajutorul la domiciliu etc.) a fost cuantificat și inclus în măsurile cu
privire la „venitul total” și la „venitul minim modest”. S-a ajuns la concluzia că
programul medical și de asistență pentru România s-a dovedit a fi justificat, pe
baza acestor concepte și măsuri. Ulterior, atât conducerea formată din experți, cât
și liderii informali ai JDC au aprobat toate aceste propuneri și le-au folosit ca linii
directoare pentru stabilirea unor programe de asistență socială în toate țările din
Europa de Est și Centrală, inclusiv în România.
Educație evreiască informală

În timpul regimului comunist, dezvoltarea educației evreiești formale și
informale, precum și a unor programe de dezvoltare a comunității erau imposibile.
Chiar și la mijlocul anilor ’90, viața și sistemul de educație a comunității evreiești
încă se limitau la serviciul religios, la evenimente culturale săptămânale, la coruri
și la cursuri de Talmud-Tora. Era evident că aceste vechi programe, așa cum erau
planificate, nu puteau ține pasul cu oportunitățile de natură democratică, culturală
și educațională moderne, apărute recent în societatea românească. De asemenea,
acestea nu implicau în mod adecvat generațiile de vârstă medie și tânără în viața
comunitară evreiască. Programele informale de educație evreiască aveau profesori
în vârstă de 80 de ani, iar manualele pe care le foloseau datau din anii ’40. FCER
nu avea programe informale de educație sau culturale evreiești care să fie de interes
pentru tineret sau pentru vârsta mijlocie.
Prin urmare, JDC și FCER au realizat mai multe programe pentru
dezvoltarea leadershipului, materialelor și programelor educaționale. JDC a adus
consultanți în pedagogie și experți în dezvoltarea programelor, din Israel și SUA.
Rolul acestora a fost de a realiza o mai bună îndrumare cu privire la programele
realizate de personalul local și de a ajuta comunitatea să devină autosustenabilă
din punctul de vedere al personalului și al capacității de conducere. Partenerul
capabil al JDC, din partea FCER, în toate aceste activități, a fost, la acea vreme,
doamna inginer Sandra Segal. Începând cu anul 1996, absolvenți de colegiu din
SUA și Israel au servit ca voluntari în cadrul Corpului pentru Servicii Evreiești
( Jewish Service Corps) din organizația JDC, timp de un an, locuind în România.
Aceștia au reprezentat adevărate modele și au contribuit la începerea a diverse
programe și inițiative noi, orientate în primul rând către educația informală
evreiască. Printre acestea se numără: „Educație Evreiască prin Poștă” ( JEM) – cu
lecții de iudaism pentru 400 de abonați; „Rețeaua de Educație Evreiască” ( JEN);
programe informale de educație evreiască în limba română bazate pe internet,
precum și seminarii naționale anuale de iudaism, seminarii evreiești regionale și
477
adunări în scop de socializare. Alte programe noi, la acea vreme, includeau:

1) Revigorarea cursurilor de Talmud-Tora. Personalul pedagogic a început
să recruteze și să formeze noi profesori de Talmud-Tora, dezvoltând programe
modernizate și de îndrumare. Cadrele didactice au fost instruite de către pedagogi
din cadrul JDC Israel – Ilan Ben-Ari și Bianca Știubea. Astfel, alături de corurile de
succes și cluburile de tineret, aceste soluții au reprezentat cheia pentru transmiterea
cunoștințelor evreiești, asigurând unul dintre cele mai înalte standarde de educație
evreiască, și ale cunoștințelor informale din oricare comunitate est-europeană.
2) Centrul Pedagogic Yosef Hirsh. Această resursă esențială a fost înființată
de către FCER și JDC în București, sub conducerea lui Yosef Hirsh, un talentat
voluntar JSC în perioada 1998/9, și a reprezentat vârful de lance în dezvoltarea de
materiale pedagogice iudaice de calitate pentru toate instituțiile educaționale ale
comunității evreiești din România. De asemenea, centrul a facilitat îndrumarea
și angajarea de personal pentru dezvoltarea activității educaționale evreiești
informale, la nivel regional și național. Un exemplu, în acest sens, a fost publicarea
unei cărți de rugăciuni (Siddur) pentru serviciul religios de vineri seara, în limba
ebraică, dar și cu traducere în limba română și transliterare. În acest fel, toți tinerii
(și alții care nu au avut acces la educație informală evreiască în timpul regimului
comunist) au putut participa efectiv la serviciul religios și au fost atrași către
sinagogă. Datorită resurselor puse la dispoziție de Centru, s-au putut realiza multe
alte programe de implicare a evreilor, întâlniri regionale, programe de formare a
tinerilor lideri și altele.
3) Tabăra evreiască de la Cristian. Vila unde se desfășurau taberele de vară din
satul Cristian, în Munții Carpați, a fost transformată într-un centru de educație
evreiască informală. Mai mult, o nouă clădire a fost ridicată de către FCER și JDC,
cu sprijinul familiei Sandler din Virginia Beach, Virginia. Astfel, se pot implica
tineri și familii evreiești, în special din micile comunități evreiești sau din sate
izolate de pe întreg teritoriul României. Tabăra, finalizată la sfârșitul anului 2006,
funcționează pe tot parcursul anului și servește drept centru principal, în afara
Bucureștiului, pentru formare, dezvoltare de leadership și programe educaționale
evreiești informale la nivel național.
Dezvoltarea comunității și a capacității de leadership

În timpul regimului comunist, nu se puteau desfășura activități menite să
dezvolte leadershipul comunitar evreiesc în România și nici nu se putea susține
educația informală în materie de iudaism. De asemenea, până la dispariția rabinului
Rosen, în mai 1994, orice investiție în dezvoltarea formală sau informală a unei
noi generații de lideri s-a dovedit imposibilă, din cauza opoziției sale și a mâinii
de fier cu care îi controla pe toți liderii formali sau informali. Nu a avut loc niciun
478
DOCUMENTE
proces de dezvoltare a leadershipului, iar conducerea în comunitățile evreiești era

în mare măsură „interzisă” generațiilor de mijloc și mai tinere.
Pentru a remedia această situație, JDC și FCER au început o serie de programe
pentru a pregăti lideri și a-i ajuta să joace un rol mai mare în comunitățile lor, ținând
cont de serviciile pe care le ofereau. La început, aproape toate propunerile de program
au venit din partea JDC (prin eforturile mele personale), dar, pe măsură ce timpul
trecea și noi lideri au preluat locurile care li se cuveneau în noua structură comunitară,
mulți dintre aceștia au venit cu propriile lor inițiative. Printre acestea se numără:
1) Organizația Tinerilor Evrei din România (OTER). O rețea de 12 cluburi
evreiești de tineret, care ofereau cursuri de folosire a calculatoarelor și multe altele.
S-a pus accent pe abilitarea tinerilor evrei, fiind înființate în toată România, la
inițiativa lui Yosef Hirsh și cu sprijinul FCER și JDC.
2) Programul Buncher de Leadership Comunitar. Pe lângă numeroasele
programe de formare, din România și din străinătate, pentru lideri de tineret,
educatori, asistenți sociali și medici, pot spune cu siguranță că proiectul cel mai
de succes a fost reprezentat de Programul Buncher de Leadership Comunitar,
înființat de JDC în parteneriat cu Fundația Familiei Buncher și cu Federația
Unită a Evreilor din Pittsburgh. Prin acest program, începând din 1998, trei
serii a câte 15 lideri formali și informali din întreaga Românie au primit lecții
cu privire la diverse tipuri de management modern. Este vorba de îndrumarea
continuă, dezvoltarea și punerea în aplicare a proiectelor etc. Profesorii au predat
la un nivel foarte înalt, iar cursurile au avut loc atât în România, cât și în Israel.
Drept urmare, aproape toți acești lideri tineri și de vârstă mijlocie au ocupat mai
apoi funcții ce presupuneau o responsabilitate mai mare în cadrul comunităților
din care proveneau, precum și funcții de conducere în cadrul FCER. Mai mult
decât atât, ei au revoluționat o mare parte dintre programele FCER și reprezintă
grupul principal de lideri instruiți în România de azi.
3) Generația de Mijloc. În anul 2001, Jodi Guralnick, bursier al JDC Ralph
Goldman, a efectuat un studiu privind nevoile și aspirațiile generației de mijloc
a evreilor din România. Se considera că acest grup de oameni cu vârste cuprinse
între 35 și 65 de ani ar fi fost „generația pierdută” – care a suferit din cauza
lipsei educației evreiești și a programelor de identitate evreiască, în timpul
comunismului. Potrivit studiului, aceștia erau extrem de interesați de programe
care să le satisfacă nevoia de cunoaștere și doreau să contribuie la bunul mers
al comunității. Astfel, s-au înființat 30 de cluburi dedicate generației de mijloc
în toată România, cu peste 1.200 de membri activi, la momentul respectiv, sub
conducerea inginerului Paul Schwartz. De asemenea, aceștia reprezentau grupul
principal de oameni atrași către programul Buncher de dezvoltare a leadershipului,
menționat mai sus, devenind ulterior lideri ai mai multor comunități.
479
4) Centre Comunitare Evreiești (JCC). În ultima parte a acestei perioade, JDC

și FCER au inițiat un proiect de evaluare a nevoilor și de planificare comunitară,
ca prim pas pentru înființarea unui Centru Comunitar Evreiesc în București,
menit să atragă atât evreii afiliați, cât și neafiliați, ajutând astfel la satisfacerea
nevoilor acestora de a primi mai eficient o educație evreiască informală, precum
și de a găzdui programe de recreere. Acest nou program – inițial sub forma unui
Centru Comunitar Evreiesc (JCC) fără sediu, dar, la scurt timp după aceea, cu
propria sa clădire numită după familia Spitzer (în cele din urmă, clădirea din
strada Popa Soare nr. 18) – avea să contribuie la schimbarea imaginii comunității
evreiești și a conducerii acesteia, astfel încât a început să fie văzută atât ca fiind
modernă, cât și atrăgătoare.
Un bun exemplu de comunitate evreiască revitalizată este cea din Oradea, în
vestul României, sub conducerea președintelui ing. Theodor Felix Koppelmann.
Clubul „Arnall Family” pentru Tineri și Generația de Mijloc din Oradea (cu
700 de membri) a fost aproape gata la sfârșitul anului 2005 și a devenit JCC-
ul „Arnall Family”. Acest JCC a contribuit la reînnoirea dinamicei comunități
evreiești din vestul României, aflată în continuă creștere. Într-adevăr, probabil
cea mai activă și interesantă comunitate evreiască relativ mare din România de
azi este Oradea. Conducerea și programele acestei comunități au fost atât de
atractive, încât recensământul comunității evreiești a arătat o creștere de la 525 de
persoane în 2002, la 700 în 2006. Clubul OTER avea 55 de membri, iar clubul
generației de mijloc avea 150 de membri. Aceștia se puteau lăuda cu un grup de
dansuri israeliene care a primit mai multe premii (printre care primul loc în cadrul
Concursului Național de Dansuri Populare ale Minorităților Etnice din România
în anul 2006). De asemenea, de fiecare sărbătoare de Purim și nu numai, se țineau
spectacole tradiționale la Teatrul din Oradea. Ei au fost beneficiarii întregii serii
de programe deja menționate. În plus, Comunitatea Evreilor din Oradea a găzduit
numeroase seminarii regionale pentru alte comunități evreiești din zonă. Resursele
financiare provenite de la diverși donatori le-au permis să transmită acea energie
specială în cadrul unor programe evreiești de succes pentru toate vârstele. Programul
dedicat generației de mijloc este foarte activ și în România de astăzi. Mai mult, un
mic centru de zi pentru persoane în vârstă a fost deschis la jumătatea anului 2006, cu
scopul de a deservi supraviețuitori ai Holocaustului în vârstă și cu handicap.
5) Strângeri de fonduri. Pentru o tranziție mai ușoară către o comunitate
autonomă, un voluntar JSC s-a alăturat FCER, în perioada 2006-2007, în calitate
de consultant pentru strângeri de fonduri (cu sprijinul Fundației Meyerhoff
Family). Împreună cu alți doi membri ai comunității evreiești din România,
a înființat Departamentul pentru Strângeri de Fonduri. Resursele financiare
puteau proveni de la israelieni și alți evrei, cetățeni străini, care făceau afaceri
480
DOCUMENTE
în România, precum și de la cei câțiva membri nou-îmbogățiți ai comunității

evreiești din România. Trebuia dezvoltată o infrastructură de strângere de
fonduri și un plan în acest sens – la 60 de ani după ce Holocaustul a decimat
o comunitate care obișnuia să susțină, în mare măsură, propriile instituții și
programe comunitare. În 2005, JDC a inițiat și două seminarii de strângere de
fonduri, la care au ținut cursuri Michael Novick și Jane Stein, pentru 15 lideri și
profesioniști din cadrul comunității evreiești din România.
6) Planificare strategică. La sfârșitul anilor ’90, JDC a observat că FCER nu
avea planuri strategice de identificare și rezolvare a problemelor majore cu care
se confrunta. Aceste probleme se refereau la o mai bună îngrijire a persoanelor în
vârstă (și nu doar la bunurile materiale care li se acordau); la satisfacerea nevoilor
de dezvoltare comunitară și de leadership; la creșterea veniturilor provenite
din folosirea proprietăților și a altor resurse etc. În 1995, JDC a inițiat o așa-
numită „retragere” anuală de planificare strategică, alături de conducerea FCER.
Această adunare a însemnat trei zile de dezbateri, precum și sintetizarea în scris
a discuțiilor și a concluziilor la care s-a ajuns – asigurarea unei baze pentru o
planificare strategică, dar și o bază pentru formarea de programe noi și inovatoare.
Aproape toate noile inițiative ale comunității evreiești au fost discutate și hotărâte
în cadrul acestor „retrageri”.
Concluzii
Comunitatea evreiască din România a trecut cu bine peste perioada de
tranziție, de la o comunitate controlată de guvernul comunist, către o comunitate
evreiască funcțională, în contextul unui stat democratic și modern din Europa
de Est. Diversele servicii de asistență socială și medicală din perioada comunistă
au rămas intacte, fiind chiar extinse pentru a servi nevoilor rămase. Datorită
ajutorului acordat de JDC, comunitatea evreiască a dezvoltat o gamă largă de
programe evreiești informale de educație, comunitare și inovatoare în materie
de sănătate, de asistență, precum și alte programe care poziționează bine
comunitatea în cadrul unei societăți moderne, adaptată la realitățile în schimbare
ale României democratice.
Zvi Feine,
(RIER, nr. 1, 2016, pp. 395-413.)
481
201
2010, iulie 14-15, București. Capitolul al XI-lea al raportului conducerii

FCER, prezentat la Congresul al II-lea, pe perioada 2005-2009. Capitolul se
referă la colaborarea FCER – Joint.
XI. Parteneriatul FCER – JOINT (2005-2009)164
După interdicția din anul 1949, JOINT și-a reluat activitățile în România
în 1967, realizând în această întreagă perioadă o prezență activă, deosebit de
benefică pentru viața comunitară evreiască, concretizată în:
– activități de binefacere, de susținere și de protecție a membrilor comunităților
evreiești, mai cu seamă a celor în nevoie;
– cultivarea obiceiurilor și tradiției iudaice;
– construirea unui viitor pentru generațiile implicate în activitatea de Cult
Mozaic în România.
Toate aceste direcții de acțiune ale JOINT au fost însoțite de un important
suport financiar, primit de evreii din România de la frații lor evrei din SUA, prin
intermediul AJDC.
În timp, colaborarea FCER – JOINT a cunoscut transformări semnificative,
realizându-se o trecere treptată către un parteneriat benefic reciproc. Printre altele,
aceasta a însemnat și o modificare a suportului financiar al JOINT către activitățile
FCER, cu implicații directe asupra cerinței pentru FCER de a identifica alte
resurse financiare, de a învăța să colaboreze cu JOINT prin preluarea de cunoștințe
și experiențe în managementul vieții comunitare evreiești. Dacă în anul 2005,
resursele financiare primite de la JOINT reprezentau 40,6% din bugetul total al
FCER, în anul 2009 acest raport s-a redus la 18,8%. Concludent în acest sens este
faptul că, în Bugetul Activității de Asistență Socială și Medicală, care la nivelul
anului 2009 a fost de 10,8 milioane de lei, fondurile primite prin JOINT (de la
Claims Conference și din resurse proprii) au totalizat 4,6 milioane lei (42% din
total), diferența fiind acoperită din resurse FCER.
Obiective comune în perioada 2005-2009:

În perioada analizată (2005-2009), colaborarea FCER – JOINT s-a axat tot
mai mult pe stabilirea unor obiective comune, vizând diversificarea activităților
vieții comunitare evreiești prin:
• Promovarea și introducerea în practică a conceptului nou de Centru
Comunitar Evreiesc ( JCC), care a început cu Centrul de la Oradea, a
164. Pentru perioada 2007-2010, vezi raportul semnat de Israel Sharli Sabag (documentul nr. 201).
482
DOCUMENTE
continuat cu cel din București, urmat de cel de la Iași. În prezent se lucrează

la amenajarea Centrului Comunitar de la Timișoara. În cadrul centrelor
se realizează o gamă largă de activități – nu puține cu caracter inovativ –
care asigură formarea unei spiritualități iudaice a membrilor comunităților
evreiești din toate sectoarele de vârstă. Centrul Comunitar Evreiesc reușește
să reunească sub un singur acoperiș membrii comunității de toate vârstele și
prieteni ai acestora, la multiple activități de educație iudaică și de petrecere a
timpului liber, specifice diferitelor segmente.
• Reconstrucția și amenajarea centrelor comunitare evreiești (Oradea,
București, Iași și Timișoara).
• Amenajările complexe de la centrele de instruire și recreere de la Cristian,
Eforie Nord și Borsec.
• Lucrările de reamenajare de la căminul pentru persoanele vârstnice.
• Relocarea centrului de ajutor medical din București la sediul DASM.
• Punerea la dispoziție a programului SELF pentru creșterea gradului de
confort și civilizație a unor apartamente închiriate de FCER, precum și de
transformare a cantinei rituale din Brașov în restaurant kasher.
• Acordarea unui împrumut financiar pentru continuarea lucrărilor de
reabilitare a Templului Coral.
• Inițierea și realizarea în comun a unor proiecte de investiții cu efecte
benefice asupra vieții comunitare evreiești, dintre care:
eficientizarea activităților realizate în comun;

promovarea de noi proiecte și programe care asigură mai bine viața

comunitară a evreilor din România de astăzi și de mâine. În această perioadă
s-au conceput și realizat, în comun, mai multe proiecte de îmbunătățire și
eficientizare, de modernizare a activităților de asistență socială și medicală,
precum și la căminele pentru persoane vârstnice de la București și Arad;
ridicarea calității serviciilor asigurate prin unitățile specializate ale FCER

pentru populația evreiască;
de o largă și bună apreciere s-au bucurat programele Limmud de la

București, Timișoara și Iași, precum și programul Bereshit privind educația
religioasă iudaică pentru persoanele din următoarele categorii de vârstă:
tineret, generația de mijloc și de aur.
tot astfel a avut loc reorganizarea și sub aspect conceptual a centrelor de

zi care au fost completate cu proiectul Bait Ham destinat generației de aur;
de mare succes s-au bucurat manifestările dedicate aniversării a 60 de

ani de existență a Statului Israel și de aniversarea Centrului Comunitar
Evreiesc din București, organizat în mod complex, la Teatrul Național din
București și la Ateneu, în săli de rezonanță din capitală. Începând cu anul
483
2008, la inițiativa JOINT s-a trecut la organizarea periodică a programului

