Sunteți pe pagina 1din 150

Coperta : Augustin Ioan

Redactor: Elena Murgu Simone de Beauvoir


Acest volum a fost editat cu
sprijinul
acordat de
FUNDAIA SOROS PENRU O SO!IEAE
DES!"IS#
!ENRA$ EUROPEAN
UNI%ERSI&' OPEN
SO!IE&
INSIUE(
A$ DOI$EA
SE)
%oi( II
raducere* DI AN A
BO$!U
SI+ONE DE BEAU%OIR
L
e

d
e
u
x
i
c
m
e

s
e
x
e

,

E
d
i
t
i
o
n
s
-
a
l
l
i
m
a
r
d
.
/
0
1
0
oate drepturile asupra acestei
versiuni
apar2in Editurii UNI%ERS
30340 Bucure5ti. Pia2a Presei $i6ere
nr( /(
Editura OUNI%ERS 7
! E U
8 8 Bucure5ti 9/00:
4

k
;
ISBN 0349419
<1=>90
!e nenorocire este s? fii femeie@ Ai totu5i. cea mai mare
nenorocire pentru o femeie este s? nu
Bn2eleaC? c? este femeie(
DIERDE-AARD
Pe jum?tate victime. pe jum?tate complice. ca
toat? lumea(
EEAN9PAU$
SARRE
INRODU!ERE
Femeile de ast?Fi sBnt pe cale s? detroneFe mitul
feminit?2ii7 ele Bncep s?95i afirme concret independen2a7
Bns? nu le este u5or s?95i tr?iasc? inteCral condi2ia lor de
fiin2? uman?( !rescute de femei. Bn mijlocul unei lumi
feminine. destinul lor normal este c?s?toria. care. practic. le
su6ordoneaF? 6?r6atului7 prestiCiul viril este departe de a
fi p?lit* el se BntemeiaF?. Bnc?( pe solide 6aFe economice 5i
sociale( Este necesar deci s? studiem cu Crij? destinul
tradi2ional al femeii !um face femeia ucenicia propriei sale
condi2ii. cum o simte. Bn ce univers va fi BncGis?. ce
evaFiuni Bi sBnt permise. iat? ceea ce voi c?uta s? descriu(
Numai atunci vom putea Bn2eleCe cu ce pro6leme se confrunt?
femeile care. mo5tenind un trecut Creu. Bncearc? s?95i
f?ureasc? un viitor nou !ind folosesc cuvintele ..femeieH
sau ((feminismH nu m? refer. evident. la nici un arGetip. la
nici o esen2? imua6i l ?7 dup? majoritatea afirma2iilor mele.
cititorul tre6uie s? su6Bn2e9leaC? ((Bn starea actual? a
educa2iei 5i a moravurilorH Inten2ia noastr? nu este de a
enun2a aici adev?ruri eterne. ci de a descrie fondul
comun( Bndep?rtBnd de acesta orice eIisten2? feminin?
sinCular?(
Partea
I
FOR+A
IE
!
a
p
i
t
o
l
u
l

I

!
O
P
I
$
#
R
I
E
Nu te na5ti. ci devii femeie( Nici un destin
6ioloCic. psiGic. economic nu define5te Bnf?2i5area
pe care 5i9o asum? Bn mijlocul societ?2ii femela
speciei umane7 ansam6lul civiliFa2iei ela6oreaF?
acest produs intermediar Bntre mascul 5i castrat
care este Bndeo65te calificat drept feminin( Numai
prin media2ia semenului s?u individul poate fi
constituit ca !el?lalt( A5a cum eIist? pentru sine.
copilul n9ar putea s? Bn2eleaC? faptul c? el este
diferit din punct de vedere seIual( Pentru 6?ie2i 5i
pentru fete. trupul este Bn primul rBnd iradierea unei
su6iectivit?2i. instrumentul care efectueaF?
Bn2eleCerea lumii* Bnva2? universul prin ocGi. nu
prin p?r2ile lor seIuale( Drama na5terii. drama
Bn2?rcatului se desf?5oar? Bn acela5i fel pentru
suCarii de am6ele seIe7 ei au acelea5i interese 5i
acelea5i pl?ceri7 suptul este Bn primul rBnd sursa
senFa2iilor lor celor mai pl?cute7 apoi trec prin
faFa anal?. unde cele mai mari satisfac2ii le sBnt
procurate de func2iile eIcretorii care @e sBnt
comune7 deFvoltarea lor Cenital? este analoaC?7 B5i
eIploreaF? trupul cu aceea5i curioFitate 5i cu
aceea5i indiferen2?7 au aceea5i pl?cere nedefinit?
manipulBndu95i orCanele Cenitale. fie c? este vor6a
despre clitoris sau despre penis7 Bn m?sura Bn care
sensi6ilitatea lor se o6iectiveaF? deja. ea se
orienteaF? c?tre mam?* carnea feminin? moale.
neted?. elastic? suscit? dorin2ele seIuale. 5i aceste
dorin2e sBnt posesive7 feti2a. ca 5i 6?ie2elul. B5i
Bm6r?2i5eaF? mama. o pip?ie. o mBnCBie Bntr9un
fel foarte aCresiv* manifest? aceea5i CeloFie fa2?
de un frate nou9n?scut. prin acelea5i purt?ri*
mBnie. Bm6ufnare. tul6ur?ri ale func2iilor urinare7
recurC la acelea5i cocGet?rii pentru a cB5tiCa
draCostea adul2ilor( PBn? la doispreFece ani feti2a
este la fel de ro6ust? ca 5i fra2ii s?i. manifest?
acelea5i capacit?2i intelectuale7 nu eIist? nici un
domeniu Bn care Bi este interFis s? concureFe cu
ei( Dac?. Bnainte cu mult de pu6ertate. 5i uneori
cGiar de la cea mai fraCed? vBrst?. ea ne apare
deja ca definit? din punct de vedere seIual. aceas9
ta nu se BntBmpl? pentru c? ni5te instincte
misterioase o fac s? fie sortit? de la Bnceput
pasivit?2ii. cocGet?riei. maternit?2ii* interven2ia
celorlal2i Bn via2a copilului este aproape
oriCinar?. 5i Bnc? din primii ani voca2ia sa Bi este
insuflat? imperios(
8
Lumea nu este prezent la nceput pentru nou-
nscut dect sub forma senFa2iilor imanente7 este
Bnc? Bnecat Bn sBnul otului. ca pe vremea cBnd
locuia Bn Bntunecimile pBntecelui7 fie c? este
al?ptat la sBn. fie cu 6i6eronul. este Bnvestit cu
c?ldura unei c?rni materne( Pu2in cBte pu2in. Bnva2?
s? perceap? o6iecte diferite de el* se distinCe de
acestea7 Bn acela5i timp. Bntr9o manier? mai mult
sau mai pu2in 6rutal?. se deta5eaF? de trupul care
/9a Gr?nit7 cBteodat? reac2ioneaF? la aceast?
separare printr9o criF? violent? 8* Bn orice caF. Bn
momentul Bn care aceasta se consum? 9 Bn jurul
vBrstei de 5ase luni. aproIimativ 9copilul Bncepe s?
se manifeste prin mimic?. care se transform? apoi
Bntr9o adev?rat? parad?. dorin2a de a9i seduce pe
ceilal2i( DesiCur. aceast? atitudine nu este
definit? ca o aleCere gnditj dar nu este nevoie
s? CBnde5ti o situa2ie pentru a o face s existe. Bntr9
o manier? imediat?. suCarul tr?ie5te drama
oriCinar? a oric?rei fiin2e. care este drama
raportului s?u cu !el?lalt( Bn anCoas?. omul se
simte a6andonat( FuCind de li6ertatea sa. ar dori
s? se piard? Bn sBnul otului* aici este oriCinea
reveriilor sale cosmice 5i panteiste. a dorin2ei
sale de uitare. de somn. de eItaF. de moarte( El nu
ajunCe niciodat? s?95i a6oleasc? eul s?u separat*
dore5te m?car s? atinC? soliditatea Bn9sinelui.
s? fie pietrificat. transformat Bn lucru7 Bn special
cBnd este 2intuit Bn loc de privirea semenului s?u
apare ca o fiin2?(
Din aceast? perspectiv? tre6uie interpretat?
purtarea copilului* su6 o form? carnal?. el
descoper? finitudinea. sinCur?tatea. a6andonarea
Bntr9o lume str?in?. 5i atunci Bncearc? s?
compenseFe aceast? catastrof? alienBndu95i
eIisten2a Bntr9o imaCine a c?rei realitate 5i
valoare le va Bntemeia !el?lalt( Se pare c?
BncepBnd cu momentul Bn care B5i F?re5te
imaCinea Bn oClind? 9 moment ce coincide cu
acela al Bn2?rc?rii 9 copilul Bncepe s?95i afirme
identitatea
J
* eul s?u se confund? cu aceast?
reflectare atBt de 6ine. BncBt nu se formeaF? decBt
alienBndu9se( OClinda propriu9Fis? joac? un rol
mai mult sau mai pu2in important7 Bn scGim6.
este siCur c? pe la vBrsta de 5ase luni copilul
Bncepe s? Bn2eleaC? eIpresia pe care9o au Bntr9un
moment sau altul cGipurile p?rin2ilor s?i 5i s? se
perceap? su6 privirea lor ca o6iect( Este deja un
su6iect autonom care transcende c?tre lume* dar
numai su6 o fiCur? Bnstr?inat? se va reC?si pe
sine Bnsu5i(
/ EuditG -autGier poveste5te Bn amintirile sale c? a
plBns 5i s9a tBnCuit atBt de lamenta6il cBnd a fost separat?
de doica ei( BncBt au tre6uit s? renun2e s? le despart?(
Nu a fost Bn2?rcat? decBt mult mai tBrFiu(
8 Aceast? teorie este propus? de doctorul $A!AN Bn
lucrarea sa Complexe familiale n educaia individului.
Acest lucru. de o importan2? fundamental?. ar eIplica
faptul c? Bn cursul deFvolt?rii sale ((eul p?streaF? fiCura
am6iCu? a spectacoluluiH(
9
Atunci cnd crete copilul lupt n dou feluri
mpotri!a abandonrii originare" ncearc s nege
separa#ia: se g$emuiete Bn bra#ele maniei sale
caut cldura ei vie. pretinde mBnCBierile sale( Ai
Bncearc? s se %ustifice prin sufragiile celorlal#i"
Adul#ii i apar ca nite zei care au puterea de a-i
conferi fiin#a" &imte for#a maCic? a privirii care Bl
metamorfoFeaF? cBnd Bntr9un BnCera5 delicios.
cBnd Bn monstru( Aceste moduri de ap?rare nu
se eIclud. dimpotriv?. ele se completeaF? 5i se
Bntrep?trund( !Bnd seduc2ia reu5e5te. sentimentul
de justificare B5i C?se5te o confirmare carnal? Bn
s?rut?rile 5i Bn Bm6r?2i5?rile pe care le prime5te*
copilul cunoa5te aceea5i fericit? pasivitate la
sBnul maniei sale 5i su6 ocGii ei 6inevoitori( Bn
primii trei sau patru ani de via2? nu e nici o
diferen2? Bntre atitudinea 6?ie2ilor 5i a feti2elor.
to2i BncereBnd s? perpetueFe fericita stare de
dinaintea Bn2?rcatului7 5i la unii. 5i la al2ii
BntBlnim acelea5i manevre de seduc2ie 5i de
parad?7 6?ie2ii sBnt la fel de doritori ca 5i surioarele
lor s? plac?. s? provoace surBsuri. s? fie admira2i(
Este mai satisf?c?tor s? neCi sfi5ierea decBt s9o
dep?5e5ti. mai radical s? fii pierdut Bn inima
otului decBt s? fii pietrificat de con5ti in2a
celuilalt* fuFiunea trupeasc? creeaF? o alienare
mai profund? decBt orice renun2are su6 ocGii
celuilalt( Seduc2ia. parada repreFint? un stadiu
mai compleI. mai pu2in facil decBt simplul
a6andon Bn 6ra2ele mamei( +aCia privirii adulte
este capricioas?7 copilul pretinde a fi inviFi6il.
p?rin2ii l ui intr? Bn joc. Bl caut? pe pip?ite. rid 5i
dintr9o dat? declar?* .."aide. ne9am plictisit. nu
e5ti deloc inviFi6ilH O fraF? a copilului i9a
amuFat o dat? 5i. amintindu95i acest lucru.
copilul o repet?* de data aceasta. adul2ii vor
ridica din umeri( Bntr9o lume atBt de nesiCur?. la
fel de impreviFi6il? ca universul lui Daf;a. la
fiecare pas eIist? ceva de care te Bmpiedici(
/
De
aceea atBtor copii le este fric? s? creasc?7 sBnt
dispera2i dac? p?rin2ii lor BnceteaF? s?9i ia pe
CenuncGi. s?9i primeasc? Bn patul lor* prin
intermediul frustr?rii fiFice
Bn Portocala albastr. &assu -auclere a spus despre
tat?l s?u* ((Buna sa dispoFi2ie nu se p?rea la tel de
reduta6il? ea 5t st?nle sale de ner?6dare. pentru c? nimic
nu nu se p?rea a le motiva(((NesiCur? de toanele lui. la
fel cum a5 fi fost de capriciile lui DumneFeu. aveam
pentru el un respect Bnc?rcat de nelini5te((( Bmi lansam
cuvintele ca 5i cum m9a5 fi jucat cap sau pajur?. ne5tund
cum vor fi primite aceste cuvinteH( Ai. mai departe.
