1,

1,10.-'40g

0,

ld

11.,

P.

itt

!lb
SP.

tt'

air
...i..voit:. 69-,,,,
.

.1.:Xj;:ii

: .4

'-f t. i i .41,....
.
4. ::-4 -$?'7. : 4,,,, ..-

II.

, 4404
,i 4 4.
., .,..
.ft t.9sr.
A..; *V
let:" .."..,
L.g''
.4..
4."
.'
''..;*
...r- . 11 ......- .. 'T-is t. 0-- 1;',.. *
ler ir it
41V1.-.0, ... T .1t . 0 4,-.-..It, ..- ,,, ,". do* * if A

.. :...
/.1. l' ,.e.
# l'%. -4.-'Ilit,

."-,17-cl, 4

%Alp, ,

:4;.`

HI

tt

11V vf,

.-

, r, ..

, .4,..,-_.
Ir.,.',iv.
,,,,-..

t"

a
.44 , 40A,

-,

"y
r

f
s'

--,

44:....!;

r.

, .

et :

it

.....6 "tit, 1/4"

. !,.

.1. 1.

..F- V w

.4

,,lrr.s.401):14

4 ,.44:, '4 0T:"4: **..,-.`-r

, ikt,
;4 "6411i: 0 :'4 04.1i
-A4 4.!,*
_...ip
...), f'. f 1,
. 0 .: c ! ., ?

...
117.1
16%. Aser.+;

..., ..A7.1111,1-tr

7 `J.

., f.

,,,,,.

4, 41r,....7...P...A.,

r.... '7.4'4..40r
irs , ,.

,3

WIN.

.;

:40,

AY

at,-.4' ..--

ikV--J,'
-4, ......
e-.q
1` A-74*

414....1.....-

.
-ft-

r ,t

...g,

f.T.:i. it -.:*
.401741V...

,..d.

tAir
,,V.it\' -;,,", c..744-4 ....,'it: ...14

.'

." 'a ',it,.

I!

1 '"

: %lc', 0 P-**

to

'
A lik4 ;, VIVA' IP 1",,t''-'4,ii,4111,

1.,:

*
, ,a

.4... jot 111..4

:4 'lc 0
're.IPIr4.:
V-,
irkt,

. d__
. ....it *L."
. 4....
0110..,,,,,,..
. # # . 4 OP

;Or

..*

41111410.- ...*::4,,,

.c

;-

.,,-

.0:1:-If:...0.,Jj',..

'Ls'

Jor

'..i.
,

,1.4;.:&:. 1

. t ir/ kalr,t1".- PAO'

,,.- ..* 6 tit...1

lielk

itk.

4's

fp 44:Nr--s ,1

,..,...v....
'bill
;J.:

.1, ., -4;7

-1TA ,1.1,'

-14

41,.:0'11,4,Z-,
.,

^V

etTIO

..1.7"

,,,A,s, ,

.I Is- ,;* 4 , .1

_. st 44 4k.

'it '''. Ai. *IV."'

11
,,....;... ir 'IA
..

;11

.1',.

. ..-0,3".

.,

t,

il.:Ct!':
t L' * .. ..
.rtt,.a 4+;,;*,

40. -

7e,,, 'year

'Fs -:;t1:4:0;
A* 4 '..., .,....... ; *"

IV 441.-P
4
4 `..4
*
6ja,
5.-;
-...... . , 41 ,.. * aft* .

*0- 46.7 ',0,446 :x

..
.

.1, . ojii t,,

di'.
.4

'f41

el'

;:.-

-rh,,-,
;.: .4 7.8'
: ta 0 ...JI.Ailk li
'..1'..

''

"-.:04.

Ntiti
zu

e,

.,

$.

,4*,*"*_.;.'1:*
,

7 ....,

,fiCs!,V

,,...,

...4
9
..0%.

"i, .41'. :.
9' dik ,it.........

ithip V .i.fttip.. '

..*

r
AL

www.digibuc.ro

;
:"....Aacl

.0

..;
,;ti

,t41.,'`*, # MP AP *'

...

L. att

-I.
.' 'f, V if
r'1', OITA
t
'
% !'"), * tt '4:7 8,

..r%

-CL

41.it

ir.'w:

, (It

lc70

.....

Z66

ELE A. R.TOM. XXVILMEM. SECT. TIINTIFICE.

No. 16.

ACADEMIA ROMANA
.11.0011.

DIN

ISTORIA IGIENEI"
SCRIERE POSTUMA
DE

Dr. I. FELIX
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

EXTRAS DIN

ANALELE ACADEMIEI ROMAN E

Seria 11.--Tom. XXVII.

MEMORIILE SECTILINII STIINTIFICE.

lio0C<>"00.4

BUCURETI
INST. DE ARTE GRAFICE CAROL COBL" S-sor I. ST. RASIDESCU

16, STRADA DO AMNEI, 16

1905.
I

Pretul 1 1ou 69 bani.

www.digibuc.ro

13370

Analele Soeleatii Academice Routine. :,-- Seria I:

L. B.

Tom. IXLSesiunile anilor 1867--1878 : sedinte, memorii si notite.

Analele Acadentiel Routine.

Tom. I.
3

.
*
.
*
*
3

*
*

.
*
.

Serie II:

Sesiunea extraordinaril din anul 1879

.
.
.

(Sfetrsit)

(Sfdrsit.)

5.50

5.
8
3

..

3,
..... 3.
5.
(Sfdrsit )
4.
2.
.... : .... 3.
3.
,40
.

IX. Desbaterile Academiei in 1886 87 .

IX.Memoriile Sectiunii Stiintifice
*
X.Desbaterile Academiei in 1887-88
Indice alfabetic al Analelor pentru 1878 1888
Tom.. XI.Desbaterile Academiei in 1888-89.
. laMemoriile Sectiunii Stiintifice
. XIIDesbaterile Academiei in 1889-90

IV. Sect. IIMemorii si notite .. . . . . ........ (Sfdrsit)

V. Sect. 1.Desbaterile Academiei in 1882-83 . . . . . . . . . . . .
V. Sect. IIMemorii si notite . . . . . ......... (Sfdrsit.)
VI. Sect. IDesbaterile Academiei in 1883-84. . . . . . . . . . .
VI. Sect. IIMemorii si notite . . . . . . . . . . . . . . (Skirsit.)
VII. Sect. IDesbaterile Academiei in 1884-85 . . . . . . . . . . .
VII. Sect. IIMenzorti si notite . . . . . . . . . . . . (Sfdrsit.)
VIII. Sect. IDesbaterile Academiei in 1885-86. . .
. .
VIII. Sect. 11.Memorii si notite .
(Starsit)

.
.
.

. ......
IV. Sect. I.Desbaterile Academiei in 1881-82

H. Sect IDesbaterile Acaderniei in 1879-80

H. Sect. II. Discursuri, mentorii f i not* . .
III. Sect. I.Desbaterile Acadentiei in 1880 81.
M. Sect. II. Memorii si notite .. .

. .

XIIMemoriile Seetiunii Stiintifice

xlmDesbaterile Academiei in 1890-91
XIV.Desbaterile Academiei in 1891 92
XIV.Mernortile Sectiunii Stiintifice.
XV.Desbaterile Academiei in 1892-93
XVI. Desbaterile Acaderniei in 183-94
XVI. Memoriile Sectiunii Sliintifice
XVII. Desbaterile Acaderniei in 1804-95.
XVIIIDesbaterile Academiei in 1895-96
XVIIIMenwriile Sectiunii Stiintifice

4.
'450

3,50
4,50
4,50

......... ..

XIX.Desbaterile Academiei in 1896-97

XX.Desbaterile Academiei in 1897 98.
*
XX.
Mentoriile Sectiunii Stiintifice . . . . .
Lidice alfabetic al Analelor pentru 1888-1898.
Tom, XXI. Desbaterile Academiei in 1898 99
Flora fosild din Ronahnia, de (Jr. Stekinescu.
1

1.
7.
5.
1,60
4,60
4 50
1,20

2.
b.

Din publicatiunile Inst. Meteorologic, Anale, t. XII, d 3 St. C. Hepites.

Dilatatiunea absolutii a lichidelor determinat cu balanta lui Mohr

modificatA de Westphal si Reimann, de D. Negreanu.

Dare de samA de lucrArile Congresului international de hidrologie, de

climatologie si de geologie dela Liege (Belgia), de. St. Q. Hepites.
Cutremurele de pdmAnt din RornA.nia in anul 1898 st. n., de ,57. C.
Hcpites.

Determinarea cornparativA a cornponentelor orizontale ale fortei

magnetice terestre cu busola de inclinatiune, de D. Negreanu.
Erorile in observatiunile magnetice dela Observatoriul magnetic
al Institutului Meteorologic dela Filaret, datorite masselor de
fier, precum si tramwayuhti electric cu fir aerian, de D. Negreanu.
Tramwayurile electrice si 0 bservatoriile magnetice, de $t. C. Hepites.

XXIIDesbaterile Acadetniei in 1899-1900

XXII.Memoriac Sectiunii Stiintifice . . . . . . . . . . . . . .
Fapte pentru a servi la descrierea mineralogicA a RomAniei, de
. . .
Petru Poni. . . .

. ..... .

Materiale pentru climatologia Romniei. XI. Repartitiunea ploii pe

districte si pe basenuri in Romania in anul 1898 st. n., de $t. C.
Hepites
XII. Clima BrAilei, de St. C. Hepites.
_ XIII. Regimul pluviometrie al RomAniei, de AFt. C. Hepites.
(Cu 3 figuri si 18 harte.)
Studii de meteorologie agrieold. I. Conditiunile climatologice ale
vegetatiunii vitei de vie, de A57. C. Hepites.

Notice despre lucrArile cari au avut de scop descrierea geograflea a Romniei, de Generalul C. I. Brdtianu. (Cu 12 harte.) .

www.digibuc.ro

6.

12.
1,50

,60
,go
5

,20

3.

DIN ISTORIA IGIENEI"

-SCRIERE POSTUMA
DE

Dr. I. FELIX
Membru al Academiei Romanc.

PARTEA IV. APA.

Siedinta dela 31 Mantic 1905.

I.

introducere.
Sanatatea, propagarea i prosperarea omului, ca si a popoarelor
intregi, depinde pe de o parte de calita tile sale individuale, pe de alta

de mediul in care traeste, si acest mediu este constituit din factori

morali : cultura, si din factori fizici: hrana, bautura, clima, locuinta, im-

brcamintea, ingrijirea curteniei, munca. Actiunea preponderanta o

exercita hrana i bautura. Apa participa atat la compunerea mediului
extern, care inconjoaril pe om, a suprafetei globului terestru, a subsolului, a atmosferei, cat si la alcdtuirea a insus corpului tuturor fintelor organizate, i sustragerea acestui constituant indispensabil le
distruge. Apa este primul aliment; ea face parte din tesaturile tuturor
fiintelor organice, imbib toate organelo lor, mijloceste mistuirea alimentelor, actiunea fermentelor digestive, distribuirea in corp a substantelor hranitoare, transportarea lor dela aparatul digestiv n toate
partile trupului, departarea reziduelor gospodariei anirnale. In termen mediu apa constitue 63/0 din corpul omului adult ; la greutate
de 60 kilograme participai apa. cu 38 kilograme, materia uscata cu 22
kilograme. (C. v. Voit, Physiologic. Leipzig 1881.)

Corpul omenesc si animal suport greu lipsa de apa, sistemul nervos reageazil, cand tesAturile corpului nu stint do ajuns adilpate. TreAnalele A. 1?.Tom. XXVII.Memoriile Seq. gliin?ifice.

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

250

buinta organismului de a ingerd apd se manifestO prin sete, simtire

neplticutti in membrana mucoasd a guru i a faringelui, produsd prin
useticiunea lor, prin lipsa de saliva, care lipsa face i vorbirea dificild.
Dacd nu potolim setea mai multd vreme, simtim arsurd in gull i in
faringe, rdgtwald, pulsul se iutete i toato secretiunile se imputineaza,
apoi apare slbiciune, febre, delir, lein i moartea mai teribild decdt

cea din foame. Setea se mai nWe dupa perderile de apa prin sudoare, dup evacuarea de apd prin intestine in urma diferitelor boale,
dup introducerea in sange i in tesAturile corpului de cantitati in-

semnate de sare i de zahdr (diabet). Toate alimentele pe cari le

mancain contin apd; de aceea ingerdm cu bautura numai o parte a
apei necesare organistnului.

Igiena se intereseaza de apd ca constituant al hranei omului i a

animalelor; ca bautura cea mai santoasa, and este curata, ca materia nascatoare de felurite boale, cdnd este din natura rea, sau din
neingrijirea omenilor infectatd ; ca cauzd a distrugerii vietii, a roadelor
muncii, a avutului omului, cdnd, iqind cii furie din patul ei, inundeaza

locuintele omene0; apa ne intereseaza ca mijloc de curatenie, prin

a carei intrebuintare inultipla i largd se manifestd civilizatiunea; ca
cosmeticul eel mai util, eel mai eficace; ca dezinfectant activ in forma
de apa fierbinte i de vapori de apa; ca materia de a car& abundentd,
cand apare la timp i ULM exces, depinde succesul agriculturii, care
eu fructele ei hrnete intregul popor ; ca mediul in care vietuesc numeroase animale acvatice, cari ne serva do brand pretioasa, din care
extragem sarea de mare, indispensabila pentru conservarea unor alimente ; ea factor important:al climei, capabil a modified sanatatea

noastrd prin atmosfera uscatd sau urneda, prin ceat, ploaie, ninsoare;

ca apd statatoare, care face nelocuibile unele terenuri, cari, deI locuitorii vecini cu balta intrebuinteazti cu folos productele ei, stuhul,
trestia, animalele apei, serva de adapost propagatorilor malariei, una
dintre boalele cele mai raspandite, cele mai distrugatoare, call, bantue ptimantul romilnesc; ca motor in industriile alimentare, care a
liberat pe orn de munca fizica prea grea, care a ridicat munca la o
treaptti culturala superioard, a fdcut-o insa periculoasti atunci, cand
generatorul de vapori nu este supraveghiat i stapanit; ca mijloc
de incalzire a locuintelor ; ca vehicul al comunicatiunii, al transporturilor, care marete prosperitatea natiunilor, prin urm are cultura i igiena;
ca agent terapeutic i igienic, ca factor al idroterapiei ; ca teren in
care omul Ii avaza locuinta, nu numai coliba i casa lacustrti preistorica i chiar istonicil, ci i ()rap intregi, vechi i noud, zidite in apd,

www.digibuc.ro

251

DIN <,ISTORIA IGIENEI..

in lagune, pe palafite, pe stalpi (Spina, Agylla, Venetia, Chioggia,

Sulina, *. a.), case *i vehicule plutitoare multiforrne, cum ele exista
astazi, dela pluta, luntre, *lep, pana la colosul cuirasat, liana la otelul
uria* plutitor pe ocean, zidit de arhitectura moderna, dela *coalele
de corectiune plutitoare engleze, dela spitalele de izolare plutitoare
pe Tamisa, pand la gradinile plutitoare din apele curgatoare ale Asiei.
Igiena mai studiaza conditiunile traiului sub apil ; in vechirnea de-

partata deja unii pescuitori de margaritare au desvoltat o mdestrie

in zabovirea sub api, *i Dacii au *tiut s lncreze sub apt Au trecut multe secole, de cand s'au construit cele dintai aparate pentru
inlesnirea scufundrii mai lungi i nici astazi nu se poato alcatui
un scafandru nepericulos, precum nu s'a rezolvat intr'un mod satisfacator cestiunea cldirii unui vas submarin ori scufundator, in care
marinarii sa poata *ede cateva ore fara a-si compromite snatatea,
precum nu s'au putut inlatura toate pericolele scufundarii in dopote, in cutii (chesoane) *i ale lucrarii sub apa, la a*ezarea de fundatiuni sub api, la ridicarea obiectelor pretioase din corabii inecate,
la pescuirea submarina. Apa solida, ghiata, constitue un articol important de consumatiune, o matorie indispensabild pentru conservarea
unor alimente, pentru exercitarea unor industrii alimentare. Apa serva
si ca vehicul pentru departarea cadavrelor ornene*ti; astazi Inca unele
popoare incredinteaza mortii lor marii i fluviilor crezute sfinte, undo,
dupa ce au infectat apa, sunt mancate de anirnale vorace.
Multe popoare vechi i*i inchipuiau imortalitatea sufletului ca o continuare *i a vietii fizice, *i considerand apa ca obiectul cel mai indispensabil *i pentru viata de dincolo de morn-rant, au a*ezat alaturi err
cadavrul vase cu apa. in tumuli *i in alto morminte stravechi din diferite tari se gasesc, pe laugh' schelete, vase de diferito forme *i marimi, afara de cele ce contin cenu*ile cadavrelor arse. Unele morminte
bogate foarte vechi reproduc interiorul locuintelor, pe cari le ocupase
persoanelo immormntate in ele, cu mobilierul, cu obiectele necesare
traiului, *i acele morminte ne permit sd studiem conditiunile de igien
a persoanelor din clasele privilegiate din acele timpuri.
Istoria Igienei face parte din istoria civilizatiei. Bacon de Verulam
(1561-1626) a zis : Cultura este putere, cultura se manifesta i prin intrebuintarea larga in toate modurile a apoi pentru prosperarea poporului. Dela inceputul civilizatiei s'a apreciat apa ca elementul do care depinde prosperitatea unei localitati, care determina caracterul ei igienic,

*i On in era moderna apa a ramas masura valorii unei teri. Pliniu

(Hist. natur) laudd Italia ca tara cea mai frumoasa, accentuand abun-

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

952

denta apelor ei, si Printul Dimitrie Cantemir descrie Moldova ca una

din terile cele mai bogate in ape. La fundarea celor mai multe orase

s'a ales un loc adapat de o apd curgatoare; deja Aristotel a zis ca,
la zidirea unui oras, sd se ia masuri, ca sa fie alimentat cu apd bund;
Pliniu a scris : ( Urbesque conduunt aquae , i fundatorii Prmcipatelor
Romane au stabilit primele lor resedinte Fanga rauri. Samuel Klein ne
spune despre Negru Vodd (Origines Daeo-Romanae,manuscript; Annales
Prineipum Transalpinorum et Moldavicorum, 1802): < Quare Radu Ne-

gru cum suis condescendit juxta flumen Dumbovitza dictum et coepit

condere novarn provinciam, et primo aedificavit Civitatem Campumlongum vocatum, inde ulterius progrediens condenscendit ad Argis,
ubi magnam Civitatem aedificavit. Populi vero qui cum ipso proficiscebantur, pars quaedam se extendit usque ad fluvium Siret, quaedam

vero deorsum usque ad Danubium et Alutam habitantes

Ase-

menea Dragos, fundatorul Moldovei, coborindu-se din munti, urmnd

cursul apelor Moldova, Bistrita i Suceava, a descMecat la Suceava si
la Baia. Episcopul Melhisedec scrie (Cronica Romanului. Bucuresti 1874)

pe langd Siret si Moldova s'a zidit orasul, pe care mai tarziu, dar
inainte de anul 1392, 1-a intdrit Roman Voda, danda-i nurnele su.)
Intrand in amanuntul materiei de tratat, observ c i aceasta parte
a lucrarii mele va continea lacune, nu numai din cauza Ca strabat si
timpuri obscure, despre earl n'avem istorie scrisa, ci si fiindca, pentru
timpurile descrise de istorici sunt sarace datele pe cari le cautam. In
anul trecut colegul nostru I. Bianu, vorbind despre Episcopia Stree:

haia, a observat ca pana acum istoriografia noastr s'a marginit, in

cea znai mare parte, la istoria politica, si au rAmas foarte mult in
urrna celelalte parti ale vietii tarn i nearnului. I. Bianu a avut in
vedere mai malt lipsa de date asupra institutiunilor ; voiu adaoge la
aceasta, ca a ramas in urma si studiul mai amanuntit al traiului poporatiunii, astfel ca materialul necesar pentru aprecierea exacta a
conditiunilor igienice din diferitele epoce lasd multe goluri, nu numai
in istoriografia rornana, ci si in cea straina.

Cu toate lacunele acestei lucrari, ea ne va permite ca sii tragem

dintr'insa oarecari povete. Vom vedea in ce mod apa, intrebuintata
cu inteligenta, a devenit un factor al igienei, al culturii, un izvor de
bogatie, de prosperitate; in ce mod munca omului a indreptat relele
izvorite din lipsa de apa si din exces de apd, a inlaturat focarele de
boala, transmisa i propagata prin apd ; vom ve.dea in fine ca, in
ceeace priveste igiena moderna a apei, mai multe popoare ne-au intrecut, si ca trebue sii ne silim ca sii imitam exemplul lor.

www.digibuc.ro

253

DIN ISTORIA IGIiNEI

culturale, no aratd si istoria

igienei, cd cultura noastrd este cu mult mai veche decdt se credo
obisnuit, c existd o legOtura intre starea actuald a stiintei i civilizatia veche, cd progresele moderne reprezenta o continuare a cuceCa alte ramuri ale istoriei sociale

ririlor culturii din timpuri deprtate. Istoria are menirea sO constate

aceastO continuitate ; descriind izbanzile i greselile igienei din diferite
epoce, ea ne inlesneste critica aspiratiunilor actuale, ne aratd calea
pe care trebue sd pdsim spre progres.

Epoca preistoricd.
incepem cu omul preistoric. El nu apare dealt in timpul geologic
cvaternar. Incercdrile de a se constat in Europa prezenta omului deja
in formatiunile geologice tertiare n'au izbutit ; s'a contestat exactitatea
unor afirmatiuni din cei din urmd 40 de ani (Abb Bourgeois, Carlos
llibeiro, Delaney, s. a.) despre gdsirea in acele formatiuni de silexuri
si de cuartite tiate, transformate in arme i unelte, de oase ale unei

cetacee fosile purtnd inciziuni profunde, cari n'ar puted proveni

decdt de miin de om.
Era cvaternar se imparte obisnuit in 4 epoce ; cele dintdi urine
ale existentei omului le gAsim in cea mai veche din aceste 4 epoce, in
cea preglaciala. Pe atunci omul Inca nu arded, nici immormntil pe morti,

cadavrele ramase expuse pe suprafata pamantului sau aruncate In apd

an disprut, si numai in cazuri rare si exceptionale s'au conservat osemintele lor. Poseddm insd din cea dintai epocd a cvaternarului alte probe
despre prezenta omului in acea epocd si in toata era cvaternarg, pe
care arhoologii o numesc epoca paleoliticd, a pietrei tdiate, cioplite, dar
nelustruite: arme i unelte formate din piatrO, din silexuri ale aluvitdui,
cioplite la inceput in mod grosolan, mai incolo perfectionate. Dela anul
1840 incoace s'au gdsit asemenea silexuri in mai toata Europa.
In a doua epocO cvaternarA, in cea glaciald (mousteriang), epocd lungd

si rece, omul incepe a locul in pesteri, a se imbrtich cu pieile animalelor, dup ce le-a curdtat cu silexuri razatoare; in aceast epocd industria se modified, instrumentele se immultesc.
In epoca retragerii ghietarilor i marilor curgeri de ape, epocd solutrean, se manifest inceputul artei, prin deseinne pe piatrd de figuri animale i omenesti, si la finele acestei epoce, cnd apar in-

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

254

strumente *i arme de os, se gsesc asemenea desemne i chiar sculpturi pe os.

Epoca a patra a cvaternarului, epoca postglaciala sau magdaleniand
este caracterizatd prin marea desvoltare a instrumentelor de os *i de
corn de cervidee, gsite mai ales In cavernele i grotele locuite de om.
In aceasta epocd mai era frig, oamenii se imbracau tot cu piei, dar
cusute una langd alta. S'au gasit in pe*terile locuite in acea epoca ace
de os *i de corn; atele se fabricau probabil din tendoanele renului.
Cu era cvaternara se termind *i epoca paleoliticd, a pietrei taiate,
dar nu lustruite, *i era geologica actuald incepe cu epoca neolitica, a
pietrei lustruite, a armelor lustruite de silex, de obsidian, de agat.
Riteraturid: Mortillet, Musee prhistorique. Paris 1881; Gr. *teffineseu, Ceind a
apiirut omul pe peinuint. Bueuresti 1903; Gr. C. Butureanu, Vremile preistorice in
Romeinia, cArhiva>, XV. Iasi 1904.

De timpuriu omul a invatat s cunoasc puterea apei, sl-si apere

sdndtatea i viata, nu numai contra animalelor carnivore, ci *i contra
intemperiilor, contra frigului i apei. In periodul intraglacial al erei
cvaternare, cand in urma mndulcirii climei ghetarii s'au topit, i ca
consecinta marei evapordri de apa, ploile au devenit abundente, numdrul, marimea *i puterea apelor curgatoare a crescut, inundatiunile au
spalat, an ros *i au scobit regiunile muntoase, an adu6 in vai i peste
campii acelo depozite de pietri*, de nisip *i de parnant galben, Loess,
pe cari le numim depozite diluviane ; din cauza acestor curgeri imense
de apa, a acestui potop, multe regiuni au ramas deocamdatd nelocuibile. Clima Europei de atunci, Zaborowski o compard cu clima actuald
a insulolor Sakalin *i Yesso, unde bruma, ceata i ploaia acoperd necontonit pdmiintul, *i atunci omul si-a Mutat addpost in caverne *i pe
stanci inalto, a devenit industrial, si-a alcatuit unelte i imbracdminte
mai perfectionate, a scobit singur caverne artificiale. Din acea epoca a

cvaternarului s'a propagat pnin traditiune povestea potopului, care,

inainte do a fi descris in Testamentul vechiu, a fost, intr'o naratiune,
care insa nu este identicd cu cea biblict, povestit in literatura asiriana,
in scrierile euneiforme, pe tablite do lut, descifrate in anul 1872 de
asiriologul englez George Smith. Povestea este continuta intr'un epos,
al ocarui erou este viteazul Isdubal.

In primul timp dupil aparitiunea omului pe painnt, el a avut putrebuintd de apa. Toata igiena apei din acel timp se rezum in
butura, i apa de baut o gsI omul in abundenta pe suprafata soOita

lului. De sigur intrebuintarea apei pentru alte scopuri, pentru fierberea

alimentelor,pentru curdtenie, apartine unui timp mai inaintat. A tre-

www.digibuc.ro

255

DIN ISTORIA IGIENEb.

buit sa treacd o serie lungd de ani, pand eancl omul si-a alcatuit vase
pentru but si pentru carat apd. Precurn la popoarele necivilizate serva
si astazi coaja de dovleac, de pepene, de cocos, ca vas de Want apa,
ele au implinit probabil acelas scop la inceputul epocei paleolitice. Mai
incolo ornul si-a format in mod primitiv vase de lut pentru api, vase
grosolane, necoapte la foc, uscate numai la soare ; in toata era paleolitica nu se gasese vase de pamant arse, ele apar intr'o era mai inaintata, in cea neolitic.
Dupd G. si A. Mortillet si mai multi alti invatati, epoca paleolitica
cade toata in era geologica cvaternara, cea neolitic incepe la finele
cvaternarului, cu era geologica actuala. Pupa Gr. Butureanu, s. a. (epoca)
paleolitica ar coincide eu finele epocei glaciale, cea neolitica, a pietrei
taiate i lustruite, .slefuite ), cu cea aluviala, postglaciala. Colegul nostril

Gr. Stefanescu pune asemenea varsta neolitied in era evaternara, ai

incepe vArsta geologicd actuala cu epoca bronzului. Vase de lut fabricate cu mna, uscate la soare, se gasese in Germania si in Belgia
deja in epoca paleolitica, in Franta si in Anglia numai in cea neolitica. Vasele din epoca paleolitica au fundul foarte gros, peretii asemenea grosi, multe din aceste vase au baza ascutit ; se gasesc oale
inalte, cane, cesti, pahare si alte vase de Writ. Din unele vase rail fabricate se poate cunoaste modul fabricatiunii: dupd formarea hazel
groase a vasului se alcatuiau bandelete ori cilindri lungi de lut, cari
se asezau in jurul fundului intr'o spirala ascendenta, apoi interstitiile
se umpleau, inegalitat le se neteziau. In epoca neolitica, cAnd rnortii se
immormantan, se gasesc in morminte vase facute din lut mai fin, mai
bine framantat, cu peretii mai subtiri, vase in forma de stield, vase do

atArnat, en fundul ascutit si en urechi, pahare, dar si vase de piatra,

de granit.
La inceputul erei neolitiee nite vase grosolane an lost supuse la.
coacerea incompleta, numai suprafata lor externd a fost rosita do
foc. Obisnuit lutul a fost amesteeat en bucatele anguloase do piatra
ori cu resturi de scoici, pentru a da pastei mai multa consistenta
pentru a prevenl crapaturile la uscare si la coacere. Cele dintai vase
cu baza aseutita ori rotunzita, spre a se tinea drept, an trebuit sd fie
ingropate in pamnt, in nisip ori in cenusa, sau atarnate de legaturi
introduse in gaurile manerelor ori in urechile acelor vase. Mai tfirziu
fabricatiunea se perfectioneaza si se gasesc in uncle dolmane din Bretonia i in cirnitirele preistorice germane vase de lut fine cu ornamente. In Danemarca ornamentatiunea vaselor preistorice este foarte
inaintatd, fiinded timpul preistoric s'a prelungit in Virile scandinave

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

256

mai mult decat in restul Europei. La inceput ornamentele se produc

cu degetul 1 i cu unghia, mai tarziu cu instrumente speciale. In epoca
neolitica, ca si in cea de bronz, vasele de lut sunt facute cu mana,
Med roata. Pe la finele epocei neolitice apar si vase de lemn, din cari
putine s'au conservat.
Nu putem insa separa una de alta in mod strict cele cloud epoce
de piatra, precum nu putem clistinge limitele intre epoca neolitica si
a bronzului, precum nu putem trage o linie de demarcatiune intre
era preistorica si cea protoistoricd. Sir John Lubbock observa cd in
epoca bronzului, ca si in a fierului, se mai gasesc, alaturi cu armele
si cu alto obiecte de metal, si unelte vechi de piatra, c simpla gsirea
lor aMturi cu fierul nu indica ca ele apartin epocei de piatra. Dintre
arheologii romani se pronunta mai ales Gr. Tocilescu contra clasificatiunii si delirnitrii stricte a celor 4 epoce arheologice : de piatra
taiat, de piatra tdiata i lustruita, de bronz si de fier. Felix Dahn
a distins nurnai cloud epoce: de piatra si de metal.
Riteratural: Lubbock, L'homme avant thistoire, traduit de l'anglais par Ed.
Barbier. Paris 1867 ; Lyell, L' anciennet de l'homme prouve par la Gologie, tra-

duit par Chaper. Paris 1870; Ioly, Der Mensch vor der Zeit der Metalle. Leipzig
1880 ; Felix Dahn, Urgeschichte der germanischen und romanischen Veillcer. Berlin
1881; de Nadaillac, L'homme prhistorique, 1883; Zaborowski, C'avernes des environs

d' Ojocov. Paris 1885; Falsan, L'poque glaciaire. Paris 1889; G. Herv, L'homme
quaternaire. Paris 1892; G. si A. de Mortillet, Muse prhistorigue. Paris 1891; Gr.
*tefnescu, Cdnd a apdrut omul pe pamant. Bucuresti 1903; Gr. Butureanu, Vremile preistorzce in Romania, 4Arhiva*, XV. Iasi 1904.

Trecand la terile rornane, vedem c numai prima epoca a ghetarilor a atins teritoriul ocupat astazi de Romani, a doua epoca glaciala

s'a oprit mai spre nord. Nu exista in Romania urme paleolitice,

nurnai neolitice, ale pietrei tdiate si lustruite. Silexuri lustruite, obiecte
de piatr5 si de os, oalo de lut, harburi de oak) i alte producte ale
industriei omului cvaternar neolitic so gasesc in numeroasele noastre

statiuni preistorice, mai ales la Cucuteni (jud. Iasi), Mitoc pe malul

Prutului (jud. Dorohoiu), Odaia V1dicii (Ilfov), Petrosani i Micesti
(Muscel), Pucheni (Prahova), in dunele de nisipuri dintre padurea
Torcesti, padurea IIanul Conachi si malul Siretului din fata targului
Ndmoloasa (Tecuciu), ca i in alto statiuni din Romania, Bucovina Tran-

silvania si Banat; ele apartin colei din urma epoci a revolutiunii

geologice din timpurile cvaternare, cand in Romania clima a fost mediteranee, calda si umeda, cand in stepele Braganului a trait Camila.
In acea epoca oamenii, can an locuit actualele tori romane, au fabricat
vase pentru apa. La Vadastra in judetul Romanati Cezar Bolliac si

www.digibuc.ro

257

DIN .ISTORIA IGIENEI..

Dim. A. Sturdza au gasit in anul 1872 vase de lut pentru apa, luerate
in mod grosolan cu maim, fara roatd, vase maxi de conservat apa,
vase de fiert la foc, de bdut. Gr. C. Butureanu arata ca Proto-Arii
brachiocefali, cari in epoca neolitica au locuit nordul terilor romfine,
Bucovina, Moldova, Basarabia, au cunoscut arta olariei, ca. vasele lor

au avut o forma ingrijit.

La finele erei cvaternare, inaintea epocei de bronz, Dacia era acoperita de paduri imense, de resturi de locuinte omenesti, de gramezi
de cenusa, de pamanturi arse, de ziduri de pamnt arse, de arme de
piatra, de unelte de piatra lucrate deja en gust artistic. De sigur in
acele timpuri apele statatoare au mai fost foarte intinse. Pe teritoriul
romanesc gasim din acele timpuri pesteri naturale i artificiale in mai
toate judetele de munte, cele mai cnnoscute din judetul Buzau, din
caH mentionam numai trei din cele mai importante: Muntele Fantanei

Hotilor cu locuinto scobite in massivul muntelui, in cari s'au gasit

resturi de harburi, instrumento de piatra si de os ; Casa Hotilor si
Piatra oimuIui, pesteri din muntele Istrita, in caH asemenea s'au
gasit arme i unelte de os si de piatra.
[Literatural: Bolliac, Cercetdri archeologice. Bucuresti 1872; Sturdza, Exploralia
archeologicd in Romanali. Bucuresti 1872; Tocilescu, Dacia inainte de Romani.
Bucuresti 1880; Gr. $tefanescu, Le chameau fossile; Al. A. C. Sturdza, Preistoria
Romnd. Bucuresti 1904; G. I. Lahovari, General C. I. Brdtianu si Gr. G. Tocilescu,
Marele Dictionar geografic al Romdniei. Bucuresti 1808.

Bronzul, compus obisnuit din 9 parti arama si o parte cositor, a

venit in Europa din India si din China, uncle se gaseste in aluvia
cositorul necesar pentru fabricarea de bronz. Vase de apa de bronz
s'au gasit in locuintele lacustre pe palafite la Morges, la coastele lacului de Geneva, la Oefeli langa lacul de Bienne in Elvetia, in multe
alte statiuni lacustre ; in Danernarca si in Suedia, pe lnga vasele de
bronz, foarte nurneroase, din muzeele acelor tail, se mai afla vase de
lemn foarte vechi impodobite cu bronz. in tarile scandinave se desvoltase industria de bronz si de acolo productele acelei industrii iradiara in Germania si in Rusia. In palafitele elvetiene se mai gilsesc
in epoca bronzului vase fine de pamant ars, impodobite si smaltuite,
dar facute tot cu Wino.; imele din aceste vase de lut au ornamente
de cositor si de bronz, din larnele acestor metale. Dupa. G. si A. de
Mortillet, epoca de bronz nu mai este preistorica, ci protoistorica, si Gr.
Tocilescu afirm asemenea, & din numeroasele statiuni crezute preistorice, aflate pe pamntul romnese, nici una nu este cnrat preisto-

www.digibuc.ro

10

DR. T. FELIX

258

ricg, ci ele contin amestecAturi de obiecte preistorice de piatra cu

allele de metal.
Epoca, cand la diferite popoare a inceput intrebuintarea metalelor,

variaza foarte mult, asemenea nu sunt in toata Europa sincronice

epocele paleolitic, neolitia, a bronzului si a fierului; ele au avut in
diferitele parti ale pamantului o duratti diferit6. In Wile scandinave,
unde epoca glacial a durat mai mult timp deck in restul Europei,
unde prin urrnare omul n'a putut locul deck tarziu, epoca preistorica
intArzie foarte mult. Mardot si Sir Charles Lye II atribue epocei de
piatr o vechime de 5.000-7.000 de ani, celei do bronz de 3.000-4.000
de ani. Dupd Suedezul 0. Monte lius, epoca de piatrA era terminata
acum 4.000 de ani si epoca de bronz a inceput in Suedia 2.000 de ani
inaintea lui Crist. Danezii conteazd durata epocei de piatr dela 3.000

'Ana la 1.500 inaintea lui Crist, epoca bronzului incepe la ei intre

a. 900-1000 a. Chr.
Se admite ca epoca cea veche a bronzului corespunde cu civilizatiunea egeean5, constatat de Schliemann i Dorpfeld la Mycaene si la
Troia (la Tirinth), care a inflorit intro secolele XXX si XX inaintea
lui Crist in Archipel, in Anatolia, in peninsula Balcania, in Carpati, in basinul DunArei, in nordul Italiei si in Elvetia. Aceast eivilizatiune primitiv a dat nastere civilizatiunii zise myceniene. Dupd
epoca bronzului urmeaza a fierului. Epocele bronzului si ale fierului ating perioada protoistorica a caltitoriilor Fenicienilor, a desvoltarii Egiptului, a originii civilizatiunii elenice si a celei etrusce. Dupd
R. Borrmann, lucrdrile de arte etrusce din epoca bronzului au multa
asemanare en cele din terile Dunarene.
in Egipt, in Mesopotamia, fierul s'a intrebuintat mai multe mii de
ani inaintea erei crestine. In Grecia fierul a fost lucrat deja intro anii
2000 si 1500 inaintea lui Crist, dar la trmurile MArii Baltice cunostinta fierului n'a ajuns deck intro a. 1000 si 500 a. Chr. In trile
scandinave epoca preistorica a fierului se conteazd pand la a. 1000
dupd Crist. Si in epoca de fier mai gasim in morminte, pe langa vase
de fier, si vase do bronz si de lut.
luteraturq: Montelius, Die Kultur Schwedens in vorchrist licher Zeit, Berlin 1885;
G. si A. de Mortillet, Muse prhistorique. Paris 1881; 0. Montelius, Das Museum
der vaterlandischen Allertiimer in Stockholm. Stockholm 1897 ; I. Deniker, Races
ci peuples de la Terre. Paris 1900 ; R. Borrmann i I. Neuwirth, Geschichte der Baukunst. Leipzig 1904; Al. A. C. Sturdza, La terre et les races roumaines. Paris 1904.

Am vorbit in introducerea acestei lucrari despre cultul mortilor la

popoarele primitive. Englezul Sir John Lubbock si arheologul sue-

www.digibuc.ro

259

DIN cISTORIA IGIENEI

11

dez Nielsen zic Ca mormintele scandinave din tumuli, cari s'au facut numai pentru cei bogati, contin o adaptatiune de locuinta, c vechii locuitori ai Scandinaviei nu erau in stare sa-si inchipuiasca un
viitor cu totul diferit de viata prezenta ; deaceea ei au immorrnantat cii
cei decedati ceeace ei au avut mai scump in lume : mormantul era de
fapt locuinta rnortului, inzestrata cu cele necesare, cu unelte, cu arme,
aprovizionate cu api, cu obiecte de mlincare. Deaceea capeteniile ma-

rinei se ingropau in corabie si cu corabia. Muzeul de arheologie

nordica din Christiania posedd o corabie bine conservata din epoca fierului, din sec. IX. d. Cr. din epoca Wikingilor, scoasa dintr'un tumulus,
dintr'o colina sepulcrald langa Gokstad in Norvegia; corabia are lun-

gimea do 24 in. si langa scheletul aflat intr'insa s'au gasit vase de

lemn cu apd si alte obiecte. In alte coline subterane din Norvegia s'au
gasit corabii mai mici, luntre, toate cu vase pentru apa. Morrnintele
vechi etrusce, ca i cele celtice si galice, contin asemenea un mobilier
variat, din care nu lipsesc vase pentru ap; trebue sa facem insd deosebire intre aceste vase si intre urmele de cenus la popoarele cari
au ars mortii lor. Cefe mai multe din aceste morminte apartin deja
timpurilor dela finele erei preistorice, dela inceputul celei istorice. Mai
ales in Grecia se poate studia, dup ornamentarea vaselor, succesiunea diferitelor timpuri carora apartin. Cele mai vechi, conservate in
mormintele dela Mycaene, Cipru, Creta sunt zugrdvite cu plante si
animale marine ; dui-A vasele mycenice urmeaz cele cu ornamente
geometrice, imitatiune a obiectelor metalice indogermanice vechi ; mai
tarziu apar pe vase picturi de anhnale terestre, de oameni, apoi scene
din viata elena cu inscriptiuni grecesti, fabricate in Grecia, exportate
in Etruria, si considerate ,mult timp ca vase de origine etrusca.
Multe vase din epoca neolitica se gasesc In dolmane, monurnente
megalitice preistorice, compuse din una ori mai multe camere, precedate de o alee ori vestibul. Peretii sunt formati din pietre mari verticale, peste cari sunt puse orizontal table mari de piatra cari consti-

tue acoperamantul. Dolmanele se gasesc obisnuit ingropate in pamantul natural ori acoperite cu pmant formand un tumulus. Dolmane
se gasesc in Europa, mai ales in tarile scandinave, in Germania, PoIonia, Crimea, Romania.
Vase din etatea de bronz se gasesc in morminte zidite cu ziddrie de
piatra uscata.

Erodot (nascut cu 500 de ani inainte de Cristos) spune in a patra

carte, Melpomene, cum se ingropau regii Scitilor, ca alaturi cu mor-

www.digibuc.ro

12

DIL I. FELIX

260

tul se puneau *i vase in mormant, precum i una din femeile regelui,

servitori i un cal.
In mai multe morminte preistorico din Romania *i in pe*teri se ggsesc asemenea, alturi cu mortal, vase de lut ; precum la Irmul in judetul Bacdu, unde la capetele mortilor s'au aflat harburi de oale si
arme de piatra. La Vddastra in judetul Romanati, dintre Caracal ai
Celeiu, una din statiunile preistorice cele mai importante, s'au gsit asemenea vase mortuare de Cezar Bolliac in anul 1872. Tot in anul 1872,
Dim. A. Sturdza a explorat 2 movile la Gostavat in judetul Romanati;

in un tumul nu s'a gdsit nimic aldturi cu mortul. in Transilvania s'au

gsit in multe morminte fdra tumuli oale *i alte vase. C. Bolliac a descris in 1870 pe*tera cu oalele de pe muntele Lespedei din judetul
Dambovita ; Gr. Tocilescu o clasifica intre dolmane i constat in
Dacia 3 categorii de morminte : movile i morminte *ete cu resturi
arse sau nearse ale cadavrelor i cimitire cu urne, continand cenu*i
omene*ti ; mortii se ingropau sau se ardeau cu podoabele lor, armele
ai uneltele manuale, precum *i vase pentru but *i mancat insotiau
cadavrul sau cenup raposatului, fie din credintd Ca ele aveau sd-i
servo in regatul necunoscut al mortii, fie din sentiment de pietate,
pentruca le utilizase in timpul vietii. Trebue sd ne ferim insa a confunda mormintele anterotnane din Dacia cu cele din epoca ocupatiunii
romane.
in Bucovina s'au descoperit asemenea mai multe morminte preistorice ;
ele au fost descrise mai ales de I. Szombathy, custode la muzeul imperial

de istoria naturald din Viena. Mormintele uria*ilor sau jidovilor (Hunengraber) dela Muntele Iancului langa Grdnice*ti, deschise in 1872,

contin langd oserninto vase de lut negre, arse, lucrate primitiv, cu

pereti gro*i i neregulati, arme de piatrd, de agat ; oasele se pare a
fi calcinate ; mormintele sunt captu*ite cu bolovani. In anul 1885 s'au

gdsit alte morminte preistorice de morti ar*i la Presecdreni, unde,

intr'o caldare de bronz, era a*ezatd o urnd de pdmant ars cu ceii
i arme de bronz. in a. 1886 s'au mai deschis morminte preistorice la Illiboca .*i Chiseleu, de uncle s'au scos multe vase de lut.
I. Szombathy, cercetand preistoria Nordului Carpatilor (a Galitiei, Bu-

covinei, Rusiei), constatd o deosebire intre desvoltarea culturald a

Occidentului *i a Nord-Ostului Europei, zice cd nu se poate distinge
en aceea* precizitme ca in Occident marile perioade ale bronzului *i
ale fierului; in Bucovina, Galitia, Rusia, perioada neolitica a fost mai
lungil, a metalelor mai scurta, influentata de cultura nordica i ungard
a bronzului, de cultura celticd a fierului, de cultura terilor pontice ai

www.digibuc.ro

261

DIN ,ISTORIA IGIENEb.

13

in fine de industria romand. in muzeul imperial de istorie naturald din

Viena se gdsesc vase do hit de mdrime insemnatd, lucrate cu artd,

din mormintele preistorice din Bucovina, Transilvania, Ungaria, Galitia,
Serbia, Bosnia, Hertegovina.

Vase le de sticld cari so gsesc in mormintele din Anglia, Danemarca i in Europa centrald apartin unei epoce istorice inaintate.
MArgdritare de sticld se gdsesc in terile nordice in sec. IV i III a.
Chr., dar vase de sticld nu se gdsesc in epoca anteromand. Dela Romani fabricatiunea sticlei a trecut la Franci, i in mormintele france
se gdsesc adeseori pahare i alte vase de sticld; pe multe din ele
se afld desemnate lupte de gladiatori. in vestul Germaniei so gdsese
in morminte vase de sticlil in formd de cornuri.
In timpurile istorice vasele i alto obiecte puse in morminte an o iusem-

nare mai mult simbolicd i devin mititele, precum i In terile nordico

gdsim atunci in unele morminte cordbii i luntre de aur in miniaturd.
in muzeul de antichitAi din Bucureti gdsim vase de lut in miniaturd
din mormintele din Axiopolis (Cernavoda) i alto asemenea vase din
fosta colectiune Mavrus, frd indicatiunea provenientei.
[Litoratural: Lubbok, L' homme avant l' histoire,:traduit par E. I3arbier. Paris 1867;
Lindenschmit, Gimetiere de l' dge de pierre polie pres Worms, Revue d'Archol. ,
1868; Furtwdngler und Loeschke, Mykaenische Vasen. Berlin 1886; A. I. Odobescu,
Istoria Archeologiei. BucurWi 1877;Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Romani.
Bucureti 1880; G. i A. de Mortillet, Muse prhistorique. Paris 1881; Nicolucci,
Anthropologie de l' Italie. N aples 1877; Jahrbuch des Bucoviner Landesmuseums. Czernowitz, 1893-1900; Ingvald Undset, Das Wilcingschill von Golcstad. Cristiania 1900;

Fr. Ritter von Hauser und Fr. Steindachner, Ffihrer durch das k. k. Naturhistorische
Hamuseum. Wien 1904; Fhrer dureh das Nationalinuseum von Kopenhagen, 1904;
D. A. Stuidza, Explorafiunile archeolog ice in Romanati. Buc. 1872; C. Bolliac, in
,Trompeta Carpatilor., 1870: Ezplorafiuni archeologice.

Am zdbovit mult la mormintele omului preistoric, fiindcd ele singure ne povdtuesc despre traiul omului din acea opocd, i ne intoarcern iar la cei aflati in viat pe la finele epocei neolitice.
Ye la finele epocei neolitice, omul s'a servit de apd ca armd contra
animalolor sdlbatice i contra inimicilor, construinduli casd in apd.
Pupa E. Mayr, locuintele lacustre cele mai vechi au fost cele egiptene
si arabe. In picturile egiptene din timpul reginei Hatschepsut, 1550
1500 a. Chr., figureazd locuintele din Put (Yemen), wzate pe taraci In
mijlocul apei, i oamenii suindu-se cu scara in casd. Dupd Felix Dahn,
locuintele lacustre cele mai vechi din Europa au fost construite de popoarele finice; casele din apd le-au servit ca refugiu pentru oameni
i animale, ca arsenale, depozite do arme de piatra *i de unelte de

www.digibuc.ro

14

DR. I. FELIX

262

piatrd. $i Pelasgii vechi au avut locuinte lacustre. Erodot mai de-

scrie in sec. V. a. Chr. locuintele lacustre ale Paeonienilor dela lacul

Prasias in actuala Macedonie : ei bat in lac stalpi, peste cari aazd
barne i scOnduri; aceastd scheld este legatd cu malul printr'un pod ingust ; fiecare familie posedd locuinta sa pe aceste schele ; in fiecare casd

se deschide in pardoseald o ud spre apd i aceastd deschizaturd servd

pentru pescuit. Tot Erodot poveste*te i despre orasul Eleon, zidit pe piloti pe amandoud malurile raului Asopos. IIippocrate, in
cartea despre aer, apd i locuri, zice cd in Asia, pe malurile Fainsi

lui si ale baltilor din vecinatatea acelui fluvin, locuitorii I.i fac colibe

de lemn i de trestie pe pari infipti in apd i se servd ca mijloc de

comunicatiune de luntre scobite din butuci.
In Europa in lacul de Constanz, la inceputul secolului XIX, tilranul
Lochle din Wangen, marele ducat Baden, a fdcut prima descoperire de
arme i unelte de piatra intr'o stathme veche de locuinte lacustre. Prima
descriere modernd a locuintelor lacustre se datoreazd lui Ferd. Keller
din Zurich, 1853. Dintre nutneroasele scrieri asupra lor, cari au urmat
pe a lui F. Keller, mentiondm mai ales pe a baronului Troeltsch, care
aratd c unele statiuni lacustre sunt mici, cu locuinte izolate, altele constituind sate intregi, ea' statiunea Sipplingen in lacul Constanz ocupd
8 hectare cu 50.000 taraci, alcdtuind strade lungi, c vatra este formatd

do pietre mari, cd uncle din aceste locuinte au i grajduri pe piloti,

altele le au pe uscat, Ca locuitorii caselor pe palafite erau pescari, vanAtori i agricultori.

Dar nu toate colibele i casele wzate pe taraci apartin timpurilor

prea depArtate. Az tekii din. Mexico in a. 1325 au fundat prima lor ca-

pitald Tenochitlan intr'un lac, apzand-o pe piloti. Sir John Lubbock

arata cd in Irlanda locuintele lacustre i fortdretele lacustre, numite
Cranoge, sunt de data mai nond, i descrie o asemenea fortdreatd pe
taraci din mijlocul unui lac irlandez, care a mai fost locuitd in anul
1567. IJn alt arheolog englez distins, Sir Charles Lyell, descriind locuintele lacustre din Elvetia, constatd cd ele apartin unor epoce foarte
diferite, epocei de piatra, de bronz i timpului istoric pand in evul mediu,
c in uncle din aceste cantonamento se gdsesc pisici domestice i gdini

domestice, c ele dateaza dar din secolul VI d. Hr. Elvetianul Keller

zice c aproape de Zurich, in secolul XVIII, s'au mai aflat in lac locuinte lacustre de pescari construite pe taraci. Afard de lacul de Zurich,
s'au mai gasit locuinte lacustre in lacurile de Constanz, de Neuchatel,
de Geneva, de Bienne, i de Sempach in Elvetia, in lacurile Italiei superioare, in Franta in turbiere, in Ptusia pe rani Don, in orasul Cerkask

www.digibuc.ro

263

DIN

ISTORIA IGIENEI

15

si la Nordul Mdrii Negre, in Pomerania (Prusia) in lacul Daber si in

cel de Persanzig, cladite de Wenzi in secolul VIII si descrise de Virchow

si de Milhlbeek, in Austria in lacurile Mondsee si Attersee si langd

Laibach, si in Ungaria. Terramare sunt locuinte pe taraci zidite pe
useat, la malurile mIdstinoase ale raurilor, in elestaele artificiale din
Italia si Ungaria. DupA descriptia pe care o da M. Hoernes despre Terra-

marele din nordul Italiei, ele formeazd astdzi coline midi, inalte 2-5
metri, lungi 77-200 metri, late 75 150 metri, cari contin resturi de locuinte omenesti. S'au cunoscut, pand la anul 1897, 80 terramare italiene,

din cari 68 pe malul drept al raului Po. Terramarele au fost sate si

orase fortificate, inconjurate de un val de pimant si pe din afard
de un sant lat umplut cu apil; pe alocurea se mai gaseste canalul care
alimenta santul cu api, canalul de scurgere si locul unde s'a aflat
podul peste sant. Valul de pmant era pe dinnauntru intdrit cu lemno
si innauntrul acestei ineinto s'au aflat locuinte, colibe asezato pe pari,
ease de nuiele imbrdcate cu lut. Terramarele italice apartin epocei de
bronz, 1.500-1.000 a. Chr.
Despre locuintele lacustre arata M. Hoernes, in anul 1897, cd Elvetia are 160 statiuni, Franta 32, Italia 36, Austria 11, Germania 46, cd
in statiunile lacustre se pot distinge gospodarii izolate, sato si orAsele
en poporatie numeroasA, ca asa numita Statiunea mare dela Morges,
in lacul de Geneva, din epoca bronzului, are lungimea de 360 m., largimea de 30-45 rn., ocupd dar mai mult decat 1.000 metri pdtrati, ca
locuintele lacustre din Europa dau o proba sigurd despre existenta
unei epoce excluzive do piatrd si a altei de bronz rand fier.
La invaziunea Celtilor si Germanilor, locuitorii caselor lacustre le-au
ars si s'au retras fara lupta ; nu se ggsesc schelete de adulti, ca martorii unei lupte. Celtii, mai tarziu si Romanii si Germanii, s'au folosit
de locuintele lacustre, cari ocupa pozitiuni strategice importante, si le
intrebuintau ca refugiu si pentru aparare. S'au gasit si temple vechi

lacustre pe taraci, templul zeitei Artemis in Grecia, al Dianei in

lacul Nemi langa Roma. Din locuinte lacustre pe piloti s'au format
orasele actuale : Venetia in Lagunele adriatico, Chioggia intr'o insuld

mocirloasa din Lagune aproape de Venetia (Fossa Claudia a Romanilor, in sec. IV Clugia), Spina si Argylla pe Adria, Amsterdam, Stockholm, Sulina, s. a. *i astdzi mai exista sate lacustre, asezate pe taraci, pe insula Borneo, in Noua Guinea, si in alte tari tropicale si in
Nord-Vestul Americei.
[Literatura]: Voght, Quelques considerations sur les habitations lacustres. Neufchatel 1861; Rackert, Die Pfahlbauten in Osteuropa. Wrzburg 1869 ; Lubbock,

www.digibuc.ro

16

DR. I. FELIX

264

L'homme avant l'histoire. Paris 1867; Sir Charles Lye ll, L'anciennet de l'homme.
Paris 1870; J. Hampel, Antiquits prhistoriques de la Hongrie. Paris 1870 ; Felix
Dahn, Urgeschichte der germanischen und romanischen Voe lker. Berlin 1881 ; Gross,
La Tene, un oppidum helvete. Paris 1886 ; Lindenschmit, Handbuch der deutschen
Allertumskunde. Braunschweig 1880; Much, Die Kupferzeit in Europa. Wien 1866;

Nicolucci, Anthropologie de l'ltalie. Naples 1887 ; E. Mayr, Geschichte des alten

Aegygten. Berlin 1887 ; E. Levasseur, Geographic de l'Europe. Paris 1892; G. de
Mortillet, Les Terramares, Revue d'Anthropologie . Paris 1894 ; M. IIoernes, Urgeschichte der Menscheit. Wien 1802 si Leipzig 1897 ; Freiherr von Troeltsch, Die
Pfahlbauten. Stuttgart 1902; K. Lampert, Die Zeit der Pfahlbauten. Wien 1904.

Asupra chestiunii, dacd in Dacia,in tarile romane, au existat locuinte

lacustre, opiniunile sunt divergente. in anul 1867, W. Frhner a atras
atentiunea invatatilor asupra reliefelor de pe columna lui Traian, re-

feritoare la distrugerea prin foc a unui sat dacic intarit cu pretinse

locuinte lacustre. In anul 1869, E. Wickert, intr'o carte dedicata. Augustului nostril Suveran, a descris asemenea partea din basorelieful
columnei lui Traian din forul roman, care glorified' victoria acelui
imparat asupra Dacilor, si care reprezentd momentul cdnd, din ordinul imparatului, doi soldati Romani dan foc unui sat dacic intarit,

compus din case cari se par a fi zidite pe taraci. Riickert bazeaza

afirmatiunea despre existenta de locuinte lacustre in veehia Dacie mai
mult pe dato lingvistice deekt istorice.
Tot in anul 1869, la Congresul international de antropologie si arheologie preistorica din Copenhaga, A. I. Odobescu a emis pdrerea
c exista urme de locuinte lacustre, asezate pe stalpi, in uncle lacuri
amare i sdrate, cari stall pe razoarele marelui eAmp al Baraganului
in Tara-Romaneased. Dupd spusa taranilor, s'ar fi afland uneori acolo
sub apa taraci arundati, cari pun in primejdie luntrele ce plutese pe
luciul acelor ape. Acest fapt, dupg A. Odobescu, confirmd oarecum
parerea ce s'a nascut la vederea unor reprezentatiuni de colibe inI-

tate pe tarusi, cari figureazd pe columna lui Traian, si in cari W.

Frhner, ba si mai mult E. Wickert, au crezut a vedeh palafite ca cele
din Elvetia, din Savoia si din alto locuri. Desor a opinat c colibele
pi) taraci, reprezentate pe columna lui Traian, sunt numai vedete de
pe malul Dunarei, precum so construesc i pilnd in ziva de astazi pe
acolo pichetele de grdniceri. La acelas congres de antropologie si arheologie preistorick, A. Odobescu a mai referit despre cetatile de pamant, gradisti, pe culmile predomnitoare de pe malul garlelor, incinse
en santuri largi si adanci ; Walla dintr'insele era aruncatd induntru

si alcatuia un val sau parapet; asupra valului se Malta un gard cu

uluei, care a fost ars la un moment oarecare. Se pare ed A. Odobescu,

www.digibuc.ro

265

DIN

ISTORIA IGIENEI .

17

ca si colegii shi din congres, Inca n'au avut cunostintd despre Terrarnarele italice, aproapo identice cu aceste grddisti ; publicatiunile
asupra lor apartin in cea mai mare parte unui timp posterior.
B. P. Hasdeu scrie, in Istoria critic 'd a Rontelnilor, Ca locuintele la-

custre existau sub Erodot i p5nd in epoca dacied in Temisana,

101-103 d. FIr.; cd locuintele lacustre n'au existat nici odata pe tarmul danubian ambilateral dela Ialomita in jos; cd ele au putut exist
in Oltenia ; cd dacd ar fi existat locuinte lacustre in actuala Dobroge,
Ovidiu le-ar fi mentionat. Gr. G. Tocilescu (Dacia inainte de Romani)
credo impreund cu. Desor, J. Haupt, Goas, c casele Dacilor pe columna lui Traian nu sunt asezate pe palafite, ea locuintele lacustre ;
c ele fac parte dintr'un oppiclum dac, asezat pe viirful unui munte ;
cd ele samdnd mai mult cu pichetele ridicate, ale granicerilor romani,
din insulele Dundrei ; e in timpul lui Traian n'au existat in Dacia
locuinte lacustre.
intr'o luerare mai notra. din anul 1899 si 1903, E. Petersen asemenea nu considerd ca locuinto lacustre partea in chestiune a reliefurilor

de pe columna lui Traian din fond roman, pe cari le gaseste cam

stranii, < sonderbare Pfahlbauten , le considerrt ea un fel do fortheatil
inconjurata de sant umplut cu ap5, peste care duce un pod, .si de zid.

Cu toate acestea explicatia ce o dd E. Petersen despre aceste reliefuri se deosebeste de descrierea Terramarelor din Italia numai prin
aceea, eh' in loc de val, satul dacic este apdrat de zid asezat pe malul extern al santului.
B. P. Hasdeu admite dar existenta locuintelor lacustre in Oltenia. In
valea Jiului din Romanati, Vddastra, insula exploratd. de Cezar Bolliac
si de D. A. Sturdza, s. a., a fost recunoscuta ca locuinta oamenilor din
epoca neoliticd, cari si-au cdutat addpost in insula inconjuratd do apd
mocirloasd.

Gr. C. Butureanu explied (Cestiunea Aram) c Proto-Arii si-au lcut si colibe pe apd, Ca neamul Proto-Arilor brachiocefali de sigur
atinged i trile unde trdesc astazi Romnii, si c, dacd pdrtile de Sud
nu intrau in zona poporatiunii proto-arice, dar afard de ori co indoiald,

pdrtile nordice, precurn Bucovina, Moldova si Basarabia, intrau in

aceastd zond.
In Bucovina chestiunea locuintelor lacustre a fost studiat5 in a. 1895
de C. A. Romstorfer ; el scrie ea' mult timp inaintea erei crestine erau
locuite paluzile Dubovei, aproape de orasul Seret, c5 locuitorii lor si-au

construit case lacustre, pentru a se apArd contra oamenilor si animalelor; Ca asemenea existd traditia asupra unui sat inecat intr'o fostd
Ancaele A. R.Tom. XXVILMemoriae Sect. taintifice.

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

18

296

palude, la Sipenit, undo se gsesc arme i alte obiecte din epoca neolitica.Colegul nostril I. Vulcan public-a in Familia > din 28 August 1904

o notita despre sapaturile arheologice in Bucovina, semnaland descoperirea unei statiuni lacustre tot la ipeni, pe malul slang al Prutului.
Fabretti, De Columnae Trajani Syntagma. Romae 1690; Frhner, La
Colonne Trajane. Paris 4863; W. Neuman, Die Pfahlbauten auf der Trajanssdule,
Ausland , 1867; E. Wickert, Die Pfahlbauten Osteuropas. Wiirzburg 1869; A. I.
Odobescu, No(iuni preistorice, 1869; Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de .Romani.
Bucuresti 1880; C. A. Romstorfer, Aeltere Vertheidigungsanlagen in der Bukowina,
Jahrb. des Bukowiner LandesmuseumsD, III. Czernowitz 1893 ; Gr. C. Butureanu,
Cestiunea Arilor. Bucuresti 1895-96; E. Petersen, Trajans Dakische Kriege nach
dem Sdulenrelief erzdhlt. Leipzig 1899, 1903; I. Vulcan, Sdpdturi archeologice In
Bucovina,

Familia . Oradea-Mare 1904, Aug.

In timpurilo cele mai departate, migratiunile oatnenilor s'au filcut

in lungul fluviilor, raurilor i mdrii, migratiunile de familii, do triburi,
de hoarde, de popoare. Este dar natural cd de timpuriu pestele a constituit partea insemnata a hranei, ca omul primitiv a intrebuintat toate

mijloacele pentru ca sa-si procure aceasta hrana, pe care o produce

natura fdra munca lui. Locuitorii cei mai vechi ai Europei au fost mai
intaiu pescari i apoi vilnatori. La inceput, inainte de a procede la
pescuire, la prinderea pestelui viu in apele statatoare si in cele curgatoare, omul a cules in timpul refluxului marii petii, racii, scoicile,
melcii, pe cari fluxul le aruncase la marginea coastei, si can ramasese
pe nisip, dup retragerea apei. Mai incolo omul a inventat unelte cari
i-au inlesnit prinderea de pesti. La finele periodului neolitic, oamenii
an fost do odata pescari, vndtori i pastori; o dovedesc resturile hranei ion in palafitele acestei epoce so gasesc unelte de pescuit, cari
arata i procedarea intrebuintatd: harpuna, ndvodul intins cu ajutorul de greutati si de innottori (flotteurs). In palafitele din lacul Neufchtel s'au gasit harpune de corn de cerb, in palafitele de Wangen,
in lacul de Constanz s'au gasit retele do sfoara de in, in palafitele de
Robenhausen din lacul de Zurich, pe langd navoade, si innotatori de
coaja de brad groasa cu gaurd la mijloc. Tot in palafitele do Wangen,
Keller a mai recoltat greutati de piatra pentru navod, nu gaurite, ci
cu 2 scobituri la mijlocul marginei, pentru a oprl sfoara sd nu alunece. (G. si A. de Mortillet).

Dacd s'ar cerceta la noi mai bine ramasitele vechilor locuinto ale
omului preistoric dela malurile apelor, de sigur s'ar gas1 oase de peste,
s'ar putea determina chiar specia pestilor cari au concurat in proportiune mai mare la hrana, precum s'a Mout in nordul si in occidentul
Europei; s'ar vedeh in ce masura, afard de peste, si alte animale acva-

www.digibuc.ro

267

DIN

ISTORIA IGIENEI

19

tice an contribuit la nutrirea omului. Trogloditii din centrul si din Ktdul Europei, deja in epoca renului, au pescuit somni; locuitorii primitivi ai coastelor Marii Baltice au mancat stridii.
Pe coastele insulelor daneze, la Esteboelle, Have lse, Mailgaard, Lundebakke si in alte locuri, se gasesc numerosi tumuli, ridicaturi de pamant, cari contin masse enorme de scoici, resturile satelor ai cdror locuitori s'au hranit cu scoici, cu stridii, cu pesti, cu vanat; pe acesti tumuli
Danezii Ii numesc Kjokkenmodding (kjaken bucatarie, mdding
gramadd de rdmasite); casele de molusti, oasele de peste si do vanat

s'au pus alaturi en cortul, cu coliba; ele s'au gramadit treptat si au

format cu timpul straturi groase de cativa metri inalthne. S'au gasit
alaturi cu ele table maxi de piatra, cari eonstituiau vatra si mai poarta
semnele focului, i intre ramasitele de bucatarie s'au aflat diterite
obiecte aruncate ori pierdute, cari arata gradul de desvoltarea industriei

din acele vremuri. In anii 1850-1865, KjokkenmSddinge au lost examinate de o comisiune, compusd do I. Steentrup, G. Forchhammer si
I. I. A. Worsaae, i obiectele cari meritau ca s fie pastrate, ca olaria,
uneltele de os si de piatra, au fost depuse in muzeul national din Copenhaga, cea mai mare parte din continutul acestor tumuli a servit
insd ca ingrasamant agricol. Dupd Sir John Lubbock, Kjokkenmoddinge

ar apartinea inceputului epocei neolitice, iar M. Hoernes credo c ele

dateazd din epoca paleoliticri, nearatand urine de agricultura si de domesticirea animalelor.

In Suedia nu s'au gasit Kjakenmoddinge, probabil din eauzd cd

aceste anticItitati provoacd mai greu atentiunea, s'au cules insd numeroase undite de os i pietre gaurite pentru atarnat la navoade, din
epoca pietrei lustruite, si s'a aflat Ca pietrele au fost gaurite prin frecare cn nisip si cu apa, cu ajutorul unui betisor, dela unele pietre la
cari gaurirea nu fusese terminata. (Muzeul de antichit. din Stockholm).