Shabaton, realizat în prezent la Cluj, Timișoara, Oradea;
în acest sens, un proiect multidimensional l-a constituit transformarea

căminului-spital „Amalia și Șef Rabin Dr. Moses Rosen” în Cămin pentru
persoane vârstnice și renunțarea la serviciile medicale profilului de spital.
Pentru serviciile asigurate în continuare se realizează un grad ridicat de
performanță în beneficiul rezidenților. Măsuri importante s-au luat privind
diversificarea și calitatea alimentației, realizate mai cu seamă prin prepararea
într-un singur bloc alimentar a nevoilor de hrană pentru cămin, asistați la
domiciliu și a cantinei din București, mutată în noul sediu de la DASM;
lărgirea accesului membrilor comunităților evreiești din România, mai cu

seamă a tineretului la proiectele iudaice internaționale și la organizarea de
tabere în țară;
formarea și perfecționarea profesională a personalului din FCER și de la

comunități;
an de an, un număr tot mai mare de tineri din București și din țară au putut

participa la proiectele Gheser, Mahol,Tabăra de vară internațională de la Szarvas;
JOINT a inițiat și susținut financiar participarea unor lideri comunitari

la programele Buncher (România și Israel), Jeated (Veneția și Oxford),
Facultatea de educație iudaică de la Stockholm, Paideia, Seminarul din
Israel pentru tineri diplomați evrei (trei ediții anuale), în România fiind
organizate, împreună cu FCER, seminarul pentru Fundraising și seminarul
pentru valorificarea patrimoniului imobiliar. De asemenea, Joint a invitat
lideri ai FCER la adunările generale de la New York și de la Ierusalim, cu
implicarea la dezbaterile tematice privind viața comunitară evreiască;
realizarea în condiții diversificate și de calitate a unor proiecte privind

imaginea și relațiile publice ale FCER și ale comunităților;
JOINT a sprijinit editorial și financiar lucrări, precum 70 de ani de

existență a FCER, în limbile română și engleză, Luahul (calendar) FCER,
edițiile din 2009 și 2010, volumele Demnitate în vremuri de restriște și
Holocaust sub guvernul Antonescu. Întrebări și răspunsuri, Hanukiada 5769 și
5770, proiectul Euroiudaica de la Sibiu din 2007 ș.a.;
pentru buna desfășurare a parteneriatului FCER – JOINT, au avut loc

sistematic întâlniri de lucru între conducerea FCER și reprezentanții JOINT
la București, iar directorul JOINT pentru România a luat parte, în mod
frecvent, la lucrările organelor de conducere ale FCER, cu posibilități de
exprimare directă a opiniilor, punctelor de vedere, procedeelor și intențiilor
de colaborare. În acest sens, sunt relevante cele arătate de reprezentantul
JOINT, respectiv: „Timpurile s-au schimbat și odată cu ele și prioritățile
484
DOCUMENTE
comunității, astfel că noi ne-am străduit să ne punem de acord cu aceste

noi cerințe. A fost o perioadă grea și lungă, deseori încărcată de obstacole,
dezamăgiri și compromisuri, la finalul căreia nu a lipsit, totuși, recunoașterea.
Am găsit în FCER un partener de nădejde pe care sperăm să-l păstrăm
foarte mulți ani de acum înainte!”. În anexa nr. 6 sunt redate, în detaliu,
acțiunile de colaborare FCER – JOINT din perioada 2005-2009.
Anexa nr. 6
Parteneriat FCER – Joint, în perioada 2005-2009
Schimbările din cadrul Asistenței în 2007-2009

Implementate de către Joint împreună cu FCER și cu conducerea
Departamentului de Asistență Socială și Medicală, următoarele schimbări au avut
loc în perioada 2007-2009:
1) Pachetele cu alimente
Pachetele cu alimente au fost înlocuite cu tichete alimentare. Rezultatul:
– mai puțini angajați (12 persoane);
– nu mai este nevoie de transport;
– a fost eliberată o magazie.
2) Îmbrăcămintea
Au fost distribuite 250.000 de unități. Rezultatul:
– mai puțini angajați (6 persoane);
– a fost eliberată magazia, un întreg bloc din fostul cămin de bătrâni „Băluș”.
3) Carnea
A fost redus prețul cărnii cu 50%.
4) Medicamentele
A fost introdus sistemul de licitații.
Rezultatul: prețurile medicamentelor au fost reduse cu 30% până la 200%.
5) Căminul Rosen
Un etaj a fost eliberat prin mutarea oamenilor la parter și la etajul întâi, în
camere de câte maxim două persoane.
Laboratorul și radiologia au fost închise.
Rezultatul: a fost redus numărul angajaților de la 110 la 66; servicii mai
ieftine, diagnostice mai exacte prin externalizare.
485
De asemenea, Căminul Rosen are acum manageri profesioniști, s-au făcut

investiții în renovarea bucătăriei și a sălii de mese, precum și a părților comune
și a secției de psihiatrie165.
6) Bucătăria
Bucătăria din „Băluș” a fost închisă prin unirea ei cu cea din Căminul Rosen.
Rezultatul: în loc de 80 de angajați, doar 27; reducerea prețului unei mese
cu 40%.
7) Centrul de zi
Centrul de zi a fost mutat din locul izolat, care a fost căminul „Băluș”, într-un
loc plin de viață: JCC-ul din strada Popa Soare nr. 18.
Rezultatul: o clădire a fost eliberată spre a fi închiriată.
8) Cantina
Cantina a fost mutată din strada Popa Soare în clădirea Asistenței din strada
Maximilian Popper.
Rezultatul: a fost eliberat spațiul pentru JCC București.
De asemenea, cantina funcționează acum și ca restaurant ritual cu circuit
închis, cu meniu de mic-dejun și prânz.
9) Centrul de Ajutor Medical

Mutarea Centrului de Ajutor Medical în clădirea Asistenței.
Rezultatul: eliberarea unei clădiri. Unirea tuturor serviciilor de asistență în
cadrul unei singure clădiri, pentru a face aceste servicii mai ușor accesibile
asistaților. Centrul de Ajutor Medical își poate trata acum pacienții în
condiții mai bune.
În general, numărul angajaților din departamentul administrativ s-a redus,
păstrându-se angajații activi.
Toate aceste schimbări au ajutat la reducerea bugetului în 2007 cu 810.000
de dolari.
Totuși, una dintre cele mai mari schimbări în sistemul de asistență al
comunității evreiești a fost implementarea noului barem, începând cu
vara anului 2008, aplicându-se tuturor categoriilor de asistați, scopul fiind
ajutorarea celor mai nevoiași.
Joint, împreună cu FCER și Departamentul de Asistență Socială și Medicală
165. În 2012 au început renovările la etajul 2 și s-au finalizat în 2015. Clădirea a fost izolată termic și a fost
consolidată partea de birouri administrative care era deteriorată, iar camerele au fost recompartimentate (din module cu
baie au devenit camere de o persoană, de două persoane sau apartamente cu baie fiecare). De asemenea, a fost înlocuit
mobilierul și a fost modernizat sistemul de alarmare (soneriile de urgență).
486
DOCUMENTE
ajută peste 2.000 de evrei nevoiași din mai bine de 38 de comunități și obști.
Scopurile principale ale Asistenței sunt următoarele:
– ajutorarea evreilor cu venituri mici, vârstnici și bolnavi pentru menținerea
unui nivel decent de viață;
– susținerea tuturor categoriilor de asistați pentru menținerea identității
religioase;
– asigurarea materialelor didactice și susținerea de activități instructiv-
educative copiilor și tinerilor pentru transmiterea tradițiilor iudaice;
– sprijinirea materială și spirituală acordată familiilor de evrei cu copii, pentru
asigurarea dezvoltării acestora pentru a fi folositori societății;
– susținerea celor aflați în situații de nevoie, prin acordarea de ajutoare și
servicii care să vină în întâmpinarea necesităților acestora;
– asigurarea unei vieți sociale și spirituale active persoanelor vârstnice, care
trăiesc singure și care au nevoie de susținere colectivă;
– introducerea de programe noi și proiecte pentru necesități medicale și
pentru asigurarea posibilităților de recuperare după accidente.
„Programul Demnității” se adresează persoanelor vârstnice, pensionari,
supraviețuitori ai Holocaustului, care solicită un ajutor din partea comunităților
evreiești din România. Acest program este posibil datorită parteneriatului existent
între Federația Comunităților Evreiești din România și American Jewish Joint
Distribution Committee. Sprijin se mai primește și din partea organizației Claims
Conference, World Jewish Relief, a unor organisme naționale și internaționale
evreiești și neevreiești. Fiecare solicitare este analizată de către un colectiv
pluridisciplinar format din asistenți sociali, medici etc., care stabilesc pachetul de
ajutoare și servicii, care pot veni în întâmpinarea nevoilor solicitantului pentru ca
acesta să aibă un trai decent. Prin acest program, asistații pot beneficia de: tichete
alimentare, ajutor de Pesach, ajutor de iarnă, masă la domiciliu și la restaurantele
rituale, îmbrăcăminte, ajutor gospodăresc și la nevoie un ajutor financiar pentru
plata cheltuielilor curente.
O altă problemă principală a vârstei a treia se referă la singurătate, problemă
pe care încercăm să o diminuăm pe cât posibil, prin conlucrarea cu centrele de
zi din cadrul JCC-urilor, a cluburilor comunitare, a comunităților evreiești din
provincie și, nu în ultimul rând, cu programul Bait Ham.
Beneficiarii programelor sunt numai persoane ale căror venituri sunt situate
sub limita unui nivel lunar de cheltuieli stabilit de FCER împreună cu partenerul
principal JDC. Coșul lunar ține cont de evoluția prețurilor existente pe piața
bunurilor și serviciilor, fiind ajustat ori de câte ori este necesar.
Programul Braillle, început în anul 1993 ca parteneriat între FCER-DASM
și Jewish Braille Institute din New York, se adresează persoanelor nevăzătoare sau
487
cu vederea afectată de diferite maladii. Aceștia beneficiază de aparate ajutătoare,

cărți vorbite și activități de socializare. Se pot enumera întâlnirile la clubul
săptămânal, excursii, vizite la expoziții și muzee.
Programul Copii în nevoie a fost demarat la inițiativa Joint în anul 2003
și se adresează copiilor cu vârste până la 18 ani. Acest program urmărește trei
coordonate principale: ajutorul material, asistența medicală și educația iudaică
pentru segmentul 5-18 ani.
Educația iudaică se asigură copiilor în cluburile de tineret din țară, în centrele
comunitare ( JCC), dar și în tabere de vară cu specific. Centrele de instruire și
recreere de la Cristian, Eforie Nord și Borsec sunt locații în care se desfășoară
taberele copiilor, dar și sejururi pentru asistații cu venituri mici.
Project Vision este un program medical care se adresează atât evreilor cât și
neevreilor. Se asigură consultații oftalmologice și operații de cataractă primară
și secundară.
DASM oferă asistaților săi și un newsletter periodic, ce conține informații de
interes, date de contact și anunță sau povestește evenimente din comunitate.
Joint a ajutat, de asemenea, și la implementarea și dezvoltare, împreună cu
FCER și conducerea DASM, a unor programe și servicii, precum Programul de
voluntari Hotline.
Pe lângă angajamentul prioritar al Joint de a ajuta evreii nevoiași, vârstnici sau
tineri din România, în ultimii cinci ani, Joint și FCER au colaborat la crearea unor
instituții și implementarea unor programe de dezvoltare a comunității. Continuând
o tradiție de mai bine de 40 de ani, Joint a adus nu doar fonduri, ci și idei, care au
fost realizate în parteneriat cu FCER și comunitățile evreiești din România.
JCC – metode noi de educație iudaică

Centrele culturale evreiești oferă în cadrul programelor – împărțite pe grupe
de vârstă – o alternativă la programele organizate de către comunitate, venind
să le completeze pe acestea, în speranța de a atrage și a aduce mai aproape de
comunitate un număr cât mai mare de evrei neafiliați. Centrele Comunitare
Evreiești sunt susținute material de către Joint și FCER și se bucură de cooperarea
comunităților evreiești locale.
JCC București
Centrul Comunitar Evreiesc din București și-a deschis porțile în octombrie
2007166 și oferă programe variate, specifice grupelor de vârstă cu care lucrează,
166. Inaugurarea festivă a Centrului Comunitar Evreiesc din București (strada Popa Soare nr. 18) a avut loc în
septembrie 2007, în prezența unor oficialități: Jorge Diener, directorul JDC pentru Bulgaria, Ungaria și Romania,
Aurel Vainer, președintele FCER, Mihnea Constantinescu, consilierul prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu,
Patricia Uhlmann, membru în conducerea JDC etc. (Realitatea Evreiască, 13 septembrie – 10 octombrie 1997, p. 7).
488
DOCUMENTE
dar și evenimente mari, precum concerte, expoziții etc. Din programele JCC:
Kabbalat și Oneg Shabat, zile de naștere, hugim (cursuri) – limba engleză, limba
română pentru israelieni, teatru, film de animație, lucru manual, istoria artei,
rikudei am (dansuri israeliene), step, salsa, ritmuri, curs de calculatoare –, Centrul
de zi, Bait Ham (împreună cu DASM), Adoptă un Bunic (împreună cu FCER).
Toate aceste programe au avut un mare succes printre membrii comunității,
mai ales sala de fitness și cafeneaua cu circuit închis JCC Blue Lagoon Cafe,
două programe care se autosusțin. JCC București este implicat și în programe cu
participare internațională – Balkan Black Sea Gesher, Machol Ungaria, Schimb
între vecini cu Bulgaria, Tabăra Internațională de la Szarvas. De asemenea, JCC
București organizează programe speciale de sărbători, precum și evenimente mari
– Festivalul Interetnic etc.
Concerte
JCC București, în colaborare cu FCER a organizat o serie de concerte deschise
publicului larg, invitând artiști din România și Israel și atrăgând de fiecare dată
un public de cel puțin 1.200 de persoane, arătând astfel că suntem în continuare
o comunitate mare.
Sponsori
Activitățile și evenimentele mari organizate de către centrele comunitare
încearcă să implice cât mai mult sponsorii locali și israelieni. Drept exemplu,
cheltuielile celui mai recent concert, organizat cu ocazia deschiderii celui de-al
treilea an al JCC București, au fost în totalitate acoperite de sponsori.
Israelieni
În ultimii ani, numărul israelienilor veniți în România cu afaceri sau la studii a
crescut simțitor. Israelienii devin din ce în ce mai mult parte a comunităților locale,
iar noi ne străduim să îi integrăm și să îi implicăm cât de mult posibil în activități.
JCC Oradea
JCC Oradea și-a deschis porțile la 10 septembrie 2007. Programele JCC
Oradea sunt grupate tot pe grupe de vârstă. Câteva exemple: centru de studii
pentru copii, matematică amuzantă, lucru manual, dansuri israeliene, limbi
străine (ebraică, engleză, maghiară), fitness, petreceri tematice, zile de naștere, un
centru de zi pentru copii, petreceri karaoke, Iudaism la pachet, Seara civilizațiilor,
baschet, Adoptă un bunic etc. JCC Oradea se mândrește cu o participare lunară
de aproximativ 1.500 de persoane.
489
JCC Iași
JCC Iași s-a deschis la 26 aprilie 2009, într-un sediu renovat din cadrul
Comunității Evreilor din Iași. Programul JCC Iași include activități de sărbători,
zile de naștere, petreceri, lucru manual, seri de film, rikudei am, cursuri de ebraică,
cursuri de gătit, Centru de zi și altele.
JCC Cluj
Ideea de a deschide un Centru Comunitar Evreiesc la Cluj s-a născut în preajma
lunii iulie 2008, când a fost organizat la Cluj primul Shabaton din România, în
luna Tammuz. JCC Cluj oferă programe ca seri israeliene, seri de pizza, bowling,
încercând să întărească și să lărgească nucleul de membri ai Comunității din Cluj,
care participă la cursurile de Talmud-Tora și la repetițiile corului.
JCC Timișoara
JCC Timișoara este un Centru Comunitar regional „fără ziduri” pentru zona
Transilvaniei. Deschiderea sa oficială va urma imediat după încheierea renovării
clădirii în care se vor desfășura activitățile din Timișoara al Centrului Comunitar
Evreiesc167. În prezent, Comunitatea Evreilor din Timișoara organizează activități
regulate cum ar fi Oneg Shabat, seri de film, seri de jocuri și muzică israeliană, iar
de sărbători, se alătură adesea Comunității din Arad.
Limmud – concept, voluntari, împreună

Limmud este unul dintre cele mai importante programe educaționale ale
comunităților evreiești, menit să ajute fiecare participant să facă un pas înainte
spre iudaism. Limmud este un program care se bazează pe voluntariat, în care
profesori, lectori, membri ai comunității vin să prezinte subiectul cel mai apropiat
lor, iar participanții pot alege din trei sau mai multe prelegeri ce se desfășoară în
paralel, pe teme variate. În România a fost aplicat programul-eveniment mini-
Limmud de o zi – și nu de o întreagă săptămână, cum se organizează în Anglia
sau în alte țări. În România, Limmud este organizat de Joint în colaborare cu
FCER și cu ajutorul comunităților locale în care se desfășoară seminarele.
Limmud Timișoara
Primul mini-Limmud din România a fost organizat pe 24 aprilie 2008, cu
participarea a 120 de persoane.
Limmud Iași
A fost organizat la 31 august 2008, cu participarea a 180 de persoane din Iași
și regiunea Moldovei.
Limmud București
167. JCC Timișoara a fost inaugurat la 10 octombrie 2010.
490
DOCUMENTE
A fost organizat la 27 octombrie 2008, cu participarea a 250 de persoane.
Bereshit
Este prima Universitate Comunitară Evreiască din Europa, ce oferă
participanților cursuri despre sursele, personalitățile și valorile iudaismului,
predate de profesori renumiți din lume.
Cele șapte sesiuni – organizate din februarie 2008 și până acum – au atras un
public de mai bine de 500 de persoane.
Shabatonim
Shabatonim sunt programe pentru tineret ce țin un întreg sfârșit de săptămână,
organizate de Joint împreună cu FCER cu ajutorul diverselor comunități din
România, cu participarea tinerilor locali și din toată țara. Scopul acestor programe
este ca tinerii să ajungă să se cunoască mai bine, să se formeze legături concrete
între comunități, totul într-o atmosferă relaxată. Programul include sărbătorirea
Shabatului, participarea la diverse activități și discuții legate de iudaism. Sesiunile
de până acum sunt:
1) Shabaton Tammuz, pentru tinerii din Cluj și din regiune (18-20 iulie
2008), peste 60 de participanți;
2) Shabaton Elul, pentru tinerii din Oradea și din regiune (19-21 septembrie
2008), peste 55 de participanți;
3) Shabaton Tevet, Timișoara (23-25 ianuarie 2009), 70 de tineri;
4) Shabaton Sivan, Șimleul Silvaniei (22-24 mai 2009), 55 de participanți;
5) Shabaton Elul, Oradea (10-13 septembrie 2009), peste 50 de participanți168.
Taberele de la Cristian
În fiecare an, Joint și FCER organizează la Cristian tabere de vară cu
participare națională și internațională.
Anul acesta, taberele de vară de la Cristian organizate de JCC – Povești
evreiești – o tabără pentru Centrul de zi și una pentru Bait Ham, Negev (5-12
ani), Mishpahot (pentru familii), Galil (12-17 ani), Hermon (35-60 ani) și Jules
Verne (18-35 ani) – și taberele organizate de Rabinat au atras mai bine de 470 de
participanți din întreaga țară.
În 2007 a fost finalizată Vila Nouă de la Cristian, permițând organizatorilor
să primească un număr mai mare de participanți la tabere. În 2008, complexul
de la Cristian a fost renovat, incluzând acum și o scenă, un teren de sport și un
pavilion pentru activitățile în aer liber, o saună și un bar.
168. Tammuz, Elul, Tevet și Sivan sunt luni ale anului din calendarul evreiesc.
491
SELF
Pentru a îmbunătăți sursele de venit ale FCER și, deci, fondurile din care
se finanțează programele și activitatea Federației și a comunităților evreiești din
România, Joint a început să implementeze împreună cu FCER programul SELF,
care se referă la renovarea unor apartamente și clădiri din patrimoniul imobiliar
al Federației, selecționate după criterii acceptate de cele două organizații în
parteneriat, ceea ce duce la obținerea unei chirii mai mari în cazul închirierii
apartamentelor sau imobilelor în cauză.
Renovarea Templului Coral

