MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI

ŞCOALA NR.22 “B. P. HAŞDEU” IAŞI

CONCURSUL DE MATEMATICĂ
FLORICA T. CÂMPAN
EDIŢIA A X-A
ETAPA JUDEŢEANĂ, 20 FEBRUARIE 2010

Clasa a IV-a
BAREM
SUBIECTUL I
Se acceptă determinări şi demonstraţi prin metoda figurativă, metoda falsei ipoteze şi
prin folosiri de inegalităţi.
a = 2b+1, b>1, b = 2c+1, c>1, c = 2d+1, d>1 (6p)
Din relaţiile de mai sus obţinem: b = 4d + 3, a = 8d + 7 iar de aici d + (2d + 1)+ (4d + 3)+
+(8d+7)=2021, (4p) ceea ce este echivalent cu 15d+11=2021, de unde 15d=2010 şi d=134,
c=269, b=539 şi a=1079. (3p) Din oficiu 2p.

SUBIECTUL II
Rezolvarea I
Notăm cu C, L, G numărul de portocale pe care le au Cătălin, Lucian, respectiv, Gabriel.
Vom avea relaţiile:
C+L+G=29
L=3∙C
C<G<L. (3p)
Ţinând cont de cele trei relaţii obţinem că 9C>29 şi 5C<29, (4p) de unde obţinem că C=4 sau
C=5.
C=4 implică L=12 şi C=13, fals. (2p)
Dacă C=5 atunci L=15 şi G=9, deci Cătălin are 5 portocale, Lucian are 15 portocale şi Gabriel
are 9 portocale. (4p) Din oficiu 2p.
Rezolvarea a II-a
Încercări cu valorile lui C. (3p)
C+L+G>C+3C+G implică 4C+G<29. Aşadar C≤7. (1p)
I. C=1 implică L=3 şi G=25, nu convine deoarece C<G<L. (1p)
II. C=2 implică L=6 şi G=21, nu convine deoarece C<G<L. (1p)
III. C=3 implică L=9 şi G=17, nu convine deoarece C<G<L. (1p)
IV. C=4 implică L=12 şi G=13, nu convine deoarece C<G<L. (1p)
V. C=5 implică L=15 şi G=9, soluţie. (1p)
VI. C=6 implică L=18 şi G=5, nu convine deoarece C<G<L. (1p)
VII. C=7 implică L=21 şi G=1, nu convine deoarece C<G<L. (1p)
Pentru C≥8, problema nu mai admite soluţii. (1p)
Prin urmare C=5, L=15, G=9. (1p) Din oficiu 2p.

SUBIECTUL III
a) Suma numerelor de pe cele trei laturi este:
(1+b+a+2)+(2+f+e+3)+(3+d+c+1)=1+2+3+(1+2+3+a+b+c+d+e+f)=1+2+3+(1+2+3+4+5+6+
+7+8+9)=51. Suma numerelor de pe o latură va fi 51:3=17. (5p)
b) 1+a+b+2=2+e+f+3=3+d+c+1=17, de unde a+b=14, e+f=12, c+d=13.
Avem situaţiile:
I. {a, b}={5, 9}; {c, d}={6, 7} şi {e, f}={4, 8};
II. {a, b}={6, 8}; {c, d}={4, 9} şi {e, f}={5, 7}.
Un exemplu de distribuţie este:

(4p)
c) I. {a, b}={5, 9}; {c, d}={6, 7} şi {e, f}={4, 8}.

Pe 6 îl putem pune pe 2 poziţii.

Pe 8 îl putem pune pe 1 loc.
Pe 4 îl putem pune pe 2 locuri.
Pe 9 îl putem pune pe 1 loc.
Pe 5 îl putem pune pe 2 locuri.
Pe 7 îl putem pune pe 1 loc.

În total avem 2∙2∙2=8 posibilităţi.