poveste5te anecdota urm?toare* ((!um Bntr9o Fi( dup?
ce fusesem certat?( Bmi Bncepusem litania* +as? vecGe.
pene de parcGet. cuptor. liCGean. sticl?. cr?ticioar? etc(
mama m? au'i 5i iF6ucni Bn rBs( !Bteva File mai tBrFiu(
Bncercai s?9mi folosesc Bnc? o dat? litania ca s9o
Bm6lBnFesc pe mama care m? certase din nou* de data
aceasta nu nu9a mai mers( Bn loc s? se Bnveseleasc?.
mama a devenit de dou? on mai sever? 5t mi9a mai dat
o pedeaps? pe lBnC? cea pe care9o primisem( +i9am spus
atunci c? purtarea celor mari este a6solut de neBn2elesH(
/<
ncearc din ce n ce mai crud sentimentul de
a6andon care. Ia fiin#a uman este Bntotdeauna
Bnso2it de anCoas?(
n acest punct vor ap?rea mai BntBi feti2ele ca
fiind privileCiate( Un al doilea Bn2?rcat. mai pu2in
6rutal. mai lent decBt primul. sustraCe corpul
mamei strBnsorii copilului7 dar mai ales 6?ie2ilor
li se refuF? pu#in cBte pu2in s?rut?rile 5i
Bm6r?2i5?rile7 cBt despre feti2?. ea este Bn continuare
alintat?. i se permite s? stea lBnC? fustele mamei.
tat?l o ia pe CenuncGi 5i Bi mBnCBie p?rul7 cei mari
o Bm6rac? Bn rocGii moi ca ni5te s?rut?ri. sBnt
indulCen2i cu lacrimile 5i capriciile ei( o piapt?n?
cu Crij?. se amuF? pe seama mutri2clor 5i a
cocGet?riilor ei* contactele fiFice 5i privirile
Bn2eleC?toare o protejeaF? Bmpotriva anCoasei
sinCur?t?2ii( Dimpotriv?. 6?ie2elului i se va
interFice cGiar 5i cocGet?ria7 manevrele lui de
seduc2ie. scenele lui au darul de a9i irita pe
adul2i( ((Un 6?r6at nu cere s? fie s?rutat((( Un 6?r6at
nu se prive5te in oClind?((( Un 6?r6at nu plBnCc(((H
i se spune( o2i vor ca el s? fie un ((mic 6?r6atH*
numai desprinFBndu9se de lumea adul2ilor va
o62ine laudele acestora( %a pl?cea doar p?rBnd c?
nu Bncearc? s? plac?(
+ul2i 6?ie2i( Bnsp?imBnta2i de dura independen2?
la care sBnt condamna2i. doresc s? fie fete* pe
vremea cBnd erau Bm6r?ca2i mai BntBi Bn Gaine de
feti2?. adesea iF6ucneau Bn lacrimi cBnd tre6uiau
s? a6andoneFe rocGia 5i s?95i pun? pantaloni sau
cBnd li se t?iau 6uclele( Unii se Bnc?p?2BneaF? s?
prefere feminitatea. 5i acesta e unul dintre modu9
rile de a se orienta c?tre GomoseIualitate*
((Doream cu pasiune s? fiu fat?. 5i am Bmpins
iCnoran2a m?re2iei de a fi 6?r6at pBn? la preten2ia
de a urina a5eFat pe vineH. poveste5te +aurice
SacGs(K otu5i. dac? 6?iatul apare la Bnceput mai
pu2in favoriFat decBt surorile sale( aceasta se
BntBmpl? pentru c? p?rin2ii au preten2ii mult mai
mari de la el( EIiCen2ele c?rora le este supus
implic? imediat o valoriFare( Bn amintirile sale(
+auras poveste5te c? era Celos pe un frate mai
mic al s?u pe care mama 5i 6unica sa Bl alintau7
tat?l s?u /9a luat atunci de mBn? 5i /9a scos afar?
din camer?* ((Noi sBntem 6?r6a2i* s? le l?s?m Bn
pace pe femeile asteaH. i9a spus el( !opilul este
convins de cei din %urul s?u c? se cere mai mult
de la el pentru c? 6?ie2ii sBnt superiori* pentru a9/
Bncuraja pe acest drum dificil. i se insufl? orColiul
virilit?2ii sale7 aceast? no2iune a6stract? do6Bnde5te
pentru el o fiCur? concret?( fiind BntrucGipat? de
penis( +Bndria pe care o Bncearc? fa2? de micul
s?u seI indolent nu este spontan?. ci este resim2it?
datorit? atitudinii anturajului s?u( +amele 5i
doicile perpetueaF? tradi2ia care asimileaF?
iKalusul 5i ideea de masculinitate7 fie c ? i recunosc
prestiCiul cu Cratitudine tandr? sau cu supunere.
fie c? pentru ele Bnseamn? o revan5? faptul de a9/
vedea la suCar su6 o form? umilit?. ele trateaF?
penisul copilului cu o ama6ilitate deose6it?(
Ra6elais ne poveste5te
/
Sabatul.
II
jocurile 5i !orbele doicilor lui 'argantua() istoria
le-a re#inut pe acelea ale doicilor lui $udovic al
)"9lea( Femei mai pu#in neruinate ca acestea
dau totu5i un nume prietenos seIului 6?ie2elului.
vor6ind despre el ca despre o persoan? Bn
miniatur?. care este Bn acela5i timp el Bnsu5i 5i
altul decBt el Bnsu5i7 ele fac din seI. potrivit unei
fraFe deja citate. LMM alter ego de o6icei mai
versat. mai inteliCent 5i mai BndemBnatic decBt
individulH
/
( Din punct de vedere anatomic. penisul
este Bntru totul apt de a Bndeplini acest rol7 deta5at
de trup. apare ca o mic? juc?rie natural?. un fel de
p?pu5?( !opilul va fi deci pus Bn valoare prin
valoriFarea du6lului s?u( Un tat? Bmi povestea c?
unul dintre fiii s?i. la vBrsta de trei ani. urina
a5eFat pe vine7 Bnconjurat de surori 5i de
veri5oare. era un copil timid 5i trist7 Bntr9o Fi tat?l
s?u /9a luat cu el la toalet?. spunBndu9i* LAm
s?92i ar?t acum cum fac 6?r6a2iiH( De atunci
Bnainte copilul. foarte mBndru c? putea urina Bn
picioare. avea s? dispre2uiasc? feti2ele. Lcare fac
pipi printr9o Caur?H7 dispre2ul lui venea. la oriCine.
nu din faptul c? acestora le lipsea un orCan. ci din
aceea c? nu fuseser? alese 5i ini2iate de tat?l lui(
Astfel. penisul nu este descoperit ca un privileCiu
imediat din care 6?iatul ar c?p?ta un sentiment de
superioritate7 nici vor6? de acest lucru7 dimpotriv?.
valoriFarea lui apare ca o compensa2ie 9
inventat? de adul2i 5i acceptat? cu pasiune de
copil 9 pentru duritatea ultimului Bn2?rcat* prin
aceasta. este ap?rat Bmpotriva reCretului de a nu
mai fi 6e6elu5. de a nu se fi n?scut fat?( +ai apoi.
6?iatul B5i va BntrucGipa Bn seI transcenden2a 5i
suveranitatea orColioas?
J
(
Soarta feti2ei este foarte diferit?( +amele 5i
doicile nu au pentru orCanele ei Cenitale nici
tandre2e. nici respect7 ele im-i atraC aten2ia asupra
acestui orCan secret. din care nu se vede decBt ceea
ce este la suprafa2? 5i care nu poate fi apucat7 Bntr9
un anume sens. feti2a nu are seI( Ea nu resimte
aceast? a6sen2? ca pe o lips?7 trupul s?u este pen9
tru ea. evident. un BntreC7 dar ea se afl? Bn lume Bn
alt mod decBt 6?iatul7 5i un ansam6lu de factori
poate transforma Bn ocGii s?i aceast? diferen2? Bntr9
o inferioritate(
((Bncepuse de tunpunu s? se joace pe su6 6urt? cu
ursule2ul. iar BnCrijitoarele lui i9/ Bmpodo6eau Bn fiecare
diminea2?. punBndu9i 6ucGete de flori. pan9Clicu2e
frumoase 5i cercei. ciucuri9ciucun( Bl rotunjeau Bn
palme ca pe un s?punel. iar cBnd vedeau c? ciule5te
urecGile. rBdeau 5t se veseleau. ca de9un joc pl?cut. cu
care B5i treceau vremea( Una Bi Ficea Mcepule2ul
meuN. alt a Mcercelu5ul meuN. alta( McrenCu2a mea de
m?rCeanN. altele Mceparul meuN. Msfredelu5ul meuN.
M6urCGiul meuN. Mdop5orul meuN. Msuli5oara meaN A$ a5a
mai departe(H OFran2ois Ra6elais. argantua !i
Pantagruel. traducere de AleIandru "odo5. Edit ura
pentru $iteratur? Universal?( Bucure5t i. /0=3. paC(
3=(P
Q A( BA$IN( "iaa intim a copilului# cf( voi I. paC(
:0(
9 A se vedea voi( I( paC( 3=(
/J
*u#ine lucruri snt mai discutate n
psi$analiz dect faimosul +comple, de castrareH
feminin" Ma%oritatea specialitilor admit ast?Fi c
dorin#a de a avea un penis se preFint? Bn cele mai
diverse feluri"
-
Mai BntBi. multe fete iCnor? pBn? la
o vBrst? avansat? detaliile anatomiei masculine(
!opilul accept? Bn mod natural c? eIist? 6?r6a2i 5i
femei. a5a cum eIist? un soare 5i o lun?7 el crede
Bn esen2e con2inute Bn cuvinte 5i curioFitatea lui
nu este mai BntBi analitic?( Pentni al2ii. acea
6uc?2ic? de carne ce atBrn? Bntre picioarele.
6?ie2ilor este ceva insiCnifiant sau cGiar deriForiu7
este o ciud?2enie care se confund? cu aceea a
Gainelor. a piept?n?turii7 adesea este un lucru
descoperit la un frate mai mic7 LcBnd feti2a este
foarte mic?. ea nu este impresionat? de penisul
fratelui s?uH. spune "( DeutscG. citBnd eIemplul
unei feti2e de optspreFece luni care a r?mas a6solut
indiferent? la descoperirea penisului. nedBndu9i
importan2? decBt mult mai tBrFiu. Bn raport cu
preocup?rile ei personale( Se BnfBmpl? cGiar ca
penisul s? fie considerat o anomalie* este o
eIcrescen2?. un lucru nedefinit care atBrn? precum
neCii. mamelele sau CBlcile. ceva care poate
inspira deFCust( In sfBr5it. fapt este c? Bn
numeroase caFuri feti2a este interesat? de penisul
unui frate sau al unui camarad7 dar asta nu
Bnseamn? c? Bncearc? fa2? de el o CeloFie propriu9
Fis seIual?. 5i Bnc? 5i mai pu2in c? se simte
profund marcat? de a6sen2a acestui orCan7 ea
dore5te s? pun? st?pBnire pe penis a5a cum
dore5te orice o6iect7 dar aceast? dorin2? poate
r?mBne superficial?(
DesiCur. func2iile eIcretorii 5i Bn special
func2iile urinare sBnt o6iectul unui interes
pasionat din partea copiilor* adesea. a urina Bn pat
constituie un protest Bmpotriva preferin2ei
marcate a p?rin2ilor pentru un alt copil( EIist? 2?ri
Bn care 6?r6a2ii urineaF? sfBnd pe vine. 5i se
BntBmpl? 5i ca femeile s? urineFe Bn picioare7 Bntre
altele. este un o6icei frecvent la multe dintre
femeile de la 2ar?7 dar Bn societatea occidental?
contemporan?. moravurile cer Bn Ceneral ca
femeia sa stea pe vine Bn timp ce urineaF?. poFi2ia
vertical? fiind reFervat? 6?r6a2ilor( Aceast?
diferen2? este pentru feti2? diferen2ierea seIual? cea
mai frapant?( Pentru a urina. ea tre6uie s? se a5eFe
pe vine. s? se deFveleasc? 5i. implicit. s? se
ascund?* este o servitute ru5inoas? 5i incomod?(
Ru5inea spore5te Bn caFurile. frecvente. Bn care
feti2a sufer? de emisiuni de urin? involuntare.
