PROIECT DE LECŢIE

Profesor: Flueraş Adina Brînduşa

Colegiul National Banatean, Timisoara – Februarie 2009

Tema: Stresul -SURSE DE STRES PENTRU TINERI ŞI ADULŢI

Obiective:
O1 –să explice în cuvinte proprii cuvântul stres
O2 –să exemplifice diferite situaţii de stres
O3 –să identifice starea emoţională existentă într-o situaţie de stres
O4 –să cunoască cât mai multe posibile reacţii la stres
Resurse metodologice:
Metode: -brainstorming
-realizare de desene
-imaginarea de situaţii
-completarea de fişe de lucru
-dezbatere în grup
-conversaţa euristică
Materiale: -fişe de lucru
-coli desen mari, markere
Bibliografie:
Băban, A. (2001). Consiliere educaţională. Cluj-Napoca; Imprimeria „Ardealul” Cluj;
Lemeni, G., Miclea, M. (2004). Consiliere şi orientare. Editura ASCR, Cluj-Napoca.
Durata: 50 min.

Desfăşurarea activităţii:
1. Exerciţiu de spargere a gheţii: „Cursa agrafelor pentru hârtii”
Clasa este înpărţită în două grupe. Elevii stau în picioare pe două rânduri şi
fiecare primeşte două agrafe. Odiectul întrecerii este obţinerea unui lanţ de agrafe, cât
mai repede posibil. Primul din rând începe lanţul şi îl trece vecinului. Când lanţul a fost
terminat, el trebuie să fie dat din mână în mână până la începutul rândului, când ajunge
acolo, echipa strigă cât mai tare „agrafe”.

2. Termometrul evaluării stării emoţionale (vezi fişa 1). După evaluarea la termometru se
discută despre stres, despre ceea ce simt în situaţiile de stres, exemple de situaţii de stres
etc.

3. Elevii sunt împărţiţi în grupe de câte patru şi fiecare grupă are sarcina de a realiza un
desen prin care să îşi reprezinte stresul. În prealabil s-a discutat despre stres (ce înseamnă,
când apare, câteva exemple). Fiecare echipă prezintă în final desenul realizat.

4. Se completează fişa Situaţii de stres (vezi fişa 2).

5. Se analizează mai multe situaţii de stres şi sunt identificare o serie de factori care
generează stresul (începutul sau sfărşitul şcolii, unele lucrări de control, conflicte cu
colegii de şcoală, cu părinţii, fraţii, profesorii, nemulţumirea faţă de aspectul fizic, lipsa
de prieteni, starea de sănătate, banii, probleme la locul de muncă etc.) şi de reacţii la
 stres. Se explică faptul că reacţiile la stres se împart în patru categorii: fizice (dureri de
cap, oboseală, dureri de inimă, insomnii, apetit alimentar scăzut sau crescut), emoţionale
(proastă dispoziţie, pierderea interesului pentru prieteni şi activităţi preferate, neîncredere
în viitor, stare de nervozitate etc.), legate de gândire (scăderea puterii de concentrare,
dificultăţi în luarea deciziilor etc.) şi comportamentale (performanţă scăzută la şcoală,
furie, agresivitate, probleme la adormire, izolare de prieteni etc.).

Fişa 1

TERMOMETRUL EVALUĂRII STĂRII EMOŢIONALE

Evaluează cum te simţi în următoarele situaţii:

1) perioade de examene
2) şcoala
3) petrecere cu colegii
4) activitatea de învăţare.
Notează intensitatea temperaturii tale emoţionale
pentru fiecare din evenimentele enumerate.

Fişa 2
SITUAŢII DE STRES

Notează situaţiile care ţi-au declanşat următoarele stări emoţionale:

1. . . . nemulţumit de mine 4. . . . trist
a) a)
b) b)
c) c)
2. . . . nervos 5. . . . speriat
a) a)
b) b)
c) c)
3. . . . nesigur de mine 6. . . . furios
a) a)
b) b)
c) c)