În cazul II: {a, b}={6, 8}; {c, d}={4, 9} şi {e, f}={5, 7} avem tot 8 situaţii.
În total avem 8+8=16 astfel de distribuţii ale numerelor 4, 5, 6, 7, 8, 9. (4p)
Din oficiu 2p.
Notă. La punctele b) şi c) prezentarea unei soluţii grafice, fără a argumenta, se punctează cu
2p.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI
ŞCOALA NR.22 “B. P. HAŞDEU” IAŞI

CONCURSUL DE MATEMATICĂ
FLORICA T. CÂMPAN
EDIŢIA A X-A
ETAPA JUDEŢEANĂ, 20 FEBRUARIE 2010

Clasa a V-a
BAREM
SUBIECTUL I
a) Fie că vom cumpăra x cutii de câte 6 bucăţi, y cu 9 ciocolate şi z cu 20 de bucăţi. Atunci 6x +
9y + 20z = 33. (2p)
Rezultă 3 | 20z şi cum 20z ≤ 33 rezultă că z = 0. (2p)
6x + 9y = 33 implică 2x + 3y =11.
Găsim x = 4, y = 1, z = 0 şi x = 1, y = 3, z = 0. (2p+2p=4p)
b) 6x + 9y + 20z = 43 rezultă că y este impar (1p) şi atunci y = 1 sau y = 3. (2p)
y = 1 implică 6x + 20z = 34, deci 3x + 10y = 17, fals. (1p)
y = 3 implică 3x + 10z = 8, fals. (1p)
Nu putem cumpăra 43 de ciocolate. (1p)
Din oficiu 2p.
Notă. Dacă se dau valori lui z şi se determină celelalte valori, baremul funcţionează similar.

SUBIECTUL II
a) Fie SB, SC suma elementelor din cele două mulţimi, S B = SC. Avem 2 + 3 + 4 + … + 11 + 12 =
=77 (1p), cum SB+SC este număr par, trebuie să eliminăm cel puţin un număr impar. (2p)
Eliminăm (de exemplu 3). Atunci SB=SC=37.
Putem considera B={12, 1, 10, 4} şi C={2, 5, 6, 7, 8, 9}. (2p)
b) Fie PB, PC produsul elementelor din cele două mulţimi, PB=PC.
Avem 2∙3∙4∙...∙11∙12=210∙35∙52∙7∙11. (1p) Cum PB∙PC este pătrat perfect, (1p) trebuie să eliminăm
numere astfel încât PB∙PC să conţină numai puteri cu exponent numere pare.
Eliminăm 11, 7 şi un 3 (sau 12), (4p) deci PB∙PC=210∙34∙52, de unde PB=PC=25∙32∙5=1440.
Putem considera B={2, 8, 9, 10} şi C={4, 5, 6, 12}. (2p)
Din oficiu 2p.

SUBIECTUL III
1. Dacă cerinţa nu este adevărată sunt cel mult 4 + 4 = 8 numere, fals. (3p)
2. a) Dacă sunt cel puţin 9 cărţi, conform punctului 1. sunt 5 mai mici decât 10 sau 5 mai mari
decât 10. (3p)
Dacă sunt 5 mai mici decât 10, suma a orice două preţuri, ale acestora, va fi mai mică decât 20
lei, fals. (2p)
Dacă sunt 5 mai mari decât 10, suma a orice două preţuri va fi mai mare decât 20 lei, fals. (1p)
Rezultă că sunt cel mult 8 cărţi.
b) De exemplu, 6, 6, 7, 8, 9, 11, 12, 13, 14, lei. Au preţuri distincte, diferite de 10 lei. (2p)
Fie grupele {6, 14}; {7, 13}; {8, 12}; {11, 9}, rezultă că orice grupă de 5 preţuri va conţine cel
puţin una din grupe, de unde şi ultima cerinţă. (2p)
Din oficiu 2p.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI
ŞCOALA NR.22 “B. P. HAŞDEU” IAŞI

CONCURSUL DE MATEMATICĂ
FLORICA T. CÂMPAN
EDIŢIA A X-A
ETAPA JUDEŢEANĂ, 20 FEBRUARIE 2010

Clasa a VI-a
BAREM
SUBIECTUL I
Din oficiu (2p)
�a = d1 �
k
�
d1 = (a, b, c ) � �b = d1 �l şi cum a, b, c sunt impare atunci k, l, p sunt impare. (3p)
�c = d1 �
p
�
a+b k +l �
� = d1 = m1 �
� d1 �
2 2
�
b+c l + p �
= d1 = m2 �
� d1 �� d1 / d 2 (1) ……….(3p)
2 2 �
c+d p+k �
= �d1 = m3 �d1 �
2 2 �
�a + b = d 2 ��
q 2
�a + b b + c c + a � �
d2 = � , , �� �b + c = d 2 �� r 2 ……….(3p)
�2 2 2 � �
�c + d = d 2 ��
s 2
a + b + c = d 2 (q + r + s ) � d1 / a + b + c �
�d 2 / a . ……….(2p)
d2 / b + c �

Analog d2 / b şi d2 / c  d2 / d1 (2)……….(1p)
Din (1) şi (2)  d1 = d2. ……….(1p)
A d2
SUBIECTUL II
v1 v2
a) Notăm:
– v1 şi v2 vitezele de deplasare ale lui Gigel, respectiv, Costel;
– d1 şi d2 distanţele parcurse de Gigel, respectiv, Costel până în d1 B
momentul întâlnirii în punctul B.
Din oficiu: 2p
d1 d 2
Gigel şi Costel s-au întâlnit prima dată în punctul B după = (secunde) (1) – (1p)
v1 v2
d1 144 · v2
Avem d2 = 81v1 şi d1 = 144 v2, de unde = (2) – (2p)
d2 81· v1
2 2
v1 d1 144 · v2 2
Din (1) şi (2) rezultă = = , de unde v12 = 144 = �
12 � �4 �
=
� � � �.
v2 d2 81· v1 v2 81 �9 � �3 �
 v1 4 4
Deci = şi d1 = · d 2 . – (2p)
v2 3 3
Deoarece Gigel parcurge distanţa d2 în 81 de secunde rezultă că distanţa d1 o parcurge în
4
·81 =108 secunde. – (1p)
3
Gigel face un tur complet de pistă în 81 + 108 = 189 secunde, iar Costel în 144 + 108
secunde. – (1p)
2268
Costel se deplasează cu = 9 m/s = 32,4 km/h. – (1p)
252
2268
Gigel se deplasează cu = 12 m/s = 43,2 km/h. – (1p)
189
b) 1 oră 53 minute 24 secunde = 6804 secunde. (1p)
Gigel a realizat 6804 : 189 = 36 tururi de pistă. (1p)
Costel a realizat 6804 : 252 = 27 tururi de pistă. (1p)
Gigel a parcurs 2268 · 36 = 81,648 km. (1p)
Costel a parcurs 2268 · 27 = 61,236 km. (1p)
SUBIECTUL III
A A 1 A 2 M M 1 M 2 B

Din oficiu (2p)

Se constată că:
AB AB AB
(1) A1A2 = , A2 A3 = 2 ,..., Ak -1 Ak = ; ……….(2p)
2n 2 � n 2k -1 �
n
AB AB AB AB
(2) MM 1 = 2 , M 1M 2 = 3 , M 2 M 3 = 4 ,..., M k -1M k = k +1 , ……….(2p)
2 � m 2 �
m 2 � m 2 � m

a) Punctul Ai coincide cu M dacă:

AA1 + A1A2 + A2A3 + ... + Ai-1Ai = AM, relaţie care, ţinând seama de (1), se scrie sub
AB � 1 1 1 � AB 1 2k - 1 1
forma: �1 + + + ... + �= , ……….(1p) echivalentă cu � = , de
n � 2 22 2k -1 � 2 n 2n -1 2
k -2
unde se deduce 2 - 1 = n �
k
2 şi se obţine k = 2 şi n = 3. ……….(1p)

Deci răspunsul este afirmativ.

b) Punctul Mj coincide cu B dacă:

AB
MM1 + M1M2 + M2M3 + ... + Mj-1Mj = MB = , adică……….(2p)
2
AB � 1 1 1 � AB 1 2k - 1 1
2
1 + + 2 + ... + k -1 �=
� , condiţie echivalentă cu 2 � = .….(1p)
2 �m� 2 2 2 � 2 2 �m 2 k -1 2