În 2009, Joint a oferit FCER un împrumut pentru renovarea fundației
Templului Coral din București.
De asemenea, Joint oferă ajutor financiar parțial și pentru programele și
activitățile religioase și de sărbătoare ale Rabinatului și FCER.
Seminare internaționale
Seminar Buncher în Israel
În perioada 20-27 mai 2008 a avut loc în Israel un seminar Buncher
pentru lideri ai comunității evreilor din România. Participanții au avut ocazia
să viziteze orașe și regiuni ale Israelului și să cunoască o parte din serviciile și
programele oferite de Joint. Programele de tip Buncher sunt organizate de Joint
pentru a întări spiritul de echipă al persoanelor care lucrează împreună pentru
un scop comun și pentru a încuraja, prin spiritul exemplului, implementarea
unor programe comunitare testate și dovedite ca fiind eficiente.
Gesher
În fiecare an, sute de evrei din regiunea europeană definită de Joint ca
Weinberg – Balcani – Marea Neagră trec peste limitările geografice, lingvistice și
culturale tradiționale, pentru a se angaja în explorarea iudaismului. În fiecare an,
programele și evenimentele Gesher atrag sute de evrei entuziaști între 20 și 30 de
ani, din regiunea Marea Neagră, către o destinație specială din Europa.
Machol Ungaria
Acesta este un program internațional organizat anual de Hora Budapesta,
în cooperare cu Centrul Cultural Evreiesc Balint din Budapesta, susținut de
JDC Ungaria, având ca scop predarea de dansuri israeliene pentru începători
și avansați. Acest program are în fiecare an și participanți din România.
492
DOCUMENTE
Tabăra de la Szarvas
În fiecare vară, peste 2.000 de evrei din mai bine de 25 de țări participă la
Tabăra de Vară Internațională Evreiască a Fundației Ronald S. Lauder – AJJDC
de la Szarvas, Ungaria. Această tabără are în fiecare an o participare de aproximativ
100 de copii din România.
Seminare locale și internaționale pentru lideri

JCC București organizează un Program – de doi ani – pentru Tineri Lideri
Evrei, ce se adresează tinerilor cu vârsta între 15 și 18 ani care nu sunt activi
în comunitate în mod regulat, dar au calități de lideri și abilități sociale. Acești
tineri pot deveni următoarea generație ce va participa la conducerea comunității,
dacă reușim să le întărim identitatea iudaică și să le dezvoltăm calitățile de lideri.
Cursul le permite tinerilor evrei să fie lideri în mediul lor și să deruleze proiecte
educaționale în comunitate. Scopul seminarului este de:
– a încuraja tinerii să se întâlnească și a le permite să își descopere identitatea iudaică;
– a crea un grup de tineri lideri locali prin instrumente de dinamică a grupurilor;
– a deschide ferestre către oportunități personale și sociale pentru fiecare participant;
– a crea și activa programe sociale și educaționale cu și pentru Comunitatea
Evreilor din București;
– a crește cooperarea dintre organizațiile evreiești din București prin inițiativa JCC;
– a întări sentimentele de apartenență ale tinerilor evrei față de comunitatea lor;
– a dezvolta și îmbogăți legătura dintre tineri și JCC.
Generation Next
Acesta este un seminar – conferință internațională – pentru lideri, organizat
de Joint, ce se străduie să implice următoarea generație de lideri evrei europeni,
punându-i în legătură cu Joint și comunitățile evreiești internaționale prin
programe noi și pasionante – spre exemplu oportunități concentrate pentru
lideri, susținerea Joint pentru evenimente de creștere a conștientizării inițiate și
desfășurate local, și experiențe unice croite conform nevoilor.
(FCER, Cabinet Președinte, Extras nr. 851/24.04.2017.)
493
202
2016, decembrie, București. Raport semnat de Israel Sharli Sabag, director al

JDC pentru România, privind activitatea organizației Joint în România, în
perioada 2007-2016.
Un nou model de parteneriat
Din 2007, an marcat de numeroase schimbări, precum intrarea României în

Uniunea Europeană sau dezvoltarea sistemului retrocedărilor, a început un nou
mod de colaborare între FCER și Joint. Nu vorbim doar despre un partenariat,
ci despre un proiect comun, de la egal la egal, pentru a dezvolta viața evreiască în
România. JDC a fost permanent alături de Federație, ajutând, atunci când a fost
nevoie, la stabilirea priorităților.
În viziunea Joint venise momentul să nu se mai vorbească despre
comunitatea din Romania doar la timpul trecut. Deși pentru cei de peste hotare,
comunitățile din România aveau o istorie însemnată, realitatea de la fața locului
a demonstrat că există un important potențial de a dezvolta o comunitate activă
și vibrantă, în ciuda mărimii sale. Venise momentul de a muta conversația de
la trecutul impresionant și viitorul care părea fără speranță, către prezentul ce
putea fi clădit.
Activitatea Joint este organizată pe toate nivelele vieții evreiești. Alături
de președintele FCER, dr. Aurel Vainer, și de întreaga conducere a Federației
și a comunităților, a fost dezvoltat și întărit un parteneriat strategic. Aceasta
a fost rețeta succesului a numeroase proiecte ce au folosit infrastructura deja
existentă a comunităților, aducând totodată elemente de noutate prin forma
și conținutul programelor. Pe lângă suportul financiar, comunitățile aveau
nevoie și de consiliere, beneficiind de experiența și expertiza Joint. În aceste
momente, caracterizate de schimbări rapide, era esențial să aducem un aer de
modernitate, să încurajăm inovarea, precum nașterea și dezvoltarea noilor idei.
Era vital ca și comunitățile să pășească în secolul al XXI-lea cu programe și
servicii adaptate corespunzător.
Misiunea acestui parteneriat este de a aduce tot mai multe persoane din
comunitate la programele organizate. Este foarte important ca niciun evreu,
indiferent de vârstă sau de dimensiunea comunității căreia îi aparține, să nu se
simtă izolat. Fiecare trebuie să aibă conștiința apartenenței la familia sa, marea
familie evreiască din România. Doar împreună pot să se ajute unii pe alții, iar noi
îi putem sprijini pe fiecare dintre ei.
494
DOCUMENTE
Dincolo de excelenta colaborare cu Federația, există o relație constantă și

construită în timp cu comunitățile pentru a fi mereu în temă cu nevoile locale,
acestea fiind diferite în orașele mici față de cele din capitală. Am avut șansa
să cunosc realitățile diferite ale fiecăreia dintre ele. Din punctul de vedere al
tradiției și al felului în care funcționează, există numeroase particularități locale.
Unul dintre cele mai importante lucruri este de a fi un catalizator al
comunicării; nu doar să găsim idei și soluții, dar să aducem oameni și instituții
diferite la aceeași masă și să creăm o dinamică ce le va permite să găsească noi
idei și soluții împreună. Credem cu tărie că doar implicând pe toată lumea și
ascultând toate părerile, pot fi luate decizii înțelepte, pentru a îmbunătăți viața
evreiască în România.
Principalele coordonate ale activității Joint în România
Deși e dificil să redai toate aspectele activității noastre, există câteva direcții
care se remarcă:
1) Ajutorul oferit celor în nevoie

Într-o strânsă colaborare cu cele mai importante instituții care își desfășoară
activitatea în România, FCER, Claims Conference și Fundația „Caritatea”,
Joint este un important susținător al asistenței sociale evreiești. Prin ajutoarele
acordate, prin intermediul DASM, a fost de multe ori salvată sau ameliorată viața
acelora care se simțeau abandonați, singuri, subjugați de problemele personale.
Ajutoarele acordate sub forma asistenței medicale și sociale, alimentele, ajutorul
gospodăresc, sunt toate parte a acestei griji pentru semenii noștri de toate vârstele,
printre care mulți vârstnici și supraviețuitori ai Holocaustului.
Domeniul pe care îl consider un angajament de suflet este Asistența. Aceasta
reprezintă un aspect deosebit de important al activității noastre. Ceea ce
Joint a încercat mereu este să vadă omul din spatele „cazului”, respectând acel
crez evreiesc din vechime, conform căruia „cel care salvează un om, salvează
întreaga umanitate”.
Un element cheie pentru a ne îndeplini misiunea era de a ușura accesul
persoanelor la serviciile comunității. În funcție de serviciile ce îi erau necesare,
cineva putea fi nevoit să meargă în trei clădiri diferite. Aducându-le pe toate
acestea în aceeași clădire, le-am făcut mai eficiente, iar vârstnicii și cei bolnavi au
fost scutiți astfel de eforturi suplimentare, asigurându-ne că pot primi tot ajutorul
de care au nevoie într-un singur loc.
Fiind într-o permanentă încercare de a îmbunătăți și dezvolta serviciile
ofertite, de-a lungul timpului a fost necesară implementarea a numeroase
495
schimbări. De exemplu, dacă în timpul comunismului, când rafturile magazinelor

erau goale, pachetele cu alimente trimise se dovedeau esențiale, la mai bine de
un deceniu de la revoluție, lucrurile se schimbaseră. Magazinele pline și colorate
ofereau orice ți-ar fi putut trece prin minte, însă mijloacele de cumpărare lipseau
în continuare. Efectele sărăciei se fac încă simțite în rândul bătrânilor a căror
pensie medie este în jur de 900 de lei. Ca întotdeauna, Joint a căutat un mod
de a se adapta situației, având inițiativa de a înlocui pachetele de alimente cu
tichetele valorice. Acestea au numeroase avantaje: permit beneficiarilor să aleagă
produsele și cantitățile pe care și le doresc, scad costurile de depozitare și transport
al alimentelor, astfel că sume mai mari pot fi direcționate direct către cei în nevoie.
Însă au existat și provocări: orice schimbare întâmpină reticență din partea celor
obișnuiți timp de mulți ani cu un anumit sistem; a fost necesară implementarea
unui program total diferit de distribuire, explicarea noilor proceduri vârstinicilor,
dar și fiecărei comunități în parte. În cele din urmă, noul sistem s-a dovedit a fi
un succes. Beneficiarii au remarcat faptul că opinia și dorințele lor sunt luate în
seamă, că suntem interesați de ei nu în mod global, ci în mod particular.
Astăzi, Departamentul de Asistență oferă servicii unui număr total de 1.496
de asistați în întreaga țară, ce beneficiază de: consultații medicale în cadrul clinicii,
pentru o serie de specializări (dermatologie, cardiologie, stomatologie etc.) sau,
în funcție de tipul de consult, pot fi vizitați acasă de un doctor, atingându-se o
medie de peste 400 de consultații lunar, doar în București. Se acordă, de asemenea,
medicația necesară pentru tratamentul pe care îl urmează, atât pentru cei din
București, cât și din restul țării, venind în sprijinul a peste 800 de persoane lunar.
Pe lângă suportul financiar, mulți asistați aveau nevoie de cineva alături,
luând în calcul numărul semnificativ de octogenari și nonagenari, rămași singuri,
izolați în apartamentele lor. Răspunsul la această nevoie a fost implementarea,
cu ajutorul Claims Conference, prin intermediul comunităților, a unei rețele de
asistenți sociali și persoane care asigură ajutorul gospodăresc. Dacă în anul 2010,
în care a fost lansat acest program, avea 48 de colaboratori și putea servi 92
de asistați, astăzi, acest număr a crescut exponențial, putând veni în sprijinul a
767 de asistați, ce beneficiază de ajutorul a 344 de asistenți.
Tot pentru a veni în sprijinul celor singuri, în fiecare Centru Comunitar
Evreiesc au fost deschise Centre de Zi pentru vârstnici. Acestea le oferă un motiv
de a ieși din casă, a se întâlni cu alte persoane, de a participa la activități care să-i
stimuleze și să le facă plăcere.
Un alt exemplu de rezultat al excelentei colaborări între Joint, FCER
și Departamentul de Asistență au fost cele două ediții la Mitzva Day (Ziua
faptelor bune). Desfășurate pe tot cuprinsul țării, în comunități mici și mari,
aceste programe au readus spiritul voluntariatului autentic. Cu aceste ocazii,
496
DOCUMENTE
membrii comunității au vizitat persoane asistate, s-au executat lucrări în cimitire

și în sediile comunităților, s-au dus pachete de alimente vârstnicilor, copiilor
în nevoie și în orfelinate. A fost o foarte impresionantă desfășurare de forțe.
Oamenii s-au mobilizat, s-au implicat în a-și ajuta semenii, au arătat că sunt
solidari în adevăratul sens al cuvântului.
Însă nu doar cei vârstnici au nevoie de ajutorul nostru. Prin programul
Copii în nevoie, îi ajutăm pe cei mai tineri membri ai comunității noastre, ce
cresc în familii ce se confruntă cu situații dificile. Ei primesc suport financiar,
precum și vouchere pentru a achiziționa îmbrăcăminte și rechizite școlare.
Totodată, deoarece educația lor iudaică este esențială, printr-un parteneriat
între Departamentul de Asistență și Centrele Comunitare Evreiești, beneficiază
de discounturi semnificative atunci când se înscriu la taberele de vară sau orice
alte activități educaționale pe care altfel nu și le-ar putea permite.
Joint Distribution Committee, în plus față de eforturile pe care le depune
pentru a-i susține pe cei în nevoie, a căutat mereu moduri de a face comunitățile
să devină sustenabile și să-și crească propriul venit. Deoarece una dintre
principalele surse de venit ale Federației erau proprietățile imobiliare, i-am
ajutat cu sfaturi specializate pentru a face aceste proprietăți mai profitabile.
Suplimentar, în anumite situații, JDC a oferit împrumuturi fără dobândă, pentru
renovarea și reabilitarea clădirilor din potofoliul comunităților, aducându-le la
un stadiu superior și putând fi folosite la adevăratul potențial.
2) Revitalizarea vieții evreiești

Cea de-a doua direcție esențială este cea a revitalizării vieții iudaice, pentru
care JDC depune eforturi atât la nivelul programelor naționale, cât și prin întărirea
comunităților locale.
JDC, împreună cu FCER, a deschis patru Centre Comunitare Evreiești în
România ( Jewish Community Center – JCC), începând cu Oradea și București,
în anul 2007, apoi în Iași, în 2009, și Timișoara, în 2010. Ele au oferit o nouă
alternativă vieții evreiești atât în orașele în care se găsesc, cât și ca centre regionale
pentru comunitățile mai mici din împrejurimi. Centrele au venit ca răspuns al
nevoii desfășurării unor activități constante, după un program trimestrial stabilit
în avans, cu un buget propriu. Centrele Comunitare Evreiești au coagulat în
jurul lor o adevărată familie evreiască, devenind spațiul cotidian de desfășurare a
programelor evreiești din orașele în care se găsesc.
Programele desfășurate de JCC au fost dezvoltate după modelul comunităților
vestice, adaptându-le totodată nevoilor locale. Una dintre prioritățile acestor
centre este să ofere programe deosebite, aliniate la standardele cele mai înalte,
combinând metode ale educației nonformale cu activități distractive, făcând
497
JCC-ul un loc atractiv pentru toți membrii. Activitățile sunt împărțite pe grupe
de vârstă și domenii de interes, fiind conștienți că nu există rețete universale.
Mai mult, odată cu dezvoltarea acestora, s-a conștientizat importanța
creșterii sentimentului de responsabilitate în rândul membrilor. Ca prim pas, a
fost introdusă o taxă de participare pentru oricare dintre programele JCC. Deși
simbolică, aceasta demonstrează angajamentul și interesul membrilor pentru
activitățile Centrului Comunitar. În plus, am încercat să îi transformăm pe
aceștia din simpli participanți la activități, în parteneri care să preia inițiativa și
responsabilitatea pentru programele și activitățile oferite, nu doar să se definească
ca evrei, dar să fie evrei activi.
Prin parteneritatul cu Fundația „Polinger” au fost realizate numeroase
programe pentru familii și copii, ținându-i mereu aproape de marea lor familie
evreiască.
Tinerilor crescuți în acest mediu le-a fost insuflată importanța voluntariatului
și a implicării. Copiii care veneau la începutul lansării JCC-ului ca participanți,
au ajuns astăzi madrichi (profesori), iar madrichii de atunci au ajuns la rândul lor
lideri ai comunității.
De-a lungul ultimilor ani, am implementat proiecte noi, într-un strâns
partenariat cu Federația, comunitățile locale și JCC-urile. Programe de educație
iudaică, ca Bereshit și Keshet, îi aduc împreună pe evreii din întreaga țară într-un
mod diferit față de perioada precedentă. Le oferă numeroase posibilități și li se
deschide un univers evreiesc mult mai amplu.
Programul Bereshit reprezintă proiectul de cea mai mare amploare, cu un
succes absolut în România. Aproape 2.000 de persoane au venit mai aproape de
cultura și tradiția iudaică prin intermediul acestuia. Profesori voluntari de la cele
mai importante universități din Israel susțin cursuri de înaltă valoare academică.
Cei prezenți la cele 13 ediții au descoperit o alchimie perfectă între șansa de a
petrece un weekend în compania prietenilor din alte comunități, într-o autentică
atmosferă evreiască, și posibilitatea de a fi studenți ai unor dascăli excepționali.
La Bereshit se întâlnesc atât adolescenți, cât și pensionari, fiecare având propria
percepție asupra zilelor petrecute împreună. Ca la toate programele desfășurate
la sfârșit de săptămână, Shabatul este un moment extraordinar. Compania a sute
de semeni evrei este o oportunitate unică, ce rămâne în memoria celor care au
șansa să participe.
Edițiile seminarului pentru doamne și domnișoare Eshet Chail au fost
foarte atractive. Ele se înscriu într-un trend necesar de promovare și emancipare
a femeilor în ceea ce privește viața comunitară. Prin aceste seminarii, au avut
șansa să cunoască povești fascinante de reușită, să aprofundeze biografii foarte
interesante, să își găsească nișe de interes în cadrul comunității evreilor. După ce
498
DOCUMENTE
acestea au avut loc, s-a putut observa dezvoltarea unor programe în miniatură la
nivel local, ca de exemplu proiectul de Rosh Hodesh.
Un alt moment special a fost festivalul Yerushalaim de la București, în anul
2012. Parcul Unirea a fost transformat pentru o zi într-un mini-Ierusalim. A
fost un festival excepțional, la care și-au dat mâna sute de voluntari, și care a
coagulat în jurul său comunitatea evreiască bucureșteană și numeroși oaspeți
din țară. Mii de vizitatori au putut descoperi trecutul și prezentul acestei cetăți
despre care se spune că este centrul lumii. Succesul acestui program a determinat
participarea în anii următori la cunoscute festivaluri stradale, ce reunesc ONG-uri
sau minorități din întreaga țară, precum Street Delivery sau Satul Biblic.
Havdala în Oraș reprezintă un program care se desfășoară în toată țara.
Mesajul acestui proiect este că evreii sunt deschiși pentru a împărtăși tradiții
și obiceiuri cu ceilalți locuitori din orașele lor. Locurile alese pentru această
ceremonie sunt piețele publice, în apropierea lăcașurilor de cult evreiești, unde
evreii din România au oficiat ceremonia ce desparte Ziua Regină a Săptămânii,
Shabatul, de o săptămână care stă să înceapă. Cea mai recentă ediție a acestui
program a adunat în București, în această toamnă, peste 500 de persoane, și s-a
desfășurat chiar în inima orașului, la Universitate, în parcul Colțea.
Programul Keshet aduce în comunități, prin intermediul potențialului local,
spiritul evreiesc și istoria fiecărei comunități, atât de relevante pentru cei care
trăiesc acolo. De această dată, voluntarii sunt chiar membri ai comunităților,
preocupați prin prisma profesiei sau a pasiunilor de anumite teme iudaice. Pe tot
cuprinsul țării, Keshet reprezintă o șansă de a descoperi vorbitori excepționali.
Întâlnirile au adus în prim-plan sărbători și evenimente evreiești. Ultimele
ediții au cuprins și o secțiune dedicată celor mici, în București, Iași, Oradea
și Timișoara. Cea mai recentă ediție, a IX-a, având tema faimoși lideri evrei, a
ajuns la un număr record, de peste 1.100 de participanți, în 19 comunități din
țară, reprezentând 15% din numărul total al evreilor din România.
Centrul de Instruire și Recreere de la Cristian a devenit sediul ideal pentru
sute de tabere pe care le-a găzduit până acum, după ce a fost renovat prin
aportul semnificativ al unor donatori din partea Joint. De la copii de grădiniță
la pensionari, mii de persoane au avut oportunitatea să treacă pragul acestei case,
unde sunt organizate taberele JCC. Pe tot parcursul anului, cursurile și taberele
care se desfășoară aici răspund nevoii educative și de socializare a membrilor
comunității noastre. În prezent au loc câte 11 tabere în fiecare vară și două
tabere de iarnă, împărțite pe grupe de vârstă: copii, adolescenți, tineri, familii,
generație medie, seniori, fiecare dintre acestea cu un program bogat, adaptat
fiecărei generații. Taberele au un impact uriaș în dezvoltarea identității evreiești,
oferindu-le participanților experiența autentică despre ce înseamnă să trăiască
499
într-un mediu evreiesc și cum pot crea un astfel de mediu pentru familiile
lor, odată întorși acasă. În plus, legăturile și prieteniile formate în tabără sunt
neprețuite, deoarece un grup de persoane cu care să se conecteze într-un mod
semnificativ este unul dintre cei mai importanți factori ce vor aduce membrii la
activități de-a lungul anului. Pentru a le face mai accesibile participanților din
întreaga țară, au mai fost introduse două tabere de familii suplimentare, una
pentru regiunea Banatului și cealaltă pentru Moldova, ajungând astfel la un
total de aproximativ 300 de participanți.
Suplimetar față de activitatea JCC, un alt nivel comunitar unde Joint
Distribution Committee își aduce suportul este viața religioasă. Pornind de la
aspecte pragmatice, precum furnizarea necesarului pentru sărbători, produse ce
nu sunt disponibile în România (precum matza pentru Pesach), până la oferirea
sfaturilor, atunci când au fost cerute de Federație, pentru a alege cele mai
potrivite persoane care să preia responsabilitatea activităților religioase, acest
parteneriat a fost permanent în desfășurare.
3) Pregătirea noilor generații de lideri

