Username / Parola inexistente

email ******
Am uitat parola x Creaza cont nou

Home Exploreaza Upload

JOCUL DIDACTIC IN
PROCESUL INSTRUCTIV-
Administratie EDUCATIV
Arta cultura
Biologie gradinita
Casa gradina
Diverse
Economie
Geografie
Gradinita Copii Joc
Istorie
Jurnalism
Limba
Literatura romana
Management
ALTE DOCUMENTE
Medicina
Personalitati
Profesor scoala PLANIFICAREA ACTIVITATILOR
Sociologie MATEMATICE - grupa mijlocie
Stiinta PROIECT DE ACTIVITATE joc
Tehnica mecanica didactic cunoasterea mediului
Timp liber GHICITORI DESPRE INSECTE
PROIECT DE ACTIVITATE
PROIECT DIDACTIC JOC DIDACTIC
CARACTERIZARE A COPILULUI
NORMAL
PRACTICA PEDAGOGICA -
INVATAMANTUL PRESCOLAR
TEST DE EVALUARE
FISA DE EVALUARE SUMATIVA
CUNOASTEREA MEDIULUI
PROIECT DIDACTIC grupa mijlocie
 JOCUL Activitate matematica Unde sunt mai
DIDACTIC IN multe, unde sunt mai putine?
PROCESUL
INSTRUCTIV-
EDUCATIV
3.1. Conceptul de
joc didactic. Definire si caracterizare

Jocul didactic - "un mijloc de facilitare a trecerii copilului

de la activitatea dominanta de joc la cea de invatare"
o (Bache H., Mateias A., Popescu E., Serban F. -
"Pedagogie prescolara.Manual pentru scolile
normale", Edit. Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1994)
Termenul "didactic" asociat jocului accentueaza
componenta instructiva a activitatii si evidentiaza ca acesta este
organizat in vederea obtinerii unor finalitati de natura
informativa si formativa specifice procesului de invatamant.
Jocul didactic prezinta ca nota definitorie imbinarea
armonioasa a elementului instructiv cu elementul distractiv,
asigurand o unitate deplina intre sarcina didactica si actiunea de
joc.
Aceasta imbinare a elementului instructiv-educativ cu cel
distractiv face ca, pe parcursul desfasurarii sale, copiii sa
traiasca stari afective complexe care declanseaza, stimuleaza,
intensifica participarea la activitate, cresc eficienta acesteia si
contribuie la dezvoltarea diferitelor componente ale
personalitatii celor antrenati in joc.
 Jocul didactic, incadrandu-se in categoria jocurilor cu
reguli, este definit prin obligativitatea respectarii regulilor care
precizeaza caile ce trebuie urmate de copii in desfasurarea
actiunii ludice.
Jocurile didactice pot contribui la realizarea unor
obiective educationale variate si complexe. Acestea pot viza
dezvoltarea fizica a copilului in cazul jocurilor motrice,
sportive, sau dezvoltarea unor subsisteme ale vietii psihice
(procesele psihice senzoriale, intelectuale, volitive, trasaturi de
personalitate, s.a.). De asemenea jocurile didactice pot contribui
la rezolvarea unor sarcini specifice educatiei morale, estetice.
Prin jocul didactic se precizeaza, se consolideaza, se
sintetizeaza, se evolueaza si se imbogatesc cunostintele
copiilor, acestea sunt valorificate in contexte noi, inedite.
Spre deosebire de alte tipuri de jocuri, jocul didactic are o
structura aparte. Elementele componente ale acestuia sunt:
 scopul jocului
 continutul jocului
 sarcina didactica
 regulile jocului
 elementele de joc

Scopul jocului - reprezinta o finalitate generala spre care

tinde jocul respectiv si se formuleaza pe baza obiectivelor de
referinta din programa activitatilor instructiv-educative.

Scopurile jocului didactic pot fi diverse: consolidarea

unor cunostinte teoretice sau deprinderi, dezvoltarea capacitatii
de exprimare, de orientare in spatiu si timp, de discriminare a
formelor, marimilor, culorilor, de relationare cu cei din jur,
formarea unor trasaturi morale, etc.

Continutul jocului - include totalitatea cunostintelor,

priceperilor si deprinderilor cu care copiii opereaza in joc.
Acestea au fost insusite in activitatile anterioare. Continutul
poate fi extrem de divers: cunostinte despre plante, animale,
anotimpuri, viata si activitatea oamenilor, cunostinte
matematice, istorice, geografice, continutul unor basme,
povesti, s.a.

Continutul jocului trebuie sa fie bine dozat, in functie de

particularitatile de varsta ale co 151h75b piilor, sa fie accesibil
si atractiv.