Pescuitul se facea cu luntre dintr'o singurd bucata, dintr'un arbore

scobit, miscate cu 2 lopeti. Tot din epoca pietrei lustruite dateazd unele
bucatele de navoade i acele de os pentru impletirea de navoade pastrate in Muzeul national din Stockholm.
Mai rar decal in Danemarca se gsesc Kjokkenmoddinge in Irlanda,
Scotia, Anglia, Franta, Portugalia, Italia, in Japonia, in Noua Seelanda,
in Kapland, in America nordica si sudica. Zaborowski a descris Kjiikkenmoddinge din Franta, Nicolucci pe cele din apropierea orasului Sassari

din insula Sardinia. Elise Reclus si E. Levasseur au descris Shell

mounds din Statele-Unite ale Americei de Nord, analoage en Kjkkenmddinge. Poporatiunile primitive ale Statelor-Unite, cari au trait

www.digibuc.ro

20

DR. I. FELIX

268

din pescuit si din vandtoare, an ldsat pe litoralul Oceanelor Pacific

si Atlantic, pe malurile fluviilor din apropierea gurilor lor, gramezi
de case do scoici qi de oase de peste, pe langd cari se gdsesc arme
de piatrd, nu de metal, oMrie grosoland si oase de mamifere. Americanii numese aceste grAmezi Shell mounds si Mound builders.
in a. 1895 Gr. Antipa a descris asemenea Kjokkenmoddingele din
nordul Europei si uneltele gsite in ele: instrumente de pescuit fabricate din cremene, din oase de animale, din coarne de cerb, ace,
undite, varfuri de harpune, greble de pescuit scoicile, precum si uneltele de pescdrie gdsite in locuintele lacustre din Elvetia si din albs
OH : nAvoade intregi fcute din fire de plante impletite, din piei si
mato de anhnale, precum i pietrele cari se legal' de ele pentru a se
Msa la fundul apei. Gr. Antipa reproduce pdrerea lui K. E. von Baer
din St. Petersburg, cd scopul principal al locuintelor lacustre ar fi fost
inlesnirea ce au avut locuitorii lor, do a puted pescul in totdeauna in
apropiere pesti in cantitate mare, cari grisiau aci si hrana abundentd,
din cauza resturilor organice ce se aruncau in apd.
K. E. von Baer descrie i perfectionarea treptatfi a instriunentelor
de pescdrie in epoca bronzului si in a fierului; le-am vilzut in muzeele nordice, mai ales in acela din Copenhaga: carlige, undite de bronz
si de os en gaurd pentru sfoard, undite cu carligul indoit, cu 2 carlige

in directiune inversd ori suprapuse.

in tdrile romne gdsim numeroase probe, a locuitorii lor din epoca
neoliticd au fost pescari. in mai toate statiunile preistorice din Romania
s'au recoltat, pe langd pietrele de prastie, cari pe alocurea au constituit
arsenale intregi, ghiulele mici de piatrd silicoasd gdurite la mijloc sau
de Idturi, bulgri piramidali de Int gduriti, bucati ovale de piatrd gdurite,
in epocile mai inaintate, Melo marl_ i groase de lut arse ; ele au lost

descrise de A. I. Odobescu si parte din ele supuse Congresului international de antropologie si arheologie preistoricd adunat la Copenhaga in anul 1869, undo I. I. A. Worsaae, C. Vogt si de Quatrefage au
adeverit c acele pietricele gdurite, ca si bulgdrii de lit gduriti sunt
greutilti de plase de prins peste. Asemenea greutdti de afundat plase,
pdstrate in numeroase exemplare in muzeele din I3ucuresti si din Iasi,
au fost gilsite mai ales la Oltenita de Cezar Bolliac in anul 1872, la
Vddastra in jud. Romanati, unde peste statiunea preistoricd s'au suprapus constructiuni romane i medievale; de A. I. Odobescu in anul
1887,1a Petrosani pe rani Doamnei si la Micesti in valea raului Doamnei

din Muscel; de N. Beldiceanu in a. 1881-1888 la Cucuteni, Belcesti,

Sarca in judetul Iasi, la Rilddseni, Preotesti, Dolhesti, Basarabia in

www.digibuc.ro

269

DIN cISTORIA IGIENEI

21

judetul Suceava; la Ruginosi din judetul Neanitu; la Valeni i Dag-Ala

in judetul Roman ; la Paraul Negru in judetul Dorohoiu ; la Rafaila
in judetul Vaslui. S'au mai gasit asemenea greutati Ia Cetatuia Lana
Iasi si in multe alte localitati din Romania, la Radauti i Siret din
Bucovina si in Transilvania. Ele sunt reprezentate in multo exemplare
originare din terile romne in muzeele din Viena, Budapesta, Cluj,
Cernduti.
[Literaturil]: IC. E. von Baer, Materialien zu einer Geschichte des Fischfanges.
Petersburg 1853; Lubock, L'hornme avant l'histoire. Paris 1867; Odobescu, Nofiuni
preistorice, Bue. 1869 ; Gr. Tocilescu, Dacia inainte de Romani Buc. 1880; G. si A. de
Mortillet, Musa prehistorigue. Paris 1881 ; N. Beldiceanu, Anticitdfile dela Cueuteni,
in Revista p. ist., archeol. si filol., 111. Buc. 1885; I. Iapetus Sn. Steenstrup, Kjolckennaiddinger. Kopenhagen 1886 ; C. Nicolucci, Anthropologie de l' Italie. Naples
1887; Elise Reclus, Nouvelle Geographic univ. Paris 1892; E. Levasseur. La terre;

Gr. Antipa, Studii asupra pescariilor in Romania. Bucuresti 1895 ; Gr. C. Butureanu, Cestiunea Arilor, in <Anal. Acad. Rom., 1895 96 ; M. Hoernes, Die Urgeschichte der Menschheit. Leipzig 1897; Oscar Montelius, Das Museum der vaterlandischen Altertiimer in Stockholm, 1897; K. Eckstein, Fischerei und Fischzucht.
Leipzig 1902 ; Gr. C. Butureanu, Rasele preistorice dela Cucuteni. Buc. 1903, in
Congr. Asoc. p. inaint. stiint., ; Gr. C. Butureanu, Vremile preistorice in Rom.. in
Arhiva,, XV. Iasi 1904 ; Alex. A. C. Sturdza, La terre et la race roumaines. Paris
1904; G. I. Lahovari, General C. Brdtianu si Gr. Tocilescu, Mamie Dictionar geografic al Romdniei. Buc. 1898 1900.

Este probabil crt cele dintai puturi s'au sapat deja in epoca preistorica, este sigur eh in cea protoistoried au existat deja puturi. In
timpurile biblice cele mai vechi se face meMiune de puturi, i ne vom
ocupa de ele la studiul Igienei din Orientul antic si la al acelei din Grecia veche, caci in timpurile ornerice, in cele micenice se vorbeste do
fantani si cismele. Omul primitiv, desi a luat apa din izvoare, la-

curi, rauri, garle, a trebuit sa-si fad, i gropi pentru adunarea apei
de ploaie, cisterne, cari 1-au adus la saparea de puturi.
Desi cu toata probabilitatea deja omul preistoric a fdcut VC in apele
curgatoare, nu posedarn probe despre aceasta. Prirnele stiinte despre
bai apar in Testamentul vechiu, in Iliada si in Odisea lui Omer, apoi
in timpurile istorice foarte vechi in Asiria, Egipt, India ; le vom studia
la istoria Igienei din Orient si din Grecia.
Incheind studiul epocei preistorice, constatam c omul primitiv,
rnulta vrerne dupd aparitiunea pe parnant, a trait in conditiuni igienice
dezastroase; c pima ce s'a putut adapta mediului aspru care 1-a inconjurat, papa ce a invatat s locuiasca in pesteri, sa-si alcatuiasca
singur alte adaposturi, sa se imbrace, sa aleaga i sa prepare alimen-

tele, a trebuit sa fi suferit mult, sa fi fost expus la morbiditate

www.digibuc.ro

22

DR. I. FELIX

270

mortalitato excesiv de mare. Intr'o epocd preistoricd mai inaintatd,

locuintile lacustre au trebuit s devind cu timpul infecte, din cauza
corumperii treptate a apelor in can erau asezate, prin toate dejectiunile economiei omenesti i ale gospoddriei, si de sigur cu timpul
si pestele a trebuit s dispard din acele ape murdare. Foarte Inca a
cules omul experienta necesard asupra apdrdrii sdndtdtii, i vom veded
cd, chiar in epocele istorice inaintate, inapoierea culturald a inlesnit intinderea de boale.
llacd compardm conditiunile de train din era cvaternard, din epoca
glaciald i cea interglaciald cu cele de astzi, nu putem suprim mirarea noastr despre afirmarea modernd a degenerdrii rassei, a pericolului
de deteriorare si de stingere treptat a neamului, afirmare importatd din
Occident in literatura noastrd, sustinutd dupd modle strdine cu statistice culese i interpretate nu in totdeauna en rigurozitatea necesard.
Este adevdrat ca Igiena poporului nostru este inch' in mai multe privinte inapoiatd: multi Romni suferd de boale endemice, de urmdrile
unor boale infectioase, de intoxicatiuni alimentare, de activitate vitioasd

a sistemului nervos, dar nu putem ignord, c in cursul sutimilor de

secoli cari s'au succedat dela aparitiunea ornului pe pmant phnd astazi,

cu toate revolutiunile suprafetei ptimntului din era evaternara, cari

au expus pe om la suferinte insemnate, cari ar fi putut produce degenerarea organismului omenesc, stingerea omului sldbit prin clima dole-

terd, prin neajunsul do brand, prin lupte neincetate, degenerarea

n'a coplesit rassa, n'a produs exterminarea ei, ci cu incetul omul s'a
acomodat mediului, a devenit mai rezistent, a invdtat sd-si creased
copiii mai bine, rassa s'a perfectionat, mortalitatea a scazut. N'a degenerat dar rassa, ci numai indivizii, si acesti indivizi inferiori an fost de
naturd opriti a propagd rassa lor; prin mai multe generatii ei au disparut. Natura inss a facut atunci selectiunea, precum a mai Mcut-o
in cursul lung al secolelor nenumdrate, precum o face si astzi, pentru conservarea speciei.
Studiul Igieniei preistorice, cu tot neajunsul elementelor necesare pentru stabilirea ei, arata, ca i studiul Igienei moderne, misiunea noastrd
do Igienist, care este in mare parte economicd : inlesnirea operei naturii, imbunatatirea calitdtilor fizice si morale ale tuturor, prin irnbundtdtirea traiului, a conditiunilor economice, prin indulcirea asprimilor
luptei pentru existentd, micsorarea nu m drului celor condamnati la exterminare, perfectionarea neamului prin invataturd i prin regularea

munch care ne hrdneste pe toti.

www.digibuc.ro

271

IMN

ISTORIA IGIENRI

23

III

Antichitatea istorica.
1. Oriental.

In studiul Igienei preistorice n'am discutat chestiunea, dacd se mai

poate admite doctrina monogenista, originea Adarnica a omului, aparitiunea lui pe un singur punct al pilmntului, sau doctrina poligenistA,
stabilit de Agassiz, Clmence Royer, Elise Rec lus, s. a., la noi de
Gr. Butureanu si de Alex. A. C. Sturdza, precum n'am cercetat dacA
Arii au venit din Asia, ori dacA ei sunt originari din Europa, precum
afirmA Gr. Butureanu, s. a. Aceste cloud chestiuni nu intereseazA Igiena.

Incepem studiul epocei istorice cu Orientul, fiindc5 dela rAsArit a

venit himina, civilizatiunea, acolo incepe istoria universalA. in Orient
gAsim in timpi foarte vechi, mii de ani inaintea zidirii falnicelor apeducte rornane, apreciarea justA a apei ca element principal al igienei,
infiintarea de lucrri hidraulice marete.
Babi Ionia Si Asiria.

Monumentele Babiloniei au vechime mai mare decAt piramidele Egiptului ; inceputul civilizatiunii a venit in Occident din Mesopotamia, dela
malurile Eufratului si ale Tigrului, dela Babilonia veche, pe mare prin

intermediul Fenicienilor, pe uscat prin Asia Mica in Grecia, la Roma

si mai tarziu in Wile romano-germane ale Europei. Regiunea intre

Eufrat si Tigru nu este deck un dar al acestor rAuri, o oazd inane

formatd in vastul desert al Asiei, prin inundatiunile periodice ale
acestor ruri, provenite din topirea zApezii din ntuntii Niphates din
can izvorsc. Fara aceste inundatiuni, Mesopotamia nu s'ar distinge
de desertele Siriei si Arabiei. Regiunile palustre inundate de Eufrat
n'au fost locuibile decat dup5 canalizarea lor ; prin distribuirea prudentd a apei, prin canalizAri intinse, acest teritoriu a fost transformat

intr'o grAdin5, si dup mii de ani de inflorire, in urma distrugerii

acestor canalizatiuni, a devenit iar deseret si palude.
Mai bine decAt 4.000 de ani inaintea lui Hristos, gsim in Babilonia
dou5 popoare, in sudul Babiloniei pe strAvechii Sumero-Akkadii, la Nord
pe Haldei, cari au primit cultura sumericA. Sumerii au fundat civilizatiunea cea mai veche din lume. 4.200 ani inaintea erei crestine, cel din urmA

www.digibuc.ro

24

DR. I. FELIX

272

rage sumeric, regale de Sirgula, a zidit orasul Telo din cArdmidd si 1-a
inzestrat cu apeduct. Babilon a fost fundat 1.000 a. Chr. Ninive 3.100 a.
Chr. R. Borrmann arat in Istoria arhitecturii, cd in vechea Asirie i Babilonie, pentru a se ridicd locuintele d'asupra pdmAntului palustru si
pentru a se inlesni scurgerea apelor din case, ele au fost asezate pe terase artificiale din cArdmizi uscate la soare; aceste terase erau inalte, ac-

cesibile prin scdri, drenate prin tevi de scurgere. La Babilon i la

Ninive, casele erau construite din cArdmidd arsd, erau foarte inalte,
avand pnd la 6 caturi. E. de Sarzec, care in a. 1887 a publicat descoperirile sale din Ha ldea, a gdsit la Telo, dinaintea palatului ragelui Gudea, o fantnd publicd in raport cu Ufl rezervoriu de apd si in
interiorul palatului tevi conducdtoare de apd ; Sarzec atribue acestor lucrdri idraulice o vechime de 3.000 de ani inaintea erei crestine, dupd in-

scriptiunile haldeo-asirice. Francezul Place si englezul Layard, cari

au examinat pe la jum5tatea secolului XIX ruinele dela Babilon

Ninive, au gsit in amndoud aceste orase canale de scurgere subterane cu bolta ascutitd ; la Ninive multe camera din case erau in
raport cu aceste canale i palatul regal ave 3 watterclosete. Toate
aceste instalatiuni n'au aceeas vechime. Babilonia a fost distrusd si
rechlditd. Babilonia noud, pe care a vdzut-o Erodot, si dela care mai
exist5 ruine, a fost reedificatd de Nebukodonosor, 605 562 a. Chr. Dupd
inscriptiunile talrnAcite de Sarzec, regale Chamuragas a zidit la 1900
a. Chr. la Babilon un rezervoriu de ap5, regale Asurnasirpal la 880
a. Chr. la Kelah un apeduct, Senaserib a alirnentat Ninive si 18 alte
orase en apd adusd printr'un apeduct, care traced printr'un tunel, si
a alimentat cu apd nu numai orase, ci i cmpii. Canale de irigatiune
zidise deja regale Chamuragas ori Chamurabi, 1923-1868 a. Chr. 0
si

inscriptiune cuneiformd pe tdblite de lut, tradusa de Fr. Delitzsch,

zice: ,Camuragas, regale puternic al Babilonului, am silpat canalul numit Binecuvntarea lui Camuragas), prin care curge apd pentru popond din Sumir si din Akkad, canal care aduce prosperitate, care da
hrana poporului, si la capul canalului am zidit o fortdreatd. Subt regale Nebukodonosor se srtpau multe puturi. Pliniu scrie, in IRst. Nat., cd
in Mesopotamia, in regiunile athipate prin canale cu apd derivatd dill

Eufrat si din Tigru, s'a recoltat graul de 2 ori pe an. Erodot descrie
nista maini, intrebuintate in Babilonia pentru ridicarea apei din albia
Eufratului pentru irigatiune, i aratd ad' Eufratul ca i Tigrul erau
bogate in paste, cd la Babilon pescarii constituiau o breasld numeroasd.
Babilonia a avut bAi frumoase ; se mai gdsesc ruinele palatului maret, cu Valle vaste, de can s'a servit i Alexandru cel Mare.

www.digibuc.ro

273

DIN

ISTORIA IGIRNEI

25

fuvaii Asirieni din Ninive i din Babilon tiau deja, 3.700 ani
inaintea lui Hristos, c. corpul omenese este compus din constituante
solide, lichide i gazoase, c apa contribue la zidirea corpului, c apa,
spalatura, inlesnete apararea contra parazitilor, distrugerea lor. (F.
Freiherr von Oefele).
Teohari Antonescu din Iasi a descris descoperirea i cuprinderea
bogatei biblioteci regale din Ninive, compusa din mai bine de 30.000
tablite de lut cu inscriptii cuneiforme, descifrate de G. Smith, aflate
astazi in British Museum din Londra. Viata religioasa a vechilor
Asirieni a fost studiata de William Kennet Loftus i de G. Rawlinson,
ca i vechile morminte babilonice. Oraul canalizat Erech ori Uruk,
astazi Warku, a servit de loc sfant de immormantare pentru oameni
mai insemnati i mai bogati din toata Babilonia ; in mai toate mormintele se gasesc vase pentru apa. Multe din mormintele boltite au
fost drenate, i gratie acestei masuri aparate contra distrugerii. Vase
cu apa se mai gasesc in mormintele asiriene dela Larsa, Elasar al
Testamentului vechiu, descrise i desemnate de G. Rawlinson.
Am cercetat dacd Asirienii i Babilonienii, purtatorii i propagatorii
de cultura cea mai veche din timpurile istorice, de cultura probabil
autohtona, au bdut numai apa, ori dacti, afara de naratiunile biblice
dintr.o epoch' foarte departata, mai gasim in alta parte inceputurile de
intrebuintarea bauturilor imbatatoare. Inteo carte nona, foarte bine

primit de critica, a Suedezului Johann Bergman, asupra istoriei tendintelor antialcoolice, aparuta in a. 1904 i in editio germana, gsesc afirmatiunea ca Asirienii i Babilonienii erau ascetici, nu beau bauturi imbatatoare; trebue sa distrug insa aceasta iluzie a luptdtorilor contra abuzului de alcool, intro can ma numar i pe mine. P. E. Botta, E. Flandin,

V. Place, cari au cercetat i desgropat ruinele dela Ninive in anii

1850-1869 scriu, ca i arhitectul R. Borrmann, in Istoria arhitecturii
din 1904, c palatul regal din Ninive, recladit, 710-706 a. Chr., de regele Sargon, continea din vechime cu mult mai departata pivnite mari
cu vase pentru yin, i intr'o inscriptiune se mentioneaza ct deja do
mult predecesorii lui Sargon zidise palat cu cladiri pentru economia
palatului, Cu pivnite pentru vin.
[Literaturiij : Layard, Niniveh and its remains. London 1850; P. E. Botta si E. Flandin
Monuments de Ninive. Paris 1850 ; William Kennet Loftus, Travels and Researches in

Chaldaea. London 1857; G. Rawlinson, The five great monarchies of the ancient
eastern world. History of Chaldaea, Assyria, Babylon, Media and Persia. London
1862; V. Place, Ninive. Paris 1860; Alnant, Une nouvelle inscription de 11 ammoorabi. Paris 1880; Ferd. Fischer, Die Technologic des Wassers. Braunschweig 1880;
Fr. Hommel, Geschichte Babyloniens und, Assyriens. Berlin 1885; Ernest de Sarzec,
*

www.digibuc.ro

MI. I. PELvt

2(1

274

Decouvertes en Chaldee. Paris 1887; Teohari Antonescu, Luna nitate. Ia$i 1901; F.
Freiherr von Oefele, Keilschrifi-Mediein. Breslau 1902; H. A. Nielsen, Die Slrassenhygiene im Alteriume, cArchiv f. Hyg.. XLIII. Munchen 1902; R. Borrmann und J.
Neuwirth, Geschichte der Baukunst, I. Leipzig 1904; Johann Bergmann, Geschiehle
der Anti-Alkohol Bestrebungen. Deutsch von R. Kraut. Hamburg 1904.

1 n d i a.

lnzii Ari din Penjab stint aeolo emigrati dela Nord, probabil din
Kashmir. In India Arii au grisit locuitori vechi eu piele de coloare in-

po cari i-all impins spre munti. Partea Indiei ocupat de Ari

a fost numitti de ei Tara color sapte ruri. Stiinta lor sfnt este
Veda, partea ei cea mai veche, lliga-Veda, care contine imnuri rslichisL,

gioase, dateaza cel putin dela anul 1500 a. Chr. i laud pe zeul Indra,
datiltor de ploi r5coroase si roditoare, izvorul puterii i vietii, care
adapri primntul setos, fertilizeaza cmpiile uscate de arsita soarelui,
umple garlele i rurile secate, reinviaza oamenii i animalele, Ie d'a"
s5nAtate.

Ca alte popoare foarte vechi si Inzii considerau moartea ca continuare a vietii terestre, i procurau mortilor cele trebuincioase pentru
aceastri viat5, mai ales ap5. Mormintele cele mai vechi din India sunt
dohnano, formate din pietre mari si acoperite en table mari de piatril;
ele dateaza din timpul dinaintea arderii mortilor, in ele se gAsesc,
ahlturi cu scheletul, arme i unelte din piatrd ascutitd si vase pentru
apA. Dupri introducerea crematiunii mortilor, numai cadavrele color
mari si bogati so ardeau, dar combustiunea nefiind completri, osemintele se mai immormntau, insotindu-se asemenea cu arme i cu
vase cu apd.
Din Maha-Bharata, mare epos poporan al Arilor Indici, rezultri cd
deja in timpuri foarte vechi, Inzii au fault pelerinage la Wile sfinte,
la lacurile si rurile sHnte, si an fAcut bill mai ales la izvoarele
rului Gange si la piffle lui si la rdurile Sindhu (Indu) i Goduvani.
Si ast5zi mai peregrineazri en evlavie milioane de Inzi la izvoarele
Gangelui in acei munti Inali, acoperiti cu ghiata i neau eternti, de
undo apa curatil, n5seutil din topirea ghetei se vars6 peste stilnci in
pr5pristii profunde. Ballo i spalriturile stint recomandate Inzilor atilt
ca simbol at cur5teniei sufletesti, precum i pentru curatenia trupeascri,
dar originea b5ilor este religioasd.

In Brahmana, partea a treia a Vedelor, sunt depuse traditiunile

epocei vechi a Brahmanilor, preotii zeului Brahma. Inaintea ceremoniilor religioase, Brahmanii ii sprilau gura, marine i picioarele. La

www.digibuc.ro

275

DIN

ISTORIA IGIFNIt

27

jertfe so boa ap curat5, so jertflau si vase cu apd ; la pomeni se

aduced mortului ap5, care so vArsh poste mormnt.
Cartea sfnt sanscritd Paorana spune c acela care sapd puturi ori
canale, pentru conducerea apelor, dobAndesto in rain viata etern5, si

de timpuriu India a fost canalizat5, s'a condus in toate p5rtile apa

necesard omfflui, vitelor, agrieulturii. C. Chiru scrie cd in India cel
dintdiu canal s'a construit in anul 1310 a. Chr., cif acel canal mare
aved 50 stdvilare, 30 rezervorii, 150 poduri. Cdhltorul James Tod si
istoricul S. Lermann aratd c pe peninsula Guzerat se an pe o indltime un mare semicon de granit negru, pe care este stIpatti o inscriptiune cn litere colosale, descifrate de James Prinsup, c o inscriptiune
analoagd se mai gdseste in partea opusd a Indiei; ele vestesc faptele
regilor i satrapilor din anul 320-272 a. Chr., cari au regfflat cuesmile apelor, au construit canale de adus apd do bdut si do irigat, au
apdrat regiunile riverane ale raului Palasiri. Se mai afld o asemenea

inscriptinne pe altd stalled din anul 127 a. Chr., despre alti regi si
satrapi, can an ingrijit de alimentarea poporatiunii cu apd. Gratie
acestor canale, s'a mArginit intinderea desertfflui indic, si astizi principii vasali din India britanic5 mai fac sacriflcii mari pentru intreti-

nerea de statinni de addpare, indispensabile caravanelor can troc

pnin nisipurile sterpe ale vastului desert indic. Nu numai continentul
i insulele Indiei au fost do timpuriu canalizate i alimentato cu apd
dulce in abundentd. Insula Ceylan mai poseda astdzi numeroaso canale foarto vechi, un sistem desvoltat do irigatiune, cdruia Ii datoreste
vegetatia luxuriantd i bogiltia.
Strabo scrie, in Remit, geographicarum libri, c Inzii sunt siintoi
si trdese mult, flindcd sunt sobri si beau numai ap5. Diodor expune
influenta apei si a aerului asupra caracterfflui i indeletnicirii, anntnd ca Inzii sunt meseriasi i artisti abili, din cauza apei curate si
usoare ce beau si a aerului curat ce respird. Medicii vechi ai Indiei an
considerat apa do ploaie ca bautura sdnatoasti, apa fluviului Ganges
ca remediu cardinal si ca prezervativ contra boalelor. Rig-Veda, documentul cel mai vechiu al medicinei indice, declard apa de Ganges
de remedin binecuvntat.
Leginitorul Maim a obligat pa Inzi la curiltenii, la spillaturi, la b5i.
in India, pe 15110 fiecare templu, brahman ori buddhist, se arid bill i
ceremoniile religioase sunt precedate do bdi. Inainte do a face rugdci

ciunile zilnice, Inzii i astzi Ii spald gura, fata, bratele, mnile si

picioarele, adeseori i corpul intreg. Sobrietatea i curdteniea, uzul

larg al apei, au fault si fac pe Inzi capabili sd supoarte ploile toren-

www.digibuc.ro

0,4

DR. I. FELIX

276

tiale, (Anna umedd $i calda, cu care Europeii se deprind cu greutate.

Consurnul larg de apd este cauza, ca in toate timpurile, in antichitatea
cea mai departatd ca i astdzi, s'au aflat in toate ora$ele $i satele
Indiilor, un numar foarte insemnat de apari, de purtdtori $i de vanzatori de ap.
lnzii nu s'au multumit in totdeauna cu bautura de apa; s'au servit
alto odata de buturi irnbatatoare, i legiuitorul Manu le-a interzis
bauturile fermentate. Ca astazi, $i in antichitatea departatd, ainatorii
alcoolului au gasit, pentruca sit justifice pasiunea lor, pretextul cit
bauturile spirtoase imputernicese. Zendavesta, carte sfanta a reformatorului religios persan Zoroaster (Zotraustes) din sec. VI a. Chr.,
vorbe$te de haoma, bautura imbatatoare, care da viata $i putere, i
deja Veda mentioneaza o bautura imbatatoare, soma, gatita prin macerarea unei plante, pe care o bea preotul cand celebreaza ceremonia
religioasa.

Religiunea buddhista, care numard astazi 300 milioane de aderenti,

este mai noud decat cea brabmana. Buddha, care a trtht in sec. VI
a. Chr., a coneentrat religiunea lui in urmatoarele 5 precepte ori interziceri: sa nu omori nici o flinta vie, sa nu-ti insu$e$ti proprietatea
altuia, sa nu comiti adulteriu, sa nu minti, sa nu bei bauturi imbatatoare.

In sec. III inaintea lui IIristos, popoarele culte, can cuno$teau deja
nenorocirile suferite de Dariu In rasboiul cu Scitii, din eauza lipsei
de apa, au avut ocaziune noud sit afle influenta apei $i a climei asupra
sanatatii omului, iinportanta apei in rasboiu, din vestea asupra rasboiului nenorocit al lui Alexandru cel Mare, regele Macedoniei, eu regii
Indiei. Lipsa do apa, $i dupd secetit i caldura ploile torentiale, umiditatea $i atmosfera calda, en care osta$ii lui Alexandru Macedon au
lost neobi$nuiti, an slabit puterea lor, au provocat boale mortale intre
ei, $i an silit pe Alexandru la retragere ; dar la acest mar$ de intoarcere de GO de zile prin de$ertul Gedrosiei, lipsa de apa a fost cauza

ea au perit trei patrare din armata.

[Lit eraturili: Strabo, Rerum geographicarum libri; G. Wolffgel, TVasserversorgung.
Leipzig 1882; James Tod, Travels in Western India. London 1876 ; Gustave Lebon, Les
civilisations de l' Inde. Paris 1887; Ed. Meyer, Geschichte des Altertums. Berlin 1884;

S. Lefmann, Geschichte des alien Indiens. Berlin 1890; A. Hillebrandt, Soma und
verwandie Gotter. Breslau 1891; C. Chiru, Canalizarea rdurilor fi irigafiuni. Bucuresti 1893; Teohari Antonescu, Lumi uitate. Iasi 1901; Johann Bergmann, Geschichte
der Anti-Alkohol-Restrebungen. Deutsch von R. Kraut. Hamburg 1904.

www.digibuc.ro

277

DIN

ISTORIA IGIENEI .

29

Egiptu 1.
Nordul Africei este in cea mai mare parte acoperit de un vast deert; numai coastele Mdrii Mediterane sunt cultivabile; interiorul Africei

a rmas aproape necunoscut, a fost numai in timpul din urm in mica

parte explorat. Desertul imens este in rare locuri intrerupt de oaze,

de adanaturi in cari rdsar izvoare, se nate vegetatiune, unde dar

wzarea omului este posibild. i Egiptul nu este decat o oaz5 intinsd,
strabdtutd de Nil, inconjuratil din cloud' pArti de desert; la rdsrit
de platoul pietros Arabic, in care nomazii gdsesc ici-colo apd, in izvoare, in cisternele sdpate in stalled i alimentate cu apd de ploaie ;
la apus de desertul Libie, in care se and asemenea cateva oaze.
Fertilitatea Egiptului depinde de inundatiunile regulate ale Nilului,
produse vara din topirea zdpezilor in muntii Abisiniei, din ploile torentiale cari cad in regiunile tropicale ; prin aceste inundatiuni campiile se acoperd CU Ufi ndmol fertilizator, compus din materii organice
i din argild calcaroasd. Numai acolo se naste vegetatiunea, unde ajung

apele Nilului, trimise de naturd ori aduse de om prin lucrdri de artd,

prin irigatiunea artificiald. Dupd Erodot, tot Egiptul nu este decat un
dar al Nilului. 0 probeazd i cercetdrile moderne ; prin inundatiunile,
prin depunerile, sedimentdrile din apa de inundatiune, se inaltd terenul Egiptului intreg. Dupd B. Marsh, la Teba (Theben) dela a. 1700,
solul a lost indltat cu 2 picioare engleze prin inundatiuni; monumentele vechi ale Egiptului se ingroapd in pdmant, nu numai prin nisipurile aduse de vanturi, ci i prin inundatiunile Nilului. Si astAzi Egipteanul agricultor muncete tot anul, conducand apa Nilului peste ogorul sdu, pentru ea s-1 ude.
!n nici o altd tard nu s'a recunoscut, ca in Egiptul vechiu, insemndtatea apei pentru sndtatea i viata omului, i adoratiunea zeilor ddtAtori de apd in Egipt a intrecut chiar pe cea din India. Pe peretii maretelor temple vechi se afld inscriptiuni, prin earl regii, ziditorii acelor monu-

mente religioase, se inchind zeilor, protectori ai apelor, ai Nilului, ai

canalelor, ai inundatiunilor, zeilor erpi cari traesc in canale, destinate
ca sd aducd apd rdeoritoare de bdut, de splat, do udat ogoarele. Papyrus Sellier contine un than de adoratiune a zeului Nilului Hapi,
dupd Teohari Antonescu creatiunea cea mai frumoasd din intreagd iiteratur poetied egipteand.
In timpuri foarte vechi, inaintea epocelor descrise treptat do Erodot,
Strabo, Pliniu, Ptolemeu, in delta palustrd a Nilului, nobilii Egipteni

www.digibuc.ro

30

DR. I. FELIX

278

au facut vanatoare de psari si de pesti ; dar de timpuriu giisim in

Egiptul vechiu numeroase canale, i drenarea sistematica a deltei a inlesnit cultivarea acelei regiuni. Piramidele dateazd din anii 5000 4000
a. Chr., canalele sunt de data mai noua ; cu 3000 1500 de ani inaintea
erei crestine a existat in Egipt o administratio centrald de alimentarea

terii intregi cu at* un servicin central de irigatiune ; pentruca apele

aduse do Nil sd nu stagneze, sa nu prefac5 ogoarele in mlatini, s'a
infiintat un sistem intreg de zagaze si de canale, cari impartiau apd
in mAsura cuvenitd. De timpuriu agricultorii egipteni s'au servit de
masini idraulice, do roate de apd pentru ridicarea apei i raspandirea
ei pesto campii. Egiptologul francez G. Maspero a descris mijloacele
de irigatiune intrebuintate, a aratat cum in epocele posterioaro canalele do distribuirea apei au fost din neingrijire astupate. La captarea
apei i in partile slabe ale canalelor nu s'a intrebuintat totdeauna
multa art5. Maspero zice c, in loc de canale zidite, a gash adeseori
numai simple santari de 6-20 metri largime, in vdi ele formeazd basinuri in cari apa se opreste in timpul inundatiunilor : digurile acestor
canale stint obisnuit facute din pamant, la uncle din cdrdmidd ars5,
de rareori din pietre cioplite, ca digul dela Koshaish, construit de
Mini, pentru a asand terenul pe care e construit canalul do langd
Memphis. in desertul Libic se afld oaza mare Faijum, irigat de Nil
prin numeroase canale, si in mijlocul oazei lacul Moeris, pe care
Strabo i Erodot Ii descrisese ca lac artificial, egiptologii moderni ca
basin natural.
Clildiri importante sunt rezervoriile-stavilare de piatra (Thalsperren),

ridicato la descinderea dela munte spre vale a mai multor vadi, ape
curgAtoare din regiunile muntoase. Schweinfurth a descris un asemenea

rezervoriu, situat aproape de Wile dela Helnan, avand ziduri groase

de 45 m., facute din blocuri colosale. El a servit pentru immagazinarea
apei necesare lucratorilor, insdrcinati cu exploatarea carierelor de alabastru cristalin, din care este construitd piramida dela Gizeh, i pentru
a rotined torentele cari se formeazd in dosertul muntos in urma ploilor
do iarna si do primavard. 0 ziddrie analoagd a transformat fundul vadului Geneh intr'un mic lac, din care s'au alimentat cu apa minerii
din muntele Sinai.
Aproape de orasul Asuan, la Greci i Romani Syene, capitala districtului celui mai nordic al Egiptului vechiu, Faraonii au infiintat un
edificiu pentru masurarea nivelului Nilului, pentru observarea cresterii
apelor, do undo apoi s'a vestit toata tara de inundatiunea hninent5.
Aceasta zidire a fost descrisa de Strabo cu cuvintele urmdtoare : Acest

www.digibuc.ro

279

DIN

ISTORIA IGIENEI .

masurator al Nilului este un put larg, zidit la malul Nilului din pietre
egal cioplite, in care put so insemneaza suirilo fluviului, caci apa din
put se urc i scade de odata cu apa fluviului. Po peretii putului sunt
insemnato masurile, cari so observa spre a se da de stire. Egipto-

logul I. Damichen descrie starea actuall a nilometrului, care in a.

1870 a fost restaurat complet i adus in stare de a putea iar servi
si anunta cresterea Nilului ca Cu mii do ani inainte. in interiorul nilometrului se deseinde pe scari, cari in 6 despartiri contin 55 trepte,
pe langa cari se afla semnele cari indica nivelul apei.
A pa Nilului nu era de ajuns pentru toato trebuintele, pentru tot anul;
ea nu so putea conduce in twat() locurile, de aceea s'au construit numeroase cisterne pentru culegerea apei do ploaie si s'au sapat puturi
Puturile ghizduite, izvoarele cu gura ziditS, erau cunoscute deja in
antichitatea departata. Popoarele nomade din Asia au cules in timpuri
foarte vechi apia de izvor i apri de ploaie pentru cirezile lor, si saparea de cisterne a condus la cea de puturi. In regiunile saraco de apa,
cisternele i puturilo au avut mare valoare, si posesiunea lor a provocat adeseori lupte serioase. Langa putuni, izvoare, cisterne, s'au
asezat campamente, s'au infiintat orase.
Dup Strabo, Egiptonii vechi au sapat puturi adanci si le-au ghizduit
cu zidarie ; cele mai vestito din acesto puturi au fost infiintate in Egiptul superior, in desertele dela Teba si dela Gorba. Arhitectul II. Bornmann descrie ruinele palatului regal dela Tell-el-Amarna, in care se
afla intr'o curte inconjurata do colonade un put adanc, acoperit cu un
fel do baldachin zidit. C. China arata ca Samuel Brish a comunicat
Societatii anticare din Londra un hrisov al regelui Ramses II, privitor la lucrarea unui put artezian in desertul Nubiei, la 1536 inainto
de Hrist. La despotmolirea unor puturi din acea epoca s'a constatat
ch erau ghizduite, unele cu caramizi, altele cu barne de stejar. iii uncle
picturi murale egiptene foarte vechi so gasesc puturi cu cumpSna.
in epoca medic) a Egiptului vechiu, sub domnia tebanica veche, cam
pe la anii 2300-2200 a. Chr., a lost deschis un drum comercial spre
Marea Rosie, i s'au infiintat in acest drum din distanta in distanta

cisterne si puturi. Era necesar ca in locurile din earl se extr5geau

metale i pietre alese de constructiune, st so faca lucratorilor si supraveghetorilor viata suportabila, sa li so procure apa. G. Maspero zice

c pe tot drumul spa) Wadi Hamamit, de undo a fost adus granitul

cenusiu i dioritul, Faraonii au taint in stalled cisterne. Cateva izvoare

slabe, captato cu multa arts i adunate in rezervorii, an permis sta-

www.digibuc.ro

32

DR. I. I MX

280

bilirea de sate intregi de lucrAtori dela carierele si dela minele de aur

din apropierea MArii Roii.
Regele Ramses II, 1300 -- 1230 a. Chr., a sapat un canal do irigatiune si de ap5 de bAut in Delta, din Nil panA la Marea Rosie; aceasta
lucrare idraulicd nu trebue s se confunde cu canalul de navigatiune
intre Nil si Marea Rosie, pe care canal s'a incercat a-1 construl Necho,
600 a. Chr., si Dariu. Despre acest canal vorbeste si Erodot; canalul
fusese astupat de nisipuri, destupat de Ptolemei si mai tarziu de Traian,
D. I. Ghica, traduc5torul lui Erodot, zice Ca acest canal, sapat de Necho,
613 a. Chr., era s implineascA scopul atins astazi de canalul de Suez.
Sophus Ruger scrie cd si imp5ratul Adrian a ingrijit de buna introtinere a acestui canal, cd in tot secolul VI el a functionat bine, iar in
secolul VIII a fost astupat prin nisipul adus de apa.
In multe orase din vechiul Egipt apa se conduce in interiorul curtilor, nu ins5 in interiorul caselor. Casele zidite din piatrA n'aveau, ca
in Babilonia, mai multe caturi suprapuse. G. Maspero a cercetat ruinele intinse ale mdretului oras Teba, astAzi "[last, asezat pe amandoud
malurile Nilului spre sud dela Memphis, si a descris planurile de case
ale marilor seniori egipteni din timpul dinastiei XVIII; el a gsit in curti
basinuri marl de al-A, la cei mai bogati, si alto basinuri de apd dinnaintea portii, dar si in curtile caselor mai modeste canalizatie pentru alimentare cu ap5, rezervorii do ap, lang5 mai toate casele gradini.
Oraul Teba, capitala Egiptuhii superior, deserisd de Omer ea oras
bogat cu 100 porti, era, ca i imprejurimile lui, strabatut de numeroase
canale.

In Egiptul superior, ca si in eel inferior, palaturile color bogati, ca

i multe case mai putin luxoase, aveau bal. La Alexandria am mai v5.zut in a. 1866 ruinele unor bill foarte veehi. Procopiu Alpinu descrie
intrebuintarea larga co Egiptenii fac de b5ile reci i calde i chiar de
baile de aburi, ca mijloc igienic si terapeutic; el arat cA medicii egipteni se servd de baile reci pentru combaterea febrei. Egiptul vechiu
este patria Idroterapiei, d'acolo a fost importat in Grecia de Pitagora,
550 a. Chr. Isocrate credo c sandtatea si viata lungd a Egiptenilor
este datorita bogatei intrebuintari de apa. In timpul imparatilor romani
s'au zidit la Alexandria luxoasele bai ale Cleopatrei. Precum casele
private, aveau i templele egiptene basinuri si chiar lacuri sfinte. La
Karnak se mai vAd si astzi, langa ruinele templului, cloud basinuri
mari. Templele aveau trebuinta de mind apa, cad se observa in ele
curatenie scrupuloasil. Erodot i Plutarh povestesc cd preotii Ii spalau tot corpul cu ap5 rece de dou ori in cursul zilei i de cloud ori

www.digibuc.ro

281

DIN

33

ISTO I:IA IGIENEI

in cursul noptii. Dacd nu tot poporul, cel putin castele superioare erau
obisnuite cu curdtenia, si credeau cd implinesc un act de pietate, eland
au ingrijit ca si mortii sd n'aibd lipsd de apd. A tat in camerele mortuare din piramide, precum si in cele din mastabale, mausolee cu dimensiuni mai restranse decat piramidele, se afld alturi cu mumia vase
mari de lut, de piatrd calcard, de granit, de alabastru, de diorit, cari
fusese umplute cu apd pentru trebuintele mortului. E. Mayr si G. Mas-

pero arat cd o platform asezatd dinaintea intrrii exterioare sustinea o grddind funebrd, la mijlocul gradinii era sdpat un basin sfintit ;

la mormintele regilor grdina era un adevdrat pare, basinul un lae.

Cd in Egiptul vechin curtenia a fost foarte desvoltatd, o probeazd
Testamentul vechiu i autorii greci. Orasele erau curate, gratie introbuintrii largi de apd. Alexandru eel Mare a zidit Alexandria, 322 a.
Chr. Kiepert comunicd c canalul Canope, canal navigabil al Nilului,
a adus apa pentru alimentarea fantanilor si cisternelor orasului; prin

apeducte subterane s'a distribuit apd la 500 cisterne man, profunde

6 metri, din cari mai multe au mai existat in a. 1866-67. Fr. Erismann aratd ca. in Egiptul vechiu orasele au fost canalizate, c captivii
de rasboiu au fost intrebuintati pentru spdlarea si curatirea lor. Danezul II. A. Nielsen reproduce descrierea arheologilor Fluiders si Patric, cari au desgropat aproape de lacul Moeris un mic ordsel do lucra.tori zidit do Usestenen II cam pe la 2.000 a. Chr.; stradele aveau
la mijloc o rigold de piatra pentru scurgerea apelor.
Din picturile murale vechi rezultd c deja in antichitate in Egipt, ca
si in Sicilia, s'a rdcorit apa prin evaporarea ei do pe suprafata vaselor acoperite cu foi de vita ori de lAptuci i udate din cand in cand
5

(A. Gautier).

Pescuitul era dela desvoltat in Egiptul vechiu. Erodot ne-a conservat budgetul de venituri al Persiei din timpul lui Artaxerxes I, 465-425
a. Chr., intre cari figureazd tributul Egiptului din veniturile pesedriilor.
In Egipt pescdriile din Fajum apartineau coroanei.
In Egiptul vechiu, pe langd apd, se bea i bore i vin. Regilor, Faraonilor, vinul le era interzis, dar ei tot beau. Popoarele clasice au numit berea bduturd peluzicd, dupd orasul egiptean Pelusium, Mnchen
al antichitdtii.
[Literatnril] : Kiepert, Topographie des alien Alexandrien. Berlin 1872 ; G. P. March,
The Earth as modified by human action. London 1874; Joh. Dfimichen, Geschichte des
alten Aeg ypten. Berlin 1879; Sophus Ruger, Geschichte des Zeitalters der Entdeelcung en.
Berlin 1881; Fr. Erismann, Die Entfernung der Abfallstoffe. Leipzig 1882; Brugsch,
Religion und Mythologie der alten Egypter. Leipzig 1884; G. Maspero, archologie
gyptienne. Paris 1887; E. Mayr, Geschichte des alien Aegyptens. Berlin 1887; A. GauAnaiele A. 12.Tons. XXVILMemoriile .Seq. tiinifice.

www.digibuc.ro

31-

OH.

I. FELIX

282

tier, Eaux potables. Paris 1890; C. Chiru, Canalizarea rdurilor si irigafiuni. Bucur.
1893; Istoriile lui Erodot, traduse de D. I. Ghica. Bucur. 1891-1902; H. A. Nielsen,
Die Slrassenhygiene im Altertume, Archiv. f. llyg. , XLIII. Mnchen 1902; Teohari
Antonescu, Lumi witate. Iasi 1901; II. Borrmann, Geschichte der Baulcunst. Leipzig
1901; Joh. Bergmann, Gesellichte der Anii-Allcoltol-flestrebungen. Leipzig 1901.

Persia.

Persia veche face parte din Iran, regiunea intinsa limitata la amiazi
de Ocean si de Golful Persic, la Nord do Marea Caspicd si de stopele
Oxusului, la rilsarit do muntii Hindukusi, la apus do Caucaz, regiune

in parte desarta, caci raurile se piord in nisip ori se varsa in lacuri

do stepa. Desertul este insil intrerupt do oaze, do suhaturi intinso.
Vechiul teritoriu Persis, cu frumoasole vai do Siras, cu luncilo raitrilor Araxes si Cyrus, este numit gradina de roze a Iranului. Coastele
sunt fertile, dar mare parto din interiorul terii este acoperit cit paluzi si poporatiunea bantuita do malaria. Apusul Iranului era in -yechime locuit do Mezi si Persi, rilsaritul de un alt popor aric inrudit
cu Inzii. Diodor arat ci Bactria veche, intro Hinducus si Marea

Caspica, strabatuta do Oxus, cu capitala Bactra, era in antichitate

toata fertila, foarto populatil, percursa do numeroaso canalo ; astazi
mare parte este desert, si numai acolo mai infloreste agricultura, undo
s'au conservat ori redeschis canalele de adus apa.
Dupd F. Iusti, istoria Persilor incepe cu caderea regnului Mezilor,
invinsi do Persi, cari pawl atunci erau supusi regilor Mediei. Inaintea
imigratiunii Persilor, tara era ocupata de popoaro Schite; numelo Media este schitic, Insemneaza pamant. Mezii apar in istorio 2 500 ani
inaintea erei crestine, i ErOdot scrie despro ei. Posedam insa numai
doua lucrari istorice sigure asupra Iranului rasaritean, Avesta a Zoroastrilor i cartea regilor do Firdusi 1-- 1.020 d. Hr.).
Persia, en clima tropicala, cu parnantul ei nisipos, a devenit fertila
prin munca locuitorilor vechi, prin canalizare. Oaza Chiva este un teritoriu fertil, strabatut in toato diroctiunile do o retea do canale, cari
so scurg din raul Oxus. Desertul actual, situat intro Chiva i raid
Atrak, era in antichitate si Inca in ovul mediu o tard populata, cu

oraso mai, cari s'au prilpildit din cauza lipsei de apa, in urma neingrijirii canalolor. Asemenea so mai gilsesc urmole unei culturi ina-

intate mai spre miazazi, mine do fortarete cari protegeau drumul

caravanolor spro Marea Caspicd ; acest drum avea i puturi do apa,
din earl este doscris in istorio mai ales putul Bogdaili. Drumul Caravanelor mergea spre locul undo raul Zambov se varsd in Atrak ;

www.digibuc.ro

283

DIN gISTORIA DUENEI .

35

intro fortdretele can 11 protegeau s'au descoperit ruinele orasului mAret Mastorjan, inconjurat de o retch vast de canale, in lArgime do 9
mile. .A pa raului Atrak a fost ridicatd prin roate in apeductele cari
treceau deasupra unui val, inalt de 7 picioare i lat de 14 picioare.
Avesta, carte sfilnt a Zoroastrilor, contine in forma unui epos istoria veche a Persiei, ca si cartea regilor a lui Firdusi, si descrie construirea de apeducte. Kyros a pus pe soldatii sai sd reguleze cursul raului
Dijala, s construeascd canale, apeducte si alte lucrdri idraulice in a. 537
a. Chr. Din Lacul sacru, situat aproape de vechea fortdreatil Schiz,

acum distrusn, s'a condus apil in fortareatd si in imprejurhnile ei

printr'un canal deschis. In ruinele orasului IIatra, care fusese asediat,
dar nu distrus, do imphratul Traian in rdsboiul cu Persii, se gilsese
rdmdsite de apeducte, de canale, de basinuri ; aici Traian a contractat boala de care a murit in a. 117 la Selinus in Cilicia.
Tn rdsboiul ulterior al Persilor cu Romanii, regele Sapor I, 240 270,
a fdcut captiv pe impdratul Valerian si a pus pe soldatii romani captivi sd lucreze la mdretele constructiuni idraulice Schadrawan, pentru
alimentarea eu apd a orasului Schuschter i pentru irigarea cdmpiilor invecinate, constructiuni cari se compuneau din rezervorii-stdvilare,
maluri de granit, canale i un tunel prin care trece apeductul. In acelas
mod au mai fost intrebuintati mai tdrziu captivii romani din rdsboaiele
cu impdratii bizantini, pentru zidirea orasului Rumica cu bi i cu
alte lucrdri idraulice, 531 578. Arhitectul francez II. Saladin descrie
amanuntit lucrrile din vechea Persie, pentru alimentarea oraselor cu
apd i pentru irigatiune; rfturile au fost inzestrate cu stvilare, apa
lor a fost condusd atdt in canale deschise pe fata pnmantului, precum
si in apeducte asezate pe ziduri si pe arcuri. S'au construit in munti
rezervorii-stdvilare eu maluri solide, cari inchideau cdte o vale, pentru culegerea apei do ploaie. S'au cubes apele suterane din munti, s'au
sdpat tunele, un fel do galerii de drenare, canale adnci de 10 15 in.,
ale cdror urme se mai gasesc, i cari au fost inzestrate cunumeroase
guri de control. Aceste lucrdri salutare au fost mai tarziu neglijate
si cdmpiile odinioard fertile au devenit pustii.
Orasul Harawa din Avesta, la Strabo Alexandria Ariana, astAzi Herat,

capitala provincei afgane IIerat, mai este astdzi alimentatd cu puturi,

izvoare captate, apeducte foarte vechi, i imprejurimile ci irigate cu
canale earl dateazd din era antecrestind.
In Iran au domnit trei religiuni: Magismul vechiu al Mezilor, adoratiunea elementelor; religiunea Persilor vechi, cu credinta intr'un
creator binefnciltor i intr'un zeu rnufacdtor, care turburd ordinea

www.digibuc.ro

36

DR. I. FELIX

284

lumii; si religiunea lui Zoroaster, in care au trecut si unele Orli ale

celor cloud religiuni mai vechi. Religiunea lui Zoroaster este expusd in
Avesta si in Wendidad, cartea dogmelor. Lumina este izvorul prosperitatii, Mithra, zeul luminii face posibild alimentarea cu apd, irigatiunoa,

cultura pamntului, transformarea pustiei in parnant fertil; si astdzi

incd, acela care irigeaza un teren lipsit de apa, 11 primeste drept mostenire pentru 5 generatiuni, crici pretutindini unde se neglijeaza udarea
cdmpiei inainteazd oceanul de nisip al pustiei vecine. Religiunea pre-

scrie curatenie, spdlturi. Apa este expus la diferite necuratiri, de

aceea creatorul a facut ca prin circulatiunea apei necurateniile ei s
se depund in Ocean, apa astfel curatitd sa se suie ca vapori in sus
si ca ploaie sa formeze raurile, sd fertilizeze cfunpul. Erodot arata c
Persii vechi au intretinut apele curgatoare foarte curet, ca ei nu urineazd in garle, nu scuipa, nici isi spald manile in garle, nici permit
altora sa Lea aceasta, avand cel mai mare respect pentru garle. Wendidad, cartea legilor si a dogmelor, care face parte din Avesta a lui Zoroaster, nurnard intro faptele cele bune udarea terenurilor secate si secarea pamanturilor acoperite de ape stattoare. Curatirile regulate zilnice
ale Persilor prescrise de Avesta constau in spalarea cu apd a bratelor
pand la cot, a obrazuhn pand la urechi, a picioarelor pand la glesne.
Precum alte popoaro ale antichitatii, precum Asirii, Inzii, Egiptenii, au
ingrijit si Persil, ca mortii sd fie in mormAnt insotiti de cele necesare
pentru continuarea vietii, mai ales de apd. In mormintele vechi ale
Partilor si ale Persilor, gdsirn aldturi cu cadavrul, inchis intr'un sicriu
din pamnt ars si lipit cu chnent, vase mari cu apa, asezate cu mortul

in mormant de piatra ori in eavou sapat in stnca.

Asupra chestiunii dacd Persii vechi au Mut apd ori alte bduturi,
gasim in Erodot aratdri contrazicatoare. Intr'un loc acest istoric comunicd ca Persil nu intrebuinteazd yin si beau numai apa, iar in
altil parte scrie cele urmatoare : <Persii sunt foarte predispusi la yin ;
mai au do obiceiu sd decidd chestiuni de cea mai mare insemndtate
in stare de betie; a doua zi, cand sunt trezi, stdpanul casei in care
se aflau, cnd au luat o hotdrire, le supuno din nou decizia luatd,
si dacd ei o aproba i trezi fiind, o pun in aplicare ; daca insa nu
o aproba, o inlatura ; deciziile insa po cari le-au luat in stare treaza,
ei le considerd in stare de betie.
Avesta vorbeste de Hamna, bautura imbatatoare, care da fortd
si viata.
[Literaturai : G. Weber, Geschichte des Morgenlandes. Leipzig 1857; Haug, Die Gathas
des Zarathustra. Leipzig 1860 ; E. Reclus, La terre. Paris 1870; F. Justi, Geschichte des

www.digibuc.ro

285

MN ISTOMA TOIENEI

37

alien Persiens. Berlin 1879; Fr. S. Eekard, Zend-Avesta. Greifswald 1889; J. Toutain,

Mythologie; A. Hillebrandt, Soma und verwandte Gotten Breslau 1891; Istoriile

lui Erodot, traduse de Dint. I. Ghica, I. Berlin 1891.

(1 ii i n a.

Istoria Chinei se silete a atribui poporului chinez o antichitate fabuloasd, de aceea istoria veche a Chinei este, dupa G. Weber i alti
istorici, intunecoasa, nesigura, defectuoasa, constituitd dintr'o enumerare monotona de dinastii, de impdrati, de revolutii, de atrocitAti
comise la curtea imperial, pierzandu-se In rnituri cari dau inapoi din
naintea erei cretine cu 5.000 de ani. Sub impdratul Yas, 2.356 a. Chr.
s'a ivit marele potop chinez. Autorii clasici ai antichitatii au cunoscut
China; Strabo, Vergiliu, Horatiu, Pomponiu Me la, Pliniu, Amian Marcelin, Ptolemeu, vorbese despre Seres, despre Serica, Tara Seriilor,
care a fAcut comert slab cu Schiii i cu Partii.
Chinezii din antichitate s'au ferit de comunicare intim cu alto popoare, de aceea China a ramas o lume osebitrt de restul omenirii, neinfluentatti de eultura straind, i nu se poate constata care din natiunile antice, Babilonia, Egiptul ori alt d. tard a transmis civilizatiunea ei
Chinei; dar in ceea ce privete tehnica idraulica, Chinezii au intrecut
celelalte popoare contimporane; mai de timpuriu Chinezii au sapat
puturi profunie, puturi arteziane, i astdzi mai existd in China puturi
arteziane foarte vechi aproape de Kiating in provincia IT-tong Kino.
Cele cloud fluvii principale ale Chinei, Iant-Sckjang i Hengho, au
produs deja in antichitatea departata inundatiuni devastatoare, i de
timpuriu Chinezii s'au aparat contra Ion, au regulat cursul fluviilor
*i al raurilor, au inaltat maluri groase i inalte de pamant, au construit canale, atat pentru derivatiunea apelor, cari dupd ploi marl nu
incap in albiile rdurilor, precum i pentru a inlesni navigatiunea,
irigatiunea agricold i alimentarea cu apa a localitatilor departate de
apele curgatoare. Cu toate acestea inundatiunile apar i astdzi din
cand in cfind, dar ele mi mai produc acele calamitati teribile, ca cele
pe cari cronicarii chinezi le pomenesc, ca potopul cel mare chinezese
din a. 2356 inainte de Hr. Pentru a se inlatura formarea de paluzi

in regiunile inundate, s'a scurs prisosul apei, s'a drenat solul. Tot
pentru prevenirea inundatiunilor, s'au construit in China, inainte de
vreo dougzeci de secole, rezervorii-stavilare in munti, spre a oprl formarea de torenti dupd ploi.
In antichitate China a avut canalizatia cea mai intinsd pentru ali-

www.digibuc.ro

38

MI. I. FELIX

286

mentarea oraselor i satelor eu apd de baut si de alte trebuinte casnice, cii apa necesarti industriei si agriculturii, precum si pentru transport. Nici un alt stat nu poseda ea China o reted atilt de lunga do
canale. Desl parte din aceste canale au fost neglijate in era moderna,
in nici o tara irigatiunea i exploatarea metodica a pamantului, prin
micul cultivator, n'a facut progrese mai mad deck in China (A. M.

Berthelot). Gratie intrebuintarii intelepte a apei, China este fertild

si bogatti, avand gradinile cele mai frumoase, producand mai ales
eereale, dintro cari orezul ocupti primul loc, ceaiu, innrii necesari culturii viermilor do mtitase, fructe, flori.
Chinezii an inventat cultura artificiala a pestilor si de la ei au invatat-o Japonezii; din antichitate ocupd pestele un loc insemnat in. hrana
acestor dont'. popoare.
Locuintelo Chinezilor, mai ales ale color cu dare de manti, sunt bine
alimentate cu apd ; cei mai multi intretin langd casa o gradin ori
grddinitti eu rezervoriu do apa, cei bogati cu elestao mai mari. Ca consecinta a suprapopulatiei, a lipsei de spatiu, multe familii locuesc si

astazi in China in permanentd pe apa, in corabii, pe plute. La malurile apelor se construesc pe plute case usoare de scdnduri, cu grajdun i cu alto dependinte. Unii gradinari locuesc en gradinile lor pe
plate, pe cari le acopera cu un strat do huma in cari cultivd legume.
in China se boa putind apa. Chinezii au de mii de ani obiceiul s
bea ceaiu, in loc de apti cruda, din motive sanitare; ei au cunoscut
do timpuriu pericolelo apei crude contaminate, si se gdseste in China
anomie apa eurata, chiar in timpnl de fatd. in rasboiul chinez dela
finele secolului trecut, trupele germane cari ocupau China au baut
asemenea ceaiu, in loc de aPa. Bilutura nationala in China este dar
ceaiul, caro so cultiv intr'o regiune intinsa, poste 30 grade de longitudine geografica si poste 28 grade de latitudine geografica. Des1
vita a fost in China introdusa i eultivata dela sec. II a. Chr., strugurii se mananca numai, nu so face din ei must si yin, dar poporatiunea muncitoare i saracd bea la masa rachiu de orez i de meiu,
de dimineatd insa ceaiu ori infuziunea altor planto, de foi de artemisia,
do Jibes, s. a. Unii filantropi an instituit in drumuri mari eke un mic
chiose, undo so (la caldtorilor in mod gratuit eke o ceasca de ceaiu.
I: G. Weber, Geschichte des Morgenlandes. Leipzig 1857; Richthofen, China.
[Literat
Berlin 1877 ; I. IL Gray, China. London 1877 ; F. Fischer, Die Technologic des Wassers.

Braunschweig 18'40 ; Henri Cordier, La Chine ; Fries, Geschichle Chinas. Wien 1884 ;
C. Chiru, Canalizarea rdurilor $i irigalii. BucureV,i 1893 ; Wolffhiigel, Truppenhygienische Erfahrungen in China, Munch. Medic. Wochenschr.* 50 Ja hrg Miinchen 1903.

www.digibuc.ro

`)87

DIN

ISTutUA 1G1ENEI

39

Fenicia i Siria.

i de marinari, au prima do
timpuriu cultura din centrul Asiei, an transmis-o Elenilor si ItaFenicienii, popor vechiu do pescari

lilor, au purtat-o departe, chiar dincolo de columnele lui Ercule. Fe-

nicia era o tara poporatil, dar mica, ingusta, intre mare si muntii
Libanonului si ai Carmelului, munti de creta si de piatra silicoasa, si
aceasta Ora de mica intindere este un dar al muntilor, care au facut-o
fertila, al apei, care spaland colinele aduce pe camp, po sesul ingust
si spre coaste pamantul care acoperise colinele. Padurile cari odinioara
acoperise muntii Libanonului s'au taiat de malt ; nimeni nu s'a gandit
la impadurirea lor, si clima terii s'a schimbat ; curmalii cari in antichitate au crescut in Fenicia, astazi nu se mai cultiva, caci nu mai ajung
la maturitate.
Erodot a dat unor orase feniciene o antichitate mai mare deck istoricii posteriori; dupa Erodot, Tiros ar fi fost fundat po la a. 2755 a.

Chr., dupa Iustin 1209 a. Chr., data aprobata si de F. C. Movers.

Carthago a fost zidita la 826-825 a. Chr. Multe orase au fost asezate
pe torenuri stancoase, lipsite de apa de baut ; do aceea s'au construit
cisterne pentru culegerea apei de ploaie.
Siria este asezata intro Marea Mediterana la apus i desertul nisipos la rasarit. Partea nordica este bine adapata i fertila, partea su-

dica da roade numai daca solul este muncit cu multa staruinta

si

adapat artificial. Desertul siric a avut in vechime o intindere mai mica

deck astazi, caci Inca dincolo de orasul columnelor Thadmor (Palmira)
s'au inaltat din desert orase poporate, cari astazi sunt disparute ; numai in urma neglijarii do a adapa solul, de a conserva lucrarile hidraulice vechi, s'au intins pustiile de nisip. Din muntii Siriei, din sfantul
Hermon, acoperit cu zapada, rsare Iordanul, binecuvantat de locuitorii Palestinei, cari numai dela el asteapta udarea campiilor lor.
Calatorii englezi Wood si Dawkmis au gasit in Siria, sub daramaturile oraselor celebre Palmira i Balbek, urmele unor fantani si cattalo, prin ajutorul carora apele aduse din departare udase regiunile
nisipoase, prefacandu-le in cele mai manoase pamanturi. Po mica insuld
feniciana Arados (astazi Ruad), s'a zidit un oras inconjurat cu ziduri
puternice, din cari mai exista astazi ruinole; acest oras, lipsit de apa de
baut, s'a alimentat cu apa adus in vase dela continent si cu apa do ploaie
culeasa in cisterne, taiate in stanca tare a acelei insule. Strabo si alti
autori ai antichitatii zic ca in bratul teirii care separd insula de con-

www.digibuc.ro

40

DR. T. FELIX

288

tinent se afla un izvor de apa dulce, si ca in timpul de rt.sboiu, cand

apa din cisterna nu era suficient, se scotea apa din acel izvor prin
tevi de plumb puse in legatura cu burduse de piele. Geograful Carl
Ritter confirmd existenta unor asemenea izvoare in mare aproape de
Ruad. Dupd istoricul R. Pietschmann, Arados era locuit inainte de a.
800 a. Chr. Orasul foarte vechiu si foarte poporat Beerot ori Berytos,
astazi Beirut, a fost alimentat cu apa build din numeroase puturi. In
campia spre miazd-zi de Tyros, aproape de Adlun, se afla ruinele unui
ora vechiu necunoscut, cu un rezervoriu de apd tdiat in stalled. Aleppo,
Halep, Chalybon al Grecilor, fundat in milezimul II a. Chr., posedd un
apeduct antic, care si astazi alimenteaza orasul cu apa de izvor, adus

din departare de 11 ldm., apeduct zidit cu probabilitate de Palmyra.

Ne intereseaza orasul fenic Sur, la Greci Tyros, la Romani Sara,
compus din cloud orase, unul pe continent, altul pe insula, astazi penin-

sula stancoasa, pe care insuld Alexandru Macedon in a. 332 ori 333

a. Chr, a legat-o cu continentul printr'un dig solid, spre a putea ataca
atat orasul nou de pe insu1, cat si cel vechiu, Palaityros, astazi disparut, care s'a aflat pe continent, posedand un apeduct si rezervorii
de apd taiate in stanch"; apeductele din Tyrosul nou, pe peninsula, sunt
suterane, taiate tot in stanca; cele din Palaityros serviau nu numai pentru alimentarea orasului, ci si pentru irigarea campiilor cultivate. La
apeductele din Tyrosul nou, pe peninsula, se disting lucrarile vechi
feniciene i adaogirile posterioare romane, din timpul dupd cucerirea
Feniciei de Romani. Tot Fenicienilor le apartine captarea iz voarelor, cari
sunt prin apeducte aduse in orasul Tyrosul nou. Existenta orasului Palaityros este confirmata de .Strabo, de Pliniu si do Menander, in sec.
XIX de IIengstenberg, Movers, G. Weber. Spre miaza-zi de Fenicia se
afla ruinele orasului Cesarea, fundat tot de Fenicieni, cu rarnasitele
lucrarilor idraulice infiintate de Herodes.
Fenicienii erau mesteri in diferite lucrari idraulice, mai ales in sa-

parea de puturi; ei s'au servit de roate idraulice pentru ridicarea din

rauri si din canale a apei necesare pentru irigatiunile agricole.
Fenicienii au crezut intr'un numdr insemnat de fiinte invizibile,
cari proteg apele. Polybiu reproduce juramantul cu care Hannibal a
intarit un tractat cu legatii regelui Filip de Macedonia, 216 a. Chr.
Hannibal jurd pe zeii Cartaginei, ai Greciei, pe fluvii, rauri si alte ape.
Mortilor se puneau in mormant vase cu apa. Apa era simbolul curdteniei fizice si morale, si in templele feniciene s'au aflat vase marl cu
api ; asemenea vase de marime insemnata, luate din templele din

www.digibuc.ro

280

IMN tISTORIA IGIENEIt.

41

Candia (Greta) (1) si din Sidon, se afld in muzeele din Paris si din
B erlin.

Pescuitul era ocupatia principald a Fenicienilor, rdurile erau bogate in pesti i prinderea pestilor de mare constitul un factor important
de inavutire a Fenicienilor. Orasul Sidon, ca alte orase puternice ale

Feniciei, a fost format din sato do pescari. Pescuitul a fost scoala

din care s'a desvoltat navigatiunea, prin care Fenicienii au devenit un
stat maritim, puternic prin Roth', astfel cd partea levanticd a Mdrii
Mediterane s'a numit in antichitate Marea Sidonicd, Marea Feniciand.
Vdnzdtorii de peste din Ierusalim sunt nurniti in Testarnentul vechiu
Tirieni, adicd Fenicieni. Dupd co poscarii coastelor i ai insulelor au
recunoscut vocatiunea lor maritimd, ei an desvoltat puterea nauticd a

Feniciei. In sec. XIV si XIII a (Mr., Fenicienii au plutit pe Marea

Egee, au zidit orase pe insulele Cypru, Rhodos, Creta, au strdbAtut
toatd Marea Mediterand i au fundat la thmurile ei multe colonii, dintro
cari una foarte veche a fost Gades (Cadix) in Turdetania, 1150 a. Chr.,
undo an pescuit tonul. Dar Grecii au invdtat tehnica lor, si s'au luptat
cu Fenicienii pentru domnia Mrii Mediterane.
Una din coloniile feniciene cele rnai insomnate a fost Carthago, port

in golful do Tunis. Colonitii au cumpdrat teritoriul oraului ce au

fundat dela Lybieni, si le-au pltit un tribut pand la 450 inainte do
Hr. Cdnd orasul rnai era mic, el a lost alimentat cu apd de izvor, care
rdsare aproape de Wm; dupd ce orasul s'a intins, s'au sdpat cisterne
si s'a adus apd din IMMO. Carthago, republicd de sine stdtdtoare, a
exercitat egemonie asupra orasului Gades si altor orase din Ispania,
uncle Cartaginenii prindeau pesti si faceau mare comert cu ei. Dupd
istoricul G. F. Hertzberg, Carthago avea pe la a. 220 215 a. Chr.
700.000 locuitori, din cari cea mai mare parte ocup in interiorul orasului case inalte cu cdte 6 caturi, parto suburbiile din jurul orasului,
altd parte locuia in cordbii. Acesti locuitori se alimentau cu apd do
izvor, adusd din muntii Zagnan printr'un apeduct lung de 10 mile. in
a. 146 a. Chr., Aernilian Africanul a incendiat si nirnicit acest ora mdret.

Astdzi so mai pot vedea ruinele apeductelor acestei cetdti. Asemenea

so mai afld intro ruinele cetdtii Carthago vechile cisterne, in cari s'a
adunat apd de ploaie de pe invalitoarele caselor din ora si din citadeM. Asernenea la ruinele de Utica, ora vechiu fenician, fundat de
Tirieni, 1100 a. Chr.. aproape de Carthago, la coastele Mdrii Mediterano,

se mai vhd ruinele unui apeduct si a mai multor cisterno.

(1) in manuscris Cypru.,

www.digibuc.ro

tin. /. VELIX

42

290

[Literaturith E. W. Hengsten berg, De rebus Tyriorum. Berolini 1832; F. C. Movers, Die

Phnicier. Bonn 1841 ; C. W. M. Van der Velde, Narrative of a tourney through Syria and Palestina. Edinburgh 1854 ; Ernest Ronan, Mission de Phnicie. Paris 1864 ;
G. Weber, Geschichte des Morgenlandes. Leipzig 1857 ; G. F. Hertzberg, Geschichte

von Hellas und Born. Berlin 1879 ; Carl Ritter, Brdkunde, XVII; Richard Pietschmann, Geschichte der Phnizier. Berlin 1889 ; Carl Diener, Libanon. Wien 1886 ; Armand Gautier, Eaux potables. Paris 1890 ; C. Chiru, Canalizarea riturilor i irigaBucuresti 1893.

Evreii.

Am aratat mai sus rolul mare ce apa a jucat in viata Egiptenilor,

rol care in antichitate a fost recunoscut mai ales de Plutarc; el arata
cum religiunea a impus Egiptenilor curatenia scrupuloasa, spdlaturi
repetate, cari mai ales precedau inchinarea la zei. Este dar natural
Ca prescriptiunile cari privesc curatenia au trecut in legile israelite,
caci Testarnentul vechiu ne spune ca' Moise, care a trait 1500 ani inaintea

erei crestine, care a devenit liberatorul i legiuitorul Evreilor, fusese

instruit in toata invatatura Egiptenilor. Curatenia a constituit dar

preceptul principal ce Moise a dat Evreilor, in mod amanuntit, pentru
diferitele Intarnplari din viata amanduror sexelor, i toata Sfanta Scriptura, atat Testamentul vechiu, precum i Noul Asezamant, arata intrebuintarea larga a apei la Evrei si la primii crestini, in acele timpuri

cand la Evrei spalaturile nu erau numai un simplu simbol al cuedteniei sufletesti, si Inca nu degenerase intr'o formalitate, intr'un simulacru de spalatura. Spalaturile i baile erau intrebuintate in mod
larg; calatorilor la sosirea la gazda se aducea apa pentru spillarea
picioarelor. Moise a prescris curatenia prin nurneroase regule, a facut
obligatorie spalatura inaintea rugaciunii, dupd atingerea unui lucru

murdar, a unui bolnav, a unui object de care so servise un bolnav.