În cadrul colaborării cu FCER, este esențială pregătirea liderilor aparținând
generației medii și generației tinere, care asigură continuitatea în viitor a
acestei comunități. Programele Buncher sau seminariile Leatid de la Oxford
au reprezentat cursuri care au schimbat viziunea multora asupra organizării
și conducerii comunitare și au insuflat participanților încredere în propriile
abilități.
Dar nu este de ajuns să educi și să pregătești următoarea generație
de lideri. JDC a lucrat îndelung cu Federația pentru a oferi unor tineri
promițători acces la poziții cheie în conducerea structurilor comunitare.
I-am susținut totodată și pe cei care erau gata să preia provocarea unor noi
inițiative, ce se vor demonstra benefice pentru comunitate. Atunci când unul
dintre primii angajați ai JCC a fost pregătit să urmeze un alt drum, JDC a
ajutat la deschiderea unei grădinițe evreiești. Pentru mulți copii din București,
acest moment a însemnat că educația evreiască nu mai era doar un hobby de
weekend, ci un mod de a crește zi de zi.
Pregătirea madrihimilor este, de asemenea, în ultimii ani, una dintre
prioritățile noastre. Seminariile care au loc pentru aceștia, de câteva ori pe
an, au creat o bază reală de tineri instructori pentru numeroasele programe
educaționale organizate. Având profesori din țară și din Israel, precum și din
personalul taberei internaționale Szarvas, ei au acumulat cunoștințe și deprinderi
esențiale pentru a se putea implica activ și a contribui în cadrul unor proiecte
regionale sau naționale.
500
DOCUMENTE
Unul din cei mai importanți pași pentru asigurarea continuității și viitorului
este întărirea comunităților pentru a deveni sustenabile. Astfel, nu doar viitorul
lor este asigurat, dar ele au ocazia să ajute și comunitățile din împrejurimi.
Exemple emoționante sunt oferirea unei Sefer Tora, provenite din România,
comunității din Banja Luka sau ajutorul acordat populației din Serbia și Bosnia,
în contextul inundațiilor din anul 2014.
Concluzii personale
Aici, în România, am descoperit o viață evreiască puternică, am fost martor
al unei incredibile renașteri comunitare. Am văzut evrei de toate vârstele
învățând împreună ce înseamnă iudaismul și încorporând aceste tradiții în
viața lor de zi cu zi, clădind conexiuni și apropiindu-se de comunitate. Sunt
convins că această comunitate are un viitor puternic și că următoarele generații
vor duce mai departe și vor celebra iudaismul aici, în România, pentru mult
timp de acum încolo.
Israel Sharli Sabag,

(JDC România, Raport nr. 10/16.02.2017.)
501
Schițe biografice
ADLER, Cyrus (1863-1940) – S-a născut în Van Buren, SUA; cofondator al JDC
(1914); membru în comitetul de conducere al JDC (1917-1918); președinte al
Comitetului JDC pentru activități culturale; președinte al Seminarului Teologic
Evreiesc ( Jewish Theological Seminary (1915-1940).
ARONOVICI, Noel – Cetățean român stabilit la Paris; reprezentant al JDC de

peste Ocean (1919-1956); director al Departamentului pentru Refugiați al JDC
din Basarabia (1921); secretar general și director al American Joint Reconstruction
Foundation (AJRF); a avut o activitate bogată ca reprezentant al JDC în România.
AXELRAD, Avram (1879-1963) – S-a născut la Bârlad; scriitor și ziarist; a fost

implicat în activitatea organizației JDC în România.
BAERWALD, Paul (1871-1961) – S-a născut la Frankfurt; a emigrat în Statele

Unite în anul 1896; trezorier asociat al JDC (1917-1920); trezorier al JDC (1920-
1931); președinte al organizației JDC (1932-1941 și 1943-1945); președinte de
onoare (1941-1943 și 1946-1961).
BAUBERGER, Radu (1871-1934) – Medic; membru al UEP; președinte

al societății „Cultura”; de trei ori ales președinte al Lojii B’nei Brith „Noua
Fraternitate”; a fost implicat în activitatea JDC.
BECK, Moritz Meir (1845-1923) – S-a născut în localitatea Pápa, Ungaria;

rabin al Templului Coral din București, director al școlii „Löbel”, prima școală
elementară evreiască din România; membru în Comitetul Evreiesc de Ajutorare,
în Comitetul de Asistență pentru Ajutorarea Evreilor Refugiați din Ucraina și
Rusia; implicat în începuturile activității JDC în România.
BECKELMAN, Moses W. (1906-1955) – S-a născut la New York; reprezentant

al JDC în Lituania (1939-1941) și în America Latină (1941-1942); vicepreședinte
al JDC pentru Europa (1946-1950); director general al operațiunilor JDC de
peste Ocean; a vizitat România în 1948.
BECKER, James H. (1894-1970) – primul director regional al JDC pentru

România (1919); director pentru Europa al JDC în 1920; membru în Comitetul
executiv al JDC în 1926; vicepreședinte JDC între anii 1937-1939 și 1944-1970.
502
DOCUMENTE
BLANK, Aristide (1883-1962) – Bancher; director general al Băncii

Marmorosch-Blank & Co., din momentul morții tatălui său (până la marea criză
dintre anii 1929-1933); a părăsit definitiv România în 1941; în anii ’20, a sprijinit
activitatea JDC.
BLUM, Josef (1902-?) – S-a născut în Slovacia; codirector (1940-1941) și

director al JDC (1942 – martie 1944) pentru Ungaria, România și Slovacia; s-a
refugiat în Elveția, în septembrie 1944.
BOGEN, Boris D. – Director al JDC pentru Polonia și Ucraina, în perioada

1919-1920; președintele Consiliului Executiv European al JDC (1919-1923);
director al JDC pentru Rusia (1923-1924); secretar B’nei Brith (1925-1929).
BRANDEIS, Louis D. (1856-1941) – S-a născut la Louisville, Kentucky, ca fiu

al unor emigranți din Praga; judecător; primul evreu numit la Curtea Supremă a
SUA; a fost sionist, iar după Primul Război Mondial devine președinte de onoare
al Organizației Sioniste Mondiale; membru al American Jewish Committee –
AJC; ca reprezentant al mișcării sioniste se implică în activitatea JDC.
BROIDO, Louis (?-1975) – Membru în Comitetul executiv al JDC (1942-

1966); președinte al JDC (1966-1971); președinte onorific al organizației JDC
(1972-1974).
CAJAL, Nicolae (1919-2004) – S-a născut la București; medic; membru

al Academiei Române; președinte al Academiei de Științe Medicale (1969-
2004); președinte al FCER (1994-2004); senator independent de București în
Parlamentul României (1990-1992); în calitate de medic și președinte al FCER,
a fost implicat în activitatea JDC în România.
CARP, Horia (1869-1943) – Om politic, ziarist; senator (1927-1928; 1929-1931);

secretar al JDC în România; secretar-general al FUCE; arestat și torturat de
legionari în timpul pogromului de la București (ianuarie 1941); în 1942 a emigrat
în Palestina, unde a decedat.
COSTINER, Elias (1897-?) – S-a născut la Bacău; avocat; a avut diverse funcții
în cadrul FCER și în conducerea JDC pentru România; director al JDC pentru
România, după 23 august 1944, funcție pe care a deținut-o până la dizolvarea
organizației (1949).
503
FEINE, Zvi (n. 1942) – S-a născut la New York; director al JDC în Polonia
(1989-1995); consultant pe probleme de asistență socială în România (1986);
director al JDC în România (1988-2006); documentele elaborate de el conțin
recomandări importante pentru desfășurarea activității în domeniul asistenței
sociale; a deținut timp de 18 ani președinția Consiliului ESHEL.
FILDERMAN, Wilhelm (1882-1963) – S-a născut în București; avocat, lider

al evreilor din România; președinte al UER și al FUCE; deputat în Parlamentul
României ca reprezentant al Partidului Național Liberal (PNL); militant
consecvent pentru obținerea și apărarea drepturilor civile și politice ale populației
evreiești din România; în anii Holocaustului, s-a confruntat cu regimul Antonescu
și a apărat dreptul la viață al populației evreiești; după 23 august 1944, nefiind în
consens cu politica partidului comunist, a fost înlăturat din funcțiile sale publice,
părăsind România clandestin în 1948; președinte al Comitetului Joint în România
(1920-1947).
FISCHER, Leon (1883-?) – Filantrop american, de origine română; vicepreședinte

al Uniunii Evreilor Români din America; proprietar al companiei „Fischer Press”
din New York; a militat pentru apărarea drepturilor evreilor din România; Regele
Ferdinand l-a decorat cu Ordinul Coroana României (1926) și Ordinul Steaua
României (1928), iar Regina Maria l-a ridicat la grad de comandor.
FISCHER, Wilhelm (?-1952) – Avocat; lider sionist; în perioada interbelică

a fost unul dintre conducătorii mișcării sioniste din Transilvania; reprezentant
în România al Congresului Mondial Evreiesc și al JDC; în 1947 a emigrat în
Palestina.
GHELERTER, Leon (1873-1945) – S-a născut la Iași; medic; în 1923 a creat

la București societatea de asistență socială și medicală „Iubirea de oameni”, care
și-a început activitatea prin inaugurarea unui dispensar policlinic; colaborator al
JDC în România.
GOLDMAN, Hetty (1881-1972) – S-a născut la New York; arheolog; fiica

directorului JDC pentru Europa, Julius Goldman; primul reprezentant al JDC în
România, sosit în primele zile ale anului 1919.
GOLDMAN, Julius – Avocat; a fost numit primul director european al JDC, la

sfârșitul anului 1919; a demisionat la sfârșitul anului 1920.
504
DOCUMENTE
GOLDMAN, Ralph (1914-2014) – S-a născut în Ucraina; a emigrat împreună

cu familia în Statele Unite; director asociat al programelor JDC în Israel și primul
președinte al ESHEL (1969-1976); vicepreședinte executiv al JDC (1976-1985;
1987-1988); vicepreședinte executiv de onoare (1989-2014).
GONIK, Alexander Z. – Directorul departamentului medical al JDC în Italia

(1948); director adjunct (1949-1951) și director (1951-1974) al departamentului
medical al JDC din Paris și Geneva; director general al OSE, Paris (1955-1956);
autorul unui raport privind îngrijirea vârstnicilor în România între anii 1967 și
1975, în care propune construirea unui azil pentru bătrâni.
HOROWITZ, Louis D. (1908-1977) – S-a născut în Cleveland, SUA; director

al JDC în Italia (1947-1949), precum și în Tunisia și Tripoli (1950-1952); director
al departamentului de emigrare al JDC Paris (1952); director al programului
Malben, Israel (1957-1962); director general pentru operațiunile JDC de peste
Ocean (1968-1973); semnează alături de dr. Moses Rosen un aide-mémoire, în
care sunt stabilite condițiile de colaborare dintre JDC și FCER (1972).
HYMAN, Joseph C. (1889-1949) – S-a născut la New York; avocat; reprezentant

al comitetului de reconstrucție al JDC (1922-1924); secretar interimar al JDC
(1924-1925); secretar al JDC (1925-1939); vicepreședinte executiv al JDC (1939-
1946); vicepreședinte al JDC (1947-1949).
JACOBSON, Bertrand S. (1891-?) – S-a născut la New York; director al JDC

pentru România și Ungaria (1940-1942); reprezentant al JDC în România
(1944-1947).
JORDAN, Charles (1908-1967) – S-a născut în Philadelphia, SUA; director al

departamentului de emigrare al JDC Paris (1948-1949); vicepreședinte executiv al
JDC (1966-1967); a avut un rol important în reluarea activității JDC în România
(1967); a fost asasinat la Praga.
KAHN, Bernhard (1876-1955) – S-a născut în Suedia; vicepreședinte (1921-

1924), președinte (1924-1938) și președinte onorific (1939-1950) al consiliului
executiv european al JDC; codirector al AJRF – (1924-1939); vicepreședinte al
JDC (1950-1955).
KOLB, Charles (1885-?) – om de afaceri; a fost trimis în România, în 1943,

ca reprezentant al Crucii Roșii Internaționale, fiind un cunoscător al stării de
505
fapt din România, având în vedere că a lucrat timp de zece ani cu o companie
de petrol; a fost primit de câteva ori de Mihai Antonescu, în legătură cu situația
evreilor din Transnistria.
LANDESCO, Alexander A. – S-a născut în România (a părăsit țara în anul

1900); a fost director regional al JDC pentru România (1920-1921); director
european al Departamentului de Reconstrucție al JDC (1921-1922); trezorier al
JDC (1942-1944); cenzor al organizației JDC (1945-1964).
LAUB, Morris (1909-?) – S-a născut în Polonia; director al JDC în Grecia

(1946) și în Cipru (1947-1948); reprezentant al JDC în Maroc și Algeria (1949);
a coordonat programul de asistență pentru emigrare în Israel al JDC (1950, Paris);
subsecretar al JDC la Paris și New York (1951-1955); reprezentant al JDC Paris
(1956).
LEAVITT, Moses (1894-1965) – S-a născut la New York; subsecretar al JDC

(1929-1933); vicepreședinte și secretar al Corporației Economice Palestiniene
(Palestine Economic Corporation), în perioada 1933-1940; secretar al JDC
(1940-1946) și vicepreședinte executiv (1947-1965).
LEONARD, Oscar – director al Asociației Educaționale și Caritabile Evreiești

[ Jewish Educational and Charitable Association], St. Louis – SUA; a fost
asistentul lui Alexander Landesco (februarie-iunie 1920); a fost detașat de către
JDC în România, pentru a ajuta la punerea pe baze moderne a asistenței publice.
LEVINE, Moses – reprezentant al JDC Geneva; în 1967 a fost desemnat

reprezentant al JDC în relațiile cu FCER.
LEHMAN, Herbert H. (1878-1963) – Bancher și politician; cofondator al JDC

(1914); trezorier al JDC (1916-1917); vicepreședinte al JDC (1920-1942) și
(1946-1950); vicepreședinte al AJRF (1924-1932); guvernator al statului New
York (1932-1942); senator (1949-1956); președinte onorific al JDC (1950-1963).
LIEBLICH, Sandu (1901-1971) – S-a născut la Iași; medic; membru în
conducerea Comitetului Democratic Evreiesc; a fost, pentru scurt timp, în
conducerea FCER; a fost implicat în activitatea JDC în România; din cauza
abaterilor de la linia politică a PCR, a fost condamnat la câțiva ani de detenție.
LUCAS, Albert (1859-1923) – S-a născut la Londra; secretar al JDC

(1916-1923).
506
DOCUMENTE
MAGNES, Juda Leib (1877-1948) – Rabin; cofondator al AJC (1906) și al

JDC (1914); primul președinte al Universității Ebraice din Ierusalim; a distribuit
fonduri ale JDC în Palestina și Orientul Mijlociu (1942-1943); președintele
Comitetului consultativ al JDC din Orientul Mijlociu și Balcani.
MARSHALL, Louis (1856-1929) – S-a născut la Syracuse, New York, ca fiu

al unor emigranți germani de origine evreiască; avocat; președinte al American
Jewish Committee (AJC), în perioada 1912-1929; cofondator al JDC (1914);
membru în comitetul executiv al JDC (1918); președinte al Comitetului JDC
din Rusia (1921-1923); în 1917 a fondat Comitetul pentru Asistență Socială a
Evreilor, devenind președintele acestuia în 1924.
MARTON, Ernö (1896-1960) – S-a născut la Târnăveni (Târnava Mică); avocat,

militant și conducător sionist, deputat în Parlament ca reprezentant al Partidului
Evreiesc; în perioada interbelică a trăit la Cluj, unde a fondat și condus ziarul Uj-
Kelet [Noul Răsărit]; în 1946 s-a stabilit în Palestina; implicat în activitatea JDC
în Transilvania.
MAYER, Saly (1892-1950) – S-a născut în Elveția; în timpul celui de-al Doilea
Război Mondial a fost reprezentantul JDC în Elveția, iar în această calitate a
ținut contactul cu comunitățile evreiești din teritoriile ocupate de naziști și a fost
responsabil cu transmiterea de fonduri din partea organizației Joint; a fost în
relații directe cu conducerea JDC din România.
MILLSTEIN, Isaac (1890-1942) – S-a născut în Orgeev, Basarabia, dar a locuit

la Chișinău; reprezentant al JDC în România, cu responsabilități pentru țările
balcanice; a fost arestat în 1940 de către NKVD, după ce Uniunea Sovietică a
anexat Basarabia; a fost condamnat la opt ani de lagăr de muncă corectivă; a murit
în gulagul de la Ivdellag, din regiunea Sverdlovsk.
MORGENTHAU, Henry Sr. (1856-1946) – S-a născut la Mannheim, Germania

și a emigrat împreună cu familia în Statele Unite, în anul 1865; finanțist, diplomat
și filantrop; ambasador al Statelor Unite în Turcia (1913-1916); a fost unul dintre
inițiatorii Crucii Roșii Americane și, ulterior, al Crucii Roșii Internaționale; în
urma telegramei din 31 august 1914, prin care solicita ajutor pentru evreii din
Palestina, se constituie oficial JDC.
507
NIEMIROWER, Iacob Itzhac (1871-1939) – S-a născut la Lemberg, în Galiția;

Mare Rabin al Comunităților din Vechiul Regat (din 1921); șef-rabin al evreilor
din România (1936-1939); în 1927 ajunge senator de drept în Parlamentul
României; președinte al mișcării sioniste și al B’nei Brith România (1935-1939);
implicat în începuturile activității JDC în România.
ORNIQUE, Diego – S-a născut la Buenos Aires, Argentina; a fost director

al Centrului Comunitar „Macabi” din Buenos Aires și director al JDC pentru
Ungaria, Bulgaria și fosta Iugoslavie; în prezent, este director al JDC pentru
Europa, Africa și Asia.
OUNGRE, Louis (1880-?) – S-a născut la Arlon, Belgia; a fost director al

Jewish Colonization Association (1911-1949), codirector al AJRF și cofondator
al HICEM.
POPPER, Maximilian (1895-1960) – Medic; a fost numit președinte al FCER

în 1948, după arestarea lui Sandu Lieblich, în această calitate fiind implicat în
activitatea JDC în România.
PORTUGAL, Rabi Eliezer Zusia (?-1982) – Rabin; a construit două cămine

orfelinat, care au adăpostit 200 de orfani reîntorși din Transnistria (1944);
activitatea sa nu a fost pe placul autorităților și a fost arestat în 1949; după multe
intervenții, a fost eliberat în 1959, când a plecat în SUA; activitatea lui de îngrijire
și de educare a copiilor orfani a fost sprijinită de către JDC.
ROBINSON, Donald M. – Președintele JDC (1978-1980); președinte de

onoare al JDC (1981-?); în 1979 participă la inaugurarea căminului „Amalia și
șef-rabin dr. Moses Rosen” din București.
ROSEN, Moses (1912-1994) – S-a născut la Moinești; după plecarea lui