Sarcina didactica indica ce anume trebuie sa realizeze efectiv

copiii pe parcursul jocului pentru a realiza scopul propus. Se
recomanda ca sarcina didactica sa fie formulata sub forma unui
obiectiv operational, ajutandu-l pe copil sa constientizeze ce
anume operatii trebuie sa efectueze. De asemenea se recomanda
ca sarcina didactica sa nu solicite doar sau in primul rand,
procese numerice, ci sa implice in rezolvarea sa si gandirea
(operatiile acesteia), imaginatia, creativitatea copiilor.

Sarcina didactica trebuie sa fie in concordanta cu nivelul

de dezvoltare al copilului, accesibila si, in acelasi timp, sa fie
atractiva.
 Regulile jocului concretizeaza sarcina didactica si
realizeaza legatura dintre aceasta si actiunea jocului. Precizeaza
care sunt caile pe care trebuie sa le urmeze copiii in
desfasurarea actiunii ludice pentru realizarea sarcinii didactice.

Sunt prestabilite si obligatorii pentru toti participantii la

joc si reglementeaza conduita si actiunile acestora in functie de
structura particulara a jocului didactic.

Regulile jocului prezinta o mare varietate:

 indica actiunile de joc;
 precizeaza ordinea, succesiunea acestora;
 reglementeaza actiunile dintre copii;
 stimuleaza sau inhiba anumite manifestari
comportamentale.

Cu cat regulile sunt mai precise si mai bine insusite, cu

atat sarcinile didactice usor de realizat, iar jocul este mai
interesant si mai distractiv.

Regulile trebuie sa fie simple, usor de retinut prin

formulare si posibil de respectat de catre toti copiii, accesibile.

Elementele de joc - includ caile, mijloacele folosite

pentru a da o coloratura placuta, atractiva, distractiva activitatii
desfasurate.

Conceperea lor depinde in mare masura de ingeniozitatea

cadrului didactic. Literatura de specialitate ofera o serie de
sugestii in acest sens: folosirea unor elemente surpriza, de
asteptare, intrecere individuala sau pe echipe, miscarea,
ghicirea, recompensarea rezultatelor bune, penalizarea
greselilor comise, s.a.

Sarcina cadrului didactic este de a gasi pentru fiecare joc,

elemente de joc cat mai variate, deosebite de cele folosite in
activitatile anterioare, in caz contrar existand riscul ca acestea
sa nu mai prezinte atractivitate pentru copii, esenta jocului
fiind, in acest caz, compromisa.

Reusita unui joc didactic depinde si de materialele

didactice utilizate in joc. Acestea trebuie sa fie adecvate
continutului, variate si atractive, usor de manevrat si sa provina
din mediul apropiat, familiar copiilor (planse, jetoane, jucarii,
figuri geometrice, etc).

Atractivitatea si eficienta jocului depind de ingeniozitatea

educatoarei de a imbina o sarcina educativa acceptabila de catre
copii, nici prea grea, nici prea usoara, cu un joc simbolic sau cu
reguli atragatoare. Elementele de joc artificiale, nestimulative,
ingreuneaza invatarea si plictisesc pe copii. Placerea cu care
participa copiii la joc este singura justificare a recurgerii la
jocul didactic.

3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR

DIDACTICE

Marea varietate a jocurilor didactice practicate in gradinita

si scoala a impus necesitatea clasificarii lor.Exista mai multe
criterii de clasificare a jocurilor didactice:

1. Dupa scopul educational urmarit:

a) jocuri de miscare (jocuri motrice) - care urmaresc

dezvoltarea calitatilor,priceperilor si deprinderilor motrice

b) jocuri ce vizeaza dezvoltarea psihica - acestea se

pot clasifica in:

 jocuri senzoriale ce vizeaza, in principal

dezvoltarea sensibilitatii. Se pot organiza jocuri diferite pentru:

* dezvoltarea sensibilitatii auditive;

* dezvoltarea sensibilitatii tactile si chinestezice;

* dezvoltarea sensibilitatii vizuale;

* dezvoltarea sensibilitatii gustativ - olfactive.

 jocuri intelectuale care, la randul lor, se pot

diferentia in:

* jocuri vizand precizarea, imbogatirea

cunostintelor (jocuri cognitive);

* jocuri de dezvoltare a capacitatii de

comunicare orala sau scrisa;

* jocuri de exersare a pronuntiei corecte;

 * jocuri de atentie si orientare spatiala;

* jocuri de dezvoltare a memoriei;

* jocuri de dezvoltare a gandirii;

* jocuri de dezvoltare a perspicacitatii;

* jocuri pentru dezvoltarea imaginatiei si

creativitatii;

* jocuri pentru stimularea inhibitiei voluntare si a

capacitatii de autocontrol;

* jocuri de
expresie afectiva.