Bn caFul criFelor de rBs
/
Bn afar? de operele lui Freud 5i Adler( asupra acestui
su6iect s9a sens o a6undent? literatur?( A6raGam a emis
primul ideea c? feti2a B5i consider? seIul ca pe o ran?
reFultBnd dintr9o mutilare( Daren "orneR( Eones. Eeanne
$anipt de -root( //( DeutscG( A( Balint au studiat
pro6lema din punct de vedere psi Ganalitic( Saussure
Bncearc? s? concilieFe psiGanaliFa cu ideile lui PiaCet 5i
$ucSuet( A se vedea 5i Pollac;( $deile copilului asupra
diferenei dintre se.xe.
/4
nebun de e,emplu) controlul este mai pu#in sigur
la ea dect la biat La acetia din urm func#ia
urinar apare ca un %oc liber care are atrac#ia
tuturor %ocurilor prin care se e,erseaz libertatea)
penisul se las? manipulat. prin el se poate ac#iona
ceea ce este unul dintre interesele profunde ale
copilului( O feti2?. v?FBnd un 6?ie2el urinBnd. a
declarat cu admira2ie* L!Bt de comod este@H
/
Eetul
poate fi dirijat dup?96unul plac al 6?iatului. urina
poate fi aruncat? departe* un sentiment de
omnipoten2? ia na5tere de aici( Freud a vor6it
despre Lam6i2ia arF?toare a fo5tilor diureticiH7
Ste;el a discutat 5i el. cu mult? aplica2ie8 aceast?
formul?. dar este adev?rat c?. a5a cum spune Daren
"orneR
J
. Lfantasmele de omnipoten2?. mai ales
acelea ale unui caracter sadic. sBnt adesea asociate
jetului masculin de urin?H7 aceste fantasme. care se
p?streaF? la anumi2i 6?r6a2i
4
. sBnt importante pentru
copil( A6raGam vor6e5te despre Lmarea pl?cere pe
care o Bncearc? femeile atunci cBnd stropesc
Cr?dina cu furtunulH7 eu cred. Bn conformitate cu
teoriile lui Sartre 5i BacGelard
1
. c? nu neap?rat
asimilarea furtunului cu penisul este sursa
acestei pl?ceri 9 orice jet de ap? apare ca un
miracol. ca o sfidare a leCilor Cravita2iei* a9/ dirija.
a9/ conduce Bnseamn? a cB5tiCa o mic? victorie
Bmpotriva naturii7 Bn orice caF. pentru 6?ie2el
aceasta Bnseamn? o distrac2ie care le este interFis?
surorilor sale 5i care. mai ales la 2ar?. Bi permite
s? sta6ileasc? prin jetul urinar o serie de raporturi
cu lucrurile* ap?. p?mBnt. mu5cGi. F?pad? etc
Unele feti2e. pentru a cunoa5te aceste eIperien2e.
se culc? pe spate 5i Bncearc? s? fac? urina s?
2B5neasc? LBn susH sau se str?duiesc s? urineFe Bn
picioare( Daren "orneR crede c? feti2ele sBnt invidi 9
oase mai curBnd pentru posi6ilitatea de eIGi6i2ie
de care se 6ucur? 6?ie2ii( LO 6olnav? a eIclamat
6rusc. v?FBnd Bn strad? un 6?r6at care urina* MDac?
a5 putea cere Providen2ei un dar. ini9a5 dori s?
pot m?car o dat? urina ca 6?r6a2iiNH. relateaF?
Daren "orneR( Feti2elor li se pare c? 6?iatul.
avBnd dreptul s?95i atinC? penisul. poate s?9/
foloseasc? la fel ca pe o juc?rie. Bn timp ce
orCanele lor seIuale sBnt ta6u( Numeroase ancGete
5i confiden2e primite de psiGiatri stau m?rturie c?
acest ansam6lu de factori le face pe multe dintre
feti2e s? doreasc? a avea un seI masculin(
"aveloc; Ellis
s
citeaF? aceste cuvinte ale unui
su6iect pe care9/ desemneaF? su6 numele de Tenia*
LTComotul unui jet de de ap?. mai ales al aceluia
2B5nind dintr9un furtun lunC. a fost Bntotdeauna
foarte eIcitant pentru mine. pentru c?9mi
% !itat de A( Balint(
9 %&a!terea complexului de castrare la femei.
((International Eournal of PsRcGanalRseH( /0J49/0J1(
H
4
!f( +ON"ER$AN(
'mi(ile# Solstiii#) de var. * A
se vedea voi( I. partea BntBi(
capitolul II(
4
!f( "A%E$O!D
E$$IS( 'ndimsmul.
/1
amintete de zgomotul %etului de urin pe care--
auzeam n copilrie la fratele meu i c$iar la alte
persoane." / alta doamna R" &" po!estete c
pe cnd era copil i plcea la nebunie s #in n
mn penisul unui mic tovar?5 de joac?7 ntr-o zi i s-
a ncredin#at un furtun de stropit Cr?dina* L+i s9
a p?rut delicios s?9/ 2in Bn mBn? a5a cum a5 fi
2inut un penisH( Ea insist? asupra faptului c?
penisul nu avea pentru ea nici un sens seIual*
cuno5tea numai func2ia urinar? a acestuia(
!aFul cel mai interesant este acela al lui
Florrie. semnalat de "aveloc; Ellis
/
. 5i a c?rui
analiF? Ste;el a reluat9o mai tBrFiu( !iteF mai jos
un reFumat detaliat al acestuia*
Este vor6a de o femeie foarte inteliCent?. activ?.
6ioloCic normal? 5i noninvertit?( Ea poveste5te c?
func2ia urinar? a avut Bntotdeauna un rol foarte mare Bn
copil?ria ei7 juca Bmpreun? cu fra2ii s?i jocuri urinare 5i
se stropea pe mBini f?r? s? Bncerce nici cel mai mic
deFCust( LPrimele mele concep2ii ale superiorit?2ii
6?r6a2ilor au fost leCate de orCanele urinare( Eram
sup?rat? pe natura care m? privase de un orCan atBt de
comod 5i decorativ( LNici un ceainic pe care cineva l9
ar fi lipsit de cioc nu s9ar fi sim2it mai nefericit( N9a fost
nevoie s?9mi insufle nimeni teoria predominan2ei 5i a
superiorit?2ii masculine( Aveam o dovad? permanent?
a acestora cGiar su6 ocGii mei(H Ea Bns?5i Bncerca o
mare pl?cere urinBnd la 2ar?( Nimic nu / se p?rea c?
poate fi comparat cu FComotul vr?jit al jetului c?FBnd
pe frunFele moarte Bntr9un col2 de p?dure. 5i B o6serva
a6sor62ia( Dar ceea ce o fascina cel mai mult era s?
urineFe Bn ap?( Este o pl?cere la care mul2i dintre
6?ie2i sBnt sensi6ili7 5i eIist? o BntreaC? imaCerie
vulCar? care Bi arat? pe 6?ie2ei urinBnd Bn lacuri sau Bn
rBuri( Florne se plBnCe c? forma pantalona5ilor ei o
Bmpiedic? s? se dedea eIperien2elor pe care ar fi vrut
s? le Bncerce7 adesea. Bn timpul plim6?rilor Bn p?dure.
/ se BntBmpla s? se a62in? cBt mai mult posi6il 5i apoi
s?95i dea drumul 6nisc. din picioare( LBmi amintesc
perfect senFa2ia intens? 5i interFis? a acestei pl?ceri.
5i. de asemenea. uimirea mea v?FBnd c? jetul putea
2B5ni pe cBnd eram Bn picioare(H Dup? p?rerea ei. forma
ve5mintelor feminine are o mare importan2? Bn
psiGoloCia unei femei Bn Ceneral( LEra pentru mine nu
numai nepl?cerea de a tre6ui s?9mi desfac
pantalona5ii 5i apoi s? m? aplec pentru a uu9i murd?ri
Bn fa2?. dar partea de dinapoi. care tre6uie s? fie dat?
jos. deFColind astfel fesele. eIplic? de ce. la atBtea
femei. pudoarea este localiFat? Bn spate. 5i nu Bn fa2?(
Prima distinc2ie seIual? care mi s9a impus. de fapt.
marea diferen2?. a fost faptul c? 6?ie2ii urineaF? Bn
picioare. iar fetele CGemuite pe vine( Pro6a6il c? astfel
sentimentele mele de pudoare cele mai vecGi au fost
asociate cu fesele. mai deCra6? decBt cu pu6isul(H
oate aceste senFa2ii au c?p?tat pentru Florrie o
eItrem? importan2?. pentru c? tat?l s?u o 6iciuia
adesea pBn? la sBnCe. iar o Cuvernant? o 6?tuse Bntr9o Fi
la fund ca s9o determine s? urineFe7 era 6Bntuit? de vise 5i
de fantasme masocGiste Bn care se vedea 6iciuit? de o
Bnv?2?toare su6 ocGii BntreCii clase 5i urinBnd atunci
Bmpotriva voin2ei ei. Lidee care9mi d?dea o
/
"( E$$IS. Studii de psi+ologie sexual# voi( )III(
15
curioas? senFa2ie de pl?cereH( $a cinci ani i s9a
BntBmplat ca. minat? de o nevoie urCent?. s? urineFe pe
o strad? pustie( LAnaliFBndu9mi senFa2iile. cred c? cea
mai important? era ru5inea de a fi Bn picioare 5i
lunCimea traiectului jetului de urin? Bntre mine 5i
p?mBnt( Distan2a aceasta f?cea ca totul s? par? important
5i ridicol. cGiar dac? ve5mintele ascundeau ceea ce se
petrecea( Bn atitudinea o6i5nuit? eIista un element de
intimitate( !Bnd eram copil. cGiar destul de mare. jetul
n9ar fi putut fi prea lunC7 Bns? la cincispreFece ani eram
destul de Bnalt?. 5i9mi era ru5ine CBndindu9m? cBt de
lunC era jetul( SBnt siCur? c? doamnelor despre care am
vor6it /. care au ie5it Bnsp?imBntate din urinoarul
modern de la PortsrnoutG. li s9a p?rut foarte indecent
pentru o femeie s? stea Bn picioare cu picioarele
dep?rtate. s?95i ridice fustele 5i s? fac? s? 2B5neasc?
su6 ele un jet atBt de lunC(H A Bnceput din nou. la
dou?Feci de ani. aceast? eIpenen2?. reluBnd9o adesea
dup? aceea( Avea un sentiment am6iCuu. de ru5ine 5i de
voluptate. la ideea c? ar putea fi surprins? 5i c? ar fi
incapa6il? s? se opreasc?( (Eetul p?rea s? ias? din mine
f?r? voia mea. 5i lotu!i mi producea mai mult plcere
dect dac l,a! fi fcut s ias dup bunul meu plac-,
Aceast? senFa2ie curioas? c? jetul este tras afar? din tine
de c?tre o putere inviFi6il?. care a Got?rBt s? fie a5a.
este o pl?cere eIclusiv feminina 5i o BncBntare su6til?(
Sim2i o pl?cere intens? atunci cBnd torentul iese din
tine pnntr9o voin2? mai presus de tine Bns?2i(H +ai apoi.
Florne 5i9a deFvoltat un erotism flaCelatorul amestecat
Bntotdeauna cu o6sesii urinare(
Acest caF este foarte interesant. pentru c?
pune Bn lumin? mai multe elemente ale
eIperien2ei infantile( Dar este evident c? im9
portan2a lor enorm? le9a fost conferit? de ni5te
Bmprejur?ri speciale( Pentru feti2ele deFvoltate
normal. privileCiul urinar al 6?iatului este un
lucru prea secundar pentru a na5te direct un
sentiment de inferioritate( PsiGanali5tii care. dup?