Alexandru Șafran, Adunarea Rabinilor și a reprezentanților tuturor Comunităților
Evreiești din România l-au ales în funcția de șef-rabin al Cultului Mozaic din
România (1948), funcție pe care a deținut-o până la sfârșitul vieții; în 1962
este numit președinte al FCER, realizându-se pentru prima dată în istoria
vieţii comunitare cumulul între liderul religios şi cel comunitar; a avut o strânsă
colaborare cu organizația Joint; a militat pentru reluarea oficială a activității JDC
în România (1967).
508
DOCUMENTE
ROSENBLATT, Frank F. (1884-1927) – S-a născut în Rusia; publicist,

sociolog, scriitor; director al JDC pentru Rusia și Siberia (1919-1920); director
executiv al JDC (1921-1922); membru în Consiliul Executiv European al
JDC (1923).
RUBINSTEIN, Isaac – Reprezentantul JDC al Departamentului de

Reconstrucție din România.
SABAG, Israel Sharli (n. 1969) – S-a născut în Maroc; a emigrat în Israel
(1975); a început activitatea în cadrul JDC, devenind primul director al Centrului
de Asistență Socială din Sankt-Petersburg (1992); director al JDC în România
(2007-prezent).
SALOMON, Adolf (1850-1920) – Industriaș, filantrop; fondatorul școlii

„Ciocanul” (1899); vicepreședinte al UEP; a făcut parte din conducerea societății
„Sacra” din București; primul președinte al Comitetului Joint în România.
SCHIFF, Jacob Henry (1847-1920) – S-a născut la Frankfurt, într-o familie de

savanți și rabini; a emigrat în Statele Unite în 1865; filantrop și lider comunitar
american; cofondator al organizațiilor AJC și JDC.
SCHNEIDER, Michael (n. 1939) – S-a născut în Africa de Sud; director

executiv al JDC; vizitează România în 1996.
SCHWARTZ, Joseph (1899-1975) – S-a născut la Odesa; a emigrat în Statele

Unite în 1907; a fost rabin; secretar asistent al JDC (1939-1940); vicepreședinte
(1940-1941), președinte (1942-1949) și director general (1950) al consiliului
executiv pentru Europa al JDC; vicepreședinte al UJA (1950); vicepreședinte al
JDC (1948-1974); a vizitat de câteva ori România, având un rol important în
stabilirea unor linii directoare ale activității JDC în context românesc.
SCHWEFELBERG, Arnold (1896-1979) – Avocat; în timpul regimului

Antonescu, a organizat asistența pentru evreii concediați și pentru refugiații evrei
de peste hotare; președintele secției române a Congresului Mondial Evreiesc;
a făcut parte din Comisia Autonomă de Ajutorare, colaborând îndeaproape cu
reprezentanții JDC în România.
SCHWEIG, Moritz (1894-1933) – Scriitor și jurnalist; cofondator și coeditor al

ziarului Curierul Israelit; secretar-general al Comunității Evreilor din București și
509
al Uniunii Comunităților Evreiești din Vechiul Regat; implicat în activitatea JDC

din România.
STEIGER, Vladimir (1892-1950) – Delegat în România al Comitetului

Internațional al Crucii Roșii și al JDC (1942 – august 1946); misiunea lui a fost de
a afla care sunt nevoile deportaților în Transnistria și să investigheze posibilitățile
de emigrare.
STERN, Adolf (1848-1931) – S-a născut în București; este primul avocat evreu
din România; parlamentar; unul dintre fondatorii UEP (1909), deținând funcția
de președinte până în anul 1923; în timpul Primului Război Mondial, aflat la
Geneva, s-a implicat în activitatea JDC.
STRAUS, Oscar Solomon (1850-1926) – Ambasador al Statelor Unite în

Turcia; lider al organizațiilor AJC și JDC.
TROPER, Morris C. (1892-1962) – S-a născut în Brooklyn, New York; avocat;

a devenit director al JDC pentru Europa în septembrie 1938, când l-a înlocuit pe
Bernhard Kahn. Până atunci, a condus o firmă de consultanță financiară (Loeb &
Troper), care ținea contabilitatea organizației JDC.
USSOSKIN, Moshe (1899-1982) – S-a născut în Soroki, Rusia; a lucrat pentru

Banca Moldova (1918-1928); director al JDC și al AJRF în Ungaria, Turcia
și țările balcanice (1928-1940); director al Centralei Băncilor Cooperative de
Credit Evreiești din România (1933-1940), iar în această calitate s-a implicat în
crearea, organizarea și supravegherea cooperativelor evreiești de credit; în 1940 a
fost arestat la București; a emigrat în Eretz-Israel, în 1941.
VAINER, Aurel (n. 1932) – S-a născut la Ștefănești, Botoșani; economist; deputat
în Parlamentul României din partea FCER, în perioada 2004-2016; președinte al
FCER din 2005, funcție datorită căreia se află în colaborare permanentă cu JDC
în România.
WACHTEL, Moritz (1861-1929) – Industriaș, bancher; a înființat societatea

„Banca Moldovei”; președinte al Comunității Evreilor din Iași și președinte al
spitalului israelit din Iași; membru al Comitetului Regional pentru Moldova
al JDC.
510
DOCUMENTE
WALDMAN, Morris D. (1879-1963) – S-a născut în Lituania; director al

Galveston Movement (1906-1908); director al United Hebrew Charities (1908-
1917); secretar executiv (1928-1945), vicepreședinte (1943-1945) și vicepreședinte
executiv (1942-1945) al AJC.
WARBURG, Edward M.M. (1908-1992) – S-a născut în New York;
vicepreședinte al JDC (1938-1939); copreședinte (1940); președinte (1941-1942
și 1945-1965); director general (1951-1955) și președinte (1955-1956) al UJA.
WARBURG, Felix M. (1871-1937) – S-a născut la Hamburg; a emigrat în

Statele Unite în anul 1894; bancher și filantrop; primul președinte al JDC
(1914-1932) și președinte onorific (1932-1937).
WEILER, Jack D. (?-1995) – Președinte al campaniei UJA, New York (1953);

vicepreședinte al JDC (1958-1973); președintele Consiliului Național al JDC
(1966-1973); președinte al JDC (1975-1977); președinte de onoare al JDC
(1978-1995); vizitează România în 1975.
WILHELM, Kurt (1900-1965) – S-a născut la Magdeburg, Germania; s-a

stabilit la Stockholm în 1948; șef-rabin al Suediei; a avut relații apropiate cu șef-
rabinul Moses Rosen și a vizitat România în anul 1956.
WISE, Jonah B. (1881-1959) – S-a născut în Cincinnati, Ohio, SUA; rabin;

președinte de campanie al JDC (1931-1950); reprezentantul JDC la Conferința
de la Evian, privind problema refugiaților (1938); membru în comitetul executiv
al JDC (1931-1959); vicepreședinte al JDC (1937-1959); unul dintre fondatorii
UJA (1939).
ZIMMER, Carol (1836-1941) – Industriaș; a înființat fabrica de lacuri, uleiuri și

vopsele „Carl Zimmer” (1906) și „Zimmer & Co. SAR”, București; a fost implicat
în activitatea JDC.
511
Instituții
Agenția Evreiască (pentru Palestina) – A fost creată în anul 1922 și recunoscută
în articolul 4 al Mandatului Palestinian ca organism public care să consilieze și să
coopereze cu administrația britanică a Palestinei, în chestiuni economice, sociale
etc. ce privesc întemeierea Căminului Național Evreiesc.
Agudat Israel – Organizație mondială înființată în anul 1912, la Katowice

(Polonia), cu sediul central în Frankfurt. A avut ca scop unirea tuturor evreilor
ortodocși și încurajarea studiului Torei și al educației evreiești; a militat pentru
îmbunătățirea situației economice a maselor din țările din Galut (Diasporă) și în
Palestina; a încurajat dezvoltarea presei și a literaturii evreiești. Reprezentantul
pentru România a fost rabinul Bezalel Șafran din Bacău.
Alliance Israelite Universelle – Organizație înființată în anul 1860, la Paris. A

avut ca scop emanciparea evreilor și apărarea drepturilor lor. A fondat sute de
școli, în special în țările unde comunitățile evreiești erau mai puțin dezvoltate.
Președintele organizației a fost politicianul Adolphe Crémieux, până la moartea
acestuia, în 1870.
American Jewish Committee (AJC) – Organizație înființată în anul 1906, la

New York, pentru protejarea drepturilor civile și religioase ale evreilor din toată
lumea, dar și pentru acordarea de ajutoare evreilor victime ale diferitelor forme de
persecuție. I-a avut ca lideri pe Louis Marshall, Jacob H. Schiff, Mayer Sulzberger
și Cyrus Adler.
American Joint Reconstruction Foundation (AJRF) – Fundație înființată în

anul 1924, de către JDC și ICA. A fost condusă de Bernhard Kahn (din partea
JDC) și Louis Oungre (din partea ICA). A avut ca scop reconstrucția economică
a comunităților evreiești din Europa de Est, după Primul Război Mondial.
Principalele sarcini au constat în întemeierea cooperativelor de credit, a băncilor
comerciale și reconstruirea caselor distruse în timpul Primului Război Mondial.
American Relief Administration (ARA) – Program de întrajutorare creat de

Congresul Statelor Unite, la 24 februarie 1919, cu un buget de 100 milioane de
dolari. Programul coordonat de Herbert Hoover, viitorul președinte al Statelor
Unite, a avut drept scop distribuirea de alimente și îmbrăcăminte nevoiașilor din
Europa. A funcționat până în 1922, iar în Rusia până în 1923.
512
DOCUMENTE
Asistența Publică Evreiască – A fost creată la inițiativa JDC în anul 1920. Până
la crearea Comunității Evreilor din București, a funcționat sub conducerea unui
Comitet ales de Adunarea Generală a donatorilor pentru asistență. În funcția de
președinte al Comitetului a fost ales Adolf Stern. Scopul Comitetului a fost să
vindece sărăcia, să dea săracului posibilitatea de a munci și de a-și câștiga singur
mijloacele de existență.
Asociația de Ajutorare a Studenților „Antal Márk” – A fost creată la Cluj, la

sfârșitul anului 1945. Dispunea de un cămin și o cantină, în principal pentru
studenții evrei reîntorși din deportare și înscriși la diferite universități clujene.
Asociația a purtat numele profesorului Antal Márk (decedat în 1942), fost
director al Liceului Evreiesc din Cluj. Fondurile proveneau din donații private
ale supraviețuitorilor evrei din Ardeal, din donațiile unor întreprinzători evrei și
creștini din Cluj. Asociația a primit sprijin financiar și din partea unor organizații
evreiești internaționale. A funcționat până în anul 1949.
Asociația Titraților Unirea – A fost fondată în anul 1909 de un grup de

intelectuali, în frunte cu dr. Bomchis. Scopul asociației a fost strângerea legăturilor
de prietenie între intelectualii evrei. Din asociație puteau face parte numai titrați.
B’nei Brith (IOBB – Independent Order of B’nai Brith) – Ordin mondial

evreiesc, fondat la New York, în anul 1843, cu loji în diferite țări, cu scopul de a
întări solidaritatea între evreii de pretutindeni. B’nei Brith a existat în România
din 1872, inițial sub denumirea de „Fraternitatea Zion”. Și-a desfășurat activitatea
culturală și de asistență socială până la sfârșitul anului 1947. A fost reînființat
după revoluția din decembrie 1989.
Centrala Evreilor din România – A fost înființată prin decret-lege în decembrie

1941 și a fost recunoscută ca singurul organism care să reprezinte interesele
colectivității evreiești din România. Ea și-a exercitat atribuțiile sub directivele
și controlul împuternicitului guvernului pentru reglementarea regimului evreilor.
A fost subordonată politicii antievreiești promovată de regimul Antonescu. S-a
desființat după 23 august 1944.
Cercul Libertatea – A fost creat în anul 1915 și a avut ca scop organizarea unei
mișcări culturale, care, paralel cu mișcarea politică pornită de Uniunea Evreilor
Pământeni, își propunea să ridice nivelul intelectual și moral al evreilor bucureșteni,
îmbinând activitatea culturală cu opera de asistență socială. Președintele
organizației a fost Wilhelm Filderman.
513
Clubul Parlamentar Evreiesc – A fost înființat în anul 1928 și s-a constituit

ca un organism de apărare a parlamentarilor evrei militanți pentru impunerea
drepturilor cetățenești ale populației evreiești.
Colonia de la Techirghiol – Colonia școlară evreiască din stațiunea Techirghiol a

fost înființată cu sprijinul JDC, începând să funcționeze în vara anului 1920. Au
fost găzduiți în special copii între 7 și 12 ani suferind de diferite boli (rahitism,
scrofuloză, limfatism, reumatism cronic), având părinți lipsiți de mijloacele
necesare îngrijirii lor.
Comisia Autonomă de Ajutorare – A fost înființată la inițiativa Federației

Uniunii Comunităților Evreiești, imediat după pogromul de la București, din
21-23 ianuarie 1941. A funcționat până la sfârșitul lui august 1944. A sprijinit
familiile victimelor pogromului de la București, familiile victimelor pogromului
de la Iași, pe evreii aflați în lagăre de concentrare, în detașamente de muncă
obligatorie și a acordat ajutoare deportaților în Transnistria.
Comunitatea (Autonomă) Ortodoxă Israelită – Adeptă a credinței tradiționaliste,

fără concesii și fără compromisuri în practicarea prescripțiilor religioase. Folosește
și adjectivul „autonom”, subliniind astfel că niciun fel de hotărâre din partea unei
alte organizații nu i se poate impune.
Comunitatea Neologă – Promovează principii noi în ritualul religios. Cele

mai importante inovații sunt: introducerea orgii, cununia în templu, impunerea
criteriului estetic în ceremonia religioasă.
Comunitatea Templului Coral – După desființarea Comunității Israelite din

capitală (1874), se constituie în anul 1876 Congregația Templului Coral, care în
afara Templului a luat asupra sa și administrarea școlii de băieți „Iacob și Carolina
Löbel”, iar în 1890 a trecut sub administrarea sa și școala de fete „Fraternitatea
Zion”. În 1905, Congregația Templului a obținut aprobarea guvernului pentru
transformarea Congregației în „Comunitatea Israelită a Templului Coral”, fiind
recunoscută ca persoană juridică. A avut ca scop susținerea serviciului divin,
înființarea, întreținerea și administrarea așezămintelor de cult, învățământ,
binefacere, asistență etc. A reprezentat obștea evreiască în relațiile cu autoritățile
oficiale și consulatele străine.
Congresul Mondial Evreiesc – S-a constituit în anul 1936, la Geneva. A

continuat sub o formă complexă și pe planuri mai extinse activitatea Comitetului
514
DOCUMENTE
Delegațiunilor Evreiești, care a luat ființă la Paris, în 1919. Atât Comitetul

Delegațiunilor Evreiești, cât și Congresul Mondial Evreiesc au adus nou, ca
principii și plan de organizare: 1) faptul că ele nu sunt „organizații internaționale
evreiești”, ci reprezentanță națională unică a poporului evreu pe plan internațional;
2) caracterul democrat al constituirii, precum și al principiilor și metodelor de
acțiune.
Crucea Roșie din România – A fost fondată în anul 1876. În 1906 a fost
fondată Crucea Roșie a Femeilor din România. În 1915, Adunarea Generală a
Crucii Roșii a aprobat în unanimitate fuzionarea organizației cu Crucea Roșie
a Femeilor și schimbarea titulaturii în Societatea Națională a Crucii Roșii din
România (SNCRR).
Crucea Roșie Internațională – Comitetul Internațional al Crucii Roșii a fost

fondat în 1863, ca o organizație umanitară privată, cu sediul la Geneva. Principalele
obiective au constat în menținerea și dezvoltarea relațiilor dintre societățile
naționale ale Crucii Roșii, acționarea ca intermediar neutru între beligeranți
în timp de război și monitorizarea aplicării și dezvoltării legilor umanitare. La
activitățile Crucii Roșii Internaționale a participat și Crucea Roșie din România.
Federația Uniunilor de Comunități Evreiești (FUCE) – A fost înființată în anul

1936 și a avut drept scop asigurarea activității religioase, culturale și de asistență
a comunităților evreiești din România. În prima fază a Holocaustului a căutat
soluții de supraviețuire, în condițiile politicii antievreiești a regimului Antonescu.
A fost dizolvată prin Decretul-lege nr. 3416, din 16 decembrie 1941, și înlocuită
cu Centrala Evreilor. A fost repusă în drepturi după 23 august 1944. În anul 1949
și-a schimbat titulatura în Federația Comunităților Evreiești (M) din România
(FCER).
Gemiluth Chessed, Ghemiluth Chasadim (prin extensie, în limba ebraică,

binefacere dezinteresată) – Societate înființată în România în anul 1856, la
inițiativa filantropului Ghedalie M. Breyer. Scopul principal al societății a fost
împrumutul de bani fără dobândă, oricărui solicitant, fără deosebire de confesiune
sau naționalitate.
Hebrew Sheltering and Immigrant Aid Society (HIAS) – Societate fondată

în anul 1909, prin fuziunea mai multor organizații din Statele Unite, pentru
sprijinirea emigrației evreiești din Rusia și estul Europei. A sprijinit Agenția
Evreiască pentru Palestina și emigrarea tinerilor în eforturile de a aduce evrei
515
germani și polonezi în Palestina, în perioada 1933-1936. A furnizat fonduri

pentru transport și vize evreilor din Polonia în general și din Danzig în special,
în 1937. În 1938 a ajutat evreii să iasă din Austria anexată Germaniei naziste,
via Elveția și Polonia. A ajutat aproape 9.000 de evrei germani să ajungă prin
Uniunea Sovietică în Japonia și, ulterior, în SUA, dar și mii de evrei să scape din
Europa via Lisabona (1940). După al Doilea Război Mondial a fost implicată
activ în munca de ajutorare a supraviețuitorilor și a persoanelor strămutate.
HICEM – Organizație fondată în anul 1927, prin coordonarea eforturilor a trei

agenții majore evreiești pentru emigrare: HIAS din New York, ICA din Paris
și Emigdirect din Berlin. Acronimul HICEM provine din combinația primelor
litere ale celor trei organizații care o formează.
Hevra Kadisha – Confrerie sacră, care și-a desfășurat activitatea în cadrul

Comunității, având ca atribuții organizarea înmormântărilor, acordarea de
ajutoare bolnavilor, văduvelor și orfanilor.
Jewish Colonization Association ( JCA, ICA) – Organizație creată în anul 1891,

la Paris, de către baronul Maurice de Hirsch. Scopul organizației a fost sprijinirea
emigrării în masă a evreilor din Rusia și a celor din estul Europei și colonizarea
lor pe proprietății agricole din America de Sud (ulterior America de Nord,
Palestina etc.) În Europa, ICA a înființat centre de pregătire pentru emigrare. A
subvenționat și întreținut numeroase școli în estul Europei și în Orient, acordând
în același timp sprijin pentru școlile din România. Reprezentantul organizației în
România a fost I. Astruc.
Jewish Telegraphic Agency ( JTA) – Agenție înființată în anul 1914, la Haga,

cu scopul de a aduna și răspândi știri din lumea evreiască. În 1919 și-a stabilit
sediul la Londra, iar în anul 1922 s-a mutat la New York. A fost fondată de Jacob
Landau, care a deținut funcția de director până în anul 1951.
Loja „Lumina” – A fost fondată în anul 1904. A avut ca scop ridicarea nivelului
intelectual și moral al membrilor săi, propagarea principiilor umanitare, sprijinirea
bolnavilor, a văduvelor și a orfanilor.
Loja „Noua Fraternitate” – A fost fondată în anul 1889, ca o continuare a Lojei

