Panificarea activităților desfășurate în ziua de 9 octombrie 2019 (Ziua

comemorării Holocaustului în România)

Profesor: Coman Ioana-Alexandra

Grup țintă: Elevii claselor a VIII-a „A, B, C”.

În total vor participa la această activitate 17 elevi din clasele de a VIII-a, iar sarcinile
acestora sunt:

Din a VIII-a „A” elevii sunt împărțiți în 3 grupe:

1. Grupa I: formată din: ANTONIA, LARISA, ANA, BIANCA.

 Elie Wiesel: trebuie să menționeze cine a fost Elie Wiesel, unde s-a
născut, cum ajunge în America, câteva idei despre faptul că este laureat
al premiului Nobel pentru pace, casa memorială Elie Wiesel din Sighetul
Marmației.
 Istoria comunității evreiești de-a lungul istoriei
 Etape ale holocaustului (Europa)
2. Grupa II: formată din: Denisa și Paula.
 Harta lagărelor din Europa
 Informații despre Hitler și teoria antisemită
 Victime ale Holocaustului
3. Grupa III: formată din: Alexandra și Maria.
 Eseu despre puterea toleranței
 Steaua lui David
 Muzee dedicate Holocaustului

Elevii din clasa a VIII-a „B” formează o singură grupa formată din: Karina, Timiș
Daniela și Hazotă Bobița.

 Holocaustul (cazul României)

 Eseu „Ce reprezintă în viziunea voastră drama poporului evreu?”

Elevii din clasa a VIII-a „C” formează 2 grupe:

1) Grupa I: formată din: Lăcătuș Denisa, Danci Gabriela, Bondas Maria.

 Ce semnifică data de 9 octombrie 1941?
 Definiția Holocaustului.
2) Grupa II: formată din: Bondas Mircea, Danci Gabriel, Mărcus Darius.
 Cum este celebrată ziua holocaustului la nivel European, dar
național?
 De ce este o anumită dată semnificativă?
Activitățile desfășurate în ziua de 9 octombrie 2019 vor începe printr-un moment de
reculegere în memoria victimelor Holocaustului. Pe urmă profesorul (Coman Ioana) va
deschide sesiunea activităților printr-un mic istoric a ceea ce a însemnat Holocaustul și
cum s-a ajuns la aceasta. În acest demers v-a fi folosit videoproiectorul și elevii vor
putea urmări principalele idei care vor fi transmise de profesor. De asemenea vor fi
prezenta câteva imagini sugestive.

În cele ce urmează atenția se va concentra pe efortul depus de elevii claselor a VIII-a.

Fiecare clasă a avut de tratat câteva teme referitoare la Holocaust, fiind liberi să-și
folosească imaginația în realizarea acestora. Profesorul le-a pus la dispoziție câteva
materiale pe care l-au putut utiliza în definitivarea sarcinilor de lucru.

Activitatea desfășurată cu elevii v-a fi intitulată: „A ști și a nu uita pentru a nu repeta”

Primii care vor prezenta ceea ce au lucrat vor fi Grupa I din clasa a VIII-a „C”. Pentru
început vor definii ce însemnă Holocaustul, iar pe urmă vor explica ce înseamnă ziua de
9 octombrie 1941. Va urma Grupa II din clasa a VIII-a „C”; vor explica cum este
celebrată ziua holocaustului la nivel național și European, iar pe urmă vor dezbate
următoarea întrebare: „De ce este o anumită dată semnificativă?” în care se celebrează
acest trist eveniment.

Proiectele clasei a VIII-a „A” încep să fie prezentate de Grupa II. Vor începe prin a ne
prezenta câteva informații despre Hitler și teoria antisemită a acestuia, pe urmă vor
vorbi despre victimele Holocaustului, numărul acestora și faptul că nu se rezumă numai
la evrei, ci și la alte categorii sociale: țiganii sau cei cu dezabilități fizice. În final vor
prezenta o harta cu principalele lagăre de concentrare/exterminare din Europa.
Următoarele care vor prezenta munca depusă sunt colegele din Grupa I. Ele vor
prezenta Etapele Holocaustului, istoria comunității evreiești, iar în final vor prezenta
biografia lui Elie Wiesel. Grupa a III-a va prezenta câteva idei esențiale despre Steaua
lui David, vor aborda problema Muzeelor dedicate Holocaustului. Tema subiectului
intitulat „Despre puterea toleranței” va sensibiliza elevii și le va deschide noi viziuni
despre ce însemnă să fi marginalizată și cum să te comporți în societate.

În cele din urmă activitatea va fi încheiată cu proiectul prezentat elevii de clasa a VIII-a
„B”, care au avut de tratat următoarele probleme: Cum s-a desfășurat holocaustul în
România (rădăcinile antisemitismului românesc, politica lui Antonescu) și vor prezenta
un eseu care a avut următoarea cerință: „Ce reprezintă în viziunea voastră drama
poporului evreu?”.

Consider că temele primite de elevi le-a trezit acestora interesul despre drama poporului
evreu și reprezintă un mod bun de a înțelege și a comemora acest eveniment.
Holocaustul demonstrează cum o naţiune modernă îşi poate utiliza competenţa
tehnologică şi infrastructura birocratică pentru a da curs politicilor distructive, pornind
de la inginerii sociale şi ajungând până la genocid.
 Holocaustul oferă contextul favorabil explorării pericolului de a rămâne indiferent și de
a păstra tăcerea în faţa oprimării altora.

Pe măsură ce elevii aprofundează influenţa factorilor istorici, sociali, religioşi, politici

şi economici, ce împreună au determinat Holocaustul, ei conştientizează complexitatea
procesului istoric; de asemenea, dobândesc o perspectivă asupra modului în care o
combinaţie de factori a putut contribui la dezintegrarea valorilor democratice. Elevii vor
ajunge să înţeleagă că ţine de responsabilitatea cetăţenilor unei ţări democratice să
înveţe cum să identifice semnalele de pericol şi să ştie cum să reacţioneze.

La finalul acestei activități îmi propun :

 Sporirea cunoştinţelor asupra unui eveniment distructiv fără precedent.

 Păstrarea amintirii celor ce au suferit.
 Încurajarea reflecţiei, atât din partea profesorilor cât şi a elevilor, asupra
aspectelor morale şi spirituale ridicate de evenimentele din timpul Holocaustului
şi asupra valorii acestora pentru lumea actuală