Ultima egalitate se poate scrie sub forma 2k - 1 = 2k � m , egalitate ce nu poate fi

adevărată în condiţiile date, deci Bitsy nu va putea „ateriza“ în B..……….(1p)
c) Presupunem că există k în aşa fel încât Ak = Mk.
AB
Atunci AAk – MMk = AM = .
2
1 2k - 1 1 2k - 1 1 4m - n 2k
Obţinem � k -1 - 2 � k -1 = , echivalentă cu = k , ..……….(1p)
n 2 2 �m 2 2 mn 2 -1
de unde se deduce 4m – n > m n, adică 4m > n(m+1), ceea ce implică n ≤ 3. ..….(1p)
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI
ŞCOALA NR.22 “B. P. HAŞDEU” IAŞI

CONCURSUL DE MATEMATICĂ
FLORICA T. CÂMPAN
EDIŢIA A X-A
ETAPA JUDEŢEANĂ, 20 FEBRUARIE 2010

Clasa a VII-a
BAREM
SUBIECTUL I
3x + 2 4x - 3 1
a) Dacă x �� şi = y ��, atunci = �� şi atunci y �{ -1; +1} .(3p)
4x - 3 3x + 2 y
3x + 2
= -1 implică 3 x + 2 = -4 x + 3 , de unde 7x = 1, imposibil, căci x ��.(1p)
4x - 3
3x + 2
= 1 implică 3 x + 2 = 4 x - 3 , de unde x = 5. (1p)
4x - 3
b) Căutăm numere naturale x pentru care F ( x ) ��, cea ce este echivalent cu
( n + 1) x - n | nx + n - 1 şi ( n + 1) x - n | ( n + 1) x - n , de unde ( n + 1) x - n | ( n + 1) ��
n x + n 2 - 1 şi
( n + 1) x - n | n ( n + 1) - n 2 şi atunci ( n + 1) x - n | 2n2 - 1 . (2p) Alegem doi divizori ai lui 2n2-1:
1 şi 2n2-1. Prin urmare ( n + 1) x - n = 1 , de unde ( n + 1) x = n + 1 şi x=1, 1 impar, şi
( n + 1) x - n = 2n 2 - 1 , de unde ( n + 1) x = 2n 2 + n - 1 , adică ( n + 1) x = ( n + 1) ( 2n - 1) şi x = 2n
– 1, 2n – 1 impar. (3p)
F ( 1) =
n�1 + n - 1 2n - 1
= = 2n - 1 şi F ( 2n - 1) =
n� ( 2n - 1) + n - 1 = 2n 2 - 1 = 1
.
( n + 1) �
1- n 1 ( n + 1) �( 2n - 1) - n 2n 2 - 1
Prin urmare, putem alege a = 1 şi b = 2n – 1. (3p) Din oficiu 2p.

SUBIECTUL II
a) Datorită simetriei rezultă că aria figurii obţinute este dublul ariei pătratului. (3p)
b) Se arată că se obţine un patrulater cu laturile ce trec prin vârfurile pătratului. (3p)
OA1 OA2
c) Din OA1 ∙ OA4 = OA2 ∙OA3 rezultă că = şi atunci A1A2 || A3A4. (2p) Din unghiuri
OA3 OA4
opuse la vârf deducem că O se află pe o diagonală. (2p) Se obţine un trapez (eventual
paralelogram). În final, arată că  este un trapez isoscel ortodiagonal (eventual pătrat dacă O
este centrul pătratului iniţial). Figura are drept axă de simetrie diagonala pătratului pe care
se află O. (3p) Din oficiu 2p.