„Fraternitatea Zion”, întemeiată în 1873. A avut drept scop ridicarea nivelului
intelectual și moral, întrunirea în caritate a tuturor „fiilor Israelului”, propagarea
principiilor de umanitate.
516
DOCUMENTE
Machsike Schabbath – Asociație înființată în anul 1894, în Bucovina, cu scopul

de a asigura nevoiașilor o masă caldă de Shabat. Ulterior, au beneficiat de serviciile
asociației și soldații, deținuții și bolnavii din spitale, care primeau alimente pentru
Pesach.
Oeuvre de Secours aux Enfants (OSE, OZE) [Centrul de Protecție a Mamei și

Copilului] – Societate de îngrijire medicală, cu sediul la Paris. A fost înființată în
anul 1912, la St. Petersburg, Rusia. OSE (sau OZE) a reprezentat inițial acronimul
pentru Obshchestvo Zdravookhraneniia Evreev (Societate de Îngrijire Medicală
pentru Evrei). A avut filiale în Rusia, Polonia, România și Europa Centrală și de
Est. A întreținut sute de instituții, precum spitale, aziluri, sanatorii, orfelinate etc.
Oficiul pentru Procurarea de Lucru (OPL) – Societate fondată în 1920 de Loja

„Noua Fraternitate”. A fost o instituție de interes social, cu trei secțiuni: pentru
plasare de lucrători și lucrătoare, de funcționari comerciali și de funcționari de
birou (contabili, corespondenți, dactilografe). Serviciul a fost gratuit.
Organization for Rehabilitation through Training (ORT) [Organizația pentru

Reorientare Profesională] – Organizație înființată în anul 1880, la St. Petersburg.
A creat programe de reorientare profesională pentru tinerii evrei. A fondat școli
agricole și a furnizat unelte pentru muncile agricole.
Partidul Evreiesc – A fost creat în 1930 și transformat în Partidul Evreiesc din

România (PER) în 1931. Acesta și-a axat de la început programul politic pe lupta
pentru recunoașterea de către statul român a drepturilor de minoritate națională
ale evreilor. Și-a încetat activitatea în anul 1938, odată cu desființarea tuturor
partidelor politice. Președintele Partidului a fost Theodor Fisher. Partidul și-a
reluat activitatea imediat după 23 august 1944, sub președinția lui A.L. Zissu
și apoi a lui M. Benvenisti. Până la autodizolvarea sa (1947), a susținut soluția
emigraționistă ca prioritară.
Poalei Zion (în limba ebraică, „Muncitorii Sionului”) – Organizație sionistă

socialistă creată în anul 1911, în Rusia. Programul a suferit schimbări și ulterior a
fost divizat în Poalei sioniști, teritorialiști și socialiști. Mai târziu, a devenit partid
politic, condus de Yitzhak Ben Zvi și David Ben Gurion.
Școala de meserii „Ciocanul” – Înființată în anul 1897 de către filantropul Adolf

Salomon. A fost un institut de educație și pregătire pentru meserii. Cursurile
teoretice și practice durau patru ani, iar condiția de înscriere era să fii absolvent a
517
patru clase primare. Confruntată cu greutăți materiale deosebite, la sugestia JDC,

se întemeiază societatea „Prietenii Școalei Ciocanul”, care a asigurat o finanțare
parțială, alături de Comunitatea Evreilor din București, pentru taxele școlare și
pentru lucrările realizate de către elevi. În urma reformei învățământului din 1948,
școala „Ciocanul” a devenit liceu industrial, având însă cu totul altă destinație.
Școala profesională de fete „Rachel și Filip Focșăneanu” – A fost fondată în

anul 1899, de Filip A. Focșăneanu, din fonduri proprii.
United Jewish Appeal (UJA) – A fost creat în anul 1939, prin acordul semnat
de către organizațiile Joint Distribution Committee, United Palestine Appeal
(UPA) și National Refugee Service (NRS), cu scopul de a colecta fonduri
pentru ajutorarea evreilor. JDC a sprijinit evreii din Europa, UPA s-a ocupat de
comunitățile evreiești din Palestina, inclusiv de refugiații din Europa, iar NRS
a venit în sprijinul refugiaților ajunși în Statele Unite. În anul 1999, UJA s-a
transformat în United Jewish Communities [Comunitățile Evreiești Unite], prin
fuzionarea cu United Israel Appeal și Council of Jewish Federation [Consiliul
Federației Evreiești].
Uniunea Evreilor Pământeni (UEP) – S-a constituit la București, în anul 1909.

A militat pentru promovarea drepturilor cetățenești ale evreilor și participarea
acestora la viața politică din România. Primul președinte a fost Adolf Stern. După
1923, s-a transformat în Uniunea Evreilor Români (UER).
Uniunea Evreilor Români (UER) – UEP devine UER. Schimbarea titulaturii

are loc odată cu adoptarea Constituției din 1923, care confirmă drepturile
cetățenești acordate evreilor prin decretele-lege din anul 1919. În perioada
interbelică a fost principala organizație politică a evreilor din România, care a
militat pentru apărarea drepturilor cetățenești, împotriva antisemitismului. Și-a
încetat activitatea în anul 1938, odată cu promulgarea decretului regal privind
desființarea tuturor partidelor politice. După 23 august 1944, UER a fost repusă
în drepturi, iar în anul 1946 a fost din nou desființată. Președintele UER a fost
Wilhelm Filderman.
Uniunea Femeilor Israelite – A fost fondată în anul 1904, la inițiativa lui

Stephanie Istecescu. A avut ca scop contribuția la orice operă de binefacere, a
bătrânilor și a văduvelor lipsite de mijloace. A construit un orfelinat.
518
DOCUMENTE
Uniunea Națională a Evreilor din Transilvania – A fost creată în anul 1918 și a

avut drept scop trezirea conștiinței naționale evreiești, restratificarea profesională
și apărarea drepturilor evreimii. S-a declarat parte integrantă a Organizației
Sioniste Mondiale.
Wiederaufbaugesellschaft (WAG) [Societatea de Reconstrucție] – Societate

înființată în anul 1920. În nou-creata cooperativă, JDC a deținut o cotă de
51%. Președinte al societății a fost ales Karl Klueger. În 1927, societatea a fost
transformată în „Banca Centrală Evreiască de Credit și Economie SA”.
519
Glosar
Aliya (în limba ebraică, „urcare, înălțare”) – aici termenul este folosit cu sensul de
„emigrare” în Palestina şi mai târziu, după 14 mai 1948, în statul Israel.
Bereshit – prima carte din Tora.
Bimah (în limba ebraică, „podium”) – termenul desemnează o estradă în sinagogă,

puțin înălțată deasupra podelei, pe care se află un pupitru sau o masă și unde se
citește Tora sau se oficiază diferite rituri.
Eretz-Israel – sintagmă folosită înainte de proclamarea statului Israel, la 14 mai

1948.
Ha’acshara – centre de pregătire pentru emigrare în Palestina.
Haham (în limba ebraică, „înțelept”) – titlu acordat rabinilor în țările orientale;
denumire atribuită în România celui ce se ocupă cu tăierea rituală.
Halutz (în limba ebraică, „pionier”) – în mișcarea sionistă, termenul este folosit
pentru tineri care se pregăteau să emigreze în Palestina și să practice muncă
agricolă acolo.
Hanuka – sărbătoarea luminilor; simbolizează victoria macabeilor pe câmpul de

luptă contra elenismului care a pângărit Templul; se serbează timp de opt zile, în
luna decembrie.
Hanukat ha’Bait – înnoirea casei; după obiceiul evreiesc, intrarea locatarului într-o
casă nouă presupune binecuvântare.
Havdala (ieșire din Shabat) – rugăciune care se recită la încheierea Shabatului și a

sărbătorilor, pentru a marca trecerea de la timpul sacru la cel profan.
Heder – școală elementară tradițională evreiască; de la vârsta de trei ani, copiii

evrei frecventau hederul, unde învățau a citi în cărțile de rugăciune.
Kasher – în legislația iudaică, mâncare permisă conform cu ritualul.
Kassas – cooperative de credit.
520
DOCUMENTE
Landsmanschaft – societate de binefacere înființată de evreii care au emigrat din

Europa, din același oraș sau regiune, în Statele Unite.
Luftmensch (Luftmenschen) (în limba idiș, „om de aer”) – persoană care trăiește
din expediente.
Matza (matzot) – azimă, pâine nedospită, făcută dintr-un aluat lipsit de drojdie,
care se consumă de Pesach, în amintirea pâinii care nu a apucat să dospească când
israeliții s-au grăbit la ieșirea din Egipt.
Melamed (melamdim) – dascăl; învățătorul care predă elevilor la heder.
Minian – adunare pentru rugăciune, formată din cel puțin zece bărbați care au
atins vârsta majoratului religios.
Oneg Shabat (în limba ebraică, „plăcerea sâmbetei”) – denumire dată întrunirilor
publice, care au loc sâmbăta după-amiază, în cadrul cărora se țin predici care
propagă învățătura, legenda și spiritul iudaic.
Pesach (Paște) – sărbătoare care marchează ieșirea evreilor din Egipt și eliberarea
lor din lanțul robiei egiptene; de obicei, are loc în luna aprilie.
Purim – cea mai veselă sărbătoare la evrei, în amintirea salvării lor de la pieire din
Imperiul Persan (secolul I î.e.n.).
Restratificare – restructurarea socioprofesională, în direcția muncilor productive a

populației evreiești.
Rosh Hodesh – prima zi a lunii calendaristice; zi de semisărbătoare.
Seder (în limba ebraică, „ordine”) – desemnează ordinea de desfășurare a

ceremoniei religioase în prima și a doua seară de Pesach.
Sefer Tora (în limba ebraică, „Sulul Torei”) – copie manuscrisă pe pergament a
celor cinci cărți ale lui Moise, păstrată în chivotul sfânt al sinagogilor.
Shabat (în limba ebraică, „sâmbătă”) – a șaptea zi a săptămânii; după legea iudaică,
în această zi munca este interzisă cu desăvârșire.
521
Snif – secțiune (a unei organizații), sucursală, filială locală a unei organizații

sioniste.
Sukkot – sărbătoarea corturilor; se sărbătorește toamna, în amintirea ieșirii evreilor

din Egipt.
Talmud-Tora (în limba ebraică, „studiul Torei”) – nume dat școlilor comunitare,
în special în Europa Răsăriteană. Este o instituție finanțată de către comunitate.
Studiile se concentrau exclusiv asupra scrierilor evreiești clasice, învățării pe de
rost a textului Torei, tradus în idiș. Materii laice nu se învățau.
Tfilin (pl. de la tefila, în limba ebraică, „rugăciune”) – două cutiuțe dreptunghiulare,

din piele, conținând patru pasaje biblice, pe care bărbații, începând de la vârsta de
13 ani, le poartă la brațul stâng și pe cap, în cursul slujbei de dimineață, din zilele
lucrătoare.
Yeshiva (în limba ebraică, „adunare, întrunire”) – termenul desemnează diferite

centre de studii talmudice. Pentru obținerea titlului de rabin este obligatorie
absolvirea Yeshivei.
522
DOCUMENTE
Bibliografie
Surse arhivistice
American Jewish Joint Distribution Committee Archives ( JDC NY Archives)
Records of the New York Office of the American Jewish Joint Distribution
Committee: 1914-1918; 1919-1921; 1921-1932; 1933-1944; 1955-1964;
1965-1974
Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (ACNSAS)

Fond Documentar
Arhiva Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (ACSIER)

Fond II, Documente din perioada interbelică
Fond VII, Documente din perioada comunistă
Fond VII – Moses Rosen (MR)
Saly Mayer Archives (SM Archives)
Periodice
Curierul Israelit (1914, 1919, 1920, 1921, 1922, 1939, 1944, 1945)
Egalitatea (1930)
Monitorul Oficial (1944)
Neamul Evreesc (1945, 1947)
Realitatea Evreiască (1997, 2007, 2008, 2012)
Revista Cultului Mozaic (1967, 1969, 1976, 1990)
Unirea (1947, 1948, 1949)
Viața evreiască (1948)
Lucrări de specialitate și memorii

Ancel, Jean (ed.), Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the
Holocaust, vol. VIII, The Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986.
Bauer, Yehuda, My Brother’s Keeper. A History of the American Jewish Joint

Distribution Committee: 1929-1939, The Jewish Publication Society of America,
Philadelphia, 1974.
Benjamin, Lya (ed.), Evreii din România între anii 1940-1944, vol. I, Legislația
antievreiască, Editura Hasefer, București, 1993; vol. II, Problema evreiască în
stenogramele Consiliului de Miniștri, Editura Hasefer, București, 1996.
523
Bines, Carol, Din istoria imigrărilor în Israel: 1882-1995, Editura Hasefer,

București, 1998.
Carp, Matatias, Cartea neagră. Suferințele evreilor din România, 1940-1944,

vol. III, Transnistria, Editura Diogene, București, 1996.
Feine, Zvi, „Joint Distribution Committee’s Activity in Romania: Before and

After the Revolution”, în Revista de Istorie a Evreilor din România, nr. 1, editor
Natalia Lazăr, Editura Hasefer, București, 2016.
Filderman, Wilhelm, Memoirs and Diares, vol. 2, 1940-1952, edited by Jean Ancel,
Updated and annotated by Leon Volovici and Miriam Caloianu, The Goldstein
Goren Diaspora Research Center, Tel Aviv University Yad Vashem Jerusalem,
The International Institute for Holocaust Research, 2015.
Idem, Memorii și jurnale, vol. I, 1900-1940, Editura Hasefer/Editura Institutului

pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, București, 2016.
Geller Iacov, Rezistența spirituală a evreilor români în timpul Holocaustului, Editura

Hasefer, București, 2004.
Glass, Hildrun, Minderheit zwischen zwei Diktaturen. Zur Geschichte der Juden in
Rumänien. 1944-1949, R. Oldenbourg Verlag, München, 2002.
Guzun, Vadim, Chestiunea refugiaților de peste Nistru. Documente diplomatice și ale

serviciilor române de informații, 1919-1936, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012.
Idem, Indezirabilii: aspecte mediatice, umanitare și de securitate privind emigrația din

Uniunea Sovietică în România interbelică, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2013.
Handlin, Oscar, A Continuing Task: The American Jewish Joint Distribution

Committee 1914-1964, Random House, New York, 1964.
Hundert, Gershon David (editor in chief ), The YIVO Encyclopedia of Jews in

Eastern Europe, vol. I & II, Yale University Press, New Haven & London, 2008.
Iancu, Carol, Evreii din România (1919-1938). De la emancipare la marginalizare,

Editura Hasefer, București, 2000.
524
DOCUMENTE
Kuller, Hary, Evreii în România anilor 1944-1949. Evenimente, documente,

comentarii, Editura Hasefer, București, 2002.
Leavitt, Moses, The JDC Story: Highlights of JDC Activities, 1914-1952, Published
by the American Jewish Joint Distribution Committee, Inc., New York, 1953.
Lucas, Albert, „American Jewish Relief in the World War”, în The Annals of the
American Academy of Political and Social Science, vol. 79, War Relief Work, Sage
Publications, Inc. and The American Academy of Political and Social Science,
Sep. 1918.
Nastasă-Kovacs, Lucian (ed.), Antisemitismul universitar în România (1919-

1939). Mărturii documentare, Editura Institutului pentru Studierea Problemelor
Minorităţilor Naţionale, Editura Kriterion, Cluj-Napoca, 2011.
Rotman, Liviu, Evreii din România în perioada comunistă: 1944-1965, Editura

Polirom, Iași, 2004.
Șiperco, Andrei, Acțiunea internațională de ajutorare a evreilor din România,

Documente (1943-1945), Editura Hasefer, București, 2003.
Idem, Crucea Roșie Internațională și România: 1939-1944, Editura Enciclopedică,

București, 1997.
Idem, Ecouri dintr-o epocă tulbure. Documente elvețiene 1940-1944, Editura

Hasefer, București, 1998.
Tercatin, Baruch și Herșcovici, Lucian Zeev, Prezențe rabinice în perimetrul

românesc, Editura Hasefer, București, 2008.
Ussoskin, Moshe, Struggle for Survival. A History of Jewish Credit Cooperatives in

Bessarabia, Old Romania, Bukovina and Transylvania, Jerusalem Academic Press,
1975.
525
Index
A Anderman 276
Anglia 249, 461, 468, 490
Abeles, Alexandru 276 Antonescu, Ion 86, 90, 112, 116, 254, 289,
Abramoff 271 290, 296, 375-377, 379, 380, 484,
Adelman, David 450 504, 509, 513, 515
Adler, Cyrus 84, 110, 233, 234, 502, 512 Antonescu, Mihai 377, 506
Adler, Josef 333 Antonschi, I. 313, 323, 324
Africa 4, 5, 11, 77, 103, 142, 508, 509 Arad 9, 42, 70, 95, 121, 276, 348, 349,
Africa de Sud 509 405, 409, 429, 444, 447, 469, 473,
Alba-Iulia 95, 121, 347, 409 483, 490
Alderstein, Fanny R. 33, 62, 86, 112, 257, Ardeal 272, 278, 316, 513
258 Ardealul de Nord 98, 285, 327
Alexandria 142 Ardeleanu, Moise 456
Alexandru, Moses 351 Argentina 211, 214, 508
Alexianu, Gheorghe 377, 380 Arlon 508
Algeria 142, 506 Aronovici, Nilu 472
Alperin 19, 48, 134 Aronovici, Noel 85, 111, 205, 208, 222,
Alsberg 216 226, 237, 240, 241, 315, 502
Alter 360 Arzilai, I.B. 391
America, Statele Unite 17, 18, 20, 22, 24, Asia 4, 5, 11, 77, 103, 142, 508
26-28, 32, 33, 39, 42, 46, 47, 49, 51, Aslan, Ana 42, 70
53, 55, 62, 71, 75, 76, 78, 80-82, 85, Astruc, I. 516
86, 100, 111, 112, 128-130, 134, Austria 184, 244, 324, 516
135, 140, 145, 148, 156, 171, 175, Austro-Ungaria 130, 142
178, 179, 182, 183, 186, 188, 189, Averescu, Alexandru 153
193, 194, 196, 198, 206, 207, 211, Axelrad, Avram 158, 502
214, 219, 230, 236, 239-241, 244,
249, 255-258, 260, 289, 292, 301,
302, 304, 307, 312, 315, 316, 321,
394, 399, 417, 423, 425, 429, 435,
B
450, 453, 454, 456, 473, 474, 477, Babitsch 166
482, 502-509, 511, 515, 516, 518, Bacal, Israel 371, 387, 396
521, 523 Bacău 19, 48, 77, 92, 103, 118, 140, 202,
America de Nord 516 225, 314, 317, 318, 320-322, 359,
America de Sud 516 409, 447, 503, 512
America Latină 502 Bacilieri 208
526
Baerwald, Paul 249, 259, 502 Bercovici 368
Bagdad 142 Bercovici, H. 177
Baia Mare 95, 121, 355 Berghof, M. 368
Bairamcea 227-229, 237 Bergman, Ami 475
Balcani 255, 260, 492, 507 Berkowitz, Ely 23, 52
Balta 261 Berlin 83, 84, 109, 110, 206, 215, 218-
Baly, Therese 181 221, 225, 226, 232, 516
Banat 189, 278, 384, 500 Berna 132
Banja Luka 501 Bernard, Adolph 185
Basarabia 19, 21, 25, 27-29, 79, 80, 82-84, Bernstein, I. Kohen 166, 174, 214
137, 141, 146, 163, 166, 171-174, Berșad 261
184, 185, 189, 190, 191, 197-199, Bibescu, H. 196
204-207, 211-217, 221, 222, 223, Bibescu, Martha 271
226-230, 236, 237, 240, 241, 244, Bielevici 276
246, 248, 251, 256, 270, 375, 392, Biering, Erik A.M. 271
502, 507 Bihor 88, 114, 277, 278
Batkin, Alan 101, 127, 469, 470 Bisericani 24, 53, 135, 180
Bauberger, Radu 146, 148-152, 175, 181, Bistrița 93, 119, 327
185, 502 Blaj 94, 120, 334
Bălți 211, 213, 227, 248 Blank, Aristide 82, 107, 194, 195, 503
Băluș, Martin 321 Blank, Mauriciu 23, 52
Bănescu, David 458, 465, 466, 468, 472 Blau, Adolf 181
Bârlad 202, 253, 409, 502 Bloch, M. 132
Beckelman, Moses 391, 394, 396, 502 Blumenfeld 458
Becker, James H. 20-22, 30, 49, 50, 51, 59, Blumer, M.A. 77, 103, 141-143
79, 81, 105, 107, 142-147, 161, 162, Blum, Josef 86, 111, 252, 253
166, 167, 171, 185, 189, 192-196, Bochmer 22, 51, 161
502 Bodnăraș, Emil 100, 126, 435
Beck, Moritz Meir 19, 48, 134, 146, 185, Bogen, Boris D. 18, 27, 47, 56, 183, 503
502 Boian 160
Beiuș 96, 122, 363 Bolgrad 227, 228
Békéscsaba 324 Bolos, Ion 456
Belgia 508 Bomchis 513
Belgrad 450 Bor 276
Ben-Ari, Ilan 478 Bordea, Aron 456
Ben Gurion, David 517 Bordeaux 251
Benvenisti, Mișu 33, 62, 366, 370, 374, Bornstein, Iosef 276
381, 517 Boroș, Eduard 336
Ben Zvi, Yitzhak 517 Borșa 29, 30, 58, 59, 84, 110, 232, 233
527
Borsec 9, 43, 72, 483, 488 211, 213-215, 219, 220, 226, 231,
Bosnia 501 234-237, 240-242, 247, 250, 252-
Botoșani 19, 48, 77, 103, 140, 186, 202, 254, 258, 261-269, 271-277, 279,
248, 312, 316, 405, 447, 450, 451, 280, 282-300, 303, 305, 307-310,
453, 455, 456, 458, 460, 510 313-319, 321-329, 331-335, 337-
Braham, A.D. 85, 111, 244, 245 341, 343-345, 347-353, 355-357,
Brăila 19, 48, 77, 103, 137, 138, 139, 140, 360, 362, 363, 365-370, 372-376,
177, 185, 211 379, 380, 382-384, 386, 388-391,
Brandeis, Louis D. 128, 503 396-398, 403-405, 409, 410, 412,
Brantz 360 414, 417-420, 422-430, 432, 433-
Brașov 9, 43, 72, 94, 95, 121, 276, 316, 435, 438, 439, 441-444, 446-448,
341, 342, 351, 447, 483 450-461, 463-465, 467-469, 471,
Bratu, Gheorghe 456 473-475, 478, 480, 482-484, 486,
Braunștein, Otilia 143 488, 489, 491-494, 496, 497, 499,
Brazilia 214 500, 502-504, 508-511, 513, 514,
Brătescu, C. 271 518, 523-525
Breyer, Ghedalie M. 515 Budapesta 86, 252, 255, 256, 285, 316,
Breyer, H.G. 146, 185 324, 384, 395, 475, 492
Briceni 211, 213 Buenos Aires 508
Brociner, I. 177 Buhuși 248, 359
Broido, Louis 41, 70, 99, 125, 426, 503 Bulgaria 130, 142, 476, 488, 489, 508
Broker, Henry 33, 62, 86, 112, 257, 258 Bumbăcaru, Avram 322
Brosteni, Haimovici 391 Bunaciu, A. 364
Brotman 271 Burtică, Cornel 100, 126, 447, 448
Brunot, James 87, 113, 265 Bușteni 410
Brylawski, Fulton 17, 46, 76, 102, 129, Buzău 138, 139, 316, 323
130, 133, 134
Bucovina 19, 21, 22, 25, 31, 79, 82, 85,
139, 141, 153, 160, 167, 171, 173,
179, 180, 183-185, 187-191, 194,
C
195, 197-201, 210, 218, 221-223, Cajal, Nicolae 43, 72, 458, 463, 464, 467,
241, 242, 244, 246, 247, 251, 254, 503
267, 270, 316, 374, 375, 382, 517 Campus, J. 307, 325
București 8-10, 17-19, 21, 23, 25, 26, Canada 214, 257
29, 30, 33, 34, 36, 41-43, 74-101, Caracal 375
128-130, 133-146, 148-161, 163, Carei 316
165, 166, 168, 171, 173-175, Carol al II-lea, regele 26
177-180, 182, 183, 185, 191-194, Carp, Horia 22, 51, 144, 150, 160, 175,
197, 199, 202, 203, 205, 207, 250, 503
528
DOCUMENTE
Caufman 458 Constantinopol 77, 137

