Clasa a VIII-a

Schița lecției

Transilvania de la Voievodat la Principat

Secolele XI-XIII marchează cucerirea Transilvaniei de către Regatul Ungariei și

integrarea treptată în structurile acestuia a formațiunilor politice autohtone. Regii
maghiari au organizat provincia după sistemul feudalismului apusean, păstrând însă
elemente ale organizării locale și instituții specifice românești.

1540- căderea Ungariei sub dominație otomană

1541-Transivania este organizată în principat autonom sub suzeranitate otomană/

Cucerirea Transilvaniei

-peste vechile „țări” locuite de români s-au supus comitatele. La începutul cuceririi
existau 7 comitate, acestea erau conduse de către un comite și un vicecomite

Instituția voievodatului a fost păstrată = atestă prezența anterioară a românilor și

slavilor în Transilvania și existența unei tradiții politice deja conturate

La început zonele locuite de autohtoni s-au bucurat de autonomie, dar aceasta este
redusă

-ungurii au început deposedarea de pământ a nobilimii românești –ajutați de ordinele

călugărești predicatoare aduse în zonă (dominican, franciscan,) și războinici ( teutonii,
ioaniții) –datorită adoptării religiei romano-catolice de către unguri sub regele Ștefan cel
Sfânt

Regii maghiari luptau împotriva „schismaticilor” ortodocși – confiscau teritoriile

acestora în beneficiul biserici catolice

Organizarea internă

Voievodatul Transilvaniei erau autonom în raport cu Coroana ungară. Era condus de un

voievod, secondat de un vicevoievod

Voievodul avea atribuții administrative, juridice, militare. Era numit de către regele
Ungariei cu acordul nobilimii transilvănene

-sașii- unitate administrativă: districtul

-secuii- scaunul secuiesc –largă autonomie juridică

-pentru a se menține în rândul nobilimii, unii dintre nobilii români trec la catolicism

-zonele în care românii dețineau majoritatea absolută (MM, Țara Bârsei, Țara Oltului,
Hațeg continuă să păstreze vechile forme de organizare (districte) și instituțiile cnejilor,
juzilor, voievozilor. Cadrul de rezistență al elementului românesc fiind biserica
ortodoxă.

În anul 1366regele maghiar Ludovic I a instituit sistemul „religiei recepte” care

excludea de la viața politică pe oricine nu era catolic. Ulterior în Transilvania vor exista
4 religii recepte și 3 națiuni recunoscute de către statul maghiar

În secolul al XVI-lea – Tripartitul lui Verboczy –lucrare care legiferează preponderența

elementului catolic asupra populației de altă religie și a „stărilor privilegiate”
(nobilimea, clerul și orășenii) asupra țărănimii.

În anul 1541, în condiţiile înfrângerii Regatului Ungariei în faţa Imperiului Otoman,

Transilvania a fost transformată în principat autonom sub suzeranitate otomană,
dispunând de un statut asemănător statelor medievale extracarpatice Ţara Românească
şi Moldova.