2. Dupa sarcina didactica urmarita cu prioritate, jocurile

didactice se impart in:

. jocuri pentru fixarea si sistematizarea cunostintelor;

. jocuri de verificare si evaluare a cunostintelor,

priceperilor si deprinderilor;

. jocuri de transmitere si insusire de noi cunostinte, care se

folosesc numai in cazuri deosebite.

3. Dupa continut, jocurile didactice se pot grupa in:

. jocuri didactice pentru cunoasterea mediului inconjurator;

. jocuri didactice pentru educarea limbajului - ce pot fi jocuri
fonetice, lexical - semantice, gramaticale;

. jocuri didactice cu continut matematic, jocuri logico -

matematice;

. jocuri pentru insusirea unor norme de comportament

civilizat, formarea unor deprinderi si obisnuinte de conduita
morala, de circulatie rutiera.

4. Dupa prezenta sau absenta materialului didactic,

deosebim:

. jocuri cu material didactic natural sau confectionat: jucarii,

jocuri de masa, imagini, diafilme, diapozitive, obiecte de uz
casnic sau personal, mozaicuri, materiale din natura (conuri de
brad, ghinde, castane, frunze, flori, scoici) s.a.

. jocuri fara material didactic.

5. Dupa locul pe care-l ocupa in activitate, jocurile

didactice pot fi:

. jocuri organizate ca activitate de sine statatoare;

. jocuri integrate in activitate, ca momente ale acesteia sau in

completarea ei.

3.3. JOCUL DIDACTIC MATEMATIC

3.3.1. CONCEPTUL DE JOC DIDACTIC MATEMATIC

 Cercetarile facute de specialisti in domeniu confirma
faptul ca introducerea cunostintelor matematice in invatamantul
prescolar este cu atat mai eficienta cu cat se realizeaza devreme.
Aceste cunostinte trebuie introduse treptat, pornindu-se de la
actiunea in plan extern cu obiectele, la formarea reprezentarilor
si abia apoi la utilizarea simbolurilor. Abordarea matematicii in
aceasta maniera este accesibila prescolarilor si raspunde
intentiei de a-l determina pe copil sa "descopere" matematica,
trezindu-i interesul si atentia.

Cunoscand faptul ca jocul este activitatea fundamentala

in gradinita, este firesc ca acesta sa fie valorificat la maximum
si in predarea matematicii. In scoala insa, jocul trece pe planul
secund, locul lui fiind luat de o alta forma de activitate:
invatarea. Trecerea de la joc la invatare se realizeaza prin
intermediul jocului didactic. Acesta ocupa un loc bine
determinat in planul de invatamant al institutiilor prescolare,
fiind cel mai indicat mijloc de desfasurare a activitatilor de
matematica, dar si a celor de cunoastere a mediului si de
educarea limbajului.

Pornind de la definitia data in capitolul anterior jocului

didactic, se poate spune ca jocul didactic matematic este un tip
specific de activitate prin care educatoarea consolideaza,
precizeaza, chiar verifica cunostintele copiilor, imbogateste
sfera de cunoastere matematice, pune in valoarea si antreneaza
capacitatile creatoare ale acestora.
 Stiut fiind faptul ca imbinarea elementului instructiv cu
cel distractiv in jocul didactic duce la aparitia unor stari
emotionale complexe care stimuleaza si intensifica procesele de
reflectare directa si nemijlocita a realitatii, valoarea practica a
jocului didactic matematic consta in faptul ca, in procesul
desfasurarii lui, copilul are posibilitatea aplicarii cunostintelor
insusite, exersarii priceperilor si deprinderilor formate.

Pornind de la elementele constitutive ale jocului didactic,

si jocul didactic matematic cuprinde urmatoarele componente:
 Scopul jocului - se formuleaza in concordanta cu
prevederile programei activitatilor matematice. Scopul
trebuie sa se refere la probleme de ordin cognitiv, dar si
formativ.
Exemplu:
 Intr-un joc in care se urmareste predarea sau fixarea
cunostintelor despre o culoare (sau mai multe), se realizeaza
un exercitiu cu caracter formativ analiza, comparatie.
 Intr-un joc in care se introduce o noua forma geometrica (
 ), scopul este unul cognitiv, dar se are in vedere si
aspectul formativ exercitii de selectie, abstractizare,
generalizare.
Corect este ca intr-un joc didactic matematic sa se aduca in
prim plan unul din cele doua aspecte, constientizarea lui de
catre educatoare dandu-i acesteia posibilitatea sa-l urmareasca
si sa-l atinga in desfasurarea jocului.
 Continutul matematic al jocului este subordonat
particularitatilor de varsta si sarcinii didactice. Continutul
matematic se poate referi la: multimi, operatii cu multimi,
elemente de logica, relatii de ordine, relatii de echipotenta,
numere naturale, elemente de geometrie, unitati de masura
etc.
 Sarcina didactica reprezinta esenta activitatii, transpune la
nivelul copilului, scopul urmarit intr-o activitate matematica.
Trebuie sa antreneze intens operatiile gandirii: analiza,
sinteza, comparatia, abstractizarea, generalizarea.
Jocul matematic rezolva cu succes o singura sarcina didactica.