Călărași 138, 139, 325, 375, 444, 467 Copelovici, I. 360
Căușeni 227, 228, 229 Corabia 139
Câmpulung 409 Costiner, Elias 36, 37, 65, 66, 97, 123,
Cehoslovacia 285, 383, 416 273, 278, 279, 281, 283-287, 295,
Cernăuți 21, 22, 25, 30, 79, 82-84, 160, 297, 298, 306, 314, 326, 328-330,
161, 163, 169, 172, 173, 187-189, 332-336, 338-342, 344-346, 348-
194, 195, 200, 201, 209, 210, 213, 351, 353-355, 357, 358, 362, 371,
217, 218, 223, 225, 234, 235, 315, 373, 374, 380, 398
374 Costinescu 271
Cetatea Albă 227-229, 237 Craiova 19, 48, 77, 96, 103, 122, 138, 140,
Chicago 81, 107, 128, 194 202, 325, 358, 409
Chilia 227, 228, 229 Crémieux, Adolphe 512
Chișinău 21, 27, 28, 31, 82, 85, 137, 152, Crețescu, Jack 181
166, 172-174, 189, 205, 206, 208, Cristescu, Alexandru 456
209, 211-214, 225, 227, 230, 241, Cristian 9, 43, 72, 478, 483, 488, 491, 499
248, 507 Criuleni 227
Cincinnati 144, 156, 511 Croitoru Rubin 371
Cioplea 24, 53, 135 Cuperman 360
Cipru 91, 298, 299, 310, 506 Cupper, Darius 389
Ciuraru 276, 364, 401 Curlanda 142
Cleveland 505 Cuza, A.C. 32, 244, 246
Clipper, N. 276 Cyrankiewitz, Józef 417
Cluj 21, 34, 43, 50, 63, 72, 89, 93-95, 115,
119-121, 168, 169, 190, 224, 232,
248, 282-284, 316, 332, 333, 339,
350, 351, 405, 409, 447, 484, 490,
D
491, 507, 513, Danemarca 142
Cluj-Napoca 27, 56, 139, 447, 524, 525 Danescu, Ghe. 456
Codăești 202 Daniel, I. 389
Coen, Mara 457, 472 Danielopol 271
Cohen, Jean 391, 398 Danzig 516
Cohl, S. 390 Dascălu, Anghel 299, 370
Coman 401 David, O. 288
Constanța 19, 48, 77, 92, 103, 118, 138, Davidovici Kohn 321
140, 185, 309, 310, 324, 325, 409 Davidovici, Paul 93, 119, 326, 386
Constantinescu-Iași, Petre 39, 68, 412 Dej 282, 343
Constantinescu, Miron 364 Denikin 27, 56
Constantinescu, Mitiță 26, 55 Diaconescu, Gheorghe 456
529
Dische, L. 276 492, 502, 504, 508-510, 512, 515-

Djuvara 249 518, 521, 522
Dobrogea 135
Dogaru, Dumitru 40, 69, 425
Dombrovschi 271
Dorf, Samuel 131
F
Dorian, Emil 301 Faintuch, Iacob 308, 314, 315
Dorohoi 19, 48, 77, 103, 140, 312, 370, Fălticeni 34, 63, 89, 114, 283, 321, 409
409, 429, 444, 447, 455, 458, 460, Feder, Theodor 100, 127, 450, 454, 455
462 Feine, Zvi 42, 43, 71, 72, 101, 127, 457,
Drăgășani 139 468, 471, 481, 504, 524
Duff, Moses 143 Feintuh 370
Duncan, F.J. 26, 55, 85, 111, 247, 249 Feldman, B. 299
Feldstein 276
Feuer 401
E Feyer 368
Filderman, Wilhelm 18, 19, 23-26, 28,
Eforie Nord 9, 43, 72, 483, 488 32, 34, 35, 47, 48, 52-55, 57, 61, 63,
Efraim, Charlotte 146, 181, 185 64, 79, 85, 87, 88, 92, 105, 111-113,
Ehrenburg, Ilya 304 118, 134-136, 163, 164, 175, 177,
Eichmann, Adolf 380, 398 181, 182, 198, 214, 232, 236, 250,
Eisler 168 262, 266, 271, 273, 275, 276, 279,
Elveția 87, 142, 261-263, 266, 268, 373, 288, 297, 307, 309, 311, 314, 315,
380, 433, 437, 503, 507, 516 370, 373, 375, 376, 378, 379, 384-
Enciu, S. 322 386, 397, 398, 504, 513, 518, 524
Engel, Solomon 322 Filotti, Eugen 271
Eppler, Heinz 101, 127, 468, 469 Finer, Ruth 32, 61, 86, 112, 254, 255
Eskenasy, Lidia 454 Finlanda 271
Europa 4, 7, 11, 12, 16, 18, 19, 24, 25, 27, Fischer, Joseph 168
29, 31, 33-36, 39, 76-86, 91, 92, Fischer, Leon 85, 111, 244, 504
100, 101, 128, 137, 141, 142, 151, Fischer, Theo 168
154, 163-165, 171, 173, 174, 178, Fischer, Wilhelm 33, 62, 373
179, 191-194, 199, 206, 207, 209, Flachs 181
211, 215, 219, 221, 222, 226, 231- Focșani 19, 48, 77, 103, 140, 253
233, 236, 238, 240, 241, 246, 258, Frankfurt 502, 509, 512
259, 260, 289, 299, 300, 302, 304, Franța 143, 151, 154, 194, 271, 393
305, 307, 310-313, 315, 323, 373, Fratoștițeanu, Lucie 271
379, 383, 398, 412, 413, 424, 450, Frenchel 322
454, 455, 469, 474-477, 481, 491, Freudiger, Philip von 276
530
DOCUMENTE
Fried 410 Gilischensky, H. 83, 108, 209, 217

Fromenson 217 Gingold, N. 376, 377
Furtună, P. 323, 360 Ginta 88, 114, 277, 278
Giurgiu 315, 325
Glasner 168
G Goga, Octavian 32, 61, 244, 246

Goldberg, A.M. 81, 107, 183
Galata, Rosalba 472, 475 Goldenberg, Beico 276, 308, 314
Galați 19, 23, 34, 48, 52, 63, 77, 89, 103, Goldenberg, I.H. 182
115, 137, 140, 153, 172, 185, 186, Gold, Franz 276
202, 207, 211, 253, 286, 287, 314, Goldhammer, N. 299
405, 410, 429, 447 Goldman, Hetty 19, 48, 49, 77, 103, 137,
Galin 271 140, 141, 145, 185, 196, 504
Galiția 142, 508 Goldman, Julius 19, 21, 22, 30, 31, 48, 50,
Galler, Leo 132 51, 59, 60, 78-81, 104-106, 137,
Gălățeanu, N. 143 151, 154, 155, 161-165, 167-169,
Gârdea 307 171, 173-175, 178-180, 504
Gefen, Aba 42, 70 Goldman, Marcel 146, 185
Gellis, Erwin 384 Goldman, Ralph 10, 100, 126, 437, 438,
Geneva 39, 40, 41, 68, 69, 87, 98-100, 450, 457, 468, 469, 479, 505
112, 113, 124-126, 207, 261, 263, Goldsmid, Osmond E. d’Avigdor 249
266, 268, 301, 395, 412-415, 417, Gonik, Alexander 41, 70, 100, 126, 437,
418, 420, 421, 424, 425, 432-434, 438, 446, 505
436, 437, 438, 448, 505, 506, 510, Govrin, Yosef 455
514, 515 Graf, Jean 271
Georgescu, Teohari 364 Grauer 158
Germania 18, 32, 33, 86, 130, 244, 248, Grecia 142, 260, 271, 298, 383, 506
255, 257, 258, 372, 376, 379, 413, Grigoroiu, Ionel 456, 470
472, 507, 511 Grossman, A. 377
Ghelbert 307 Groza, Petru 302, 364
Gheler, N. 143 Grunfeld, Mayer 168
Ghelerter, Leon 84, 110, 231 Gura Humorului 316
Gheller, Leo 276 Guralnick, Jodi 479
Gheorghieni 409 Guttman, A. 432
Gheorghiu-Dej, Gheorghe 36, 39, 65, 68, Gyula 324
299, 315, 364
Gherla 94, 120, 343
Gherner, H. 143
Ghica, A. 271
531
H I
Haga 516 Iagnov, S. 389
Haifa 310, 474 Iancu, Cornel 33, 62, 271, 276, 297, 314,
Hajmann 98, 124, 413, 414 373, 374, 381, 386, 389, 401
Halfon, R. 325 Iancu, Mella 382, 386, 401
Haller, Hans 315 Iaslovici, Hermine 181
Halperin 159 Iași 8, 19, 20, 36, 37, 48, 50, 65, 66, 77, 81,
Harghita 316 88, 92, 96, 103, 107, 114, 118, 122,
Harnik 432 132, 133, 135, 137, 138, 140, 142,
Hart, M. 389 143, 177, 185-187, 191, 202, 243,
Hausner, Gideon 397 274, 275, 312, 317, 319-321, 359,
Hârlău 458 375, 405, 409, 429, 447, 450, 451,
Heinricsohn 177 453, 455, 456, 458, 460, 483, 490,
Helder 153 497, 499, 504, 506, 510, 514, 525
Helsinki 414 Ierusalim 397, 484, 499, 507
Herșcovici, H. 271, 295, 326, 328, 332- Ieșanu (Ishani), Dan 386
336, 338-342, 344-346, 348-351, Ilfov 364
355, 362, 374 Illinois 194
Herșcovici, N. 177 Imperiul Otoman 17
Hershfield, Isidore 131 Ionaș, David 317, 318
Herzenberg, D. 143 Ionescu, Teodor 471
Hexter 219 Iordache, I. 42, 70, 450
Hirsch, Maurice de 516 Iosef, I. 182
Hirsch, Odony 168 Iosif, Carol 318
Hirsh, Yosef 478, 479 Iscovici, Paul 299
Hitler, Adolf 304 Ismail 227-229, 237, 248
Hîncești 227, 228, 248 Israel 10, 36, 42, 43, 44, 65, 70, 72, 73, 74,
Holod 88, 114, 277, 278 77, 92, 93, 95, 98, 101, 103, 118,
Hoover, Herbert 18, 47, 512 119, 121, 124, 127, 138, 140, 268,
Hornstein, M. 146, 185 299, 310, 313, 317, 324, 331, 349,
Horowitz, Louis D. 100, 126, 436, 437 362, 366, 368, 387, 388, 390, 391,
Hotin 248 396, 398, 406, 409, 410, 412, 419,
Hunedoara 94, 120, 338 421, 442, 443, 452, 473, 474, 475,
Huși 92, 118, 253, 320, 321, 322, 359 477, 478, 479, 482, 483, 484, 489,
Hyman, Joseph C. 29, 30, 31, 58-60, 492, 494, 498, 500, 501, 505, 506,
82-84, 87, 108-110, 113, 208, 209, 509, 510, 512, 518, 520, 524
216-219, 221, 224, 231, 236, 237, Istanbul 260, 279
239, 259, 265, 505 Istecescu, Stephanie 181, 518
Italia 32, 298, 310, 324, 505
532
DOCUMENTE
Itzkar, Leon 386, 391 Kisslinger, A. 182

Iugoslavia 260, 271, 285, 383, 417 Kissman, Joseph 217
Iuster, Petru 153, 177 Kistenbaum, Emil 182
Ivdellag 507 Kleiner, Ary 286, 287
Klueger, Karl 519
Kluger 200, 201
J Kolb, Charles 268, 271, 384, 505

Koppelmann, Theodor Felix 480
Jacobsohn, Elise 181 Kosnigschatz 166
Jacobson, Bertrand S. 35, 64, 86, 90, 111, Kutner, Steve 474
112, 115, 116, 252-254, 290-293,
296, 297, 302, 307, 311, 313, 372,
373, 379, 381, 384, 385, 397, 505
Jadova 160
L
Jägendorf, Siegfried 381 Lafavescu, L. 146, 185
Japonia 32, 516 Landesco, Alexander A. 21-23, 30, 31,
Jordan, Charles 39, 40, 68, 69, 98, 124, 50-52, 59, 60, 78-82, 104-108,
415-426, 505 144, 147-151, 154-169, 171, 173,
Jucovschi 432 174, 176, 177, 179-182, 189, 190,
192-196, 199, 201-204, 206, 207,
249, 506
K Laub, Morris 298, 506

Lazarev, Zalman 318
Kahn, Bernhard 25, 27, 29, 30, 54, 56, 58, Lazarovici, Lazăr 319, 360
59, 83, 84, 109, 110, 215-219, 221, Lăzărescu 158
224, 226, 230-239, 393, 505, 510, Leavitt, Moses A. 16, 17, 32, 39, 45, 46,
512 61, 66, 68, 86, 98, 112, 124, 254,
Kamaiky, Leon 16, 45 255, 415, 416, 506
Kandel, Ascher 182 Lecca, Radu 376
Kandel, Iosef 276 Lehman, Herbert 30, 31, 59, 60, 76, 82,
Kanner 307 102, 108, 131-133, 208-210, 249,
Kapralik, Amelie 181 506
Katowice 512 Leiba, Michel 177
Kaufman 316, 322, 323 Leiberg, Leon 457, 464, 467
Kaufman, I. 322 Leibovici, Marcu 323
Kecskemét 384 Leibovici, D. 143
Kentucky 503 Lemberg 508
Kepes 468 Lenio, E. 146, 185
Kireman, H. 360 Leonard, Oscar 21, 26, 30, 31, 50, 55, 59,
533
60, 79, 85, 105, 111, 149, 152, 156- Maramureș 29, 58, 80, 93, 106, 119, 168,
159, 176, 177, 182, 183, 189, 196, 169, 189, 329
245, 246, 506 Marcovici, Alexandru 389
Leova 227, 228, 248 Marcovici, M. 322
Levine, Moses 98, 124, 418, 420, 421, Marcovici, Paul 129
425, 433, 434, 506 Marea Britanie 91, 298, 299, 310
Levin, Schmarjah 128 Marea Neagră 180, 492
Lewis, Morris 27, 56, 82, 108, 199, 205 Maria, Regina 22, 78, 81, 155, 156, 182,
Librach 441, 442 183, 504
Lieblich, Sandu 91, 117, 299, 301, 303, Marilus, I.M. 432
307, 308, 386, 506, 508 Maroc 142, 506, 509
Lindenberg, Jenny 181 Marr, H. 157
Lisabona 251, 252, 373, 516 Marshall, Louis 16, 45, 80, 106, 128, 163,
Lituania 142, 241, 502, 511 170, 507, 512
Locar, E. 351, 370, 389 Marton, Ernö 168, 276, 507
London, Meyer 16, 45 Mavrocordat 271
Londra 183, 208, 506, 516 May 216
Louisville 503 Mayer, Saly 75, 87, 112, 113, 261, 263,
Löwensohn, Ioseph 286, 287, 288 266, 268, 373, 380, 381, 507, 523
Lowenstein 77, 103, 141, 142 Mayersohn, Lazăr 82, 108, 207
Lucas, Albert 16, 17, 45, 46, 76, 78, 80, Mărculești 211
102, 104, 106, 130, 131, 133, 134, Mediaș 93, 119, 331
144, 147, 170, 178, 179, 506, 525 Meer, I. 322
Luca, Vasile 299, 315, 364, 394 Melbourne, Roy M. 90, 115, 290, 291
Lucăcești 202 Meller, O. 276
Luduș 90, 96, 116, 122, 297, 360, 361 Mendelsohn, I. 321
Lugoj 375 Mendelsohn, Ilie 177, 321
Lugoșianu 271 Mendelsohn, Milo 143
Merovicz, Andrei 284
Mihăileni 177
M Miller 216
Millstein, Isaac 29, 58, 227, 229, 230, 507
Mack, Julian W. 163 Mitelman 321
Magdeburg 511 Mizrahi, Cecile 472
Magder, S. 82, 108, 205, 206 Moghilev 381
Magheru, I. 293 Moinești 202, 508
Magnes, Juda Leib 128, 507 Moldova 35, 58, 64, 77, 84, 103, 110, 132,
Mandel, Ferencz 168 135, 136, 138, 143, 230, 236, 241,
Mannheim 507 311, 312, 316, 390, 462, 500, 510
534
DOCUMENTE
Montefiore, Leonard G. 249 Novick, Ivan 450