Dupa legile mozaice, Wile au constituit o parte importanta a cautarii
bolnavilor. Lacul Bethesda langa Ierusalim era destinat pentru bolnavi, cari se plimbau prin aleele inconjuratoare ale lacului.
Cei dinti Evrei au fost nomazi, i tarziu, dupa amestecarea eu
Canaanitii, Israelitii au trecut la viata sezatoare, agnicol. Fetele au
adus apa dela put in vase de lemn; in calatorii ea a fost transportatd in burduse de piele. Din Testamentul vechiu aflarn Ca mult timp
dinaintea lui Moise, pe vremea patriarhilor Avraam, Isac si Jacob,
Evreii au sapat puturi ; ea puturile au primit nume proprii dupa
persoanele cari le-au infiintat, ca si izvoarele dupa persoana care a
imprejrnuit gura lor ; ca afara de incinta oraselor, pe langa puturi si

www.digibuc.ro

201

fi

cISTORIA IGiM4Efs.

43

izvoare, s'au asezat sghiaburi pentru adAparea vitelor; cd puturile au

constituit averea a eke unui trib, a unui numdr de familii, locuitoare
intr'un oras ; cd nu putea ori care trecdtor strdin sd se serve de
apa putului ori a izvorului, care era proprietate privatd ; cd puturile
s'au acoperit cu table do piatr man i grele ; ca afard de vecindtatea oraselor, pe camp, si aldturi cu drurnurile mari, s'au construit cis-

terne pentru culegerea apei de ploaie ; cd Evreii au invdtat dela

Egipteni saparea do puturi filtrdtoare aldturi cu malurile raurilor,
a cdror apd era murdard si nu se putea bea in starea ei naturald ;
ca lsraelitii, in drurnul din Egipt spre Palestina, iesind din desertul
in care umblase 40 de ani, i trecand prin tara Moabitilor si a Amonitilor dincoace de Iudea, au plAtit cu bani apa din puturi si din izvoare, ce au intrebuintat pentru trebuintele lor si ale vitelor lor ; c1 in
Palestina, locuit de Canaaniti, Amoniti si 5 alto popoare, Israelitii an

gdsit puturi adanci sapate in starred. Din cartea lui Iosua afldm cd
din popoarele subjugate, pe cari Evreii le-au grisit in Palestina, au
captivat sclavi i i-au intrebuintat ca purt5tori de apa si de lemne
in serviciul comunei si al templului. Cartea a doua a Regilor spune
ca regele Iudeilor Hiskia a adus in orasul Ierusalim apd de izvor
prin tevi si a format un lac artificial. Cele mai multe orase din Palestina erau asezate laugh' apele curgatoare, dar din cartea a doua
a cronicei rezultd cd Evreii n'au tinut apele curgatoare curate, caci
la Ierusalim preotii insarcinati cu curdtirea i cu mdturarea ternplului
si Levitii cdrora le incumbh deprtarea necurateniilor, rdmase in templu

dupa sacrificii si a celor din curtea templului, au aruncat toato aceste

gunoaie si alte necurdtenii in garla Kidron.
La Terusalim mai exista astdzi un canal din timpul regelui David,
tdiat in starred, care conduce printr'un tunel apa izvorului Maria, izvor
intermitent din valea Kidron, numit mai inainte izvor Gichon, in elesteul
Siloah dela marginea orasului.

Deja David zidise la Ierusalim un palat regal. Solomon 1-a gasit

prea modest si a cladit, de odatd cu templul, i un palat mai maret
si templul a devenit un anex al palatului. Una din femeile regelui,
fiica unui rege al Egiptului, a ocupat in incinta vasta a palatului o
casa spatioas proprie a ei cu bai luxoase. S'a constatat cd templul a
avut izvorul sari propriu, un apeduct pentru curatirea altarului si a
locului unde se tdiau animalele sacrificate i o scurgere speciala a apei

din templu, care da inteun rezervoriu suteran i de acolo in valea

Kidron. Tacit, in Histor., confirmd existenta unui izvor in apropierea
ternplului, a unui rezervoriu de apd si a unor cisterne. Astazi se mai

www.digibuc.ro

44

tk t Palm

292

vede pe stanca sacra, pe care era zidit templul lui Solomon, o rigold
adanca, un canal deschis care, printr'un orificiu, (IA intr'un rezervoriu
suteran. (B. Stade, Baedecker).
Arhitectul francez H. Saladin arata cd in Siria si in Palestina se
mai gasesc urmele apeductelor vechi, zidite inaintea dominatiunii romane; ele au fost insd reparate in epoca romand si in timpul cruciadelor. Aproape do Bethleem, regele Solomon a construit un mare
rezervoriu, in care a cubes apa provenita dintr'un izvor intro Hebron
i Bethleern ; din acest rezervoriu apa a fost condusa la Ierusalim

prin apeduct construit parte suteran, parto pe fata pamantului pe

zid si pe arcuri, parte trecand printr'un tunel. Se credo cd ape-

ductul, care aduce apd in actualul stabilirnent do bai Harnman-eschSchifu din Ierusalim, provine din acelas izvor care alimentase oclinioara templul lui Solomon, asa numitd maroa de bronz a templului, un rezervoriu colosal de bronz, turnat de mesterul fenician Churarn-

abi cu multa arta, cu ornamente frumoase, suportat do 12 boi de

bronz. In general lucrdrile idraulice din Palestina sunt executate do
Fenicieni. Printre ruine nu se gasesc stabilhnente de bai.
13. Stade afirmd ca deja in timpul Evreilor vechi Palestina era higata, ca cultura maslinului, vitei, smochinului cu cari Evreii s'au ocupat,
n'ar fi fost posibila fard canale ori apeducte i fard irigatiune. De fapt

s'au gasit in Palestina ruine de canale vechi, din timpul regilor Ierusalimului.
Dupd asezarea Evreilor in Palestina, pescuitul a devenit un izvor
important de hrand. Lacul Genezaret din nordul Palestinei, nurnit i
Lacul Tiberias, si Marea Galilaea, prin caro trece Iordanul, au apa slab
sarata i hranesc multi pesti. Noul Asezdinant spune cd mai multi din
primii apostoli ai crestinismului au fost pescari, c inainte de a fi pescuitori de suflete, ei au pescuit pesti in lacul Genezaret.
Evreii vechi, pe langa apa, an baut si vin, dar imbatarea era la ei
repudiata, i existau intro ei i asceti cn abstinenta absolutd de vin.
Din Sfnta Scripturd aflm ca Nasirai ori Nasiri, Evreii cei mai distini prin caltura lor, erau obligati a se abtinea dela bauturi imbtatoare, i muma unui viitor Nasir nu bea yin in timpul sarcinei. Cel

din urind intro Nasiri, care a trait deja la inceputul unei ere noud,
era Sf. Joan Botezkorul. Dar Domnul Hristos, desl foarte sobru, n'a
fost abstinent absolut; o dovedeste naratiunea din Noul Asezamant
asupra nuntei din Cana Galileei: Mantuitorul era in aceasta privinta
mai liberal deck asceticul Joan Botezatorul. Neputand ascunde acest
fapt, abstinentii de alcool moderni, can afirma Ca Domnul Hristos ar

www.digibuc.ro

293

DIN ,ISTORIA IGIENEI..

45

fi recomandat abstinenta absoluta, pretind c vinul pe care 1-a Mut

n'a fost yin adevdrat, ci must lipsit de alcool. Nu putem discuta aceste
subtilitati, asupra cdrora nu poseddm date istorice, nu ne punem pc)
terenul chimiei, care arat c mustul fermenteaza indatd dupd ce a
iesit din tease, c chiar strugurii anti inch' pe vita pot continea alcool,
deed au trecut de stadiul maturitdtii. tn epoca despre care vorbim,
s'au gdtit in Palestina bauturi si din curmale si din miere, earora s'a
dat numele do yin, cari asemenea nu puteau sd fie cu. totul libere do
alcool. Este insd interesant, oil in Anglia la sf. cuminicare preotii a
5.000 de biserici se serva astdzi de yin zis Lira alcool, de must sterilizat ; cantitatea de alcool ea acest must contine depinde de timpul
care a trecut dela iesirea mustului din tease pand la sterilizare. Apostolii au recomandat sobrietatea, au aprobat abstinenta de yin, fiird ca
sd o impund, au condamnat insd betia ea obiceiu pagan. lii thnpurile
Apostolilor vinul insd era considerat si ea doctorie, prin urmare ca
necesar in uncle cazuri, o spune Apostolul Pavel in prima epistold
catre Timoteu.
Serierile mai Tertullian, advocat In Carthago, diva' convertirea la crestinism, presbyter si capul comunitatii, 230, dau imaginea obiceiu-

rilor din eels dintai secole erestine. Tertullian vorbeste despre mesole comune ale erestinilor, la cari se ospritau i sdracii in mod fratese,
la care se bea vin cu moderatiune; bibitur quantum pudicis utile est.
Dar membrii unor seete crestine erau cu totul abstinenti.
iLiteraturit] : G. Weber, Geschichle des Illorgenlandes. Leipzig 1837; E. Reclus, La
Terre. Paris 1870; Carl Ritter, Erdkunde ; Dtmcker, G eschichte des Allerlums ; P. Adler,
Der Felsendom und die heilige Grabkirchezu Jerusalem. Berlin 1873 ; C. Zimmermann,

Karlen und Plane zur Topographic des alien Jerusalem. Berlin 1876; Baedecker, Paldstina und Syrien. Leipzig 1900; B. Stade, Gsechichte des Volkes Israel. Berlin 1887 ;
A. H. Nielsen, Die Slrassenhygiene im Allertume, = Arch. f. Hyg.. Mfmchen 1903: Joh.
Bergmann, Geschichte der Anti- Alkohol-hewegung. Deutsch von R. Kraut. Hamburg 1904.

2. Popearele germane.

Ca celelalte popoare arice, i cele germane au imigrat in Europa

din Asia, dela Platoul Iranie. Dupd Felix Dahn, intro anii 800 si 700
inaintea lui Hrist., Germanii au ocupatteritor iul raurilor Visla, Oder,
Elba. Pe la 120 inaintea lui Hrist. a reinceput retromigratiunea Cimbrilor si Teutonilor din peninsula Iutland, pe la 200-300 d. Hr., imigrarea spre sud a Gotilor, Burgunzilor, Longobarzilor. Spre Nord
Germanii s'au intins pana in tdrile scandinave, numai nordul lor ex-

www.digibuc.ro

tc

DR. I. FELIX

294

trem a rdmas ocupat de Laponi i Fini, mijlocul i sudul Suediei si al

Norvegioi este de mult locuit de Germani.
Din scriorile lui Tacit, Julia Cezar, Pliniu, afldm ea' Germania era
Wr palustr, cd malurile Rinului orau pgduroase si mocirloase, cd
Germania avea clima asprd. Tacit zice : Popoarele germane nu locuesc
in orase, izolati i separati se aseazd acolo, uncle rasare un izvor; ei
pretuesc valoarea bdilor in apd curgAtoare si in apd caldd. Imparatul
Marcu Aurelia a vroit sd stabileascd in orase cloud neamuri germane,
Marcomanii i Quazii, dar ei s'au opus, din cauzd cd in orase le-ar

lips1 apa curgAtoare pentru bi. Claudian (1- 408) scrie cd Germanii
dela Rin au spalat copiii nou-ndscuti in apele acestui fluviu. Procopius
aratd, in Bellum Vandalieum, cd Vandalii, ca i ceilalti Germani, cultiva Wile; Genseric, regele Vandalilor, a zidit la Carthago in a. 460
un stabiliment do bdi.

Pliniu scrie cd Germanii de Nord beau apd de ploaie, pe care o

adund in gropile sdpate in curte, dar ca multe alte popoare ale antichitgtii, i Germanii vechi nu s'au multurnit mult vreme cu bduturd

de al* dela Tacit stim c ei an baut met, gdtit din miere, i o altd
bauturd preparatd din orz ori din alte grane i fermentata, care samnd cu vinul, iar popoarele germane dela Rin cumpara i yin. Tacit
rnai zice cd Germanii beau cfite odatd pand in noapte, Ca unii din ei
se imbatd adeseori la adunari, dar deciziunile definitive se iau dupd
o a doua consultare, cand sunt trezi. Mesele festive cu bautura aveau
la Germanii vechi origine religioasa; chiar in Walhala, in raiul german, zeii beau; Odin singur bea yin, ceilalti zei met, si Germanii vechi

se imbdtau cu met si fdceau zeilor libatiuni cu met si cu yin.

Obiceiul de a bea din craniul dusrnanului ucis a fost mai rdspandit
la Colti; Germanii vechi, ca i Grecii vechi, ii fdceau vase de bdut din
coarnele animalelor. A ciocni pahare, a bea in sanatatea oaspetilor,
comesenilor, era obiceiu slant la Celti si la Germani, intocmai ca la
Greci si la Romani, si omiterea acestei inchindciuni constitul la Germani o ofensd gravk care cerea rasbunare sangeroasd.
Toutonii au exercitat natatiunea. Pe la a. 102 inainte de Hrist., intr'o
luptd a Cimbrilor cu Consulul Roman Quintus Lutatius Catullus, care
a construit o punte peste raul Addua (Adige, Etsch) in Italia superioard, Cimbrii au intrat in not in rail si au distrus puntea. (G. F. Hertzberg).

Ca la alte natiuni ale antichitdtii, si la Germani apa, care a jucat un

rol insemnat in viata fizicd, a influentat si toata cugetarea religioasd.
Religiunea Germanilor vechi incepe cu adoratiunea puterilor binefdcdtoare; intro zeii binefdcatori adorau pe Donar ori Thorr, Zeul fur-

www.digibuc.ro

295

DIN

ISTORIA IGIENEI).

47

tunilor, al ploilor, protectorul agriculturii, pe Zeul suprom Odin si

mai multi zei de a doua ordine cari locuesc in apd si in aer. in tdrile Scandinave, Thorr, Zeul tunetelor si al ploilor, a Minas Zeul tdranilor, i dupd ce aristocratii rdsboinici au adorat pe Odin, Zeul
victoriei, care in Walhala ospdteazd pe cei cdzuti in luptd. In uncle
localitdti ale Angliei, Germaniei Renane, Elvetiei, se mai gdsesc aminUri ale cultului vechiu de izvoare i fntni, i la anumite zile ale anului, fAntnele se impodobesc cu flori (Runge).

Cu toate cd Germanii vechi, pe ldngd apd, s'au servit mult do alte

bduturi, ei au crezut cd mortii nu trebue stt ramand lipsiti de apd.
tn mormintele vechi germane, singurele monumente rdmase din antichitatea teutonicd, se gdsesc vase mari pentru apti, ca si in cele scandinave, uncle se and in morminte, afard de vase mari de lut si de
bronz, si vase midi, pahare de lemn si do lut. In mormintele Alemanilor, cart in a. 357-730 dupd Hr. au ocupat actuala Alsacie, Elvetia, Marele Ducat Baden, so gdsesc asemenea vase mari pentru apd.
I. Cezar si C. Tacit spun cd Germanii, pe lngd came, lapte, grne,

au mncat mult poste, cd apele curgAtoare ale Germaniei erau bogate in peste. Locuitorii Scandinaviei au fost pescari, i ca la Fenicieni si la Etrusci, si la Norvegieni pescuitul a devenit scoala de intreprinderi nautice; din pescari, Norvegienii s'au format marinari introprinzdtori.

Tacit mai scrie cd Germanii extrag sare din izvoarele de apd sdrat si din apd de mare, turnd.nd-o paste rugi de lemne aprinse.
Germanii s'au spdlat deja cu sdpun i probabil Ii spMau si vestmintele cu sdpun, intr'un timp cnd la Romani el servid numai do
medicament. Vom revenl asupra intrebuintdrii sdpunului, cand vom
vorbi. despre Romani, si atunci vom rezumd i studiile fAcute asupra
aparitiunii sdpunului la Romani de colegul nostru I. Kalinderu.
[Literaturit] : Operele lui Caiu Corneliu Tacit, traduse de Gavril I. Munteanu. Sibiiu
1871 ; G. F. Hertzberg, Geschichte von Hellas und Rom. Berlin 1879; Arnold, Deutsche
Urzeit, Gotha 1881 ; I. R. Aspalin, Antiquites du Nord. Helsingfors 1884; Felix Dahn,
Urgeschichte der germanischen und romanischen Volker. Berlin 1889; G. Wolffhiigel,
Wasserversorgung. Leipzig 1882; Runge, Der Quellencultus. Zarich 1805.

3. Grecii Techi.

Intrand in stucliul Igienei la popoarele clasice, la Eleni si la Romani, nu este de ajuns ca sd admirdm desvoltarea insernnat a tehnicei lor idraulice, i trebue s i recunoastem cd amndoud aceste popoare vechi ne-au intrecut pe noi RomElnii de astdzi, in ceea ce pri.

www.digibuc.ro

48

DR. I. FELIX

296

veste secarea apelor statatoare, alhnentarea oraselor cu api, inzestrarea lor cu stabilimente do bai, deprinderea tineretului cu bi, cu natatiunea, care constitue o gimnastica excelenta, pe 1ang5 ceilalti factori
ai educatiunii fizice.
Istoria Greciei vechi nu cuprinde numai teritoriul din Europa ocupat
de Greci, ci i acela din Asia-Mica, toata coasta Arhipelagului, a

Marii Egee, care fusese locuite de Greci, chemati a uin Orientul en

Occidentul, numiti de Strabo popor amfibiu. La inceputul istoriei, coastele au fost luate in posesiune de un popor pelasgo-ionic, imigrat cu.
incetul din Frigia, din centrul Asiei-Mici. Dupd Felix Dalin, Grecii au

venit in Europa 2.000 de ani inaintea lui Hrist. Grecii cei mai vechi
s'au numit Pelasgi, nu exist ins5 deosebire etnicd intro Pelasgi, Achaei
si Eloni.

Noii imigranti au gasit Grecia, mai ales Beotia, aeoperita Cu apd

statatoare, cu paluzi, in call Pelasgii si-au construit locuinte lacustre.
(E. Wickert). Ionienii au inv5tat dela Fenicieni scurgerea mlastinelor,
au regulat cursul apelor, au executat lucrari marete do asanarea acestor
terenuri nesantitoase, inundate, si le-au desehis agriculturii. Schliemann
scrie despre Orchomenos, capitala poporului legendar al Minyenilor,
in epoca omerica, oras bogat i populat de Minyi, ca regiunea Orchomenei era palustr5, acoperita cu mlastini, i ca. regele Minyos, tathl
lui Orchomenos, a executat lucrari uriase de canalizare pentru secarea
baltilor. Dupa mit, Hercule a regulat prin maluri artificiale cursul

raului Alpheos, care mai inainte produseso inundatiuni si paluzi.

Dela sec. X inainte do Tlnist., gasim in jurul Marii Egee neamurile
principale ale poporului elen bine asezate ca stapani ai pamantului,
exercitand influenta politica. La Grecii vechi deja in timpurile mitice
s'a recunoscut valoarea igienica si economica a apei. Grecii vechi se
serva de apa de izvor si do apd do ploaie culeasa in eisterne. Dupd
mit, Danaos a sapat intaiul put. In timpul infloririi Grociei, fiecare
oras avea fantfini monumentalo, consacrate unui zeu; cele mai stralucite erau fantanele din Atena si din Corint.
Troia sau Ilion era oras mocirlos, i Troienii au ridicat maluri spre
a opri inundatiunile marii, au sapat canale pentru a sech paluzile. Troienii, fugiti dui-A distrugerea Troiei in Italia sub conducerea lui Aeneas
cu Anchises i cu Ascaniu, au scurs apele statatoare din paluzilo Pon-

tinice, au executat lucrari de artd pentru scurgerea apei din lacul Albano, pentru udarea si fertiliz area Campaniei. In rasboiul dintre Spartani si Mesenieni, cam 800 inainte do Hr., Spartanii captivi au fost
intrebuintati in Arcadia la lucrari publice, la canalizarea raului Al-

www.digibuc.ro

297

DIN

49

ISTORIA 1GIENEI .

phoos, pentru a se preveni inundatiunile i formarea de ape statatoare.

(E. Curtius, E. Wickert).

0 parte a teritoriului Greciei sufere do lipsd de apd. Deja Omer

vorbesto de terenul setos, do lipst de apt in districtul Argos al Pcloponesului. Ape le cari se scurg din munti dispar in prapastiile dintre stand, i apar iar in apropierea mdrii, undo formeaza bitIi. lama
so precipitd in vai niste garle torentiale, vara albia lor este uscatd.
In Acarnania, Bootia, Arcadia, multe din acesto ape se infunda in
munti i pe platouri in Katavothre, deschizaturi ale stancilor in forma
de plnn, i in crApaturile stancilor calcare. In antiehitate palniile in

cari intrd apd dupd ploi, Katavothrele, au fost eu ingrijire curatite,

pentruca sa nu formeze paluzi, iar in lungile secole de barbaric

aceastA precautiune a fost neglijatt si s'au produs ape statatoare infecte. (El lleclus). Un alt izvor do paluzi este raul Cephisus; el strabate lacul Copais, asthzi lacul Topolias, lac putin intins vara, dar
dupa ploile do toanmd si de iarna el se intinde pesto 230 klm. patrati. Cephisus iese din lac min niste emisari sutorani si formeaza un
delta suteran. In antichitatea departata, cursul lui Cephisus a lost bine
ingrijit; Minyenii au stpat 16 puturi, adanci 10-30 in., cari au sorvit
pentru curatirea canalului raului; puturile i canalurile s'au astupat
deja in sec. IV inainte de IIr., si de atunci s'au facut diferite incercari de indreptare. (A. M. Berthelot).
Din timpurile cele mai vechi, orasele Greciei au luat mdsuri pentru
implinirea lipsei de apa. Omer vorbeste de Mykene, resedinta lui
Agamemnon. Ruinele Mykenei an lost descoperite de Schliemann si
Stamatakis in anul 1874-1876 ; ei au descoperit locuinte i o necropout regala, au constatat existenta unei civilizatiuni inaintate mykenice

antiornerice, au dezvalit Akropolis dela Mykene, cu ziduri groase,

cu un rezervoriu suteran de apt, alimentat de tin apeduct. Proem a
cantat Omer, Mykene era bogata in aur, in mormintele regilor s'au
gasit multe podoabe de aur i pe langa morti vase cu apt. Omer
descrie i fortiacatiile tali ale orasului Tirynt ori Tiryns din Argolis,
oras pe care Dorienii 1-au distrus de odata cu Mykene. in a. 1881-85,
Schliemann i Drpfeld an desgropat vechiul palat domnesc din Tirynt, cu bai splendide, cu apeduct. Englezul II. M. Clarke a scris in
a. 1903 (British Med. Journ.) despre masurile igienice preistorice
in insula Creta, constatate la desgroparea palatului lui Minos langt
Knosos : s'au gAsit apeducte, rezervorii de apt, watter-closete, canale
de scurgere. Clarke regreta ca astazi, dupd 4.000 do ani, Cretanii au
Analele A. 11.Tom. XXVII.Mentoriile Seq. Oiin(ifiee.

www.digibuc.ro

50

DR. I. FELIX

298

uitat en totul regulele igienice observate cu scrupulozitate de stramosii bor.

Din timpul istoric dateazd i mai numeroase instalatiuni de alimen-

tare cu apa, de bdi si de fantani publice, cari se mai vtid intre ruinele unor orase, temple, palate, hale do vanzare. In primele timpuri
istorice, in cartiorele sarace ale oraselor elenice desgropate la Ephyra
langa Corint, la Atena, Mesene, Siracuza, un mare numar do case avea
Cate o cisterna proprie, ici-colo o singurd cisternd era comuna la doua
case. (Ch. Lucas, Ch. Daremberg, E. Saglio). S'au desgropat apeducte
vechi la Corint, Priene, Samos, Megara, Atena, Patara in Asia-Mica,
Laodica, Smyrna, Mithymni, Pergamon, Olympia ; cele din Pompei
stint poate tot de origine greaca. Dupd aratarea Danezului II. A. Nielsen, apeductul liii Eupalinos din Atena, al lui Pisistratos din Samos,
stint cu cel putin 200 de ani mai vechi deck primul apeduct roman, Aqua
Appia; cel din Patara in Asia-Mica este cu cel putin 300 de ani mai vechiu

deck Aqua Appia. Apeductele grecesti din Atena si Olympia au con-

dus apa in cisternele aflate in case si in strade, iar Romanii au infiintat fantani publice. Pirene in Asia-Mica la Marea Mediterana, zidita
de Alexandru Macedon, a avut rigole acoperite, fantani publice, apeducte cu tevi de pamant ars. La Mesene, capitala vechei Mesenii elene,
sunt bine conservate ruinele templului zeitei Artemis Laphria cu fantana Klepsydra.

In Grecia au fost zidite apeducte pentru aducerea apei dela muntii

Hymetos i Pantelikon la Atena, Teba, Megara; din alti munti la Sa-

mos si Pharsalos. Se disting cloud perioade in constructia lor cele

anteromane sunt toate suterane, cele romane numai in mod exceptional suterane. Si Erodot spune c Grecii au zidit apeducte suterane,
le-au trecut prin tunele, atat in IIellas, precum si in coloniile grece din
Asia. In orasul Samos, capitala insulei Samos, s'au conservat particelele unor cladiri foarto vechi, zidite dupd modul cyclopic, si a cloud
apeducte, unul mai vechiu suteran, de origine greacd, altul de faptura

romana si bi. Orasul Siracuza, colonic dorica, fundata 734 inainte

de Hr. de Corintieni, a trecut 212 inainte de Hr. sub domnia romana; astazi mai exista acolo ruinele a cloud apeducte si ale fantanilor
Arethusa i Kyane. (Cavellari). Acragas, Agrigentum, astazi Girgenti,

ora mare si frumos pe tarmul sud al insulei Sicilia, fundat 582 a.

Chr. de o colonie dorica, a trecut 210 a. Chr. sub stapanirea Romanilor ; s'au conservat acolo resturile apeductului construit de arhitectul

Phaeax. (Siefert.)

Despre Atena veche, Acropolis, se credo c a fost fundata de Ke-

www.digibuc.ro

299

DIN .ISTORIA IGIENEI..

51

krops. La apus dela maretul palat al Areopagului s'a aflat vechiul oras,
dela care s'au conservat multe cisterne. Atena veche avea lipsa de apA,

ea poseda un singur izvor cu apA buna, situat afara de incinta orasului, izvorul Kallirhoe. Bournouf si E. Curtius au descris resturile
Atenei vechi, ale orasului Kranailor si Kekropizilor, cari so mai gasesc pe Inlirnile ce inconjoara Acropolis, mai ales pe Pnyx. S'au desgropat doua strade principale pavate, necanalizate, dar avand rigole
pentru scurgerea apelor pe suprafatd; asemenea stradele laterale, cu
case mici, ocupand cate un teren restrans, din cari stradele unele aveau
scAri pentru a inlesni suirea pe inaltirne. La colturile stradelor i pe

terenurile private Bournouf a desgropat 58 cisterne, adanci 4-6 in.,

facute impermeabile printr'un strat calcar. Acest oras preistoric, ai carui

locuitori erau dupa Erodot Pelasgi (Kranai), ave dar rezervorii publice de apa i rigole de scurgere in raport cu terenul privat. Aceasta
parte veche a orasului a fost inzestratA cu apeducte i cu canale de
scurgere, cloace, tocmai sub Tirani. Intro Acropolis si Pnyx, Dorpfeld
a gasit canale de scurgere zidite inainte de sec. IV a. Chr. din tevi
largi de pAmnt ars, cu guri de intrare, canale aflate in legaturd cu
13 case. Ziller a gdsit o cloaca cu mult mai veche. Din corcetririle facute
de Institutul arheologic german din Atena, rezultA cA cloacele din Atena
veche, zidite de piatra, s'au vrsat intr'un rezervoriu dela marginea orasului, cladit tot de piatrd; dela acest rezervoriu au mers mai multe tevi

In diferite directiuni: ele sunt resturile unui sistem do irigatiune cu

continutul canalelor. Multe din canalele vechi an fost reparato i prelungite sub domnia Romanilor. Olympia si Pergarnon au fost asemenea
canalizate; la Pergamon canalele au fost prin tevi in legaturd cu toate

caturile caselor. Scurgerea laturilor a fost organizatrt si in orasele

infiintate de Greci in strainatate, afara de teritoriul propriu al Greciei ;
orasele Akragas (Girgente) in Sicilia, Nicomedia, Kyzikon au fost Canalizate. (Siefert).

In Atena a existat in timpuri foarte vechi o politie a salubritatii

incredintata la 5 Astynomeni, cari au priveghiat i alirnentarea orasului cu apa. (II A. Nielsen).
Din timpul lui Solon (sec. VIIVI a. Chr.) gasim descrisd viata din
Atena. La poalele colinei, pe care este zidit palatul Acropolis, rdsare
izvorul orasului, Kallirhoe, care se varsa imediat in raul Ilisos. De aici
scoteau fetele i servitoarele Eupatrizilor apa de Wirt ; aici in rftu
se spalau panzeturile. Pisistrat a inconjurat izvorul Kallirrhoe cu o
colonadd, a asezat o cismea cu 9 guri de scurgere. Sub domnia Tira-

nilor, in zilele lui Hiparchos, a fost adusa la Atena apa din munti

www.digibuc.ro

52

DR. I. FELIX

300

prin aped ucte suterane sdpate in stand, s'au construit in cursul apeductului guri do control; aceastd apd era culeasa la marginea orasumai intr'un basin tdiat in stalled, undo se limpezid prin sedere si d'acolo a lost condusd in cismelele publice din oras. Parte din aceste
instalatiuni mai exist i astdzi.
Jocurile olimpice an functionat dela a. 700 inainte do Hr. in ovasul Olympia, la ado, 5 ani, ca serbare nationald panelenicd, dar numai in sec. II a. Chr., un Grec bogat a zidit un apeduct, pentru alimentarea orasului Olympia cu apd de izvor din munti. Afard de basinele si do bilo Palestrei i alo gimnaziului, afard do bdile din
palatelo numeroase aflate in acel oras, el mai aye-a bi publice, havuzo,

fantani, alimentate de acel apeduct si canale de scurgere. Romanii,

cari spar la Olympia pe la 210 inainte do Hr., au instituit acolo terme
romane. Multe din aceste chidiri an fost desgropate in sec. XVIII si
XIX. (E. Curtius).
Grecii au cultivat natatiunea i an construit basino pentru innotat.

Baia se lua in mare, in rau, in putind ; langd putind so afla un lighian. So fdceau si bi do dusd. Erodot aratd cd, dela sec. V a. Chr.,
Grecii aveau i bdi de aer cald, cari so gdsiau in mai toate orasele.
Mai toate templele aveau izvoare, fantani ori rezervorii mari de apd.
Ii Asclopion, sanctuarul, zeului Esculap, cismelele i piscinele erau
mai numeroase, cdci spArdturile jucau un rol insemnat in tratamentul
ordonat de Esculap. Se luau WI si in templelo cu oracol, inainto do a
intreba pe oracol, la Delphi, la Paliki in Sicilia. Colegul nostru I. Kalinderu a descris tomplul Isidei dela Pompei, cu un local pentru spdlilturi.
Si halele, locurile destinate comorciului cu alimente, aveau bdi. R.
Borrmann descrie halele desgropate dela Priene si Magnesia in AsiaMica, plata de vanzare dela Assos, cu hard si bill; bilo ocupau partea
inforioard a clddirii, halele cele cloud caturi superioare. Pliniu descrio
hala do vanzare din orasul Knidos, cu bi1e do dusd (ambulatio pensills), construitd do arhitectul Sostrates.
Afard do rolul igionic i educativ, bdile aveau din timpurile celo
mai departate un rol medical, terapeutic. Din Ilias si din Odyssea lui

Omer stim cd militarii rdniti se rdcoriau in apd; ranitul Ector se

scaldil in raul Xanthos. Medicina din Dias n'a constituit o profesiune,
nici un dar al zeilor nemuritori, ci mai toti Elenii culti posedau oarecari cunostinto asupra vindecdrii boalelor, dar unii dintre vitejii din
poezilo omerice se disting prin cunostinta hirurgiei militare. Dupd
ce Machaon a fost rdnit la umdr printr'o sdgeatd, Nestor ordond ca
sd bea yin i sd rmaie linistit, pand cand Hekameda Ii va spdla rana

www.digibuc.ro

801

DIN cISTORTA IGIENET,

53

In baia calda. Asemenea ranitului Ares, din ordinul lui Zeus, ii pune
Apollo balsam po rana i Hebe 11 imbaio si-1 premeneste.
Pythagora a adus uzul bailor reel din Egipt in Grecia si I-a recomandat discipulilor sai pentru intarirea corpului si a spiritului; Ero-

dikos le-a intrebuintat in unire cu frictiuni pentru restabilirea stinatatii; Ipocrato a stabilit regulelo pentru intrebuintarea igionicd i
terapeutica a apei red, a bailor, a fuziunilor, a frictiunilor. In terapia
veche igienica i dietetica a lui Ipocrate, in Idroterapia lui, a lipsit
baza fiziologicd, dar ea a fost inlocuitd prin observatiune i experientd, care a constituit legea terapiei vechi: simplex sigillum veri.
Ipocrate a recunoscut cd apa rece poate inedlzi, c apa cald poate
rdcori corpul; el a intrebuintat dar afuziunile cu apd caldd i rece,
cu ap d. dulce i sdrat ; a sftuit pe bolnavi s combatd fierbinteala
prin bduturd de apa rece. coala ipocratic5 cunostea influenta bdilor asupra pulsului si asupra respiratiunii. Ipocrate ti deja din
observatiune, cd apa joaca un rol in provocarea i rdspandirea boalelor, Ii fAce insa o idee gresitd asupra mecanismului acestei infectiuni;
el nu ignora c5 exista un raport intro apd i dizenterii i malarii.

Ipocrate recomandd apa curatA rece si cakid pentru diferite boale,

bureti muiati in apd pentru spdlarea ochilor si a corpului, stropirea
cu apd partiald ori a corpului intreg; ulcerele sa se spele cu apa caldd;
sd se spele cu ap5 en profuziune interiorul nasului, al basicei udului;
apa este folositoare pentru nervi, contra insomniei, contra convulsiunilor. Apa caldd sii se intrebuinteze cu moderatiune, ea sa nu sldbeasca
nervii, sa nu provoace emoragii.
Elenii s'au folosit do izvoarele lor minerale, (teraclice, de izvoarele
fierbinti de Adapsos pe insula Euboea, descrise de Pliniu si de Plutarc,
de cele do pe insulele Kythnos, Melos, Lesbos, cu Wile dela Mytilene,
dela cari rnai exista bolta basinelor.
Precum celelalte popoare antice, i Grecii n'au bdut nurnai ap5. In
timpurile omerice vinul este considerat ca doctorie, i s'a atribuit putore intiritoare si de aceea s'a dat rdnitilor vin; so cunostea insa deja
in acea epocd actiunea lui imbatatoare i consecintele abuzului de yin,
caci Ector raspunde mamei venerate, care-i ofero vin: nu-mi trebue
vinul dulce, care enerveazti i adoarme puterea i curajul; in Odyssea,
Odyseu descrie efectele morale ale betiei. Filozofii, oratorii, medicii si
poetii mari ai Eladei au combatut abuzul vinului. Pythagora (see. VI
a. Chr.) era abstinent; Pindar (520 -441 a. Chr.) a laudat apa ca darn!
cel mai pretios al naturii; Euripide (480-407 a. Chr.) a cantat cii apa,
care spald toate relele, este bdutura cea mai build; Plato (429 348)

www.digibuc.ro

54

Dit. I. VELIM

802

Aristotele (384-322 a. Chr.) au ardtat cd apa curatd, find o conditiune a sandtatii, statul i comuna stint datoare a ingriji ea poporatiunea s dispund de apd bund de bdut; Plato, in proiectul de lege
pentru statul ideal, cere ca tinerii s nu bea yin inainte de etatea do
18 ani ; Demostene (1- 322 a. Chr.) era abstinent; Ipocrate (1- 356 a.
Chr.) zice : aceia au porspectiva vietii lungi, cari so abtin dela yin i
dela carne; i Philon (1- 54 d. Hr.) descrie vtdmarea intelectului prin
vin. Cu toate acestea, pe langd apd, Grecii au Wilt idromel i yin. Dupd
E. Bourgoin idromelul este prima bduturd fermentatd. Grecii II numird

melikraton, dar vinul a predomnit; multi au baut vin chiar la primul

dejun, akratisma, mai ales insd la symposion, masa* festivd, dar abuzul
buturii n'a degenerat ca la Roma. Dupd terminarea mancdrilor, cand
s'a servit desertul i cand s'a fdcut libatiunea pontru zei, invitatii, cdrora
nit le pldcea bdutura, puturd sd se depArteze. Se boa obinuit vin ames-

tecat cu 2-3 pgrti ap rece sau caldd, eke odatd indulict cu miere,
amestecat cu condimente. Ciocnirea paharelor, berea in sdndtatea altora
era obiceiu sfintit, despre care dep. Omer face mentiune. Grecii au sa-

lutat cu bduturd pe amicii sositi la ei i au inehinat cu ei la plecare;

toti beau pe rand pentru bund venirea oaspetilor, fiecare inchina cu
vecinul situ de masa', ceea ce s'a nurnit filotesie. La inceputul mesei se

beau la Greci i la Romani 3 pahare in onoarea zeilor, .5i la finele

mesei un al patrulea pahar pentru bunul spirit, afard do inchindrile
speciale in onoarea unor zei i. sernizei, pentru can miii dintre oaspeti
aveau afectiune osebitd.
In timpurile mai depArtate vasele de bdut erau de lut, fabricate in
mod grosolan: dupd ce ceramica i metalotehnica s'au desvoltat, vasele
de bdut au primit formelo variate do Kantharos, Kylix, Phiola. Dupd
descoperirea sticlei s'au fabricat pahare de sticl de formd diferitd. In

Iliada lui Omer stint descrise vase de bdut de marime i greutate

insemnatil. Vase greceti se gdsesc in mormintele vechi din Grecia,
Italia, Crimea, Marsilia (Marseille), Kyrenaica (Africa), Sicilia, *i cele
din nocropolele etrusce venite tot din Grecia, in schimbul vaselor de

bronz fabricate in Etruria. Unele din vasele de pmant ars importate

din Grecia in Roma au dimensiuni extraordinar de mari. La muzeul
etnografic din Berlin se afla asemenea vase : Pithos (Dolium) din

Troia, care se ingroph in pmant pand la margine; Stamnos era

un vas portativ pentru yin ; Amphora cu doud urechi servia. pentru oleu; Hydria era urcior pentru apd ce se purta pe cap; Lekythos,
un vas mic pentru oleul necesar la ceremonia funerard ; Krater, un vas
mare pentru amestecarea de yin cu apd, vas cu gura largd, pentruca

www.digibuc.ro

303

DIN cISTORIA IGIENtts.

55

s poata intra Kyathos, Kotoli, Arybalos, cu care se scoteh vinul. Se

bea din pahar, Kantharos, din ceasca fara picior, Phiole, ori cu picior
i ureche, Kylix. A. I. Odobescu a descris vestita cupd a Ptolemeilor,
mi cantharus splendid taiat din agat.
Ce ideo isi faceau asupra apei Grecii vechi dedati stiintolor ? Filozofii Eladei Inca nu cunosteau analiza chimica. Thales din Milet, 600
inainte de 11r., pe care oracolul dela Delfi I-a declarat de cel mai intelept dintre intelepti, a considerat apa ca singurul element, din care
se nasc celelalte corpuri. Empedocle, contimporanul lui Ipocrate, 460
a. Chr., a ndscocit sistemul celor 4 elernente aer, apd pamant, foe,
care a fost admis de Aristotele si a trait multe secolo ; dar in antichitate cuvantul element a avut alta semnificare decat astazi, a exprimat
la Empedoele, Democrit, Anaxagora, Platon, Aristotele mai putin parte
constitutiva, mai mult starea fizica a corpurilor. Stiinta fizica, in sensul
cum o intelegem noi astazi, n'a existat in antichitate. La Grecii vechi
fizica, ca si etica si dialectica, a facut parte din filozofie, si a fost asemenea tratata in mod speculativ. Speculatiunile fizicalico ale lui Aristotele (360 a. Chr.) n'au inaintat cunostinta legilor naturii, este insa
severa, este nedreapta acuzatiunea unor istoriografi, cii Aristotele ar

fi oprit in loc studiul legilor naturii ; nu era vina lui Aristotele ca

urrnasii lui n'au fost i observatori buni ca el insus. Aristotele deja a
scris ca soarele sustrage marii apa prin evaporare, cii aerul cald contine (in solutiune) mai multa umiditate decat aerul rece.
Platon i Ipocrate au fost de parere, ca izvoarele mici sunt alimentate de apa de ploaie, cele mari de curenti suterani, cii presiunea aerului inchis sub sol face ca aceste ape sa disara pe suprafata. Explicatiuni analoage au fost date de Aristotele si de Seneca.
Este natural ca cei dintai navigatori au cules oarecari eunostinte
meteorologice, au avut oarecari idei despre climii. Fluxul i refluxul
marii, cunoscut mai intaiu Fenicienilor, apoi Elenilor, a fost explicat
de Platon ca piste fluvii, do Plutarc ca respiratia corpului terestru,
de Aristotele i Eraclide ca efectul atmosferei incalzita do soare. (E. Du-

rand-Grville). Filozofii antici au cunoscut deja rolul ce apa joaca la

formatiunea suprafetei globului terestru, a suprafetei in sensul strict
al cuvantului, cad pe atunci se putea patrunde in adincime numai cu
mare greutate, lipsia tehnica la lucrarea minelor, tehnica ventilatinull si a extragerii de apa.
Ca la celelalte popoare ale antichitatii, exista si la Eleni mitul potopului. Potopul lui Oxyges a avut loc, dupd Erodot, 200 de ani dupa
stabilirea Grecilor in Europa, catre 1796 inainte de Hristos ; potopul

www.digibuc.ro

Wt. 1. PELTX

56

gOl

lui Deucalion in Tesalia in anul 1580 a. Chr. Platon face mentiunea

unui al treilea potop, acela al lui Lycaon, un secol inainte de rasboiul
Troiei. (M. Draghicescu).

Din oposul orneric aflam o deosebire intre Grecii locuitori ai coastelor si intre cei din interiorul terii. Cei dela coaste s'au hranit mai mult
cu pesti, Aheii cu carne. Locuitorii Asiei s'au ocupat din vechirne departata de preferinta cu pescuitul, s'au liranit rnai ales cu pesti si cu fructe, au
cultivat, pe langa pescuit, cultura mslinului, vitei, smochinului, migda-

lului. Terenurile pentru agricultura, putin intinse, au fost plantate cu

cereale. E. Curtius descrie excursiunile facute de Ionienii pescari in Pont

si pang la gurile Dunarei. Calatoriile periodice ale tonului din Pont

in Bosfor au indemnat mai intaiu pa Fenicieni, apoi pe Ionieni, ca s
canto originea acestui peste, care vine Inca mic din Marea do Azov, si

in lungul coastelor Pontului an intalnit exemplare mai marl ; le-au

pandit, prins, uscat, impachetat i vandut in Siria si in Asia-Mica, uncle
pestele Pontului a constituit hrana principala. Dintre Ionieni, mai ales

locuitorii orasului Klazomene, au asezat la tarmurile marii de Azov

statiuni de pescuit, can an devenit orase importante. Pescarii Milezieni

au fundat pe la anul 785 a. Chr. Sinope, oras pontic la gura ranlui Ilalys, devenit centrul prinderii tonului. Orasele Istros din Delta
Dunarei, Tyras la gurile Nistrului (Akkerman), Ordessus ori Odessos la
Limanul Teligului an fost fundate de pescari din Milet. Geograful grec
Strabo (03 a. Chr.
21 d. IIr.) arata ca in antichitate deja pestele
se conserva prin afumare in terile din jurul Pontului, la coastele nordice ale Africei, in Lucania, Bruttiurn si Turdetania.
[Literaturi* Aristotele, traduct. franc. de Barthlrny-Saint-Hilaire; Magni Hippocratis Coi opera omnia, graece et latine edita Joanne Antonidae Van der Linden. Lugduni Batavorum 1665 ; Plinius, Historia Naturalis ; Stuart si Rovett, Antiquities of Athens, deutsch von Wagner. Darmstadt 1833 ; Maurer, Das griechische
Volk. Heidelberg 1835 ; Curtius, Peloponesos. Gotha 1852 ; E. Curtius, Geschichte der
Griechen. Berlin 1858 ; E. Riickert, Die Pfahlbauten. Wilrzburg 1869; Siefert, Akragas
und sein Gebiel. Hamburg 1845 ; Wachmuth, Die Stadt Athen im Alterthum. Leipzig 1874 : Bournouf, La ville et Acropole d' Athenes. Paris 1877 ; Elysee Reclus,
L'Europe mridionale. Paris 1877 ; E. Volger, Die wissenschaftiche Losung der
Wasserfrage. Frankfurt a. M. 1877; A. I. Odobescu, Istoria Archeologiei. Bucuresti
1877; Daremberg i Saglio, Dictionnaire des antiquits grecques et romaines. Paris
1877; Poggendorff, Geschichte der Physik. Leipzig 1879; Rosenberger, Geschichte
der Physilc. Braunschweig 1882; Schliemann, Mykenae. Leipzig 1878; Furtwiingler
gi Loeschke, Mylcenisehe Thong efdsse. Berlin 1879; G. F. Hertzberg, Geschichte von
Hellas und Rom. Berlin 1879 1899; Schliemann, Orchomenos. Leipzig 1881; Felix
Urgeschichte der germanischen und romanischen Vllcer. Berlin 1881; J. II.
Baas, Geschichte der Medicin. Stuttgart 1876; G. Wolffhilgel, Wasserversorgung
Leipzig 1882; J. Uffelrnann, Die Entwickelung der altgriechischen Heillcunde. Berlin

www.digibuc.ro

305

INN aISTORIA IGIENtft.

hi

1883; H. Schliernann, Tyrins. Leipzig 1880; Reyet i Collignon, Histoire de la cramique grecque. Paris 1888; Elise Reclus, Geographic universelle. Asie anterieure.
Paris 1881 1889; I. Ealinderu, Viala municipald la Pompei. Bucure0i 1890; E.

Curtius, Die Stadtgeschichte von Athen. 1891; M. DrAghicescu, Pe Dundre i pe

coastele Mdrii. Galati 1892; J. Marcuse, Diaetetilc im Altertum. Stuttgart 1899; J.
Marcuse, Hydrotherapie im Altertume. Stuttgart 1900; H. A. Nielsen, Die Strassenhygiene im Altertum, Arch. f. Hyg. Mlinchen 1902; J. Marcuse, Bdder und
Badewesen in Vergangenheit und Gegenwart. Stuttgart 1903; G. Murnu, With. Doerp-

feld, Convorbiri literarey. Bucureti 1901; G. Murnu, Omer, Iliada, Convorbiri

literare,. Bucureti 1904; R. Borrmann i 1. Neuwirth, Geschichte der Baukunst.
Leipzig 1901; Joh. Bergman, Geschichte der Anti-Alkohol-Bewegung. Deutsch von
R. Kraut. Hamburg 1904; 0. Korner, Die homerische Heilkunde. Wiesbaden 1901;
Mittheilungen des deutschen archaeologischen Institutes in Athen. Jahrbuch des
kais. Deutsehen archaeol. Institutes ; The annual reports of British School at Athens;
Lavori della Missione archeologica Italiana; Mac-Auliffe, La thrapeutique physique d'autrefois. Paris 1904.
4. R om a ni i .

lneepulitrile statului roman.

Despre originea Romei exista felurite mituri ; ele povestesc despre

printul Enea, servitor al zeilor apelor, care, scapanduli penatii din

focul cetatii Troia din Asia-Mica, ajunse cu o mana de credinciosi in
peninsula Italiei, in campia Latium, adapata de Tibru, situata intro
mare si muntii Apenini, uncle Enea a intemeiat cetatea Laviniu; fiul
salt Iuliu a fundat cetatea Alba-Longa, dealungul muntilor Albani;
fiica, Vestala, a unui din urmasii lui, a regelui Numitor, a nascut doi
gemeni, pe Romulus si pe Remus. In anul 753 inainte do Hr. Romulus a zidit pe muntele Palatin orasul Roma, devenit capitala statului
Quiritilor. Pe peninsula italica s'au aflat mai multe popoare, dintre
earl cei mai vechi au lost Etruscii, autohtoni. In ceea ce priveste imigratiunea elend in Italia si participared ei la originea Romei, ea este
confirmatil prin descoperirile arheologice si antropologice ; civilizatiunea etrusca este o continuare a vechei civilizaiuni elenice dela Mykene. (0. Jaeger, G. F. Hertzberg, E. Ruckert, Zaborowski).

Originea civilizaiunii romane trebue sa o cauthm dar in Orient;

din Egipt si din Mesopotamia ea a venit in cele cloud peninsule mediteranee, in Grecia si in Italia ; Fonicienii, navigatorii do capetenie ai
antichitatii departate, au adus culture din Orient in peninsulele elenica
51 apeninicd; contactul cu marea a inlesnit amandorora peninsuleIor
desvoltarea materiala si morala, a Mout din ele focarele civilizaiunii
Europei intregi.

www.digibuc.ro

58

bft. I. PELbt

806

[Literaturil]: 0. Jaeger, Geschichte der Roemer, trad. in rom. Bueuresti 1885; E.

Wickert, Die Pfahlbauten. Wfirtzburg 1869; G. F. Hertzberg, Gesch. von Hellas und
.Rom. Berlin 1879.

Etruscii.

Dintre locuitorii mai vechi ai ltaliei no intereseaza de aproape

Etruscii, popor cult, asezat Ia nord-vest de Latin ; dupa Erodot, ei
(Tyrhenii) au fost o ramura a Lydiilor, imigrati in Italia. Am vorbit
mai sus, la epoca preistorica, despre Terramarele din Toscana si BoIonia, cari sunt de origine etrusca; vom mai vorbi despre necropolele etrusce, cari imiteaz locuintele din acele timpuri departate i ne
arata modul de intrebuintarea apei in launtrul casei. Etruscii au lasat,
afara do lucrarile monumentale de arte din necropolele toscane, urme
ale ingineriei si arhitecturii idraulice : Cloaca maxima, destinat la
inceput pentru scurgerea apelor sttatoare de pe terenurile ocupate
de forum romanum, regularea cursului micului rau Marta l'anga Graviscae, s. a. Etruria era udata de multe ape curgatoare si strttatoare,
de lacuri formate parte din cratere stinse, de paluzi. Prin santuri,
canale, galerii, tunele, Etruscii au secat acele terenuri mlastinoase,
le-au transformat in campii arabile, le-au asanat ; Diodor i Polibiu
zic cd Etruscii, prin lucrAri idraulice ingenioase, au prefcut pamanturile cele mai rele in ogoarele cele mai manoase, cele mai productive
ale Italiei. Ei au cultivat pescuitul, s'au hrnit i cu pesti.

Starea de inflorire a Etruriei cado In anii 800-400 inainte de Hr.

Pe atunci, pe mare EtrusCii erau poporul cel mai puternic dupa Fenicienii, Eleni si Cartagineni. Etruscii cunosteau arta de a gasi apa, locurile uncle se pot sal: puturi, aquaelicium ; ei au zidit fortaretele si
orasele lacustre pe taraci, Spina si Argylla pe Adria ; din alte orase
frumoase construite de Etrusci mai exista ruinele dela Pisae, Tarquinii,
Populonia, Velaterrae, Perusia, Cortona, Volsinii, Arretina. (0 Muller,
Desvergers).

In orasele zidite de Etrusci stradele aveau rigole. Marzabotto a

desgropat aproape de Bolonia un oras vechiu etrusc din sec. VI. a. Chr.

cu alto doug rigole in tot lungul stradelor.

[Literaturap 0. Muller, Die Elruslcer. Breslau 1828; Desvergers, L'Etrurie et les
Etrusques. Paris 1864; G. F. Hertzberg, Geschichte von Hellas und Rom. Berlin
1879 ; R. Borrinann und I. Neuwirth, Geschichte der Baulcunst. Leipzig 1904.

www.digibuc.ro

807

MN .1TORIA IGIEictf..

SO

Lucrarile de asanare din Roma 0 din Latin.

in Italia s'au aflat multe localitdti insalubre, din cauza stagnatiunii

apelor, produsd de conformatia terenurilor 0 de inundatii. Prima grija
a Latinilor a fost dar prevenirea inundatiunilor. Pe la 500 inainte do
Hr., Romanii au inceput a regula cursul Tibrului, a mdrginl albia lui
prin clOdire de maluri, a da scurgere regulatd lacului de Albana printr'un canal zidit massiv, a canaliza orwl Roma pentru scurgerea apelor

statdtoare dintre Capitol i Muntele Palatin, apoi intro Palatin i

Aventin; treptat au fost ramificate aceste canale i vOrsate in cloaca
maxima, construit pe la anul 600 a. Chr,, care conduce in Tibru. In
anul 184 a. Chr,, reteaua de canale a fost reparat i intinsO in proportiune larga ; de atunci canalele au primit, pe langO apele de ploaie, si
continutul latrinelor.
Focarul malaric principal era Ager Romanus, Campagna Romana,

teren din amandoud malurile Tibrului acoperit cu coline. in Campagna ploua putin, cu toate acestea solul este acoperit cu mlatini,
din cauz c apa rsare din aceste coline, vulcane vechi, ale caror cratere au devenit lacuri, precum si din cauza apei care se scurge suteran
din munti mai depOrtati. (Tommasi Crudeli, Di Tucci). Di Tucci relateazO Ca deja Romanii vechi au drenat aceste coline prin serii de galerii suprapuse in 2 0 3 caturi, prin tunele (cuniculi) inalte 1,5 rn., late
0,50 m., ramificate, formand o canalizatie, un sistern de drenaj perfect,
inzestrate cu nite filtre de plumb. Di Tucci i Tornmasi Crudeli cred
c aceste ape drenate i filtrate au servit do buturd. in a. 312 a. Chr.,
Appiu Clandiu a facut prima incercare pentru secarea paluzilor Pontine, Ager Pontinus, construind oseaua numitd Via Appia, care trece
prin ele ; August i Traian au continuat aceast lucrare, sal:land cate-

va canale. Toate aceste lucrari n'au fost insd suficiente pentru starpirea paluzilor intinse ale Italiei medii; Horatiu i alti autori latini
aratd ca, sub imparatii August i Nerva, Ager Romanus Inca nu era
cu desdvar0re asanat. in zilele lui Vitruviu au mai existat in toata
Italia, mai ales in vecinatatea oraplor Ravenna i Aquilegia, paluzi
intinse i vom mai aved ocaziune a vorbi despre focarele malarice
ale Italiei la istoria evului mediu i a erei moderne (I. Soyka, Tommasi
Crudeli).
[Literatura] : Burkli-Zeigler, Ueber Anlage slddlisclzer Abzugskandle. 1866 ; Tomasi Crudeli, Die Malaria von Rom. Deutsch vorn Schuster. 1882; Tommasi Crudeli, II clima di Roma. Roma 1886; I. Soyka, Hygiene des Bodens. Leipzig 1887 ;
Angelo Celli, La Malaria. Roma 1899.

www.digibuc.ro

60

NI. I. PEtiot

308

Ali mentarea R omei cu apa.

In Roma veche se bea apd din Tibru i se faceau bdi reci in Tibru,
aproape de campul lui Marte. Pupa Comment. lui Sextus Julius Frontinus, Romanii, dupd fundarea Romei, s'au mai servit pentru bauturd,
pentru curdtenie i pentru alte scopuri casnice *i de apd din izvoarele
aflate in apropiere, de apd de put i de apd de ploaie culeas in cisterne.
Cisterne au mai existat in Italia, afard de Roma, i in colonii, i unele
orav3 erau alimentate excluziv cu apd de ploaie. Laugh' Cagliari in
insula Sardinia s'au conservat ruinele unei cetdti romane cu cisterne
mari, cu rezervorii de apd suterane boltite. Dupd creterea oraului i
infectarea mai pronuntata a apei Tibrului, s'au zidit apeducte, cel dintaiu
sub k egele Ancu Martiu in a. 614 a. Chr., apoi in a. 312 a. Chr, a clddit
Appiu Claudiu apeductul Aqua Claudia, considerat de unii istorici ca
primul apoduct. in istoria apeductelor gdsim o mica confuziune, din
cauza interpretarii cuvantului apeduct, pe care unii 1-au intrebuintat
excluziv pentru conductele pe arcuri, pe punti, nu i pentru cele suterane ; numai astfel se poate explich, ca unii istorici afirmd ea' in a.
312 a. Chr. s'ar fi construit la Roma cel dintaiu apeduct. Adevdrul
este cd sub regele Ancu Martiu, in a. 614 a. Chr., a fost construit conductul suteran de apd Aqua Marcia. Apeductul Aqua Appia Claudia,
zidit 812 a. Chr., aduce apa de izvor din Praeneste; el mai este in cea
mai mare parte suteran, in mica parte a*ezat pe arcuri, constituind
astfel transitiunea la apeductele posterioare din muntii mai departati,
ridicate deasupra pamantului, cari au adus apd pe inltimile colinelor.
Aceste apeducto aveau la amandoud capetele ate un basin de decantare, de depunere, Piscina limaria.

Imprejurarea cd uncle apeducte an fost inflintate de barbati cari

umblau dupd favoarea poporului, a alegatorilor, probeazd cd de timpuriu a lost desvoltat la Romani simtul curateniei. Dupd ce din cauza

cantitatilor insemnate de Uchida murdare vdrsate in Tibru, el n'a

mai fost potrivit pentru bai, s'a zidit un basin vast pentru bade poporane reci, alimentat cu apd din apeductul Aqua Appia Claudia. Mai

tarziu Romanii au invatat dela Greci facerea de bdi calde. Deja in

timpul lui Vitruviu oo a. Chr.) tehnica lucrdrilor de apd era devoltata; Vitruviu, ca i Pliniu, a indicat oarecari regule pentru gasirea

de apd, pentru sdparea de puturi. In a. 33 a. Chr. Octavian a intro-

prins multe lucrari publice, cu a caror executare a insdrcinat pe

amicul sau Agrippa: a reparat apeductele vechi, a zidit altele nou cu

www.digibuc.ro

309

DIN

ISTORIA IGIF NEI .

rezervorii, basine, havuze. La finele sec. I, 9 apeducte au adus la Roma

pe zi 1.500 milioane litri do apd (M. Rubner); terenurile cultivate str-

bdtute de apeducte au fost in parte si irigate. In timpul impdratului

Constantin, Roma poseda 34 apeducte, 15 terme si 856 bii poporane
(G. Wolffhugel). Poporul a stiut s aprecieze actiunea igienicd a Unbar,

si Pliniu a scris cd prin 6 secoli Romanii n'au avut trebuinta de medici i numai de bdi.
Despre apeductele din vremea impdratilor i despre telmica idraulied romand mai poseddm, afard de scrierile lui Vitruviu, cartea importantd: Sexti Julii Frontini de De Aquae duelibus urbis Romae liber,
cu descriptiuni amdnuntite. Vitruviu, in cartea despre arhitecturd, trateazd despre clddirile publice si private, vechi i noud, despre piete,
bdi, cercetarea i conducerea apelor ; deja in vremea lui Vitruviu,
50 a. Chr., existau la Roma instalatori de servicii de apd, plumbariih,

cari au asezat fantani, au condus prin tevi de plumb apd in case,

in curti, la bdi, la havuze. In vremea lui Sextus Julius Frontinus
(sec. II d. IIr.) s'a aflat in capul serviciului apelor un curator aquarum ; el avea sub ordinul lui un Procurator (subdirector) i o administratiune de 700 persoane : arhitecti, ingineri, aquarii, plumbarii,
zidari, pavatori si a1i lucrgtori, functionari de cancelarie, priveghetori,
servitori si 2 lictori. Aquarii erau mecanici i picheri, ajutoare inginerului idraulic.
Memoriul pretios, sells de Sextus Julius Frontinus, inginer idraulic,
curator aquarum sub impdratul Norva Traian, cuprinde pe de o parte
istoria si descriptia scurtd a alimentatiunii Romei cu ap, pe de alta
normele de administrare a serviciului apelor, cu un fel de ctilduza
pentru succesorii lui S. J. Frontinus in functiunea de director idraulic.
Frontinus aratd pentru fiecare apeduct in parte and si de cine a lost
construit, de undo capteazd apd, ce lungime are partea suterand, ce
lungime partea asezata pe suprafata solului, ce lungime cea ridicata
pe bolte, cu indltirnea boltelor, cu dimensiunile canalului, cantitatea
apei aduse, destinatia acestei ape, cat din ea se consurnd in oras, cat
in suburbilie exterioare, cat pentru fantanile publice, cat in easel()
private, in rezervorii, in havuze ; prescriptiunile legale asupra intretinerii apeductelor, asupra pedepselor la cari pot fi supui cei ce le
stricd. Sextus Julius Frontinus descrie apeductele: Aqua Appia, Anio
vechiu, Marcia, Tepula Julia, Virgo, Alsictina (Augusta), Claudia, Anio

nou. Anio este un rau derivat dintr'un lac cu apd curatd, dar dupd
ploi se turburd putin, de aceea serv mai mult pentru udarea grddinelor, pentru pive i alte industrii. Toate apeductele nu ajung in

www.digibuc.ro

62

DR. I. FELIX

310

ora la acea Indltime; in urma incendiilor s'au zidit case noud deasupra

ddramdturilor celor vechi, astfel colinele au fost treptat indltate i

numai 5 apeducte alimenteazd partile cele mai ridicate ale oraului :
Anio cel nou, Claudia, Julia, Tepula qi Marcia. Din 6 apeducte apa se
culego in bazine acoperite, .piscinao contectae, in cari se depune nomolul din apa.
Frontinus se plange cd, fara permisiune i pe ascuns, din conductele
publice de apd se alimenteazd, prin tevi particulare, famtdni private,
pravalii, sofragerii, caso de desfrAnare, se irigeazd chiar ardturi. Sub
imparatul Nerva s'a permis insd tuturor, mai ales insd proprietarilor
de bdi, s acluc6 apd pe proprietatile lor; prin aceasta i prin marirea
cantitatii de apd adus, zice Frontinus, s'a imbundtdtit salubritatea oraului i sdndtatea locuitorilor, stradele an devenit mai salubre, aerul
mai curat.
Spurcarea fantnelor i a apelor publice in general s'a pedepsit cu
gloaba de 10.000 sestertii. Terenurile frigate in mod ilegal, cu apd derivat din apeductele publice, au fost confiscate de stat. Stricarea i

gaurirea apeductelor i a tevilor a fost globit cu 100.000 sestertii.

Gurile tevilor private, prin cari se deriva apa din rezervoriile publice, aveau dirnensiunile prescrise prin concesiune i erau stampilate.

Particularii platiau pentru apa tras6 pe proprietatea lor.

Unele dintre apeductele romane, compuse din mai multe caturi, au
continut in fiecare cat eke un canal deosebit, prin care se aduced apd
din cat() un izvor osebit. Apeductele treceau deasupra vailor profunde,
deasupra prapastiilor i prin munti La capdtaiul de origine a apeductului s'a aezat o mica 016dire pentru culegerea apei, <caput aquae >,

la capdtdiul terminal din ora s'au construit obinuit castele de api,

Castellum, Nymphaea, fntani monumentale, cu basine, havuze, colonade i statue, precum Nyrnphaeul Apei Claudie, acela dela muntele
Palatin, Nymphaeul Minervei Medice intro Poarta Tiburtind i Poarta
Praenestina. Cel mai impozant castel de apd roman era rezervoriul
alimentat de Apa Julia pe muntele Esquilin, cu 2 basine puse po inaltimi diferite, alimentate din cdte 5 guri de apa, inconjurate de colonade, de statue, trofee. Pliniu spune ch. Agrippa, in timpul edilitdtii
sale, a construit la Boma 130 castele de apa, impodobite cu 300 statue
i 400 columne de marmurd. (Ch. Lucas, R. Borrmann). Frontinus men-

tioneazd castele de ap private, rezervorii apartinnd unor proprietari, cari dobdndise permisiune de a lua apd prin tuburi private, din apeductele publice. Pe langa aceste nymphaee monurnentale, au mai existat

www.digibuc.ro

311

DIN .ISTORIA

63

la Roma numeroase havuze simple. Pliniu aratd in Hist. 1Vat. cd, in

timpul edi1ittii lui Agrippa, Roma aveh 105 havuze.
Din toate aceste apeducte mai existai astazi 3, cari aduc la Roma
cantitti de apd foarto insomnatd: Virgo Aqua cu Fontana di Trevi,
fundatd de M. Agrippa 22 a. Chr. i reconstruitd de Papa Piu IV ;
Claudia Aqua, astdzi Aqua Felice si Aqua di Termini, a cdrei construe-

tiune a fost inceputd de Caligula si terminata 50 d. Hr. de Claudia

si Algentina. Apeductele aveau multe guri de control. Unele apeducte

romane au lost din distantd in distantd intrerupte prin turnuri mici,

destinate a inlesni scoaterea aerului care s'a grAmddit in canale. Apeductele erau construite de piatrd cioplitd si de eirdmidil, pe dinnduntru
imbrdcate en mortar din calce i nisip, cu ciment, sau en puzzolanA.
Pentru legarea pietrelor i cdramizilor la construirea do apeducte, basine, cisterne, bdi, Romanii s'au servit de ciment, de un mortar idraulic
care se intdreste in apd, alcdtuit din mineralo vulcanice pulverizate,
arse deja prin caldura vulcanicd, amestecate cu var. Obisnuit s'a in-

trebuintat pentru amestecarea mortarului puzzolana din Puteoli in

Apenini i Trasuli dela Rin. (Feichtinger, H. Saladin).
Tuburile secundare ale apeductelor, ramificatiunile lor in interiorul
oraselor, an fost alcdtuite din lemn de brad, din ziddrie de piatrd si
de cdrdmidd, din olane de pdmant ars. Diodor si Vitruviu vorbesc de
olane de pdmant ars; ele se gdsesc in vechile apeducte din Germania,
Romania, Constantinopol. Pentru ramificatiile mai mici Romanii s'au
servit si de tevi de plumb; la Bizant s'a adus prin tuburi de plumb
apd in turnurile destinate la aerarea apei ; tevi de plumb s'au gdsit
in ramifiedrile apeductelor romane din Lyon. Vitruviu si Galen au
stint deja, c cate odatti plumbul poate comunica apei calitati rele
(F. Fischer).

Arhitecti idraulici adevdrati n'au fost numerosi in Wile romano,

mai numerosi au fost mesterii rutinari. Romanii cereau multe cunostinte

dela arhitecti in general si la cei idraulici in parte, cari nu erau

mesteri rutinari, ci artisti invdtati. Vitruviu zice: arhitectul trebue sd
stie carte, sd desemneze, sd cunoascd geometria, optica, muzica, calculul,
istoria, filozofia, putind medicind, jurisprudentd, astronomie ; medicind

pentruca sd cunoascd ceea ce Grecii numesc clima, s apretueascA

conditiunile aerului, proprietdtile apei, cauzele salubritdtii si ale nesalubritdtii. Arhitectul german Intzo din Aachen a zis la Congresul igienistilor germani din a. 1900 : Romanii n'au cunoscut mijloacele tehnice

moderne pentru aducerea de apd, ei mergeau in munti pentruca sd

utilizeze povarnisul natural, inelinatia, panta cursului apei. Astfel au

www.digibuc.ro

64

DR. I. FELIX

312

alimentat orasul Co Ionia din muntii din cari izvordste rani Eifel cu
apd adusd din depdrtare de 100 klm. in canale zidite si pe dinduntru
netezite cu ciment; ei n'au stint s ridice apa prin propria greutate,
arhitectii idraulici, cand in drumul lor au intalnit o vale, au trecut
apa peste un pod inalt, sau s'au abatut si au urmat coastele dealurilor ; astfel apeductul din Colonia, care in linia aeriand ar avea lungime de 50 55 klm., este lung 100 klm. Romanii dispuneau de lucrdtori ieftini, in mare parte de sclavi..
Apeductele an fost construite in Italia, in provincii, colonii, castre
permanente, pretutindenea uncle necesitatea o cerea; ruinele lor mai
existd in toate pArtile, in toatd Italia, Germania, (Mainz, Metz, Colonia),
Galia (Nimes, Spaa), in Ispania (Segozia, Taragonia), in Dacia, Panoni a,

Tracia, Grecia, Asia-Mica, Africa, si unele din ele au fost opere gigantice. Dar nu toate oraF,4ele si fortaretele romane au avut apeducte ;
ele lipsesc la cele pe langd apele curgdtoare, pe langd cari rdsare Un
izvor. Aproape de Plevna, in valea Kaialik s'au gdsit ruinele orasului

roman fortificat Doriones, fr apeduct, dar cu un vast si adanc rezervoriu suteran de apd, in care rdsare un izvor. (Guillaume Lejean).
La studiul Daciei vom gds1 mai mune asemenea exemple.
Unele localitti din Italia si altele mai depArtate, cucerite si colonizate de Romani, au fost alimentate de ei cu apd de ploaie, adunatd
in rezervorii cu stdvilare din munti, prin inchiderea unei vdi in care
se seurgeau acole ape ; asemenea rezervorii-stavilare (Barrages, Thalsperren) fusese infiintate deja mai inainte in Grecia, Egipt, India, China,
Persia ; Romanii le-au zidit mai intain de pilmant, cu maluri puternice
de pdmant, in Italia si in Asia-Mica, mai tarzin in ziddrie foarte groasd
foarte inaltil din pietre mari legate cu ciment, sub impAratul Antonin in Cilicium (Tunezia), sub Iustinian la Antiohia. (II. Saladin).