Freud. presupun c? numai simpla descoperire a
penisului ar ajunCe s? CenereFe un traumatism
iCnor? profund mentalitatea infantil?7 ea este
mult mai pu2in ra2ional? decBt ar putea presupune
ace5tia. nu afirm? cateCorii tran5ante 5i nu este
stBnjenit? de contradic2ie( !Bnd feti2a care vede
un penis declar?* ..Ai eu am avut unul la felH sau
L%oi avea 5i eu unulH sau ..Ai eu am unul la felH
nu Bnseamn? c? ea este de rea9credin2? ap?rBndu9
se astfel PreFen2a 5i a6sen2a nu se eIclud7 copilul 9
a5a cum o dovedesc 5i desenele sale 9 crede mult
mai pu2in Bn ceea ce vede cu ocGii s?i decBt Bn
tipurile semnificante pe care 5i le9a fiIat o dat?
pentru totdeauna* el deseneaF? adesea f?r? s?
priveasc? 5i. Bn orice caF. nu reC?se5te Bn
percep2iile sale decBt ceea ce el Bnsu5i a pus
acolo( Saussure
4
. care insist? cGiar asupra
acestui punct. citeaF? aceast? o6serva2ie foarte
/ AluFie la un episod pe care /9a povestit mai Bnainte*
la Portsmoutli se descGisese un urinoar modern pentru
femei( Bn care tre6uia s? urineFi Bn picioare* toate
clientele au ie5it imediat ce intraser?(
9 Florne su6liniaF?(
4
Psi+ogene( !i psi+anali(. Bn LRevue francaise de
psReGanalRseH( /044(
16
important a lui Lu0uet: +/ dat ce un traseu a
fost recunoscut ca fiind greit este ca i
ine,istent copilul nu,l mai vede# literalmente#
$ipnotizat ntr-un fel de noul traseu care--
nlocuiete i nu mai 2ine cont de liniile care se pot
afla BntBmpl?tor pe $rtie. Anatomia masculin?
constituie o form? puternic? ce se impune adesea
feti2ei. astfel nct ea nu,!i mai vede
literalmente propriul s?u corp( Saussure citeaF?
eIemplul unei feti2e de patru ani care Bncerca s?
urineFe ca un biat printre stinCGiile unui
parapet. spunBnd c? voia Lun ceva lunC care
curCeH( Ea afirma Bn acela5i timp c? are un penis
5i c? nu are. ceea ce vine s? confirme teoria
CBndirii prin LparticipareKH a copiilor. pe care a
descris9o PiaCet( Feti2ei Bi convine s? cread? c? to2i
copiii au venit pe lume cu un penis. dar c? mai apoi
p?rin2ii le taie acest orCan unora pentru a face
astfel din ei ni5te feti2e7 aceast? idee satisface
artificialismul copilului care. diviniFBndu95i
p?rin2ii. LBi concepe ca fiind cauFa a tot ceea ce
posed?H. dup? cum spune PiaCet7 el nu vede de la
Bnceput Bn aceast? castrare o pedeaps?( Pentru ca
aceasta s? capete caracterul unei frustr?ri. tre6uie
ca feti2a s? fie. pentru vreun motiv oarecare.
nemul2umit? de situa2ia ei7 a5a cum pe 6un?
dreptate ne atraCe aten2ia "( DeutscG. un
eveniment eIterior. a5a cum este vederea
penisului. n9ar putea comanda o deFvoltare
interioar?* L%ederea orCanului masculin poate
avea un efect traumatic. spune ea. dar numai cu
condi2ia ca un lan2 de eIperien2e anterioare
capa6ile s? produc? acest efect s? fi avut loc mai
BnainteH( Dac? feti2a nu se simte Bn stare s?95i
satisfac? dorin2ele sale de mastur6are sau de
eIGi6i2ie. dac? p?rin2ii Bi reprim? onanismul.
dac? are impresia c? este mai pu2in iu6it?. mai
pu2in apreciat? decBt fra2ii ei. atunci ea B5i va
proiecta insatisfac2ia asupra orCanului masculin(
LDescoperirea de c?tre feti2? a diferen2ierii
anatomice fa2a de 6?iat este o confirmare a nevoii
pe care a resim2it9o anienor. ra2ionaliFarea
acestei nevoi. ca s? spunem a5a(
/
H Ai Adler a
insistat cGiar asupra faptului c? valoriFarea
efectuat? de p?rin2i 5i de anturaj este aceea care9i
confer? 6?iatului prestiCiul7 eIplica2ia 5i
sim6olul acestuia devine. Bn ocGii feti2ei.
penisul( Fratele ei este considerat ca fiindu9i
superior7 el se mBndre5te cu virilitatea sa7 atunci
feti2a Bl invidiaF? pentru aceasta 5i se simte
frustrat?( !Bteodat? Bi poart? rancGiun? mamei
sale. mai rar. tat?lui7 sau se acuF? ea Bns?5i de a se
fi mutilat. ori se consoleaF? CBndind c? penisul este
ascuns Bn trupul ei 5i c? Bntr9o Fi va ie5i la iveal?(
Este siCur c? a6sen2a penisului va juca un rol
important Bn destinul feti2ei. cGiar dac? ea nu
dore5te cu adev?rat s?9/ ai6?( +arele privileCiu al
6?iatului este c?. dotat cu un orCan care se las?
v?Fut 5i apucat. el poate. cel pu2in par2ial. s? se
Bnstr?ineFe de acesta( +isterul
/
!f( "( DEUS!". Psi.ogia femeilor. Ea citeaF?.
de asemenea. autoritatea lui R( A6raGam 5i E( "( Uram
OplunCsen(
17
corpului s?u. amenin#rile lui pot fi proiectate Bn
afara lui ceea ce9i permite s? le 2in? la distan2?*
desiCur. el B5i simte penisul Bn pericol. se teme de
castrare. dar este o fric? mult mai u5or de dominat
decBt teama difuF? a feti2ei fa2? de LinteriorulH s?u.
team? care adesea se va perpetua de9a lunCul
BntreCii ei vie2i de femeie( Ea este eItrem de
preocupat? de tot ceea ce se petrece Bn?untrul este
Bnc? de la Bnceput mult mai opac? Bn propriii ei
ocGi. mai profund Bnvestit? cu misterul vie2ii decBt
6?r6atul( Prin faptul c? are un alter ego Bn care
se recunoa5te. 6?ie2elul poate s?95i asume cu mai
mult? Bndr?Fneal? su6iectivitatea* Bnsu5i o6iectul
Bn care se alieneaF? devine un sim6ol al
autonomiei. al transcenden2ei. al puterii7 el B5i
m?soar? lunCimea penisului7 B5i compar? lunCimea
jetului urinar cu acela al camaraFilor s?i7 mai tBrFiu.
erec2ia. ejacularea vor deveni surse de satisfac2ie 5i
de sfidare( Bn scGim6. feti2a nu se poate Bncarna Bn
nici o parte din ea Bns?5i( Drept compensa2ie. i se
pune Bn mBini. pentru a Bndeplini fa2? de ea rolul
de alter ego# un o6iect ciudat* o p?pu5?( re6uie
s? spunem c? Bn franceF?. Lp?pu5?H se nume5te 5i
6andajul cu care se Bnvele5te un deCet r?nit* un
deCet Bm6r?cat. separat de celelalte. este privit cu
amuFament 5i cu un soi de mBndrie. copilul
scGi2eaF? fa2? de acest deCet un proces de
Bnstr?inare( Bns? o fiCurin? cu fa2? uman? 9 sau. Bn
lipsa acesteia. un 5tiulete de porum6. cGiar o
6ucat? de lemn 9 va Bnlocui Bn cea mai
satisf?c?toare manier? acest du6lu. aceast? juc?rie
natural? care este penisul(
+area diferen2? este c?. pe de o parte. p?pu5a
repreFint? corpul Bn totalitate 5i c?. pe de alt? parte.
ea este un lucru pasiv( Prin aceasta. feti2a va fi
Bncurajat? s? se alieneFe Bn propria9i persoan? 5i s9
o considere Bn BntreCime ca fiind un dat inert( Bn
timp ce 6?iatul se caut? pe sine Bn penis ca su6iect
autonom. feti2a B5i alint? 5i B5i Bmpodo6e5te p?pu5a
a5a cum ea Bns?5i viseaF? s? fie alintat? 5i
Bmpodo6it?7 5i invers. se imaCineaF? pe sine ca
fiind o p?pu5? minunat?( 8 Prin complimente 5i
6om6?neli. prin imaCini 5i cuvinte. ea descoper?
sensul cuvintelor Lfrumoas?H 5i LurBt?H7 va 5ti Bn
curBnd c? pentru a pl?cea tre6uie s? fie Lfrumoas?
ca o cadraH7 va Bncerca s? semene cu aceast?
imaCine. se va deCGiFa. se va privi Bn oClind?. se va
compara cu prin2esele 5i cu FBnele din pove5ti( Un
eIemplu frapant al acestei cocGet?rii infantile ne
este furniFat de +?rie BasG;irtseff( F?r? Bndoial?
c? nu a fost o BntBmplare faptul c?. Bn2?rcat? tBrFiu
Oavea trei ani 5i jum?tateP ea a Bncercat atBt de
puternic. c?tre vBrsta de patru9cinci ani. nevoia de a
fi admirat?. de a eIista pentru ceilal2i7 5ocul a fost.
pro6a6il. violent pentru o feti2? atBt de mare. iar
ea a c?utat cu 5i mai
Q AnaloCia Bntre femeie 5i p?pu5? se men2ine 5i la
vBrsta adult?* Bn franceF?( femeia este numit? vulCar
Lp?pu5?H. Bn enCleF?. se spune c? o femeie Bmpodo6it?
este Ldolled upKV
/:
mult pasiune s? treac? peste despr#irea care i
se impunea* L$a vBrsta de cinci ani. scria ea Bn
jurnal. m? Bm6r?cam cu dantele de9ale mamei. Bmi
puneam flori Bn p?r 5i veneam s? danseF Bn salon(
Eram marea dansatoare Patipa. 5i toat? casa se
strBnCea acolo ca s m priveasc. .."
Acest narcisism apare atBt de precoce la feti2? 5i
va juca Bn via2a femeii un rol atBt de primordial.
BncBt sBntem Cata s?9/ consider?m ca fiind
emana2ia unui misterios instinct feminin( Dar
tocmai am v?Fut c? nu un destin anatomic Bi
dicteaF? aceast? atitudine feti2ei( Diferen2a dintre
ea 5i 6?iat este un fapt pe care Bl poate asuma
Bntr9o mul2ime de feluri( DesiCur. penisul constituie
un privileCiu. dar pre2ul s?u se mic5oreaF? Bn mod
natural atunci cBnd copilul B5i pierde interesul
pentru func2iile sale eIcretorii 5i se socialiFeaF?*
dac?. o dat? dep?5it? vBrsta de opt9nou? ani.
penisul B5i mai p?streaF? ceva din acest prestiCiu.
aceasta se BntBmpl? pentru c? Bntre timp a devenit
sim6olul unei virilit?2i valoriFate din punct de
vedere social( Bntr9adev?r. influen2a educa2iei 5i a
mediului este aici imens?( o2i copiii Bncearc? s?
compenseFe separa2ia Bn2?rc?rii prin manevre de
seduc2ie 5i de parad?7 6?iatul este o6liCat s?
dep?5easc? acest stadiu. este eli6erat de
narcisismul s?u 9 transferat asupra penisului 9 Bn
timp ce feti2a este Bncurajat? Bn aceast? tendin2?
de a deveni o6iect care este comun? tuturor
copiilor( P?pu5a o ajut? s? fac? acest lucru. dar
nici ea nu mai are aici un rol determinant7 5i
6?iatul poate Bndr?Ci un urs. o marionet? Bn?untrul
c?reia se proiecteaF?7 Bn forma Clo6al? a vie2ii
copilului. fiecare factor. fie c? este( vor6a de penis
sau de p?pu5?. B5i cB5tiC? propria sa Creutate(
Astfel. pasivitatea care va caracteriFa Bn mod
esen2ial femeia Lfeminin?H este o tr?s?tur? care se
deFvolt? Bn ea Bnc? din primii s?i ani de via2?( Dar
este fals s? pretindem c? este vor6a aici despre un
dat 6ioloCic7 de fapt. este un destin pe care i9/
impun educatorii 5i societatea din jurul ei( Aansa
imens? a 6?iatului este c? maniera sa de a eIista
pentru ceilal2i Bl BncurajeaF? s? se afirme pentru
sine( El face ucenicia eIisten2ei sale ca mi5care
li6er? c?tre lume7 rivaliFeaF? Bn duritate 5i
independen2? cu al2i 6?ie2i. le dispre2uie5te pe
fete( !?2?rBndu9se Bn copaci. 6?tBndu9se cu
tovar?5ii de joac?. BnfruntBndu9i Bn jocuri violente.
B5i percepe trupul ca pe un mijloc de a domina
natura 5i ca pe un instrument de lupt?7 se
mBndre5te cu mu5cGii s?i a5a cum se mBndre5te cu
seIul s?u* prin intermediul jocurilor. sporturilor.
luptelor. sfid?rilor. Bncerc?rilor de tot felul.
cunoa5te lec2iile severe ale violen2ei7 Bnva2? s?
BncaseFe lovituri. sa dispre2uiasc? durerea. s?
refuFe lacrimile vBrstei fraCede( Bntreprinde.
inventeaF?. Bndr?Fne5te( DesiCur. el se simte
privit de ocGii semenilor lui7 B5i pune Bn discu2ie
virilitatea. 5i vor urma multe pro6leme Bn raport cu
adul2ii 5i cu tovar?5ii s?i( Dar foarte important este
faptul c? nu eIist? o opoFi2ie fundamental? Bntre
preocuparea pentru aceast? fiCur?