Exemplu:
 Jocul didactic "Gaseste locul potrivit" are ca
scop:"Formarea deprinderilor de a efectua operatii cu
multimi" iar sarcina didactica este urmatoarea: "sa formeze
multimi dupa unul sau doua criterii".
 Regulile jocului arata copiilor cum sa rezolve sarcina
didactica fiind conditionate de continut si de sarcina
didactica.
 Elementele de joc fac ca rezolvarea sarcinii didactice sa fie
placuta si atractiva pentru copii.

3.3.2. CLASIFICAREA JOCURILOR DIDACTICE

MATEMATICE

Jocurile didactice matematice, in marea lor diversitate, se

pot clasifica dupa urmatoarele criterii:

a. in functie de scopul si sarcina didactica

b. in functie de aportul lor formativ

A. In functie de scopul si sarcina didactica, pot fi

impartite in:

a) Dupa momentul in care se folosesc in cadrul lectiei:

* jocuri didactice matematice ca lectii de sine statatoare;

* jocuri didactice matematice ca momente propriu zise ale

activitatii;

* jocuri didactice matematice intercalate pe parcursul

activitatii sau la final.

b) Dupa continutul capitolelor de insusit:

* Jocuri matematice pentru aprofundarea cunostintelor

specifice unui capitol;

* Jocuri matematice specifice unei varste sau grupe.

c) Dupa materialul didactic:

* Jocuri didactice cu material didactic standard

(confectionat)

natural (din natura)

* Jocuri fara material didactic (orale, ghicitori, versuri,

scenete, cantece, povestiri)

B. In functie de aportul lor formativ (pot fi clasificate

tinand cont de acea operatie a gandirii careia sarcina jocului i se
adreseaza in mai mare masura)

a) Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de analiza

Exemplu:

 "Jocul negatiei" prin care se urmareste sa se nasca la

elevi ideea negatiei logice si acest lucru se poate realiza numai
printr-o analiza amanuntita a tuturor atributelor pe care nu le are
o piesa oarecare din trusa de figuri logice.

 "Completeaza sirul" in care copiii trebuie sa deduca

regula dupa care se obtine un sir, analizand anterior termenii
sirului.

b) Jocuri pentru dezvoltarea capacitatii de sinteza

Exemplu:

 Jocurile matematice cu numere naturale

 Jocuri didactice in care se efectueaza operatii cu numere

Exercitiile de sinteza se introduc dupa efectuarea celor de

analiza.

c) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a

efectua comparatii

Exemplu:

 Compararea cantitativa a doua multimi

 Recunoasterea egalitatii/inegalitatii a doua numere

 Compararea numerelor si ordonarea intr-un sir

crescator/descrescator

d) Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacitatii de a

efectua abstractizari si generalizari

Exemplu:

 "Cine stie,raspunde" cu sarcina de a compune numere,

de a compune exercitii de adunare si scadere cu rezultat dat.

e) Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacitatii care

cuprind sarcini cu un grad ridicat de dificultate si care presupun
un bagaj de cunostinte temeinice si o gandire logica.
Exemplu:

 "Cine are acelasi numar?" - corespondenta intre numarul

de obiecte si cifra, formarea sirului numeric 1-10, utilizand si
cifrele corespunzatoare.

(Lupu C., Savulescu D. - "Metodica predarii matematicii.

Manual pentru clasa a XI-a. Licee Pedagogice", Editura
Paralela45, Bucuresti 2000)

O alta clasificare este realizata de autorii Antohe V.,

Gherghinoiu C., Obeada M. in lucrarea: "Metodica predarii
matematicii. Jocul didactic matematic. Suport de curs", Braila
2002.

Autorii clasifica jocul didactic matematic impartindu-l in trei

categorii:

1. Jocuri didactice de formare de multimi care implica

exercitii de: grupare, separare, exemplificare care vor duce la
dobandirea abilitatilor de identificare, scriere, selectare si
formare de multimi.

2. Jocuri didactice de numeratie care contribuie la

consolidarea, verificarea deprinderilor de asezare in perechi,
comparare, numarare constienta, de exersare a cardinalului si
ordinalului, de familiarizare cu operatiile matematice de
formare a rationamentelor de tip ipotetico-deductiv.

3. Jocuri logico-matematice care urmaresc familiarizarea

copiilor cu operatiile cu multimi.