Cand vom vorbi. despre apd innduntrul casei, vom vedeh cd Romanii s'au servit si de apd do ploaie, scurs de pe invelitoarele caselor
si adunatd in curte, in Impluvium, rezervoriu construit obisnuit de beton
si ciment, imbrdcat cu un mortar albastru, coloare cu bazd de cupru. Din

unele impluvii apa a fost condusa in cisterne, in care a mamas rece.

Ca dovadd cd Romanii an recunoscut c apa este elementul de train
eel mai indispensabil, mentionam ed in timpul imparatilor pedeapsa
cea mai tiranied, prescrisd pentru cei ce au comis les-majestate, era
poprirea dela ap si dela foe. (C. C. Tacitus).
[Literaturii] : Gaius Secundus Plinius, Histor. Natur. libri XXXVII; Marcus Pollio

Vitruvius, De Arekilectura libri; Sexti Julii Frontini, De Aquae ductibus urbis

Romae liber; Guillaume Lejean, Ruines d'une yUle romaine a Kaialik pres Plevud,

www.digibuc.ro

313

DIN cISTORIA MIENEI

65

Revue archologique , XVIII. Paris 1868 ; E. Grahn, Die stfidtische Wasserversorgung. Mnchen 1877 ; G. F. Hertzberg, Geschichte von Hellas und Rom. Berlin 1897 ;
F. Fischer, Die Technologic des Wassers. Braunschweig 1880; G. Wolffhiigel, Wasserversorgung. Leipzig 1882; Feichtinger, Die Mrtelmaterialien. Braunschweig 1885;

Bericht fiber die Jahresversamnzlung des deutsehen Vereins ffir off. Gesundheilspflege im J. 1900. Braunschweig 1901: Rich. Borrtnann, Geschichte der Baulcunst
des Allertums. Leipzig 1904.

Bane.
in timpul regatului si al republicei, bi1e erau foarte simple ; vara
se luau bai in rau si in mare, se innota in Tibru ; iarna se faceau
bai in Lavatrina, o camera aldturi cu bucataria. (Pliniu jun., Cicero,
Terentius). Carus si Julius Marcuse arata ca bane de dusd ar fi fost
cunoscute la Roma deja in timpul lui Lucius Tarquinius Priscus, fiindcd

pe un vas vechiu etrusc de pamant ars, din timpul acestui rege, se

afl desemnat Ufl om care ia dusa. Am ardtat deja in istoria Eladei,
ca vasele celebre de pamant zise etrusce, cu picturi frumoase, au lost
originare din olariile grecesti, importate in Italia contra vaselor etrusce

de bronz. Se pare ca. baile de dusa s'au introdus la Roma curand

dupd punerea in functiune a apeductului lui Appius Claudius, 312 313
a. Chr. (G. Wolffhgel, J. Marcuse). Pliniu zice ca prin 6 secoli Roma

n'a avut trebuintil de medici, ci numai de bai, c dui-A ce apa Tibrului devenise foarte necurata, din cauza cresterii poporatiunii riverane, s'a zidit pentru bi reci un basin, Piscina publica, alimentat
de apeductul lui Appius Claudius. In casd Lavatrina a fost imbundtatit, a devenit Balneum. Mai ales medicii greci, captivi de rasboiu
si sclavi cumparati, au contribuit la perfectionarea bailor. Cu immultirea apoductelor s'au immultit stabilhnentele de M. Au existat 3 feluri de bai balnearia in casa, balneae privatae cu plata si balneae
publicae instituite de stat ori de fundatiuni speciale. Controlul bailor
era incredintat edililor si censorilor.

Rich. Borrmann arata ca in epoca mai veche bane romane erau

constructiuni simple si modeste, ca si cele grecesti; ca Fnigidariile
termelor romane mai vechi, cum sunt cele dela Augusta Treverorum
(Trier) samilna intocmai cu cele dela Alexandria si dela Ephesos,
intrunite cu gimnaziile eline din acele localitati ; c dupa ce s'a introdus la Roma obiceiul oriental al transitiunii treptate dela baia rece

la cea calda, precum si al trecerii inverse dela baia caldd la cea

rece, termele au devenit institutiuni mai vaste, mai complicate. S'a
mdntinut terminologia greaca pentru denumirea diferitelor parti ale
Ancaele A. R.Tont. XXVILMemoriile Seq, Oiinfifice.

www.digibuc.ro

66

DR. I. FELIX

314

termelor : Apodyterium, localul de desbrdcat, Lakonikon, localul de asu-

dat, s. a. Dela Greci s'a adoptat nurnirea de therrnae, dat tuturor bailor
in general. Ca in Hellas, stabilirnentele balneare au constituit accesorii
ale girnnaziului grecesc din Roma. Agrippa, ginerele lui August, a in-

fiintat un gimnaziu grecese cu bi, eu timpul Ins bdile au devenit

partea principald a institutiunii. La inceput intrebuintarea bAilor publice a lost supusa la o plata' neinsemnatd, 1 quadrans =6 bani: sub
Antoniu ele au devenit eu totul gratuite.
Termele au servit si pentru recreatia spirituald, pentru plAcerile
intelectuale, pentru expozitii artistico, pentru declamatiunile poetilor,
conferintele filozofilor, concerte muzicale. Borrmann credo, ea in unele
terme eke odata s'au acoperit basinurile eu scanduri, pentru a se transforma vromelniceste localul bailor in local do conferinte si de alto
aclundri. Termele au devenit institutiuni indispensabile pentru viata
oraseneased ; aceasta se ilustreazd prin faptul, cd un oras de provincie ea Pompei eye mai multe terme, ca' in partea acelui oras, pand
acum desgropatd, se OM 3 terme publice si 2 private en plata. in anul
89 a. Chr. C. Sergius Orata a introdus inedlzirea prin aer incAlzit si

Mile de aer cald. insemndtatea igienie a bailor in Roma veche se

manifest prin cuvintele : in balneis salus.

Dela Roma uzul bailor s'a propagat in provincii si in colonii.

In ospelurile situate pe PATIO drumurile mari, in vilele Romanilor avuti
existau terme. Legionarii trimisi in terile deprtate de Roma nu s'au
putut lipsi de WI i castrele i alte garnizoane romane aveau termele lor ; langd valul lui Adrian s'au gdsit terme.
Cu timpul Balneotehnica a ajuns la Roma la o perfeetiune rafinatd.
impartirea unui stabiliment balnear era cea urmdtoare : 1) Apodyterium sau Spoliatorium, localul de desbrdcare; 2) Frigidarium en
Baptisterium sau piscina pentru bdile reci ; de aici se intra in 3) Tepidarium, o incdpere inchlzit; 4) Caldarium sau Cella caldaria, cabina
cu baia caldd ; 5) Suclatorium, incOperea destinata pentru transpirarea in aer incdlzit, cu loje in forma cupolei, Laconica sau Vaporaria,
unde se aseza eel ce voia s transpire mai intensiv; 6) Unctuarium
sau Elacothesium, despdrtirea unde se fcea ungerea ori tragerea
corpulni cu oleu ; 7) Schola, galeria destinat pentru publicul privitor ; 8) Sphaeristorium, local pentru exercitii gimnastice. Obisnuit toate
aceste locale erau in fiintd in numdr indoit, pentru amandoua sexele.

Nimeni nu intra in baie fOrd a duce cu sine Ampulla, borcanul en

oleu si strigilis, frecdtoarea. Colegul nostru I. Kalinderu a descris
cutiile gasite la Pompei cu instrumentele necesare la WI sticle,

www.digibuc.ro

315

DIN eISTORIA IGIENEI

67

frecatoare, bureti, piepteni, ace, s. a. Un personal instruit servia publicul,

Balneator, baiasul, dirija intregul personal, Capsarii serviau la ciesbracare, Tractatores faceau serviciul de masori, Unctores ungeau corpul cu balsamuri si oleuri mai mult ori mai putin aromatice. (G. Vuia).
Dela Greci au adoptat Romanii baile de soare, expunerea corpului
ud, uns ori neuns cu oleu, la actiunea razelor solare ; asemenea bile
de nisip. Themison, discipolul lui Asclepiades, s'a servit de bai de
vapori. Romanii au intrebuintat adeseori bai de mare ; Galen, ca 1
predecesorul sau, Ipocrate, au recomandat bane de mare cu scop
igienic si terapeutic. In timpul celor dintai irnparati erau la moda
Wile dela Bajae langa Neapole i cele dela Ostia, mentionate si in serierile colegului nostru I. Kalinderu, asupra vietii din Boma in timpul
imparatilor. La Pornpei se mai gasesc la o casti scarile cari conduc
jos la mare.
Romanii, mesteri in arhitectura idraulicd, aparau bine constructiunile termale contra distrugerii prin contactul necontenit cu apa ; contra eroziunii suprafetei zidurilor stiau sa aleatueasca un mortar conservator din feldspat si din alte materii.
Arhitectul Rich. Borrmann a publicat de curand, in Istoria arhitecturii din antichitate, un studiu important asupra termelor romane, aratand
c zidirea monumentalelor bai romane constitue inceputul unei epoce
nouil in istoria artei, datorita introducerii boltelor i cupolelor impozante, Inca necunoscute lui Vitruviu, imprumutate dela arhitectii cari
construise bane mai vechi din orasele marl ale Orientului, distinse prin
tavanuri massive boltite ; le gasim la bane din Pompei, atat la cele mai
vechi, precum si la termele noua Inert neterminate in momentul cataclismei, en cupola rotunda, vasta, precum si la ruinele termelor lui

Neron si ale lui Titu, descrise in sec. XVI de Palladio. Tehnica constructiunii termelor cu cupole largi a fost perfectionata in timpul lui
Adrian si al imparatilor cari 1-au succedat. Cupola termelor lui Caracalla aveh diametrul do 35 m., cupola termelor dela Bajae de 29,5 m.
Baile lui Diocletian dela Quirinal, deschise aproximativ in a. 306
d. Hr. s'au distins prin magnifica lor bolta centrala ; Michel Angelo
le-a transformat in biserica S. Maria degli Angeli. Afard de Roma, s'au
desgropat terme romane marete in Germania la Trier (Augusta Trevisorum) si la Badenweiler, in Gallia la Paris, termele Iuliane, in partea orientald a Imperiului Asiatic, termele dela Apendos, construite in
sec. III. Borrmann nu face mentiune de interesantele desgropari facute
in cei din urma 10 ani aproape de Viena, unde s'a desvelit orasul si
castrul Carnuntum, uncle irnparatul Vespasian asezase legiunea XV,

www.digibuc.ro

68

DR. I. FELIX

316

care sub Traian a conlucrat la subjugarea Daciei si uncle stationa flotila dundreand Classis Flavia Pannonica >. La Carnuntum so pot yedeh terme, amfiteatru, apeduct, eanale de scurgere.
Termele aveau Palaestra, o eurte Impodobit eu plantatiuni, ricorita prin havuze i apd curgatoare, inconjurata de .eolonade, destinata
pentru exercitiile gimnastice si pentru jocuri, apoi un basin neacopezit pentru innotat, pe care-1 grisim si la Pompei. Baile propriu zise
sunt separate pentru amandouti sexele, dar aparatul de incalzire este
comun pentru amandoug despartirile. Sudarium, Lakonikon al Grecilor,
era incalzit prin aer eald, introdus in spatiul gol dedesubtul pardoselei, Hipocausturn. Termele celo mai vechi din Pompei, cele Stabiane,
se compun din toate partile i accesoriile pe can le-am descris; se mai
pot vedea i caldarile alaturi en Alveus, basinul en apd calda, si Labrum, bazinul pentru spalaturile reci.

Timpul modern nu poseda niei o institutiune care s'ar putea asemama cu palaturile splendide ale bailor publice din antichitatea romana,
impodobite en arta bogata ; numai antichitatea dispuneh do puteri su-

ficiente pentru asemenea creatiuni. La Romani administratiunea public se servia de un numair foarte insenmat de sclavi pentru luerarile din carierile de piatra, pentru transportarea materialului de constructiune, pentru zidirea de apeducte, de bai, pentru intretinerea lor.
(Titu Liviu)1 Bogatia de apd a desteptat simtul eurateniei i gustul
frumusetei. In timpul imparatilor, mai fiecare casa ave rezervoare
de apil, conducte, tevi prin cari apa se aducea in curte, in grading,
in camere. Afara de orasul Roma, casele se alimentau din puturi si
din cisterne. Cauza ca lipseste continuitatea obiceiului bailor, a introbuintarii largi de apa, flU poate fi numai singura invaziunea Barbarilor. Uzul apei cu profuziune, al bailor nu fusese desvoltat si la poperatiunea rurala, la muncitorii de pamant mai saraci, liberi, liberi i
sclavi, ci numai in orasele din Italia si din terile cucerite, din colonii, in
castro si in alto garnizoane. Poporatiunea oraseneasca, care ar fi putut
mosteni acel obiceiu salutar, a fost in evul mediu deja desnationalizat prin imigrarea in orase de diferite neamuri straine.
Baile publice si private, ca i apeductele, au fost in mare parte prefacute in ruine, dupd ce Gotii sub Alaric au cucerit Roma, dupd ce
hoardele Vandalilor si ale Longobarzilor au inundat Italia. Era crestina,
intrand in posesiunea monumentelor arhitectonice de bai scapate de
distrugerea barbara, le-a prefacut in biserici, desfiintand baile publice,
fiindca devenise locuri de desfranare in timpul decadentei imperiului roman. Cu toate acestea, crestinismul nu numai ed a eultivat mai

www.digibuc.ro

317

hIN .ISTORIA IGIENEI .

GO

departe bdile ca factor igienic si curativ, dar cele mai multo le-a pus
sub ingrijirea mandstirilor. A lipsit insd puterea i bogdtia, necesare
pentru intretinerea i desvoltarea ulterioard a bdilor.
; Marc. Poll. Vitruvius, De Architectura
[Literaturit]: Marc. Tull. Cicero, Orat.
libri; Lucius Anaeus Seneca, Quaestiones naturales; Titus Livius, Historiarum ab
Urbe condita libri; Plinius C. Caecilius Secundus, junior, libri III; A. I. Odobescu,
.Tstoria Archeologiei. Bucuresti 1877; Ferd. Fischer, Die Technologie des Wassers.
Braunschweig 1880; G. Wolffhiigel, Wasserversorgung. Leipzig 1882; Guide of Porn.

peji. Neap. 1891; J. W. Kubitschek si S. Frankfurter, Fhrer durch Carnuntum.

Wien 1894; G. Vuia, Din istoria baton in .Transilvania., XXVIII. Sibiiu 1897; Jul.
Marcuse, Hydrotherapie im Altertum. Stuttgart 1900; I. Kalinderu, Din viata ro
mand. Bucuresti 1903; J. Marcuse, Bader und Badewesen in Vergangenheit und
Gegenwart. Stuttgart 1903; Rich. Bormann, Geschichte der Baulcunst des Altertums.
Leipzig 1904.

Apa in casii.

Casa veche etrused o cunoastem din mormintele etrusee, cari imiteazd casa de locuit; ea avea deja un rezervoriu pentru apa de ploaie,
analog cu Impluvium al casei romane posterioare. Vitruviu a descris
casa rornand din timpul de transitiune dela epoca elend a artei la cea
romand din sec. II. inainte de IIr. Casa romand dela inceputul erei
crestine o cunoastem din desgroprile dela Pompei, unde au admirat-o mai multi dintre noi. Dintre brbatii eompetinti strini, au studiat Pompei, din punctul de vedere arhitectonic, mai ales Rich. Borrmann, cdutlind acolo material pentru istoria arhiteeturii antice, publinth' in 1904 ; dintre Romani, mai ales colegul nostru I. Kalinderu a

descris Pompei In studiile asupra vieii municipale din acel oras,

publicate in 1890. Mci ne intereseazd conditiunile igienice ale casei
romane. Tot traiul Romanilor din sec. I dupa IIr. ni-1 aratd cu fidelitate ruinele orasului Pompei, clddit de Osci, 540 a. Chr., ingropat
subt cenusa Vezuviului in anul 79 al erei crestine, si obiectele gsite
in acele ruine. In a. 1592 arhitectul-inginer Fontana, construind un

apeduct pentru alimentarea orasului Torre Anunziata, a deseopenit ruinele dela Pompei. La Herculanum se vor gasi obiecte i mai
importante dect la Pompei. Pompei, Herculanum (Herakleia) i Stabiae au fost ingropate de odata"; pentru a desgroph Herculanum ar
trebul sd se distruga orasul Resina. Ilerculanum era mai populat, mai
bogat deck Pompei, dar s'a putut desgropa pnd acum numai o particied mica a orasului.
Casa romand antica, Domus, pentru o singurd familie este caracterizata prin intinderea orizontald, avand obisnuit un singur cat, prin

www.digibuc.ro

70

Wt. I. PttiX

818

separarea dela strada, cdci lumina nu-i vine din afarg, ci dela Atriu
(curte) si dela Peristyl (galerie); domus se deosebeste de casa cu chirie

romang, inaltg, cu mai multe caturi suprapuse, care Bind lipsitg de

Atriu, primeste lumina dela stradd ; ea are un rezervoriu de apg. Centrul casei formeazg Atrium sau Cavaedium, local de primire, separat
de Tablinum, locuinta familiei, care ave la spate grading. Vitruviu
numeste Atrium displuviaturn acela, uncle apa de ploaie se scurge de pe

invglitoare in afarg, mai adeseori insg s'a zidit invlitoarea cu coinpluviurn, san cum il numeste Vitruviu, Atrium tuscanicurn. Ulucile, sghiaburile, cari culegeau apa de pe fnvalitoare erau de pamant ars. La casele

cu compluvium s'a aflat un Atrium, un basin, numit impluvium, care

servia pentru trebuintele casnice. Afarg de impluviurn se mai afla in interiorul caselor fantani i havuze, apoi camere de bai cu dependintele
necesare, alimentate cu apd prin apeducte cari aduceau apg si in fantanile publice din strada. Multe case aveau cisterne pentru pastrarea
apei de ploaio, osebite de impluviurn. In casele bogate se gaseste
turi en sufrageria un Nyrnphaeu, un spatiu care contine un basin larg
cu apa, in mijlocul basinului o insul ornamentat cu plante, Viridarium, i ferestrele din sufragerie dau la verdeata Nymphaeului. In multe
case romane din toate pgrtile lumii se ggsesc Piscinae, basine de bai;
intr'o casa privata din Pompei se aflg, afara de bgi pentru stgpani,
si doug compartimente de bgi pontru sclavi. I. Kalinderu spune c luxul
rafinat al Romanilor din timpul irnpdratilor nu se multurnl cu apa introdusil cu profuziune in interiorul casei ; c in timpul lui Pliniu si
al lui Martial, duph invingerea lui Antioh si cucerirea Asiei-Mici,
pasiunea Romanilor pentru materii odorante nu mai cunostea margini
si fiecare camera continea fantani do uncle curgeau ape mirositoare.
In biblioteca Curtii imperiale din Vien a se afl un manuscript important
numit Curiosum Urbis, din timpul imparatului Iustinian, redijat
pentru autoritatile administrative ; acest document contine numeroase

date statistice, din cari se vede c pe atunci orasul Roma ocup un

teren de 226.938 pedes, aproximativ 1.500 hectare; poseda 1.782 domus,
palate private si case de familie ; 44.171 insulae, case mai mail de chirie
pentru mai multo familii ; 307 aediculae, edificii publice ; 335 horrea
publica, magazine publice; 942 balnea si thermae, stabilimente balneare
mici foarte simple si mari luxoase ; 1.272 salientes i lacus, havuze si
helestae. Numgrul locuitorilor orasului Roma in timpul lui August, dupa
calculul diferitilor autori a fost de 1.700.000; in timpul lui Iustinian de
2.000.000. Poporatiunea cetatii eterne era dar foarte indesat in strade
inguste; in termin mediu fiecare locuitor ocupa numai 8 m.p., de vreme

www.digibuc.ro

Big 4ISTORIA iGIENEli.

810

71

ce in orasele marl de astgzi portiunea de teren ce revino la Cate o

persoand este de 5 pAna chiar de 10 ori mai mare. Numai cu acele
cantitAti insemnate de ap5, de care dispune poporatiunea aglomerata
in Roma, se pute5 mAntinea curAtenia, mai ales in casele cu chirie, despre

cari spune Vitruviu, Sueton, Valer. Maximus, c5 erau lipsite de curti,

foarte inalte, cu 5 si cu 6 caturi. in timpul irnptiratilor s'a interzis zidirea de case mai inalte dect de 80 picioare. Se distribul dar ap cu
profuziune in case, in strade, in piete, in localele destinate vnzrii
de alimente.
Elementele pentru .studiul igienic al casei dela tarA, al vilei Romanilor bogati, trebue s le cdutgm si in scrierile invatatilor can l. au oxaminat

acea vild din punctul de vedere al artei si al vietii sociale, intro call
si ale colegului nostru I. Kalinderu. in Roma, pe la sfArsitul lui Iunie,
incepeau endemii de friguri palustre, de aceea locuitorii Urbei si-au zidit

case de tar5 la deprt6ri mari dela capital, precum scrie Seneca, Juvenal, Cicero, Pliniu cel tndr, Horatiu isi fdcea vilegiatura la Cluvium,
la Gabia, in prtile muntoase, cu izvoare reci; altii la mare, la Formia,
Ostia, Antium. Tiberiu la insula Caprea. (I. Kalinderu). Vila Romanului
avut a trebuit sg suplineascd lipsa termelor si a localelor pentru oxencitiile corporale ; vila a avut dar hi si terenuri adaptate pentru gimnastic5. Mai luxoase si mai intinse deck vilele si alte case de pe mosiile
Romanilor bogati au fost palaturile de yard ale impAratilor. Splendoarea

vilegiaturei imparatului Tiberiu la Capri o cunoastem numai din literatur ; dela vila impAratului Domitian din Albano si dela Tiburtina
lui Adrian mai existA ruine ; aceste vaste palaturi de var5 aveau bait
magnifice, zidite si intretinute cu lux imparkesc. Vila lui Adrian dela
Tibur, descris de I. Kalinderu, de Daurnet si de II. Winnefeld, s. a.,
ave 5.

cloud terme cari irnitau luxul bAilor regilor Egiptului. Vila

Gordianilor in directiunea Praenestei ave terme cum nu mai erau altele

deck la Roma.
Un deosebit renume avea vila lui Pliniu cel tndr, Tusculum, aproape
de mare, cu ap curgkoare limpede, cu bi, piscine. E. Petersen a descris in a. 1904 vila lui Horatiu, cu numeroase cascade si cu un basin
inane de bAi. Din contra Scipion Africanul avea in vile niste terme
simple, fard lux, si Seneca se min 5. de micimea si simplicitatea lor, descriind termele din vilele celor bogati, umplute cu capo-d'opere ale
artistilor celebri, cu picturi, statue de marmor, de bronz, cu obiecte
de aur de dimensiuni mai mici, statuete, figurine, pietre fine sApate.
La tar5 se cultivA si innotatul ; dup Suetoniu, August invAt el insu

pe nepotii sAi innotatul la tara. $i fetele invAtau a innot.

www.digibuc.ro

DR. I. I'DLIX

72

820

[Literaturii] : M. Poll. Vitruvius, De Archiletura libri; Luc. An. Seneca, Questiones naturales; Edmond Courband, Les maisons de campagne romaines, Revue
des deux mondes., XXIII. Paris 1904; Miler, Die baulichen Anlangen der Rmer.
Karlsruhe 1883; I. Kalinderu, Viafa municipalei la Pompei. Bucuresti 1890; I. Kalinderu, Vilegiatura i resedintele de yard la Romani. Buc. 1895; H. Winnefeld,
Die Villa des Kaisers Hadrian, Jahrbuch des d. archaeol. Instit.. 1895; De Caumont, Archologie. 1870; I. Kalinderu, Din yiata iomand. Podoabele, toaleta. Buc.
1903; Rich. Borrmann, Gesch. der Baukunst des Altert. Leipzig 1904; E. Petersen,
Das Landhaus des Horaz, in Mittheilungen des kais. deutschen archaeol. Instit.., 1904.

Apa iii orasele din provincii i din colonii.

Precum Agora a Elenilor, era si Forum al Romanilor nu numai

centrul vieii politico i municipale, ci si al comerciului ; s'au format
dar langa forum locuri si locale destinate pentru vanzarea obiectelor
de prima necesitate ; langa fora civilia s'au nascut fora venalia: forum
boarium, olitorium (pentru vanzarea de oleiu), piscatorium, suarium, fora
pentru alte obiecte de hrana, cari au fost alimentate cu apa in abundenta.
Forul cel mai splendid, cu halele i colonadele cele mai elegante, cu
fntani, rezervoriu de apa, a fost forum din Roma, intemeiat de Traian

dupa planul alcatuit de arhitechtul Apollodor din Damasc.

Autorii straini si romani cari au studiat viata publica a Romanilor,
expun cum toate coloniile romane, si Pompei, intr'un grad mare, so
nazuiau sa infatiseze o Roni In miniaturd. Coloniile i municipille
Ii Meuse, dupa orasul etern, terme, teatre, circuri; mai ales cele din
Pompei erau monumente rnarete. Forum din Pompei este destul de
mare pentru un oras de provincie mai important; el este lung de 112 m.,
lat de 38,5 in., posedd mai multe hale de vanzare a diferitelor obiecte,
macellum pentru carne i pentru alto obiecte de hrana. La mijlocul
pietei libere formate de macellum se aft un rezervoriu de apa, ca si
in celelalte orase romane, undo alaturi cu hale s'au allat fantani publice.
A. Ballu descrie Forum din orasul Timgad, colonic romana din Tunesia,

R. Borrmami forum din Brigantium (Bregenz in Tirol), cari au asemenea hale pentru vanzarea obiectelor do hrana, cu fantani in mijlocul
pietei halelor.

In orwle Siriei, ca i in tot orientul roman, in lipsa de fora, viata

publica se concentreaza pe pietele din jurul templelor, asezate pe terase, inconjurate de hale, de colonade, de curti, de fantani, havuze
nimfee, terme.

www.digibuc.ro

3N_

bIN .ISTORIA IGIENEf

71

Pe lariga izvorul bogat i unic pentru instruirea noastra asupra antichitatii romane, ce ne prezent Pompei, nu putern trece cu vederea
altele, de importanta secundara, dintre cari Castruin Carnuntum, aproape

de Viena, fundat in sec. I. d. Hr., care a dat nastere unui oras roman insemnat, format dintr'un oras mai vechiu, celtic. S'au desgropat
cloud aglomeratii de cladiri, castrul i orasul civil. La Deutsch-Altenburg, Hainburg si Petrone 11, aproape de Viena si de hotarul Austriei spre Ungaria, s'au desgropat apeducte romane suterane, terme,
un amfiteatru alimentat eu apa, tevi de plumb pentru conducerea apei
in terme si in case. Terme le destinate pentru legiune se and aproape
de partile principale ale castrului, de Praetorium si de Quaestorium.
Arena are un basin, lung de 8 in., lat de 6,3 m., adanc de 3,8 m., in raport

cu apeduct, avand si un canal de scurgere zidit de piatra. Apa se

aducea prin olane de parnant ars si servia probabil pentru bautura,
pentru stropirea arenei si pentru spillarea luptatorilor. La Petronell
s'a desvelit o casa romana mare cu fantana. Soclul magaziei de grane
a contelui Traun, pe langa castelul dela Petronell, este zidit in a. 1734
cu pietre sculptate cu inscriptiuni romane, cu caramizi romane cu inscriptie, care indica ea au fost fabricate sub Constantin II. La Petronell
mai functioneaza astazi un apeduct roman, inalt de 1 m., care trece prin
parcul castelului contelui Traun ; el alimenteaza cu apa castelul si
2 comune rurale mici. In orasul civil Carnuntum s'a descoperit o strada
pavat, canalizata cu canal de scurgere patrat, inalt 1 m., lat 0.62 m.,
cu canale laterale cari dau in eel principal. (Freih. v. Sacken, I. W.
Kubitschek).

Asemenea a trecut gustul curateniei, al intrebuintarii largi de apa,

de bai, din Roma in Britania cucerita si romanizat. Tacit landa pe
socrul sau, Cn. Julius Agricola, Proconsul in Britania, 78-85 d. Hr.,
care a fcut propaganda romanismului, ineat indigenii Britaniei au
adoptat obiceiurile romane in hrana, imbracaminte, locuinta si Mi. In
a. 122-124, imparatul Adrian a zidit prin toata Britania, dela rasrit
spre apus, dela mare la mare, intarituri puternice cu santuri adanci, cu
valuri i ziduri, cu 17 castele; pe langd unele din ele s'au stabilit colonii mari cu temple, bai, chiar cu amfiteatre. Cea mai puternied dintre
aceste colonii, Borcovicium, a fost comparata de Englezi cu Pompei.

In a. 142 imparatul Antoniu Piu a zidit spro nord do actualul oras

Edinburg un sir non de intrituri, egale cu cele intoemite de Adrian;
daca pe langa aceste intrituri ale lui Antoniu Piu au existat bai, urmole lor n'au fost conservate si a ramas foarte putin din ele. In partea
sudica a Britaniei insa s'au infiintat numeroase vile, en confortul ro-

www.digibuc.ro

bk. i. FELIX

74

822

man, cu bai frumoase. Terme le zeitei Sulis-Minerva, actualul Bath,

au devenit deja in timpurile romane o statiune balneard eleganta.

(E. Winkelmann).

Dup ce Roma a devenit focarul culturii intelectuale si economice,

apar in toate partile imperiului puternic, sosele, punti, apeducte,

rezervorii de apa, fantni monumentale, terme. Ruinele de orase romane, dela desertul siro-arabic pana la nord-vestul Africei, dela Rin
pand la Dundre, marturisesc intinderea acestei culturi. Nu putem enumera toate aceste lucrari idraulice pe cari le Inregistreaza istoria, ori
ale caror ruine au fost conservate pana in timpul nostru ; vom mentiona numai cele mai importante dintre ele, ale caror ruine mai exist
sau cari mai functioneaza chiar astazi ; despre cele din Dacia vom
vorbi intr'un capitol osebit.
Apeductele din Italia, afard din Roma : la Burdigala (descris si de
I. Kalinderu), dela Spoleto in Umbria, care trece pe o punte pest()
11111 Maroggia, dela Capua, vechia capitala a Campaniei, care in privinta frurnusetii si a luxului concura cu Roma si Carthago; din Galia :
apeductele dela Nemausus (Nimes), cari tree peste cloud rhuri, Gard
si RhOne, Augusta Treverorum (Trves), Leuci (Toul), Lugdunum (Lyon,

Claudia Augusta) cu 3 apeducte, Suindinum (Le Mans), Forum Julii

(FrOjus), si apeductele dela actualele orase La Grand, Besanon, Rodez, Cambrai (Camaracum); in Ispania apeductele dela Segovia, Taragonia, Hispolis ori colonia Romulensis (Sevilla), care functioneaza

astazi, ca si vechiul apeduct roman dela actualul ora Evera in

Portugalia; in Germania apeductele dela Augusta Trevisorum (Trier),
Colonia Agrippina (Kln), Mogontiacurn (Mainz), Aqua Grani (Aachen,
Aix-la-Chapelle), Mediomatrici (Metz); in Liburnia (Dalmatia) apeduc-

tele dela Spalato si dela Indra (Zara), capitala Liburniei ; mai multe
apeducte din Macedonia, Tracia, Grecia, Bizant, Asia-Mica; in Siria
la Antiohia si Damascus; in Africa apeductul maret dela Carthago, ale
carui resturi mai exista la Tunis, si acela din Sirnitta, descris de I.
Kalinderu. La Utica, astazi Bu-Sater, aproape de ruinele de Carthago,
capitala provinciei romane Africa, mai exista ruinele apeductului, ale
bailor i cisterne romane.
Dintre termele, piscinele si Wile private romane s'au conservat
asemenea i afara din Italia ruine, cari manifesta splendoarea lor, cele
mai multe in Galia : la Nemausus (Nimes), Juliomagas (Angers), Gegina
(Gennes), la Nris, Paris, Camaracum (Cambrai), Augusta Treverorum
(Trves), Leuci (Toul), Lugdunum (Lyon), Silvanecturn (Senlis), Agedincum (Sens), in orasele actuale La Grand, Contrexeville, Plombires,

www.digibuc.ro

328

DIN aiSTORIA IGIE1.4th

75

Sanxay; in Britania la Borcovicium; in Germania la Augusta Trevisorum (Trier), Mediomatrici (Metz) i Badenweiler ; in Ungaria la Budapesta, in Dalmatia la Spalato, in Macedonia langd actualul oras
Novibazar, in Grecia la Olimpia, in Siria la Antiohia.
Admiratiunea noastrd osebitd meritd alimentdrile cu apd i irigatiunile fdcute de Romani in Africa, in desertul Saharei. Sahara, imensul
desert din nordul Africei, care se intinde dela Oceanul Atlantic pant(
la oazele Nubiei si ale Egiptului si trece si mai spre rdsdrit prin Arabia si prin Asia centrald pand in Manciuria, este caracterizat prin
lipsa de ploaie, prin lipsa de apd si vegetatiune; umiditatea atmosferich' nu se poate condensd in Sahara, din cauza regirnului vnturilor.
in Sahara ploaia rara si scurtd produce ici, colo o baltd, un rdu care
curge putine zile, cel mult o saptdmand, si apoi seaca. In muntil Saharei ploud i ninge chiar, dar apa acestor ploi nu ajunge. departe ;
Sahara algeriand st in aceastd privint mai bine decdt rdsdritul Saharei. Prin irigatiurrea naturald sau artificiald a vilor Saharei se nasc
oaze. In vaile dintre muntii pietrosi, dintre stncile goale, aride si
dintre dunele de nisip ale Saharei, se gdsesc locuri cu apd suterand,
lesne accesibild prin sapare de puturi, locuri cu verdeatd, prisuni, arbusti, arbori, mai ales cu curmali. Cea mai vestit dintre oaze este
Oasis de Siwah cu templul lui Juppiter Ammon, aproape de Egipt,
grddina desertului. In jurul izvoarelor si al puturilor abunda viata,
caracterizatd mai intdiu prin modestul curmal care, dupd proverbul
arab, sezand cu picioarele in apd, intoarce capul spre soare; curmalul nu supoartd nici atmosfera umeda, nici parnantul uscat, de aceea
el dispare nu numai in desertul arid, ci si in regiunea ploilor tropicale. (E. Reclus). Erodot a cunoscut desertul Saharei, Eremos,. Romanii, dup cucerirea nordului Afrieei, s'au incercat sd inainteze prin
Sahara; o dovedese ruinele ramase din asezarile lor i drumul roman
de caravane inscris in tabla Peutingeriand, precum si istoria marsu-

rilor ostirilor romane in sec. I d. Hr. la Fezzan si in Sudan. Ghadames, Rhadames, Cydamus al Romanilor, oasis in Sahara Tripolitand,
care datoreste existenta izvorului artezian Ain Fers, a fost supus Ro-

manilor de Cornelius Balbius in anul 19 d. Hr. Apoi in secolul HI,

o despArtire a legiunii III Augusta, cantonat in Labesia (Algeria),
a venit in expeditiune in aceasta oazg. Din epoca roman dateazd
basinul in care se culege apa lui Ain Fors i canalele cari o conduc
in toate pri1e, precum si ruinele de edificii si fragmentele de marmor sculptata, care a fost intrebuintat la zidirea caselor actuale ei
la ingrdirea gradinilor. (E. Cat, Nachtigal, Choisy).

www.digibuc.ro

mt. I. Fanc

76

324

ILiteraturfil: Tacitus, De vita et moribus Julii Agricolae liber ; Elise Reclus,

Geographic universelle ; Freiherr von Sacken, Die rmische Stadi Carnuntum.
Wien 1852 1854; Choisy, Le Sahara. Paris 1881; Langeau, Le Sahara algerien.
Paris 1882; E. Winkelniann, Geschichte der Angelsachsen. Berlin 1883; Zittel, Die
Sahara. Kassel 1884; Nachtigal, Sahara und Sudan. Berlin 1889; I. KaIinderu, Viafa
nzunicipald la Ponzpei. Bucuresti 1890; J. W. Kubitschek j S. Frankfurter, Fhrer
durch Carnuntum. Wien 1894; A. Balla, Les ruines de Timgad. Paris 1897; Rich.
Borrmann, Geschichte der Baukunst des Altertums. Leipzig 1904.

Departarea necurateniilor din orase.

La Roma laturile, zoile, au fost varsate in canale, departate prin

cloaca maxima, care a dat in Tibru. Watter-closetul actual este de ori-

gine engleza, dar deja in timpuri vechi s'au spalat latrinele cu apa
la popoarele culte ale Asiei, ca i in Italia. La Roma deja in thnpul
republicei a existat un fel de watter-closete si din Roma acest sistern
a fost introdus in Bizant si in alte orase meridionale. Sunt dar 2.500
de ani, de and s'a introdus la Roma sistemul de tot la canal. (Giac.
Pacchiotti).

in Roma veche au existat latrine publice, construite de stat si arendate la oameni cari aveau dreptul a percepe o dare pentru intrebuintarea latrinei. In a. 315 d. Hr., Roma a avut 144 latrine publice, dintre
can

i watter-closete si 116 necessariae (G. Wolffhfigel); la Pompei existd

in forum un watter-closet cu tevi de plumb pentru aducerea de apd

curata. Latrinele caselor din Pompei aveau tinete, erau latrine cu butoaie transportabile. La Roma materiile din case au fost conduse prin
canale in raul apropiat. Tarquinius Superbus a legat cloaca maxima
cu canale secundare pentru departarea necurateniilor. Marcus Agrippa
a inunuItit i perfectionat ramifleatiile canalelor din strade, a ingrijit

do spalarea lor si a canalelor din curtile caselor, introducand in ele

7 paraie, cari au inlesnit scurgerea necurateniilor in Tibru. Imparatii
Adrian si Antonin au numit Curatores cloacarum i Curatores Tiberis.
(H. A. Nielsen, Fr. Erismann). Cloaca maxima era inalta de 5 m., lath'
paste 4 in., avea insa povarnis insuficient i spalatura slaba, cad 400
do ani dupa construire a fost curatith' cu cheltuiald de 1.000 talente,
dupa banii nostri peste 6 milioane de lei. (Bfirkli-Ziegler, Fr. Erismann).
In multe alto orase zidite de Romani gasim canale de scurgere sute-

rane, in canale-rigole deschise. Deja in orasele foarto vechi, eldite

de Etrusci, ei au infiintat rigole pavate. Marzabotto a desgropat aproape

do Bolonia un oras vechiu etruse din sec. VI a. Chr. cu cate 2 rigole

in strade. in Orientul roman, unele orase aveau canale de scurgere
deschise, imbracate cu piatra, din cari s'au conservat cele dela Perge.

www.digibuc.ro

DIN .ISTORIA IGIENEI..

325

77

Pompei a avut rigole, parte acoperite, parte deschise; sub August s'au

pavat stradele din Alexandria si s'au asezat rigole. (R. Borrmann,

H. A. Nielsen).
La Roma, apa abundent adus de apeducte a inlesnit spalarea stra-

delor si cloacelor. Stradele au fost stropite, apa care s'a sours din
fantanile publice si din castelele de apa a spalat stradele si canalele.
Pentru spalarea curtilor si canalelor din proprietatile private si pentru toate trebuintele casnice, proprietarii caselor s'au abonat la apa,
(Frontinus).
[Literatural: Frontini, De aquae ductibus urbis Romae liber; Bark li, Ober Anlage
steidtischer Abzugskandle. 1866; J. Kaftan, 1?einigung und Entwdsserung der Steidte.
Wien 1890; Fr. Erismann, Die Entfernung der Abfallstoffe. Leipzig 1882; G. Wolffhiigel, Wasserversorgung. Leipzig 1882; Pacchiotti, Le sytbme du tout-d-regout. Paris 1839 ; H. A. Nielsen, Die Strassenhygiene im Altertume. Mnchen 1901; R. Borrman, Geschichte der Baulcunst. Leipzig 4904.

Apa in stiinta in general si in medieina in parte.

Teoria lui Aristotele despre originea izvoarelor, cari so nasc din apa
de ploaie intrata in pamant, a fost sustinuta de Marc. Poll. Vitruvius
(50 a. Chr.) si de Gaius Secundus Plinius (23-79 d. Hr.) si cornbatuta de Lucius Anaeus Seneca (3-65 d. Hr.). Seneca si Pliniu cunosteau deja uncle cauze ale corumperii apei. Seneca scrie: Locus atque
aer aquas inficit, similesque regionibus reddit, per quas et ex quibus
venit, i asemenea Pliniu cel batran a zis: Tales sunt aquae, quales
terrae per quas fluunt; el a stint, ca c i inaintea lui Ipocrate, ca apa

meteorica se incarca cu necurateniile din atmosfera, cari o fac putrescibila : Cadens inficitur hallitu terrae; el a avut deja oarecare cunostinta asupra purificarii spontanee a apelor curgatoare, Mei arata ca
apa care curge repede, daca a fost spurcata, se indrepteaza; el a judecat valoarea apei dupd miros si gust si a recomandat purificarea apei
necurate i suspecte prin adaugere de Mentha Pulegium (busuioc) frecata, prin decantare dupa depunerea necurateniilor, prin filtrare. In an-

tichita-te apa se Bar deja prin piatra poroas; Pliniu mai vorbeste
despre filtrarea apei prin mai multe strato de Una. In Orientul antic
era cunoscut metoada curatirii prin fierberea apei infectate, este
dar probabil ca i Romanii n'au ignorat-o. Aulus Cornelius Celsus, contimporanul irnparatului Nero, a Mout urmhtoarea clasificare a valorii
igienice a apelor de Writ: Aqua levissima pluvialis est, deinde fontana,
tum ex flumine, tum ex puteo, post hoc ex nive aut glacie, gravior his
ex lacu, gravissirna ex palude. Aceasta impartire se deosebeste de

www.digibuc.ro

78

DR. I. FELIX

326

a lui Ipocrate, care punea in cap apa de izvor ward ca cea mai
bund. Dela Ipocrate cunosteau filozofii si medicii rornani deosebirea
intre apa durd, calcard i apa ward. Ce1susa recomandat la toti
ca dirnineata sA facd gargAri si spAldturi en apA rece si a Faudat innotarea ca o gimnasticA folositoare. (Seneca, Vitruviu, Celsus, Pliniu).
Oamenii invdtati ai antichitAtii, mai ales Ipocrate si Celsus, au stiut

cd existA un raport intre apa de Mut i nasterea unor boale, desi

nu puteau explica modul producerii lor. Ca Ipocrate a cunoscut
Celsus dizenteria; el o descrie sub numele de Tormina, ca boald cu ulceratii intestinale, provenit din apA stricata, din hrand rea si din rAceald, el ignord insd rolul apei in producerea epiderniilor de dizenterie.
Asemenea au recunoscut oarecare raport intro apd i nasterea dizenteriei Arctaeus (la finele sec. I), Claudius Galenus (finele sec. II), si
Caelius Aurelianus. Febra tifoida n'a fost descrisd in antichitate; ea nu
apare in literaturd inainte de sec. XVI, Cholera in sec. XIX.

Bine cunoscut a fost deja in antichitate faptul, c existA oarecari

relatii intre apele stdtdtoare i Paludismul, Malaria. Ipocrate crezuse c aceastd boald ar provenl din bauturd de apd sttut; Celsus
si Galenus au recunoscut raportul intre balti i Paludism; Varro a
acuzat emanatiunile apelor stAtAtoare cd produc boalele palustre;
aceastd opinie era atdt de rAspanditd, incat Horatiu i Ovidiu au eternizat-o ; Horatiu in versul: Adducit febres et testamenta resignat, iar
Ovidiu, gonit din Roma in a. 9 d. Hr. la Tomi in Mica-Scitie, a tdrAgAnit o viata durd de 8 ani la gurile Dundrei, a scris acolo cele doud

lungi plngeri ale sale, Tristele si Ponticele, in cari s'a vaitat de terenul baltos, de mlastini, de apA stdtdtoare, de un cerc coplesit de
emanatiuni marematice, can ii dau fiori cu delir. Arhitectul roman
Marcus Terentius Varro (116-27 a. Chr.) sfdtueste ca la alegerea locului pentru casd sd so inlature terenuri cu emanatiuni baltoase, cari
produc friguri; Marc. Poll. Vitruviu (50 a. Chr.) si Luc. Jun. Moder.
Columella (60 a. Chr.) vorbesc asemenea de febra palustr.
Romanii au cunoscut gusa endemicd i originea ei din apd; ei n'au
cunoscut insd si Cretinismul endemic. Pliniu, in Hist. Natur., lib. IX,
scrie despre gusa endemicd din Alpi: Guttur homini tantum et suibus intumescit, aquarum quae potuntur plerumque vitio; Vitruviu
zice: Guttur homini intumescit praesertim apud Aequicolas et Medullos Alpinos; Domitiu Ulpian (179-228 d. Hr.) arat: Tumido gutture praecipue laborant Alpium incolae propter aquarum qualitatern
quibus utuntur.
Am ardtat deja in partea I 'a Istoriei Igienei, ca Ipocrate (460-364

www.digibuc.ro

327

DIN (ISTORIA IGIENEI .

79

a. Chr.) fusese eel dintaiu medic care a studiat actiunea terapeutica

a apei, care a intrebuintat-o cu metoda in cautarea boalelor febrile.
La Roma Idroterapia a fost cultivat de Asclepiade din Prusa, venit
in Cetatea etern pe la 100 a. Chr., care a cautat multe boale cu apa,
cu bai, cu dusi (balneae pensiles), afuziuni, frictiuni i masagiu ; de
Agathin, fundatorul coalei eclectice, 80 a. Chr.; de Themison, discipulul lui Asclepiade, care s'a servit de bai de vapori pentru scopuri terapeutice ; de Areteu din Capadocia, care a precizat indicatiunile pentru
diferite feluri de bai, recomandand la melancolici bi calde, la boalele

de piele, la lepra bai sulfuroase, la durerea de cap si la ameteala

afuziuni la cap cu ap rece ; de Aulus Cornelius Celsus, care a combatut

caldura febrila cu butura de apd rece, cu oblojeli de foi de varza si

de alto frunze udate cu apa rece, de bureti muiati in apd rece, de nomol rece, care a oprit emoragiile prin actiunea apei reci; de Antoniu
Musa, care a tratat en apa rece pe imparatul August si pe Horatiu; de
Archigenes. contimporanul imparatului Traian ; de Claudius Galenus diu

Pergam, care a intrebuintat apa rece cu moderatiune, interzicand

scaldarea copiilor mici in apa rece; de Oribasius, Antyllus, Actius, Alexandru din Tralles, de Paul din Aegina. (Sprengel, Aschoff).
Romanii au intrebuintat unele ape minerale din Italia si din colonii.
Archigenes a facut incercarea de a clasifica apele minerale dui-A constitutia lor, dar n'au existat Inca elemente de ajuns pentru o asemenea
clasificare, i tot din cauza lipsei acestor elemente, indicatiunile stabilite de Galenus i de Caelius Aurelian n'au avut bazd stiintifica. In timpul lui Cicero, Seneca, Martial, Bajae era stabilimentul balnear eel mai
modern ; in anul 138 legionarii romani din Dacia s'au servit, pentru

cautarea unor boale, de apele dela Bulidava, pe rnalul string al Oltului,

astazi Bivolari, langd mandstirea Cozia ; dupd aratarea colegului nostru
Gr. Tocilescu, i bi1e de mare dela Tomi erau vizitato deja in timpurile Romanilor.
Pliniu mentioneaza intro termele cu apa minerala : Aquae Albulae
(Bagnoles), Aquae Calidae (Vichy), Aquae Sextiae (Aix), Aquae Pannoniae (Baden langa. Viena), Aquae Aureliae (Baden-Baden), Aquae Mattiacae (Wiesbaden), Aquae Grani (Aachen), Aquae Cumanae, statiunile de

bdi de mare Bajae si Ostia. Medicul Musa a trirnis pe Horatiu la Bajae,

ca sa-1 vindece de durerile nervoase; Pliniu a petrecut adeseori la

Bajae. In antichitate apele minerale au fost intrebuintate aproape
exclusiv pentru bai, i numai pe la finele evului mediu au inceput curile de ap mineral luath pe din launtru. Romanii au cunoscut deja
Valle de nomol ; Pliniu descrio procedarea intrebuintarii lor, care era

www.digibuc.ro

80

DR. I. FELIX

328

aceeas ca cea uzitatd astzi la Lacul-Sdrat si la Techir-Ghiol de cei

cari fac bdi in lac: isi ung corpul intreg cu nomol, care se usued la
soare i apoi urrneazd spAldtura.
[Literaturii]: (Gaj. Sec. Plinius, Histor. natur. libri XXXVII; Marc. Terent. Varro,
De Architectura liber; Luc. Jun. Moder. Columella, De re rustica; Aur. Corn. Celsus, De Medieina libri VIII; Claud. Galenus, De sanitate tuencla libri VIII; De
locis effeelis lib. II; Oribasius, Opera ; Caelius Aurelianus, Morborum chronic.lib.
IV; Luc. An. Seneca Quaestiones naturales; Aretacus, De signis et causis morborum ; Domitius Ulpianus, Op.; Sprengels, Pragmatische Geschichte der Arzneikunde.
Halle 1823; Columna lui Traian, III. Bucuresti 1872; P. Balestra, Hygane dans la
yille de Rome, traduit de Pita]. Paris 1876; Th. Valentiner, Handb. der Balneotherapie. Berlin 1870; Aug. Hirsch, Handbuch der histor.-geogr. Pathologic. Stuttgart
1881; A. Dechambre, Dictionn. encyclop. des sciences mdicales. Paris 1884-1886 ;
Haller, Geschichle der Physik. Stuttgart 1881 ; Armand Gautier, Eaux potables.
Paris 1890; I. Kalinderu, Vilegiatura fi resedinlele de yard la Romani. Bucuresti
1895; Konr. Sehrwald, Das Naturheilverfahren im Altertume. Eisenach 1896. L.
Aschoff, Geschichte der Medicin. Wiesbaden 1898; Jul. Marcuse, Diaetetik int Altertwne. Stuttgart 1890; II. Helmkampf, Moor und Moorbdder. Leipzig 1903.

Apa de buint i alto bduturi.

Nici in Roma, nici in alte orase ale Italiei si alo Coloniilor apa n'a
fost introdusd prin apeducte innduntrul tuturor caselor, tuturor caturilor caselor, ci adus i vndutd de purtdtori de apd, aquarii,
mercatores aquae, cari formau o breasld. Etienne Martin-Saint-Loon, in
Histoire des corporations des m6tiers, zice cd, dupd Plutarc, colegiul
(breasla) mestesugarilor a fost instituit la Roma de Numa, dupd Florus
de Serviu Tulliu ; colegiile cuprind toate profesiunile necesare pentru
subsistenta poporului, prin urmare indispensabile pentru siguranta Sta-

tului ; rnombrii colegiflor sunt liberati de diferite sarcini publice, de

functiunile municipale oneroase, In caz de a fi acuzati ei nu sunt supusi la torturd, dar collegiatus i mostenitorii lui sunt constrdnsi la
robia profesionald, datori a urmd meseria p5rintelui, nu se pot sustrage dela exercitiul acestei meserfi. Intro colegii figureazd Aquarii,
Mercatores aquae si Negotiatores vini. Dupd E. Martin-Saint-LOon, Mer-

catores aquae au existat si la Lutetia (Paris) sub Tiberiu.

Autorii greci i romani, Titu Liviu, Diodor din Sicilia, Strabo, Pliniu zic cd Ligurii erau sari, cd ei beau apd i gdtiau din orz un fel
de bere, cd vinul lor era acru, dar cd la Genua, uncle vindeau productele lor, cumpdrau vin. Din scrierile lui Pliniu cel mare si ale lui
Athenaeu afldm cd la Romani femeile nu beau vin, afard de unele ceremonii religioase, cut matroanele nu participau la symposii, ci numai

www.digibuc.ro

329

DIN gISTORIA IGIENED.

81

heterele, ldutdresele i ddntdtoarele. Medicii i filozofii au recomandat

bdutura de apd. Dintre impdrati Cezar era sobru, asernenea August.

Sueton zice despre el : vini natura parcissimus. Carciumele erau rdu

reputate i bautara era restransd la viata privatd, unde se bea numai la masd. Massa poporului bea putin yin i mai mult apd. La
Roma uzul sindrofiilor cu buturd, dupd Coena, Comissationes (la Greci

symposia), a fost introdus din Grecia i se cultivh in mod metodic ca

in Grecia ; acest obiceiu a degenerat mai ales la mesele cari fdceau
parte din ceremonile funerarii. La Comissationes a domnit obligatiu-

nea de a bea. Rex bibendi, ales prin sorti, determina cantitatea cat
are sd se bea i proportia amestecdturii vinului ; ori de eke ori o cerea rex bibendi, comesenii trebuiau sd goleasch numrul de cyathi
(pahare midi) aratate de el; regula era aut bibat, aut abeat. Se obisnui libatiune pentru zei, circumpotatio, ad nurnerum bibere, cu atatea
pahare, cate litere continea numelo aceluia in sandta tea cdruia s'a 'Aut.
La inceputul mesei se beau 3 pahare in onoarea zeilor, la finele mesei un al patrulea pahar pentru bunul spirit, afard do inchindrile speciale in onoarea unor zei pentru cari unii dintre oaspeti aveau afec-

tiune osebitd. Dupd cretinarea Romanilor s'a mai mdntinut acest

obiceiu i s'a but la masa.' in onoarea Mantuitorului, a Sf. Treimi i
a Maicii Domnului. Colegul nostru Ion Kalinderu (Din viala ronzan
1904) a descris obiceiurile cari au domnit la aceste sindrofii. La Inceputul mesei se servia mulsurn, yin amestecat cu micro, apoi vhiuri mai

tan. Inteo lucrare anterioard, Viala municipald din Pompei, 1890,

I. Kalinderu mentioneazd societdtile de petreceri din Pompei, dintre
cari a bdutorilor nocturni, seribibi, cari se adunau in carciumi ai
cari la alegerile municipale recomandau candidati ca i carciumarii. Juvenal aratd cd sub impratul Nero se fAceau la Roma petreceri in carciumi cu joc de zaruri i cu bduturd, cari tineau toatd noaptea ; acela

lucru ii aratd IIoratiu despre adundrile nocturne dela Bajae i alte

statiuni balneare.
in antichitate, ca i astzi, ceea ce indemna la bduturd era societatea,
carciuma servia ca i astAzi ca local de petrecere, in lipsa altui local
potrivit. Consecintele dezastroase ale bduturii excesive do yin erau
cunoscute Romanilor invdtati; ele au fost descrise de Seneca, de Pliniu
cel bdtran, care ardta actiunea vinului asupra intelectului, de Plutarc,
care explica influenta betiei asupra progeniturii, de Galenus. Cu toate
sfaturile medicilor i filozofilor; cu toate legilo menite a infrana abuzul
vinului, a crescut acest abuz, mai ales in straturile inferioare ale poporatiunii. Ammianus Marcellinus scrie, pe la jumatatea sec. IV, cd disAnalele A. R.Torn. XXVILMentortile Seq. qIiintifice.

www.digibuc.ro

82

DR. I. FELIX

330

tribuirea de yin, introdusa de imparatul Constantin, n'a mai fost de

ajuns, caci i plebeii saraci au petrecut noptile in carciumi si lipsa
de yin a produs la Roma turburari.
Despre vasele din cari Romanii beau apa sthn putin, mai mult
despre cele din cari beau vin, in parte foarte pretioase i incaphtoare, descrise la noi de A. I. Odobescu si de Ion Kalinderu ; ele figureaza in muzeele straine si in cele romane. La masa vinul se
amesteca cu apa intr'o caldare, se trecea printr'o sit i cu lingura
mare se scotea, vinul si se varsh in pahare. In unele muzee se afl
un fel de carutd, o caldare mare de bronz pe roate, fabricata in Italia,
pentru vin ; la mese mari caldarea era dusa pe rand dela un oaspe
la altul ; un exemplar frumos al acestor caldri pe roate 1-am vzut
la muzeul national din Copenhaga.
1LIteratural: Strabo, Geographica; Florus, Epitome rerum romanarum ; Luc. An.
Seneca, Quaestiones naturales; Diodorus Siculus, Bibliotheca historica; Plutarch.,
Moralia; Tranquillus Suetonius, Vitae Caesarum; Gaj. Sec. Plinius, Hist. .Natur. ;
Titus Livius, Historiarum ab Urbe condita libri; Galenus, Methodus medendi; Jun.
Dec. Juvenalis, Satirae; Quint. Horatius Flaccus, Satirac, trad. de D. C. 011finescu;
Ammianus Marcellinus, Hist. imperat. Rom.; A. I. Odobescu, Ist. Archeol. Bucur.
1877; Ludwig Felix, Der Einfluss der Bitten und Gebreiuche auf die Entwicklung
des Eigentums. Leipzig 1886; I. Kalinderu, Viata municipalci la Pompei. Buc. 1890;

Decke, Die Ligurer. 1894; D'Arbois de Jubainville, Les premiers habitants de

l'Europe. Paris 1894; Etienne Martin-Saint-Leon, Histoire des corporations des metiers. Paris 1897; Oscar Montelius, Das Museum der Altertiiiner in Stockholm. Stockholm 1897; 1. Kalinderu, Din viata roman'd. Buc. 1904; Joh. Bergman, Geschichte
der Anti-Alkohol-Bewegung. Hamburg 1904.

Apa in religiune.

Religiunea Latinilor vechi, inainte de contactul cu Elenii era o religiune practica, adoratiunea puterilor naturii, de cari depind roadele
agriculturii. Cultul avea in vedere activitatea agricola, cresterea de
vite, nasterea de copii, gospodaria. Cultul religios intrebuinta apa, ca
simbolul curateniei sufletesti si trupesti. In timpuri foarte vechi, La-

tinii au divinizat rad Tibru, 1-au adorat sub nume de divus Tiberinus, pater Tiberinus, ca i pe Egeria, zeita izvoarelor. La serbarea Fontanaliilor s'au impodobit cu flori fantanile Ianiculului. (G. F.
Hertzberg, J. Toutain). Sextus Julius Frontinus scrie: Izvoarele sunt
considerate ca sfinte, sunt venerate, flindca aduc santitate i vindecare, mai ales izvoarele Camdene ale lui Apollo si ale Iuternei; iar
Seneca arata despre izvoarele minerale calde : Coluntur aquarum calentium fontes. Apreciind insusirile igienice i vindecatoare ale izvoa-

www.digibuc.ro

331

DIN ISTORIA IGIENEI>.

83

relor, Romanii le dedicau zeilor Esculap, Hygiea, Ercule. In Roma

veche, pontificii interveniau la sdparea de puturi, la captarea de izvoare, la zidirea de apeducte, de punti, de canale.
Colegul nostril At. M. Marienescu (Cultul pagn $i cr c,Ftin) zice: Janus,

ca inceputul tuturor lucrurilor, s'a considerat i de inceputul izvoarelor

rhurilor; in tot locul uncle a izvorit apd, s'a crezut a fi un numen,

o zeitate de apd, i pentru venerarea acestei zeitati, la izvoare i la
rduri se ridicau altare si temple, se plantau pAdurite, observndu-se
tot felul de datine, i nefiind iertat a spurch apa. Zeii rhurilor se cugetau locuind In albia rhurilor ; zdnele izvoarelor i lacurilor aveau
numele colectiv de lymphe sau lumphe, la Greci rimfe. Limfele s'au
venerat ca i zinele vindecdtoare, i fiindcd apa are natura de curdsi

tire si intarire, ferneile le-au invocat mai la toate ceremoniile religioase.

Fontinalia erh sArbaloarea pentru Fontus, zeul izvoarelor, child s'au

adus sacrificii, so incununau fhntdnele, se aruncau cununi de flori in
izvoare ; Juturnalia, sarbatoarea zdnei de apd, de izvoare, luturna, zdna
de vindecare, de binecuvntare. Aqua virgo, apa fecioard, apa neinceputd, a fost un izvor din apropierea Romei, apd crezutd mai curatd,
sfautd i binefdcAtoare; i pentru serviciile divine si pentru bolnavi
de aici se cdr apd. Agrippa a adus in Roma Aqua virgo pentru bdi.
Inainte de seceris se venerh Juppiter Pluvius si Juno, ea sd dea ploaie
si sd nu usuce bucatele. Dac erh secetd, Romanii i Romanele se duceau desculte pe Capitoliu, i aci irnpreunau conjuratiunea de a adun
norii i ploaia cu rugciuni fierbinti cdtre Juppiter Pluvius.
G. Vuia scrie eh' religiunea obligd pe Romani la luarea de bdi, cd
inainte de a intr baia zilnicd in obiceiul lor, se observh cu rigoare
baia natald, cea nuptiald i cea funerald, ca i cea de anul nou, c
Seneca insus luta in ziva de anul nou o bale do Aqua virgo.
In curtile templelor romane s'au aflat, intocmai ca in cele orientale
i elene, basine cu apd, basine de lustratiune, de purificare, piscinare;
proba pentru aceasta o dau pentru Italia desgropArile dela Tibur i
Praeneste, pentru Orientul roman ruinele dela Palmyra, Heliopolis,
Baalbek (R. Borrmann); I. Kalinderu, descriind templul Isidei din Pom-

pei, aratd cd el aveh intr'un unghiu al curtii un purgatoriu sau Ideas

de ispdsire, destinat purificarilor i ablutiunilor. La unele ceremonii
religioase, sacrificiul in templu era urmat de luarea de !Ai.
La intrebarea daeit exista la Romdni o continuitate a obiceiurilor
romane, cari privesc intrebuintarea igienicA si religioasd a apei, putem
rdspunde afirmativ, cel putin pentru cultul apei. La Roma, in timpul
secetei, se purth prin oras simbolul apei, implordndu-se dela zei ploaie

www.digibuc.ro

84

DR.

L FELIX

332

Acest obiceiu s'a pastrat in forma aa numitei Paparude. Aqua virgo,

apa fecioreasca, apa neinceputa, obvine i astazi la anumite descantece
si

vraji. Saparea de puturi cu scop religios, pentru pomenirea su-

fletului, este analogd cu obiceiul roman do a declica zeilor izvoare si

puturi.

Dupa credintele cele mai vechi ale Italilor, ca i ale Elenilor, dupa
moarte sufletul petrece a doua existent nu intr'o lume straing, ci el
ramane pe langa corp i continua a teal sub pamant. Cicero zice: Sub
terra censebant reliquam vitam agi mortuorum, i aceasta credinta era
atat de forte, incat chiar dupa introducerea arderii mortilor, tot s'a
mai crezut ca mortii traiesc sub pamant. De aceea gasim in multe morminte vechi din Italia obiectele de prima necesitate can an insotit pe

mort, de aceea multe morminte vechi din acele timpuri sunt imitatiuni ale locuintelor celor vii i ilustreaza traiul, viata igienica a persoanelor cari, dupa moarte, au fost adapostite in acele morminte. De
origine etruscd au fost mormintele (tombe a pozzo) din Toscana si
din Bolonia ; lucrarile lor de arta din epoca bronzului au, dupa R.
Borrmann, mult asemanare cu cele din terile dunarene. Credinta despre
viata dupa moarte nu era la nici un popor al antichitatii mai desvoltata

decat la Egipteni i dupa ei la Etrusci. Necropolele etrusce sunt tot

atat de intinse ca oraele mortilor din Egipt; atat in mormintele etrusce
din timpul incineratiunii, earl adapostesc tune cu cenue, precum ai

la cele din thnpuri mai noua, cari cuprind sarcofage cu cadavre intregi, se gasesc langa ele diferite obiecte necesare traiului, arme, vase
cu apa, cupe de baut. Dennis a descris vasele pentru apa gasite in
vechile carnere sepulcrale 'din Caere, la Greci Agylla, in partea sudvestica a vechei Etrurii, la colina la Banditaecia, taiate in stanci, imitatiuni ale interiorului caselor de locuit etrusce cu tot mobilierul lor.
Egiptenii qi Etruscii au zidit necropolele lor in locuri retrase, departe dela drumuri marl.; Romanii, din contra, dinaintea portilor oravlor, in laturile drurnurilor. La Roma mormintele au fost wzate afara
din orn in directiunea prelungirii stradelor Urbei, cele mai frumoase
in laturile stradelor Via Appia i Via Latina; la Pompei afara de Porta
Ilerculana. Locurile do immormantare sau de ardere mai cuprindeau
Ustrina, capela pentru pomenirea mortulni, altare, gradini i fantani.
(R. Borrmann). Si in mormintele cretine dela inceputul cretinismului,

din sec. IIV, in sarcofagele i In mormintele din catacombele romane s'au mai gasit multe vase, afara de cele pentru cenue; se pare
ca au fost vase pentru apa. (A. I. Odobescu).

www.digibuc.ro

833

IMN trsrroRIA IGIENEb.

85

[Literaturit]: Sextus Julius Frontinus, De Aquae ductibus urbis Romae; Luc.

Anaeus Seneca, Quaestiones naturales; A. I. Odobescu, Istoria Archeologiei. Bucur.

1877; Dennis, Cities and cemeteries of Etruria. London 1878; G. F. Hertzberg,

Gesehichte von Hellas und Rom. Berlin 1879 ; At. M. Marienescu, Cultul pdgdn Fi
creftin. Buc. 1884; Bouch-Leclerc, Man. des Instil. rom. Paris 1886; I. Kalinderu,
Viafa munic. la Pompei. Buc. 1890; G. Vuia, Din istoria bdilor, in tTransilvania*,
XXVIII. Sibiiu 1897; R. Borrmann, Geschichte der Baukunst im Altert. Leipzig
1904; Fustel de Coulanges, La cite antique. Paris 1903.

Apa ea izvor i ea vehicul de hrana.

In antichitate pescuitul a fost cultivat i de Romani. Dupa Strabo ei

i Bizantinii at
Romanii au tras un ca0ig insemnat din pescuitul in acea mare. Etruscii
vechi au pescuit tonul, Thymnus, peOe migrator, care apare in Marea

dupd Tacit, cornul dela Bizant era bogat in pe0e

Mediterana in bande mari, precedat de bande de sardine, cari constituesc hrana tonului. Strabo insemneaza locurile uncle Etruscii pandiau sosirea bandelor de ton, Thymnoscopii, pentru a in0iinta ropede
pe toti pescarii, cum se face i astzi. In thnpul lui Iuliu Cezar, Dal-

matii, pe cari Romanii i-au subjugat, au trait mai ales din pescuit,
pe langa cre0erea de vita i piraterie.
In Roma veche, pe0ele se vindea in Forum piscatorium, Forum pescarium, in aer liber; mai tarziu s'au zidit hale pentru vanzarea d'e comestibile, Mace lla, pentru carne i pe.0e; in Forum cupedinis i Macellurn cupedinis se vindeau pe0e i alte bucate gtite, pe cari cumparatorii le duceau acas. (Varro, Jordan).
Romanii au adus in Italia crapi din afluentii Pontului, i-au crescut

ingr4at in eletae. Murena, pe0e osos din familia Muraenidae,

care trae0e in Marea Mediterana, era foarte stirnat do Romani, cari
au infiintat parcuri speciale pentru cre0erea i ingraarea murenelor.
si

Cassiu le-a dat o ingrijire osebita; Dedius Pollio a sacrificat sclavi pentru

ingraprea murenelor. Dintre autorii romani vorbesc de creterea pe-telui Virgiliu, Varro, Columella, Palladiu.
La Romani s'au mancat peti i crustacee la dejunul al doilea, prandium, precum i la coena. Stridii au figurat asemenea ca mancare deheath pe masa Romanilor bogati. Horatiu a laudat stridiile dela capul
Circe, Pliniu pe cele din lacul Lucrinic. Cam 100 a. Chr., Proconsulul Ser-

giu Orata a infiintat in golful Bajae basine pentru crqterea de stridii.

Stridiile erau considerate ca alimente cari stimuleaza pofta de mancare,
de, aceea figurau ca prima mancare la coena ori la antecoena.
In antichitate consumul sarii de mare 0 al celei extrase din izvoarele i puturile de apa sarata era mai mare decal acela de sare din

www.digibuc.ro

86

mt. T. num

334

ocne. Iu liu Cozar descrie extragerea de sare din izvoarele de apa srata din Galia. Roma veche s'a servit mai ales de sare de mare, produsa la Ostia, aproape de gurile Tibrului, de unde mergea Via salaria la Roma. Aceste saline au fost un factor de inflorire economica
a Romei.

Dintre industriile alimentare cari se serva de apa ca motor, ne intereseaza mai ales morile. Baterea i strivirea cerealelor intre doua
pietre incept) in antichitatea foarte departatd, in veacul preistoric. In
muzeele de antichitate se gasesc pietre de moara primitive din epoca
de piatra, cele mai multe exemplare In muzeele terilor scandinave, in
cari epoca de piatra a fost in parte contimporand cu cea istorica din
sudul Europei. Motorul cel mai vechiu a fost eel animat, mai intaiu omul,
mai tarziu animale domestice. Prefacerea granelor in pulbere, in Mina,
intro pietrole de moara, este mentionata in poeziile omerice si in Biblie
ca lucrare grea, executata cu bratele femeilor i sclavilor. Romanii

vechi s'au servit mult timp de moara cu maim, mola versatilis, mai
tarziu de moara pusd in miscare de un cal ori magar, mola asinaria,
mola jumentaria. Romanii au Mut cunostinta cu moara cu apa dupd
rilsboiul contra lui Mitridate, re gele Pontului. Vitruviu a fost cel
dintaiu Roman, care a descris moara cu apa.
[Literaturill: Strabo, Geographica ; Iuliu Caesar, Commentarii de bello gallico;
Varro, Curiosunz Urbis; Palladius, Georgica curiosa; Plinius, Hist. Natur.; Jordan,
Topographie der Stadt Rom im Altertum; Wiebe, Die Mahlmiihle. Stuttgart 1861 ;

Benoit, Guide du meunier. Paris 1863; K. Eckstein, Fischerei und Fischzucht.