/0
obiecti! care este a sa i !oin#a de a se afirma n
proiecte concrete" 1ptuind el se face fiin# dintr-
o dat" 2impotri! n cazul femeii asistm Bnc? de
la nceput la un conflict ntre e,isten#a sa
autonom 5i cerin2a de a fi altceva7 este Bnv?2at? c?.
pentru a pl?cea. tre6uie s? caute s? plac?. tre6uie
s? se transforme Bn o6iect. s? renun2e la
autonomia ei" Este tratat? ca o p?pu5? vie 5i i se
refuF? li6ertatea7 astfel se contureaF? un cerc
vicios7 deoarece. cu cBt B5i va eIersa mai pu2in
li6ertatea pentru a Bn2eleCe. cu atBt va C?si Bn ea
mai pu2ine resurse. cu atBt mai pu2in va Bndr?Fni
s? se afirme ca su6iect7 dac? ar fi Bncurajat?. ar
putea manifesta aceea5i vie eIu6eran2?. aceea5i
curioFitate. acela5i spirit de ini2iativ?. aceea5i
Bndr?Fneal? ca 5i 6?iatul( Aceasta se BntBmpl?
adesea cBnd unei fetite i se d? o cre5tere viril?7
este cru2at? atunci de multe pro6leme(
/
E
interesant de o6servat c? adesea acesta e Cenul de
educa2ie pe care ta2ii prefer? s?9/ dea fiicelor lor(
+ajoritatea femeilor care au fost crescute de un
6?r6at scap? de tarele feminit?2ii( Dar moravurile
se opun ca fetele s? fie tratate la fel ca 6?ie2ii( Am
cunoscut Bntr9un sat feti2e de trei 5i de patru ani
pe care tat?l lor le o6liCa s? poarte pantaloni( o2i
copii le persecutau* LSBnt fete sau 6?ie2iWH. 5i
pretindeau s? verifice aceasta. astfel BncBt feti2ele
au ajuns s?9i implore pe p?rin2i s? le Bm6race Bn
rocGii( Doar dac? nu cumva duce o via2? foarte
solitar?. cGiar dac? p?rin2ii o las? s? se poarte
6?ie2e5te. anturajul feti2ei. prietenele. profesorii vor
fi 5oca2i( %or eIista Bntotdeauna m?tu5i. 6unici.
veri5oare pentru a contra6alansa influen2a tat?lui(
Normal. rolul tat?lui Bn privin2a feti2elor este
secundar( Unul dintre 6lestemele care atBrn?
deasupra femeii 9+icGelet /9a semnalat 9 este
faptul c?. Bn copil?rie. este a6andonat? Bn Crija
femeilor( Ai 6?iatul este mai BntBi crescut de mama
sa7 dar ea Bi respect? virilitatea. 5i astfel 6?iatul Bi
scap? din mBini foarte repede
J
. Bn timp ce fata va
fi Bn mod necesar inteCrat? de c?tre mam? lumii
feminine(
%om vedea mai departe cBt de compleIe sBnt
raporturile Bntre mam? 5i fiic?7 fiica este pentru
mam? Bn acela5i timp du6lul s?u 5i o alta. Bn
acela5i timp Bndr?Cit? imperios 5i privit? cu
ostilitate7 ea Bi impune copilei propriul ei destin*
este un mod de a95i revendica orColios feminitatea
5i Bn acela5i timp de a se r?F6una pe aceast?
feminitate( Acela5i proces se BntBlne5te la
pedera5ti. la juc?tori. la droCa2i. la to2i cei care se
simt flata2i 5i totodat? sBnt umili2i de faptul c?
apar2in unei anumite confrerii* ei Bncearc? s? cB5tiCe
adep2i cu un proFelitism ardent Astfel. femeile.
cBnd le este Bncredin2at? o feti2?. se str?duiesc.
/
!el pu2in Bn fraCed? copil?rie( Bn starea actual? a
societ?2ii. conflictele
adolescen2ei ar putea fi. dimpotriv?. accentuate pBn? la
eIasperare(
J BineBn2eles. sBnt foarte multe eIcep2ii7 dar rolul
mamei Bn formarea 6?ia
tului nu poate fi studiat aici(
20
cu un zel i o arogan# n care se amestec
ranc$iuna s o transforme ntr-o femeie
asemenea lor" 3i c$iar o mam generoas care
dorete cu sinceritate binele copilei sale !a gndi
de obicei c este mai prudent s? o transforme ntr-
o +femeie ade!rat. deoarece astfel societatea o
!a accepta mai uor" I se dau astfel drept prietene
alte feti#e triete printre matroane ca pe !remea
gineceului i se aleg cr#i 5i jocuri care o ini2iaF? Bn
destinul s?u. i se revars? Bn urecGi comorile
Bn2elepciunii feminine. i se propun virtu2i
feminine. este Bnv?2at? s? C?teasc?. s? coas?. s?
tre6?luiasc?. Bn acela5i timp Bn care e deprins? cu
artificiile toaletei. cu farmecul. cu pudoarea7 este
Bm6r?cat? cu Gaine incomode 5i pre2ioase de care
tre6uie s? ai6? Crij?. este piept?nat? complicat. i se
impun reCuli de 2inut?* stai dreapt?. nu merCe ca o
ra2?7 pentru a fi Cra2ioas?. ea va tre6ui s?95i
reprime mi5c?rile spontane. i se cere s? nu
adopte poFi2ii de 6?ie2oi. i se interFic eIerci2iile
violente. nu are voie s? se 6at?* pe scurt. este
preC?tit? s? devin?. la fel ca surorile ei mai mari.
o servitoare 5i un idol( Ast?Fi. datorit? cuceririlor
feminismului. devine din ce Bn ce mai normal ca
fata s? fie Bncurajat? s? studieFe. s? se consacre
sporturilor7 dar. dac? nu reu5e5te Bn aceste lucruri.
cei din jur sBnt Cata s9o ierte mult mai u5or decBt
pe 6?ie2i7 reu5ita ei este mult mai BnCreunat? de
faptul c? de la ea se cere un alt soi de realiFare* s?
fie !i femeie. s? nu95i piard feminitatea(
In primii ani. feti2a se resemneaF? f?r? prea
mult? Creutate s? urmeFe aceast? soart?( !opilul
evolueaF? Bn planul jocului 5i al visului7 a face 5i a
fi nu se distinC net atunci cBnd nu este vor6a decBt
de fapte imaCinare( Feti2a poate compensa
superioritatea actual? a 6?ie2ilor prin
promisiunile BncGise Bn destinul ei de femeie. pe
care deja le realiFeaF? Bn jocurile ei( !um nu
cunoa5te Bnc? decBt universul ei infantil. mama Bi
apare Bnvestit? cu mai mult? autoritate decBt tat?l7
B5i imaCineaF? lumea ca pe un soi de matriarGat7
B5i imit? mama. vrea s? se identifice cu ea7 adesea
cGiar inverseaF? rolurile* L!Bnd o s? fiu eu mare 5i
tu o s? fii mic?(((H. Bi spune mamei( P?pu5a nu este
numai du6lul. ci 5i copilul ei. func2ii care se eIclud
cu atBt mai pu2in cu cBt copilul este Bntr9adev?r
pentru mam? un alter ego/ cBnd feti2a B5i ceart?.
B5i pedepse5te p?pu5a. iar apoi o consoleaF?. se
ap?r? Bmpotriva mamei sale 5i Bn acela5i timp se
Bnveste5te pe ea Bns?5i cu demnitatea de mam?* ea
reFum? cele dou? elemente ale cuplului* vor6e5te
cu p?pu5a. o educ?. B5i afirm? autoritatea suveran?
asupra ei. uneori cGiar Bi smulCe 6ra2ele. o 6ate. o
tortureaF?* aceasta Bnseamn? c? s?vBr5e5te prin ea
eIperien2a afirm?rii su6iective 5i a alien?rii( Adesea
mama este asociat? acestei vie2i imaCinare* feti2a
se joac? cu p?pu5a de9a mama 5i de9a tata. mama
fiind. ca 5i ea Bns?5i. p?rintele p?pu5ii7 este un
cuplu din care 6?r6atul este eIclus( Nici aici nu
e vor6a de nici un Linstinct maternH Bnn?scut 5i
misterios( Feti2a constat? c? Bn9
J/
gri%irea copiilor i re!ine mamei a5a este n!#at)
tot ceea ce aude toate cr#ile pe care le cite5te.
BntreaCa ei eIperien2? !ine s?9i confirme acest
lucru7 este Bncurajat? s? fie BncBntat? de viitoarele
6oC?2ii. i se d?ruiesc p?pu5i pentru a le conferi
acestora un aspect tanCi6il( L%oca2iaH sa Bi este
dictat? imperios( Prin faptul c? un copil Bi apare
ca fiind ceva ce Bi este sortit 5i prin faptul c? se
intereseaF? de LinteriorulH ei mai mult decBt un
6?iat. feti2a este deose6it de curioas? Bn privin2a
misterului procrea2iei7 ea BnceteaF? curBnd s? mai
cread? c? 6e6elu5ii se nasc din verFe sau c? sBnt
adu5i de 6arF?7 mai ales Bn caFul Bn care mama
sa Bi face al2i fra2i 5i surori. Bnva2? repede c?
6e6elu5ii se formeaF? Bn 6urta matern?( De altfel.
p?rin2ii din Fiua de aFi nu Bnv?luie na5terea
copiilor cu atBta mister cum o f?ceau Cenera2iile
de mai Bnainte7 feti2a. Bn Ceneral. mai mult se
minuneaF? decBt se sperie. pentru c? fenomenul Bi
apare drept ceva maCic. c?ruia Bnc? nu9i Bn2eleCe
toate implica2iile psiGoloCice( Ea iCnor? de o6icei
rolul tat?lui 5i presupune c? femeia r?mBne
Bns?rcinat? prin a6sor62ia anumitor alimente. ceea
ce este o tem? leCendar? OBn pove5ti. reCinele
nasc o feti2? sau un 6?ie2el dup? ce au mBncat
cutare sau cutare fruct sau pe5teP 5i care face s?
eIiste mai tBrFiu. la unele femei. o leC?tur? Bntre
ideea de Cesta2ie 5i aceea de sistem diCestiv(
Ansam6lul acestor pro6leme 5i al acestor
descoperiri a6soar6e o mare parte din interesul
feti2ei 5i Bi Gr?ne5te imaCina2ia( %oi cita ca fiind
tipic eIemplul cules de EunC
/
. care preFint?
remarca6ile analoCii cu acela al micului "ans.
analiFat de Freud cam Bn aceea5i vreme*
Pe la vBrsta de trei ani. Ana a Bnceput s?9i Bntre6e
pe p?rin2ii ei de unde vin nou9n?scu2ii7 cum auFise
spunBndu9se despre ei c? sBnt LBnCera5iH. mai BntBi a
creFut c?. atunci cBnd oamenii mor. se duc Bn cer 5t se
reBncarneaF? su6 form? de nou9n?scu2i( !Bnd avea patru
ani. mama ei i9a n?scut un fr?2ior7 feti2a p?rea a nu fi
remarcat sarcina mamei. dar a doua Fi dup? na5tere.
cBnd a v?Fut9o culcat?. a privit9o cu jen? 5i neBncredere 5i
pBn? la urm? a Bntre6at9o* LN9ai s? mori. nu9i a5aWH A
fost trimis? cBtva timp la 6unica ei. iar la Bntoarcere
a C?sit o doic? lBnC? patul micu2ului7 a devenit Celoas?
pe fratele ei* se strBm6a. B5i spunea sinCur? pove5ti.
nu mai asculta de nimeni 5i amenin2a c? va pleca din
nou la 6unic?9sa7 adesea B5i acuFa mama c? nu9i
spusese adev?rul. fiindc? 6?nuia c? o min2ise Bn
leC?tur? cu na5terea copilului7 sim2ind Bn mod o6scur
c? e o diferen2? Bntre a LaveaH un copil Bn calitate de
doic? 5i Bn calitate de mam?. a Bntre6at9o pe maic?9sa*
LO s? devin 5i eu o femeie ca tineWH A c?p?tat o6iceiul
s?95i cGeme p?rin2ii 2ipBnd tare Bn toiul nop2ii7 5i cum
se vor6ea mult Bn jurul ei de cutremurele de p?mBnt
de la +essina. 5i9a f?cut din acesteajpreteItul
anCoaselor sale7 punea f?r? Bncetare Bntre6?ri despre
acest su6iect( Intr9o Fi. a Bnceput s? Bntre6e pe
nea5teptate* LDe ce SopGie este mai mic? decBt mineW
Unde era FritF Bnainte s? se nasc?W
/
EUN-(
Conflictele
sufletului infantil.