3.3.3. CONSIDERATII METODICE PRIVIND

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA JOCURILOR
DIDACTICE MATEMATICE IN GRADINITA

Cunoscute fiind problemele referitoare la structura

jocului didactic si la specificul sau, ca urmare a imbinarii
originale a elementelor componente intr-un tot unitar, ma voi
referi in cele ce urmeaza, la cateva aspecte metodice de
desfasurare a acesteia la diferite grupe.

La grupa de 3-4 ani, introducerea in joc se face sub forma

de surpriza: sosirea unui personaj surpriza, prezentarea
materialului, bataia in usa, vorbirea soptita, aducerea saculetului
fermecat. Prin acestea se urmareste atat realizarea unei
atmosfere placute de joc, trezirea interesului si a curiozitatii
pentru ceea ce va urma.

Se trece apoi la desfasurarea jocului, demonstrarea si

explicarea acestuia facandu-se din mers, constituind prima
etapa propriu zisa a jocului.

La grupa mica, educatoarea sau un anumit personaj este

intotdeauna conducatorul jocului, revenindu-i sarcini
importante, pe linia antrenarii tuturor copiilor in respectarea
regulilor jocului pe linia corectarii raspunsurilor, a sanctionarii
greselilor, a aprecierilor raspunsurilor corecte, a complicarii
jocului. denumiri de culori, forme, pozitii spatiale), educatoarea
este cea care denumeste prima, apoi repeta, accentuand in mod
intentionat asupra diferitelor parti de cuvant pentru a fi
percepute corect de copii. Apoi, se cere copiilor repetarea
acestora, in mod individual, asociindu-le cu concretul obiectual.
Astfel, cuvintele noi capata continut si sens, sunt retinute cu
usurinta,

Pe parcursul jocului se are in vedere antrenarea tuturor

copiilor in raspunsuri individuale la toate aspectele propuse a fi
exersate in cadrul jocului respectiv. Totodata se accepta si
raspunsuri incorecte, cu obligatia de a fi corectate.
Raspunsurilor verbale li se asociaza multa miscare (de brate,
picioare, palme) si mimica.

Toate acestea atrag copiii, ajutandu-i sa rezolve cu bine

sarcinile propuse.

Atunci cand prin jocul didactic se transmit cuvinte noi (

sunt reproduse corect.

Repetitiile, ca si corectarea greselilor din exprimarea

copiilor, trebuie facute cu mult tact pentru a nu supara copiii si
a nu le diminua din dorinta de participare activa la joc. Efortul
copiilor chiar si atunci cand nu este incununat de succes deplin,
trebuie apreciat, rasplatit pentru a-i incuraja si a-i determina sa
persevereze in continuare. In acest mod nu se creeaza conditii
pentru aparitia unor atitudini negative la copii.

Incheierea jocului se face in stransa legatura cu

continutul acestuia si cu materialul folosit, pentru a obtine
adeziunea copiilor si asupra acestui moment al activitatii.

Formele pe care le pot imbraca incheierea jocului pot fi:

aranjarea materialului la locul lui in sala de grupa, imitarea prin
anumite miscari a unor actiuni efectuate de personajele
prezentate in joc, prin onomatopee, aprecieri asupra rezultatelor
obtinute. Cu acestea se urmareste pastrarea atmosferei de voie
buna si satisfactie a tuturor copiilor.

La grupa de 4-5 ani se mentin caracteristicile mentionate

mai sus, in special la inceputul anului scolar (ca etapa de
tranzitie, pentru copiii care continua gradinita sau de adaptare
pentru cei care vin din familie la gradinita la 4 ani).

Treptat in organizarea si desfasurarea jocului didactic

apar aspecte noi: introducerea in joc se poate face prin
intermediul unor ghicitori, scurte povestiri, a unor versuri prin
care se anunta copiilor tema si astfel li se capteaza atentia si
interesul pentru joc.