Leipzig 1902.

5. Baca.
Posedam foarte putine cunostinte despre conditiunile igienice in cari
au trait locuitorii Daciei inainte de anul 105, cand ea a fost ocupata
de Romani. Cardmida era necunoscuta Dacilor, de aceea nu se gsesc
in Dacia monumente din timpul neatarnarii Daciei, ci numai din epoca
romana. Inainte de Daoi pamantul intro Tisa i Nistru era locuit de

alte neamuri, despre cari au ramas din timpuri preistorice urine in

statiunile preistorice din Romania, Bucovina, Transilvania si Banat.
Cezar Bolliac, A. I. Odobescu, Gr. Tocilescu, s. a. au descris cettile
de pamant antedace, gradisti asezate pe culmile predomnitoare pe
malurile garlelor, can dovedesc vechea existenta a unei poporatiuni
numeroase, stabilite dealungul raurilor, care se ingrijia de apararea locuintelor sale prin constructiuni de un caracter primitiv, care

s'a servit mai ales de apa curgatoare. Oamenii cari au locuit la

www.digibuc.ro

885

MN tISTORIA IGIENET*.

87

Vadastra, la Cucuteni si in alte statiuni preistorice din Serile romane,

au lucrat vase de lut pentru apd ; s'au gasit in acele statiuni vase
de Whit, de pastrat apd, vase de fiert la foc.
In timpurile istorice in aintea lui Erodot, care a trait pe la 500 a. Chr.,
se infiintase pe Sdrrnurile Pontului colonii feniciene si elene, pe cari
Erodot le vizitase ; el face menSiune de unele din aceste colonii, de
orasele Tomis, Istropolis (Karaharman), CaHatis (Mangalia), Odessus

(Odesa), Ofinza (Akkerrnan). Erodot numeste pe locuitorii Dunarei

Skyti, impreuna cu Sciii adevarati, locuitorii stepelor actualei Rusii
meridionale, de rash tartara. D. I. Ghica, traducatorul i comentatorul lui Erodot, arata c Erodot ignora faptul, ea locuitorii Dunrei erau GeV, din earl au fost ramuri Dacii, Tracii, Pelasgii si Agatirsii din Transilvania si din Ungaria orientala. Strabo (60 a. Chr.)
identified Dacii cu GeSii, dar Dim. Cantemir este tot de pdrerea lui
Erodot, addugand ed GheSii i Daehii au ocupat teritoriul pests Dunre pand la Sardiia (Sofia, TriadiSa). A. D. Xenopol zice ca GeSii
ei Dacii au fost de origins tracied, ca cat au stat la sudul Dundrei
au fost nornazi, dupa trecerea la nordul ei au devenit agricultori, c
dupa contopirea amanduror popoarelor iau numire de Daci. Dupa A. A.

C. Sturdza, Dacii, popor aric, au fost inruditi cu Sciii, descender* ai

Pelasgilor si Tracilor. Aproximativ pe la 450 a. Chr,. GeSii (Dacii) au
trecut pest() Dunare si pe la finele sec. V a. Chr., ei s'au stabilit in
regiunile carpatice ale Oltului. In a. 340 a. Chr., GeSii au ocupat amandoud malurile Dunarei in Dobrogea.
Erodot spune c in Serile Istrului nu ploua iarna, cade insa multa
zapada, vara plou des si zapada se topeste, ca productele Sciiei sunt
pesti in cantitate mare, ch. in Borysthenes (Dniepru) se pescueste mo-

runul fdra oase, ca pe Pont si pe Istru se face corners cu peste srat si cu grne, i ea in schimbul lor Grecii aduc stofe pentru vestmints, yin, si allele. Asemenea scrie Aristotele (+322 a. Chr.), ed in SciSia,

in Pont si Marea Moeotis se gasesc multe feluri de peste, cu cari se

face un comerS insemnat, c asemenea se gasesc in acele ape multe
crustacee. (Gr. G. Tocilescu).
In anul 335 a. Chr., eand Alexandru Macedon a venit cu rasboiu contra GeSilor, ei aveau ceta Si de lemn. Dacii au locuit in Carpati si
dincolo de Carpati, au intocmit un regat intre Tisa, Dunare i Nistru,
au cldit in actuala Transilvanie si Banat cetati de lemn, asezate lang
izvoare si ape curgtoare : Sarmisegetuza, capitala Daciei langA Gradiste din Tara Hategului, Acidava (Deva), Berzobiu, Tapae (in Banat),
Petrodava (Neamtu), Buridava (in Valcea), Napoca (Cluj), Dacidava,

www.digibuc.ro

88

till. I. PE/Ax

336

Tierna (Orsova), Daciporata i Piroboridava (la Prut). (G. M.-Murgoci

si I. Popa-Burc5). Prin Sarmisegetuza trecea raul Sargetias si palatul
lui Decebal era asezat la malul acestui rau. G. Reychersdorff scrie in
anul 1550 despre ruinele Sarmisegetuzei: (Fuit enim regia Daciae Regum, quod ex veteribus monumentis, quae ibi copiose reperiuntur, cognoscere liceat. Ex ruinis, sepulchris pervetustis et dirutis accepto indicio.

Tanta ejus urbis fuit amplitudo, ut in longum et latum ad quinque

millia passuum porrigeretun. Dacii, invinsi de Traian In anul 105,
au ars capitala lor i Traian a adus in Dacia colonisti din Italia si
din toate pdrtile lumii romane. G. Sincai arat c5 in anul 106 Traian
a dres cettile cele stricate ale Daciei si a zidit unele nou de iznov,
cari sunt: Caput Bovis, Nicopoiul Valahiei, Teodora sau Turnul la
capul podului cel din Valahia, si Puntea in capul podului eel din Bulgaria, si mai pre urm5 au facut &dile si apedusurile. In anul 118, sub
impAratul Adrian, C. M. Papirie Elian a fcut dou inscriptii in Sarmisegetuza sau Ulpia Traiand ; in cea dintai arat5, cum a adus ap in
Sarmisegetuza, intru a doua cum a p5zit rapele Tisei si ale Dunarei.
Cnd Romanii au ocupat Dacia, ea era acoperita cu ape sttgtoare,
ca toate terile foarte bogate in pAduri si cultivate pe o mica intindere.
Stim deja de mai nainte despre Scythia-Noud ori Scythia-Mic5 (Dobrogea) din Tristele i Ponticele lui Ovidiu, scrise in exil la Tomi, cat a
suferit din cauza bAltilor din acea localitate. Paluzile din Dacia le descrie si Vitruviu si Pliniu ; legiunile romane le-au secat, asanat.
Sub domnia romana, Dacia a ajuris la o stare infloritoare ; la addpostul numeroaselor castre romane s'au mai zidit alte cetati frumoase :
Ampelum (Zlatna pe Ampoiu), Malva (Celeiu), Antina san Roraula in
Romanati, Caracal, T.-Severin; s'au innintat apeducte pentru alb-nen-

tarea oraselor cu api, s'au exploatat salinele dela Uioara, s'au construit bai la toate apele minerale, la Mehadia, Bivolari, precurn si in
uncle orase si castre, s'au ridicat valuri contra barbarilor, s'au infiintat sosele. Marl de apeductul din Sarmisegetuza, s'a mai zidit altul in Apulum (Alba-Julia), uncle se mai gaseste o cisme infiintata de
Ulpianus Proculinus, speculator (supraveghetor) leg. XIII Gerninae
Gordianae, i o inscriptie care indica' ea au existat acolo bi publice.

In Vetel, pe raul Mures, irnp5ratul Pertinax, 193 dupa IIr., a intocmit iar5s bibe Cohortei II a Comagenilor, cari fusese ruinate prin
vechime. (A. D. Xenopol, G. M.-Murgoci si I. Popa-Burc5).

Dupa Iul. Jung, toate municipiile i coloniile din Dacia erau inze; se pare c sub domnia roman Apulum
strate cu apeducte si cu
a fost orasul cel mai frumos, cel mai important din Dacia. Victor Russu

www.digibuc.ro

337

DIN

ISTORIA IGIENEI

89

aratri crt Apulum, metropola Romanilor transilvani la mijlocul cursului Muresului, intr'o regiune palustri, a fost asanat, drenat si plantat
cu arbori fructiferi, ca si alte vdi mitistinoase din Transilvania, de
militarii legiunii XIII Gemina, care legiune, impreund cu cea I, ad-

jutrix, a fundat Apulum Castro in timpul lui Traian, iar Marcu Aurelia a investit orasul Apulum cu drepturi municipale; el a ajuns la
cuhnea desvoltarii sub Sept. Sever. M. Statius Priscus Licinius Italiens, Legatus Augusti pr. pr. (Procurator provinciae) in Dacia in anti!
157 si 158 d. Hr., a inzestrat orasul Apulum cu apeduct. V. Russu
a descris desgropririle fricute in partea locului; s'au desv5lit ruinele
unui ora bogat, cu apeduct ramificat in strade si in case; cavalerul
P. Aelius Game lus a instituit thermae, bai publice somptuoase, afard de

earl mai exista un alt stabiliment balnear cu fundatiune pentru darea

uratuit5 de oleul necesar la bal.
In anul 193 d. Hr., Po his Terontianus, procurator Daciae, a construit
bii in Micia, ast5zi Vetel. S'au mai infiintat terme, brti private, apeducte, tabule votive, in statiunea balneard Ad-Mediam (Mehadia), care
fdcea parte din teritoriul municipiului Drobeta. Ruinele apeductelor,
rezervoriilor de ap5, ale bailor romane, ale fantanilor, au lost mai
bine conservate in Transilvania si in Banat deck in Regatul Roman.
J. F. Neigebaur mai descrie urmatoarele ruine ale constructiunilor
idraulice romane din Transilvania si din Banat :
Bile Herculane cu apeduct roman ;
Gradiste (Vrhely in Hateg), aproape de Portile-de-fier si de Retezatul, cu ruinele unui castru roman si ale orasului Sarmisegetuza,
cu tevi de pamant ars de diferite dimensiuni, ramific5ri de apeducte;
Clopotiva, sat in districtul Hateg, cu ruinele unui apeduct ;
Sfnta-Maria (Oldh-Boldogfalva) in comitatul Hunyad, cu apeductul
construit sub imparatii Traian si Adrian pentru a alimenta cu apri
orasul Sarmitz ;
Also-Vdros-Viz, aproape de SzaszvAros, tevi do pamant ars;

Man (Kis-Kalin), canal thiat in stancd, pentru conducerea apei

minerale intr'un basin si d'acolo intr'un elesteu ;
Bosorod, in comit. Hunyad, cu ruinele vechiului oras Jidoveni ori
Jidova si ale unui castru, cu tevi de pamant ars ;
Muntele Gridiste, intre pasul Vulcan si raul Mures, intre Sibiiu si
Hateg, cu resturi de orase, cu canale de ap5, parte zidite din pietre
mari scobite, parte din tevi de p5mant ars de diferite dimensiuni,
pand la diametrul mai mare decat de 1 picior;
Gioagiu (Feredo-Gyogy), un castru cu apeduct din tevi de p5mant ars;

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

90

338

Felvintz, la maltil drept al Muresului, tevi de pamant ars ;

Turda, castru roman cu apeduct, care aducea apa de izvor din

satul Copand ;
Iliosva, districtul Reteag, castru roman en apeduct, care aducea apa

dinteun izvor apropiat prin tevi de pamant ars;

Galt sau Szasz-Ugra, pe malul drept al Oltului, castru roman cu
rezervoriu de apa.
Ram 4itele lucrarilor idraulice romane din actualul Regat Roman
nu sunt mai putin numeroase:
Comuna Bresnita, in dreptul satului Magheriu, jud. Mehedinti, cu
o eivnea captata i inconjurata cu zidarie din caramizi romane;
Dealul Gradet, com. Godeanu, Mehedinti, cu castru roman, cu fantana i rezervoriu suteran de apa (N. D. Spineanu);
Bumbeti, langd apa Jiului, castru roman din timpul lui Septimiu
Sever, 200 201 d. Hr., eu cisterna pentru strangerea apei de ploaie
(Al. Stefulescu);

Bulidava i Pons Aluti, astazi Bivolari, langa mandstirea Cozia, pe

malul stang al Oltului, cu castru, uncle in a. 138 legionarii romani
s'au servit de apele mezotermale cloro-sodice-sulfuroase earl izvoresc acolo (Gr. Tocilescu);

Jidava pe moia Gradi*te din Muscel, pe laugh un drum roman

care merge dela DunAre in Transilvania, citadela romang cu put
mare, cu rezervoriu suteran de apa, unde se gasesc carmizi romane
(C. Bolliac, D. Butculescu, C. Aricescu, Gr. Tocilescu);

Drajna-de-sus din plainl Teleajen din Prahova, urmele unui castru

roman cu bai, pe lang un drum roman impietruit (Paulina Bratescu
I. Moruzi);
Resea sau Recica, aproape de Caracal, cu ruinele orau1ui Romula,
descris i ea Antina, ora en fortareat, en acropola romana, en apeduct, inconjuratit cu zid de impAratul Filip Arabul, 248 d. TIn. (Gr. G.
*i

Tocileseu). Reca, en ruinele coloniei Romula, a fost mentionata de

General Baur, 1778, de D. Fotino, 1818, de Vlad. Blaramberg, 1836, de
13. P. Hasdeu, 1886-1890, i studiata pe rand de A. Treb. Laurian, C.
Bolliac, D. A. Sturdza, D. Papazoglu, Gr. Tocilescu, V. A. Urechiri, A.
Odobescu ;

Apele-vii, sat in Romanati, unde s'au ga'sit vase romane de hit,

olane de apa, caramizi romane (A. Odobescu, B. P. Ilasdeu);
Cacaleti, din jud. Romanati, se gasesc olane de lut de apeducte ;
asemenea la Movila-Jidovilor in apropiere de Cacaleti (C. I. Locusteanu) ;

www.digibuc.ro

339

DIN 4ISTORIA IGIENElp.

91

Gherghina (Ghertina, Tirighina, Tiglina) este numele unei Ind Itimi

insemnate de pamant, aflate pe malul stang al Siretului, in apropiere
de gura acestuia, langa statia de drum de fier Barbosi, unde in ve-

chime a fost o mare cetate zidita de imparatul Traian, care cetate

s'ar fi numit, dupfi unii Caput Bovis, dupa a1ii Centra-Dinogetia sau
Tunis Trajani. Dim. Cantemir mentioneaza ruinele acestei cetati, in

care s'au gasit terme, o casil de apa alimentata din Siret prin tevi
de plumb, caramizi romane cu inscriptiunea leg. Ital. I si leg. XIX,
cari caramizi s'au luat in sec. XVIII pentru zidirea cetatii Brailei i
a unei biserici din Galati, iar fn sec. XIX pentru pardosirea stradelor
din Galati (M. Pa Cu);
Celeiu, in Itomanati, langd Dundre, Co Ionia Ma lva, cu olane de pamant ;

Tropaeum Trajani, mommentul triumfal al lui Traian dela AdamClisi, in jud. Constanta, cu mauzoleul vitejilor Romani cazuti in lupta
cu Dacii, cu ruinele cetatii Municipium Tropaei, apoi Civitas Tropaeensium, oras intrit, pavat, canalizat i alimentat en apa ; in strada
principald exist 2 canale, unul pentru apa curata, celalalt pentru scurgerea necurteniilor (Gr. Tocilescu);
Municipiul Troesmis, astzi Ig lita, pe malul Dunarei in Dobrogea,
fortareata puternica, mentionata si de Ovid; mai exista canalul de sourgene al municipiului antic si doua apeducte. Dupd Gr. Tocileseu, castrul
stativ Troesmis a fost intfirit in a. 337-340, distrus de Goti si reconstruit si transformat in fortareata gigantica de Iustinian.
in actuala Bulgarie, Cezar Bo Iliac a descris ruinele orasului Oescu,
Oesko, Isku, laitga satul Gigiu, la Dunare, pestre drum de Celeiu, undo
era cartienul general al lui Constantin, cand a reluat Dacia parsita
de Aurelian, si uncle a intins pod pe stalpi do piatra. Mai exista ruine
de apeducte gigantice. I3olliac sonic in a. 1858 : Pe urloinl cel mare,
care dueeh apa in ora i in cetate, dupa ce se aduna pin mai multe
apeducte din diferite izvoare intr'un basin mare format intro dealuri,
zidit din caramizi romane, am putut sa intru in picioare, Rind sa ma

plec, si as fi putut merge departe, daca n'as fi simtit naduful. Orosimea acestui unloiu este o palma si este de o tarime extraordinara.
Biserica romana din Gigiu este zidita cu carilmida nomana din ruinote Oescului; in zidul inconjurtor al bisericii se grisesc bucati mari
de marmurd, en reliefuri, statue vechi; toate sobele si imprejmuirile
satenilor sunt din caramida romang si pietre thiate romane.
Nicopoli, cetatea biruintei, a fost zidit de Traian, spre a eterniza bi-

ruinta lui desavarsita, a Getilor, a Dacilor; Turcii au mai fAcut la

www.digibuc.ro

92

DR. I. FELIX

340

Nicopoli cismele, servindu-se de apeductele rornane. Una din cisrnele

are inscriptia latin, reprodusa de Bo lliac, 1845, de A. Tr. Laurian, de
J. F. Neigebaur, 1851.
*i la Balcani gasim apeducte, fntani, rezervorii romane. N. Popilian scrie in a. 1888, in Revista p. 1st., Areheol. i Fil. de Gr. Tocilescu, un articul intitulat: Tetatea, i zice : Exista in graiul rornanesc
la Balcani cuvantul Tetate, care nu este altul deck cetate. In centrul
Macedoniei se conserva insemnate resturi din vechile colonii rornane.
Se desernn cu numele de tetate niste rtmasite de constractii, la cari
so mai vad pana i astazi ziduri ruinate. Apeductele in unele locuri
cer imense distante, ca sii poatil servl la aducerea apei; facnd o incercare de sapaturi, gasesti imediat traseul acestor apeducte, mai ales
ca in cele mai multe puncte actualii locuitori se folosesc de ele, abatand apa, numai cand este trebuinta de distribuire ; elo sunt zichite cu
cararnida. Pe alocurea intregul apeduct este conservat intact, chiar cimentul rezista. Multe din aceste caramizi au servit i servese la con-

structiuni noua si sunt foarte cautate la zidarie. Asemenea cetati cu

apeducte se vad imprejurul oraselor Perlepe, Crusova, Bitolia; cele
mai multe an disparut. Asemenea cetati cu apeducte se zice ea' se vad
si prin Albania. In Macedonia de Sud, in tinutul Salonicului, in drumul ce duce la Iaita, se ant un apeduct colosal, unic in felul sau ; la
sorgintea apei este construit un basin enorm din piatra. Acest basin
enorm, mentionat de N. Popilian, este de sigur colosalul rezervoriustavilar, care inchide o vale vasta dela poalele muntilor, zidit de imparatii bizantini.
insemnatele lucrari idraulice ale Rornanilor din Dacia si din toate
terile ocupate de ei n'ar fi fost posibile Lira o desvoltare mare a
artei ceramice, a tehnicei caramidariei si a oltriei. Aceasta desvoltare
o descrie Gr. G. Tocilescu, zicand ca caramizile arse (lateres cocti, lateri ex terra cocta) au jucat in industria si arhitectura provinciala romana un rol insemnat; ele serviau pentru acoperisul caselor, pentru
imbracamintea peretilor interiori ai camerelor, pentru calorifer i pentru
conductul apelor (burlane), cit ctramidariile si manufacturile de terra-

cotta, figlinae, erau nurneroase, ca legiunile fabricau ele insesi cardmizile necesare constructiunilor militare, placi mari, tablii subtiri, olane
drepte, indoite i convexe, tubuli (burlane) la conducerea apei, s. a. Aso-

menea era desvoltata olaria ; marca olarului Fortis, cea mai raspandita in tot imperiul roman, sapata pe vase, talere, lampi, se gaseste
si la Pompei inainte de a. 79 d. Hr.
Din Erodot stirn ca Scitii au sapat puturi de apa; este dar probabil

www.digibuc.ro

341

DIN 1STORIA IGIENEI..

93

ca i Dacii, vecini cu Scitii, au shpat puturi. Dar nici Scitii, nici Dacii

nu s'au multumit numai cu bautura de apd si au Wirt i vin. B. P.

Hasdeu aratd in Istoria criticd, cd bautura la Geto-Daci era vinul, cu
cari faceau i betie. Deja Nelianus a ardtat asemenea, c bdutura Dacilor era vinul, pe care 1-au avut in abundenta, I miere. Discipulii profetului geto-dac Zamolxis s'au abtinut dela vin si dela came. Sdrbatorile
zeului Sibazius (Bacchus al Romanilor, Dionysos al Grecilor) au dat
loc la desfrandri, i preotul Deceneu a dat regelui Boirebites sfatul

a distruge viile; din aceastd cauzd mill scriitori vorbesc de sobrietatea Getilor si a Dacilor. (Victoria Vaschide). Intre comorile lui Decebal, pe cari le ingropase in albia raului Sargetias i cari au fost
cucerite de Traian, s'au aflat multe vase scumpe de Wirt i alte vase
pretioase; pe columna lui Traian flgureazd aceste vase incdrcate pe
catari dusi de soldati romani. (E. Petersen).
Romanii au inflintat in Dacia multe fantani votive; o dovedesc numeroase inscriptiuni pe pietre, si in aceastd privinta se pare cd obiceiul
pios roman de a sapa puturi pentru pomenirea unei persoane nu este
decat continuarea traditiunii romane. Elena Niculita-Voronca a cules
datinele i credintele poporului roman, mai ales din Moldova si Bucovina, si a publicat uncle cari se refera la infiintarea de puturi: Nimica nu cere sufletul pe ceea lume ca apd; nu trupul, ci sufletul, ash
e de insetat, de aceea se dd do pornand pentru suflet mai ales apd.
Daca faci o lantana, atunci pand la al noudlea neam ai pomana, iar
daca la altd lantana' faci reparatie, o cureti ea s poata bea oamenii
apd intr'insa, ai Inca parte din izvorul acela pe ceea lume. Mare pacat
este a nu ldsh sd ia oamenii apd din lantana ; acela ce nu dd apd,
po coca lune sta pang in gat in apd si de bdut nu poate bea. Cand
so face lantana, se aduce preotul de o sfinteste, dar i la Romani intervenia pontificele la saparea de puturi.
Precum Scitii, au exercitat i Dacii pescuitul. Deja Aristotele zice
ca Scitii prind multi pesti in Pont si in marea Maeotis, cu cari fac
cornert insemnat, cd asemenea se afla in Pont crustacee. Ateneu (sec. II)
vorbeste de un peste alb, mare, pretios al Istrului, ce se numeste Glanis
(A. Papadopol-Calimach). Po laugh' Daci, au pescuit in Delta Istrului

si Ionienii. In sec. V, crapii Dunarei erau vestiti si se serviau la mese

mari si de lux; asa la 448-449, Atila, regele Hunilor, care so afla pe
atunci in Banatul Temisoarei intre Timis si Dundre, a trimis impdratului Teodoric dar crapi dela Dunare. (Cassiodor).
Hull autori aflrma cd Dacii i Romanii din timpul lui Traian au

stiut sa so scufunde sub apa, sa lucreze sub ap. In nici un caz lu-

www.digibuc.ro

94

DR. I. FELIX

342

cratorii insarcinati cu lucrari idraulice n'ar fi putut sta sub apa decat
criteva momente si in adancimi putin considerabile ; cand vom vorbi.
despre starea actuald a igienei apei, vom vedeh ca astrizi, en toate imbunatatirile tehnice ale aparatelor do scufundare, traiul sub apd mai
este foarte anevoios, foarte periculos. D. Cantemir arata, dupa Dion,
Eutropie i Xiflhin, ca in a. 105 d. Hr. Traian, dupd biruinta, stiind
cA multe avutii erau stranse la Decebal, a inceput si comorile cele
ascunse a-i cerca; si le-a aflat tocmai in fundul apei Sarghetii ascunse
(Sarghetia este apa care acum Ii zic Strelta, si curd despre Maramoros spre apa Tisei), uncle cu mestesugul unor robi subt apa o ingropase, si pontru ca sa nu cumva scoata cuvantul afara, dupd ce s'au
pus nenurnaratele avutii, apoi pe toti i-au omorit.
La asezarea fundatiunilor podului lui Traian peste Dunare n'au lucrat scufundatori. A. I. Odobescu descrie, dupa Apolodor, zidirea stalpilor podului, din a. 104 d. Hr.; ea a fost intreprins cu ajutorul unor
mari cutii do talpoaio, intepellite pe din launtru en barne incrucisato,
in cari s'au turnat bolovani de piatra si de acel chnent nedestructibil,
po care Romanii singuri stiau asa de bine a-I plamadi. Aceste cutii,
dupd altii luntri, fura asezate in apa si so incepii lucrarea. Dupil Pliniu

cel tanar s'ar fi abatut Dunarea, pentntca sa se poatil lucra podul.

Inaintea Romanilor so gasesc la Sciti si la Daci urine ale cultului
apelor. Dupa Erodot, Scitii au adorat elementele, pe langa alti Zei si
Po puternicul Poseidon (Neptint). Solocles, 495 a. Hr., zice ca la antici

apa Istrului era expiatorie, curatitoare de pacate. Istrul era cinstit

ea Dumnezeu do Geti, Daci, Sciti. Columna lid Traian no infatiseaza
in douri randuri, pnin doua .sculpturi minunate, pe Dumnezeul Dannbins. (A. Papadopol-Calimach). La Sciti, la Daci si la Romani se puneau
vase cu apa langii mort in mormant. Curgane, morminte scite, captu-

site cu piatra i acoperite cu piatra, formand tumuli, s'au gasit si in

Bucovina si in nordul Moldovei, i In ele vase do bronz i de lut,
earl hotarul vestic al Scitilor era Bucovina, rsaritul Galitiei hotarul
ostic al Principatelor Romne. In a. 1808, in thnpul ocupatiunii rusesti,
s'a deschis in comuna Hudestii-Mari, din jud. Dorohoiu, un mormant
criliesc scit, boltit cu odoare splendide, cu vase mari aurite, cu 3 pahare
langa schelet, obiecte cari se arta astazi la muzeul Eremitagiului din
St. Petersburg (N. Filipescu-Dubriu si C. Chirita). Cezar Bolliac a gasit
la Celeiu tin sarcofag din a. 181 d. Hr., cu scheletul unei femei tinere

cu 3 ulcioare la picioarele scheletului. In mormintele romane dela

Antina (Resca) s'au gasit asemenea urcioare, si in mormintele cu urne

www.digibuc.ro

343

DIN .ISTORIA IGIENEb.

95

de eenuO. Romanii au pus in mormnt vase en apd, vase de bdut, in

eredinta ce aveau c servd mortului pe cealalt lame.
Seldarea i spdlarea mortului, obipuit astdzi la Romni i la
multe alto popoare, pare a CI o continuare a traditiunii romane, cunoscut din versurile lui Virgiliu i ale lui Ovidiu, explicat de colegul nostru S. FL Marian.
[Literaturdl: lstoriile lui Erodot, traduse de Dim. I. Ghica. Berlin 1894; Strabo,
Geographica; Titus Livius, Histor. ab Urbe condita lib ; G. a Reychersdorff, Chronographia Transylvaniae. Viennae 1550; Dim. Cantemir, IIronicul vechimei a Romano-Moldo-Valahilor, edit Gr. G. Tocilescu. Bucur. 1901; G. Sincai de $inca, Cronica Romanilor, ed. II. Bucur. 1886; Jac. Ferd. de Miller, Hercules Mehadiensis,
Pest 1886; Schwarzott, Die Herkules-Bader. Wien 1831; A. Treb. Laurian si Nic.
Biilcescu, Magazinul istor. pentru Dacia. Bucur. 1845-1846; J. F. Neigebaur, Dacien
ans den Oberresten des klassischen Altertums. Kronstadt 1851; C. Bolliac, Calatonie arheolog tea in Romania. Bucur. 1856 1858; A. I. Odobescu, Notices sur les

antiquits de la Roumanie. Buc. 1867; Compte rendu du Congres international

d Anthropologie et d' Archologieprhist. Copenhaga 1869; Cezar Bolliac, Eccursiuni

arheologice. Buc. 1869; A. Popoviciu, Beale Erculane. Pesta 1872; B. P. Hasdeu,

Istoria critica a Rom. Buc. 1874 ; A. I. Odobescu, Istoria Archeologiei. Buc. 1877 ;
Gr. G. Tocilescu, Dacia inainte de Romani. Buc. 1880; G. Baritiu, Raport asupra
ealatoriei la ruinele Sarmisegetuzei. Bucur. 1884 ; A. Papadopol-Calimach. Dunarea
in literatura si in tradifiuni. Buc. 1886; G. Baritiu, Apulum, Alba-Inlia. Bucur.
1887 ; A. D. Xenopol, Istoria Ronuinilor din Dacia Traiana. Iasi 1888; N. Popilian,
Telatea, in tRevista p. Ist., Archeol. si Filol . 1888; C. I. Locusteanu, Diet. geogr.
al jud. Roniana(i. Buc. 1889; Moise N. Pacu, Cartea jud. Covurluiu. Buc. 1891; N.
Filipescu-Dubdu si C. Chiritd, hict. geogr. al jud. Dorohoiu. Iasi 1891; S. FL Marian,
lemmornuintarea la Romani. Buc. 1892; M. II. Drdghicescu, Dunarea si Coastele
Marii. Galati 1892; Jul. Jung, Fasten der Provinz Dacien. Innsbruk 1894; N. Spineanu,
Diet. geogr. al jud. Mehedinti. Buc. 1894 ; Jahrbuch des Bucowiner Landes-Museums.
Czernowitz 1893 1900; Paulina Brtescu si I. Moruzi, Diet g eogr al jud. Prahova.
Tdrgoviste 1897; B. P. Ilasdeu, Etymol. Magnum Rom. Buc, 1898; Al. Stefulescu,

Istoria Targu-Jiului. Buc. 1899; E. Petersen, Trajans Dakische Kriege nach dam
Saulenrelief erzdhlt. Leipzig 1899 1903; Gr. G. Tocilescu, Fouilles et recherches
archologiques en Roumanie. Buc. 1900; Gr. G. Tocilescu, Monumente epigraf. si
sculpt. Buc. 1902; G. M.-Murgoci si I. Popa-Bured, Romania si Tarile locuite de
Romani. Buc. 1902; Viet. Russu, Apulum. Buc. 1903; Victoria Vaschide, Histoire de

la congute romaine de la Dade. Paris 1903; Elena Niculitd-Voronca, Datinele si

credintele popor. rom. Cernduti 1903.

www.digibuc.ro

96

DR. I. FELIX

344

IV.

Evul mediu.
Teri le romiine la ineeputul evului medin, comparate
en Wile apusene.

Cei mai multi istorici numesc evul media tot timpul intro finale
antichitatii i intre renasterea moderna, epoca dela impartirea impe-

riului roman in imperiul roman dela apus si in acela dela rastirit, 395
d. hr., ori dela caderea imperiului roman occidental in anul 476, pang
la finale imperiului roman dela rasdrit si pana la luarea Constantinopolului do Otomani, 1453, pand la descoperirea Americei, 1492, ori pand

la inceputul reformatiunii, 1517. Numai foarte putini istoriografi fac

exceptiune dela aceasta regula. Mihail Kogalniceana a inteles sub
evul media epoca dela intemeiarea Principatelor Romane Wind la
domniile Fanariotilor, 1716 ; A. D. Xenopol numai timpul dela dosedlecarea Principatelor pand la Vasile Lupu, 1290 1653 ; si do curand
Constantin Kogdlniceanu a adoptat impartirea istorica a lui Mihail
Kogalniceanu din a. 1837. Po cat stim, dintre istoricii apuseni, numai
coi scandinavi incep istoriogratia evului mediu, dupd indemnul Suedezului Oscar Montanus, dela anul 1050, cand se termind la ei epoca
po care o numesc preistorica. Am crezut c istoria civilizatiei romane
trebue O. fie sincronicd cu a culturii apusene, fiindcd nu o putem
izola de cea din urma, cu care are legaturi dese, si mi-am permis a
compta evul mediu dela caderea Romei in manila Barbarilor pana la
cucerirea Constantinopolului de Otomani.
Primul period al acestei epoce este foarte siirac in fapte cari intereseaza igiena, caci dela pardsirea Daciei Traiane de legiunile romane,
dela anul 270 pana in sec. XII se stie foarte putin despre poporul dacoroman. El trebue sa fi trait in continuu si compact in muntii Transilvaniei,
Banatului i Serbiei si pe malul drept al Dunarei. Terile Romano

au fost treptat inundate in anul 462 da Goti, in a. 558 de IIuni, earl

au trecut pe gIiia Dunarca; apoi au venit Alanii i Gepizii in valea
Dunarei, in Panonia, in Banat si in Tara Crisului ; in urma Gepizilor,
in sec. VI, au venit poste Romani Slavii, goniti de Mini si de A vari,
si au convietuit impreuna, contopindu-se in elementul roman, iar o parto
din Slavi au trecut Dunarea, an ocupat cetatile romanesti de pe malul

drept al Dundrei, an nevoit po Romani sa se imparta. La finale sec.

www.digibuc.ro

345

Dill

ISTORIA IGIENEI).

97

VII mivlesc Bulgarii in Moosia inforioard ocupatd deja de Slavoni

si se slavizeazd si ei. Influenta Bulgarilor se intinde si pest() Dundre
dincoace, si in acel timp locuitorii Daciei Traiane au fost nevoiti sd
urmeze ritul i cdrtile bulgare in rugdciunile lor, i dupd ce regatul
bulgar dispdru, limba slavond si cartile slavone rdmaserd Inca in biserica romdna. In anul 896, Ungurii se stabilese pe sesul panonic intro
Dun Are i Tisa, inainteazd spre Transilvania si Banat, supunnd principatele romne, al lin Glad in Banat, al lui Menumorot in Tara Crisului, al lui Gelu si Kean in Transilvania. Dupd Unguri yin in partea de
rdsdrit a Carpatilor Pecinegii si Uzii, de asemenea Cumanii stilpnesc,
1100-1240, Muntenia: Cumania Neagrd, i o parte din Moldova si Basarabia : Cumania Albd. 1241, Talarii tree in Ungaria i Transilvania,
sunt bdtuti la Fdggras de Basarab-Ban, se,.retrag intre Nistru si Don,
do uncle invadd adeseori terile romdne. In sec. XII, Slavii i Romnii aveau pe dealurile Moldovei orase, Ca Tecuciu, Haliciul-Mic (Ga-

lati) si micul stat Bdrlad intre Siret si Marea Neagr. In sec. XIII,
au existat Chinezate romne, Voevodate, in Oltenia, Muntenia, Moldova, Bucovina, Galitia, Basarabia, peste munti (loud Ducate mari, al
Fdgrasului si Maramuresului. In anul 1186 se infiinteazd statul romno-bulgar deadreapta Dundrei sub fratii romani Asan si Petru ;
1204, Ionita so incoroneazd ca impArat al Romdnilor i Bulgarilor.
Occidentul a suferit mai putin si mai scurt titnp de nayMirea hor-

dolor, cari au pustiit rasaritul Enropei, cari au amanat desvoltarea

culturii in general, a igienei in parte. in terile romdne s'au infiintat
en multe secole mai tarziu deck in apusul Europei mndstiri, focarole principale de culturd si de igiend in prima jumdtate a evului mediu. Tn biblioteca nilindstirii St. Gallen, in actualul canton elvetian
St. Gallen, se pdstreazd planul acelei mdndstiri din timpul regelui
Francilor Ludovic eel Pios, 820; mndstirea reprezentd un mic oras,
avand numeroase dependinte pentru gospoddria necesard poporatiunii
insemnate a mndstirii, mai multe splMorii, mai multe stabilhnente
do bdi, pentru cantori, pentru calugarii clerici, pentru calugarii frati
si novici, pentru scolari, i osebita spalatorie si bdi pentru spitalul
aflat in incinta mandstirii. Cele mai multe mndstiri, zidite pe locuri
inalto, intarite ca adevdrate cetAti, erau alimentate cu apd de izvor ;
in allele s'au sdpat puturi, s'au construit cistern() do apd do ploaie,
pentruca locuitorii manastirii sa nu fie siliti sd aducd apd afard din
incinta mndstirii.
In Occident s'au ndscut treptat orase din castrele i coloniile romano, in Galia si mai ales in Germania, langd Dunare si fin. Dupd
Analele A. R.Tom. XXVILMemoride Seq. qUin(ifice.

www.digibuc.ro

98

DR. I. FELIX

346

ce Germanii au intins domnia asupra Slavilor dela rdsdritul Germaniei, s'a ndscut necesitatea zidirii de orase fortificate, capabile a
se apark si acele orase au trebuit sa-si asigure si alimentarea cu apa.
Yana la finele sec. IX, numdrul oraselor era neinsemnat; ole serviau
mai mult scopurilor rdsboinice; dupg sec. X se fundeaza mai multe
orase, cari devin centre de comert, dar parte din locuitorii oraselor

mai raman agricultori. Si in Italia s'au nascut orase numeroase in

secolul X.
[1.1teraturill B. P. IIasdeu, 1st. crit. a Rom. Buc. 1874 ; A. D. Xenopol, Les Roumains

an moyen-dge. Paris 1885; IIans Prutz, Staatengeschichte des Abendlandes im MitWaller. Berlin 1885; I. Bogdan, Diploma Bdrlddeand din 1139. Buc. 1889; Kropatschek, De Gepidarum rebus. Halle 1869; Sitte, Der Stadtebau. Wien 1889; D.
Cantemir, Hronicul, edit. Gr. Tocilescu. Buc. 1901; D. Onciul, Rondinii in Dacia
Traiand peind la intemeierea Principatelor. Buc. 1902; G. M.-Murgoci si I. PopaBurcii, Romdnii $iTdrile locuite de Romdni. Buc. 1902; Th. Freih. von der Goltz,
Geschiehte der deulschen Landwirtschaft. Stuttgart 1902; 1. Bogdan, Cnejii Romani.
Buc. 1903.

Cultura si Igiena la ineeputul evulni mediu.

tn evul mediu continuitatea culturii romane n'a incetat en totul In

Europa, dar ea n'a progresat si a fost pc alocurea intrerupta pentru
un Limp oarecare. In celo dintdi secole ale evului mediu, igiena a
suferit nu numai la Daco-Romani, ci si la alto popoare eari datorese
civilizatia lor domniei romane. Barbarii, can l. au inundat imperiul roman, au distrus in mare parte impreund cu orasele, colonfile, castrele
si mdretele lor institutiuni .de salubritate, apeductele, bdile, rantnile,
an desfiintat administratiunile aliment:dull oraselor cu apd si alte organe ale igienei publice. A rdmas insd continuitatea morald a vietii

intelectuale romane, si in ceea ce priveste pe Romani in parte, s'a

accentuat, pe langa aceasta continuitate romand, si influenta orientald
religioasd; s'a desvoltat treptat, din contactul romanismului cn civilizatia bizantind si din convietuirea cu Slavii, individualitatea romand,
en cultura ei proprie, in care igiena n'a fost neglijata. Treptat s'a
inlocuit civilizatiunea romand cu cea medievald, caracterizatd prin
influenta bisericii si prin regimul feudal.
Multi istorici descrin intregul evul mediu ca o perioada de barbaric

si de ignoranta; aceasta apreciere, in parte prea severd, rezulta din

comparatia lui eu civilizaia modernd. Daca insd compardm evul mediu
cu timpul impfiratilor romani, dacd tinem sama de obiceiurile crunte
ale imparatilor i patriciilor romani, de sacrificarea sclavilor in luptele

www.digibuc.ro

347

DIN

ISTORIA IGIENEI..

99

de gladiatori, de hrdnirea murenelor cu sclavi, de torturile obisnuite

in procedura justitiei, de tirania puterii publice care se exercita in

provincii ca si la Roma, de robia profesionald a unor cettoni zit

liberi, cdrora insd nu se permitea a-0 alege altd profesiune &cat
a pdrintelui lor, de rdsboaiele salbatice cu scopul de a stingo libortatea
Ili chiar existenta multor popoare, de masacrarea Etruscilor dupd cu-

cerirea lor, de comasarea pamanturilor lor in latifundiile date unor

patricii, de neglijarea lucrrilor idraulice mdrete infiintate do Etrusci
pentru secarea paluzilor, i ca consecintd impaludarea si despopularea
regiunilor, pe cari Etruscii le mdntinuse in starea salubrd si muontoare, distrugerea unei poporatiuni culte i bogate i transformarea
pmntului lor in mareme, de omnipotenta functionarilor din colonii
cari s'au imbogdtit, a legiunilor earl au numit pe impdrati, de opresiunea politica a terilor cucerite i colonizate, de imprejurarea cd mare
parte a locuitorilor Italiei erau robi, muncitori fdrd nici un drept, a
cdror viata era proprietatea stdpanului, care o putea distruge dupd
bunul plac, si de alto asemenea neomenii, atunci timpul clasic al Romei

nu apare cu mult mai cult decat evul mediu.

In ceeace priveste igiena, urmasii Romanilor in domnie au mai continuat parte din operele impdratilor romani. Ostrogoth, deveniti stdpani ai impdrdtiei romane apusene, an primit civilizatiunea romand;
regele Ostrogotilor Teodoric a zidit, intro altele, pe la 500 d. Tin., Indretele apeducte dela Spoleto in provincia italiand Umbria si dela Ravena, a zidit bdi la Ravena, Pavia, Verona, Apanum, Spoleto, Parma.
In Iberia (Spania), Vestgotii (366-711) au zidit canale do irigatiuno
si apeducte. Dupd ce Odoaker, in 476 d. Hr., a distrus imperiul roman
occidental, a mai trait 1.000 de ani imperiul roman oriental, si impraii
bizantini au continuat, conform traditiei romane, cu executarea unor
Incrari idraulice in limitele puterii lor ; ei au construit in muntii
Traciei, laug Belgradul din Tracia, vestitele rezervorii-stdvilare pentru

alimentarea cu apd a orasului Constantinopol, twin inchiderea unei

\TM cu ziduri de grosime extraordinard. Obiceiurile si luxul Romei s'au

transmis la Bizant; s'au infiintat i acolo apeducte, bi, term, fantani

monumentale. Din Bizant, dela sec. VIII, Arabii au primit obiceiul bailor. Sub impdratul Teofilos, 829 842, infloreste in 13izant arhitectura

arabicd; imparatul chiamd mesteri arabi; se construesc palate dupd

modelul palatului Califilor din Bagdad, cu havuze, fantani, bdi inlauntrul palatului; se clddesc edificii destinate scopurilor filantropice,
bdi publice, fantani monumentale si altele. Din palatele construite pe
atunci, dupd modelul resedintei Abasizilor din Bagdad, mai existd as-

www.digibuc.ro

100

DR. I. FELIX

348

tdzi la Constantinopol ruinele palatului Hebdomon. (G. F. Hertzberg,

Felix Dahn).
Prin crestinism vechii barbari au fost treptat transformati in purtdtori i propagatori ai culturii noud. Ea se manifestd prin legi noud de
moralitate, mai tarziu prin cruciade (1096-1270), rdsboaie puternice,
dar aventuriere, nepractice si neizbutite ale Europei intregi, cu tinta de
a cucerl tara sfantd stdpanitd de un popor necredincios. Cruciadele au
exercitat o influentd culturald si economicd salutard, au desvoltat comertul, au adus in Europa imbundtdtirea traiului, dar au dat nastere
luxului.

Fdrd stabilitate nici un progres cultural nu este posibil. In prima

jumdtate a evului mediu, in timpul rnigratiunii popoarelor, a invaziunii
Europei de horde necivilizate, cari au distrus mai toatd organizatiunea
romand, nu se putea cultiva igiena, i dupd alcdtuirea statelor noud, a
lipsit motivul politic, care in Roma anticd indemnase pe puternicii zilei
ca s zideascd apeducte, fan tani, bi splendide pentru plebea pe care au
despretuit-o, spre a-si asigur favoarea masselor. Nici regii, nici orasele
nu mai aveau puterea material'a ca in antichitate, numai dispuneau de
multirnea de sclavi, de numerosii captivi do rsboiu, de popoare intregi subjugate, cari sd mai munceascd la executarea lucrdrilor hiciraulice gigantice, cari mai provoacd i astrizi admiratiunea noastrd. Dupd
distrugerea hnperiului roman, arhitectul si inginerul laic, cum 1-a cunoscut antichitatea si care executase lucrdri hidraulice mdrete i trainice,
dispare i artele se refugiard in mandstiri, din cari ies arhitecti i ingineri clerici, preocupati de clddirea de biserici si de mandstiri in loc de
teatre, circuri, bdi, fntani, apeducte. Crestinismul a dat alto directiuni
activitdtii publice, pietatea a stimulat pe cei mad la fundarea de institutiuni de binefacere si de evlavie.
Mandstirile, pe Mngd importanta lor religioasd si culturald, datoritd
si bibliotecilor, arhivelor, atelierelor de copierea de manuscripte, au
exercitat i influentd economicd bineMcdtoare, prin modul cum au administrat gospoddrille mandstiresti, cum au cultivat agricultura, cresterea vitelor, piscicultura, rnordritul, unele meserii i arte, i prin aceasta
mandstirile au inraurit asupra traiului material, asupra igienei. Unelo
mandstiri au zidit spitale i coli, au ajutat pe sdraci, au ospatat pe
cdllitori. Cele mai multe din mandstiri erau alimentato cu apd de izvor,

in altele s'au siipat puturi, s'au infiintat cisterne pentru culegerea si

pdstrarea apei do ploaie. Despre mandstirile din Romania vom vorbi.
intr'un capitol special, precum si despre castelele vechi din terile romane, elddite la Lotru si la Arges, la Fdgdras si in valea Hategului,

www.digibuc.ro

349

DIN eISTORIA IGIFNtt

101

cari, ca si manastirile, erau bine alimentate cu apa ; de1 asezate langa

ape curgatoare, ele aveau inlduntrul zidurilor de aparare puturi

cisterne, cismele i izvoare.

[Literaturl: G. F. Hertzberg, Geschichte der Mrantiner mid des Osmaviselan
Reiches. Berlin 1883; Sitte, Der Sladfebau. Wien 1889; Th. Front. v. d. Goltz, Geschichte der Landwirtschaft. Stuttgart 1902; J. Mareuse, Bader in rergangenheit u.
Gegenwart. Stuttgart 1903.

Is Maud.

La inceputul sec. VII d. Hr. apare Islamul, fundat de Ma homed,

nascut la Meca in anul 569 ori 571, decedat in anul 632. Coranul contine numeroase povete igienice, prescrie, ca i Testamentul vechiu ai
ca cartile sfinte ale Inzilor i Persilor, curatenia scrupuloasa, spalaturi dese inaintea frecventelor inchinari. Dupa doctrinele musulmano,
rugaciunile i celelalte practice religioase presupun, pentru a fi valabile, puritatea, i fac necesara spalatura pentru departarea tuturor
necurateniilor aflate pe corp i pe vestminte. Spalatura este obligatonic inaintea color cinci rugaciuni zilnice si la pelerinagiul la Meca

inaintea procesiunii in jurul Kaabei; ea conga in spMarea fetei, capului, manilor, a bratelor pana la cot, a picioarelor pana la glezne,
in clatirea gurii, in aspirarea apei prin nari, i aceasta operatiune este
insotita de rugaciuni speciale. Afara do aceasta, barbatii si femeile
isi spala corpul intreg, ori de cilte ori a fost mnjit, si mai ales inaintea oficiului religios de Vineri si inaintea Bairamului. Aceste spala-

turi, prescrise de ritual, explica frecventa bailor si a intrebuintarii

lor generale in terile musulmano. In cahltoriile prin desert, in lipsa
de apa, ea este inlocuita prin nisip.
Cei dint5i mahornedani, Arabii, Sarazinii, erau oameni sobri, cu
foarte putine trebuinte locuinta lor era cortul, imbracamintea lor camasa de Mita i mantaua, mobilierul lor seaua, un burduf pentru apa
i un tripod pentru gatirea mncarii frugale. (G. Weber). Dupd co
Arabii si-au intins stapanirea peste o mare parte a lumii vechi, ei an
primit obiceiul bailor ; in calatoriile lor rsboinice ei au gasit stabilimente balneare persane si rornane in Asia centrahl, in Persia, in
nordul Africei si in sudul Italiei si le-au hnitat. Maretele zidiri idraulice ale Arabilor n'au fost cu totul originale; ei invatase dela alte
popoare asiatice si chiar dela Romani ingineria i arhitectura idrauilea. F. Justi i H. Saladin au descris mai multe asemenea construetiuni ante-arabe din evul mediu: Regele Persiei Kobad, 490-531, a

www.digibuc.ro

102

IA. I. FELIX

350

mArit orasul Kazerun si a adus in el apd prin apeduct. Ohosro

Anoshirvan, 531 578, a zidit orasul Rmniasan, Chosro-Antiochia,
1-a populat cu Romanii captivi din rdsboinl cu imparatii Bizantului
si a infiintat in acel oras un eine i bai publice. inaintea cuceririi
arabe, rdurile Persiei au fost inzestrate cu stAvilare, apa lor a lost
condush atAt in canale deschise pe fata pdmAntului, precum si in apeducte asezate pe ziduri t i pe arcuri clddite in locurile lipsite de apd.
At At pentru alimentarea oraselor, precum i pentru irigatiune, s'au
construit in munti rezervorii-stdvilare cu maluri solide, cari inchideau

cate o vale pentru culegerea apei de ploaie. In timpurile ante-arabe

s'au cules apele suterane din munti, s'au sApat in munti tunele, galerii de drenaj, canale adnci de 10 15 m., ale cAror urine se mai
gdsese i cari au fost Inzestrate CU numeroase guri de control. Din
cauza nepAsdrii musulmane, aceste lucrdri salutare au fost mai tdrziu
neglijate, i cmpiile odinioard fertile au devenit pustii.
Sub domnia arabd, care a inceput 637-640 d. Hr., s'au mai executat in Persia lucndri idraulice metodice. Dupd 820, Persia a avut
existentd proprie. In an. 950 d. Hr., Califul Adhad-ad-Daula a construit in Persia digul i canalul dela Bend-Emir, care a traversat
sesul de Merdasch si a alimentat cu apA o regiune intinsd.
In toate terile cucerite de ei, Arabii au zidit orase, temple, palate
mArete, bdi luxoase, le-au alimentat cu apd de izvor in abundentd.
Islamul prescrie bAi i spdldturi, si domnitorii mahomedani au lost dar
obligati sA alimenteze orasele lor cu apd abundentd. In orasele mari

s'au construit suterane, piramide idraulice, clddiri in forma de piramidd cu varful tdiat oni do obelisc, in cari apa se urea dupd legea
tuburilor comunicgtoare moscheele si stradele an prhnit Mntni;
parte din ele au fost infiintate din fundatiuni pioase, cAci construirea
unei flintAni este si la Moslimi o fapta pioasd, egald cu pelerinajul
la Meca. Asemenea s'au zidit din fundatiuni pioase si din fonduri

publico bdi poporane in toate orasele, in toate satele Orientului,

WI separate pentru amAndoud sexele. Multe din aceste bAi au lost
numai bAi de aer cald cu afuziuni, altele au avut i basine i putini
de bAi. Alexandria, Cairo, Smirna, mai tdrziu Salonic si Constantino-

pol au primit palate pentru bili publice. La Budapesta Turcii au restaurat in sec. XVI termele create de Romani ; Mile Lucas si bAile
regale din Budapesta sunt de origine tuned, Csdszrfiird de origine
romand.

In an. 632 a murit Mahomed la Medina si 90 de ani dupd moartea

hii, Arabul Omar a stApAnit toate terile dela Himalaia !And la nordul

www.digibuc.ro

351

DIN cISTORIA IGIENET

103

Africei i 'Ana la Pirenei, dela Marea Neagra pan la golful de Aden,

i succesorii lui Mahomed au inceput acum & se ocupe de organizarea pacific a acestor teri. in anul 711, Tarik, generalul lui Musa, guvernator arab al Africei, a trecut prin strilmtoarea dela Gibraltar in

Spania cu 12.000 Berberi i Arabi; in anul 750, As-Saffah, primul

Abbasid, s'a suit pe tronul Califilor cari au domnit in Spania; in
756 i-a succedat Abdurrahman I din Damasc; cu el incepe inflorirea
Spaniei arabe ; apogeul culturii arabe cade in anii 912-976, in ceeace privete economia, igiena, tiinta care, ca i literatura, este in mare
parte de origine strAing. Oravle Andalusiei : Cordova, Granada, Sevilla, Toledo au fost impodobite cu monumente grandioase ale arhitecturii, alimentate cu apA prin apeducte, agricultura s'a desvoltat
gratie irigatiunii metodice. Maurii an zidit bi luxoase. Unul dintre
monumentele arhitectonice arabe dintre cele mai importante, palatul
Alhambra din Granada, contine i bi romane. Alcazare sunt palate
vechi fortificate, castele maurice din Spania inconjurate de grAdini,
eletae, havuze, fntni. Alcazarul din Sevilla, acela din Cordova, ca
i Alhambra din Granada, zidite in sec. XIII, au bAi splendide. Mai
exist astrizi la Sevilla Baia Sultanului din sec. XV, monument arab
de frumusete rar, i la Cordova baia magnificA a Califilor. Califii,
cari au domnit in Spania, an atras la curtile lor invatati Greci, Siriani,
Evrei, Persani, Egipteni, Inzi, cari au tradus in limba araba" scrierile
distinse ale connationalilor lor i au cultivat, pe langd filozofie, matematicele, astronomia, fizica, alchimia, meteorologia, medicina, arhitectura, ingineria. (II Suter).
La Granada mai functioneazd astzi un apeduct constmit de Mauri.
in oraele undo ei n'au zidit aped uct, au infiintat cisterne; la Cadix
se mai gilsesc in casele mai vechi cisterne de origine arab i afar5.
din Europa la Aden. Afar'd de Spania, mai gasim astzi functionand

la Palermo un apeduct zidit de Muni Regii Normani din Sicilia

an chemat arhitecti arabi i lucrAtori arabi s'a" le zideascA palate de
vat* aproape de Palermo s'au infiintat de regii Roger, 1130 1154,
Wilhelm I, 1154 1165, i Wilhelm II, 1166 1189, castelele Favana, Cuba,
Manani i Zisa, cu ape curgiltoare artifkiale inlAuntrul palatului, cu

rezervorii de apq, havuze, fntni, bi. (R. Borrmann, A. Goldschmidt).

Afar din Europa se mai gsesc apeducte construite de Arabi in

evul mediu : la Fez in Maroco, undo alimenteazd numeroase locale de

ablutiune i de bii, case private i grtidini; la Meca, capitala Arabiei, cel dintliiu dintre cele 3 ora,e sfinte ale Mahomedanilor (Meca,
Medina i Ierusalim), uncle mai functioneazd un vechiu apeduct, lung

www.digibuc.ro

104

DR. I. FELIX

352

de 40 km., care aduce apa din munti ; la Derbant, capitala provinciei

ruso Deghistan langa marea Caspica in Caucasia; la Damasc, capitala
Siriei, uncle un apeduct arab vechiu mai alimenteaza fantanile monumentale, havuzele din pietele publice, din bazare, din cafenele si mai
multe hai. in Asia mai functionenza astazi in multe ora.v bi publice,
infiintato de Arabi in evul mediu : la Bokhara din Asia eentrala, la
Brussa, care pana la 1363 a fost resedinta sultanilor otomani i uncle
se afla mai multe bai publice, afard de cele termalo cu ap sulfuroasti;
la Diarbekir in Kurdistan, pe malul raului Tigris, la Damase si Derbent. Orasul Fez a avut in anul 1202-93 bai publice. (Rohlfs, R. Borrmann, Landsdell).
F. Sarre a descris Konia, capitala regatului Seldsuchilor dela Konium din Asia-Mica eu vestitul Sultan-Han, la incrucisarea drumuriNov 6kNa. Angnra ifx LacIlk in Konia, zl dit in 122,9, bine alimentat cu
Inzestvat cu )46.1. Asernenea staVuni pentru serviciul curierilor,
pentru adripostirea functionarilor calatori, existau deja in Orientul
vechiu si in Orientul roman ; hanurile turcesti an servit si pentru adapostirea do trupe, de cMatori, de caravane de comert; ele erau un fel
de fortarete cu curi, grajduri, camera pentru oaspeti, cu cate o mica
moschee si cu Nil. Dimitrie Cantemir zice, in istoria Sultanului Baiazet
II din sec. XV, cd pentruca peierhiii mahomedani sa poata cailitorl in
siguranta la Meca prin node locuri arido si deserte, uncle nu exista

hanuri, Sultanul da ordine liii Pasa din Damasc, ca sa le den soldati

at purtatori de apii.
Toato moscheele, giamiile erau bine alimentate CU apa; sunt vestite
havuzele si fantanile, localele de ablutiune si de bai dela moscheele
din Isfahan in Persia, din Cairo in Egipt. Sultanii Mameluci an zidit
la Cairo, afara de moschee, coli, hanuri pentru pelerini, ospicii, toate
cu locale pentru spalaturile rituale si bi, cu rezervorii de apa, havuze, fantani. (R. Borrmann).
Dimitrie Cantemir, vorbind despre epoca cuceririi Constantinopolului de Turci, zice ca deja in sec. XIV in Turcia din Europa si in sate
so aflau bai, ca Baiazet H a ordonat ea sa se cladeased la Adrianopol o baie publica, ch. Murad II, cand cuceria o localitate, primul sau
cuget era sa edifice acolo o giamie, o medrese, un han, o baie si fantani. Apoi descrie Dimitrie Cantemir baia elegant:a zidita in 1575 de
Sultanul Salim la Constantinopol pe langa palatul sau, in mijlocul
Seraiului la Bosfor, intre apartamentele destinate pentru barbati i
intre cele destinate pentru femei, baie de structurd admirabild impartit in 40 camere, construita pe din launtru cu marmora, pe din

www.digibuc.ro

353

bIN q1STO1UA IGIENEI..

105

afard cu piatra cioplit. In ceea ce priveste organizatiunea, mecanismul

bailor, scrie G. Baiulescu, c termele romane din Constantinopol, instalate cu eel mai mare confort i cel mai rafinat lux, pe cad Turcii

le-au gasit in capitala imperiului roman dela rdsdrit, cdnd au cucerit-o in anul 1453, au placut foarte mult Turcilor, cd ei au adoptat
sistemul de Wi mostenit dela Romani si 1-au introdus in intregul
Orient, in tot Imperiul otoman; ca toate popoarele Islamului au primit si au conservat practicele obisnuito in baia veche romana, modificandu-le dupa obiceiurile lor. Astfel baia romana a trecut la Turci
si se numeste baie turceasca. Turcii au astazi la Constantinopol peste
300 bai turcesti.
Agricultura s'a desvoltat in senile domnite de Maud, ajutat de id-

gatiuni. Arabii au zidit langa Elcke in Spania, in muntii stancosi,

denudati, lipsiti de vegetatiune, in cari izvoreste raul Vinatopo, rezervorii-stavilare cu canale de irigatiune. Dintre canalele vechi arab()
do irigatiune s'au conservat in Spania canalul dela Saragossa ; afara
de Europa, canalele din Arabia meridionala, descrise de Vital Cuinet,
din Samarkand in actualul Turkestan rusesc, descris do Vdmbry.
Arabii au cunoscut periculozitatea unor ape infecte, ei n'au fost insd
cei dintai cad le-au purificat. Deja in antichitate Diode si Ciru au fiert
apa suspecta, Arabii an filtrat-o in cazuri rare. La Congresul international de medicina din Madrid din anul 1903, Doctorul Eid din Cairo
a celit un memoriu asupra istoriei medicinei din Egipt, in care arata

c medicul arab Ebn Raduan, care a trait pe la inceputul sec. VIII,

a dovedit necesitatea a se filtra ori a se fierbe apa Nilului. De mult
s'au tradus in limbile moderne scrierile lui Avicenna, medicul arab
cel mai insemnat, care a trait pe la anul 1000 d. Hr.; el a sfatuit ca apa
murdara ori suspect sa se filtreze prin mai multe strate de Ulna spdlatil.

Mahometanii din toate partile lumii beau de preferinta apa si numai putine buturi alcoolice. DesI Coranul le interzice, s'au whit in
toate timpurile Mahomedani cad au abuzat de ele. Printul Dimitrie
Cantemir arata ca Sultanul Selim, suit pe tron la 1566 d. Hr., era supranumit betivul, cru asemenea Sultanul Mustafa I, 1618-1621, si Murad
IV, 1633, so imbatau.
Literatur* Girault de Pragay, Monuments arabes et moresques. Paris 1839;
Le Koran, traduit par Kasimirski. Paris 18f 5; G. Weber, Geschicte des Millelallers.
Leipzig 1864; Rohlfs, Mein erster Aufenthall in Marolcho. Bremen 1873; Dimitrie
Cantemir, Istoria imperiului otoman, tradus de I. Hodos. Bucuresti 1876; Vainbry, Voyage d'un faux Derviche. Paris 1873; F. Justi, Gesehichte des alten Persien.
Berlin 1879; F. Fischer, Technologic des Wassers. Braunschweig 1880; Landsdell,
Russian Central Asia. London 1885; Vital Cuinet, La Thrquie d' Asie. Paris 1893;

www.digibuc.ro

106

1-.M.

I. 1?EL1X

A54

A. Goldschmit, Die normannischen Ianigspalaste in Palermo. 1896; Fr. Sarr,

Forschungen zur Seldschukischen Kunst und Geographie. Berlin 1896; GervaisCourtelmont, Mon voyage a la Mecque. Paris 1896; II. Suter, Die Araber als
Vermin ler der Wissensehaften. Aarau 1897 ; J. Marcuse, Bader und Badewesen.
Stuttgart 1903 ; R. Borrmann, Geschichte der Baukunst. Leipzig 1904; G. Baiulescu,
Idroierapia medicaid. Bucur. 1904.

Frameii. Germanii.

insemndtatea igienica a apei a Lost recunoscutd in prima jurndtate

a evului mediu, mai ales in regatul Francilor, 613 814. Se pare &
pe atunci pe alocurea apa se si vinded pe bani. Felix Dahn aratd cd
militarii DU puteau pretinde in tail decht apa, lemne si nutret de cai,
singurele prestatiuni datorite arrnatei in timp de rdsboiu. Intro datoriile supusilor in general se enumerd: construirea de canale, de drumm i, de poduri. Irigatiunea Inca nu era cunosent Francilor, abih in
sec. XIII s'a inceput ici, colo cu irigarea livezilor in Franta si in
Germania.

Am cetit cu osebit placere o carte instructivd asupra istoriei agriculturii germane de Th. Freih. v. d. Goltz din anul 1902, in care se
descrie prin exemplul regelui Francilor Carol cel Mare, si mai thrziu
prin exemplul regelui Frideric cel Mare al Prusiei, rolul insemnat
pe care un mare proprietar de mosii, mai ales and este cap incoronat al unui Stat, poate exercita asupra traiului si activitdtii tdranilor,
asupra civilizdrilor. Este interesant a se compar aceastd influentd a
unui stdpan incoronat de mosii din secolii VIII si IX, en ceea co se

petrece cu 1100 do ani mai tarziu la noi, cu influenta ce Administratia Domeniului Coroanei, si cea a mosiilor regale exercitd asupra
victii economice si culturale a tdranilor de pe acele mosii.
Administratia si exploatarea mosiilor lui Carol cel Mare, regele Francilor, a fost exernplard, condusa dupd (Capitulare de villis vel curtis
itnperatoris., care contine prescriptiuni foarte amdnuntite pentru diferiti functionari si muncitori, insdrcinati cu directiunea domeniilor,
cu lucrdrile de agriculturd, silviculturd, pisciculturd, oil cultivarea viilor,

cu producerea de yin, cu cresterea vitelor. Aceste domenii au servit

prin exemplul lor ca scoald pentru inaintarea agriculturii, cdci, ca si
asttizi, micul agricultor nu se influenth de povete teoretice si numai de
exemple practice. Baronul von der Goltz studiazd inrdurirea lui Carol
cel Mare asupra agriculturii, ca si cea exercitatd de Frideric cel
Mare al Prusiei ; amlindoi au avut succese, dar nu imediate. Intretlnerea elestaelor este obiectul osebitelor ingrijiri ale lui Carol al

www.digibuc.ro

355

DIN .I8TORIA IGIENEI*.

107

Francilor ; el prescrie ca intro lucratorii permanenti ai domeniului

sa se die pescari si lucratori de ndvoade. Piscicultura era ingrijitd pe mosiile nobililor si mai ales pe cote mangstiresti in tot evul
mediu. Se consuma mult peste; tdranii pescuiau liber in apele curgatoare, cari erau proprietate curnuna. Dupa moartea lui Carol eel Maro,
mandstirile i marii proprietari laici au suprirnat treptat libertatea pescuitului si an astunat singuri acest drept excluziv, dandu-1 in arendd

contra unor dari determinate si a furniturii de peste, de care aveau

trebuintd din cauza cresterii numarului zilelor de post. Prin aceastd
mdsura, multi tarani, earl se nutrise cu pescuitul, au sdracit. Rdscoalele taranilor germani din anul 1423-1475 si marele rasboiu al taranilor
germani din anul 1524-1526 erau provocate de apasarea lor de catre
cavaleri, principi i prelati, si una din cererile taranilor era libertatea
de pescuire, de taierea de lemne de foc, pe 1ng desfiintarea iobagiei.

Apa nu era singura bauturd a majoritiltii poporului Francitor si

al Germanilor. Deja in vechea mitologie germana, pastrata in Edda,
din secolii IXXI, bautura de apa este frilocuita prin cea do bero. Pliniu
zice Ca Germanii de Nord beau apa de ploaie, Tacit scrie cii Germanii beau o bauturd fermentata, gatitil din orz, ca popoarele germane
dela Rin cumpard vin. In evul mediu, Gerrnanii au bilut yin si met
(idromel) ; dela secolul VI, obiceiul bauturii s'a generalizat; mai tarziu
s'a baut mult in castelele cavalerilor, in salele festive ale oraselor, in
refectoriile manastirilor. In sec. XV si XVI se boa mult la curtile
principilor. Deja la finele evului mediu, la inceputul erei moderne, studentii beau mult yin; gasim in literatura acelor timpuri descrise betiile
dela universitatea Tubingen. (Schultz, Rogers).
Si Anglo-Saxonii nu s'au multumit in totdeauna en bautura de NA.
Ed. Winkelmann arata cd, in secolul VIII, Sf. Bonifaciu a blamat betia
connationalilor sai si le-a recomandat bautura de apa; c dupa co episcopul Witfried terminase zidirea bisericii din Ripon, s'a tinut la tarnosirea ei o masa cu betie, la care au participat clerici i laici, si care

a tinut 3 zile si 3 nopti. Bautura de adalmas a existat la Germani

deja in evul mediu.
In timpul lui Carol cel Mare al Francilor se bea bere; instructiile
lui asupra administratiunii domeniilor i mosiilor regale prescriau
ca pe fiecare dorneniu s existe edifieii speciale pentru fierbere de bere,

ca intro lueratorii permanenti ai domeniului s se afle berari. In

timpul vechiu s'a fiert bere in mai fiecare casa in mod primitiv, mai
tarziu s'au infiintat fabrici de bere cu lucratori experimentati in arta

www.digibuc.ro

108

Wt. I. FELIX

356

gtirii ei. Francii din timpul lui Carol eel Mare au b5ut i met. Chiar
oamenii cu mijloace modeste au hunt la masa yin, bere oH met.
Ca in antichitate, s'a recunoscut si in evul mediu periculozitatea abuzului btiuturilor fermentate i necesitatea cornbaterii lor prin diferite
masuri. Carol cel Mare a interzis ostasilor in timpul de concentrari mi-

litare si de rasboiu berea in sanatate, ciocnirea paharelor in sangtatea eomesenilor. Episcopii, pentruca s combata abuzurile ce se
faceau la mese cu inchinari, cu bautura in onoarea Mantuitorului, a
Maicii Domnului, a Sfintilor, care degenerase in betie, au reglementat

aceste onoruri, au limitat numrul paharelor ce se pot bea la mese

in onoarea sfintilor. Autoritatile civile au regulamentat asemenea numarul toastelor permise la mesele festive. Deja in evul mediu s'au
format societati antialcoolice. Cea mai veche societate de cumpatare
a fost cea fundata in 1517 de Sigismund von Dietrichstein la Graz, in
Stiria, nurnita St. Christophorden. Electorul saxon Christian II a
prescris, in Hoftrinkordnung, oarecari regule pentru prevenirea abuzului la masa domneasca, si in anul 1534, un conte Schwarzenberg a scris

o carte asupra toastelor. Mu It timp s'a mai mantinut obiceiul numeroaselor toaste in Olanda si in terile scandinave. (B. Kugler, Felix
Dahn, Ludwig Felix).
In anul 1096 incep cruciadele; ducele Lotaringiei Gottfried de Bouillon

treat prin Ungaria, actuala Romanie, Bulgaria, Tracia, oprindu-se in

orasul Sofia, Filinopol, Constantinopol. Cruciadele au exercitat influenta asupra culturii, igienii, agriculturii, industriei. Dintre relele cauzate de cruciade, a fost abuzul de bguturi alcoolice; in timpul cruciadelor, in secolii XI si XII, cavalerii Ordinului Templului au fost r5u
reputati pentru abuzul bauturilor; bibere templariter era proverbial;
iar in secolul XIII, cand mai toti nobilii germani s'au distins prin exces
de bautura, s'a nascut proverbul: nobiliter bibere. (I. Falke, Die riflerliche Gesellschaft). Prin cruciade s'a importat in Occident trebuinta
de MI; dup cruciade, in Germania, fiecare castel, fiecare casa mai

mare Nat o camera de bah Deja mai nainte cei avuti satisfacuse
aceast5 trebuinta in mod salubru, dar numeroasele bi publice cu
plata, cari se infiintase dela secolii VI si VII inainte, erau foarte insalubre si au devenit focare de boale infectioase in seeolul XVI. Vom
mai -vorbi mai jos asupra bailor.
ILiteraturAl: 13. Kugler, Geschiehte der Kreuzziige. Berlin 1880; Rogar, Drinks,
Drinkers and Drinking. Albny 1881; Arnold, Deutsche Urzeit. Gotha 1881; A. B.
Wilhelm, Gerinanien und seine Bewohner. 1843; Ludwig Felix, Der Einfluss der
Bitten und Gebrduche au f die Entwieklung des Eigentums. Leipzig 1886; Winkelmann,

www.digibuc.ro

DIN

357

ISTORIA IGIENEI

109

Geschichte der Angelsachsen. Berlin 1883 ; Schulz, Geschichte des Weins. Berlin
1888; Felix Dahn, Urgeschichte der germanischen und romanischen Volker. Berlin
1889; Th. Freih. v. d. Goltz, Geschiche der deutschten Landwirtschaft. Stuttgart
Berlin 1902.

intemeiarea Prineipatelor llomane.