Montreal 86, 112, 257 Novick, Michael 481
Montreux 76, 102, 132 Nuchăm, Michel 322
Morgenthau, Henry Sr. 16, 45, 128, 507 Nusem, Leizer 322
Morrissey, Evelyn M. 29, 58, 83, 109, 216, Nyiregyháza 316, 323
217
Mortoiu, Aurelian 456
Moscova 28, 133, 395
Moscovici, M. 271
O
Mozes, Carol 276 Odesa 207, 208, 315, 509
Muntenia 135, 138 Odobești 177, 202
Mureș 91, 117, 305 Odorhei 316
Ohio 144, 511
Olanda 18
N Olimpiu, A. 371
Olteneanu, Oscar 391
Namir, M. 391 Oprescu, Franca 458, 472
Napoli 416 Oradea 8, 43, 72, 94, 120, 316, 340, 341,
Năsăud 93, 120, 333 405, 409, 429, 447, 480, 482-484,
Neamț 36, 65, 92, 118, 319 489, 491, 497, 499
Negreanu, I. 371 Orgeev 507
New York 7, 12, 14, 16-19, 34, 35, 42, Orhei 211-213, 227
45-48, 63, 64, 70, 74, 76, 78-80, Ornique, Diego 4, 5, 11, 508
82-86, 99, 102, 104-112, 125, Ornstein, Chiva 370
128-134, 136-138, 140, 141, 143, Oungre, Louis 25, 54, 393, 512
144, 152-155, 159, 163, 166, 167, Oxford 484, 500
170-175, 178, 192-194, 196, 198,
199, 204, 208, 210, 219, 221, 224,
231-233, 236, 244, 245, 249-251,
254, 256, 257, 259, 265, 305, 307,
P
313, 315, 371, 415, 426, 438-450, Palade 291
484, 487, 502, 504-507, 510-513, Palestina 16, 17, 76, 88, 92, 93, 128, 142,
516, 523- 525 211, 214, 263, 268, 272, 273, 299,
Niemirower, Iacob Itzhac 19, 48, 134, 309-313, 322-324, 366, 503, 504,
149, 508 507, 512, 515, 516, 518, 520
Nilman 370 Palin, Ed. 271
Nirenfeld, Samuel 276 Panciu 20, 49, 79, 105, 161, 162, 187, 253
Nistor 153 Pantazi, I. 330, 353, 354, 357, 401
Nistru 27, 28, 56, 184, 206, 208, 524 Pápa 502
535
Pardes, Hanna 474 Popper, Maximilian 369, 386, 387, 389,

Parescu 466 396, 486, 508
Paris 27, 56, 78, 81, 82, 84, 86, 93, 101, Popper, Pauline 181
104, 107, 108, 110, 111, 119, 127, Postelnicu, Tudor 450
151, 154, 161, 163, 165, 168, 173- Praga 395, 503, 505
175, 179, 192, 194, 198, 199, 205,
206, 208, 218, 236, 240, 241, 251,
298, 308, 315, 326, 327, 381, 385,
387, 388, 457, 502, 505, 506, 512,
R
515-517 Rabinovici, I. 360
Parnes, L. 143 Radovici, Anghel 278, 377, 378, 382, 389
Pașcani 177, 202 Rafail, Haim 321
Pauker, Ana 364 Rasen, Jean 360
Pearl Harbor 258 Ravndal 77, 103, 137
Peltz, Herman 276 Rădăceanu, Lotar 364
Perlberger, Rose 276 Rădăuți 202, 409
Persia 142 Râmnicu Sărat 138, 202
Petliura 27, 56 Râmnicu Vâlcea 96, 122, 358
Petrograd 18, 47, 133 Reading, Marchizul de 249
Petroșani 94, 120, 338 Reghin 94, 121, 344, 345
Petrovca 228 Reichard, Leopold 331, 332
Philadelphia 17, 46, 233, 239, 505, 523 Reiter, Karl 384
Piatra Neamț 19, 43, 48, 72, 77, 92, 103, Renenstreif, Saul 182
118, 140, 153, 177, 180, 202, 319- Reni 227, 229
322, 409 Reuven, Rubin 366
Pincus, J.W. 207 Reznic, M. 322
Pitești 138, 139, 409 Richter, Gustav 380
Pittsburgh 479 Robinson, Donald 41, 70, 450, 508
Ploiești 138, 325, 409 Robinson, Leonard 209
Plotz 201 Rohrlich, Leon 322
Podu Iloaiei 202, 375, 409 Roitman, N. 217
Podu Turcului 202 Roller, Adolph 146, 185
Pollak, Aizic 276 Roller, Ignatz 150, 181, 182
Pollak, Solomon 361 Roman 19, 48, 77, 92, 103, 118, 140, 202,
Polonia 34, 88, 89, 142, 204, 217, 221, 320-322, 359, 360
239, 244, 248, 268, 275, 276, 281, România 2-4, 7-13, 17-21, 23-25, 27-36,
285, 383, 416-418, 503, 504, 506, 38-44, 56, 58, 62-65, 71, 74-101,
512, 516, 517 128-148, 151, 154-157, 159-163,
Popescu, Ștefan 318 165-169, 171-176, 178-180, 182-
536
DOCUMENTE
185, 189-194, 196-199, 205-207,

208, 209, 211-214, 216, 217, 221,
S
222, 224, 225, 229, 230, 233, 234, Sabag, Israel Sharli 43, 44, 72, 73, 101,
236-241, 244-248, 250, 252-259, 127, 482, 494, 501, 509
263-268, 270-277, 279-281, 285- Sabath, Samuel 317, 318
294, 296, 297, 299, 300, 303, 305, Sadagura 160
307-316, 324-329, 331-335, 337- Salomon, Adolf 18, 23, 47, 52, 76-78, 80,
341, 343-345, 347-353, 355-357, 102-104, 106, 134, 136-138, 140,
359-361, 363, 366, 367, 370-387, 146, 148, 150, 153, 154, 175-179,
389-391, 393-398, 414-416, 418- 185, 192, 193, 509, 517
422, 424-428, 433, 436-447, 450, Saltzman, Jules 276, 295, 358, 391
451, 453-455, 457, 459-462, 464, Sanielevici, Daniel 181, 182
465, 468-475, 477-484, 487-495, Sanielevici, I. 214
497-513, 515-518, 520, 523-525 Sanielevici, Max 176, 177, 241, 321
Romanovca 227-229, 237 Sankt-Petersburg 509
Rosenberg 207 Sarret, L. 271
Rosenblatt, Frank F. 165, 509 Satu Mare 34, 63, 83, 109, 219, 223, 316,
Rosenfelt 189 409
Rosen, Moses 39-41, 68-70, 74, 98, 99, Săveni 203
100, 124-126, 412-414, 417-426, Sârbu, Gheorghe 470
428, 430, 432-437, 439, 447, 449, Schaffer, Manea 322
450, 458, 460, 461, 468-471, 478, Schauer 276
505, 508, 511, 523 Schiff, Jacob H. 16, 45, 128, 509
Rosenthal, Ludovic 282 Schmidt, Salo 276, 386
Rosenwald 128 Schnap, B. 301
Rosenzweig, A. 358 Schnap, Saul 276, 382
Rosenzweig, Emanuel 168 Schneider, Michael 468, 509
Rozen, Jean 322 Schoenberg, M. 182
Rozen, M. 295, 329, 393 Schuller, Aron 23, 52, 390
Rubinstein, Isaac 82, 108, 206, 207, 209, Schwartz, Iacob 168
210, 509 Schwartz, Ignatz 168
Rubinstein, M. 347 Schwartz, Joseph 35, 36, 39, 64, 65, 68,
Rubinștein, Zisu 322 86, 91, 92, 111, 117, 118, 251-253,
Ruchinstein Davidescu, Paula 314 260, 299-303, 305, 307, 309-312,
Ruscova 93, 119, 329 315, 370, 373, 380, 385, 387, 391,
Rusia 142, 184, 211, 214, 259, 416, 502, 394, 396, 398, 509
503, 507, 509, 510, 512, 515, 516, Schwartz, Moșe 401
517 Schwartz, Paul 479
Schwartz, Ștrul 283
Schwarz, Adolf 182
537
Schwarzenberg, Jean-Etienne 87, 112, Sovata 91, 117, 305, 306

113, 261-264, 266, 267 Spania 142
Schwefelberg, Arnold 374, 377, 391, 509 Spitzer E. 271, 374, 480
Schwefelberg, Betty 276, 295 Spitzer, Norbert 341
Schweig, Moritz 84, 109, 150, 181, 226, Spivak, Charles David 180, 184, 196
509 Stadecker, Roza 150
Scoppa, Bova 271 Steiger, Vladimir 384, 510
Sechcter, Emil 458, 470 Stein, Jane 481
Segal 181 Steine, Albert 182
Segal, Marcu 283 Steinglass, Meyer 257
Segal, Sandra 477 Steinhart, Max 181, 182
Segal, Selena 368 Sterian, Joseph 146, 185
Selbel, S. 276 Stern, Abram dr. 181
Senior, Max 18, 47 Stern, Adolf 76, 81, 102, 107, 132, 133,
Sepeanu, T. 371 180-182, 510, 513, 518
Serbia 142, 276, 501 Sternbach, Isidor 182
Siberia 142, 159, 165, 509 St. Gall (Gallen) 261, 263, 266, 373
Sibiu 95, 121, 349, 350, 484 St. Louis 506
Sighet, Sighetu Marmației 169, 225, 232, Stockholm 413, 484, 511
314, 316, 409, 410 Stoica, Vasile 90, 115, 196, 197, 290, 293
Sighișoara 331 Stoicescu 194, 195
Sigler, Ferdinand 381 Storojineț 160
Sinaia 43, 72, 96, 122, 356 Straus, Oscar Solomon 128, 510
Singalovsky 391 Streitman, H. Șt. 376, 377, 380
Siret 160, 382 Stroe, George 401
Skulener, Portugal der 37, 66, 390, 409, Stroe, M. 293
410, 508 Suceava 316, 409, 450, 451, 453, 455, 456
Slate, Sherwood 457 Suedia 39, 505
Slatina 139 Suleiner, Iurim 319
Slovacia 260, 503 Sulița 203
Sneh, Moshe 391 Sulzberger, Mayer 512
Solomovici, H. 143 Summer, Wolf 276
Someș 88, 114, 282 Sverdlovsk 507
Sonnenreich, Charles 86, 112, 256, 257 Syracuse 507
Sopron 324 Szarvas 484, 489, 493, 500
Soroca 211, 227 Szeged 384
Soroki 510
Soropea, M. 470
Sosner, Etti 360
538
DOCUMENTE
Ș Tousan, Iosif 360

Transilvania 21, 25, 26, 94, 95, 168, 184,
Șafran, Alexandru 508 189, 190, 219, 221, 223, 240, 244,
Șafran, Bezalel 512 246, 247, 254, 256, 267, 276, 285,
Șaraga, Efraim (Fred) 373, 374, 380, 381 340, 350, 390, 504, 507, 519
Șaraga, Lascăr 90, 116, 288, 291, 292 Transnistria 33, 34, 37, 62, 63, 66, 87,
Șimleul Silvaniei 95, 121, 316, 352, 491 88, 112-114, 259-262, 267-270,
Ștefănești 203, 510 274-276, 280, 281, 368, 372, 375,
Știubea, Bianca 478 377-383, 390, 397, 398, 409, 506,
508, 510, 514, 524
Tripoli 505
Troper, Morris C. 85, 110, 238, 240, 311,
T 510
Tulcea 139, 409
Târgu Jiu 96, 122, 358, 375, 376, 382 Tulcin 261
Târgu Mureș 43, 72 Tunis 142
Târgu Neamț 359 Tunisia 505
Târgu Ocna 20, 49, 79, 105, 161, 162 Turcia 16, 128, 130, 142, 260, 507, 510
Târnava Mică 507 Turda 90, 96, 116, 122, 297, 298, 360,
Târnăveni 95, 121, 345, 507 361, 390
Tartakower, Arie 398 Turnu Măgurele 138
Tarutino 227-229 Turnu Severin 96, 122, 139, 325, 358
Tatar-Bunar 227-229
Tășnad 95, 121, 353
Tătărescu, Gh. 318
Techirghiol 31, 60, 84, 110, 176, 180, 234,
U
235, 514 Uberall, E. (Avniel) 391
Tel Aviv 34, 63, 97, 123, 371, 397, 398, Ucraina 28, 82, 171, 207, 208, 502, 503,
524 505
Telenești 227 Ungaria 34, 35, 88, 221, 264, 272, 275,
Terdiman, Moriț 322 276, 281, 285, 316, 323, 383, 384,
Tereblecea 382 395, 413, 416-418, 424, 488, 489,
Theiler, Mina 181 492, 493, 502, 503, 505, 508, 510
Tighina 227-229 Uniunea Sovietică 25, 27, 39, 56, 75, 96,
Timișoara 8, 43, 72, 93, 94, 119, 120, 276, 304, 312, 360, 361, 395, 409, 473,
325, 328, 329, 335-337, 384, 405, 475, 507, 516, 524;
429, 444, 447, 469, 483, 484, 490, Ussoskin, Moshe 24, 53, 86, 111, 251-
491, 497, 499 253, 311, 373, 510, 525
Toma, Petre 433
539
V W
Vaida, Vasile 153 Wachtel, Moritz 18, 47, 77, 103, 132, 138,
Vainder, N. 322 143, 510
Vainer, Aurel 4, 5, 9, 10, 43, 72, 488, 494, Waldman, Morris D. 30, 59, 84, 110, 232,
510 233, 511
Văitoianu 271 Wappner, Regine 181
Van Buren 502 Warburg, Edward M.M. 85, 111, 244,
Vapniarca 382 245, 259, 511
Vardi, M.J. 391 Warburg, Felix M. 16, 17, 22, 45, 46, 51,
Varnai, Joseph 384 76, 79, 81, 82, 102, 105, 107, 129,
Varrin 262 130, 166, 167, 171, 182, 183, 194,
Vășcăuți 160 196, 197, 511
Vasilichi, Gh. 364 Washington DC 17, 46, 76, 77, 87, 102,
Vaslui 92, 118, 203, 253, 320-322, 359 103, 113, 129, 130, 133, 137, 170,
Vatra Dornei 31, 60, 180 196, 265
Vechiul Regat 19-21, 23, 25, 80, 82, 85, Weber, Iosef 150, 182
137, 161, 171, 173, 175, 178, 184-190, Weiler, Jack 439, 511
197-201, 203, 221-223, 226, 230, 241, 242, Weinstein, Iuliu 351
244, 247, 248, 254, 265, 281, 291, 314, Weismann, R. 181
321, 508, 510 Weiss-Croitoru, R. 408
Veintraub 321 Werner, Senator 214
Veneția 484 Wiernik, Peter 131
Viena 24, 81, 82, 193, 206, 207, 209, 316, Wise, Jonah B. 84, 110, 233, 234, 511
323, 324, 416, 419
Vijnița 31, 60, 139, 160, 180
Vințe, I. 364
Virginia 478
Y
Vlad, Iulian 450 Yekohama 143
Voitec, Ștefan 364
Volontirovca 227
Volsiny, Gino 271
Vopicka, Charles 17, 18, 46, 47, 76, 102,
Z
129, 130, 133, 134, 136, 138, 185 Zapodeanu, Gheorghe 456
Vranghel 27 Zelter-Sărățeanu, M. 241, 299
Vulcan 276 Zgurița 211
Zilberman, Sulim 322
Zimmer, Carol 182, 511
Zimmer, Moses 270, 276, 374, 377, 380
540
DOCUMENTE
Zingher, M. 297, 314, 373, 374, 386, 393

Zissu, A.L. 271, 517
Zuckerman, Baruch 19, 30, 49, 59, 141,
185, 209, 210
Zuckerman, Meyer 182
Zürich 132, 169
Zwick, Leon 371
541

Natalia LAZAR, Lya BENJAMIN Joint Tipar 10 Octombrie FINAL

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Natalia LAZAR, Lya BENJAMIN Joint Tipar 10 Octombrie FINAL

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

AMERICAN JEWISH

JOINT DISTRIBUTION COMMITTEE

Volum editat cu sprijinul

coperta IV: Cantina școlii israelito-române din Dorohoi, 1947

Culegere computerizată: Cristina BONTAȘ

© Editura Hasefer a FCER

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

NATALIA LAZR, LYA BENJAMIN

7 Cuvânt înainte (Dr. Aurel Vainer, Președinte al Federației

10 Mesajul Joint Distribution Committee (Diego Ornique,

12 Notă asupra ediției

502 Schițe biografice

7 Foreword (Dr. Aurel Vainer, President of the Federation

10 Message of the Joint Distribution Committee (Mr. Diego

12 Note on the edition in Romanian language

16 Introductory study in Romanian language

76 Abstracts of documents in Romanian language

502 Short biographical data

În anii unei secete cumplite, 1945-1946, Joint a trimis în România, pentru

religioase, de genul Oneg Shabat, înfăptuite cu o largă participare a evreilor din

În ultima sută de ani, Joint Distribution Committee a pus în practică

În munca sa de ajutorare a evreilor victime ale războiului și persecuțiilor, JDC s-a

JDC și-a început activitatea cu centralizarea fondurilor colectate pentru

Primele ajutoare pentru România

4. Moses Leavitt, op. cit., p. 4.

După intrarea Statelor Unite în război, la 6 aprilie 1917, de partea Antantei,

Organizarea activității JDC în România

România Hetty Goldman13, ca reprezentant al Joint Distribution Committee.

În urma înțelegerii stabilite cu dra Hetty Goldman, delegată de Joint Distribution

Hetty Goldman a vizitat cele mai importante centre, respectiv București,

Împărțirea activității JDC în două secțiuni

Rolul lui Alexander A. Landesco în organizarea activității Joint

Punând accentul pe reconstrucție în urma distrugerilor cauzate de război,

Activitatea depusă de JDC a fost de o extremă binefacere pentru populația evreiască.

La începutul lunii aprilie, A. Landesco, împreună cu Horia Carp, secretarul

Wilhelm Filderman – președintele secției române a JDC

Am trecut la muncă imediat. Am inițiat un recensământ al văduvelor și orfanilor de

32. Ibidem, 29 aprilie 1920.

sume (ce-i drept, modeste) de bani. Am venit în ajutorul invalizilor, al infirmilor și am

La scurt timp după alegerea sa în funcția de președinte, la 27 iulie 1920, Filderman

Hotărârile Conferinței JDC de la Viena (15-20 noiembrie 1920)

Avem onoarea a vă aduce la cunoștință că, în urma hotărârilor luate în ultima

35. Ibidem, p. 149.

În noile condiții, JDC a adoptat o nouă politică, ce a constat în încercarea de

Contribuția JDC la înființarea și funcționarea Cooperativelor de Credit

39. Yehuda Bauer, op. cit., p. 16.

109 Cooperative cu 82.000 de membri. S-au făcut împrumuturi până la suma

Instituțiile respective nu au practicat niciodată vreo politică de discriminare sau de

Memorandumul maiorului Duncan a fost determinat de adoptarea legii

44. Wilhelm Filderman, op. cit., p. 154.

El crede că va avea o problemă acolo cu un număr aproximativ de 25.000 de refugiați,

B. Kahn a estimat bugetul alocat pentru refugiații evrei aflați în România la

acordarea de împrumuturi53. Conform relatărilor lui Wilhelm Filderman, devenit

De nenumărate ori, lucrurile trebuiau luate de la capăt, deoarece ce se hotăra într-o zi

De menționat că nu statului român i-a revenit întreținerea refugiaților, ci

Combaterea foametei în Basarabia

și nordul Basarabiei. Conform unei scrisori din 14 octombrie 1926, adresate de

Sprijinul JDC pentru victimele de la Borșa

Organizația Joint a fost preocupată de ajutorarea victimelor de la Borșa.

JDC în sprijinul instituțiilor culturale și de învățământ

Grija pentru copii – coloniile de vară

Concluzii privind ajutoarele JDC pentru România, în perioada dintre

medicală, de pregătire profesională, de educație, activitatea religioasă și culturală.