JJ
Era n cer4 Ce fcea acolo4 2e ce a cobort de-acolo
abia acum4. Mama ei i-a e,plicat n cele din urm c
fr#iorul ei crescuse n pntecele ei precum plantele n
pmnt Ana pru ncntat la aceast idee" Apoi a
ntrebat: +A ieit singur4. +2a". +2ar cum din
moment ce nu poate merge singur4. +A ieit tBrBndu9
se(H Bnseamn? c? ai o Caur? acoloWH 5artnd spre
burt6 sau a ieit pe Cur?WH F?r? a mai a5tepta
r?spunsul. a declarat c? 5tia ea c? /9a adus barza) dar
seara a Fis deodat?* LFratele meu8 este Bn Italia7 are o
cas? de stof? 5i de sticl? care nu se poate n?ruiH. 5i a
Bncetat s? se mai intereseFe de cutremurele de p?mBnt 5i
s? mai cear? s? vad? fotoCrafii cu erup2ii( Bnc? le mai
vor6ea despre 6arF? p?pu5ilor ei. dar f?r? nici o
convinCere( !urBnd a Bnceput s? manifeste un alt soi de
curioFitate( %?FBndu95i tat?l Bn pat. /9a Bntre6at*. .De ce
e5ti Bn patW Ai 5i tu o plant? Bn 6urt?WH A povestit un
vis pe care9/ avusese* visase arca lui Noe* LAi
dedesu6t. era un capac ce se descGidea 5i toate
anim?lu2ele c?deau prin descGiF?tur?H7 Bntr9adev?r. arca
lui Noe se descGidea prin acoperi5( Din acel
moment. a Bnceput s? ai6? co5maruri din nou* se
putea deduce c? acum se Bntre6a care era rolul tat?lui(
O doamn? Cravid? i9a f?cut Bntr9o Fi o viFit? mamei
sale. iar aceasta. a doua Fi. a v?Fut9o pe Ana punBndu9
5i su6 rocGie o p?pu5? 5i apoi sco2Bnd9o Bncet. cu capul
Bn jos. spunBnd* L%eFi. uite copila5ul cum iese. e
aproape cu totul afar?H( Dup? cBtva timp. mBncBnd o
portocal?. a Fis* L%reau s9o m?nBnc 5i s9o fac s?
co6oare pBn? jos. pBn? Bn fundul 6ur2ii. 5i atunci o s?
am un copilH. Bntr9o diminea2?. cBnd tat?l ei era Bn
6aie. a s?rit Bn pat. s9a Bntins pe 6urt? 5i a Bnceput s?
dea din picioare. FicBnd* LA5a face ta2i. nu9i a5aWH imp
de cinci luni. p?ru s? se deFintereseFe de preocup?rile
sale7 apoi a Bnceput s? manifeste neBncredere 5i la
adresa tat?lui ei* a creFut c? voise s9o Bnece etc( Bntr9o
Fi. pe cBnd se juca plantBnd semin2e Bn p?mBnt su6
supraveCGerea Cr?dinarului. 5i9a Bntre6at tat?l* LAi
ocGii au fost planta2i Bn capW Ai p?rulWH at?l i9a spus
c? acestea erau deja Bn Cermene Bn corpul copilului
Bnainte ca acesta s? se deFvolte( Atunci feti2a a Bntre6at*
LDar cum a intrat Bn mama micul FritFW !ine /9a
plantat Bn corpul eiW Ai pe tine cine te9a plantat Bn
corpul mamei taleW Ai pe unde a ie5it micul FntFWH
at?l ei i9a Fis FBm6ind* Lu ce creFiWH Atunci ea 5i9a
arat? orCanele seIuale* LPe aici a ie5itWH LPe9acolo(H
LDar cum a intrat Bn mamaW !ineva a sem?nat Bn ea
s?mBn2?WH Atunci tat?l i9a spus c? tat?l este acela care
d? s?mBn2a( Feti2a a p?rut satisf?cut? 5i a doua Fi 5i9a
tacGinat mama* La2i mi9a povestit c? FritF era un
BnCera5 5i c? /9a adus 6arFaH( S9a ar?tat mult mai calm?
decBt Bnainte. 5i totu5i a avut un vis Bn care vedea ni5te
Cr?dinari urinBnd. iar printre ei era 5i tat?l s?u7 a mai
visat. dup? ce9/ v?Fuse pe Cr?dinar ajustBnd un sertar.
c? acesta Bi ajusta orCanele Cenitale7 era Bn mod
evident preocupat? de rolul eIact al tat?lui( Se pare
c?. aproape complet instruit? la vBrsta de cinci ani. n9a
mai Bncercat apoi nici un fel de tul6urare(
Povestea este caracteristic?. de5i adesea
feti#a se Bntrea6? mult mai pu#in precis despre
rolul jucat de tat iar prin#ii se arat mult
/ Era vor6a de un frate mai mare. fictiv. care avea
un rol foarte important Bn jocunle ei(
23
mai e!azi!i cnd este !orba despre acest subiect
/ mul#ime de feti#e B5i ascund su6 or#ule# perne
pentru a se juca de9a Cravidele. sau B5i plim6?
p?pu5a Bntre cutele fustei 5i o las? s? cad? Bn
leaC?n. sau o al?pteaF? la sBn( B?ie2ii. ca 5i
feti2ele. admir? misterul maternit?2ii7 to2i copii au
o imaCina2ie ..Bn profunFimeH care Bi face s?
presimtX Bn interiorul lucrurilor comori ascunse7
to2i sBnt sensi6il la miracolul LBm6uc?riiH. p?pu5i
care BncGid Bn ele alte p?pu5i mai mici. cutii
con2inBnd alte cutii. viniete care se reproduc su6 o
form? redus? cGiar Bn mieFul lor7 to2i sBnt
fermeca2i cBnd su6 ocGii lor este desf?cut un
muCure. cBnd li se arat? un pui Bntr9o coaj? de ou
sau cBnd se desf?5oar?. Bntr9o cGiuvet? cu ap?.
surpriFa Lflorilor japoneFeH( Un 6?ie2el.
desf?cBnd un ou de Pa5ti plin de ou? de FaG?r. a
eIclamat* LO@ Uite o mam?@H A face s? ias? din
pBntece un copil este la fel de frumos ca un truc
de prestidiCitator( +ama apare BnFestrat? cu pu9
terea mirific? a FBnelor( +ul2i 6?ie2i sBnt
neferici2i c? le este refuFat un asemenea
privileCiu( Dac?. mai tBrFiu. iau ou?le din cui6uri.
calc? Bn picioare plantele tinere. dac? distruC via2a
din jurul lor cu un fel de furie toate acestea se
BntBmpl? fiindc? se r?F6un? pentru faptul c? nu
sBnt Bn stare s?9i dea na5tere7 Bn timp se feti2a este
fermecat? la CBndul c? Bntr9o Fi va putea 5i ea s?
dea via2?(
Bn afar? de aceast? speran2? concretiFat? Bn
jocul cu p?pu5ile. via2a cotidian? Bi ofer? 5i ea
feti2ei posi6ilit?2i de afirmare( O mare parte dm
tre6urile casnice pot fi Bndeplinite de o feti2? nu
prea mare7 de o6icei. 6?iatul este scutit de acestea7
dar surorii sale i se permite. i se cere cGiar. s?
m?ture. s? 5tearC? praful. s? cure2e leCume. s? spele
6e6elu5ul. s? supraveCGeFe inGicarea pus? la fiert
Bn special sora mai mare este adesea asociat?
tre6urilor mamei7 fie din comoditate. fie din
ostilitate ori sadism. mama transfer? asupra ei
un mare num?r dintre sarcinile ce9i reveneau7
feti2a este atunci inteCrat? precoce universului
serioFit?2ii7 sensul importan2ei sale o va ajuta s?95i
asume feminitatea7 dar fericita Cratuitate.
nep?sarea copil?reasc? Bi sBnt refuFate7 femeie
Bnainte de vreme. ea cunoa5te mult prea curBnd
limitele pe care aceast? specificare le impune
fiin2ei omene5ti7 ajunCe adult? Bn adolescen2?.
ceea ce d? un caracter sinCular evolu2iei sale(
!opila supraBnc?rcat? de sarcini poate fi prematur
transformat? Bn sclav?. condamnat? la o eIisten2?
lipsit? de 6ucurie( Dar dac? nu i se cere decBt un
efort pe m?sura ei. Bncearc? o mare mBndrie
sim2indu9se eficace ca un om mare 5i se 6ucur? s?
fie solidar? cu adul2ii( Aceast? solidaritate este
posi6il? prin faptul c? de la copil? pBn? la
Cospodin? nu este o distan2? considera6il?( Un
6?r6at specialiFat Bn meseria sa este separat de
stadiul infantil prin anii de ucenicie7 activit?2ile
tat?lui sBnt profund misterioase pentru 6?iat7 Bn el
a6ia se scGi2eaF? 6?r6atul care va fi mai tBrFiu(
Dimpotriv?. activitatea mamei Bi este accesi6il?
feti2ei7 LEste deja o femeiu5c?H. spun despre ea
p?rin2ii. 5i adesea
24
este apreciat ca fiind mai precoce dect biatul)
ntr-ade!r ea este mai aproape de stadiul adult
tocmai pentru c? acest stadiu se pstreaz Bn
mod tradi2ional la majoritatea femeilor mai
infantile( 1apt este c? feti2a se simte precoce. c?
este flatat? s? joace pe lBnC? ultimii n?scu2i rolul
unei Lmici mameH7 Bi convine s? devin? impor9
tant?. vor6e5te cump?nit. d? ordine. B5i ia aere de
superioritate fa2? de fra2ii ei BncGi5i Bn cercul
copil?riei. B5i trateaF? mama ca de la eCal la eCal(
In ciuda acestor compensa2ii. ea nu accept?
f?r? p?rere de r?u destinul care Bi este atri6uit7
crescBnd. va invidia virilitatea 6?ie2ilor( Se BntBmpl?
ca p?rin2ii 5i 6unicii s? ascund? prost faptul c? ar
fi preferat un vl?star de seI masculin7 sau s? arate
mai mult? afec2iune fratelui decBt surorii*
ancGetele au ar?tat c? majoritatea p?rin2ilor
doresc s? ai6? mai deCra6? fii decBt fiice( B?ie2ilor
li se vor6e5te. cu mai mult? Cravitate 5i stim?. li
se recunosc mai multe drepturi7 ei Bn5i5i le
trateaF? pe fete cu dispre2. nu le admit Bn Crupul
lor. jucBndu9se numai Bntre ei. le insult?7 Bntre
altele. le numesc Lpi5?cioaseH. de5teptBnd prin
acest cuvBnt umilin2a infantil? a feti2elor( In Fran2a.
Bn 5colile miIte. casta 6?ie2ilor o oprim? 5i o
persecut? deli6erat pe aceea a fetelor( otu5i.
dac? acestea vor s? intre Bn competi2ie cu ei. s? se
6at? cu ei. sBnt certate( Ele sBnt de dou? ori
invidioase pentru activit?2ile prin care se distinC
6?ie2ii* pe de o parte. au o dorin2? spontan? de a9
5i afirma puterea asupra lumii. pe de alt? parte.
protesteaF? Bmpotriva situa2iei de inferioritate
la care sBnt condamnate( Sufer?. Bntre altele.
pentru c? li se interFice s? se urce Bn copaci. pe
sc?ri. pe acoperi5uri( Adler remarc? faptul c?
no2iunile de LsusH 5i de LjosH au o mare importan2?.
ideea de elevare spa2ial? im9plicBnd o superioritate
spiritual?. cum reiese dintr9un mare num?r de
mituri eroice7 a urca pe un pisc. pe un vBrf.
Bnseamn? a te ridica deasupra lumii ca un su6iect
suveran7 Bntre 6?ie2i. acesta este un preteIt de
sfidare frecvent( Feti2a c?reia Bi sBnt interFise aceste
ispr?vi 5i care. a5eFat? la poalele unui copac sau
ale unei stBnci. vede deasupra ei 6?ie2ii
triumf?tori se simte cu trup 5i suflet inferioar?(
Acela5i lucru se petrece 5i atunci cBnd r?mBne n
urm la o Bntrecere sau la un concurs de s?rituri
sau cBnd este aruncat? la pmnt Bntr9o Bnc?ierare.
ori pur 5i simplu l?sat? deoparte(
!u cBt copila cre5te. cu atBt universul ei se
l?rCe5te. cu atBt superioritatea masculin? se afirm?
mai mult( Foarte adesea. identificarea cu mama
nu mai apare ca o solu2ie satisf?c?toare7 dac?
feti2a B5i accept? mai BntBi voca2ia feminin?. o face
nu ca s? a6dice. ci. dimpotriv?. pentru c? vrea s?
domine7 ea se vrea matroan? pentru c? societatea
matroanelor i se pare privileCiat?7 dar atunci cBnd
cuno5tin2ele ei. studiile. jocurile. lecturile o smulC
din cercul matern. ea Bn2eleCe c? nu femeile. ci
6?r6a2ii sBnt st?pBnii lumii( Aceast? revela2ie
J>
- mult mai mult dect descoperirea penisului - i
modific imperios con5tiin2a propriei ei persoane(
IerarGia seIelor i se descoper? mai BntBi Bn
eIperien2a familial?7 Bn2eleCe pu2in cBte pu2in c?.
de5i autoritatea tat?lui nu se face sim2it? Fi de Fi.
ea este aceea care domin?7 prin faptul c? nu este
Bnjosit?. se acoper? cu 5i mai mult? str?lucire7 cGiar
dac?. de fapt. mama domne5te ca o st?pBn? Bn
c?snicie. ea are de o6icei a6ilitatea de a a5eFa
Bnainte voin2a tat?lui7 Bn momentele importante.
mama cere. recompenseaF? sau pedepse5te prin el.
Bn numele lui( %ia2a tat?lui este Bnconjurat? de un
misterios prestiCiu* orele pe care le petrece acast?.
camera unde lucreaF?. o6iectele care9/ Bnconjoar?.
ocupa2iile. maniile lui au un caracter sacru( El este
cel care Gr?ne5te familia. el este 5eful ei 5i cel care
r?spunde de ea( De o6icei el lucreaF? Bn afara
casei 5i prin el familia comunic? cu restul lumii*
este BntrucGiparea acestei lumi aventuroase.
dificile. imense 5i minunate7 este transcenden2a.
este DumneFeu(
/
Asta percepe prin sim2urile sale
copilul Bn puterea 6ra2elor care Bl ridic?. Bn for2a
trupului lBnC? care se CGemuie5te( +ama este
detronat? de el precum odinioar? Isis de c?tre Ra 5i
-lia de c?tre Soare( Dar situa2ia copilei s9a
scGim6at foarte mult7 ea este cGemat? s? devin?