Alimentarea en apil a Mir dintai iteziiri ale Roinimiler.

in secolul IX, Romanii sunt avzati pe amandouii malurile Dundrei

sub suzeranitatea bulgard, avand insd organizatia nationald proprie
si la nordul Carpatilor. Mai toate apzarile Romani lor se and pe malurile apelor curgAtoare : Dundrea, Oltul,Mureul, Criu1, Tisa. in secolul
XII, Slavii i Romanii posedau pe dealurile Moldovei orw, ca: Tecuciu,

Haliciul-Mic i micul stat Barlad, ce se intindea dela Siret pand la

Marea Neagra. in secolul XIII mai existd Voevodate romaneti in Muntenia i Oltenia, anume chinezatele liii Joan i Farcaz, Tara lui Lytway
in ValceaGorj, a lui Seneslau in Arge i Muscel; Voevodate mici in
Vrancea, Bucovina, Galitia, Tighiciul, peste Prut, iar peste munti eel()
doud ducate mari ale Fagdrwilui i Maramureplui. In anul 1160 exista

Romani in nordul Moldovei; in 1234 ei au episcopul lor de ritul grecesc,*i pe atunci existau deja oraple Iai, Piatra, Suceava, Seret, Baia
i Neamtu. 1211-1225, cavalerii Teutoni din Tara Barsei ocupd o
parte insemnatd a Moldovei. Po la 1186 s'a inflintat statul Romano-

Bulgar deadreapta Dundrei sub fratii romani Asan

Petru ; in

1204, Ionit a fost incoronat impArat al Romanilor i Bulgarilor. (I.

Bogdan, D. Onciul, Gr. Tocilescu, G. M.-Murgoci i I. Popa-Burcd).

In secolii XII i XIII apar la dreapta Dundrei orae populate cu palate, 'Ai i alte stabilhnente publice. In an. 1189 1190 rezideazd la
Filipopol Locotenentul imptiratului Bizantin, in 1210 Tarnova este
repdinta crailor Bulgari i Asan II zidete acolo institutiuni de binefacere i de utilitate publicd. (G. F. Hertzberg). intro Dundre i Carpati, tot esul mai era ocupat de Cumani, cari n'au inflintat orap,
n'au avut locuinte statdtoare, i au rdmas nomazi. Intro 1144 i 1148

Cumanii an fost invini do Bizantini, i Romanii, wzati de mai

nainte pe main! drept al Oltului, au ocupat i malul liii stang, i din
aceastd ocupatie a ie0t mai tarziu Tara-Romaneasca, dar Cumanii
au mai locuit In Ord.
Popoarele nomade, ca i cele cu aezdri stabile, au cdutat de timpuriu ca sA-si asigure apa necesard pentru traiul lor. Deja popoarele
cari, in timpurile preistorice, au locuit terile romAne, au ocupat de
preferintti malurile apelor curgatoare ; o dovedesc resturile gospodti-

www.digibuc.ro

110

DR. I. FEMX

358

riilor strAvechi, desgropate in diferite locuri si pdstrate in muzeele

strnine si romdne. Asemenea au fost izvoarele foarte pretuite ; B. P.
Hasdeu aratd ed posesiunea izvoarelor aved mare importantd in vromile cari au precodat organizarea Principatelor romnne, i utilizarea
izvoarelor se reguld prin acto publice. Astfel diploma regelui ungurose Andreiu II din a. 1224 reguleazd intrebnintarea pndurii si a
apelor ei dintre Fgra i Carpati, din itnensul codru numit Sylva
Blacorum, pndurea Romnnilor, pe cari le-au utilizat Sasii impreund
en Romnii si eu resturile Pecenegilor. Diploma zice: Silvam Blacorum et Bissonorum cum aquis usus communes exercendo cum predictis scilicet Blacis et Bissonis eisdem contulimus. Fundatorii Principatelor Romnne au avut dar grijn, ea s asigure poporului lor apa
necesarn, si la coborirea din munti, ei s'au asezat lngd apele curgnItoare.

Dupd traditia pdstrat in cronicele muntenesti, in a. 1290, Radu

Negru, Voevodul Fngarasului i Amlasului, s'a pogorit pc) apa Dmbovitei si a zidit orasul Cilmpulung, pe malurile raului Doamnei si ale
raului TArgului, si de acolo a desenlecat la rAul Arge i iar a fdcut
oras mare, Arges. in anul 1299, dupn Gr. Ureche, iar dupd 1V1iron Costin
in anul 1304, dup eronica Pntnean i Nic. Costin in a. 1342; in 1360,
dupd N. Iorga, Dragos, fiul lui Bogdan din Maramures, a descdlecat in
Moldova, s'a asezat langd apa Moldova si a fundat orasul Sucea va pe
Siret si orasul Baia la malul Moldovei. Nu vom cercet dna' aceast
traditiune este fundatn, sau daen, cum aratn Miron Costin, in cronica

din 1677, Dragos a restaurat numai Suceava, daed cele dintni orase
din Principatele romdne n'au fost zidite pe ruinele castrelor romane,
de cari s'au folosit i Cruciatii la treeerea prin terile romane. Dupd
F. A. Wickenhauser, C. A. Romstorfer, Beldiceanu, Arhiereul Narcis
Cretulescu, s'au gasit in ruinele dela Baia inscriptiuni latine pe piatrd,
din cari una din a. 1209.
Asemenea cele dint:Ai sate au fost inffintate langd apele curghtoare ;
dup ce poporatiunea s'a Iminullit, s'au creat sato noun si in apropiere

de izvoare, de cari sunt bogate mai ales terenurile accidentate ale

Romniei, i numai dupd ce au lipsit locurile alimentate en apn, ce in
mod spontaneu rnsar din pninnt, locuitorii au purees la snparea do
puturi. Dan cercetm documentele cele mai vechi, izvoade, surete i
alte urice ale Voevozilor Moldoveni, prin cari dnruesc credinciosilor
lor osteni i curteni pmnnturi, putem constath ed in cele dintai

doun secole dupn desenlecarea Moldovei, rnai toate satele pomenite in

acele documente sunt situate pe malurile apelor curgntoare. Dintre

www.digibuc.ro

359

DIN a ISTOIZIA IGIENE1*.

11 1

aceste acte, cole mai vochi pe eari le-am gsit sunt: un uric al lui Roman Voda din a. 6900 (1392), prin care milueste pe Ianos Viteazul cu
3 sate langa Siret, uric reprodus de Episcopal Molhisedec, in Cmuiea
Romanului; un suret de po ispisocul liii Alexandra Voda din a. 6920
(1412), pentru un sat fArd nume pe rata Baseu, suret reprodus de N.
lorga, in Studii vi Doeumente: un suret din a. 1420 al lui Alexandra
eel Bun, publicat de B. P. Nast leu si de Z. Arbure, despre un sat in
Basarabia pe Bucovat; un alt suret al lai Alexandra Vold din 6936
(1428), datat din Suceava, pentru satul Calugari pe Vulhovca, comunicat in Uricarut lui T. Codrescu; doua alto surete din Uricarul lui T.
Codrescu, dela Ilia Voevod din a. 6944 (1436), tmul pentru satul Cobalca pe Ichel si o carte do miluire din a. 6945 (1437), datata din Suceava, pentru satul Nimircenii pe Prut. Am mai putea reproduce un
sir lung de asemenea cdrti de miluire ale lui tefan cel Mare si ale
urmasilor lui, in earl la mai toate satele mentionate in ele se adaug
si numele apei curgatoare, pe al carui mal este situat satul in chestiune.
Pentru Tara Fagarasului posedtim un document mai vechiu, un act
de vanzare a unui sat langa Olt din a. 1374, comunicat de N. Densusianu in colectiunea E. do Hurmuzaki.
Istoria terilor romane nu ne spune nimic despre saparea celor dintai
puturi, nimic despre infiintarea celor dintai puturi ca fapta de evlavie.

Este probabil c cele dintai puturi s'au nascut din gropile sapate
pentru adunarea apoi de ploaie, din cisterne. Nu s'au putut conserva
toate fantanile vechi, cele neghizduite si cole rau ghizduite s'au prabusit si astupat, si numai celo captusite in mod solid si trainic si reparate din cand in cand s'au pastrat ; dar de sigur s'au sapat in torile romane de timpuriu puturi, la inceput putin adanci, mai tarziu
mai profunde, nu numai in orase si in sate, ci si po camp si aMturi
cu drumurile. Istoriografii apuseni scrin ca popoarele mai nordice, locuitorii Nordului, Galiei, ai Germaniei, Britaniei au dispus de iz voare nu-

meroase si s'au servit si de apa curgatoare, ca la ei saparea de puturi a inceput tarziu, c s'au inflintat puturi mai ales in orasele intarite si inchise, puturi profunde in castele asezate pe indltimi. Puturi
profunde, zise arteziene, au lost sdpate deja in antichitate in Egipt si
in China. Strabo vorbeste de asemenea puturi din cari apa tasneste
spontaneu. in Europa s'au sapat celo dintai puturi arteziene in a. 1126
la Lillers in comitatul Artois in Franta, apoi in Italia in Modena ; in
Algeria s'au sdpat puturi arteziene deja inainte de sec. XIV. Puturile
arteziene sunt alimentate cu apa suterana, care venind suteran dintr'un
loc mai inalt deck acela in care se sapa putul, i curgand asupra unui

www.digibuc.ro

112

DR. I. FELIX

360

strat geologic impermeabil, este supus la presiune forte, care o

in put. In Romania puturile adevdrat arteziene s'au sdpat numai
in era modernd, i vom vorbi despre ele la studiul acelei ere.
In teriIe romne de dincolo de Carpati mentiunea cea mai veche a unui

put este, pre cat stim, cea din hotdrnicirea mosiei Icusul in Banat din
a. 1371, reprodusd de N. Densusianu in colectia de documente istorice
E. de Hurmuzaki, uncle intro punctele de hotar figureazd un put. De aci.
nu vom conclude c in erilo romne nu s'au sdpat puturi inainte de
secolul XIV. In Moldova, documentul col mai vechiu asupra puturilor,

care datoazd din a. 6900 (1392), este cartea do miluire a lui Roman
Vodd, care ddrueste lui Ionas Vitoazul 3 sato si la hotarniciroa lor mentioneazd un put, carte reprodusd de Episc. Melhisedec in Cronica Romavului, de F. A. Wickenhauser in istoria mndstirilor Voronet si Patna.
N. Iorga reproduce, in Studii i Dommente, V, un suret din 6920 (1412),
dupd ispisocul Domnului Alexandru Vv., care milueste pe Coman si

Galaz cu tin sat, si intre hotarele acestui sat se aratd si o fntnd.

B. P. Hasdeu si Z. Arburo publica un alt hrisov al lui Alexandru eel
Bun din a. 1420, prin care ddrueste mnstirii Vdrzar un sat din
apropierea Chiseneului, i intre hotarele satului se mentioneazd 2 puturi : Fntna-Mare si FantAna-Micd. F. A. Wickenhauser mai mentioneazd, in istoria manastirii Solca, un put istoric din secolul XIV, Ziboul
Tatarului, in apropierea manastirii de maici Horodnic in Bucovina, si

putul rece, ardtat ca punct de hotar al unei mosii a milndstirii Moldovita, intr'un uric al lui Alexandru cel Bun din a. 6918 (1420). De
sigur si in Muntenia s'au sapat de timpuriu puturi, dar In actele oficiale
elo apar mai tarziu dealt in Moldova. In a. 1546, sub Antonio Vodd, se
mentioneazd un tubeiu, ca punct de hotar al raielei ori serhatului

Giurgiu. Se pare cd obiceiul de pietate crestind de a se intiinta in

ciimpie, pe laugh' drumuri, puturi, sipote, izvoare captate, are origine
mai veche decdt crestinismul, cd este de origine romand ; dupd Ch.

Lucas s'a pastrat acest obiceiu si in Galia in evul mediu, ca continuarea datinelor romane, i dupd I. F. Neigebaur se gdsesc in Transilvania, in locuri nelocuite, resturi de puturi din epoca romand si dela
inceputul evului mediu.
A. Papiu Ilarian reproduce descrierea luptelor din Moldova dela inceputul secolului XVII, publicatd de Ippecourt, nobil din Lotaringia,
care zice ca cdmpiile Moldovei sunt foarte milnoase si in multe locuri
udate de fntni i niuri frumoase, earl fac c acest painfint produce
foarte mult gru. Silv. Moldoveanu a reprodus in anul 1885 parte din cartea pangennanului sas Joh. Trster din a. 1666, care considcrd pe Sasi

www.digibuc.ro

361

DIN !STOMA IGIENEI

113

ca locuitori autohtoni ai Transilvaniei. Trster zice ca Romanilor lo

plac foarte mult fantanile frumoase, din care cauza ei fac pretutindenea la tard si in munti, pe langa drumuri, fantani frumoase, prov5zuto
cu margini cii pietre late sau cu gardine do lemn, cu cump5na i cu vas

(vadra), ca calatorul sa se restaureze pentru Duinnezeu, cari adeseori ar puteh intrece cu mull fntana cristalin Horatiand Blanduzia,
Mai numeroase deck in camp au fost deja in evul mediu fantanile
dinlauntrul oraselor si satelor. C. Chiritti descrie o fantana filcut5 la
Thrgul-Frumos do Voda Petru Rares, 1522 1533. G. a Reychersdorff
la ud, in a. 1550, apele excelente din izvoarele si fantanile Brasovului.
Cronicarii vechi vorbesc despre fantanile domnesti din Suceava,
Husi, Targoviste, despre cari vom mai vorbi la studiul igienei urbane.
[Literaturii]: Miron si Niculae Costin, Letup.; Gr. Ureche, Cronica; Reychersdorff, Chorographia Transylvaniae. Viennae 1550 ; Ch. de Ippecourt si I. Barrat,
IIistoire des derniers troubles en Moldavie. Paris 1620 ; Joh. Trster, Das alt und
note teutsche Dacia. Nrnberg 1666; I. I? Neigebaur, Dacien. Kronstadt 1851; T.
Codrescu, Uricarul. Iasi 1852-1893; A. Papiu Ilarian, Tezaurul de monumente istorice. II. Bucuresti 1863; Episcopul Melchisedek, Cronica Rontanului. Bucuresti 1874;
F. A. Wickenhauser, Geschichte des Klosters Sollca. Czernowitz 1877; G. F. Hertzberg, Geschichte der Byzantiner. Berlin 1883; F. A. Wickenhauser, Geschichte der
Klster Voronetz und Putna, Czernowitz 1888; Hurmuzaki, Docum. priv. La isloria
Roman. I. Docum. culese de N. Densusianu. Bucuresti 1887 si 1800 ; C. ChiritA,
Diet. geogr. al jud. Iasi. Iasi 1888; B. P. Hasden, Negru-Vodd. Bucuresti 1898; Gr.
Tocilescu, Istoria Romeinilor. Bucuresti 1899; Z. Arbure, Bas,trabia. Bucuresti 1809;
I. Bogdan, Originea Troevodatulni la Romani. Bucuresti 1902 ; D. Onciul, Romdnii
in Dacia Traiand wind la intemeiarea Principatelor. Bucuresti 1902; G. M.-Murgoci si I. Popa-Burch, Romania fi
locuite de Ronuini. Bucuresti 1902 ; N. Iorga,
Studii si Documente. V. Bucuresti 1903; C. A. Romstorfer, Das alte gr.-ort. Kloster
Patna. Czernowitz 1904.

Manastirile.

In terile romane, bisericile i manastirile sant in general mai vechi

deck orasele. Inainte de a studia modul de alimentare en aprt a satelor i oraselor, trebue s cercetarn modul duprt care bisericile si manastirile si-au procurat apa necesard in timpul nvlinilor inimice,
cand au servit de adApost locuitorilor refugiati in incinta lor.
B. P. Hasdeu spune c pand la Alexandru Basarab (1310 1364) au
fost in Ora numai biserici, nu si manstiri. Deja bisericile vechi de mir

au fost inconjurate cu ziduri, av and in incinta lor cate un put ori

izvor, pentruca in caz de invaziune dusmand sa poata servl ea refugill. Biserica Bucur din Bucuresti, fundata ca bisericuta do lemn,
Analele A. R.Tom. XXVILMemoriile Sect.

.FtiiMilice.

www.digibuc.ro

114

DR. I. FELIX

362

inainte do a fi acest ora capitala, edificatd do zid de Mircea Vv. Ba-

sarab in a. 1416, este aezatd pe o movild care fusese intarita ca

punct do aparare. (Pantazi Ghica).
Ca exemplu mai dam una din bisericile cele mai vechi, cea din Campulung, ziditd de Alexandru Basarab ca biseried de mir, iar mands1384 (B. P.
tirea s'a cladit de fiul sdu Radu Negru Basarab, 1373
Hasdeu). Manastirea Campulung a fost inconjuratd cu cloud ziduri
inalte, tari, formand cloud curti concentriee; la spatele mandstirii curge
Raul-Targului ; o I)01't1t in zidul inconjurdtor duce spre rau, dar inMuntrul curtii interioare avea tin put adanc vechiu, zidit en piatrd. In
Moldova avem ea exemplu al unei biserici de mir intrite cea din satul
Scheia pa malul Siretului, fundatd de Stefan eel Mare in 1486 (C. Istrati), i dintr'o epocd mai inaintata, dela finele evului mediu, una din
Cele cloud biserici catolice din Cotnari, despre care zice N. Iorga, dupl.
Remondi, ca era zidit de piatra, cd in a. 1636 era bine fortificath,
inconjuratd cu lemne groase bine legate, astfel c biserica eu cimitirul
constituiau un caste].
In Muntenia i in Oltenia mandstirile fortificate cele mai vechi sunt
Vodita, Tismana i Campulung. In Moldova mandstirea intarita cea mai
veche este Moldovita, pe rauletul Moldovita, aproape de Campulung,
in Bucovina, fundata, dupti F. A. Wickenhauser, de Alexandru eel Bun

in a. 1402, inconjuratd cu ziduri tari; Petra Rare a zidit-o din nou,

intrind-o i mai bine. In incinta mandstirii era un izvor cu apd; ea aveh

pivnite bine boltite pentru addpostirea de bogatii, cdci era mandstire

bogatd i putea in vremuri de restrite sa primeascd mult lume; asemenea Bistrita, langd Piatra, fundatd de Alexandu cel Bun. Apoi yin mandstirile zidito i fortificate de Stefan cel Mare, Neamtu, zidit, dupd C.
Istrati, in 1463 i 1497, dupd Pantazi Ghica in 1392, de Stefan III, i in
1402 de Alexandra cel Bun; i Patna infiintatd i intritd in a. 1466
1470. In curtea mandstirii Putna exist i astazi putul adanc, care a fost

sapat la fundarea mandstirii in curtea interioard, precum i altul in

curtea exterioara. (C. A. Romstorfer). Despre manastirea Secu, zice Pantazi Ghica cd a fost fundatd in 1560 ca schit, sub domnia lui Alexandru
Ldpuneanu, transformath in mandstire in 1599, sub domnia lui Eremia

MoviM, en case mari, ziduri forti, turnuri, suterane vaste, c turnul

principal a fost bombardat, ed se mai vdd in zidurile lui deteriordrile
cauzato de ghiulelele co 1-au izbit.
Influenta mandstirilor a crescut, din cauzd cd in timpuri de invaziuni
inimice in tard, mandstirile au servit do adapost poporului. I. Slavici
i G. Mandrea zic, in raportul asupra monumentelor nationale din anul

www.digibuc.ro

363

DIN

IST0IIIA IGIENEI

115

1881, cd toate man5stirile, pe langd menirea lor roligioas erau ni*te

loeuri do conac pentru dliitori *i un fel de fortarete, locuri do addpost
*i de apdrare pa timpuri de invaziune, ca mare era *i numrul mandstirilor cari, ca singure loca*e imprejmuite cu ziduri, erau destinato,
potrivit cu spiritul timpurilor de atunci, pentru internarea color cdzuti
in pacate, a nebunilor ori a color nenorociti din na*tere, ea orbi, surdomuti ori nduci. Domnii *i boierii an recunoscut importanta religioasd,
culturald *i strategicd a acestor institutiuni, au destinat cate o landstire ca s le serve de loc de immormantare dupd moarte *i undo s li so
fac5 pomenire, *i din aceastd cauzd mandstirile au prima danii bogate
do mo*ii, munti, pdduri, b1i, elestae, mori, drepturi de pescuire, do
perceperea unor dan, scutiri de wand interioard, tigani, *. a. Este natural cd mandstirile au trebuit sd dispund do apd de Whit, de apil pentru alte trebuinte casnico *i pentru vitelo Ion, nu numai in apropiere,
in afard de incintd, ci i inlduntrul Ion, pentruca sa poatti suporta chiar
un asediu; de aceea gashn in cele mai multe mandstiri ciiuo1e i puturi. Uncle mandstiri erau inconjurate cu *anturi late umplute cu apd,
procum arata un desemn al mandstirii Putna, pe langd care curgeh si
garla de munte Putna cu apd limpede.
Arhitectul P. Antonescu, descriind mandstirea Cozia, la trecdtoarea
dela Turnu-Ilasu, despre care credo cd ar 6 zidita do Vv. Mircea cel
Batran, in a. 1386, de vreme ce N. Iorga constat cd a fost fundat
de Petru Vodd, Petru dela Arge, sau Radii Paisie, care a domnit pand
la 1545, zice ca la toate manastirile, planul general era acesta: 1) o
incinta de curtine groase zidite mai totdeauna Iii piatra bruta *i cdptu*ith pe dinlauntru cu un rand de chilii ; 2) inIduntru o curte foarte
mare, in mijlocul careia se ridica biserica cea mare ) ; 3) la colturile
incintei zidite se aflau turnuri de aparare. Dupd o geografie romaneascal din a. 1766, mandstirea Cozia se afla pe malul Oltului, cat
bate apa in zid, avea inlduntru izvoare i cismele cu ape dulci, mdcar
cd este foarto in munti, avea vii, pomi i loc de brand imprejurul manastirii. Aid isi aduceau Domnii comorile i Ii feriau zilele. $coli,
cetati, re*edinte do yard, ateliere, gospodarii, aziluri, toate Ii aveau
fiinta i loc intro cele patru ziduri ale unei manastiri. SA-si inchipuie
cineva multimea aceea co roia in curtea unei mandstiri i prin ceardacurile chiliilor de prin prejur. De toti i do toate se aflau aci: cantareti, chelari, talmaci, pitari, me*teri tiparnici, zugravi, volniceri, dogari, faurari, vieri, plugari, scriitori, cari pdmanteni, cari veniti din
alte tari. Clopotele sunand alarma dealungul vdilor i codrilor, lini*tea
sfantd brutal intreruptd do vestea ingrozitoare *i de spaima fugarilor,

www.digibuc.ro

16

DE. I. FELIX

364

portile se zdvorese, oddjdiile se ingroapd, foisoarele amutese, mandsUrea so preface in cotato.

Nu numai in Principatele romane, ci si in Ungaria s'au intdrit mands-

tirile, pentruca s poatd servl do addpost sigur la invaziunea hordolor barbare. In colectiunea de doeumente istorice Hurmuzaki, vol.
I, se afld o epistold din a. 1247 a. Papei Inocentiu IV cdtre arhiepiscopii din Strigon si din Calocea, pe care ii invitd s caute oarecari locuri sigure, sa le fortifice, asa ea in timp de pericol poporul
ungurese sd se poatd retrage acolo dinaintea Tdtarilor. In Ardeal
si pdnd in secolul XVI au fost intdrito multe biserici de mir cu bastioane, valuri, santuri.

Negru Vodd la fundarea uustirii Arges i-a pus indatorire ea sd

servo de acliipost boierilor i poporului, in cazul de ndvdliri dusmane

in Ord. In Tara-Romaneascd numai in valea Oltului, dela Dundre

pAnd la hotarul Ardealului, se aflau 27 mAndstiri mai insemnate, imprejmuite cu ziduri tan, alimentate cu apd i aprovizionate in tot-

deauna cu hrand, cari inlesniau retragerea locuitorilor spre munte.

Dintre mandstirile intdrite din valea Oltului, cunoastem pentru uncle
modul alimentdrii lor cu apd.
Despre mandstirea Vodita, in judetul Gorj, aratd A. tefuleseu, cd a
lost infiintatd do Vodd Vladislav cu ajutorul Sf. Nicodim, 1364- 1372,
asezatd in muntii greu accesibili, inconjuratd cu ziduri. Se pare eh* a
avut apeduct, &del s'au gdsit acolo olane de pdmnt ars. A. $tefuleseu
descrie asemenea mndstirea Tismana, langd. rduletul Tismana, infiptd
pe stand, varit intro munti giganti, care a fost scoald, bisericd, cetate si spital, ziditd tot de Voevodul Vladislav in 1364 1372, cu concursul Sf. Nieodim, la inceput de lemn, iar chldirea definitivd de zid a
lost intemeiatil de Radu Negru Basarab, 1373-1384, si isprdvit de
Dan Von*, 1385. Mandstirea-cetate Tismana era intdritd pentru apgrarea treedtoarei dela Vulcana, avdnd cloud curti concentrice, ziduri tari,
poarta imbrdcatd cu fier, arme ; in anul 1605 posedd 7 tunuri, 24 tdcdlase, suto de pusti si carabine. Era alimentatd cu apd din izvoarele
ce rilsar din pestera mandstirii, adusd in interiorul ei pnin olane ; si
trebue s fi fost bine aprovizionat ea apd, cetatea-mandstire Tismana,
cdci a sustinut cu succes asedii : Joan Corvin s'a addpostit aci in 1444
cu ostirea lui; Neagoe Vodd a scdpat aici de persecutdrile lui Mihnea
cel Rdu, 1509 ; Mateiu Vodd s'a adapostit aiei in contra trupelor lui

Leon Vochl, 1631; in 1716 Tismana a fost centru do operatiune al 01tenilor cari, sub conducerea sArdarului Barbu Brdiloiu si a capitanului
Nic. Roseti, au curdtit Oltenia de Turci i Ttani, i in fine in 1821

www.digibuc.ro

365

DIN < ISTOIHA IGIENEI

117

Tudor Vladimirescu cu pandurii sal. (I. Slaviei, G. Mandrea, A. stefulescu). Manastirea Rachitoasa in Olt era tot fortificath, avand inIuntrul ei sipot si put, ca i Govora, zidit de Radu Voda, 1496,
Gura Motrului, infiintata do Neagoe Vodd Basarab in 1519. Baia de
Aramd apartine deja erei moderne. (I. Slavici, G. Mandrea).
In Muntenia mai gasim in evul mediu manastirile intarite : Radu
Vodd, Strehaia, Snagov, Bucov
i Schitul Ciolan. Mangstirea Strehaia a fost, dupd N. Spineanu, zidita in a. 1396 de Constantin Vodii
Basarab i construita din nou de Mateiu Basarab in 1645, care a fortificat-o, inconjurand-o cu ziduri puternice. In curtea manastirii se an
o fantana veche si un rezervoriu de apa, in care se aducea prin tevi de
fier apa din Motru. D-1 Frunza zice ca in locul acestei manAstiri a
stat in vechime un oras insemnat, care fu resedinta domneasa, iar
d-1 I. Bianu, cd de manastirea Strehaia sunt legate legende privitoare
la luptele lui Mihaiu Viteazul cu Turcii, legenda c aceast manastire
a fost resedinta Banilor Olteni. I. Bianu constata c biserica a lost
zidita de Mateiu Vodd Basarab la 1645, iar manastirea in 1650, si dela
1673 pand la 1688 a fost Episcopie. Maniistirea Snagov, 2 ore departe

dela statia Peris, situata pe Un ostrov in mijlocul unei balti mad, a

fost, dupa traditii, zidita de Vlad Tepes. (G. Mandrea). Sigur e c la
1654 toate cladirile ce alatuesc aceast manastire erau Inca in flint5,
cand au fost demise de calugarul Paul de Alep. Ostrovul, pe care
sunt asezate ruinele mangstirii, era legat cu malul prin un pod de
stejar. Dela inceput manastirea Snagov a fost o cetate puternica,
ascunsa vederii inimicului prin padurile seculare ale Vlasiei. G. Man-

drea afirrnd Ca manastirea Snagov a fost zidita inainte de a. 1400.

Manastirea Bucovat, langa Jiu, zidita de Stefan Basarab, care a decedat in a. 1573 (N. Iorga), a fost bine. fortificata si a avut puturi.
Schitul Ciolan, in judetul Buzau, fundat cam pc la 1590, inconjurat cu
ziduri, are in curte 2 puturi adanci en ap5 loarte bun5. (B. Iorgulescu).
Manastirea Horez, care asemenea fusese intarita, apartine erei noua,
find fundata aproape de finele secolului XVII. Manastirea Radu Vodd
din Bucuresti, fundata de Alexandru II in 1568 si reedificata de Radu
Voda in 1614 pe o inaltime lAnga DAmbovita, a lost intarita si bine
alimentat cu apa. (P. Ghica).
In Moldova au mai existat in evul mediu manstirile intarite Slatina i Pobrata in judetul Suceava, Zamca in Bucovina si Galata Ling:a
Iasi. Slatina i Pobrata au fost descrise de N. Iorga. Slatina, fundata
de Alexandru Lapusneanu in anul 1559, era o cladire mare, bogata,
incapatoare, en zid inalt de bolovani, cu turnuri zdravene, massive,

www.digibuc.ro

118

1:/2.

I. FELIX

366

din cari am mai v5zut ruinele in anul 1897-1899 ; manastirea are in

interiorul curtii put si sipote cu apa bund si se mai v5d ruinele unui
vechiu apeduct, care aduceh in olane apd din apropiere. Mnastirea Po-

brata, ziditti de Petru Rares in 1530, a avut ziduri groase de piatra

de cremene, cloud turnuri dintate p5ziau colturile; casele domnesti,
razimate pe un turn greoiu stau i ast5zi in picioare. Mnstirea Zarnea,

lang orasul Suceava, a fost inchis de un zid inalt cu turnuri si

intr'o mica departare de acest zid de un val de pmnt cu sant si cu
bastioane ; in curtea interioard so afl un put vechiu adanc, care con-

tine apa cea mai bund i cea mai rece din Suceava. Zamca se cornpune din mai multe clAdiri, zidite treptat in secolii XIV si XV, parte
probabil sub domnia lui Stefan cel Mare, fortificat de regele polon
Sobieski. (C. Istrati, C. A. Romstorrer, J. Polak). Mnastirea fortificatil

Solca din Bucovina, bine alimentat5 en apd, a fost zidit deja in

era modern5, in 1613. Manstirea Galata, langa Iasi, a fost intarita ai
alimentat cu ap5 printr'un mic apeduct ; in catastihul rain5stirii Galata
din anul 1558, dat la lumina de d-1 D. A. Sturdza, figureaza 444 bucsi
do fntnii. C. Istrati mai mentioneaza intre man5stirile fortificate din
Moldova : manastirea Floresti in judetul Tutova, infiintat de Stefan
eel Mare in a. 1480, din vechime bine alimentat5 en apa ; mandstirea Voronet, fundata tot de Stefan eel Mare in 1488; manastirea Bisericani din judetul Neamtu, fundata 1499 ; manastirea Dobrovat, in
judetul Vasluiu, ziditd in 1504.
In ceea ce priveste alimentarea mandstirilor cn ap5, se pare c'd an
executat-o mesteri bizantini i albanezi, deprinsi cu asemenea lucrari.
J. Chr. v. Engel arat ca Neagoe Basarab, 1512 1521, Domn al Munteniei, a zidit la manstirea Sf. Dionisie dela Muntele Athos un apeduct;
o confirm5 i medicul Joan Cckinnen in descriptia man5stiri1or din Mun-

tele Athos.

In terile romane mangstirile intarite au avut dar alta menire decat

castelele fortificate, cetalile contilor, baronilor si cavalerilor din Occident; cele din urrn5, ca asezminte private, au servit numai persoanei
si familiei nobilului proprietar, adeseori pentru prAdarea neguttorilor trecdtori cu marfuri si a altor calatori, de vreme ce manastirile
rornane au fost si au rmas institutiuni publice, cari au servit binelui obstei.
1Literatur:11: J. Chr. v. Engel, Geschichte der Moldau und der Walachei. Halle 1804;
F. A. Wickenhauser, Die Urlrunden des Klosters Moldowitza. Wien 1862; B. P. Hasdeu,

Archiva istor. a Rolm I. Buc. 1865; D. Frunzescu, Dicfion. geogr. i slat. al Born.
Buc. 1872 ; F. A. Wickenhauser, Geschichte des Klosters SoTha. Czernowitz 1877 ;

www.digibuc.ro

367

DIN 0IS10BIA IGIENE10.

110

Hurmuzaki, Documente. T. I. Docum. culese de N. Densusianu. 13uc. 1887 ; B.

Iorgulescu, Diet. geogr. al jud. Buzau. Buc. 1892 ; N. Iorga, Ade $i Fragmente.
I. Buc. 1893; N. Spineanu, Diet. geogr. at jud. Mehedinfi, Buc. 1894; G. Mandrea,
Manastirea Snagov. Bucur. 1900 ; N. Iorga, Studii $i Documente III. Buc. 1901;
J. Polak, Das armen. Kloster Zamka. Czernowitz 1901; Jahrbuck des Bucowiner Landes-Museums. IX. Czernowitz 1901; P. Antonescu, Manastirea Cozia. Buc. 1903 ; A.
Stefulescu, Mandst. Tismana, ed. II. Buc. 1903; I. Bianu, Episcopia Strehaei. Buc.
1904; C. Istrati, Biserica Borzesti. Buc. 1904; N. Iorga, Sate $i nuinasti, i din Romania. Buc. 1905; C. A. Romstorfer, Das alte griechisch-ortkodoxe Kloster Putna.
Czernowitz 1904; Pantazi Ghica, Monumentele istorice ale Rom. Buc. 1882; I. Slavici
si G. Mandrea, Monumentele istor. ale Rom. Buc. 1881.

Cetatile.

Terile romane an avut i ele cetati, castele fortificate, a caror alimentare cu apa ne intereseaza, ca si cea a mandstirilor intarite. Deja
in secolul XII, Sash din Transilvania earl au trait la taril, afarti din orase
au intarit chiar casele lor, i astfel s'au nascut numeroasele mici fortar* tarilnesti Bauernburgen >. Pand in secolul XVI au fost in A rdeal
si bisericile intrite en bastioane, valuri, santuri, incat numarul castrolor bisericesti i aranesti a trecut peste 300. Ordinul cavalerilor germani a zidit asemenea dela anu11200 castele fortificate. Cavalerul crucii
Theodoricus a zidit in a. 1212 castelul Bran (Torzburg) cu intariri de

lemn, pentru apararea pasului, i numai in a. 1311, Sash din Brasov

au inlocuit fortificatiile de lemn cu cladiri de piatra. (C. A. Romstorfer,
M. J. Ackner, Fr. Muller).

Tn actuala Romanie au existat cetati deja inainte de desdlecarea

Principatelor. Sash din Transilvania au trecut i dincoace de Carpati
si au infiintat in nordul Olteniei cetati intarite. Una din aceste cetati a
fost castelul lui Lotovar dela gura Lotrului, intemeiat de contele Conrad,
un Sas care luase in stapanire parte din Valcea i inchisese trecatoa-

rea Oltului spre Fagaras. Despre cetatea Neamtului sustine Miron

Costin ca ea exista la Daci; poate c s'a zidit pe ruinele unui castru
roman. Pantazi Ghica zice Ca cetatea Neamtului a fost fundata in a.
1190 do Cavalerii Teutoni, in timpul eruciadelor, si restaurata de Stefan
cel Mare, ca stilul de constructiune al acelei ceta'ti apartine secolului XII,
Asemenea cetatea Suceava a lost zidita de cruciati i, dui-A o posesiune de 50 de ani, ei au parasit Nearntu i Suceava in a. 1288, eand

au trecut in proprietatea Romanilor ; cetatea Lotrului a fost luata de

Romani in urma luptelor cu Sash, goniti poste Carpati. (G. Mandrea).
In secolul XIV, Romanii au transformat in cetati mai multe castre ro-

mane ruinate. In gradina Episcopiei de Roman exista Cetatuia, o

www.digibuc.ro

120

rat. I. vEttx

368

ridicaturd de pamant pe malul vechiu al Moldovei, fortareata, grodd ori

gran a lui Roman VodA din 1392, cu canal suteran rotund, probabil
apeduct. Tin alt canal suteran, dar de forma patratd, tot in directiunea
spre oras, s'a gtisit in vecinatatea orasului. (Episc. Melhisedec). Miron
Costin zice ca. Alexandru cel Bun (1401-1433) a reciddit mai multe
cetati vechi stricate, dar restaurarea cetatii Neamtului este de datd
anterioara ; dupd D. Frunzescu, cetatea Neamtului a fost rezidit in a.
1210-1220 ; dup I. Anastasiu i dupd Albinet, in a. 1249. Pantazi Ghica
a descris in a. 1882 ruinele cetatii Neamtu in mod amanuntit, explicand care parte din zidurile ei este de data anterioard lui Stefan, si
care a fost adaus la restaurarea cetatii de Stefan cel Mare. C. A.
Romstorfer a cercetat ruinele cetatii Neamtu in a. 1899, spre a puted
compard constructiunea ei cu cea a cetatii Suceava, si a constatat
modul de alimentare cu apd a cetatii Neamtu. Se mai afla in curtea
interioara a cetatii un put din care se scoted apd cu roata, si un rezervoriu de apd patruangular, ghizduit cu stejar, alimentat cu apa,
adusa din munti printr'un canal. 0 scara conduce in interiorul rezervoriului, incat se putea scoate ap en mdna. Rezervoriul aved o scurgere spre curtea exterioard a cetatii.
Suceava era la finale secoluhii XIV o cetate tare, care domina drumul
Piatra-NeamtuBacau. Despre originea acestei cetati scrie C. A. Romstorfer ca, dupa traditie, Dragos Voda ar fi fundat Itcanii vechi, cari

treptat s'au 1it Wind a devenl orasul Suceava ; dupd altd traditie,
Petru I ar fi inceput zidirea Sucevei in 1380. De fapt exista uricele
domnesti ale lui Roman Vodd datate din Suceava din a. 1392. Stefan
cel Mare a largit si a mai intdrit cetatea Suceava, intrebuintand pen-

tru aceasta Tatari captivi, cari au zidit cazemate, suterane boltite,

acoperite cu pamant, au ingrosat si inltat zidurile aparatoaro. luta"riturile cetatii dela Suceava, situate afarti din oras, au fost in legatura
cu zidurile inconjurtitoare ale orasului si cu fortificatiile din inaltimile Burdujenilor, pe malul nordic al raului Suceava, cu cele din apropierea Podului lui Stefan , cu cetatea dela apus a lui Stefan cel Mare,
situatil pe malul garlei Scheia, i cu intaririle mantistirii armenesti
Zamca. Cetatea Suceava, fiind bine fortificata si bine alimentat co
apa, avand apeduct, rezervoriu de api, cisterna, sipot, a putut rezista
ai asediilor mai lungi : in a. 1497 asediului Regelui polon Joan
Albert, in a. 1509 asediului Regelui Poloniei Sigismund I; in a.
1600, Mihaiu Bravul, care izgonise din Suceava pe Eremia Movila,

n'a putut suporta mult timp asediul in cetatea Suceava, poate din
cauza lipsei de provizii si do munitii, dar in a. 1653, Domnita, en

www.digibuc.ro

369

DIN 4ISTORN. IGIENEf

121

copiii lui Vasile Lupu, a fost multd vreme asediatd in cetatea Suceava
de Gheorghe Stefan Vodd si a capitulat, numai dupd ce isprdvise hrana

si nutretul cailor, precum relateazd Miron Costin si Paul de Mep;

in a. 1675, cetatea Suceava a fost ocupatd de Poloni cari, asediati de
Dimitrascu Cantacuzino, au suportat asediul mai bine decat un an,
rand cdnd au sleit hrana. (Miron Costin, Paul de Alep, Codex Bandinus, D. Cantemir, C. A. Romstorfer).
Ruinele mdretei cettiti Suceava au fost cercetate, desgropate si conservate cu spesele guvernului central al Austriei, ale guvernului provincial al Bucovinei si ale orasului Suceava, in a. 1895-1897, sub conducerea
invtatului arhitect C. A. Romstorfer, care a gdsit In aceste ruine resturile unui apeduct, tevi de pdratnt ars, jghiaburi cioplite de piatrd, acoperite en pRici de piatrd, pentru scurgerea apelor murdare spre santul
inconjurdtor, adnc de 12 m. Tevile apeductului au fost fabricate din

lut ales, amestecat cu nisip de cuart; ele an avut diametrul de 12-18

cm., au fost bine imbinate, lipite cu var amestecat en cdramidd pisatd.
Apeductul venia dela indltimea Lisaura; a avut ramificatii in ora

i spre

cdramiddria foarte veche dela malul pardului Calcaina, unde s'au ars
olanele si ctirdmizile pentru clddirea cetii, ardmizile smdltuite pentru
ciubuce, pentru biserici, s. a., descrise si de C. Istrati. Vasele gdsite
in ruine sunt de lut fin, de porcelan, de sticld find de diferite colori,
frumos impodobite. In cetate a mai existat o cisternd si izvoare captate.
In leggturd cu cetatea Suceava era fortdreata Zama cu o mandstire armeneascd, fortdreata infiintatd, dupd C. A. Romstorfer, in a.
1551, mai intdrit in 1680 de Regele polon Sobieski, inconjuratd cu ziduri, bastioane, santuri. C. Istrati a vdzut la Zamca inlduntrul eetdtii o
fantdnd ghizduitd cu piatrd, adncti de 60-80 m., despre care se zice cd
ar fi fost fdcutd in timpul lui tefan cel Mare.
0 altd cetate a lui Stefan cel Mare a fost CrAciuna, la picioarele muntilor Vrancei, nu departe de Odobesti; ruinele ei au mai fost vdzute de
Dim. Cantemir si do Miron Costin. Stefan cel Mare a mai zidit, ori mai
bine a reinnoit o fortdreat lang orasul Roman pe malul Siretului, cetdtula Smeredova (Engel), Smederova (Wolf) sau Semendrova (D. Fotino), si i-a dat numele de Cetatea-Noud,Novograda, in 1495. Sub Mihaiu
Sturdza s'au cautat comori in fundatiunile cetAtii lui Stefan Novograd;

s'a gdsit un canal spro apus, poate apeduct sau canal de scurgere,
osebit de canalul prin care fortareata se ineonjur a cu apd din Siret.
(Episc. Melhisedec).

C. Istrati a fdcut istoricul cetii Ciceiul, ziditil in muntii Rodnei pe

urmele unui oras dac ; in a. 1866 mai erau vizibile zidurile, ferestrele

www.digibuc.ro

122,

int. I.

FEL13{

870

gotice i fntana castelului tgiat in stncg. Regele Matias a dgruit

Ciceiul ca proprietate personalg Voevodului Moldovei tefan eel Mare

in a. 1467.
Miteratural: Miron Costin, Letopiseful Mold.; Paul de Alep ; Codex Bandinus: ra-

portul arhiepiscopului catolic Marcus Bandinus asupra bisericilor catolice din

Moldova. 1678; Dim. Cantemir, Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae. 1716;
M. J. Ackner, Die deutschen Burgen in Siebenbiirgen. 1837; Fr. Willer, Die Kirch-

fiche Baulcunst in Siebenbiirgen. 1858; D. Frunzescu, Diet. geogr. fi stat. al Rom.

Buc. 1872; Episc. Melchisedek, Chronica Rwnanului. Buc. 1874; A. I. Odobescu, Ist.
Archeologiei. Bue. 1877; I. Slavici i G Mandrea, Monumentele nafionale. Buc. 1881;
Pantazi Ghica, Monumentele istorice. Buc. 1882; T. Codrescu, Uricariul. IX. Ia*i 1889;
I. Szombaty, Zamca. Czernowitz 1894; Jahrbuch des Bulcowiner Landes-Museums. II.
Czernowitz 1894; I. I. Anastasiu, Cetatea Neamfului. Galati 1893; C. A. Romstorfer,

Aeltere Vertheidigungsanlagen in der Bufrowina. Czernowitz 1895; C. A Romstorfey, Die Forschungsarbeiten am alien Woyewodensehlosse in Suczawa. Czernowitz
1893 1898; C. A. Romstorfer, Schloss Nearntzu. Czernowitz 1899; D. Mandrea, Cetatea Neamfului si Suceava. Buc. 1901; C. Istrati, Diserica si podul din Borzesti. Bucureti 1904.

Orarle i alimentarea lor eu apti.

In evul mediu s'au format in jurul mndstirilor si cetil tilor orase;

in Occident multe orase au avut deja in evul mediu alimentgri centrale cu api, parte primitive, parte sistematice. In PrincirAtele romne, in
evul mediu, cand poporatiunea celor mai multe orase era neinsemnat,

cand raurile si gdrlele, la malul cgrora orasele erau asez ate, au fost

mai curate, n'a lipsit apa bung de Mut si de intrebuintat in cas,

cgci afarg de apa curggtoare, numgrul i debitul izvoarelor era mai
mare pe atunci, cnd imprejurimile oraselor au fost acoperite cu paduri seculare, cari ingaduiau apelor de ploaie sd se Infiltre lesno in pgmnt si sg se reverse la povarniul platourilor; apoi in pgmntul Inca nein6ltrat de necurgteniile produse de o poporatiune deasa se puteh lesne

sp puturi cu apd bung; dar mai multe orase romne, asezate in

jurul cetatilor si mngstirilor, mai ales cele cari fusese resedinte dom-

nesti, an fost deja in evul mediu bine alimentate cu apa adusg prin
tevi din inaltimile apropiate. In Italia, Germania, Franta s'au nascut
orase numeroase deja in secolul X; dela secolul XI ele au dobndit un fel
de administratie autonomg ; in secolul XIII, in Germania s'au unit grupe

de orase, pentru apgrarea drepturilor lor contra principilor si prelatilor feudali si contra ca valerilor rapaci. In urma acestor uniri, orasele
au inflorit, au inceput a se ingriji do salubritate, a face constructiuni

do alimentare cu apa, chiar a protege curgtenia apelor curggtoare

www.digibuc.ro

371

DIN .ISTORIA IGIENEI >>.

123

(Hans Prutz). Deja in secolul XIV s'au publicat in unele orase germane
prescriptiuni asupra departarii puturilor dela latrine; ele au fost observate pana la rdsboiul de treizeci de ani, cand au cazut in desuetudine
ca multe alte regule de salubritate i n'au mai fost reinnoite dealt in
secolul XIX. Dupd descoperirea Arnericei si a call maritime spre India,
s'au desvoltat i imbogatit orasele comerciale din Anglia, Olanda Spa-

nia si au imbunatatit salubritatea lor. (Sitte). In Germania si in alto

teri, orasele mai sarace an fost alimentate en apa din puturi sapato
in vecinatatea caselor de locuit, dar s'a adus si apa din izvoarele
din apropiere in tevi de lemn. In secolul XV incepe in mai multe teri
construirea de apeducte, deocamdata numai pentru alimentarea de
fantni monumentale, de famtani publice. Dintre aceste apeducte, este

mai insemnat cel dela Siena in Italia, lung de 25 km., terminat in

a. 1419, menit a alimenta Lantana monurnentald Fonte Gaia. In Germania, infiintarea de fantni monumentale alimentate prin apeducte
incepe la Braunschweig in a. 1408, la Bautzen 1496, la Leipzig 1539,
la Stuttgart 1566; in Elvetia la Zurich in a. 1430; in Franta la Paris
si in unele palaturi afara din Paris, in a. 1527. La Jena, unde poporatiunea s'a servit de apa curgatoare, Ducele ordona in a. 1551, ca spalatoriile de land sa se mute langa apa din josul orasului.
Originea celor dintai orase rornane este intunecatd. De vreme ce din
orasele antichitatii, din cele zidite de Romani, au ramas eel putin ruine
caH arat intocmirea lor, asezamintele lor igienice, n'a ramas nimic

din orasele de lemn si de lut ale Romanilor din evul mediu. Dela
orasul Floci din judetul Ialornita, po malul stang al raului Ialomita, in
apropiere de Dunare, oras ocupat de Turd in secolul XVI, carui oras
Mihaiu Viteazul a dat foc in a. 1594, cand a batut pe Turci, oras cu
port insemnat, cu 38 biserici, Wan rams urme, desi el mai este mentionat in istorie in a. 1689, in timpul lui Constantin II Vodd Basarab
Brancoveanu. (I. I. Provian). Daca ar fi existat la Floci apeducte, rezervorii de apil, stabilimente de bra; tot ar fi ramas urme. Am vorbit mai
sus de cetatea Craciuna, zidit de tefan cel Mare la picioarele muntilor
Vrancei; in jurul acestei cetati se formase orasul Craciuna, dela care
n'au ramas urme. Asemenea a disparut orasul Cetatea-Noua, format
in jurul fortaretei Cetatea-Noua ori Novograd, descrisa de Episc. Melhisedec; in secolul XVI a figurat Parcalabul de Cetatea-Noua ca martor
in mai multe docurnente. In secolul XIII au existat in Moldova orasele
Tecuciu, Haliciul-Mic (Galati), probabil i Barlad, capitala micului stat
Barlad intre Siret i Marea Neagra, i alte orase ca capitale ale Voevodatelor romanesti din Oltenia si Muntenia si ale ducatelor romnesti

www.digibuc.ro

124

Mt. I. FELIX

872

din Fgra i Maramures, mentionate in scrierile colegilor nostri

I. Bogdan si D. Onciul. Gr. Ureche zice in Cronicd, Ca Iuga Voda,
succesorul lui Stefan, a desalecat orase prin tar, tot la locuri bune
alese sate si le-a facut ocoale imprejur. Traditiunile vechi i povestile
romane si sarbesti mai vorbese de cetatea i portul Nedeia din Dolj,
care a disparut. B. P. Hasden zice, in Negru-Vodd, ca in secolii XII
si XIII, inainte de a cunoaste pe Genovezi, Romanii au cunoscut pe
Venetieni, ale caror corabii, patronate de imperiul bizantin, cutreierau
Marea Neagra i vizitau din cand in cand Dunarea pana la Calafat
si pang la portul Nedeia, cetate din Dolj, la revarsarea Jiului in Dunare,
resedinta lui Mihaiu Vod5, Basarab Liteanul. Colonelul Ianescu a con-

statat ca lacul Nedeia intra altadata in matca Dunarei; comuna Nedeia era atunci imediat fluvial, dup cum figureaza ea pe harta lui
Sulzer. Col. Ianescu mai arata a a vazut la Nedeia urme de zidgrie
veche.

Din toate orasele romane din evul rnediu, eel mai insemnat a fost
Suceava, format in jurul cetatii Suceava, in care a rezidat deja Roman Von', 1391-1394. Desvoltarea o datoreste orasul Suceava mai
ales lui Alexandru cel Bun, care in a. 1402 a adus la Suceava moastele Sf. loan Nou, depuse in Biserica Metropolitan5, atragand astfel
pe fiecare an numerosi pelerini, cari venise sa se inchine la ram5sitele
acestui sfant, apoi prin inilintarea de varriti principald la Suceava, care
a dat comertului un avant puternic. Stefan cel Mare a inconjurat orasul
cu zid, a cladit in oras un palat domnese splendid, afard de resedinta
dornneascd din cetate. Pana la jurnatatea secolului XVI, Suceava era
un oras insemnat prin comertul su, prin bogatie i frumusete, en palat domnese maret, cu case boieresti avute, cu fatade zugrdvite cu pieturi istorice (W. Schmidt), cu 40 biserici bine dotate. Suceava a deed-

zut treptat, dup ce Alexandru Lapusneanu in 1552 a strdmutat resedinta la Iasi, si dupa ce in 1680 Miron Barnovschi a adus i Mitropolia in noua capital, impreuna cu moastele sf. loan Nou. In anul 1775,
dupil anexarea Bucovinei la Austria, Generalul Baron K. de Enzenberg
raporteaza cd se gilsesc la Suceava 17 biserici mari dartimate, peste

100 pivnite mari, adanci 'Ana la 80 trepte, cari servise ca depozite

de m5rfuri, o resedinta domneasc5 vasta ruinata i o fortareata. Dela
palatul de resedinta din oras si dela fortareata, materialul a fost introbuintat pentru numeroase cladiri private. (C. A. Romstorfer). Orasul
Suceava a fost bine alirnentat cu apa. In muzeul din Cernauti se and
numeroase olane cilindrice din apeductele cari au adus apd in cetate,
in oras si in palatul domnese din oras, apeducte ramificate in mai

www.digibuc.ro

373

DIN .ISTORIA IGIENEI

125

multe directiuni. Apa venid dela indltimea numitd Lisaura i alimentd

si un mare rezervoriu numit Tartaras. Aproape de palatul domnese

din oras s'a aflat fantna domneascd, care mai existd astazi, numitd
Sipotul, si aproape de marginea oraului cdteva izvoare. (Par. Dimitrio Dan).

Stefan cel Mare a zidit palate si in alto orase afard de Suceava, in

care a rezidat vremelniceste, si a ingrijit de sahibritatea acelor orase, ca
Harlan, Vasluiu, Roman, Husi, Iasi. Ci onicarii vechi vorbesc de fntdnile domneti si de famtdnarii domnesti din unele din acesto orase, si

la Targul-Frumos se afld o fntdna, despre care se zice c ar fi fost

infiintatd de Petru Rare (1522-1533). Fantanile domnesti din Till-goviste apartin unei epoce posterioare. Meterii din Brasov si din Bistrita in Transilvania erau vestiti in arta inffintarii do fantni, apeducte, rezervorii de apa, bai, si au fost adeseori chemati in Principatele Romne pentru asemenea instaldri. (E. Bogdan, N. Iorga).
Dupg o traditie neconfirmata, deja Stefan cel Mare ar fi alimentat
orasul Focsani eu apd ; aezarea primului aped uct din Focsani apartine unei epoci mal inaintate,vom vorbi de ea la istoria igienei in era
modernd. Canalul sdpat de marele Voevod Stefan n'a fost menit pentru
alimentarea Focanilor en apa. Sincai scrie cd in a. 1475 Stefan cel
Mare, dupd ce invinge din nou pe Radu cel Frumos mai sus do Rilmnic,
trage din Milcov un canal, care sd serve de hotar intre Moldova si TaraRomdneased, qau despartit din Milcov cel mare o parte do park' ce

vine pe langd Odobesti si trece de dd in apa Putnei, i acela pana

astAzi este hotar Terii-Moldovei si Terii-Romanesti.>

tn ceea ce priveste scurgerea din orase a apelor uzate, a lichidelor

murdare, ea a fost in evul mediu neglijata; ici, colo s'au construit canale si anturi cari s'au vArsat in santurile inconjurdtoare ale oraselor
si in apele curgatoare din launtrul oraselor; canalele n'au avut povarnisul necesar pentru inlesnirea scurgerii repede, n'au avut pereti
impermeabili, n'au fost spalate, i subsolnl oraselor a devenit o hazna.
mare. Pretutindeni au lipsit canale colectoare. La Praga au existat
cateva canale rele in secolii XIV i XV; la Londra au existat atunci putine canale, can an vArsat continutul Ion in Tamisa, producAnd infeetiunea atmosferei; la Paris panlafinele secolului XIV, necurteniile s'au
scos in Seina prin anturi deschise si la finele secolului XVIII, Parisul
n'a avut decdt 16 km. canale acoperite. In a. 1533, o ordonanta a Parla-

mentului a obligat pe proprietarii de case din Paris, ca sd infiinteze

haznale, dar nu erau impermeabile, ci do fapt puturi absorbitoare. In

www.digibuc.ro

126

DR. I. FELIX

374

Germania, orasele s'au aflat in aceea stare insalubra% (Durand-Claye,

P. Wry, F. Erismann).
Literatura: Christ. Mich. Adolphus, Dissertationes phisico-medicae. Lipsiae 1721
1729; Episc. Melchisedek, Chronica Husilor. Bucur. 1869;F. Erismann, Die Entfernung
der .Abfa llstoffe. Leipzig 1882; G. Sincai din *inca, Cronica Rominilor, ed. II. Bue.
1886; Hans Prutz, Staatengeschichte des Abendlandes im Mittelalter. Berlin 1885 ; Gr.
Ureche, Cronica domniei Tdrii Moldovei, ed. E. Picot. Paris 1878; Sitte, Der Stddle-

bau. Wien 1889; P. Perret si E. Indoux, Les chteaux historiques. Paris 1890; T.
Codrescu, Uricarul. IX. Iasi 1889; I. I. Provian, Diet. geogr. al jud. Ialontita. Targoviste 1897; P. W4ry, Assainissement des villes. Paris 1898; Jahrbuch des Buleowiner Landes-Museums. Czernowitz 1891-1901; C. A. Romstorfer, Die Forschungsarbeiten am alten Wojewodenschloss in Suczawa. Czernowitz 1895-1898; C. A. Romstorfer, Das alte Fiirstenschloss in Suczawa. Czernowitz 1901; Par. Dim. Dan, Traditiuni poporale. Cernauti 1902; I. Bogdan, Documente si Regeste. Buc. 1902; D.

Onciul, Romdnii in Dacia Traiand pdnd la intemeiarea Principatelor. Buc. 1902;

E. Grahn, Die stddt. Wasserversorgung. Mnchen 1902; C. Istrati, Biserica si podul
din Borzesti. Buc. 1901; N. Iorga, Studii si Documente. IV. Buc. 1904; Vas. Parvan, Tara
Moldovei pe vrenzea lui Alexandru Vodd si Bogdan Vodd. Buc. 1904; N. lorga, ,$tefan
eel Mare. Buc. 1904.

Spalaturile

bale.

Independent do cultura yenitd din Orient, do cea elend i romand,

s'a nAscut in e-vul mediu dincolo de Oceanul Atlantic, in mod autohton o altA civilizatie, in care lucrdrile hidraulice, intrebuintarea largd
de apA, igiena in general, au jucat un rol important. Spaniolii, cdnd
au descoperit Mexicul in 1517, an gdsit acolo un popor cu civilizatie
veche, orasele aveau temple marete, palate cu havuze, apeducte, UM,
zidite de Tolteci, popor anterior celui care a locuit in Mexic, in timpul cAnd Cortez a descoperit acea tard. Asemenea in Peru, in a. 1522,
Pizzaro a gdsit o culturd veche, datorit poporului aproape stins de
Inka, care condusese apeducte peste muntii Cordilieri, care zidise frumosul oras Cuzco si alte orase cu bdi luxoase, cu temple, care construise in regiunile muntoase sosele trainice, capo-d'opere de arra.

(Sophus Ruge). La Indienii do Dacota sau Sioux, cari ocupau preriile intre fluviul Missisippi si muntii Arkansas, a gdsit Ferdinand
de Sato in a. 1540 asemenea o civilizatie inaintatA, orase cu bai de
sudatiune, analoge actualelor bi rusesti. (Catlin).
Dupd cAderea Romei, bdile an fost cultivate in Irnperiul bizantin,
independent de intrebuintarea lor intinsd in orientul mahometan. Arabii
au zidit stabilimente balneare splendide in Spania. In occidentul Eu-

ropei au existat in prima jumiltate a evului rnediu ici, colo stabili-

www.digibuc.ro

375

DIN

ISTORIA IGIENEI.

127

mente balneare. Prin cruciade obiceiul bailor a fost raspandit in Europa ; atat din Orient, precum si din Occident, el a fost hnportat si in
orasele romane, in palaturile color marl. Orasele din Peninsula balcanied cucerite de Turci au fost investite eu bi publice vaste si spieldide. In Occident era mai ales Germania, undo s'au cultivat baile, undo
deja dela secolul VI s'au inflintat cele dintai bai publice, Badestuben
i Badehauser ; cei eu dare do mana faceau bai in casil si fiecare
mama ii scalda copilul ei. Geiler von Kaisersberg, vestitul predicator
din Strassburg, 1498-1510,in predicele sale enumera intro indatoririle
femeilor scaldarea copiilor, curatirea casei, spalarea vestmintelor ; el

recomanda si adultilor luarea de bai de picioare, de bti intregi si

spMaturi ale corpului intreg. Bdile an dovenit o trebuintd a vietii;
inaintea sf. cuminicari (a grijaniei), toti luau cate o baie. Una dintre
pedepsele bisericesti era interzicerea de bi. Legile i ordonantele au

prescris ca fiecare sat sa aiba o camera de bai, sub privigherea atttorittii ; aceste bai erau primitive, dar numeroase; pentru saraci intrebuintarea lor era gratuita. Pe la finele evului mediu, din cauza de
moralitate si pentru a se opri ltirea unor boale infectioase, s'a restrans
numarul acestor stabilimente in oras, ca si in sat. Multe manstiri aveau
bai deja in secolul IX. In secolul XV, in castelele nobililor si in orase,
in caselo color cu dare de mana, se afia eke o camera de WM alaturi
cu bucataria. In Germania si in Franta, in interiorul caselor era fixat

pe un zid sau asezat pe un fel de mash' un vas de metal ori de pamant ars smaltuit pentru spalarea manilor i alaturi era atarnat tin
stergar. (J. Marcuse, F. de Mly).
in evul mediu, natatiunea i baile reci se cultivau mai rar; cei mai

multi se temeau de apa rece si in terile apusene, in virtutea unui

conciliu ecumenic dela a. 1287, s'a modifleat chiar modul botezului;
copiii nu se mai scufundau in apa, ci se turna numai apd peste ca-

pul lor, si se permitea ca aceast apa sa fie incalzita : Ut caveatur

periculum baptisandi, non mergatur caput pueri in aqua, sed sacerdos
super verticem pueri ter infundat aquam.
In Franta, in evul rnediu, stabilhnentele balneare s'au numit etuve;
in secolul XIII sr XIV, ele an fost la Paris numeroase. Dupti M. Prou,
in a. 1248, Evreii an avut la Paris etuvele lor particulare, tuves

des Juifs de la rue de la Pelleterie. In a. 1292 au lost la Paris 26

etuve. in secolul XIV s'au prescris les statuts des tuveurs >. In toate
diminetile servitorii lor, les valets des Otuveurs, an strabatut stradele
anuntand ca bile sunt gata. Se puteau lua bai de vapori si bai de
apa calda in putini do lemn. Ordinea o rnantineau 3 Prud'hommes,

www.digibuc.ro

128

DR. I. FELIX

376

alesi de corporatinnea baiasilor i confirmati de Prvot de Paris. Palaturile aveau bile lor osebite. Era obiceiu ca iii casele color mari,
celor invatati, la masa, se oferia i o baie inaintea mancarii. In unele
orase erau bi osebite pentru cele cloud sexe si in Franta, din cauza
relei reputatiuni i pentru preintampinarea unor boale infectioase, intrebuintarea bMlor publice a devenit mai rard in secolul XVI.
In Italia, Mile publice au fost acuzate in secolul XVI, ca inlesnesc
propagarea sifilisului, leprei si a ciumei si au fost treptat parasite. In
secolul XVII, Mile publice dispar in tot Occidentul.

Literatura din evul rnediu so ocupd do bai deja in secolul XIII.

In a. 1260, arhitectul francez Vine. de Beauvais a scris o carte, in
care a stabilit regulele pentru zidirea de bai in casele private ; in
a. 1270, Wilhelm von Saliceto, numit i Guilelmus Placentinus, a cornpus o carte asupra actiunii bailor, expunand foloasele lor pentru snatate i acuzand bane prea calde ca slabitoare.
in Romania gasim cu siguranta bai private confortabile in interiorul palatelor domnesti in secolul XV, in epoca lui $tefan eel Mare si
probabil ele au existat si in casele boieresti. Palatul domnesc din Harlau, zidit in 1486, cu baia Doarnnei si cu pivnita domneasca, a fost
descris de C. I. Istrati si de T. Codrescu. C. Istrati mentioneazd bailo
din Vasluiu din vremea marelui Voevod, si nu putem crede ca spatioasa
si eloganta locuinta dornneasca din cetatea Suceava, c splendidul palat domnesc din interiorul orasului Suceava, ca chiar cetatea Neamtu,
catesi trele bine alimentate cu apa abundenta, s fi fost lipsite de bdi.
Literatura : Geiler von Kaisersberg, Leben, Lehren und Predigten. Erlangen 1826;
Catlin, Letters and notes on the North American Indians. London 1876; E. Grahn,
Die stadlische Wasserversorgung. Miinchen 1877; Sophus Ruge, Geschichte des Zeitalters der Entdecicungen. Berlin 1881; Markgraff, Badewesen und Badetechnik der
Vergangenheit. 1881; G. Wolffhgel, Wasserversorgung. Leipzig 1882; T. Codrescu,
Uricarul. VIII. Iasi 1886; L. Kotelman, Gesundheitspflege im Mittelalter. Hamburg
1890; Hermann Grunov, Die Diaetetik des Wilhelm von Saliceto. Berlin 1895; Etienne Martin-Saint-L6on, Ilistoire des corporations de metiers. Paris 1897; J. Marcuse,
Bader und Badewesen. Stuttgart 1903; C. I. Istrati, Biserica si podul din Borzesti.
Bucuresti 1904.

Bantura, Yanzatorii de apa, Berea si

Tina

Din autorii clasici stim ca, pe la finele antichitatii, multe popoare bar-

bare nu s'au mai multumit cu simpla bautura de apd, ca in Europa

numai Iberii beau excluziv apd i ca la Suev importarea vinului era
interzisa, c popoarele scandinave cunosteau insa metul, cd Germanii

www.digibuc.ro

377

MN .1STORIA IGIENEb.

129

beau met si bere fiartd din orz, c i Galli i Spaniolii au bdut here,
cd Tracii beau mult. La inceputul evului mediu, cercurile crestine so
abtineau in parte de buturile imbtdtoare, parte le-au intrebuintat cu
mare moderatiune; misionarii veniti in nordul Europei din terile sudice erau sobri si au prescris sobrietate popoarelor convertite. In multe

locuri, calitatea rea a apei a contribuit la inlocuirea ei prin bere si

prin yin. Se pare cd deja in prima jumdtate a evului mediu, in terile
scandinave si in Nordul Germaniei se beau multo lichide alcoolice, si
cd urmdrile abuzului lor au fost manifesto, o probeazd Edda veche, colectiune de cantece din secolul IX, monument insomnat al literaturii nordice, si Nibelungen, mitul german despre uriasul Hymir, care in lupta
zeului Thor a luat dildarea, in care apoi Oegir a fiert bere pentru zei. In
Edda, Hars aratd influenta berei asupra vointei i intelectului. Pand la
secolul XIII in castelele i palatele ca valerilor si principilor din Germania

sudicd si medie din Franta si din Italia a domnit sobrietate; numai

in terile nordice abuzul bduturilor era rdspandit, si cronicele norvegiene aratd msurile aspre luate de Regele Norvegiei Sverrir (1184
1202) contra betiei si contra importului de yin din Germania, care
a Mcut concurentd berei slabe indigene. La Germani, gAtirea berei
constitui in evul mediu industria alimentard cea mai importanta. Din
secolul XIII existd prescriptiuni despre fabricatiunea berei si despre
preturile ei. In vechhne i 'And la secolul XII hameiul nu era intrebuintat la fabricarea berei, ci ea se aromatiza cu cmyrica , cu
Gageb i cu muguri de brad. Pe la finele evului mediu apare berea
forte, Braunschweiger Mumme, premergdtoarea berei bavareze. (I.
Bergman). In secolii XII si XIII, republica Veliki Novgorod dela Volga
a mijlocit comertul international intro Asia si intre centrul i nordul
Europei si Hansa gormand, a schhnbat contra cnepei, inului, bldnilor
si pieilor bere, olandd, postav si obiecte de metal.
In a. 1240, medicul francez Villeneuve (Arnoldus de Villa nova) a
descris fabricarea akoolului din yin, a spirtului prin distilarea vinului,
dar pnd la inceputul secolului XVI, spirtul a lost intrebuintat mai mult

ca medicament, de rareori ca bduturd de lux, si n'a Rica concurentd

serioas berei, vinului i metului decat dela jumdtatea secolul XVI si
mai ales dela inceputul secolului XVII, cnd s'a introdus fabricarea
rachiului din cereale, si dela finele acelui secol, cdnd i cartofii au inceput a servi ca material pentru producerea de alcool. (I. Felix, Ist
Igienei, I).