Ca moment aparte se realizeaza intuirea materialului

didactic de copii, cu sprijinul educatoarei, moment prin care se
satisface curiozitatea copiilor fata de secretele pe care le contine
si se asigura intelegerea modului in care el va fi folosit la
activitate.
Explicatia si demonstratia jocului se realizeaza de catre
educatoare cu ajutorul unui copil sau a mai multor copii.
Acest moment priveste intreaga desfasurare a jocului sau
a cate unei parti a acestuia (daca jocul arc 2 - 3 variante in
desfasurarea sa). Explicatia trebuie sa fie facuta cu cuvinte
putine, precise, clare, in concordanta deplina cu demonstratia.
Numai in aceste conditii, ce dureaza putin si nu sectioneaza
cursul firesc al jocului, este inteleasa de copii.
In unele jocuri educatoarea transfera rolul ei de conducator
anumitor copii, care nu au deficiente prea mari in vorbire, se
exprima clar, formuleaza propozitii simple si corecte din punct
de vedere gramatical (de exemplu, la jocurile Saculetul
fermecat, Este ziua papusii, Magazinul de jucarii).
Se mentin, la aceasta grupa, cerintele referitoare la
manifestarea factorului pedagogic de catre educatoare (in
special in cazul copiilor timizi, cu persistente defectiuni de
pronuntie si pronuntare corecta) si la practicarea melodicii
jocurilor prin care se continua invatarea de noi cuvinte, formularea
de propozitii dezvoltate, inlocuirea substantivelor cu pronumele
corespunzator.
In desfasurarea jocului poate fi inclusa, spre sfarsitul
anului, ca stimulent al rapiditatii formularii raspunsurilor, al
calitatii vorbirii, intrecerea intre copii.
Incheierea activitatii se mai poate realiza si sub forma de
cantec, ghicitoare, poezie, aprecieri cu caracter stimulativ.
La grupa copiilor de 5 - 6/7 ani, desi se mentin unele
aspecte mai sus prezentate, care tin de esenta jocului, apar totusi
caracteristici noi, dat fiind faptul ca sarcinile privind dezvoltarea
copiilor vizeaza calitatea, cantitatea vocabularului, structura
gramaticala, expresivitatea.
Introducerea in activitate poate fi realizata sub toate
formele prezentate la cele doua grupe (mai ales la inceputul
anului scolar), la care se mai adauga si alte procedee, cum ar fi
convorbirea (prin care se face o reactualizare a acelor
cunostinte care au implicatii directe in jocul respectiv) sau
prezentarea directa a materialului si anuntarea jocului. Aceste
procedeu prin caracterul lor mai serios, impun in fata copiilor
mai multa raspundere fata de modul de rezolvare a sarcinilor
date prin joc.
Intuirea materialului se tace in totalitate de catre copii.
Atunci cand este cazul, materialul distractiv, ca si la celelalte
doua grupe, se ia de catre fiecare copil prin autoservire, la
inceputul activitatii sau in momentul in care jocul necesita
aceasta.
Orientarea copiilor in joc se face integral (adica se
explica si se demonstreaza, atunci cand jocul este nou, in
intregime ori se prezinta in variante complicate) sau partial
(numai prin explicatii, numai prin material - in cazul jocurilor
cunoscute), de la inceputul jocului sau se completeaza pe
parcurs. In aceasta orientare prealabila, accentul continua sa
cada pe sarcina didactica, elemente de joc, reguli. Totodata se
mentin aceleasi rigori cu privire la durata si la calitatea acestui
moment introductiv al jocului. In desfasurarea jocului se
alterneaza momentele care apartin conducatorului jocului -
educatoarea (in prima etapa) si copil (cand se repeta).
La grupa mare, o deosebita atentie se acorda calitatii
jocului, care se constituie ca o rezultanta a mai multor factori:
activizarea corecta, prompta a copiilor, exprimarea lor corecta
din punct de vedere gramatical, rapiditatea inchegarii
raspunsurilor, intonatia adecvata, modelarea intensitatii vocii
etc.
Pe parcursul jocului se accentueaza asupra caracterului
de intrecere (cine rezolva repede si bine), tinand seama de toate
regulile jocului. Intrecerea se poate declara frontal intre toti
copiii, ori in doua sau mai multe echipe. Punctajul se realizeaza
fie prin aportul fiecarui membru al echipei, fie prin aportul
reprezentantului echipei.
Se recomanda consemnarea rezultatelor obtinute, in
grafice, pentru a fi mai evident clasamentul final, care vizeaza
calitatea muncii depuse. De asemenea, creste foarte mult rolul
opiniei colectivului in alegerea reprezentantilor, in aprecierea
raspunsurilor, precum si supravegherea respectarii regulii sau
in solutionarea conflictelor.
In special la aceasta grupa, in cadrul careia se intensifica
pregatirea copiilor pentru scoala, se impune exersarea vorbirii
fiecarui copil in parte, in aceleasi cerinte de tact pedagogic si
conditii de stimulare si incurajare a copiilor pe planul gandirii
si exprimarii cu voce tare.
In incheierea jocului didactic se analizeaza aportul
fiecarui copil, se declara castigatorii si se impart recompensele
(care trebuie sa vizeze diverse aspecte, in raport cu progresul
inregistrat de fiecare copil in parte).
Aceasta se realizeaza prin jocurile didactice care exercita
o influenta multilaterala asupra dezvoltarii psihice a copiilor,
contribuind la dezvoltarea lor intelectuala, la educarea
spiritului de observatie, a imaginatiei creatoare, a gandirii si
limbajului, deprinzandu-i cu o munca intelectuala
independenta, necesara la scoala.

