Pisică de mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Jump to navigation Jump to search
Un editor a propus unirea acestei pagini cu o alta.
S-a sugerat ca paginile „Pisică de mare comună” și „Pisică de mare” să fie unite
într-una singură. Vedeți eventual detalii în pagina de discuții.
Pisică de mare

Pisica de mare (Dasyatis pastinaca)

Stare de conservare

Date insuficiente (IUCN 3.1)[1]

Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Chordata
Subîncrengătură: Vertebrata
Infraîncrengătură: Gnathostomata
(neclasificat): Pisces
Clasă: Chondrichthyes
Subclasă: Elasmobranchii
Ordin: Myliobatiformes
Familie: Dasyatidae
Gen: Dasyatis
Specie: D. pastinaca
Nume binomial
Dasyatis pastinaca
(Linnaeus, 1758)
 Răspândirea geografică a pisicii de mare
Sinonime
Dasyatis ujo Rafinesque, 1810
Pastinaca laevis Gronow, 1854
Pastinaca olivacea Swainson, 1839
Raja pastinaca Linnaeus, 1758
Trygon pastinaca Linnaeus, 1758
Trygon vulgaris Risso, 1827
Modifică text

Pisica de mare (genul Dasyatis) este un pește care face parte din ordinul Rajiformes, familia
Dasyatidae. Pisicile de mare pot fi întâlnite în toate mările din regiunile tropicale și moderate
ale lumii. Forma lor variază de la dreptunghiulară la rotunjită, iar desenul lor este cu pete sau
marmorat .Pisica de mare are un spin veninos cu care se apără.

Cuprins
 1 Mod de viață
 2 Mod de hrănire
 3 Reproducere
 4 Caracteristici
 5 Pescuitul
 6 Coada cu țepi
o 6.1 Decese notabile
 7 Note
 8 Legături externe

Mod de viață
Pisica de mare preferă mai ales apele puțin adânci și își petrece jumătate din timp ascunsă în
nisip sau în mâl, astfel încât sunt vizibili doar ochii, orificiile secretoare și coada. Dacă este
deranjată, se refugiază prin mișcări puternice ale înotătoarelor pectorale.

În mările europene, pisica de mare poate fi observată numai vara. Unii cercetători sunt de
părere că iarna, pisicile de mare migrează în ape mai adânci. Alții cred însă că acestea doar se
îngroapă în nisip și își petrec sezonul rece cufundate într-un fel de somn de iarnă.

Mod de hrănire
Pisica de mare se hrănește mai ales cu viețuitoare marine mici, moluște și raci, pe care le
scoate din nisip. Speciile mai mari consumă și pești morți sau sepii.

Gura pisicii de mare se află pe partea ventrală a capului. Cu ajutorul dinților bonți, lați,
dispuși pe mai multe rânduri, sparge cochilia prăzii. În timpul căutării hranei, culoarea sa îi
asigură un camuflaj perfect.

Reproducere
Știm puține despre obiceiurile de împerechere ale pisicii de mare. Un lucru este însă sigur: își
aduce pe lume cei 2-9 urmași vii. Aceștia ies din ouă în corpul mamei. La început, embrionii
se hrănesc cu conținutul sacului vitelin. În stadiile următoare, își preiau hrana prin peretele
oviductului cu rol și formă de uter al mamei. La venirea pe lume, dimensiunea micilor pisici
de mare este de aproximativ 18 cm.

Caracteristici
 Dimensiuni corporale
 Lungimea corpului: chiar 4,3 m
 Lățimea: variază în funcție de specie,de la 30 de cm, la 4,4 m
 Greutatea corporală: de la 750 g la 340 kg

 Reproducere
o Maturitatea sexuală: necunoscută
o Perioada de împerechere: de regulă primăvara
o Durata dezvoltării: între 4 luni și 1 an
o Numărul urmașilor: 2-9

 Mod de viață
o Comportament: singuratic; trăiește pe fundul mărilor
o Hrana:moluște, raci și pești

 Specii înrudite: Există mai mult de 80 de specii de pisici de mare, lungimea lor variind
între 1,5-2,5 m. Există și specii de apă dulce, cum este Potamotrigon.

 Aria de răspândire: În toate mările tropicale și moderate ale lumii, chiar și pe coastele
Europei Centrale. În nord o întâlnim până în sudul Scandinaviei.

Pescuitul
Pentru iubitorii pescuitului în Marea Neagră , pisica de mare se poate prinde folosind ca
momeală hamsie sărată (sărătură)! Pe digurile de la Marea Neagă la o distanță de aproximativ
80 de metri față de dig pe porțiunile cu apă puțin adâncă! Se poate prinde în perioada de vară
mai exact în luna iulie când apa este foarte caldă! Atenție! Citiți subcapitolul Coada cu țepi.
Veninul injectat de țepii din coadă poate fi mortal.

Coada cu țepi
Țepii veninoși ai pisicii de mare sunt dispuși pe coada sa lungă,ce se aseamănă cu un bici.
Dacă este deranjată,începe să lovească în jur cu coada și țepii ei intră în acțiune. Această
coadă reprezintă o armă de temut, cu care se crede că animalul a produs răni grave înotătorilor
nebănuitori, provocându-le uneori chiar moartea.

Lungimea țepilor diferă, la unele specii putând atinge chiar și 42 cm. Acești țepi înfricoșători
prezintă o renură ventrală,iar în interior este dispus țesutul responsabil de producerea
veninului.