SUBIECTUL III
a) S ACD S BDC implică ΔOCD isoscel, de unde [OC][OD] (1).
Deoarece AB || CD avem că S ACD S BAC şi S BDC S ABD (alterne interne). (3p) Cum
S ACD S BDC, rezultă că ΔOAB este isoscel şi [OA][OB] (2).
Din (1) şi (2), rezultă că OC+OA=OD+OB şi atunci AC=BD şi trapezul ABCD va fi isoscel.
(3p)
Notă. Considerarea unei paralele la o diagonală se punctează.
b) În ΔABC, (BO) şi (AE) (AD’BC={E}) sunt înălţimi, de unde rezultă că D’ este
ortocentrul lui şi, deci, CD’  AB. (4p) Cum AB || CD, rezultă că CD’  CD, adică ΔCDD’
este dreptunghic în C. Cum [CO] este mediana corespunzătoare ipotenuzei (DD’), avem CO=
DD '
=DO, căci D’ este simetricul lui D faţă de O. Din (CO)=(DO) rezultă că ΔOCD isoscel
2
şi S ACD S BDC, de unde conform punctului a), ABCD este trapez isoscel.
Obs. La a) şi b) sunt adevărate şi reciprocele (la b), dacă ABCD este trapez isoscel şi AC 
BD atunci AD’  BC). (3p) Din oficiu 2p.
Notă. Există soluţii fără a evidenţia că D’ este ortocentru. Arată că VDOA : VCOB , de aici
deduce că OC = OD.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII TINERETULUI ŞI SPORTULUI
INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN IAŞI
ŞCOALA NR.22 “B. P. HAŞDEU” IAŞI

CONCURSUL DE MATEMATICĂ
FLORICA T. CÂMPAN
EDIŢIA A X-A
ETAPA JUDEŢEANĂ, 20 FEBRUARIE 2010

Clasa a VIII-a – Barem

4 2 2
(
1. a) Observăm că N = ( x - y ) x - 13 x y + 36 y
4
) ...................................................................3p

(
= ( x - y ) x2 - 4 y 2 )(x 2
)
- 9 y 2 ....................................................................................................2p
= ( x - y ) ( x + 2 y ) ( x - 2 y ) ( x + 3y ) ( x - 3y ) . ..........................................................................2p
b) Dacă y = 0, atunci N = x5 , număr care nu poate fi egal cu 77. ................................. .........2p
Dacă y �0, cei cinci factori din descompunerea lui N sunt distincţi. Însă 77 nu poate fi scris ca
produs cu mai mult de patru factori întregi distincţi, de unde concluzia problemei. ...................4p
Baza.......................................................................................................................2p

2. a) Fie P şi Q picioarele perpendicularelor duse din A şi C pe traiectoriile bondarilor care trec prin
B, respectiv prin D. Atunci DABP �DCDQ ( I .U .) ; deducem că AP = CQ şi de aici rezultă
concluzia problemei. ......................................................................................................................7p
b) Ducem prin D paralela la AB şi fie M un punct pe această paralelă. Oricare dintre bisectoarele
(interioară sau exterioară) unghiului S MDC formează unghiuri egale cu dreptele AB şi CD, deci
poate constitui o traiectorie bună pentru bondarul care trece prin D. Ceilalţi bondari vor zbura pe
paralelele prin A, B, C la bisectoarea aleasă. .................................................................................4p
Considerăm planul perpendicular pe (CDM) care conţine bisectoarea de mai înainte. Orice
dreaptă care trece prin D, inclusă în acest plan, este în continuare traiectorie bună pentru bondarul
care trece prin D. ............................................................................................................................2p
Baza......................................................................................................................2p

3. Pe prima linie se află opt numere naturale nenule distincte, a căror sumă este 64. ...................3p
a) Dacă toate aceste numere ar fi pare, suma lor ar fi cel puţin egală cu
2 + 4 + 6 + 8 + 10 + 12 + 14 + 16 = 72 > 64, contradicţie. ..................................................................2p
Dacă un singur număr ar fi impar, suma lor ar fi impară, ceea ce iarăşi nu convine. Rezultă că cel
mult şase dintre numerele de pe prima linie sunt pare; se găseşte uşor un exemplu de opt astfel de
numere (2, 4, 6, 8, 9, 10, 12, 13). ..................................................................................................2p
b) Pentru ca unul dintre numere să fie cât mai mare, celelalte şapte trebuie să fie cât mai mici.
Considerând numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, cu suma 28, rezultă că cel mai mare număr care se poate
afla pe tablă este 36. ......................................................................................................................3p
c) Dacă produsul numerelor de pe prima linie este impar, înseamnă că toate aceste numere sunt
impare. Cele mai mici opt numere impare distincte au suma 1 + 3 + 5 + 7 + 9 + 11 + 13 + 15 = 64, prin
urmare acestea sunt singurele numere care se pot afla pe prima linie. ..........................................3p
Baza......................................................................................................................2p