3.3.4.CONSIDERATII METODICE PRIVIND

ORGANIZAREA SI DESFASURAREA JOCURILOR
DIDACTICE MATEMATICE IN INVATAMANTUL
PRIMAR

Reusita jocului didactic matematic este conditionata de

proiectarea, organizarea si desfasurarea lui metodica, de modul
in care cadrul didactic stie sa asigure o concordanta deplina
intre toate elementele ce-l definesc.

Pentru aceasta, cadrul didactic va avea in vedere

urmatoarele cerinte de baza:
 pregatirea jocului didactic;
 organizarea judicioasa a cestuia;
 respectarea momentelor jocului didactic;
 ritmul si strategia conducerii lui;
 stimularea elevilor in vederea participarii active la joc;
 asigurarea unei atmosfere prielnice de joc;
 varietatea elementelor de joc (complicarea jocului,
introducerea altor variante etc.).

Pregatirea jocului didactic presupune studierea

atenta a continutului acestuia, a structurii sale, pregatirea
materialului si elaborarea planului jocului didactic.

Organizarea jocului didactic matematic necesita o

serie de masuri. Astfel, trebuie sa se asigure o impartire
corespunzatoare a elevilor clasei in functie de actiunea jocului
si uneori, chiar o reorganizare a mobilierului salii de clasa
pentru buna desfasurare a jocului, pentru reusita lui in sensul
rezolvarii pozitive a sarcinii didactice.

O alta problema organizatorica este aceea a

distribuirii materialului necesar desfasurarii jocului. In
general, materialul se distribuie la inceputul activitatii de joc, si
aceasta pentru urmatorul motiv: elevii cunoscand in prealabil
materialele didactice necesare jocului respectiv, vor intelege
mult mai usor explicatia cadrului didactic referitoare la
desfasurarea jocului. Acest procedeu nu trebuie aplicat in mod
mecanic. Exista jocuri didactice matematice in care materialul
poate fi impartit elevilor dupa explicarea jocului.

Organizarea judicioasa a jocului didactic are o

influenta favorabila asupra ritmului de desfasurare a acestuia,
asupra realizarii cu succes a scopului propus.

Desfasurarea jocului cuprinde, de regula,

urmatoarele momente:
 introducerea in joc (discutii pregatitoare);
 anuntarea titlului jocului si a scopului acestuia;
 prezentarea materialului;
 explicarea si demonstrarea regulilor jocului;
 fixarea regulilor;
 executarea jocului de catre elevi;
 complicarea jocului; introducerea unor noi variante;
 incheierea jocului (evaluarea conduitei de grup sau
individuale).
 Introducerea in joc , ca etapa, imbraca forme variate in
functie de tema jocului. Uneori, atunci cand este necesar sa
familiarizam elevii cu continutul jocului, activitatea poate sa
inceapa printr-o scurta discutie cu efect motivator. Alteori,
introducerea in joc se poate face printr-o scurta expunere care
sa starneasca interesul si atentie elevilor. In alte jocuri,
introducerea se poate face prin prezentarea materialului, mai
ales atunci cand de logica materialului este legata intreaga
actiune a elevilor. Introducerea in jocul matematic nu este un
moment totdeauna obligatoriu. Propunatorul poate incepe jocul
anuntand direct titlul acestuia.

Anuntarea jocului trebuie facuta sintetic, in termeni,

precisi, fara cuvinte de prisos, spre nu a lungi inutil inceputul
acestei activitati.

Explicarea jocului este un momente hotarator pentru

succesul jocului didactic matematic este demonstrarea acestuia.
Cadrului didactic ii revin urmatoarele sarcini:
 sa-i faca pe elevi sa inteleaga sarcinile ce le revin;
 sa precizeze regulile jocului, asigurand insusirea lor
rapida si corecta de catre elevi;
 sa prezinte continutul jocului si principalele lui etape, in
functie de regulile jocului;
 sa dea indicatii cu privire la modul de folosire a
materialului didactic;
 sa scoata in evidenta sarcinile conducatorului de joc si
cerintele pentru a deveni castigatori.

Fixarea regulilor. Uneori, in timpul explicatiei sau

dupa explicatie, se obisnuieste sa se fixeze regulile transmise.
Acest lucru se recomanda, de regula, atunci cand jocul are o
actiune mai complicata, impunandu-se, astfel, o subliniere
speciala a acestor reguli.

Executarea jocului . Jocul incepe la semnalul

conducatorului jocului. La inceput acesta intervine mai des in
joc, reamintind regulile, dand unele indicatii organizatorice. Pe
masura ce se inainteaza in joc sau elevii capata experienta
jocurilor matematice, propunatorul acorda independenta
elevilor, ii lasa sa actioneze liber.