Bntr9o Fi o femeie asem?n?toare atotputernicei
mame 9 ea nu va fi niciodat? tat?l suveran7
leC?tura dintre ea 5i mam? era una de emula2ie
activ? 9 din partea tat?lui nu poate decBt s? a5tepte
pasiv o valoriFare( B?iatul sesiFeaF? superioritatea
patern? printr9un sentiment de rivalitate. Bn timp
ce feti2a o suport? cu o admira2ie neputincioas?(
Am vor6it deja despre faptul c? ceea ce Freud
nume5te LcompleIul ElectreiH nu este. a5a cum
pretinde acesta. o dorin2? seIual?7 este o a6dicare
profund? a su6iectului care consimte s? se
transforme Bn o6iect prin supunere 5i adora2ie( Dac?
tat?l simte pentru feti2? tandre2e. aceasta B5i simte
eIisten2a maCnific justificat?7 este BnFestrat? cu
toate darurile pe care ceilal2i tre6uie s? le cB5tiCe
cu mare Creutate7 este cople5it? 5i diviniFat?( Este
posi6il ca tot restul vie2ii sale s? caute aceast?
plenitudine 5i aceast? pace( Dac? draCostea Bi este
refuFat?. ea poate s? se simt? pentru totdeauna
vinovat? 5i condamnat?7 sau poate c?uta aiurea o
valoriFare a fiin2ei ei. devenind astfel indiferent? sau
cGiar ostil? tat?lui ei( at?l nu este. de altfel. sinCurul
care de2ine cGeile lumii* to2i 6?r6a2ii particip? Bn
mod normal la prestiCiul viril7 nu eIist? nici un
motiv ca ei s? fie considera2i Lsu6stituteH ale tat?lui(
Prin faptul c? sBnt 6?r6a2i. 6unicii. fra2ii mai mari.
uncGii. ta2ii prietenelor. prietenii casei. profesorii.
preo2ii.
/
LPersoana lui Ceneroas? Bmi inspira o mare
draCoste 5i o team? eItrem?(((H spune doamna de
Noailles vor6ind de tat?l s?u( LBn primul rBnd m? uimea(
Primul 6?r6at o uime5te pe feti2?( Sim2eam c? totul
depinde de el(H
medicii o fascineaz imediat pe feti#"
Considera#ia emo#ionat pe care femeile adulte o
aduc 7rbatului ar fi de a%uns s-- urce pe un
piedestal"
-
8otul contri6uie la confirmarea acestei ierarGii
Bn ocGii feti2ei( Cultura ei istoric?. literar?.
cBntecele. leCendele cu care este o6i5nuit? Bnc? din
leaC?n eIalt? cultul 6?r6atului( B?r6a2ii au f?cut
-recia. Imperiul Roman. Fran2a 5i toate na2iunile.
au descoperit p?mBntul 5i au inventat instrumentele
destinate eIploat?rii lui. l9au Cuvernat. l9au populat
cu statui. cu ta6louri 5i c?r2i( $iteratura pentru
copii. mitoloCia. pove5tile. povestirile reflect?
miturile create prin orColiul 5i prin dorin2ele
6?r6a2ilor* prin ocGii 6?r6a2ilor. feti2a eIploreaF?
lumea 5i B5i descifreaF? destinul( Superioritatea
masculin? este strivitoare* Perseu. "ercule.
David. AGile. $ancelot. DuCuesclin. BaRard.
Napoleon. cB2i 6?r6a2i pentru o sinCur? Ioana
dKArc@ Ai cGiar 5i Bn spatele acesteia se profileaF?
marea fiCur? masculin? a arGanCGelului +iGail@
Nimic mai plictisitor decBt c?r2ile care descriu via2a
femeilor cele6re* sBnt doar ni5te palide fiCuri pe
lBnC? acelea. ale 6?r6a2ilor. iar majoritatea se scald?
Bn um6ra vreunui erou masculin( Eva n9a fost
creat? pentru ea Bns?5i. ci ca tovar?5? a lui Adam.
scoas? din coasta lui) Bn Bi6lie eIist? doar cBteva
femei ale c?ror ac2iuni sBnt notorii* RutG n9a f?cut
altceva decBt s?95i C?seasc? un so2( Ester a o62inut
iertarea evreilor BnCenuncGind Bn fa2a lui Assuerus.
5i pe deasupra nu era decBt un instrument docil Bn
mBinile lui +ardoGeu7 EuditG a avut mai mult?
Bndr?Fneal?. dar 5i ea se supunea preo2ilor. iar
isprava ei are ceva du6ios* n9ar putea fi comparat?
cu triumful pur 5i str?lucitor al tBn?rului David(
Tei2ele din mitoloCie sBnt frivole 5i capricioase 5i
toate tremur? Bn fa2a lui Teus7 Bn timp ce Prometeu
fur?. cu un Cest super6. focul din cer. Pandora
descGide cutia 5i slo6oFe5te pe P?mBnt nenorocirile(
EIist?. e adev?rat. cBteva vr?jitoare. cBteva femei
6?trBne care au o putere reduta6il? Bn pove5ti(
Bntre altele. Bn rdina Paradisului a lui
Andersen fiCura +amei %uiturilor aminte5te de
/
Este remarca6il c? acest cult al tat?lui se BntBlne5te
mai ales la feti2a cea mai mare7 tat?l se intereseaF? mai
mult de prima sa proCenitur?7 adesea el B5i consoleaF? fiica.
precum 5i pe fiu. cBnd mama este acaparat? de nou9veni2i.
iar feti2a se ata5eaF? cu ardoare de el( Dimpotriv?. pentru
meFin? tat?l tre6uie Bntotdeauna Bmp?r2it cu cineva7 de
o6icei este Celoas? pe tat?l s?u 5i pe sora ei mai mare7 se
fiIeaF? asupra acestei surori pe care compleFen2a
tat?lui o Bnv?luie cu un mare prestiCiu sau se Bntoarce c?tre
mam? ori se revolt? Bmpotriva familiei 5i caut? sprijin Bn
afar?( Bn familiile numeroase. sora cea mai mic? B5i afl?.
dimpotriv?. un loc privileCiat BineBn2eles. o mul2ime de
Bmprejur?ri pot motiva predilec2ii sinCulare ale tat?lui(
Dar aproape toate caFurile pe care le cunosc eu confirm?
aceast? o6serva2ie despre atitudinile inversate ale surorii
mai mari 5i ale celei mai mici(
2
7
+area Tei2? primitiv?7 cei patru fii ai s?i i se
supun tremurBnd de fric?. ea Bi 6ate 5i Bi BncGide Bn
saci atunci cBnd nu o ascul2i Dar acestea nu sBnt
ni5te personaje atr?C?toare( +ai seduc?toare sBnt
FBnele. sirenele 5i ondinele. care scap? de su6
domina2ia masculin?( Dar eIisten2a lor este
nesiCur?. a6ia individualiFat?7 ele intervin Bn lumea
uman? f?r? a avea un destin propriu7 cum
devine femeie. micu2a siren? a lui Andersen
cunoa5te juCul draCostei 5i este menit? suferin2ei.
Bn povestirile contemporane. ca 5i Bn leCendele
vecGi. 6?r6atul este eroul privileCiat( !?r2ile
doamnei de SeCur sBnt o curioas? eIcep2ie.
descriind o societate matriarGal? Bn care so2ul. cBnd
nu este a6sent. are un rol ridicol7 dar de o6icei.
imaCinea tat?lui este. ca 5i Bn lumea real?. nim6at?
de Clorie( Su6 eCida tat?lui diviniFat prin a6sen2?
se desf?5oar? dramele feminine din 0emeiu!c. Bn
romanele de aventuri 6?ie2ii fac Bnconjurul lumii.
c?l?toresc pe vapoare ca marinari. se Gr?nesc Bn
junCl? cu fructul ar6orelui de piine( Realitatea
confirm? romanele 5i leCendele( oate
evenimentele importante li se BntBmpl? 6?r6a2ilor(
Dac? feti2a cite5te Fiare. dac? ascult? conver9
sa2iile celor mari. constat? c?. ast?Fi ca 5i
alt?dat?. 6?r6a2ii conduc lumea( Aefi i de state.
Ceneralii. eIploratorii. muFicienii. pictorii pe
care9i admir? sBnt 6?r6a2i7 ni5te 6?r6a2i care fac s?9
i 6at? inima de entuFiasm(
Acest prestiCiu se reflect? Bn lumea
supranatural?( Bn Ceneral. Bn urma rolului pe care9
/ joac? Bn via2a femeilor reliCia. feti2a. care este Bn
mai mare m?sur? decBt fratele ei dominat? de
mam?. sufer? mai mult influen2ele reliCioase( Or.
Bn reliCiile occidentale. DumneFeu at?l este un
6?r6at. un 6?trBn BnFestrat cu un atri6ut specific
viril* o 6ar6? al6? 5i 6oCat?(
/
Pentru cre5tini.
!Grist este. 5i mai concret. un 6?r6at Bn carne 5i
oase. cu 6ar6? lunC? 5i 6lond?( Dup? teoloCi.
BnCerii nu au seI7 Bns? poart? nume masculine 5i
se arat? su6 fiCura unor tineri adolescen2i( Emisarii
lui DumneFeu pe P?mBnt* papa. episcopii c?rora li
se s?rut? inelul. preotul care 2ine sluj6a. cel care
predic?. cel dinaintea c?ruia BnCenuncGeFi la
confesional. to2i sBnt 6?r6a2i( Pentru o feti2?
pioas?. raporturile cu tat?l etern sBnt analoaCe
acelora pe care le are cu tat?l terestru7 pentru c?
acestea se deruleaF? Bn planul imaCinarului.
a6andonul pe care Bl cunoa5te este 5i mai total(
ReliCia catolic?. Bntre altele. eIercit? asupra ei
cea mai tul6ure
/
LPe de alt? parte. nu mai sufeream de neputin2a
de a9/ vedea pe DumneFeu. c?ci reu5isem de pu2in timp
s? mi9/ imaCineF su6 tr?s?turile 6unicului meu care
murise7 aceast? imaCine era. pentru a spune adev?rul. mai
deCra6? omeneasc?7 dar o diviniFasem separBnd de 6ust
capul 6unicului 5i aplicBndu9/ mental pe un fond de cer
al6astru pe care norii al6i Bi puneau un colierH.
poveste5te &assu -auclere Bn Portocala albastr.
28
dintre influen2e(
/
Fecioara BntBmpin? Bn CenuncGi
cuvintele BnCerului* LSBnt roaba lui DumneFeuH
r?spunde ea( +aria9+aCdalena se prosterneaF? la
picioarele lui !Grist. 5i i le 5terCe cu lunCile ei
plete de femeie( Sfintele B5i declar? Bn CenuncGi
draCostea lor pentru un !Grist str?lucitor( Bn
CenuncGi. Bn mireasma de t?mBie. copila se
a6andoneaF? privirii lui DumneFeu 5i a BnCerilor*
privirii 6?r6atului( S9a insistat adesea asupra
analoCiilor dintre lim6ajul erotic 5i lim6ajul mistic
al femeilor7 de pild?. SfBnta ereFa a !opilului
lisus scrie*
O. iu6itul meu(de draCul t?u accept s? nu92i v?d aici
pe p?mBnt dulcea2a privirii. s? nu simt s?rutul de
nedescris al Curii tale. dar te implor s? m? aprinFi cu
draCostea ta(((
Las,mi# iubite#
oc+ii s,ntrevad
Sursul tu dinti#
dulceaa,i bltid
1elirului de foc m
las prad 2i,n
inima,i. ftina,mi
s se,ascund)
%reau s? fiu fascinat? de privirea ta divin?. vreau s?
devin prada draCostei tale( Bntr9o Fi. Bmi spune speran2a.
te vei poCorB asupra mea ducBndu9m? Bn c?minul
draCostei. m? vei cufunda. Bn sfir5it Bn acest a6is
arF?tor ca s? m? faci pentru totdeauna fericita9i victim?(
Dar nu tre6uie s? traCem de aici concluFia c?
aceste efuFiuni sBnt Bntotdeauna seIuale7 mai
deCra6?. cBnd se deFvolt? seIualitatea feminin?. ea
este p?truns? de sentimentul reliCios pe care
femeia /9a BncGinat 6?r6atului Bnc? din copil?rie(
E adev?rat c? feti2a cunoa5te al?turi de confesor
5i cGiar la piciorul altarului pustiu un fior foarte
asem?n?tor cu acela pe care9/ va sim2i mai tBrFiu
Bn 6ra2ele iu6itului ei* aceasta se BntBinpl? pentru
c? draCostea feminin? este una dintre formele de
eIperien2? Bn care o con5tiin2? se face o6iect
pentru o fiin2? care o transcende7 5i mai sBnt 5i
deliciile pasive pe care tBn?ra credincioas? le Cust?