Cruciadele au contribuit la intrebuintarea mai largh a bduturilor

alcoolice; socotelile de gospoddrie a castelelor germane din secolii
Analde A. R.Tons. XXVII.--Mesnoriile Sect. qUin(ifice.

www.digibuc.ro

I :M

DR. I. FELIX

378

(WO cruciade constatd cheltueli insemnate pentru bduturd. Dupa incetarea cruciadelor s'au format universitdtile, i tineretul universitar

din Germania s'a dedat abuzulni bduturilor. In terile germane *i

scandinave s'au organizat dela secolul XIV inainte breslele, i la adundrile dose familiare ale bresla0or cu femeile lor se bea mult. Preotii
protestanti au recomandat cumpMarea, bdutura de apti; Luther insti
a scris contra berei, i arhiepiscopul suedez Abraham Angermannus

a dictat in a. 1596 contra betiei pedepse bisericeti, intro cari cea

principald a fost bataia. (I. Bergman).
Teutsch scrie cd in secolul XVI, Saii, nobili din Transilvania, au Wilt
deja rachiu ca bduturd de lux, hnportandu-1 din Po Ionia. In Romania,
bautura de rachiu nu incepe decat in secolul XVII. In Romania, ca i in
Ungaria, bdutura de yin este mai yeche i mai generald deck cea do

here, despre care se gdsesc in Romania primele date la inceputul

secolul XV. B. P. Hasdeu zice Ca in literatura poporand a Bulgarilor,
intr'o baladd, figureazd I3anul Dan, un Ban al Olteniei din 1290, Romantitean, in contact intim cu Bulgarii, care boa yin cu stenii, en frun-:
ta*ii skenilor, zicand : sunt trei luni de cand bem yin profir, la Dumnezeu nu ne gandim. (B. P. Hasdeu). In Occident, berea a fost fabricata in evul mediu in mandstiri, mai intaiu pentru uzul propriu al poporatiunii lor, mai tarziu fabricatiunea de here a constituit un venit
important al manastirilor. $i manastirile ortodoxe au fiert bere pentru
poporatiunea lor. A. Treb. Laurian i N. BdIcescu relateazd 66 in a.
1517, in zilele lui Neagoe Vodd, s'a zidit in curtea manastirii Arge
o povarnd do oldvind (de bore), pivni i alte clddiri. Alexandru
Vodd Ldpupeanul
infiintat in a. 1567 o povarnd do bere, aducand meteri berari din Bistrita. (N. Iorga). In catastihul averii mandstirii Galata langd Iai din a. 1588, ddruit Academiei de D. A.

Sturdza, figureazd 4 chlddri marl de here i o povarnd. (B. P. Hasdeu). in a. 1592, Aron Vodd intdrete mandstirii Moldoyita proprietatea unei poverne de here in Baia. (Wickenhauser).
Ca mandstirile catolice, au posedat i cele ortodoxe in evul mediu
vii numeroase. Din colectiunile de docamente foarte vechi se poate
extrage un ir lung de urice, pnin cari se miluese mandstirile CU vii,
cu buti de yin, cu scutiri de impozite dela vii i dela yin. Dintre aceste
donatiuni sunt mai vechi cele facute mdndstirilor catolice de regii
Ungariei. In a. 1202, Regele Ungariei i al Bulgariei Emeric a chiruit arhiepiscopului din Strigoniu mai multe vii. Regele Ungariei Andreiu II a ddruit in a. 1219 canonicilor din Strigoniu vii in Transitvania i a confirmat in a. 1221 mandstirii Sant-Martin din Panonia

www.digibuc.ro

379

DIN ,ISTORIA WIENEI

131

proprietatea unor vii. (N. Densusianu). Donatiunea cea mai veche, prin
care se confere unei mndstiri ortodoxe proprietatea de vii, so pare a
fi din a. 1342, cnd Vladislav Vv., zidind indnilstirea Vodita in Gorj,

ii dd si vii; acelas Domn muntenesc, intre a. 1364 si 1372, fundnd

mndstirea Tismana, intdiul ei egumen, sf. Nicodem, a sddit o vie de 4
pogoane. (A. *tefulescu). In Moldova, documentele cele mai vechi referitoare la alimentarea mandstirilor cu yin sunt cthiilo lui Ilie Vodd
din a. 1436, 1438 si 1439, prin cari milueste mandstirea Moldovita pe
fiecare an cu 10 buti yin ; lui tefan III, fiul lui Alexandra cel Bun,
care face in a. 1447 aceeas danie, ca si Bogdan Vodd in a. 1451. In a.
1577, Petra $chiopul ddruesto mndstirii Moldovita 100 galbeni, pentruca in ziva mortii sale sd se facd la mndstire masa' mare cu bduturd
si de bere pentru clugrii i pentru oaspetii mireni. (A. F. Wickenhauser).
In veacul XV si XVI, Romnii, ca si Rusii i Polonii, au mai cunoscut metal, mied, idromel, bduturrt fermentat, gdtitd din miere, importatd din Polonia. In socoteille Lembergului din a. 1466 so mentioneazd,
intre plocoanele trimise lui $tefan cel Mare, met. (N. Iorga).
Cu toate di in evul media in mandstiri, la mesele domnesti i boie-

resti se bea nu numai apd, ci si yin si bore, abuzul bduturilor imbdtaltoare este considerat ca necuviincios i vdtdmAtor. In invdtdturile
lui Neagoe Basarab Vv. (1512) cdtre fiul sau Teodosie Vv., Neagoe
vrea sd-si invete finl cum se cade Domnilor s add la mash' si cum
vor mnc si vor boa ; sd bea chiar, cdei nu este menit pustniciei, dar
nici odatd sd nu cadd in uritul pdcat al betiei si in cele ce viii dupd
&aim (B. P. Hasdeu, N. Iorga).
In terile romAne au existat dejd in evul mediu apari, sacagii, vanzdtori de apa. B. P. Hasdeu zice c cuvAntul vodnic, apariul, sacagiul,
viinzdtorul de apil, trebue sd fi fost odatd foarte poporan.
Ca in terile romne, au existat si in altd parte vdnziltori de apd. In
epoca franca a existat la Paris corporatia negutdtorilor de apd in a. 1121.
In a. 1170, Ludovic cel gros reguleaza aceastd corporatie prin o cartd,
dupd vechiul obieeiu. In secolul XII si XIII, breasla negutdtorilor de
apd din Paris a dobAndit i monopolul plutirii pe Seina si a format
un fel de Hans; membrii ei nu mai erau simpli apari, ci comercianti
bogati, cari vindeau cu ridicata mrfurile aduse pe apd si monopolizau
comertul exterior al Parisului. (E. Martin-Saint-Loon).
In secolii XIII si XIV mai gdsim la Paris corporatia berarilor, cervoisiers, cari fabricd la cervoise, i corporatia des taverniers, negustori de
yin. In a. 1489 exista corporatia des brasseurs, iar corporatia destilatorilor

www.digibuc.ro

1 32

DR. I. FELIX

380

maitres destillateurs, marchands d'eau-de-vie et de toutes sortes de

liqueurs, nu este mentionata inainte de secolul XVII. (E. Martin-SaintLeon).

In evul mediu, butura do ceaiu mai ramane limitata in China, undo

din cauza calitatii rele a apei, ceaiul so intrebuinteaza in mod general
dela secolul VI, si in Japonia, undo din aceeas cauzd a fost introdus
in secolul VIII. In secolul XVI, ceaiul a lost introdus in Europa de Olandezi si Portugezi. (Maffei, Hisloria indica, 1588, citat de Feistmantel).
Literatura: M. Luthers Sammtliche Werke. Erlangen 1826 si 1857; Wilda, Das
Gildenwesen des Mittelalters. Halle 1831; A. T. Laurian si N. Balcescu, Magazinul
istoric. IV. Buc. 1847; Teutsch, Geschichte der Siebenbiirger Sachsen. Kronstadt
1858; A. F. Wickenhauser, Die Urkunden des Klosters Moldowitza.Wien 1862; Dim.
Cantemir, Istoria imperiului Otoman, trad. de I. Hodos. Buc. 1876; B. P. Hasdeu,

Cuvinte din bdtrdni. Buc. 1878; Th. v. Huber-Liebenau, Das Zunftwesen im

Mittelalter. Berlin 1879; Arnold, Deutsche Urzeit. Gotha 1881; Hurmuzaki, DOMmente. I. Doc. culese de N. Densusianu. Buc. 1887 si 1890; Feistmantel, Die Theecultur. Prag 1888; Etienne Martin-Saint-Leon, Histoire des corporations de metiers. Paris 1897; B. P. Hasdeu, Etymolog. magn. rom. Bue. 1898; N. Iorga, Docum. din Archivele Bistriei. Buc. 1899; I. Felix, Istoria lgienei. I. Buc. 1901; A.
Stefulescu, Mdnast. Tismana. Bue. 1903; N. Iorga, Studii qi Documente. VII. Buc.
1904; I. Bergman, Geschichte der Anti-Alcohol-Bewegung, aus dem Schwedischen
deutsch von R. Kraut. Hamburg 1904.

Apa in agricultur.

Agricultura intereseazd igiena numai in mod indirect, dar multe

lucrari hidraulice serva, pe langd scopurile pur agricole, si in mod direct
pe cele igienice. In antichitate deja s'au executat lucrdri idraulice mul-

tiple si intinse pentru inlesnirea agriculturii; parte din aceste lucrari

au fost parasite in evul mediu in terile inundate de horde barbare;
alto asemenoa opere au fost infiintate din nou in aceasta epocd si parte
din cele vechi au fost conservate si mai desvoltate. Ca in antichitate,

s'a imitat si in evul mediu in unele teri lucrarea naturii, care fertilizeaza pamanturile aride prin ravarstirile fluviilor celor mari, i s'au
irigat ogoarele.
In Orient irigatiunea era cunoscuta de mult si a mai fost continuata
pe alocurea ; in Siria ea se praetic i astzi cu roate hidraulice pu-

ternice, cu cari se ridic apa curgatoare pentru udarea pamanturilor

cultivate. Maurii, dupa ce s'au asezat in Spania, au sdpat canale de
irigatiune, din cari uncle mai functioneaza i astazi; ei au zidit In
Europa celo dintai rezervorii-stdvilaro din munti, inchizand oath o vale

dela poalele muntilor, pentruca apa co se scurge din ei sa o culeaga

www.digibuc.ro

381

DIN ISTORIA IGIRNE/. e

133

in basine vaste, inconjurate cu ziduri groase, care apa a servit pentru

irigatiune, pentru baut i pentru alte scopuri, ca i cea din raurile
al caror curs Maurii au regulat. Din canalele de irigatiune, pe cari
le-au sapat uncle era trebuinta, ca si din rauri, apa a fost ridicata cu
roate hidraulice, spre a fi revarsata peste campiile cultivate. *i dupa
izgonirea Maurilor din Aragonia, regale Carol V, 1516-1556, a inceput
sa zideascd marele canal imperial din Aragonia pentru navigatiune si
pentru irigatiune. Dintre stavilarele-rezervorii construite de Mauri este
vestit acela dela Alicante, terminat in a. 1580, cu ziduri foarte groase,
inalte de 42 metri. (Brard).
In Italia s'au construit asemenea dela secolul XI canale inaltate,

din cari apa s'a scurs lesne peste campiile cultivate. In a. 1216 s'a
legiferat la Milan conducerea i distribuirea apei. In toata Italia, impreuna cu insulele Sardinia si Sicilia, s'au Infiinat treptat pand in secolul XIV canale de navigatiune, din cari unele au servit si irigatiunii, si pentru acest scop s'a i regulat, mai ales in Piemont, cursul
unor ape curgatoare. (Hamm, C. Chiru). In Italia, irigatiunea era necesard mai cu osebire pentru cultura de orez, dar i udarea porumbului devine necesard intre prasile si la legat, dar cantitatea de apa
trebuincioas porumbului este cu mult mai mica decat cea necesara
orezului, care cere inundarea timporard a ogoarelor si inlesneste dar
formarea de paluzi, ceea ce nu face nici odata cultura de porumb. Insula portugeza Madeira era deja in evul mediu canalizata si irigata;
acolo fard irigatiune agricultura n'ar 11 posibihl. Dincolo de Oceanul
Atlantic, in Mexico si in Peru, inaintea venirii Europenilor sub Cortez
in 1519, agricultura se facea cu ajutorul irigatiunii artificiale.
Utilizarea agricola a laturilor, a lichidelor din canale pentru irigatiunea directa, este o practica foarte veche. Pe la a. 340 a. Chr., s'au

irigat gradinile din Ierusallin cu apole murdare scurso din cetate.

Templul era inzestrat cu o canalizatiune completa, cantitati mari de
apa curata au servit pentru diluarea sangelui animalelor sacrificate;
pentru a se oprl putrezirea lui in incinta sacra ta, el s'a scurs prin
canale. Aceste ape au fost decantate in rezervorii speciale i apoi conduse spre valea Cedrom, spre a fertiliza gradinile. (D. Letham, A.
Wazon). In Italia, de 5 secole, apele canalelor din orasul Milan, adunate intr'un colector general numit Vettabia, servd pentru irigarea a
una mie de hectare de livezi din jurul orasului intr'un percurs de 16
km., livezi numite Marcite ; acele lichide fiind chldicele, din cauza percursului suteran pana la Marcite, opresc inghetarea suprafetei livezilor i favorizeaza vegetatiunea in mijlocul iernii. (G. Pacchiotti, P.

www.digibuc.ro

134

DIt. I. VELD{

382

Narducci). Acestea sunt cazuri izolate; irigatiunea metodied i intinsd

cu continutul canalelor din orase apartine jumdfdtii a doua a secolului XIX.

HAteratural: Hamm, Die Meliorationen in Da lien. Wien 1865; Franzius si Sonne,
Handb. der Wasserbaulcunst. Leipzig 1882; A. Wazon, E assainissement des villes.
Paris 1884; Perels, Der Ackerban. Berlin 1884; Giacinto Pacchiotti, Le systeme du
tout a l'gout. Paris 1889; Pietro Narducci, Sulla Fognatura di Roma. Roma 1889;
M. Homes, Urgeschichte der Menschheit. Leipzig 1897; C. Chiru, Canalizareardurilor i irzgatiuni. Bucuresti 1893.

Inundatiunile. Apele stadteare.

Inundatiunile preocupd igiena, nu numai din cauza pagubelor materiale ce aduc in mod direct, prin distrugerea avutului, prin inecarea,
uciderea de oameni si do animale, ci si din cauzd ca ele dau nastere
apelor stdtatoare si consencintei lor, paIudisundui, malariei. In toate
timpurile, popoarele civilizate au preintampinat inundatiunile prin in-

laturarea unora din cauzele lor, prin regularea cursului apelor curgiltoare, prin ridicarea malurilor lor i ale lacurilor, prin adncirea
albiei rdurilor, prin zidirea de sttivilare-rezervorii, spre a oprl vdrsarea

torentiala a apelor din munti. Una din cauzele acestor torenti, despgdurirea Inaltimibor, n'a fost opritd. In evul mediu nu se cunosteau
toate consecintele rele ale despaduririlor, proem ridicarea fundului
albiei a apelor curgtoare prin abundentele depozite do prundnt, spdlate
do pe In1iini1e despddurite ; so cunosted in mod incomplet efectul
cotiturilor apelor curgAtoare, cari micsoreazd povdrnisul, inclinarea,
prin urmare iuteala curentului i produc astfel depunere mai abundenta
de depozite pe fundul albiei. Secarea terenurilor inundate se executd

in mod primitiv, fdr intrebuintarea drenajului suteran ; Inca nu se

slid cd dupd drenarea pdindnturilor inecate, ele se inedlzesc mai bine,
vegetatiunea se desvoltd atunci mai repede, buruienile vatdmatoare se
imputineaz, constitutia solului se modified prin accesul liber al aerului
atmosferic.

In Occident deja In evul mediu, legi i regulamente an regulat apdrarea terenurilor riverane contra inundatiunilor, formarea de asociatiuni
do proprietari riverani, interesati de construirea si intretinerea de maluri (diguri) apdrtoare. in Germania regulamentul cel mai vechiu asupra apdrilrii contra inundatiunilor, Deichordnung , s'a decretat in secolul XIII. (Franzius si Sonne). Nordul Terilor-de-jos, avnd pe alocurea

nivelul mai jos deck marea, a lost mult timp expus inundatiunilor,
acoperit cu lacuri i lagune. In secolul XIII, o inundatiune mare a produs

www.digibuc.ro

383

DIN (ISTORIA IGIENEID.

135

golful Zuydersee. Pang in secolul XVII, fluxul m aril a inundat cateodata

interiorul Terilor-de-jos pand aproape de Haarlem; in secolul XIIIX V

s'au construit diguri; in a 1421 valurile marii le-au rupt intre Dordrecht si Geertruidenberg, an distrus 72 sate cari au disparut, an inecat
100.000 oameni. Dupa aceasta s'au sapat numeroase canale cu stavilare

pentru scurgerea apei, s'au zidit diguri puternice pentru ca sil retina
apa in rauri si in canale; dar Olanda mai are si astazi numeroase balti
si mlastini. (Gh. l3erthelot).

Dincolo de Oceanul Atlantic gasim in evul mediu lucrdri marete do

aptirare contra inundatiunilor. Aztekii din Mexic au fundat in a. 1325
prima lor capitala, Tenochitlan, zidind-o pe piloti intr'un lac; parte
din lac a fost treptat secata, orasul s'a intins dincolo de fostul lac si

s'au construit diguri puternice pentru a se opri inundarea orasului.

In a. 1519, cand Cortez a eueerit Mexicul, a gasit acest oras, resedinta
magnifica a Regelui Montezuma, bine alimentat cu apa, aparat contra
inundatiei lacului prin maluri artificiale; i astazi mai serva vechilo
diguri pentru acest scop.
In terile romane in evul mediu inundatiile erau mai frecvente decat
astazi, revarsarile Dundrei erau atunci mai periculoase, puterea lor a

scazut si in Romania, dupti ce cursul superior al Dunarei a fost regulat in Germania si in Austria. Inundatiunile Prutului au fost numai
in cele din urma decenii treptat oprite, inteo mica parte a cursului
acestui rau, prin indltarea i intarirea malurilor lui. In Transilvania,
vaile si luncile raurilor au fost adeseori expuse la inundatiuni, ca si
in Bucovina, undo vara raurile sunt sarace in apa, iar primavara si
dup ploi abundente se umfla, inundeaza luncile i produc devastatiuni. Despre Basarabia stim ca la Marea Neagra, lng gurile Nistrului, Genovezii au fundat, pe ruinele vechiului oras Tiras, orasul
Mon-Castro, si pentru a-1 apara contra revarsarilor Nistrului au ridicat un val puternic de pamant. (Z. C. Arbure).
Dupa distrugerea culturii antice, in uncle regiuni cari fusese inzestrate cu canale si apeducte, pmantul s'a uscat cu desavarsire, a
pierdut apa necesara agriculturii; in alte regiuni el s'a acoperit cu
smarcuri, en paluzi ; in evul mediu, blile producatoare de malaria
erau foarte intinse in Europa, mai ales in timpul cruciadelor. Italia
este din vechimea departata acoperit cu paluzi ; cele mai periculoase
au fost Maremele romane, astazi in mare parte indreptate, i cele
toscane. Etruscii secase maremele; dupa masacrarea i imprastierea
Etruscilor, apele statatoare iar s'au intins. In timpul domniei Ostrogotilor in Italia ,Teodoric (493-526) a secat paluzile pontinice i umbrice.

www.digibuc.ro

DR. I. FELIX

136

384

Emil dintre Papi au sapat din nou canale pentru scurgerea apelor stttitoare: Bonifaciu VIII, 1300, Martin V, 1417, Sixt V, 1585, asemenea in secolul XVI Ducii de Medici. (Grottanelli, Donat, Felix Dahn).

Dupa ce deja poetii antici latini Horatiu si Ovidiu au descris cu colori lugrube actiunea dezastroasa a paluzilor, vine in evul mediu
Dante, cantand in Divina Comedia teribilele suferinte ale nenorocitilor din Infern, deseriind tristele Mareme, in earl se stinge totul ce
este sari:Late i viata, ca facand parte din iad, enumerand intre paluzile cele mai omoritoare cele din Val di Chiana, Toscana, Sardinia.
In evul mediu j cultura orezului a inlesnit pe alocurea formarea de
paluzi. Arabii au adus cultura orezului din Hindostan in Delta Ni
lui si in Spania; de acolo ea a fost introdusa in Italia in secolii XV
si XVI. (G. F. Hertzberg).

Despre Germania scrie Iul. Cezar, Tacit si Pliniu, ea era aeoperit

en paduri i rn1atini, avand clima aspra. Jordanes, Got care a scris
in Moesia pe la a. 550 istoria Romani lor si a Goti lor, descrie mlasthine, padurile cu ape stttoare, cari serviau Slavilor si Anti lor
dela izvoarele Vistulei drept cetati. (Z. C. Arbnre). La moartea lui
Carol cel Mare, partea Germaniei actuate mai era acoperita en mlastini
si paduri. Dela secolul X panil la secolul XIV, sesul nordostic al Germaniei a fost treptat colonizat i asanat prin cultura extensiva, dar
paluzile au disparut numai foarte incet. (Th. Freih. v. d. Go ltz). CainOrli cistercinensi, al canon ordin a fost fundat in a. 1098 la Citeaux
langa Dijon, au fost in a. 1115 adusi in nordul Germaniei, uncle au
de venit factori economici, civiliz an d po tarani, irnbunilt in d cultura
agrara, secand paluzile, scurgand apele statatoare, prefacand terenurile
inundate in pamanturi arabile, taind padurile acolo unde era lipsti
de pamant arabil. In acelas mod au mai lucrat chlugarii Praemonstratensi in regiunea dintre Elba si Havel. (Hans Prutz). In a. 1232
s'au colonizat regiunile palustre din nord-vestul Germaniei, actuala
provincie IIannover, crilucratori cari au sapat santuri pentru seurgerea apelor statiltoare. In regiunile paduroase strabatute de Vistula
(Weichsel), cavalerii ordinului Teutonic au starpit in secolul XIII paluzile. (Ritter).

In Rusia in secol XII si XIII s'au intins paluzi mari intre Novgorod si Moscva, cari au oprit po Mongoli in rasboaiele Ion cu Novgorodul, nu insa po Moscoviti. Dim. Cantemir, in Istoria Imperiulni
Otornan, vorbind despre rasboiul lui Mohamed IV in Uerainia, o descrie ca o tara stearpa plind de bIi i de ape.
In Irlanda Wind la finele evului mediu, lacurile i baltile au servit

www.digibuc.ro

'385

INN

ISTORIA IGIENEI).

137

pentru apArare contra dumanilor. Sir John Lubbock descrie o asemenea fortgreat5, apzata pe taraci in mijlocul unei biUi irlandeze, care

a mai fost locuit in a. 1567. Aeeste fortrete zidite in apele stt5toare pe piloi s'au numit Cranoge.
Venind la terile romane, vedem c Dobrogea a lost atat in timpul
exilului lui Ovidiu, cat i in vremea ocupatiunii romane i in tot evul
mediu o regiune palustra. C. Gooss, in descrierea desgropgrilor dela
Apulum, arata ca legiunea XIII a scurs apele stdtgtoare, a secat paluzile din mare parte a Daciei. N. Iorga a publicat, in Pretendenfii
doninoti din secolul XVI, o scrisoare din a. 1524 a lui Bocignoli
din Ragusa catre Gerard Plonia, secretarul lui Carol V, despre TaraRomaneasca; vorbete despre < foltissimi boschi circondate di paludi
ale terii, precum i de obiceiurile ce aveau Romnii de a se inchido
in pgduri i paluzi la vreme de rasboiu. Bucuretii mai erau pe atunci
inconjurati cu paluzi i chiar in interiorul oraului erau MO. (G. I.
Ionnescu-Gion). Inundatiunile Dun5rei lsau dupd retragerea apei balti

i mocirle pe amandoud malurile fluviului. Asemenea era Moldova

acoperit cu intinse balti i mlWini, mai ales in lunca Nistrului, prea
joasA, en brate moarte, cu limanuri, lagune ; in luncile afluentilor Nistrului, R5utul ii Botna ; in lunca Prutului cu afluentii lui cotiti, mocirloi, lipsiti de mal i de povarni., Jijia i Bahluiul, cu lacurile numeroase ; apoi in Delta DunArei i pe amandoua malurile ei. Wickenhauser scrie ca in esul Radautului, Inca in secolul XIV, s'au intins
balti i mocirle cu papurd i cu trestii, precuin i pe amandoud ma-

lurile Sucevei, paluzi cari au disparut treptat in urma culturii pamantuha. Sasul G. a Reychersdorff scrie in a. 1550, ca in Transilvania uncle rauri produc inundatiuni, ca unele regiuni sunt mlatinoase, mai ales in jurul Fgarwilui. Din toate paluzile din terile
romane, cele din Dobrogea erau mai deletere. B. P. Hasdeu credo cd

Romanii din Dobrogea ar

fi

de mult dispgruti, de nu-i alimenta

o imigratiune deastl de ta' rani marginai din Moldova, i mai vartos din
Muntenia, imigratiune ineeput5 in evul mediu, dupd ce Mircea cel Mare

cucerise pentru un moment Dobrogea. Bulgaria a mai fost asemenea

in evul mediu acoperit5 cu ape stat5toare intinse.
Actiunea apelor statatoare asupra sill-1500i am studiat-o deja in
Isloria Igienci. Part. I, i avem sg o mai mentiontim la cercetarea cunotintelor asupra apei din evul mediu.
Literatura: G a Reychersdorff, Chorographia Transylvaniae. Viennae1550; Ritter,
Europa. Berlin 1863; Noel Des Verges, L'Etrurie ci les Etrusques. Paris 1861; Sir
John Lubbock, L'homme avant l'histoire, traduit par. E. Barbier. Paris 1867; Das

www.digibuc.ro

138

DR. T. FELIX

386

Deichbuch. Leipzig 1871; B. P. Hasdeu, Columna Zvi Traian. III. Buc. 1872; Grottanelli, Le Maremme Toscane. Siena 1876; Dim Cantemir, Istoria Imperiului Otoman, trad. de I. Hodos. Buc. 1876; F. A. Wickenhauser, Geschichte des Klosters
So Um. Czernowitz 1877; Felix Dahn, Urgeschichle der german. und roman. VSlker.
Berlin 1881; Vincent, Die Drainage. Leipzig 1882; Fraazius i Sonne, Handbuch
der Wasserbaukunst. Leipzig 1882; Pere ls, Der Ackcrbau. Berlin 1884; C. Gooss, Die
rmische Lagerstadt Apulum in Dacien. SchEissburg 1878; Donat, Les Paludi Pontini. 1887; N. Iorga, Pretendenfii domnesta in sec. XVI. Buc. 1898; G. I. IonnescuGion, Bucurestii pdnd la .1500. Buc. 1808; B. P. Hasdeu, Elymol. Magn. Rom. Buc.
1808; Zamfir C. Arbure, Dasarabia in see. XIX. Buc. 1899; A. Philippson, Das Mittelmeergebiet. Leipzig 1904.

Apa ea vehieul do brand.

Am vgzut eh dela in epoca preistoried si in antichitate a lost recunoscutd importanta apelor ca izvor de hrand omeneascil, si C ele ati
fost utilizate pentru acest scop in mod larg. Dacii an consacrat bLitrnului Istru un cult dumnezeesc, vazand in el pe hrdnitorul lor. In
evul mediu a continuat pestele, cu. alte animale acvatice, a constitul
un aliment inult intrebuintat. Vora mai studid aceasta chestiune la istoria moderna a igienei, la expunerea starii ei actuale, si mentionam
numai in treacat, et fdrd de peste si de alte animale acvatice, regiunile aretice n'ar fi locuibile pentru om, ca pescuitul in mare devine

ate odatd periculos pentru pescarul care, in vase mici, se duce in

largul marii, c chiar in Dunare si in alte fluvii mari o furtuna, care
surprinde pe pescarii plutitori pe apd, pune in pericol viata i avutul
lor, plasele, ndvoadele mari cari constitue toatd bogatia lor, c. pescuitul a fost si este o scoala buna pentru formarea de marinari necesari flotei militare i celei comerciale, precum o arata astazi Japonia;
si pe lfingd alto motive do natura igienica i economica si aceasta imprejurare trebuo s ne indemne ca s nationalizam pescuitul, care in

mare parte se mai afid la noi in mani strdine, desl se iau masuri
pentru indreptarea acestui neajuns.
La inceputul evului mediu mai intalnim in mulle regiuni ale Europei locuinte lacustre, cari serv nu numai apardrii ci si pescuitului;
astfel locuintele pe taraci din lacul Persanzig din Pomerania nu sunt
mai vechi decat din secolul VIII. (E. Wickert).
Nu este de mirare &a in evul mediu conditiunile traiului pestilor
au fost putin cunoscute, cilci si in timpul modern biologia animalelor
acvatice a fost studiatil foarte tarziu. Procedarile pescuitului erau inca
imperfecte, si nu toate popoarele asezate pe tarmurile marii au exploatat-o pentru a-si procurd o hrand pretioas cu putind munca. Ca

www.digibuc.ro

2R7

DIN tISTORIA IGIENEt .

130

exemplu al recunoasterii tardive a darnrilor naturii, mentioneaza Ratzel

(Anthropo-Geographie) c Anglo-Saxonii din Sussex nu invatase pescuitul inainte de secolul VIII, cand au lost bantuiti de foamete ; desl apele
Marii Britaniei sunt cele mai bogate in heringi, prinderea acestui peste
a fost exercitata aproape de tdrmurile britanice de Olandezi i Spanioli
pang la secolul XVI, cand i Englezii au inceput a pescul heringi,
iar Scotii tocmai la inceputul secolului XIX. (Ludwig Felix).
Deja in evul mediu heringii au constituit obiectul principal al pescuirii maritime; ea a suferit insa la unele coaste, din cauza disparitiunii
periodice a pestelui, a migratiunii pestilor inteo directiune schimbata.
Pan in secolul XIII, migratiunea lor mergea spre coastele Pomeraniei; in
secolul X, ei se pescuiau in cantitate mare la coastele Norvegiei, Angliei,
Scopi, Olandei; in 1313, dup plecarea din Marea Baltica, heringii au
mers spre coastele Norvegiei (I. V. Carus); in 1587 heringii an disparut
dela coastele Scandinaviei si au reaparut acolo in 1660, iar in 1808 pescuitul de heringi la aceste coaste a incetat din nou. (L. K. Schmarda).
Importanta pescuitului se manifesta prin faptul ca pescarii au fundat orase, c unele sate de pescari au crescut si au devenit orase puternice; dam ca exemplu Venetia, fundatri de pescarii fugiti din Aquilea;

dup ce a fost distrusd de Atila in a. 452, ei au intemeiat in Lagunele Mgrii Adriaticeun oras nou i au ales in a. 697 primul Doge. Ase-

menea s'a format in evul mediu Stockholm dintr'un sat do pescari,

asezati In jurul castelului zidit de Regele Knut Erikson in a. 1187;
in a. 1255, Regele Birgar a ridicat acest sat la rangul unui oras. (Lundin

0 Strindberg). Date interesante asupra pescarilor gasim in istoria breslelor din diferite teri.
Comertul cu peste cere cunNtinta metoadelor de conservarea lui ;
prinderea, sgrarea si vanzarea heringilor a lost deja in prima jumatate
a evului mediu cultivatO de orasele Hanseatice din nordul Germaniei,
dar chip& ce in a. 1416 olandezul Wilhelm Boeckel ori Beukelsz a per-

fectionat metoadele do sararea heringilor, Olandezii au domnit prinderea si comertul acestor pesti. Gr. Antipa zice ca, in a. 1642, Olanda
a avut deja 40.000 pescari de heringi, cari au invins domnia marhima
a Spaniolilor.
S'au luat deja in evul mediu oarecari masuri pentru a so oprl exterminarea unor specii de animate acvatice prin pescuirea lor In timpul
ouatului. In Anglia, in a. 1375, regale Eduard III a hotgrit ca culegerea
de stridii sa nu fie liber afarg de luna Main (Moebius) ; in Germania,
in a. 1574, ElectoruI Brandenburgului Johann Georg a interzis pescuitul dela Pasti pand in ziva de sf. Bartolomeu, 24 August. (K. Eckstein).

www.digibuc.ro

140

tat. I. FELIX

388

Dintre Romani au fost deja in vechime multi pescari; deja locuitorii

preistorici ai terilor romane, apoi Dacii i Romanii, cari an ocupat

Dacia, au pescuit mutt, ca i urmaii lor Romani, mai ales cei dela malurile Dunarei. A. Papadopol-Calimach scrie cd, In secolul V, crapii din
Dunare erau vestiti i se serviau la mese mari de lux. I. Bogdan arata
(Dipl. Beithid) Ca inch' dela 1159, intr'o veche cronicd ruseased, se po-

menete de pescariile dela gurile Dunarei; pescarii din Galitia mergeau atunci la Dunare sa pescueasca. B. P. IIasdeu zice, in NegruVodel, cd in secolul XIII, cand voevozii olteneti au recunoscut suzeranitatea coroanei Sf. tefan, incat ei stdpaniau o insemnat bucata
de pdmant peste Carpati, pentru care Barbat Vodd s'a indatorat a
plata un tribut, Rege le Bela IV, in diploma sa din 1247, se pretinde a
fi stapan i peste Gura Oltului, mentionand acolo anume bogatele pesaril dela Celeiu : piscationes Danubio ac piscine de Cheley. N. Densuianu a publicat in colectiunea de Hurmuzaki o carte din a. 1251,
prin care Papa Inocentiu IV confirma actul de donatiune al regelui
Bela IV, prin care daruete cavalerilor Ioaniti toata tara Severinului
Oita la apa Oltului, afara de Tara Voevodului Linoiu, iar dincolo de
Olt toatd Cumania, afard de Tara Voevodului Stanislav, cari au sa
ramana in posesiunea Romanilor, precum i pescariile. in ceea ce privete pescuitul in Marea Neagra, Lud. Marchand zice c pescuirea
tonului a atras dela in antichitate pe navigatorii fenicieni, greci i romani, ca acest comert a fost intrerupt prin migratiunile barbarilor,
reluat in secolul XIII de Genuezi i Venetieni, pand la cucerirea
Marii de Azov de Turci.
Este natural ca in evul Mediu, cnd s'a recunoscut hnportanta religioasa, culturala i strategica a manastirilor in toate terile cretine,
Domnii i boierii le-au asigurat starea materiald i prin danii de balti,
eletae, pescarii, privilegii de pescuire. $i in terile catolice, manasUtile an fost inzestrate cu ape i cu privilegii de pescuire. N. Densuianu reproduce, in colectiunea E. do Hurmuzaki, I, cloud' acte earl
contin asemenea donatiuni facute in Ungaria : in a. 1202, Regele
Ungariei i Bulgariei Emeric daruete bisericii arhiepiscopale din
Strigonin (Gran) nite pescarii dela Dunare, i in a. 1218. Papa
Onoriu III confirm posesiunea manastirii Sf. Teodosiu in Laberia, intre

care se amintesc mai multe biserici greceti din Ungaria, cari stapanese pescarii pe Iluviul Sabe i in alte locuri din Ungaria. Tot in colectiunea Hurmuzaki, I, gasim un ordin din 1365 al Regelui Ungariei
Ludovic, prin care stabilete vama de platit Capitulului bisericii din
Strigoniu pentru toate marfurile aduse in acel ora spre vanzare, intro

www.digibuc.ro

389

DIN eISTORIA IGIENEI..

141

cari paste proaspAt i s5rat : de curru Masa > vocato, salsorum piscium unciam dent, item de Masa vel centenario..., cuvantul masd este
dar identic cu maj5, car plin cu paste ori 100 de pfunzi apuseni, un
cen tin ar.

In Principatele Romne, cele mai vechi donatiuni de pesciirii fAcuto

indnAstirilor, pe cari le-am ga'sit mentionate in literaturl, sunt cola

ardtate de A. Stefulescu (11Idndstirca Tismana)i de B. P. Hasdeu (Negru.
Vodd): Vladislav Vodd (1342-1364) a ddruit mn5stirii Vodita in Gorj,

celei mai vechi mndstiri in Oltenia, venitul domnese dela Dun5re,

opt viirsii dela Cataracta Nucului ce duce la podul cel mai de sus la
Rusava ; Radu Negru (1373-1384) a inchinat mndstirii Tismana balta
Bistretul; Dan Vod5, fratele i predecesorul lui Mircea eel Mare, in a.
1385 a confirmat mnstinii Tismana proprietatea satului Jidostita en
paraul i toatd pescdria dundreand cea din mijloc. In Ist. crit., B.
P. Hasdeu mai reproduce o carte de miluire din 1387 a lui Mircea

cel Mare, prin care ddrueste mnstirii Nucetul toate bIiJe pand la
gura Ialorniei, i in Arch. ist., I, un alt uric de acelas Domn, datat
din Giurgiu 1399, prin care libereazd satul Pulcoutii al mndstirii dela
Strugalea do legea de a pescul. moruni 3 zile pe an pentru Domn, 15sand si aceasta in folosul mndstirii Strugalea ; apoi un uric, datat Tismana 1406, prin care Mircea Vodd acordd mnAstirii Tismana monopolul
pescuitului in apa Tismanei.Donatiunile cele mai bogate le-a prima ma-

nAstirea Tismana in a doua jumatate a secolului XV si in secolul XVI.

In a. 1529, Moise Vod5, cu cartea datatd din Targoviste, intdreste

mandstirii Tismana vdmile dela Calafat si dela unele bIi, enumernd
mdrfurile supuse la vam5 : din 10 pesti 1 paste, dela o luntre cu paste
aspri 30, de majd aspri 15, de car aspri 4, de povara de cal aspri 2,
iar dela baltile "And la Severin de 10 pesti 1 peste.
Tot atat de numeroase sunt donatinnile de bdlti, de elestae, do
pescArii, de privilegii de pescuire, fAcute mdn5stiri1or din Moldova.
Gr. Ureche zice, in Cronici, cd in a. 1399 Alexandru cel Bun a zidit
doud mndstiri, Bistrita si Moldovita, i le-a inzestrat en sato en vecini, cu elestae, en vestminte scumpe. B. P. Hasdou pub1ic5, in Arch.
ist., I un uric al lui Alexandru eel Bun din a. 1409, prin care hdrdzeste mandstirii Pobrata monopolul unei piirti a baltii numite Somuzul pe poiana Siretului, si tot in a. 1409, Stefan Vochi dilrueste
mndstirii Moldovita nista MO lngd Nistru si scuteste mAnAstirea
de vama dela peste. (F. A. Wickenhauser, Moldowitza). In anul 1442,
Stefan cel Mare ddrueste mAnAstirii Neamtu pe tot anul cloud rnAji
de pete dela Chilia i din partea Doamnei trei cilrute de icre negro

www.digibuc.ro

142

(Episc. Melchisedek,

DR, I. FELIX
Chr. Ronz.),

390

in acelas an milueste *tefan eel Mare

manstirea Moldovita cu 2 care de peste pa an si scutire de vama

dela acest poste. (F. A. Wickenhauser). $tefan eel Mare, in lunga lui
domnie, a mai daruit si altor mandstiri bIi, elestae, pesearii, privilegii de scutire dela vama pentru poste si asemenea multi din succesorii acestui mare Voevod. Toate colectiunile de documente istorice
romane sunt bogate in urico, in earti de miluire a mangstirilor cu
lodlti, pesearii si cu alto proprietati. Dupd eatastihul averii rnandstirii
Galata langa Iasi din a. 1588, dat la lumina' de D. A. Sturdza, ea
poseda atunci Intro altele 4 elestae, 21 mori, 6 pive, 1 majd de morun, 1 maja de crap.
Cultura pestelui in iazuri era in Principatele Romane foarte raspandita; pescdria era o ocupatiune insemnata; in tot evul mediu s'a exportat din Romania peste in Galitia, Podolia, Ardeal si mai departe.
in a. 1407, Alexandru cel Bun a stabilit vama pentru exportul pestelui la Lemberg (B. P. Hasdeu, Arch. ist., I); in 1412 pentru pestele
importat in Bistrita din Moldova prin vama Rodna se lash la vama
din 30 pesti unul. (N. lorga, Doe. din arch. Bistritei). In Asezamntul
comercial al lui tefan cel Mare en Polonia din a. 1460, se stipuleazd cd Leopolenii ce vor merge la Braila sau la Chilia dupd pesti

sd plateasca vama la hotar in I3acau sau in Barlad de grivna 1'/2

grosi si poste din car sa nu li se ia, sa vind in libertate la Suceava
si s plateasca de grivna 3 grosi, si in Siret 11/2 grosi, si in Cernauti
vor pldti vama obisnuitd. (B. P. Hasdeu, Archiv. ist., II). Din socotelile
oraselor Brasov i Sibiiu din a. 1500 1507 se vede c poate 9004

din importul lor din Romania era peste adus din Arges, din Pitesti.
(Gr. Antipa, Pesceir. din Rom). Afard de Dunare, era Oltul vestit pentru

cantitatea mare de peste ce so prindea in el, iar in Moldova erau GaIatii o piata insemnata de negot de peste, mai importanta decat Braila.
(B. P. Hasdeu). Sasul G. a Reychersdorff scrie in a. 1550, eh' in Transilvania si in Moldova, raurile, elestaele, baltile sunt pline en pesti
deliciosi. N. Iorga publica (Acte $i fray., I) relatiunea lui Francois de
Pavie asupra caltoriei sale din a. 1585, in care zice ca la gurile Dunarei se prind foarte multi moruni, din cari se scot icrele; pestele se
vinde foarte ieftin, un morun mare cu mai putin decat 2 sous, bani
frantuzesti. Tot acolo comunica N. Iorga Avis du Due de Zebaraz, in
legaturd cu proiectul de Liga crestind contra Turcilor dela finale secolului XVI, in care proiect se aratd cd toate orasele dela malurile Dungrei sunt locuite de pescari, prin urmare se gasesc acolo multe luntri.
Pesedria i comertul cu poste era o ocupatiune onorabila cu care se

www.digibuc.ro

391

DIN tISTORIA IGIENEI..

143

indeletniciau i boierii. Cernat Aprodul, unul din vitejii lui Stefan col

Mare, devenit invalid, se Meuse indjar, negustor de peste, exploatand

lacul Bratesului dela Galati si aprovizionand cu peste cetatile Chilia,
Ghertina, CetateaAlbd si Curti le domnesti dela Suceava si dela Iasi
(A. Papadopol-Calimach); in a. 1527, dupd ce Petru Rares, care asemenea era majar, fu ales Domn al Moldovei, era pe drum dela Galati
la Iasi cu maje, cu 10 care cu cate 6 boi indircate cu peste, cand a lost
intampinat la Docolina langd Bar lad de deputatiunea care venia
anunte proclarnarea sa de Domn. (I. Neculcea, M. Kogalniceanu, Episc.
Melhisedec). Se pare cd Petru Rares si in timpul domniei s'a mai ocupat
cu negotul de peste, cdci in a. 1543 el a scris din Husi Bistritenilor,
cerand un ndvod lung de 60 coti. (N. Iorga).
Incheind aceasta expunere asupra pescariei in evul rnediu, trebue
O. mai rnentionez scrierile, earl irni sunt cunoscute, asupra pescuitului

din acea epocd, din cari scrieri unele sunt manuale de istorie naturata si de agriculturd, cari se ocupd si de cresterea pestilor: Columella,
tradus in limba gormand de Michael Herz. Bassel 1538; Petrus de Crescentiis, Ruralium commodorum libri XII, din sec. XIII, Italia, retiparit la Augsburg, 1471; Caroli Stephani, Praedium Rusticum, din sec.
XV, tradus in limba Erancezd i germand; Hieronymus Bock, nilsc.
1498, Istoria naturald, in limba germand; Conradius Gessner,1516 1565,
Istoria naturala, in limba latind; Otto Brunfelsius, + 1534 la Strassburg, Istoria naturala, in limba latina; Leonhard Fuchs, nascut 1501,
Istoria naturala, in limba germand; Rembertus Dodonacus, 1518-1585,
Olandez, Istoria naturald, in limba latina; Jacobus Theodorus, Tabernaemontanus,+1590, Istoria naturald, in limba latina; Conradi Heresbachii ReiRusticae lib. IV, Piseicultura, Coloniae 1560; Johannis Coleri,
Oeconomia domestica et ruralis. Wittenberg 1591; Abraham von Thurnshirn, Unterrieht in der Haushaltung. 1553.
In Italia deja in vechime, Romanii au extras sare din apa de mare,

mai ales la Ostia, la gurile Tibrului, de uncle rnergea Via salaria la

Roma. La inceputul evului mediu, comertul Venetiei s'a desvoltat, gratis
salinelor dela Lido. Salinele vechi dela Comachiu, la gurile raului Po,
inflintate in evul mediu i protejate atunci de un castel bizantin,
functioneazd i astdzi. (L. M. Hartmann).
B. P. Hasdeu (Negru-Voda) arata cd in secolii XII si XIII, corabiile
Venetienilor, patronate de imperiul bizantin, cutreierau Marea-Neagrd

vizitau din cdnd in cand Dundrea pand la Calafat, pand la portul

Nedeia, cetate din Dolj. Venetienii faceau comert mare cu sarea prosi

clusa do ei. Fabio Mutinelli spune ca Venetienii au vandut sm.()

www.digibuc.ro

144

DR. I. FELIX

392

Gotilor si celorlalti Barbari, precum i locuitorilor intregii Italii ; propriile saline maritime ale Venetiei dela Chioggia, Cervia, Istria, Dalmatia, precum si cele ale Siciliei, Astracanului, Barberiei, n'au fost
de ajuns pentru trebuintele Europei aprovizionate de Venetieni. Hasden credo cd probabil Venetienii an incarcat la Nedeia cordbiilo lor
cu saro do ocna romana.

in Romania se afld multe izvoare de apa sarata, do cari poporatiunea s'a servit din vechime, i earl din timp in timp an fost astupate, pentru a nu so pagubi fiscul, proprietar al ocnelor de sare. Deja
.tefan cel Mare, printr'un uric din Vasluiu din 1502, intaireste vanzarea
satului Solca, in actuala Bucovina, cu izvoarele de apd sarata ; asemenea Ieremia Voda, prin uric dela Suceava, 1598. (F. A. Wickenhauser,

Solka). Exploatarea sistematicd a acestor izvoare prin evaporarea

apei, precum si a apei do mare, apartine in Romania unei epoci mai
ainta te.

Igiena apei se intereseaza si de industriile alimentare exercitate cu

ajutorul apei ; cea mai insemnatd dintre ele este moara de fdind cu

ap ca motor. A trebuit s treacd un sir lung de secole, pentruca

omul, in loc ca sa manance boabele de grane intregi, crude, prajite
ori fierte, s le sfarame, mai intaiu cu mana intre cloud pietre, apoi
sa invete a construl masini producatoare de miscare, sd se foloseased
ca motor mai intaiu do bratele sale, apoi de munca animalelor domestice, si in fine de apa. Motorii eolici, morile cu vant, sunt mai noua

decat cele cu apa; morile en vant au fost aduse din Orient in Occident prin cruciade in secolul XI; in a. 1439 s'a construit in Olanda
prima moard en vant.
Prefacerea cerealelor in faina este mentionata la Omer si in Biblie, ca lucrare grea, executatd cu bratele femeilor si ale sclavilor.
Pietro de moard cu mana se gasesc in statiunile preistorice din mai
multe teri, apoi In statiunile vechi romane din terile romithe si din
alta parte, dela Pompei pand la coloniile cele mai nordice. Dela Ovidiu sthn ca in vremea exilului sau, in secolul I, la gurile Dundrei si
la Pont, femeilo au macinat grew in moara cu mana.
Motile pe api, roatele do apa, sunt in Orient foarte vechi; ele au fost
cunoscute deja in antichitate Asirienilor, Egiptenilor, Chinezilor. Prima
descriptie lamurita a unei mori, push in miscare prin apa, o datorim
arhitectului roman Vitruviu dela inceputul erei crestine. in Germania
apar primele mori cu al-A in secolul IV.d. H. Dupd Felix Dahn, Vest-

gotii au inffintat in Ispania (366-711) moil cu apa, precizand prin

legi drepturile morarilor i protejand interesele obstei.

www.digibuc.ro

393

DIN <,ISTORIA IGIENEI

145

Nu poseddm date despre infiintarea celor dintai mori cu apil pitititoare, asez ate pe vase plutitoare. Etienne Martin-Saint-Leon (Hist.
des corporations) aratd cd in a. 1292 s'au aflat la Paris 56 morari,
ckcele mai multo mori erau plutitoare pe Seina.
In torile romane, cele dintai mon cu apd an fost proprietatea acelora,
cdror le apartined mosia, pdmantul strdbatut de apa curigAtoare, main! ei, si astfel si mandstirile au primit ca dar iazuri, garle i mori.
Dintre numeroasele acte despre existenta de mori po apd in evul mediu,

de proprietate de asemenea mod, de donatiuni de mori fdeute in terile locuite de Romani, voiu mentiond numai pe cele mai vechi:
in anul 1218, PapaOnoriu III confirmd posesiunile mandstirii Sf.
Teodosiu din Laberia, intre cari mai multe biserici grecesti din Ungaria, cu mori, vii, pescdrii. (Col. de Hurmuzaki ,I).
In 1235, Bela IV, Regele Ungariei, conferd magistrului Dionisie mosia

Topolciani din Ungaria, ca rdsplata pentru serviciile sale in luptelo

intamplate in Bulgaria la Vidin; intre hotarele mosiei figureazd o
moard < super molindinum ). (Hurmuzaki, I).
Prin diploma din 1247, Regele Bela IV concede ordinului ospitalier
al Sf. Joan din Ierusalim, al Ioanitilor, tributul Va/ahilor si a/ mo-

rilor de pe teritoriul V alahilor din Tara Lytira. (A. Xenopol, Les

Roum. wi moyen-dge). In 1251, Papa Inoeentiu IV Confining actul de

donatiune al Regelui Bela IV, min care ddrueste cavalerilor Joanii

toatd Tara Severinului pand la Olt, afard de Tara Voevodului Linoiu,
iar dincolo do Olt Cumania, afard de Tara Voevodului Stanislav, cari
au sd rdmand in posesiunea Romanilor, precum si morile si pescdriile.
(Hurmuzaki, I).
in a. 1275, Chemin, fiul lui Micula din Calata, ddrueste mandstirii
in Gerru (GyerO-Monostor, in Ungaria) o moard-pe apa Somesului. (Hurmuz., I). Manastirea Tismana, fundatd do Vodd Vladislav (1364-1374),
a posedat din vechime o moara langd mandstire. (N. Iorga, Studii si
Doe., IV).

In 1402, Alexandru cel Bun, fundand mandstirea Moldovita, Ii darueste cloud mori in orasul Baia. (F. A. Wickenhauser, Moldowitza).
in 1408, Alexandru cel Bun ddrueste bisericii Sf. Paraschiva din Roman
cloud sate i cu moara si cu un vad dela Moldova. (Ep. Melhisedec,
Chr. Rom.).
In 1420, Agaton, egumenul mandstirii Tismana, a infiintat morile Tismanei pe Jiu la Targul-Jiului. (A. S tefulescu, Man. Tism.).

in 1424, Dan Vodd intdreste toate daniile domnesti anterioare facute

Analele A. R.Torn. XXVIIMernoriile Sect. Stiintifice.

www.digibuc.ro

10

146

DR. I. FELIX

394

manasarilor Tismana i6Vodita, mai adaugand allele dela sine, intro cari
si doud sate cu mori pe Bistrita. (B. P. Hasdou, Arch. ist., I).
In a. 1432, Stefan Vodd rasplateste pe Hodca Costiciu, care I-a slujit
cu eredinta, cu un sat si cu morile la Siret. (N. Iorga, Stud. vi Doc., VII).
Mai gashn in colectiunile de documente istorice numeroase alto 01.0
do miluirea manastirilor, a ostenilor, a functionarilor domnesti cu mon

ale lui Stefan cel Mare si ale altor Voevozi din evul media si din
epoca moderna. Unii boieri si mandstiri au posedat mai multe mori,
cari au constituit o avere insemnatd. Dupa catastihul averii manastirii
Galata Iiingri Iasi, din a. 1588, daruit Academiei de D. A. Sturdza,
acea rnanastire posecla atunci 21 mori si 6 pive. (B. P. Hasdeu, Cuv.
din beitr.)..

in legislatiunea romand, apelo curgatoare, afara de raurile torentiale timpurare, periodice, erau clasfficate printre lucrurile comune, nefiind proprietatea nimanui, intocmai ca aerul i ca apele marii. Flu viilo
faceau dar parte din categoria bunurilor publice (D. Nenitescu, Dunarea in dr. intern. pub l.); apele sta tatoare: elestaele, iazurile, ca si pu turn()
ei cisternele,sunt proprietate privata; dar si aceasta din urma proprie-

tate era la unele popoare marginal Felix Dahn aratd ca Vestgotii in

Ispania, 866-711, au creat legi asupra drepturilor morilor cu apd protejand interesele generale ; nimeni nu putea oprl pe altii de a se folosi de
apa de pe teritoriul lui, care prisoseste, dupa ce s'a alimentat proprie-

tarul ei; se interzice stramutarea cursului natural al apelor in detrimentul riveranilor vechi, se aprd drepturile pescarilor i morarilor,
dar se proteg si interesele obstei.
B. P. Hasdeu aratd (Negrit-Vocli) c in timpurile cari au precedat
organizarea Principatelor Romano, utilizarea apelor se regula prin acte
publice. in primal timp dupd intemeiarea Principatelor Romano, apele
curgatoare erau, ca si la Romani, proprietate comuna, dar treptat s'a

schimbat acest drept; proprietarul riveran, boierul, egumenul, episcopal, se considerd si ca stapan al apei, avand singur dreptul a peseta* si a infiinta mori, luand dijma si din apa, adica din peste. Apele
rdinan gospod numai in teorie, cdci malul este rnosienesc, al proprietarului mosiei. (N. Iorga, Studii i Doc., VI). Deja sub Alexandra cel
Bun si sub urmasii sai, prin numeroase urice ale Domnilor, se concede
cu proprietatea pdmantului i cea a apelor, a celor curghtoare si stdtdtoare si a izvoarelor. N. Densusianu (1st. Teirii Feigeira$ului) arat Ca
si dincolo de Carpati, boierii proprietari erau i stpani ai apelor, cu
dreptul excluziv de a pescui si de a construl mori, caci si acolo li se

recunoaste dreptul asupra apelor prin diplome, dar aceste diplome,

www.digibuc.ro

395

DIN < ISTORIA IGIENEI).

147

publicate de Densusianu, dateazd din secolul XVI, de vreme ce cele din

Principatele Romdne de dincoace de Carpati sunt dela a. 1428 inainte.
[Litcratnral: I. Pescuitul: G. a Reychersdorff, Chorographia Trans ylvaniac ci Moldaviae. Viennae 1550; F. J. Sulzer, Gesch. d. Transalp. Daciens. Wien 1781; J. Chr. v.
Engel, Gesch. d. Mold. u. Wal. Halle 1804; L. K. Schmarda, Die geogr. Verbreitung
der Thiere. Wien 1853; B. P. Hasdeu, Arch. ist. I. Buc. 1865; F. A. Wickenhauser,
Kloster Moldowitza. Wien 1862; 0. Gierke, Rechtsgeschichte der deutschen Genossensehatten. Berlin 1868 ; E. Ruckert, Die Pfahlbauten. Wiirzburg 1869; E. Haeckel, Das
Leben in den gross/en Meerestiefen. Berlin 1870; B. P. Hasdeu, Ist.crit. a Rom. Buc.
1874; Episc. Melchisedek, Chronica Rom, Buc. 1874; V. Carus, Geschichte der Zoolog ie.
Mnchen 1876; Moebius, Die Austen Berlin 1877; Gr. Ureche, Cronica, edit. E. Picot.
Paris 1878; A. Geiki, Physikalische Geographic, deutsch von Bruno Weigand. Strass-

burg 1881; Lundin si Strindberg, Gemela Stockholm (Vechiul Stockholm). Stockh.

1882; Eud. de Hurmuzaki, Documente. 1. Documente culese de N. Densusianu.
Buc. 1889 si 1890; A. Hermann, Ethnogr. Mittheilungen aus Ungarn. I. Budapest
1887; I. Bogdan, Diploma Bdrlddeand din 1139. Buc. 1889; Ludwig Felix, Entwikklungsgeschichte des Eigentums. Leipzig 1883-1904; J. Marchand, Le commerce
de Marseille pendant les Croisades. Paris 1890; F. Eckstein, Fischerei und Fischzucht. Leipzig 1902; N. Iorga, Acte si Fragmente. I. Buc. 1895; A PapadopolCalimach, Sofia Paleolog i Domnila Olena. Buc. 1895; Gr. Antipa, Studii asupra
pescdriilor din Romdnia. Buc. 1895. E. Martin-Saint-Leon, Histoire des corporations
de mtiers. Paris 1897; B. P. Hasdeu, Negru-Vodd. Buc. 1898; N. Iorga, Docum.
rom. din archivele Bistritei. Buc. 1899; A. Stefulescu, Mdndst. Tismana. Buc. 1903;
V. Prvan, Alexandru Yodel qi Bogdan Vodd. Buc. 1904; Dimitrie Cantemir, Descrierea Moldovei.
H. Sarea: F. A. Wickenhauser, Geschichte des Klosters Solka. Czernowitz 1877;
Hurmuzaki, Docunzente. I. Doc. culese de N. Densusianu. Buc. 1887; B. P. Hasdeu,
Negru-Vodd. Bucuresti 1898.
III. Morile cu apoi: F. A. Wickenhauser, Urkunden des Klosters Moldowitza. Wien
1862; Wiebe, Die Mahlmiihlen. Stuttgart 1861; Benoit, Guide du meunier. 1863; B.
P. Hasdeu, Archiva ist. I. Buc. 1865; B. P. Hasdeu, Isl. crit a Romdn. Duo. 1874;
Ep. Melchisedek, Chronica Romanului. Buc. 1874; Felix Dahn, Urgeschichte der germ.
und roman. Volker. Berlin 1881; Hans Prutz, Staatengeschichte des Abendlandes im
Mittelalter. Berlin 1885; Kunis, Die Praxis des Miihlbetriebs. Leipzig 1885; Hurmuzaki, Documente. I. Buc. 1887; E. Martin-Saint-Leon, Hist. des. corporations. Paris
1897; C. A. Romstorfer, Schloss Neamtzu. Czernowitz 1899.
IV. Proprietatea apelor: F. A. Wickenhauser, Kloster Moldowitza. Wien 1862; Felix
Dahn, Urgesch. d. germ. u. roman. Vlker, Berlin 1881; N. Densusianu, Monumente
pentru istoria Tdrii Fdgeirasului. Buc. 1885; F. A. Wickenhauser, Geseh. d. Kloster
Woronetz und Patna. Czernowitz 1888; B. P. Hasdeu, Negru-Vodd. Buc. 1898; D. S.
Nenitescu, Studii asupra fluviilor conventionale. Buc. 1903; N. Iorga, Studii si Docum. VI. Buc. 1904.

www.digibuc.ro

148

DR. I. FELIX

Apa in tiiiiti, in parte in J1IN1icin

396

i in religiune.

in tiinta evului mediu, apa mai face parte din cele 4 elemente ale
lui Empedocle i Aristotele, cari numai pe la finele evului mediu au
fost inlocuite cu eele neoplatonice ale alchimiVilor. Despre originea izvoarelor a mai fost admis In evul mediu pAnd. la Descartes teoria
liii Aristotele, e1 aerul rdspandit in adncimea pdmntului se trans-

forma in ap5, care din diferite cauze se ridicd pand la suprafata pamntului. Rend Descartes (Cartesius Renatus, 1596-1650) a inlocuit
aceastd teorie a lui Aristotele en cea c izvoarele se nasc din apa do
mare, care pdtrunde prin interstitiile solului piing de desubtul muntilor, de unde cAldura centrald a prtmantului o tidied ca vapori cari,
condensati, dau na*tere curentilor suterani do apd.
Despre originea izvoarelor de apd caldd a mai fost in evul mediu
rdspanditd teoria idrologica a lui Empedocle, dupa care apa lor se
incdIze,5te asupra unor focare suterane fierbinti peste care curge, pe
laugh' teoria lui Seneca, dupd care apa se inchlzete prin pucioasa
din pamant. In literatura teologicd dela inceputul evului mediu, aceste
teorii an fost puse in legdturd en foeul care arde in iad. Despre Duntire
au crezut pdrintii bisericii, cd este until din cele 4 fluvii cari ies din
raiu. (Conrad v. Megenberg, And. Baccius, A. Papadopol-Calimach).
Despre fizica mdrii evul mediu primise deja dela antichitate oarecari
cuno*tinte. Unii autori ai evului mediu vorbese de adncimea probabird a marii de 15 stadii ori 3.500 m. Fenicienii constatase deja la
Virmurile atlantice ale Ispaniei fluxul i refluxul periodic i raportul
lor cu luna. Aristotele ardtase dejh c soarele sustrage mrii ap prin
evaporare i c aerul cald contine in solutiune mai multd umiditate
decht aerul rece. In secolul XV s'au cunoscut deja curentii maritimi

do apd incalzitd in regiunile eeuatoriale, care curge spre regiunile

temperate, dar climatologia nu era ined destul desvoltatd, pentru ca s
se poatd apreei importanta acestor curenti ; exemplul pentru a demonstr influenta lor climatica ni-I dd Marea Britanie i Irlanda; gratie actiunii curentului Golf-stream, clima acestor insule este cu mult
mai dulce deck ar trebul s fie, conform latitudinii lor geografice, si
permite ca i in timpul iernii s se are, sd se semene, sd iernezo vitele pe camp i s pasc5; china dulce a Irlandei explicd mica mortalitate a poporatiunii ei, cn toatd mizeria ce sufere.
Rolul ce in evul medin i in era noud apa joacd in medicina poporand din terile romdne este o continuare a tradifiunilor romane i a

www.digibuc.ro

307

DIN

ISTORIA IGIENE/

149

fost studiat de B. P. IIasdeu, G. Dern. Teodorescu, S. Fl. Marian, N.

Leon, s. a. Foarte numeroase sunt in terile roniane izvoarele si fan-

tanile de leac, cdrora traditiunea le atribue puterea de a vindeca

boale, din cari unele dateazd din evul mediu; unul din cele mai vechi
este izvorul Negru Voda, lng un mic schitulet, seobit in piatr, in
comuna Badenii-Pdmanteni din judetul Muscel, schit care, dupti traditie, dateazd din timpul lui Radu Negru Vv.
*i in alte teri gasim lantani si izvoare cu apa simpla, nu minerald,
precum i lacuri, carora poporul le atribue actiune tdmdduitoare do
boale, din timpurile pdgdne departate, cand se adorau unele ape. E.
Winkelmann zice ch. la Anglo Saxoni, dupd introducerea crestinismului
in Britania si pand in secolul XI, au mai domnit, pe langd religiunea
crestind, unele obiceiuri pdgane, ca adoratiunea unor izvoare considerate ca sfinte. Mouth au fost ingropati in cimitirele crestine, dupd ritul

crestin, dar in mormnt s'au pus vase cu aph i alte obiecte dupd
vechiul obiceiu. Sir John Lubbock a cules numeroase date relative la
cultul apelor din antichitate, din evul mediu si din epoca moderna. In
Bretania se gdseste vestitul put slant de Sainte-Anne d'Auray si fantitha sfanta de Lanmeur, foarte veche, pe cari multime de pelerini
le yiziteaza i astazi.
In Wile romane, In toate timpurile, s'au pdstrat puturile curate, conform cu vederile timpului asupra puritatii apei; s'a considerat ca pdcat
bdutura de apa dinteun put spurcat, pang. ce n'a lost purificat printeun
act bisericesc, molitva i sfintirea. Pravila bisericeasca cea mica, tiparita la mantistirea Govora in 1640, prescrie :cand intr'un put va cadea
o gadind oarecare, sti se scoata gadina si srt se verse din apa putului
3 vedre, daca gadina a fost scoasd in prima zi dupti caderea in put,

iar dacd au trecut 2 zile sa se verse 9 vedre din apa putului si sr'
se bage i aghiazma in put, iar dacd au trecut mai multe zile, sti se
verse 40 de vedre din apa putului, si preotul s aprinzd 3 lumanari
imprejurul putului, sa cadeascd si sa ceteascd molitva i sd sfinteasca
putul, i atunci sa se boa dintr'insul. In mod analog se prescrio in

Pravila lui Mateiu Basarab, Targovisto 1652, curatirea putului in care

a cAzut spuraciune.

Despre Idroterapia metodica am vorbit deja in Part. II a Istoriei

Igienei, in anul 1902. Voiu mentiona numai pe scurt, ca dupd invaziunea

Barbarilor in Roma, Idroterapia a dat inapoi ; singurul Paulus do

Aegina (660) a mai exercitat Idroterapia rationald. Medicii bizantini
nu s'au imprietenit cu apa rece; dintre medicii arabi mai cunoscuti an
cultivat Idroterapia numai doi: Rhazes (misc. 850) si Avicenna (t 1037).

www.digibuc.ro

150

DR. T. VELIX

398

Medicii calugdri ai evului mediu nu s'au servit in terapie de apd rece.

Numai intr'un mod exceptional apare dela secolul XVI cate un idroterapeut, precum chirurgul francez Ambrosiu Parr in anul 1553.
S'a stint deja in antichitate cd sub oarecari conditii, apa de bdut poate
deven1 cauzd de boale, este insd natural cd atunci, ca i in evul mediu,
aceste cunostinte au mai fost foarte imperfecte. Dizenteria era cunoscutd deja in antichitate. Ipocrate, Aretaeu, Celsus, Galenus, Coeliu

Aurelian au descris semnele principale ale acestei boale, n'au stiut

insd cd apa poate constitul agentul principal in propagarea dizenteriei epidemice, precum in evul mediu n'au stiut-o Avicenna si alti me-

dici. in acea epocd, dizenteria a fost boala cea mai periculoasd a

armatelor in rdsboiu ; in a. 1538, dizenteria a bantuit ca pandemic) mai
toatil Europa ; s'au mai observat epidemii intinse de dizenterie in
Olanda in a. 1556, in Germania in a. 1583, dar in ceea co priveste
apa, boala a fost atribuit nurnai cdldurii atmosferice, care a tras dupd
sine secarea apelor i turburarea lor, si au mai trecut 3 secole, pand
sd se recunoascd ca excrementele intrate in apd o fac capabild a propaga dizenteria. (L. Colin, A. Hirsch). Febra tifoidd i tifosul n'au
fost cunoscuto in antichitate si in evul mediu.
In antichitate si in evul media apele stdtdtoare au fost acuzate cd,
prin emanatiunile lor, produc febra palustra. In a. 1557 1558 s'a ivit
o pandemie de malaria, descrisd do Pahnarius. Romania este de multo
socole cunoscutd ca regiune palustrd; Dobrogea a fost descrisd ca focar
malaric deja in timpul exilului liii Ovidiu ; despre Paludismul din
Dobrogea in evul mediu zice B. P. IIasdeu, cd din cauza acestei boale,
Romanii ar fi fost acolo de mult dispdruti, dacd nu i-ar fi alimentat o imi-

gratiune de tdrani din Moldova si din Muntenia, mai ales dupd ce

Mircea cel Mare cucerise pe un moment Dobrogea. Despre alte focare
palustre din terile romane, in evul mediu, am vorbit mai sus, la stu-

diul inundatiunilor si al paluzilor. B. P. Hasdeu (Cuv. din bdtrdni),

reproduce Textele Mdhdcene, scrise in satul Mdhaciu in Transilvania
de cdtre preotul Grigorie d'acolo, intre anii 1580-1619, prolucrate do
el din slavoneste ; intre ele se afld o conjuratiune a goni pe dracul,
pe friguri, afurisindu-so dracul din apa. Campiile Bulgariei, zice IIasdeu,

suferd de friguri tot asa de mult ca i campia Rornniei; sd nu ne

mirdm dar, c marele reformator bulgar din secolul X, popa Bogumil
s'a socotit dator a inzestra pe sectarii sdi pavlicani cu rugaciune speciald in contra acestui demon, si aceastd rugdciune a trecut la Romani
ca tin fel de retetd febrifuga.

www.digibuc.ro

390

1MN cISTORIA IGIENET

151

Raportul intre gusa endemica si intro apa era cunoscut deja in

antichitate, dar cretinismul endemic n'a fost descris deck pe la finale
evului mediu. Pe la finale secolului XIII relateazd Marco Paolo
despre gusa endemia din platoul Asiei contrale; in secolul XIV
si XV, Arnoldus Villanovus descrie guy endemica din Italia si Valescus de Tharanta acea boald din comitatul Foix din Franta, dar
tocmai In anul 1518 apare in literatura cretinismul endemic in cartea
lui Laurentius Fries, Spieg el der Artzney, in care descrie aceast boala

din Alsacia, si in scrierea lui Paracelsus, De generalione slultorum

din a. 1530 (edit. II. Strassburg 1616), in care expune observatiunile
sale din Salzburg, raporturile intre guy' si cretinism, acuzand apa
ca cauza.
LiteraturA: Laurentius Fries, Spiegel der Artzney. 1518; Paracelsus, De generatione Slultorum. Strassburg 1530 si 1616; Palmarius, De morbis contagiosis lib. VII.
Paris 1578; Pravil a bisericeasca cea micd. Govora 1610; Pravila lui Mateiu Basarab. Tiirgoviste 1652; Andy. Baccius, De thermis. Pataviae 1711; D. Cantemir, Descriptio Modaviae. 1716; Columna lui Traian. 111. Buc. 1872; Sir John Lubbok,
Les origines de la civilisalion, traduit par E. Barbier. Paris 1873; B. P. Hasden, Cavinte din bdtrani. Buc. 1879; A. Hirsch, Handb. der hist. geogr. Pathol. Stuttgart
1881 ; E. Winkelmann, Gesch. der Angelsachsen. Berlin 1883; A Dechambre, .Dictionn.
encyclop. des sciences medicates. Paris 1885-1890; A. Papadopol-Calimach, Dunarea

in literaturii si in tradifie. Buc. 1886; S. Fl. Marian, immormantarea la Romani.