Se desprind, in general, doua moduri de a conduce

jocul elevilor:
 conducerea directa (invatatorul avand rolul de
conducator al jocului);
 conducerea indirecta (conducatorul ia parte activa la joc,
fara sa interpreteze rolul de conducator).

Pe parcursul desfasurarii unui joc didactic matematic,

cadrul didactic poate trece de la conducerea directa la cea
indirecta sau le poate alterna.

3.3.5. LOCUL, ROLUL SI IMPORTANTA JOCULUI

DIDACTIC MATEMATIC

Jocurile didactice organizate in lumina cerintelor

psihologiei invatarii reprezinta un mijloc activ si eficace de
instruire a prescolarilor. Acest tip de activitate, cu un aparent
aspect de divertisment, este, in fond, o activitate apta sa
raspunda unor importante obiective ale procesului instructiv-
educativ.

Prin jocul didactic, copilul isi angajeaza intreg potentialul

psihic, isi dezvolta spiritul de cooperare, de echipa, isi cultiva
initiativa, vointa, inventivitatea, flexibilitatea gandirii.

Asimilarea cunostintelor matematice de la cea mai

frageda varsta are o importanta deosebita, stimuland
dezvoltarea intelectuala generala a copilului si influentand
pozitiv dinamica vietii sale spirituale.

Prin jocul didactic se faciliteaza asimilarea cunostintelor

matematice, formarea unor deprinderi de calcul matematic,
realizand imbinarea armonioasa intre invatare si joc.

Folosirea jocului didactic in predarea matematicii are

numeroase avantaje pedagogice, cum ar fi:
 constituie o tehnica atractiva de explicare a unor notiuni
abstracte, dificil de predat pe alte cai;
 angajeaza la lectie si copiii timizi si pe cei slabi si
dezvolta spiritul de cooperare, ceea ce duce la cresterea
gradului de coeziune a grupei de elevi;
 constituie o admirabila modalitate de a-i determina pe
copii sa participe activ la lectie;
 permite urmarirea progresului inregistrat de copil,
permite observatii prognostice privind ritmurile individuale de
maturizare intelectuala si afectiva;
 observarea modului de manifestare a copilului in cadrul
activitatilor de joc didactic matematic permite aprecierea
individualizata a momentului (varstei) optim de intrare in clasa
I, grupa pregatitoare fiind recunoscuta ca avand drept obiective
pe cele care vizeaza antrenarea raportului pentru inceperea
scolaritatii.

Jocul didactic matematic are un rol deosebit in amplificarea

actiunii formative a gradinitei, in primul rand prin faptul ca
poate fi inclus in structura activitatii comune, realizand astfel o
continuitate intre activitatea de invatare si cea de joc.

Jocul didactic matematic are o eficienta formativa

crescuta in situatia consolidarii si verificarii cunostintelor, in
etapa predarii procesului de invatare a unui joc nou constituind
o sarcina complexa pentru copii.

Jocul didactic matematic este un mijloc eficient de

evaluare, aratand in ce masura copiii si-au insusit cunostintele
necesare, gradul de formare a reprezentarilor matematice, a
priceperilor si deprinderilor de a realiza sarcinile in succesiunea
data de educatoare, de a se integra in ritmul cerut, de a da
raspunsuri corecte si prompte.

Jocul didactic matematic exercita o influenta deosebita

asupra dezvoltarii intelectuale a copiilor, asupra formarii
priceperilor (de grupare, comparare, ordonare a multimilor),
ajuta la educarea spiritului de observatie, la exersarea
operatiilor gandirii (analiza, sinteza, comparatia, clasificarea),
la dezvoltarea limbajului in general, a celui matematic in
special, a imaginatiei si atentiei voluntare.

Numeroase jocuri organizeaza procesul perceperii

analitico-sintetice a insusirilor caracteristice ale obiectelor
(constituirea grupelor si gasirea asemanarilor dintre obiecte).
Prin joc didactic matematic se dezvolta perceptia spatiului
("Unde au asezat jucaria").

De asemenea, jocul didactic matematic contribuie la

realizarea sarcinilor educatiei morale: dezvoltarea stapanirii de
sine, a autocontrolului, a spiritului de independenta, a
disciplinei constiente, a perseverentei, a unor calitati de vointa
si caracter, aspecte atat de necesare in activitatea de invatare a
viitorului scolar.

Restabilind un echilibru in activitatea copiilor, jocul

didactic matematic fortifica energiile intelectuale si fizice ale
acestora, constituind o prezenta indispensabila in ritmul
accentuat al activitatilor din gradinita.

Document A fost util?

Info
Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site
Accesari:
26695 Copiaza codul
Apreciat: in pagina web a site-ului tau.

<a
Comenteaz
a
documentu
l:

Nu esti
inregistrat
Trebuie sa
fii utilizator
inregistrat
pentru a
putea
comenta

Creaza cont
nou

Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2014 )