Buc. 1892 ; G. Dem. Teodorescu, Poesii populare romane. Buc. 1885 ; Sim. Fl. Marian,

Sdrbatorile la Romani. III. Bucuresti 1901; I. Felix, Istoria Igienei IL Bac. 1902;
N. Leon, Istoria naturald medicald a pop. rom. Buc, 1903;W. Weygand, Die Lehre
vom Cretinimus. Halle a. S 1904.
V.

Era moderna.
1. introducere.

Era moderna se caracterizeazd in Occident prin succesele in aplicarea rationald a apei in agricultura, prin continuarea irigatiunilor,
combaterea inundatiunilor, prin regularea cursului apelor curgatoare,
prin secarea treptata a multor ape sttatoare, prin imbundtatirea traiului ; numai in secolul XIX se imbunatateste alimentarea comunelor
cu apa, se apara apele curgatoare contra infecthrii, se introduce o departare mai sistematica a necurateniilor din case si din orase. In Principatele Romane continua navalirile inimice, mai ales ale Turcilor,
si se opun infloririi satelor i oraselor. Principatele devin teatru necontenit de rsboaie, i aceasta devine cauza inapoierii lor culturale,
materiale i igienice.

www.digibuc.ro

152

DR. I. FELIX

400

Nici in Occident, transitiunea dela evul mediu spre era moderna nu

se opereaza repede si de odatg, si la inceput mai aflam ici, colo condiiuni medievale, excese ale feudalitatii. Rsboaiele mai sunt cr-ancene si soldatii mercenari cu capeteniile lor se dedau la pradd si la alto
brutalitati, Ora in secolul XVIII, cand mai ales Frideric II al Prusiei
so sileste a alina ranele rasboiului, dand, in regiunile cari fusese bantuite de rsboiu, taranilor imprumuturi do bani, grane de sal-n-04i,
imprumutandu-i cu cai militari pentru munca campului.
In Principatele Romano, igiena urband este inapoiata pana in secolii

XVIII si XIX; de igiena ruralg nu exist nici un inceput slab, din

cauza saraciei taranilor; boierii Inca dela Mihaiu Viteazul incoace apasa,
poporul. In amandoua Principatele tgranii, din pricina saraciei, ii vin-

deau mosiile la boieri; rezesii se faceau vecini, robi ai pamantului;

taranii sunt saraciti de biruri. Paul de Alep descrie suferintele tdranilor
moldoveni sub domnia lui Vasile Lupu. Numai mangstirile se inavutesc; incet cu incetul peste a treia parte a pamantului romanese devine
proprietatea manastirilor, iar clerul do mir inferior, menit a deveni luminatorul poporului, a rdmas sarac. I. Bianu (Episcopia Strehaiei) a
publicat hrisovul lui Grigorie Voda Ghica din 1673, prin care se aseaza
darea preotilor, in care zice: < iar saracii de preoti aflatu-i-am Domnia
mea intre multe i grle nevoi, Bind ingreoiati i impasoiati si de catre
nimeni cgutati, ca sa le facd usurare i dreptated> Nu numai boierii, ci ci

Inalii prelati an contribuit la saracirea satelor. Episcopul Melchise-

dek scrie, in Chronica Husilor, ca la inceputul secolului XVIII, ca si mai

inainte si mai tarziu, multi rezesi devin clacasi si saracesc, ca Varlaam,
Episcopul Husilor, 1690-1709, cu dreptul se poate nurni rezesofag; el,
spre a imbogatA Bradirestii si, prin felurite cal, a despoiat de Oman-

turi cateva sate rezesesli do prin prejur, din cari locuitorii au rgmas
vecini, clacasi. J. Chr. von Engel descrie starea trista a Torii Muntenesti
dupa rasboiul ruso-turc in a. 1769-1774; intro Dunare i Bucuresti

satele sunt in ruing, multe au disparut; chiar in orasul Bucuresti so

vrtd urmele rasboiulni, palaturi si case distruse; intre Bucuresti si Buzau

campiile sunt deserte. N. Iorga (Shirsitul vcacului XVIII in ffirile

romcinc) descrie, dupa o anonima carte de calatorie din a. 1793, mizeria
din judetele Vasluiu, Barlad, Putna, in urma rilsboiului. Totul e o ne-

marginit pustietate, pe care singure inaltele valuri de buruieni se

clatind fasiind la \rant. Mizeria si lenea in aceste locuri pare un lucru
de necrezut, dar cugetand la urmrile despotismului oriental rafinat,
de hospodari robi i tirani in acelas timp, nu to mai miri de nitnic.
Dad' vreunul din aceste dobitoace de munca mai adund prin multa

www.digibuc.ro

401

11TN

ISTORIA IGIVN ET

153

munca cate ceva mai bun in bordeitil sau, ispravnicul intervine, isprav-

nicul filra alta leafd decat voia de a prada si a fura pretutindenea pe

uncle poate, i putinul lui avut se duce de umple punga strainului.
Sub Fanarioti, orasele se and in mare parto dependinte de proprietari

mari de mosii; ordsenii se lupt cu boierii cari voiesc sa-i supuna la

clac, si aceasta impiedica ori ce initiativA pentru progresul igienic al
oraselor; orasele trebue mai intAiu sa rescumpere mosia inconjuratoare

dela proprietarul ei. Satenii sunt adeseori siliti a-si stramuth satul
dupa bunul plac al boierilor si li se hotarasc pentru aceasta cateodata
locuri uncle nu se pot saph puturi. Chiar puturile sapate de thrani
aldturi cu drumurile sunt cateodata desfiintate i astupate de boieri,
cAnd se afla in apropiere de araturile lor.
LIteratfirii: I. Chr. v. Engel, Geschichte der Moldau und TValachei. Halle 1804;
Episcopul Melchisedek, Chronica IIuilor. Bucuresti 1869;B. P. Hasdeu, Cuvinte tin

bdtreini. Bucuresti 1878; N. Iorga, Sfdrsitul veacului XVIII in Virile romdne.

Buc. 1802; I. Tanoviceanu, Rdsturnarea lui Vasile Lupu. Bucuresti 1902; Ludwig
Felix, Der Mu fluss von Shutt und Recht auf die Entwicklung des Eigentums. II. 2.
Leipzig 1903; 1. Bianu, Episcopia Strehaiei. Buc. 1904.

1. Rufele.

incepem studiul erei moderne cu istoria c5masii, fiindca generalizarea purtarii ei este un progres igienic si cultural insemnat, datorit
acestei ere. S'au purtat vestminte de in, de ca.nepa, do bumbac si in
epoca precedenta celei moderne, dar de conditiunea cardinala a camasii, a unni vestmant ce se poarta imediat pe corp, se primineste
adeseori pentru a fi spalat, nu s'au bucurat mai inainte massele poporului, si numai putini dintre cei avuti. Nu putem insa sa intrarn direct in istoria rufelor in era moderna, ci trebue s ne inapoiem cu ea
in timpurile cele mai departate, pentruca sa putem constata adevarata vechime a camasii.
Mai multi istorici, sociologi si igienisti, facand cornparatiune intro
intrebuintarea larga a apei in Orientul antic, in Roma veche, i intre
cea din evul media si din era moderna, intro zidirea de bai splendide
in Roma si in toate terile ocupate de Romani si intre raritatea si simplicitatea lor, intre modestia lor in evul mediu si in era moderna, cred
ea aceasta schimbare de obiceiuri la mostenitorii civilizatiunii romane
ar constitul un regres al culturii, de vreme ce altii afirma ea locuitorii climatelor temperate n'au asa mare trebuinta de bai, ea cei din
terile mai calde, c purtarea de camasi, de rufe in general, ne poate

www.digibuc.ro

154

tfl. I. PELIX

402

dispensa de bail. Nu putem judeca aceste aprecieri, deck cu cunostinta tuturor factorilor, tuturor conditiunilor traiului in societatea
veche in cornparatie cu cea actuala. De bane publice luxoase ale Orien-

tului antic si din Statul roman s'a bucurat numai poporatiunea oraselor; in ceea ce priveste bane private, putini numai puteau sa-si permita luxul bilor parfumate in cade pretioase, impodobite cu risipa
orientald, si alte asemenea excese, pe cari le-a descris si colegul nostru
I. Kalinderu. La tard, numai cei bogati au instalat in vilele lor, in palatele de yard, bdi magnifice. Afard de aceasta, In antichitate, termele,
asezamintele balneare, cu putine exceptii, s'au infiintat numai in terile
mai calde si in centrele militare din coloniile, din garnizoanele ocupate
de legiunile romane, venite din climate calde, obisnuite din copildrie
cu bi. Legionarii si locuitorii Statului roman si ai coloniilor romane

aveau mai mare trebuinta de bdi, deck lumea din timpul de astazi,
caci in vechime nu se purtau ca astazi camdsi, cari se schimba adeseori, cari absorb exhalatiunile pielei, i cari, daca nu inlocuesc
actiunea bi1or, cel putin fac lipsa lor mai putin vatdmatoare. Asemenea
in vechime nu se purtau ciorapi, cisme, ghete, ci sandale ; picioarele

se spdlau dar mai des; cei cu dare de mand luau inaintea mesei o
baie intreagd.
Insernnatatea pentru sanatate a bailor si a spalaturilor generale calde
ei reci se bazeaza pe actiunea lor: curatirea corpului, regularea ternperaturii corpului, intdrirea pielei contra influentelor atmosferice, insemnatatea natatiunii ca gimnastica excelenta, intrunita cu luarea de
bdi reci.
In evul mediu i la inceputul erei moderne, cultivarea bailor a fost
neglijatil, dupd ce stabilimentelo balneare devenise focare de boale
infectioase si do desfranare, si au fost din aceasta cauza in mare parte
inchise. Rufele indeplinesc numai in parte actiunea bailor. Pdnzeturile
do in, de cdnepa, do buinbac serva pentru absorbirea productelor excretate pnin piele, a sudoarei pe care o lasd iar sd evaporeze; astfel
rufele devin instrumente de curatenie i contribue ca si Wile la regularea ternperaturii interioare a corpului. Lana absoarbe mai incet
sudoarea i pierde apa mai incet. Vestrnintele de land, in lipsd de camasi, absorb transpiratiunea, pierd 'Ursa elasticitatea i devin aspre,

iritante. Schimbarea frecventa a rufelor inlesneste dar suportarea

lipsei de bai, nu o suplineste insa.
Catnap este nu numai un bun apardtor contra friguhti, arsitei soarelui, vantului i ploilor, ea este si un regulator al perspiratiunii prin
piele, e, asa zicdnd, un curatitor al pielei. Camasa aspra tardneased mai

www.digibuc.ro

408

DIN .ISTORIA IGIENED.

155

freaca suprafata corpului si o despoaie de epiderm, ce este gata a se

desfaee de piele. G. Crainiceanu (Igiena ran. rom) zice despre camasa, ca este un masuritor destul de temeinic al traiului igienic sau
neigienic al purtatorului ei, ca se poate judeca dupti cum e camasa,
cat tine purtatorul ei la curatenie, si aproximativ cat mijloacele ii
permit a tral igienic si gingas. Vorn vedeh mai incolo, ca in general

taranul roman este mai curat deck cum se crede, abstragand dela
felurile muncii prin praf, prin noroiu, unde Rird voia lui se face necura t.

Voiu expune pe scurt rezultatul cercetarilor mole asupra vechimii

panzei si a camasii, trebue sii stabilesc insa dela inceput, cii panza
de in, de canepg, de bunThac este cu mult mai veche decat camasa,
ca cele dintai vestminte de panza n'au indeplinit rolul camasii, care
se primineste pentru a se spila, dupa ce a fost purtata putin timp.
Unii antropologi si arheologi, cari s'au ocupat cu studii preistorice,
afirma cii panza de in si de canepa s'ar fi tesut deja in epoca de
piatri. Dintre antropologii romani arata Gr. C. Butureaanu (Cestiunea
A rilor, 1895) ca Proto-Arii, Brachiocefalii neolitici, cari au ocupat centrul

si ostul Europei pana la Drinare i Marea Neagra si la risarit pana

la Nipru, se imbracau cu piei de animale pastrand blana pe ele, cultivau inul i tiau sa-1 toarca i sa-1 teasa ; cal Bucovina, Moldova, Basarabia intra in zona ocupata de Proto-Ari, ceea ce se probeaza prin
sapaturile lui N. Beldiceanu facute in 1889 si 1890 in Bucovina si in
nordul Moldovei la Cucuteni, Radaseni, Preotesti, Dolhesti, Sarca. tn
a. 1904 a afirmat Gr. Butureanu (Vremile preistorice in Rom), ca omul
neolitic a cultivat canepa i inul, din care isi ficea panza pentru haine,
ca stia sa teasa panze, ce se dovedeste prin numeroasele greutati ce

serviau pentru tesut, prin suveicile si fusaiolele pentru tors firul.

Aceeas dovada o aduc arheologii Muzeului national din Cernauti,
cari au gasit in epoca de piatra greutati de atarnat din pamant ars,
pentru rasboaie de tesut. Se afla multe exemplare din aceste grent5ti
in Bucovina in Muzeul din Cernauti, in colectiunea Doctorului Zotta
din Stefanovca ; in Regatul roman, in muzeele de antichitati din Bucuresti si din Iasi ; apoi in mai toate muzeele de antichitati straine,
in Muzeul do istorie naturala al curtii imperiale din Viena, in muzeele
nordice din Kopenhagen, Stockholm, Christiania, Gotenburg, in muzeele germane si franceze. Se pare insa, ca aceste greutati au avut
alt scop, ca ele au fost atarnate la plase, navoade, pentruca sii inlesneasca cufundarea lor. Am aritat deja, ca la Congresul international
de arheologie si de antropologie preistorica, tinut la Kopenhagen in

www.digibuc.ro

DR. I. FELDt

456

404.

a. 1869, A. Odobescu a adus mai multe asemenea greutati, pe cari

Worsaae, C. Vogt, de Quatrefages si alti arheologi competenti le-au
declarat de greutti de plasa, de navoade. G. si A. do Mortillet descriu pietrele i discurile de lut gdurite, Discoide, gdsite in palafite, ea
greutati de fus; asa sunt insemnate si in Muzeul dela Saint-Germain
ca Fusdiole ou peson de fuseau. i Schliemann a gasit la Hassarlik
fusaiole frumoase, ornate de lut ars.
Sir John Lubbock (Omul inainlea istoriei, 1867) referd, dupd Elve-

tienii Aeppli si Keller, cd In locuintele lacustre din Wangen si Hobenhausen din Elvetia s'au gasit tesaturi grosolane din fibre de canepd
si din paie, i arat ca a vazut insus in tumuli din Anglia din epoca
de bronz tesaturi de lana, cd asemenea tesaturi s'ar fi gasit si in Iutlanda. Dupd Zaborowski (Publ. Soc. de antropol. din Paris s'ar fi gasit

in locuintele lacustre din Italia superioard tesaturi grosolane de in

si in locuintele lacustre din Emilia in si unelte de tesut Sir Charles
Lye ll (Vechimea omului, 1870) a fost mai rezervat la critica acestor
descoperiri, zicand a in locuintele lacustre din Elvetia s'au gasit stofe,
cari se credo a fi de in, nu tesute, ci impletite. In muzeele nordice am
vazut cateva carpe mici de materie nedeterminata, impregnate cu acid
galic si tanic din sicriuri de stejar din epoca de piatra, cari se crede
a fi de in. Gabriel si Adrian de Mortillet (.111usim prhistor., 1881) zic
eti la finele periodului neolitic se cultiva inul, ca canepa Inca nu era
cunoscuta, ca se fabricau franghii, navoade, stole, obiecte cari se gdsesc in palatite, stofe groase de in; urzeala lor este compusa mai mult

de sfoard decat de ata, firele betelei sunt foarte departate intre ele;
dar so gsesc in muzeul de la Saint-Germain si stole fine de land din
locuintele lacustre elvetiene.

Confundarea fibrelor de in si de canepd cu fibrele de urzicd si de

alto plante este tot atat de posibild, ca cea a stofelor tesute cu cele
impletite. in ceea ce priveste terile scandinave, este de observat cd
in acele teri epoca preistorich coincide cu cea istorica din restul Europei ; dupd arheologii si antropologii scandinavi, epoca neoliticd se
termind in patria lor cam po la 1200 a Chr., cea de bronz pe la 400
a. Chr., epoca preistoricti de lien dureazd la ei pang la 1000 d. Hr.,
cand sudul si centrul Europei intretineau un comert viu cu terile nordice si le transmiteau fabricatele lor si ale Orientului. In sicriile de
stejar stravechin din Muzeul national din Copenhaga, vestmintele
sunt conservate gratie acidului galic si tanic; se gasesc vestminte tesute si cusute. Stofele sunt de Lana' si de par de cerb amestecat en
lana. in Muzeul din Stockholm, vestmintele din epoca de bronz sunt

www.digibuc.ro

405

DIN ISTORIA IGIENEI .

157

Meute din piei si din stofe de lana; tesaturile de in sunt foarte rare.
Arheologii germani din cei din urind ani nu admit ea in epoca preistorica s'ar fi tesut panza de in. Freih. v. Trltsch (Die Pfahlbauten,
1902) zice cd in locuintele lacustre din epoca preistoried se gdsesc numai impletituri de canepa, de paie, de teiu. K. Lampert (Die Zeit der
Pfaldbanten, 1904) arat ca, in locuintele lacustre din epoca neolitica.
si din cea de bronz, s'au gasit unelte de tors, fire toarse, retele si panze
impletite, nu tesute. Existenta tesdturilor de in si de canepd in perioadele pe cari noi le numim preistorice nu este dar dovedita ; in niei un
eaz nu este probabil, ca stofele cari poate s'au fabricat in acele timpun an servit la confectionare de camasi si de alto rufe, cari se schimba,

so primenese in intervale scurte, pentru a so spala.

Canepa, Cannabis sativa, originara din Persia si din India, a fost
introdusd in Europa ca plant textild in timpuri foarte vechi. Dupa
Erodot, Sciii au cultivat clinepa pentru samanta ei imbiltatoare, Tracii
i Grecii pentru fibra ei textila, din care au tesut stofe pentru vestminte i an Mcut din ea si funii. Romanii au eultivat asemenea canepa.

Inn], Linum usitatissimum, s'a cultivat la inceputul culturii in Egipt,

in Asia mica, Fenicia, Palestina; s'au facut din in vestminte, panze do
cordbii i corturi. Erodot spune ca Babilonenii purtau vestminte de in;
Strabo arata cd in orasul babilonian Borsippa s'a exercitat industria
inului. Din Asia cultura inului a trecut in Grecia veche. Omer mentioneaza inul, dar totdeodata aflam din Odissea, ca Ulise n'a purtat
cdmas ; dupa baie, dupd ce a fost sters en stergare si parfumat en

esente, i s'a prezentat numai tunica si celelalte vestminte. Dupa Erodot,

vestmintele de in sunt luxoase. Dupd Vergilin, Romanii au invdtat dela
Gali cultura inului. Pliniu vorbeste de intrebuintarea panzei de in, co

a servit la imbracamintea castei sacerdotale. Titu Liviu spune ea, in

secolul V a. Chr., inul se intrebuinta deja la Romani. Samnitii purtau
tunici do in. Cicero a blamat luxul vestmintelor de in ce se purtau in
vremea lui. In evul mediu, cultura inului a fost introdusa la popoarele
germanice, celtice, slavice si litvanice. Cultura inului era in floare In
Irlanda si in Silesia in secolul XIII, introdusd prin Walonii imigrati si
prin calugari francezi; in secolul XV, progresul culturii inului in Europa
a fost impiedicat din cauza rasboaielor religioase. In anul 1530, Jiirgens

a inventat roata de tors, rodanul en roata, destinatd a inlocul

In-

sul. (Rufin, Lohren). Bumbacul se eultivd din timpuri imemorabile in

India; inaintea erei crestine, el a fost plantat si in China si in Egipt.
Vechii Peruviani si Mexicani 1-au cunoscut inaintea cueeririi spaniole,
si Columb 1-a gsit in insulele Antile. In Statele-Unite, cultura bumba-

www.digibuc.ro

158

DR. I. FELIX

406

cului a Inceput pe la 1721, exportul in 1784, mai intaiu din Virginia.

(Pierre Leroy-Beaulieu).
In Egipt, in timpul regnului vechiu, 2800 2500 a. Chr., sortul de
panzd alba' a constituit vestmantul celor man i celor mici, precum si
al mortilor. Preotii i alto persoane de distinctiune au mai infasurat
corpul intr'o bucatd de panzd albd do in ori de bumbac. Mumiile egiptene sunt infdsurate cu bandelete de panzd de in. (R. Borrmann).
Deja in timpul lid Solomon si al lui Hiram au venit in Siria i in
Palestina din India tesdturi fine de bumbac. In secolul VIII a. Chr.
au existat la Ierusalim pive, cari probabil serviau i pentru curalirea
vestmintelor purtato de land. (B. Stade, Sophus Huge).
Din timpuri foarte vechi, tesaturile de bumbac constituiau industria
principald a Inzilor. Erodot vorbeste despre industria bumbacului in
India si Pliniu mentioneazd importul in terile mediteranee al stofelor
fine de bumbac din Indii. (S. Ruge).
In Grecia veche, femeile an fost ocupate cu torsul, tesutul, cusutul
si cu curatirea vestmintelor ; Dorienii purtau vestminte de land, Ionienii
do in. (Curtius, von Fake). Vestmintele nu se primeniau in intervalo
scurte; la Sparta, Licurg a ordonat ca betii s poarte tot anti! unul
i acelas vestmant. (Xenofon). Grecii nu purtau camasd, ci un fel de
tunica, chiton i peste chiton hlamida. Chitonul era singurul vestmant
pentru agricultori i meseriasi.
$i la Romani, cdmasa era necunoscutd; ei fdceau vestmante i asternuturi din stofe de Mud; amdndoud sexele purtau pe corp imediat tunicd de

land albd, soldatii de land rosie. Brbatii purtau Deste tunicd toga femeile stola; brbatii so incingeau peste tunicd. La muncd lucrAtorul nu
purta toga, ci numai tunica. Dupd ce s'au stabilit relatiunile cu Egiptul, se Mcea tunica si din panzd de in. De obste tesdturile de in serviau la Romani pentru panzeturi de mash' i pentru stergare. Colegul

nostru I. Kalinderu aratd (Bdrbierii la Romani. Viata remand) ca

brbierii, dupd ce an terminat rasul, stergeau obrazul clientului cu un
servet de panzd de in netopit, pe care II puneau pe umeri ; c conform
obiceiului mesei, in vitatii aduceau singuri servetele lor, mappae, din
cauzd c obisnuit duceau acasd in acele servete cate ceva din ce se
sorvise la masa, ca s aibd parte si cei de acasd. Stofele de in Romanii si in general popoarele din Italia le mai intrebuintau pentru a
acoperi edificiile timpurare, pentru corturi. Velirium, ce Iuliu Cezar
puse de acoperi Forum si toatd calea sacra dela propria locuinta si
pand la Capitol, era de panzd de in. Dim. Cantemir, in fironicul yechimei al Romano-Moldo-Valahilor, relateazd, dupd Dion, despre

www.digibuc.ro

407

DIN ,4ISTORIA IGIENEI.

159

rdsboiul lui Traian cu Dachii, cd la 101 dela IIr., mdcar Ca Dachii furd

biruiti, ins din oastea Romanilor multi au picat, iar cei rdniti atata
an fost de multi, cat la apotecari i la tirulici ne mai rdmaind panzeturi, au scos Traian mesele, servetele i ntifrdmile, si le-au dat s fie
pentru legdturile ranelor slujitoresti.
Despre Germani scrie Iu liu Cezar, ea Gerrnanii bogati poartd dedesubtul tunicei un vestmant de land ori de in, dar iarna pun toti
numai vestminte de piele ; 100 de ani dupd Iuliu Cezar, zice C. C.
Tacit, cd Germanii se imbrdcau en cojoace, c& aduceau insa prin nego i un port mai fin; femeile se invAliau mai des cu vestrnante do
in ornate cn vdrgi roii, vestminte fr maneci. Dupd Felix Dahn, Vestgotii purtau o tunicd ingusta, peste care se. incingeau cu cured ori cu
cingdtoare, deasupra puneau manta ori bland. Pliniu aratd c In suteranele caselor germane se tesed panza de canep.

Pliniu mai zice ed.' in Galia se cultiva canepd si se tesed panza.

Iuliu Cezar scrie despre Gali, c purtau pantaloni, braccae, de aceea
se numiau Galli braccati, camisole cu maneci lungi i mantele scurte,
toate de land.
Dupd Prou, cdmasa, tunica dedesubt, obisnuit de panzd de in ori de
canepd, apare in secolul VI la clasele avute sub nume de camisia sau
camisa. Femeile aristocrate i bogate purtau astfel de cdmdsi in epoca
Merovingilor, cdci Fortunat relateazd cd sfanta Radegunda a fcut
unei biserici darul de cea mai find camasd (carnisia) a ei. Camisia sau
Interula s'a numit i tunica albd ce clerul inferior purta la serviciul
divin. Conciliul de Aachen (Aix-la-Chapelle) din 817 a prescris cd fiecare preot trebue sd poseadd 2 camisie.
In timpurile Regelui Francilor Carol cel Mare se mentioneazd camisileus. Posed am date precise despre administratia economica a acelui
Rego, mai ales in cartea Baronului Th. von der Goltz, despre Istoria
agriculturii gerniane. In inventariile prescrise, in insemnarea obiectelor ce trebue sa se afle in casele de administratiune ale domeniilor,
se enumerd: cearseafuri, panze de mas, se prescrie prin <Capitulare
de villis vel curtis Imperatoris >, ca Genicia, casele pentru lucrarile
femeiesti, sd fie aprovizionate cu canepa, land, pieptene de land, colori.
Intre prestatiunile i indatoririle arendasilor liberi de mosii mijlocii,
de mansi ingenuiles, deosebite de mansi serviles, de mosioare mici, se

enumerd cd sotia arendasului trebue sa dea pe an un. camisol i un

fel de tartan de land: camisileus et sarcilum.
Masa, panza ce se asterne pe masa pe care se mdnancd, intrebuintata deja in antichitate, devine mai freeventa dela secolul XI inainte;

www.digibuc.ro

160

DR. I. FELIX

408

ea se torceh si se teseh in cas ; nu se intrebuintau servete, ci numai

mese ; inaintea mesei i dupd masa, un fel de servet servia pentru stergerea manilor la spalat, dar la mancare top li stergeau gura si maDile de panza de masa.; do aceea trebui sd se schimbo masa la fiecare mancare. Adevaratul servet incepe in Franta cu Charles VII,
1422-1461; servetul a fost inlocuit la una i aceeas cind de mai
multe ori, ceea co era necesar, cdci se manca inca cu degetele, fard furculita. Regele Frantei Louis XIV (+ 1715) s'a deprins greu cu furculita (Marcel Cherlot, E. II. Vollet). La mesele domnesti din Romania,
furculita apare in secolul XVIII. Batiste de nas, servete de nas incep

in secolul XVI in Italia, ca articol de lux pentru dame, si trece do

acolo in celelalto teri ale Europei, unde sunt intrebuintate de dame.
In secolii XII si XIII se fabricau in Terile-de-jos tesaturi de in si
deveniau un articol important al comertului international. Republica
Novgorod, Veliki Novgorod la raul Volchov, afluent al lacului Ladoga, a mijlocit in secolii XII i XIII comertul intro Asia si nordostul
Europei, a intretinut relatii comerciale cu Hansa germana, a sehim bat
contra productelor rusesti, in, canepd, sou, blani, piei, fabricatele Germaniei i Olandei: tesaturi de in, postav, pergament, bore, obiecto de
metal. in Norvegia s'a importat din insulele daneze, sub regele Sverrin,
in a. 1186, prin portul Bergen in si panzd.
In occidentul Europei in secolul XIII, cei avuti purtau mai adeseori
camasi. In a. 1298, Consulul din Narbonne restrangea luxul cu cmasi,
ordonand ca o femeie maritatd nu poate poseda decat o singurd cmasa. In secolul XIV, si multi tarani aveau cdmasi, cari adeseori constituira singurul Ion vestmant, si nu se puteau dar primenl adeseori.
Inca in secolul XV, in Franta, taranii sunt zugrdviti ori desemnati cu
singura carna
i plarie, fard pantaloni i desculti. In secolii XV si
XVI, cei avuti purtau cdmdsi luxoase de olandd fina. Dela Isidor de
Sevilla stim ca, dela secolul VII, cei mari purtau camasi de noapte;
ele dispar mai tarziu; in secolul XIII, se scotea noaptea cdmasa si

se punea sub perna ; la finele secolul XV, cdmasa do noapto reapare ; in socotelile regilor Frantei din 1488 figureazd 11/, coti de stofd

pentru catnap de noapte pentru rege. (M. Prou).

E. Martin-Saint-Lon, in Isloria breslelor, comunica multe date, cari

arata cd, in secolul XIV, camasile mai erau foarte scumpe, si intro-

buintarea lor nu putea atunci sa fie frecventa. La Paris a existat,

in secolul XIII, corporatia tesatorilor de panza, cu statute aprobate
de rege. Leber a imprumutat registrelor Parlamentului preturile diferitelor obiecte in evul mediu. In a. 1312, un cot panzd ordinard

www.digibuc.ro

409

DIN

ISTORIA IGIENEI.

161

se pldteste 1 livre 3 sous, un cot pdnzd groasd 1 livre 1 sou. In anul

1572, corporatia des lingres din toat Franta debiteazd panza Decoloratd, batisto si dantele do atd. Sub Colbert, 1661-1685, Franta a exportat rnultd olandd.
In Ungaria s'a importat in secolul XIV panz do in si de canep;
N. Densusianu publid in colectiunea Hurmuzaki I, 2, o carte a lui
Ludovic, Regale Ungariei, din anul 1365, prin care ordond Latinilor si
cethtenilor din Strigoniu sd plateascd Capitolului d'acolo vaind pentru
toate mdrfurile ce lo vor aduce spro vnzare: De duobus pannis criscis unum pondus, similiter do ceconia tela, sicut do lino, do canabo
dabitur secundum consuetudinem.
Despre Romani, zico A. D. Xenopol, inIstoria Romdnilor din Dacia
Traiand, I, cd acoperirea corpului Romanilor se face cu cdmasa care,
des1 samand cu tunica internd a Dacilor, nu are nimic caractoristic;
pe deasupra insd tdranii romani purtau bondita, cojocul, surnanul, iar
nu mantaua dad. A. D. Xenopol recunoaste eh' Ovidiu a ttigAduit femeilor dace indeletnicirea Cu esutul, aduce insd mdrturia lui Hesichin,
care zice ca. in Tracia, femeilo fac din canepd vestminte, si a Columnei lui Traian, pe care se vac' popoarele Daciei irnbrdcate cu stole
tesute cari, dupd convingerea lui Xenopol, au fost pregalite de femeile
lor si nu importato. Nu putem erode c colegul nostru A. D. Xenopol
admite cd cdmasa, pe care au purtat-o Dacii, a fost adeseori primenit i spdlatii, cum so face astazi, cd ea a fost, prin urmare, o adevd_
rat dmas, si nu un vestmant permanent. Dupd G. Criliniceanu, abia
in secolul XII si XIII s'a intrebuintat in terile rornane canepd pentru
facerea panzei, si din aceasta a dimdsilor. Este sigur cd in terilo romane, crundsile incep a deveni mai rdspandito destul do timpuriu,
la inceputul secolului XV, cand in centrul si in apusul Europei crnaa mai era obiect de lux. N. Iorga, in Documente romdne0i din
archivele Bistritei, I, reproduce an document asupra acestei chestiuni.
In 1412 se reguleazd vama dela Rodna pentru exportul din Moldova
i importul la Bistrita; se hotdrAste cd tdranii au voie a-i aduce din
Moldova panzd de camdsi si de surname, de care probabil nu se fcea
la Bistrita; cu Brasovenii si Barsenii, intocrnai ca si Tara-Romaneascd,
Moldova are foarto stranse legdturi. Negustorii Ardeleni aduc in Tara-

Romneasd. articole din Apus, postav, panuri groase, panzd de diferite feluri i calittiti. (I. Bogdan, Cinci documente stavo-romdne *i Do-

cumente privitoare la relafiunile cu Brcuovul). In 1449, Alexandru

cel Bun fixeazd din Vasluiu vama la Suceava; Winza va da 4 grosi de
Analele A. R.Tom. XXVIIMemoriile Reef. $iiintifiee.

www.digibuc.ro

11

162

DR. I. FELIX

410

tard; se va vinde pdnzd si bobou (postav gros) cu cotul, iar postav

cu bucata. (N. Iorga, I. Bogdan).
Tocmai in secolul XVI si XVII, Romdnii din Principate cultivd mai
mult in si cdnepd, si femeile fac in cash cdrndsi. In a. 1702, biserica
catolicd din Iasi posedd un elesteu, in care megiesii topiau inuri si
canepe. In condica de socoteli a lui Constantin Vodd Brdncoveanu din
a. 1695 figureazd, la rdnduiala hainelor ce se dau la Joi-mare, miM
dela Mdria Sa Vodd sdracilor de pre obiceiu, si 40 camdsi cu izrnene.

In a. 1741 functioneazd in Bucuresti starostele de pdnzari ca capul

breslei de pdnzari. (N. Iorga, Studii si Doeumente, IV). In a. 1781,
scrie Carra ca in Moldova si in Valahia so cultivd in i canepa pentru
trebuintele terii, c dranii le cultivd pentru trebuinta lor proprie ; asemenea Sulzer ; iar Raicevich zice, 'in a. 1788, cd inul si crinepa reusesc bine in Principatele Rorndne, dar nu se cultivd indestul, din cauza
indolentei tdranilor, cari preferd sa le cumpere preparate dela vecinii
din Transilvania. Despre Rornnii ardeleni, scrie sasul I. Trster, in
a. 1666, c femeile romdne ii cos i cdmsile lor dupd moda bulgard cu ate rosii de land (arniciu), feciorii merg la joc in camdsi incretite dupd moda romand, si A. D. Xenopol (Les Roum. au moyenetge) c Romduilor in Transilvania, pe la finele secolului XVIII, este
interzis a se imbrded la fel cu natiunea dornnitoare, de a purta. cmi de panzd find. In secolii XVII si XVIII, in Principatele Romdne,

tdranul cultivd dar in si cnepa, din cari femeia lui face cdmsi si
pdnza de masd, iar boierul poart cmsi de rndtase si de bumbac;
panzeturile de masa si de pat le curnpdrd dela lipscanii cari le aduc
din Germania. (F. I. Sulzer). Despre ordseni, ne spune G. Poboran, in

Istorieul orasului Slatina, cd in secolii XVI si XVII, ei purtau un

fel de cmasi cu guler sau fArd guler, peste cdrnad un anteriu, peste
anteriu fermenele ; in picioare purtau pantaloni largi incretiti, salvari,
de bogasiu ori caravani de panzd de cash' vopsiti cafeniu. Jupanesele
se ocupau cu furca, caierul, tesdtura, cusdtura ; ele ii faceau singure
aproape toath zestrea, care se compuned din fel de fel de cdrpe alese,
servete si chilimuri cu pasdri i alto figuri frumoase, trmbe de pAnzd,
prosoape, servete si diferite tesdturi de borangic. In epoca Fanariotilor,
si boierii purtau cdmdsi de borangic.
Izvoade de zestre, foi de zestre, se alcatuesc nurnai la casatoriile din farniliile avute; totus ele nu sunt fdr interes pentru cehstiunea ce studiem,

cdci ele arat importanta ce se atribul cdrndsii in secolele trecute; dar

n'am gdsit asemenea acte in cari figureaz camasi decat din secolul XVII.
Cel mai vechiu care ne intereseaza este din a. 1669, reprodus in Revista

www.digibuc.ro

411

DIN <STOMA IGIENEI.

163

p. Ist., Arch. vi Fil., I, foaia do zostre a Alexandrinei, nepoatei Saftei, soiei Voevodului Stefan Gheorghe al Moldovei, in care foaie sunt tre-

cute 12 edmdsi cu mdtase fr sdrind, 9 cdmdsi eu sfirmd, 1 cu fluturi

si mdtase. La Nic. Iorga, Stud. si Doc., VII, gsim o foaie de zestre
tot din Moldova din a. 1678, cdnd Todiras Vel Vistier mdritd pe fiica sa,
ddndu-i pe MITA giuvaere, mosii, vite, cai: 3 ndfrdmi de mdnd turcesti,

6 ndfrdmi dinainte cu sdrmd si cu fir, 3 ndfrdmi dinainte cu matase,

15 ndfrdmi do brfiu bdrbdtesti, 12 edindsi cu sdrmd, 20 edindsi cu mdtase, 1 peschir mdtase rozd cu fir, 10 servete cu. fir, 12 servete cu mgtase turcesti, 2 mese lesesti, 1 pereche cdmilsi de feredeu cu fir, 2 prostiri cu fir, 6 prostiri cu mdtase. Tot la N. Iorga gsim, cu 52 ani mai
tarziu, o foaie de zestre din 1730 a lui Iordache Cantacuzino Vel Logofat din Moldova, crisAtorind pe fiica Masa dupd Aristarho Hrisoscoleu

Vel Comis, andu-i mosii marl, giuvaere, argintdrie si 6 cainii cu

sarmd, 10 camtisi cu fir, 22 camdsi en matase, 12 servete din eari 6 cu
fir, 12 servete alese cu fir, 12 servete alese cu atd alba, 1 mash' leseasca,
4 mese fdcute in cas, 1 peschir mdtase, 2 prostiri, 1 cu fir, 1 cu matase, 1 prostire aleasd cu fir, 1 prostire aleasd cu atd, 1 prostire cu fir,
2 ndframe de Tarigrad, 1 iniframd rajah, 2 naframe eusute cu fir in

capat, 4 naframi asemenea, 5 ndfrdmi alese en fir, 20 ndfrmi cu

sdrma, 30 ndfrdmi cu fir, 1 mnistergur cu miltase, 1 de mni cu fir,
6 mdnisterguri alese cu fir. Dar nu toate foile de zestre din Moldova,
chiar celo din familia Cantacuzinestilor sunt atat de luxoase ca cele
comunicate pand ad, dar numdrul carndsilor este destul de mare. N.

Iorga mai reproduce un izvod de zestre din a. 1763, co un Iliia din

familia Cantacuzinestilor d fiicei sale Mariuta, giuvaere, argintdrie, cai,
buted, 20 cdmsi cu fir, 14 cmdsi borangic, 4 bucealficuri, 1 peschir

de taft cu fir si cu petiala de pus imprejurul mesei, 40 de servete,

6 prostiri de salted, 1 cearseaf de oghial at fir, 4 cearseafuri de purtat, 6 ndfrdmi de mnd, 6 ndfrarni de obraze, 4 peschire. In 1784, Ienachi Cantacuzino Vistierul si Maria 13a1 s Visterniceasa dau fiicei lor la

maritare: 12 servete en fir, servete si pdnzuri de masa, prosoape, pesehire, ndfrdmi de mni, 6 cdmdsi borangic, 50 basmale. Intr'un izvod
do zestre a Catincai Varnav din a. 1794, mentionat de N. Iorga, figureazd numai 2 cdmdsi de melto, frd alte cdmsi.
Foile de zestre din Muntenia sunt toate de data mai noug. Al. Stefulescu, in Istoria Tdrgu-Jiului, reproduce o foaie de zestre din a. 1778,
subscrisd de Maria Brhiloiu, vaduva lui Radu Brailoiu Pestenar biv
Vel Pitar din Targul-Jiului, care contine 2 mosii, giuvaere, Mtn, vite,
telegari, 8 carndsi do fir si cu mdtase, 1 cearsaf cusut cu mdtase,

www.digibuc.ro

164

DR. I. FELIX

412

cearsaf sudiu, 1 masa urnplutd cu fir cu pesichiriol, 1 masa aleasa, 12

servete umplute cu fir, 12 servete cusute cu matase cu pesichiorul lor.
In Studii $i Docum., VII, de N. Iorga, gasim o foaie de zestre din Campulung din 1815: blanuri bune, mtasuri, sal, 750 taleri, 1 camasa de chimbrie, o camas de meletu, pieptii si manicele tafth, 4 carnasi de pallet subtire, pieptii si manicele meletu ; 1 boccealac de ginere : camasa, izmenele
melete, branisor i batist cusuta; 1 boccealac de soacra: camas i testemel;
1 boccealac de nun : camasa de melete, branisor, batistd ; 1 cearsaf sub-

tire in 4 foi, coti 12 pentru asternut, 1 anteriu do noapte do stamba,

1 masa mare de coti 14, 1 masa mica de coti 6, 12 servete vargate cu
borangic, iporeche izmene do pafta, 1 ipec de bumbac de casa, 1 basma
Dam, dupa N. Iorga, o foaie de zestre de targovet din
de nas
Targul-Jiului din a. 1820 : 1 pravalie, adica han cu tanutul lui si cu
loc jumiltate, 12 talere do cositor en tacarnul lor, paftale de argint, can-

deM do argint, iconita de sidef, 1 farfurie de argint en lingurita, 1

scoarta, 1 saltea en 3 perine, 1 plapoma do docat, 1 cearsaf, 2 perini
de puf cu cearsaful lor, 1 masa mare, 12 servete, 2 prosoape, 5 camasi
femeiesti, 1 carnasa de ginere, 1 carnas do nas, 1 lighian err ibric do
arama, 1 inel de aur cu antica
Din a. 1824 dam o foaie de
zestre din partile Buzaului : rochii, porno, 3 velinturi in lanuri, 2 cilmasi
voinicesti, 3 camasi fetneiesti in matasuri, 1 camas femeiascil, 1 lada in
vremi, 2 marami lungi alese, 35 stergare de masa, 1 noten do 2 ani, 2 vaci

cu manzatii langa ele, 4 cerveti de paragind cu parnantul ei, o jumatate pogon loc de casa, 200 pruni cu pamntul lor, 4 meri cu parnantul
lor. Incheiem cu o foaie de zestre taraneascd din regiunea Buzaului
din 1835, dupd N. Iorga: 2 boi buni, 2 vaci, 1 cu vitel, alta gonitoare,
1 scurteicd, 1 roche, 2 velinte in lanuri, 4 perine lungi, 2 camasi voinicesti, 4 cainasi femeiesti, 5 mrami lungi, 1 masa pe masa, 18 stergare marunte, 2 ramatoare grase, jumatate livedea dupa negot, juintate loc din valea pacurii, 2 boi buni.
Din ce stofd Ii fac carndsile taranii? In trecut so sernana canepa,
din care se faceau rufele trebuitoare familiei. In general panza de cash
era panza do canepa, rnai putin find, dar rnai trainica decat cea de in,
pe care o purtau orasenii. Astazi predomnese in sate rufele de burnbac, cari abia dureaza o vara. Mara negustori de panzeturi, ca Luca
Niculescu si altii, Wind panza de in si camilsi do in nurnai marilor administratiuni spitalicesti, iar taranilor bumbacul tors pentru confectionarea panzei taranesti, din care taranca coase carnasi i izmene. Mai
lntrebuinteaza administratiunea arrnatei panza de canepa si de in pentru bluze, corturi, saltele, dosuri de perna, dar camasile si izmenele

www.digibuc.ro

413

DIN

ISTOIIIA IGIENEI .

165

soldatilor se cos din panzil national, adica din panza de bumbac.

(I. T. Vartejanu).
Despre batiste, spine I. Chr. v. Engel, la inceputul sec. XIX, ca barbatii de distinctiune nu poarta batiste de nas albe, ci colorate. N. Ma
nolescu zice ca nici astazi taranul n'aro batista, servet la masa, peschir
curat pentru fata, dar multi tarani avuti au un stergar de canepa, lung

lat, atarnat iarna intr'un cuiu dupa usa.

Rufele indeplinesc menirea lor nurnai cu conditiune ca s lie adeseori spalate. Vechii Greci si Romani, cari nu purtau camasi, din
cand in cand au curatit vestmintele lor de lana, si spalatorii de haine au
fost adeseori intrunite cu pivele. India britanica, cu 280 milioane de
locuitori, are aproape 3 milioane spalatori de rufe. La Romani, inaintea
introducerii mai generale a sapunului, pivele si spalatoriile se serviau
de amoniacul urinei putrezite, de aceea In orasul Roma nu era permis a
se aseza spalatorii si pive inlauntrul portilor orasului. (H. Eulenberg).
La Pompei se pot vedea Fullonica, fabricele de batut stofele de lana,
pivele cu spalatorii, din cari una are 4 rezervorii de apa; s'a mai gasit
la Pomai irn asezamant industrial, pe care unii 11 cred a fi fabrica do
sapun. Pivele le-au infiintat Rornanii si in castrele romane din colonii.
Bolliac a gasit o piva de piatra la Malva (Celeiu). N. D. Spineanu desenie urmele unei cetati romane cu pivd sapata in piatra, cu maiuri de
piatra in corn. Bobaita, jud. Mehedinti. In Anglia gsim, sub regnul lui
Enric 1, 1100-1133, la Winchester, guilda (breasla) mesterilor lucratori
la pive, fulloni, asemenea la Lincoln. (E. Martin-Saint-Leon). Dupa
catastihul manastirii Galata din a. 1588, acea rnanastire poseda. atunci
6 pive. In condica de socoteli a lui Const. Vocia Brancoveanu se gaseste lista de oarnenii domnesti carora se fac daruri de Pasti : 2 tiganci spalatorese dela cuparie, 2 tiganci spalatorese despre Doamna.

Despre sapun, zice colegul nostrul I. Kalinderu (Porlul barbel la

Rom) cd femeile romane s'au servit de un cosmetic adus din Galia
sau Germania, care era un sapun din seu de capra si din cenusa de
fag, eh' pare dovedit din textul lui Pliniu, c Galii au inventat sapunul, ca la inceput sdpunul nu fu intrebuintat de Romani, deck pentru a
modifica coloarea parului, c nurnai mai tarziu se observara proprietatile
sale de cur:4re. Pliniu mentioneaza ca Germanii produc cloud feluri
de sapun : tare si moale. Fabricarea sapunului a ramas mult timp
afacerea gospodariei casnice si in tot evul mediu ea nu so putea desvolta ca meserie de sine statatoare. In Capitulare de villis et curtis
imperatoris, instructii asupra administratiunii domeniilor lui Carol cel
Mare, se prescrie: ca casele pentru lucrarile femeesti, Genicia, sa fie

www.digibuc.ro

166

DE. I. FELIX

414

in totdeauna aprovizionate cu sapun, ca intre lucratorii permanenti

in serviciul domeniului s se afle i sapunari. (Th. Freih. v. d. Go ltz).
In secolul XVI Savona, in sec. XVII Genua si Marsilia au fost vestite
pentru superioritatea sdpunului lor; aceasta industrie infloreste si la
Lyon si Toulon ; dupd desvoltarea fabricatiunii do soda, Anglia face
concurenta Frantei in producerea de sapun. (Engelhardt).
Soda era cunoscutd in antichitate ca Nitrum. Chimistii secolului XV,
ca si arabul Geber, nu fac deosebire intre carbonatul de soda si carbonatul de potasa; aceastil distinctiune incepe cu Stahl, 1702, si cu. Duhamel,
1736. Dela secolul XVII, cand s' a raspandit treptat intrebuintarea rufelor,

Marsilia a absorbit pentru fabricarea sapunului mai toata soda produsa

de Spania si Italia. Fabricarea sdpunului devine mai rationala, numai
dupa. ce Chevreul a recunoscut compozitia grasimilor, incElt de atunci
s'a putut intelege mecanismul formarii sapunurilor. (C. Matignon, Wagner). 1787 Leblanc a produs soda din clorurul de sodiu, 1814 aceasta
procedare a fost introdusd in Anglia, 1828 in Germania, 1851 in Austria, dar Anglia, mai ales Liverpool, produce cantittile cele mai mari
de soda. (Lunge).
La Romanii din toato partile fabricarea de sapun a rtimas mult timp
o indeletnicire casnica; femeilo din sate si chiar multe din orase fierbeau sapun in cask dar pe la finele secolului XVII existau dej a sdpunari.
In cartea de porunci i socoteli a lui Constantin Vodd Brancoveanu din
a. 7203 (1695), reprodusa de N. Iorga, in Stud. si Doc., se reguleazd
darea sapunarilor. In sec. XVII se importa i sapunul din Ardeal; la
vama schelei dela Caineni se percepea darea dela sdpun dupa catastihul schelei dela Duca Voda. dela leatul 7184 (1676): povara de sapun
40 de bani. (N. Iorga). V. A. Urechia (Soc. sub Caragea) a publicat o
anafora a velitilor boieri din a. 1815 asupra simfoniei ce a facut breasla sapunarilor : s'a legat cu inscris ca pe un an intreg s tie politia
Ducurestilor cu indestulare, i sa vanza sapunul cel bun, care este ca
cel de Targoviste, ocaua pe parale 48, iar cel prost pe parale 25. Multi
sateni isi gatesc si astazi sapunul in case. S. P. Radian zice, in Monografia comunci Veileni din Olt, ca pentru o familie de 7 persoane din
grasimea porcului de Craciun se fac 50 kgr. sapun in casil.
Spalarea rufelor purtate are scopul a departa necurateniile depuse
pe ele, can l. se compun din materii albuminoide, grase, materii inerte
insolubile si materii colorant(); spalatura

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Pag.

I. introducere
II. Epoca preistoricd.
Antichitatea istoricd
1. Orientul .
I3abilonia si Asiria
India.
Egiptul
Persia

23

China

Fenicia si Siria
Evreii
2. Popoarele germane
3. Grecii vechi
4. Romanii .

Etruscii
Lucriirile de asanare din Roma si din Latiu
Alimentarea Romei cu ap
Bile

Apa in easa
Apa in orasele din provincii si din colonii
Deprtarea necurAteniilor din orase
Apa in stiint in general si in medicind in parte
Apa de bdut si alte buturi
Apa in religiune
Apa ca izvor i ca vehicul de hrand
5. Dacii

IV. Evul mediu

Cultura i igiena la inceputul evului mediu.
Islamul
Francezii si Germanii
temeiarea Principatelor Romime. Alhnentarea cu apd a celot
dintSiu asezdri ale Romnilor
MnSstirile
Cettile
Orasele i alimentarea lor cu apd
Splturile i bAile

BAutura, vanzdtorii de apd, berea si vinul

Apa in agriculturfi
Inundatiunile. Apele stAtkoare
Apa ca vehicul de hrand
Apa in stiintd, in parte in medicind si in religiune
V Era moderna
1. Rufele

www.digibuc.ro

26
29
34
37
39
42
45
47
57
58
59
60
65
69
72
76
77
80
82
85
86
96
98
101
106
109
113
119
122
126
128
132
134
138
148
151
153

L. B.

Analele Academiel Itomne.

Contributiuni la Fizica globului. V. Determindri magnetice in Romania, b. anul 1899, de 6t. C. Hepites. . . .
-,60
Geologia si Legenda, de Gr. ,Ftefdnescu . . . . . . . . .
- 90
,Directiunea medicinei moderne si noul Institut de Bacteriologie,
,20
de Prof. Dr. V. Babes
XX/11.-Desbaterile Academiei in 1900-1901
5.. . .
XXIII.-Memoriile Seetiunii S'liinfifice . . . . . . . . . . . 8.Cercetdri asupra compozitiunii chimice a petroleurilor romane,
de Petru Poni. (Cu 1 starnpa si 4 figuri.) . . .
. . ..
-,50
Al VII-lea Congres geologic international. Partea I. Excursiune in
Urali si in Siberia, de sGr. Stefeinescu. (Cu 7 tabele si cu figuri.) 1,50
Desvoltarea cunostintelor noastre asupra turbarii, de Dr. V. Babes. -,30
Insernnatatea hartei Rornaniei pentru economia noastra nationald,
-,30
de Genera lul C. I. Breitianu . ,
Materiale pentru climatologia Romaidei. XIV. Repartitiunea ploii pe
districte si pe basinuri in Romania in anul 1899, de St. C. Ilepites. -,20
Din publieatiunile Institutului meteorologic (A cincia nota), de

...... .

. ...... .

. ...

. . . . .,
,Ft. C. Hepites.
. . . . .
Contributiuni la Fizica globului. VI. Determinari magnetice in Romania, c. anul 1900, de S't. C. Hepites . . . .
-,50
. . . . . .
Istoria Igienei in Romania in sec, al XIX-lea si starea ei la inceputul sec. al XX-lea.--Partea I. Intaiul memoriu, de Dr. I. Felix. 1,50

- Partea I. Al doilea rnemoriu, de Dr. I Felix

1,50
- Partea I. Al treilea mentoriu, de Dr. I. Felix
-,80
Despre combaterea rdpciugii cailor, de Dr. V. Babes.. . , . .
-,80
Prejuditiile sanitare din punct de vedere al stiintelor sanitare, de

Dr. V. Babes.
-,20
6XXIV.- Desbaterile Academiei in 1901-2
XXIV.- Meinoriile SePtiunii Stiinfifice . . . . . . . .
7.-Cutremurele de pamant in Romania in timp de 1391 de ani dela
455-1874, de Cir. Stefdneseu
.
.
. .
. .
-,40

..... .

insemnatatea hartei terii pentru stabilirea regimului cadastral

in Romania, de Generalut C. I. Breitiantz. (Cu i harta.) . . -,50

Notite asupra Asociatiunii geodezice in ternationale. Piinta, misiunea si activitatea sa, de Generalul C. I. .13rdtianzt. (Cu 3 harte.) -,50
.

Al VII-lea Congres geologic international. Partea II. Congresul

propriu zis, de Gr. Stehineseu. (Cu 3 figuri in text )
-,40
Despre epidemiile asociate, de Dr. V. Babes . . . .
. . . .
-,20
Cutremurele de pamant din Romania in anul 1901 st. n., de St. C.

. ........

-,20
Hepites . . .
. . . . .
. . . . .
Materiale pentru clirnatologia Romaniei. XV. Repartitiune a ploii
.

pe districte si pe basenuri in Romania in anul 1900 st. n., de

A5't. C. Hepites

-,50

China zilei de Sf. Nicolae 1901 (19 Decemvrie st. n.), de 1. St. Murat. -,20

Istoria Igienei in Romania. - Partea II. Intaiul nieinoriu, de

Dr. I. Felix
. , .
. . .
.
. .
- Partea II. Al doilea nternoriu, de Dr. I. Felix
- l'artea II. Al treilea memoriu, de Dr. I. Felix . . . . . . .
insenmatatea hartei terii pentru apilrarea nationala, de Generaha O. I. Breitianu
-

..... .

-,50

1.1.-

--,60

0 prima incercare asupra lucrarilor astronomice din Romania rand

1,60
la finele secolului al XIX-lea, de A,5t. C. Hepites
XXV.- Desbiterile Academiei in 1902-3
5,50
. .
XXV.- Menzoriile Seetivaii ,,Stiinfifiee
6.Clima zilei de Zece Maiu, de Z. St. Murat. . . . .
-,20
.
Materiale pentru climatologia Romaniei. XVI. Climatologia Iasilor,
de S't. C. Hepites. . . . . . . .
-,80
. . .
Cercetari asupra compozitiunii chirnice a petroleurilor romane, de
Petru Poni.
-,30
Mortalitalea pestelui dela Herastran si dela Veitil Doamnei din pri. . . .
-,20
mavara anului 1902, de Dr. V. Babes. . .
. . . .
Observatiuni asupra puterii apardtoare si curative a sangelui, de
-,50
Dr. V. Babes. (Cu 1 stampii.) . . . . . . . . . .
Plante noud din Romania. Note postume de Dr. Dimitrie Breindza.
(Cu 2 stampe.)
-,50
Despre lucrdrile stiintifice ale profesorului Dr. Nicolae Kalinderu,
membru corespondent al Academiei Romane, de Prof. Dr. V. Babes -,50
Istoria naturala medicaid a poporului roman, de Dr. N. Leon . . 1,60
Din publicatiunile Institutului Meteorologic al Romaniei (A sasea
-,40
notd), de S't. C. Hepites. . . ,

......... .

. .....

www.digibuc.ro

L. B.

Analele Academia Roniane.

Clime anului 1902 st. n. Ta Bucuresti-Filaret, de ,57. C. Hepites .
lgiena scolard. Istoria ei, starea ei actuald, de Dr. I. Felix. Memoriul I
Al doilea inemoriu, de Dr. I. Felix . .
.
.
. . .
Materiale pentru climatologia Romaniei. XVII. Repartitiunea ploii
.

..... .

pe districte si pe basenuri in Romania in anul 1901 st. n. si

in lustrul 1890-1900, de ,,57. C. Hepites . .
.
.
.
Cutremurele de phinnt din Romania in anul 1902 st. n. si in

deceniul 1893-1902 (Note a opta), de $t. C. Hepites

Tom. XXVI. Desbaterile Academiei in 1903-4 .
XXVI.

Memoriile Seefiunii x57iintifice

Igiena laptelui, de Dr. I. Felix

.....
. ..... .
.

80

,80

,60

,1C

,70

.
.

,20

5.
4.

lin portan ta Bacteriologiei in Anatomia patologica, de Prof Dr.V.Rabes ,20

Varietatile si speciile microbilor i raportul lor cu organismele

superioare, de Prof. Dr. V. Babes . . . .
.
incercdri facute pentru gasirea microbului turbdrii, de Prof. Dr.
V. Babes
Anomaliile congenitale, predispozitiunea si caracterele de specie,
de Prof. Dr. V. Babes
Materiale pentru climatologia Romniei. XVIII. Repartitiunea ploii

...... .

,20
,30

1.

pe districte si pe basenuri in Romania in anul 1001 st. n., de

$t. C. Hepites
. . . . .
.
. . . . . . .
,50
Asupra variatiunii etaloanelor de massa, de I. St. Murat . , . . ,30
Materiale pentru climatologia Rornaniei. XIX. Clime anului 1903
st. n. la Bucuresti-Filaret, de .5'1. a Hepites . . . . . . . . ,20
Despre originea si combaterea tuberculozei, de Prof. Dr. V. Babes. ,20
Plantele cereale si leguminoase la Romani, de P. S. Aurelian . ,30
.

Cutrernurele de pfimant din Romania in anul 1903 st. n. ei incr.&

rile Primelor cloud corderinte sisinologice internationale (Nota a

. .........

noua), de ,,Yt. C. Hepites . .

XXVII. Desbaterile Acadeniiei in 1904-5

XXVII. Memoriile Sectiunii $tiintifice .....

(Sub Frail.)

,20

.
(Sub presd.)
Metoda stroboscopica aplicata la studiul comparativ al iutelilor de
rotatiune a cloud discuri ce se mised in sens invers, de D. Negreanu ,20
Relatiuni intre fortele elastice ale vaporilor saturanti i tempera-

turile absolute, de D. Negreanu ......

. .

,20

Despre un zficainant de sulf la Verbildu si consideratinni enerale

asupra genezei solfarelor din regiunile subcarpatice, de L. Mrazec. ,20
Aronicurn barcense i Goodyera repens in Romania, de Zark. C. Pan(u. ,20
Rainasite de Dinotherium in Romania gasite Inca de pe la ince,20
putul secolului trecut, de Gr. .5Velrineseu . . .
. .
. . .
Materiale pentru climatologia Romaniei. XX. Ploaie extraordinard
in Septemvrie 1904, de 0,$t. C. Hepites.
,20
.
.
.
. .
Insemnatatea istoriei nationale din punctul de vedere militar, de
,50
Generalut C.1. Breitianu .
.
.
.
Materiale pentru climatologia Romaniei. XXI. Repartitiunea ploii
.

pe districte si pe basenuri in Romania in anal 1903 st. n., de

$t. C. Replies
,60
Mat( riale pentru climatologia Rornaniei. XXII. Elemente climatologice din lustrul 1896 1900 de t. C. llepites . . . . . . . ,30
Despre patrunderea unor microbi prin suprafata corpului.Observatiunidespre malaria in Romania si combaterea ei, de Dr. V. Babes ,20
Materiale pentru sismografia Romaniei. XI. Seismele din 1904 st.

n , da $t. C. Hepites

Materiale pentru climatologia Romaniei. XXIII. Clima anului 1904

,20

st. n. la Bucuresti-Filaret, de St. a Hepites

. . 920
Studii electrice asupra apelor minerale, de D. Negreanu . . . . ,30
Variatiunea temperaturilor de topire cu presiunea. Relatittni intre
temperaturile absolute de topire ale corpurilor si presiuni, de
D. Negreanu
,20
.

www.digibuc.ro

'

"..'. L.

,,

..
-

. .'

Et*

,,

'

akk

11, -

..

I, 441

''''

Si,

,,,,

',

'

r ,,,,,,,tiK.t. i,70- -

"'

'VW,"

4 A.,

40

.410-

"

-I

Lb

"

;
L

. 0,17.0.,,..'..."_. .'

401
A,

40.,

Ato.

'"41

'

314(

.- 4.

#,*
,

,116 t

.4!

*gm 9

40,.

*2

'

illy

Pe,

it,
.

"

..40*

.." *'

or

c,

041,

ye

*Ipr .
*- *

;self

.1#

SI.

4
*
...-

..".41*

-4;5

'.

.-

'

4,1010* **.
4"

s.

# r.oe
.**.

"14,

'

*.

oil,

.
.

4111.1

110

-0t,
let

-40.,

'AA

-.

*,*

'

..

"r- 4 ;:*

't 4 it*

If

**

kiit

7.

:7
*41.,

4'

.t

.4

",
.

z, '
11,

010!

.8

et

.*11;

t4,4 1.40

41:'54,4% w
,

-.
.
-10

:11,

.
.

it

, 41
I

fp

*
*40*, :deg,

'OP

lit

44,ile,

-4'

...

IP

'

,*" .

0 41IF

t.dr,

.$

'4;7-

.;,11:

/iv

*44'
.

st if-

or .

'

4,4 ,

*11'

505" **

'

.'

OP

.4,

et

..

Illkr

,W

4 '.4,.

v.

.1ng t 44'

41,

*4

i 7--

#.

' it*

5.

.-

,.

.. 0

/I%

*.

4.

*t

.2

'

.49

illr.

.. .

"

fa

*ft',

4'

Ait*.

'

...,..,-*

*,.40

r241..
'

'

,,........ 1101 .:

#44. alt

. 4 -,

.4

a.

It

*- 4 t i6411

11,11* *

%*

* i ,' *

rnik, .

.-. . ..,...

'

,r.....,
"p ...

dr.*

' . 2 04 4

oir.

* t,",0

*it

"9,

4 ;ekt,

't

IS.

0**

014114014,

it

'A
- - 4! -- ' '1- ''
,
..
..../ #

A*

,01.1* lb.
'

.-. ,,

10 . lir

., e

'*0'.

06
+V

4,. 44 4r1 'lit.;1,

2.'

.. t, -y lip .
4.

f * * .. 011
';
411

40

44.0 oft.,

e iii,

90

it

*54

; it trim ir ': t,t, 0 .41'

7.. ' 4,

Mks

'

it

* ek...7 .4

4
*

r.,(4 se
,

t)" 4
It ' .-:
'JP*, **#,,4 0 :9: *59"
Alk

.
we* -i0: at 4#,.a.,
AL,
6, , .140 401..-10, * -#4 4 .7:4 4 Ow" 1
li '4;

411

lir

1.

441... *4*

-.10:0"Ain " ,*

111.

0111 lf

4 '

4
,
4
,
.40-*.
$ ,
ii . 0,aOr%
/I'. 4 0

..

' ' Wit

. ,, 9,

' ii 10,* '::, -

f;

.5

**'"1K

vv.:-

e,
9r,

c,110

"9..*

lb ''
'91Pkt

*
IN41

'

0s*

.t...4
'Et '
-

* *kik*

jewr
7
.

Sr*

to.

t.49.

v't 4,.!',

or

':4 1.44- 4111

*00,4' *
'

Ca

el 922.

... ,

filklit

." -

1.6

qs 4%44

- 44: *

'..ipb'
wilt

* *- *.S
..r

..

-...cliv....

* 4,
w. *4,...,.:140

#
,mitt it.r..

.5

,e4,11P, I
.10

*
4 se ft 04. .
* 0,44* '1114,1

'it '

.4 * ..,.. ..4*'47 7
.... .
.. , ., ,
lip
....4- .it',..1. 0," :#
.

.441. It SA"..,."--,7
, "* v

.-"*..1......y*..
k. .... IP** 0 *I!
44 'II y
4 , lp ' so. ,
.
4
a, tri .4 .fee l' .
t
.' .,,, IP!. 1, * :Al,. P iri.''qi.'(Vil ,*

'1;..",'

.; : ,i;

%;..,641111111

el..
-46

i:46 .1

40, ,* *,

41 gr.

*IN

th,

4 *. elso-9
* *.
.

,; Ag, 4x

4.

4,

' 410199r
0

tml,

; 1410:44

SP

:.,**

"7:vik," --jaw 0,

'II, *

*.

4. ;

,106

W 111.e

t th:

I**

..," ,41- . dr.

* .'41,104
*

9'14 .71#.

o.

41. p4-.411 **4

..*6

..
ir-*''
* 0 Ai . ,illie
,._ , ,.....
ack* 4 7.. 6.,to . ,4
air* A.. ip -.
e. v
IS&
094
.
Api,
*
010
%,'1.4fr
0
'
as', .-, lot it
4.. 00 ....,,..0'4.'
IP S
". 1141, .

.n. l *

43

vs

4,7
Ap* * *-**
s

;,-

:,.;:i!..5%;,.,, ., .,I, ,..,..

oyilt "

st,

1.

164irt,,

* *,

**'
*

'

11,

"

',twit* %riga,*

or4t-

f 0-'

110,441.

44111.-:

eel
5

tt ,.

' * iikk ..,

01.%

. '9.a.

e*

is
e

it 't 4**: ,.41i

10.

4: 44 WTI,41,4r,-

**
II'

.7

11.4 .11

iI .

4 '! It Sr '1:-

1.1

..

ir
or 9
6,
*
40,
'14.141'
ill:
Air Oa
*
41
4' ilk
* .?*
4'.
411*
* I .11;
.1*
41.
ft
41!*'
'*
4! ir4,
*
,J11
. .0*
fir.
***Mk:I..'
t -*
'
'
lit '
,
4
5.
'
.
111,
.
. **.a.
*
:
'
;rip
Vor.
al.
.
lk,.
.
,
il
E A * .1.....4116:,.. , .. `40
ilk di,: . '
-`
ik
... 4, is ... $10
' , : ,*t.4
41,...
"L'oP.4ti0.54
4,
0
h
'....ii_. 1/**%*
.,.,-,*
II
,...../.,*
:0
404111) 94.111*4 ;
.
' :3..
oile.`"
s ,'
,.. ,....
.
-. -'111, it * .tmls 0- .1*tit
.... ... : irr. 900 ;" ... .1, .4 ,. 44,-4.:
1111 .*1
e
.
al,"`
v..
*
.
z
....r
74..
lit
*
*
4,
,', ,
:,.......A.
,..., #4, ,f ,
F .
#st
1
-' ' Y.* * '
.
8 `0,
e
.. . , If .0 '
TAk .. ,S, Ilieft 4." '. .44 !'..
' "ie. . . 4e, - Il
.4. . . ni
:
.t ' '14+
.:.
4..,
it
'
'
.
v
**al
,#si
t
/7
mr #
4
,f,..
II
-. .a,' -1',
.
-_ * .. 'Ili
t
dir
...
lik
.L74.
IP ,
.31.fr
, - * . t* 10*
1 'P.
00.,.* , tor 111
..
4
a',.*
gi . . ' %A .11, '
.
s
.."..
-.
4.
:
41(1
I
.-.'
.'
,,
... :, ' I
T.:.
le
low
.
1.
,
..
allk
t
Ati
'
a
''
. at
..,f.\....e
li. op .*
.
'
'
"
l s , * ''' .
41.4 le . SL
. i ' * .4 4- * ...r. !Lit"...
0...2 . ' " e'A.s...It.
to
.IIP *.1. 41. 60 - t 0' - . jp ... ,
, . ...9
.
k- ""-ii, Alk
.
11
-4(
9, .
.
A
I'
*
"It
e
- 'It
w,..*
.0
11P0 Ma
-111
1k
.
$
iii,
,
".
ilk
lit
di
.. ' - '
at
1,,
.N4
?
.*1**.
.
;
.*
AL
!xi)
4 4.
.
ill
1
.
*
II;
' *40 . 04 4 5* glyi
4,
4
" =-4t
ok ..1.
*0
' w
..
tl,
*1,
...
Iliv
ft
-

www.digibuc.ro