Bn um6ra 6isericii(
Prosternat?. cu cGipul ascuns Bn mBini. ea
cunoa5te miracolul renun2?rii* Bn CenuncGi. urc? la
cer7 a6andonul ei Bn 6ra2ele Domnului Bi asiCur? o
Adormire a +aicii Domnului Bmprejmuit? de
nori 5i de BnCeri( Pe aceast? eIperien2? minunat?
calcGiaF? viitorul ei terestru( !opila poate s?9/
descopere pe multe alte c?i* totul o invit? s? se
a6andoneFe Bn vis Bn 6ra2ele 6?r6a2ilor. pentru a
fi transportat? Bn
Este neBndoielnic faptul c? femeile sBnt infinit mai
pasive. mai supuse 6?r6atului. servile 5i umilite Bn
2?rile catolice OItalia. Spania. Fran2aP. decBt la
protestan2i O2?rile scandinave 5i anClo9saIoneP( Ai
aceasta se datore5te Bn mare parte propriei lor atitudini*
cultul Fecioarei. confesiunea etc( le invit? la
masocGism(
J0
ceruri( Bnva2? c? pentru a fi fericit? tre6uie s? fie
iu6it?7 pentru a fi iu6it?. tre6uie s? a5tepte
draCostea Femeia este Frumoasa din p?durea
adormit?. Piele de m?Car. !enu5?reasa. Al6?7ca9
T?pada. cea care prime5te 5i asupra c?reia se
r?sfrBnCe ac2iunea( Bn cBntece. Bn pove5ti. tBn?rul
este cel care pleac? aventuros Bn c?utarea femeii7
el str?punCe draConii. se lupt? cu uria5ii7 ea este
BncGis? Bntr9un turn. Bntr9un palat. Bntr9o Cr?din?.
Bntr9o pe5ter?. Bnl?n2uit? de o stBnc?. captiv?.
adormit?* ea a5teapt?( ntr,o (i va veni prinul
meu... Some da3 +e&ll come along# t+e man $
$ove... cBntecele populare Bi insufl? visuri de
r?6dare 5i de speran2?( Suprema necesitate pentru
o femeie este s? farmece inima unui 6?r6at7 cGiar
dac? sBnt Bndr?Fne2e. aventuroase. toate eroinele
aspir? la aceast? recompens?7 5i cel mai adesea nu
se cere de la ele alt? virtute decBt aceea a
frumuse2ii( Este u5or de Bn2eles c? preocuparea
pentru Bnf?2i5area ei poate deveni pentru feti2? o
adev?rat? o6sesie7 fie c? e vor6a despre prin2ese
sau cio6?nite. ele tre6uie s? fie frumoase pentru a
cuceri draCostea 5i fericirea( UrB2enia este Bn mod
crud asociat? cu r?utatea. 5i cBnd nenorocirile se
a6at asupra urBtelor. nu se 5tie prea 6ine dac?
destinul le pedepse5te pentru crimele lor sau pentru
faptul c? sBnt atBt de diFCra2ioase( Adesea tinerele
frumuse2i promise unui viitor Clorios Bncep prin a
ap?rea Bn rolul de victim?7 pove5tile cu -enoveva
de Bra6ant. cu -riselidis nu sBnt atBt de inocente
cum par7 draCostea 5i suferin2a se Bnl?n2uie aici
Bntr9o manier? tul6ur?toare7 c?FBnd pe treapta cea
mai de jos a a6jec2iei. femeia B5i asiCur? cele mai
delicioase triumfuri7 fie c? este vor6a de
DumneFeu sau de un 6?r6at. feti2a Bnva2? c? numai
consim2ind la cele mai profunde renun2?ri va
deveni atotputernic?* ea se complace Bntr9un
masocGism care Bi promite supreme cuceriri( SfBnta
Blandine. al6? 5i sBnCerBnd Bntre CGearele leului.
Al6?9ca9T?pada. F?cBnd ca o moart? Bntr9un sicriu
de sticl?. Frumoasa adormit?. Atala le5inat?. o
BntreaC? coGort? de eroine lovite. pasive. r?nite.
BnCenuncGeate. umilite o Bnva2? pe sora lor mai
mic? fascinantul prestiCiu al frumuse2ii marti riFate.
a6andonate. resemnate( Nu este deci deloc
uimitor c?. Bn timp ce fratele ei se joac? de9a
eroul. feti2a se joac? de9a martira* p?CBnii o arunc?
Bn Croapa cu lei. Bar6?9Al6astr? o tBr?5te de
plete. so2ul ei. reCele. o eIileaF? Bn adBncul
p?durii7 ea se resemneaF?. sufer?. moare 5i fruntea
ei este aureolat? de Clorie( LBnc? de pe vremea
cBnd eram mic? de tot. doream s?9mi atraC
tandre2ea 6?r6a2ilor. s?9i fac s? se team? pentru
mine. s? fiu salvat? de ei. s? mor Bn 6ra2ele lorH.
scrie doamna de Noailles( Un eIemplu
remarca6il al acestor reverii masocGiste Bl afl?m
Bn "oalul negru de +ane $e "ardouin(
$a vBrsta de 5apte ani. din nu 5tiu care coast?. Bmi
fa6ricam primul meu 6?r6at( Era Bnalt. su62ire. foarte
tBn?r. Bm6r?cat cu un costum de satin neCru cu mBneci
lunCi atBrnBnd pBn? la p?mBnt( P?rul lunC 5i 6lond Bi
c?dea Bn 6ucle
30
Crele pe umeri((( Bl numeam Edmond Apoi a venit Fiua
cBnd i9am d?ruit doi fra2i((( !ei trei fra2i* Edmond
!Garles 5i !edric. to2i trei Bm6r?ca2i Bn satin neCru. to2i
trei 6lonFi 5i su62iri. m9au f?cut s? cunosc senFa2ii
stranii de 6eatitudine( Picioarele lor Bn pantofi de satin
erau atBt de frumoase 5i mBinile lor atBt de fraCile. BncBt
n?5teau Bn mine tot felul de sentimente((( Am devenit
sora lor. +arCuerite((( Bmi pl?cea s? m? imaCineF
supusa fra2ilor mei. roa6a aflat? la cGeremul lor(
%isam c? fratele meu mai mare. Edmond. avea drept
de via2? 5i de moarte asupra mea( Niciodat? nu9mi era
BnC?duit s?9mi ridic ocGii asupra cGipului s?u( Punea s?
fiu 6iciuit? pentru cele mai neBnsemnate motive( !Bnd
Bmi adresa cuvBntul. eram atBt de tul6urat? de team? 5i
de p?rere de r?u. BncBt nu C?seam nimic s?9i spun 5i
6ol6oroseam f?r? Bncetare LDa. domnuleH. LNu.
domnuleH. cuvinte Bn care savuram ciudatul deliciu de a
m? sim2i idioat?((( !Bnd suferin2a pe care m? f?cea s9o
Bndur era prea puternic?. murmuram L+ul2umesc.
domnuleH. 5i venea un moment Bn care. aproape
le5inat? de durere. Bmi puneam mBinile la Cur? ca s?
nu striC. Bn timp ce avBntul Bmi sfB5ia inima. atinCBnd
una dintre acele st?ri Bn care ai dori s? mori de9atBta
fericire(
$a o vBrst? mai mult sau mai pu2in precoce.
feti2a viseaF? c? deja a atins vBrsta draCostei7 Ia
nou?. la Fece ani. se amuF? fardBndu9se. B5i
rotunje5te artificial corsajul. se deCGiFeaF? Bn
femeie( otu5i. nu Bncearc? nici o eIperien2?
erotic? cu 6?ie2a5i de vBrsta ei7 dac? i se BntBmpl?
s? se joace Bmpreun?. prin colturi. de9a Lar?tatul
cGestiilorH. este numai din simpl? curioFitate
seIual?( Dar partenerul reveriilor amoroase este
un adult. fie pur imaCinar. fie e%ocat plecBnd de
la indiviFi reali7 Bn acest din urm? caF. copila
este satisf?cut? s?9/ iu6easc? de la distan2?( %om
C?si Bn amintirile lui !olette AudrR
/
un foarte 6un
eIemplu al acestor reverii infantile7 dup? cum
poveste5te ea. a descoperit draCostea Bnc? de la
vBrsta de cinci ani(
Aceasta nu avea. fire5te. nici o leC?tur? cu micile
pl?ceri seIuale ale copil?riei. cu satisfac2ia pe care9o
aveam. de pild?. c?l?rind un anumit scaun din
sufraCerie sau mBnCBindu9m? Bnainte de a adormi(((
SinCura tr?s?tur? comun? Bntre acel sentiment 5i
pl?cere era c? le ascundeam pe amBndou? cu foarte
mare Crij? celor din jurul meu((( DraCostea mea
pentru acest tBn?r consta Bn a m? CBndi la el Bnainte s?
adorm. iinaCinBndu9mi lucruri minunate((( $a Privas.
am fost Bndr?Costit? succesiv de to2i 5efii de ca6inet
ai tat?lui meu((( Nu eram prea mBGnit? cBnd plecau.
deoarece ei nu constituiau decBt un preteIt pentru a9mi
fiIa reveriile amoroase( Seara. cBnd m? culcam. Bmi
luam revan5a pentru faptul c? eram prea timid? 5i prea
tBn?r?( PreC?team totul cu Crij?. nu9mi era deloc Creu s?
mi9/ imaCineF pe iu6itul meu. dar tre6uia ca eu s? m?
transform astfel BncBt s? m? v?d din interior. c?ci
Bncetam de a mai fi eu pentru a deveni ea. +ai BntBi.
eram frumoas? 5i aveam optspreFece ani( O cutie de
6om6oane ini9a fost de mare folos* o cutie drept9
/ Cu oc+ii amintirii.
31
unCGiular? 5i plat? pe care era desenat? o imaCine
repreFentBnd dou? fete Bnconjurate de porum6ei( Eu
eram cea 6run? cu p?rul scurt. Bntr9o rocGie lunC? de
muselin?( Ne revedeam dup? nou? ani( El revenea ceva
mai maturiFat 5i era foarte tul6urat la vederea minunatei
creaturi( Ea p?rea c? a6ia B5i mai aminte5te de el. era
plin? de naturale2e. de indiferen2? 5i de spirit(
!ompuneam pentru aceast? prim? BntBlnire conversa2ii cu
adev?rat seBnte9ietoare( Urmau neBn2eleCeri. o BntreaC?
cucerire dificil?. ore crude de deFn?dejde 5i de CeloFie
pentru el( Bn sfBr5it. la cap?tul r?6d?rii. el B5i m?rturisea
draCostea( Ea Bl asculta Bn t?cere 5i. Bn momentul Bn care
el credea c? totul e pierdut. Bi spunea c? tot timpul /9a
iu6it. 5i se Bm6r?2i5au timid( Scena se petrecea de o6icei
pe o 6anc? Bntr9un parc. seara( %edeam cele dou? forme
apropiate. auFeam murmurul vocilor. sim2eam Bn acest
timp contactul cald al trupurilor( Dar de aici Bnainte
totul se destr?ma((( niciodat? nu ajunCeam s?9mi
imaCineF c?s?toria( A doua Fi diminea2a m? CBndeam
pu2in la asta Bn timp ce m? sp?lam( Nu 5tiu de ce fiCura
mea plin? de s?pun m? BneBnta cBnd o priveam Bn
oClind? OBn restul timpului nu mi se p?rea c? sBnt
frumoas?P 5i m? umplea de speran2?( +9a5 fi uitat ore
BntreCi la acest cGip ca f?cut din nori. pu2in Bnclinat.
care p?rea s? m? a5tepte departe pe roata viitorului( Dar
tre6uia s? m? Cr?6esc7 dup? ce m? 5terCeam. totul se
termina. Bmi rec?p?t?m fiCura 6anal? de copil. care nu
m? mai interesa(
Eocurile 5i visurile o Bndreapt? pe feti2? spre
pasivitate7 dar ea este o fiin2? uman? Bnainte de a
deveni femeie7 5i ea 5tie deja c? a se accepta ca
femeie Bnseamn? s? renun2e la ea Bns?5i 5i s? se
mutileFe( Dac? renun2area este tentant?. mutilarea e
odioas?( B?r6atul. DraCostea sBnt Bnc? foarte
departe. Bn ce2urile viitorului7 Bn preFent. feti2a
caut?. ca 5i fra2ii ei. activitatea. autonomia( Povara
li6ert?2ii nu este ap?s?toare pentru copii deoarece ea
nu implic? responsa6ilitate7 ei se simt Bn siCuran2?
la ad?postul adul2ilor7 nu sBnt tenta2i s? scape de
ace5tia( Elanul spontan c?tre via2?. Bnclina2ia pentru
joc. pentru rBs. pentru aventur? fac ca universul
matern s? i se par? feti2ei strBmt 5i sufocant( Ar dori
s? scape de autoritatea mamei( Este o autoritate
care se eIercit? Bntr9o manier? mult mai cotidian?
5i mai intim? decBt cea pe care tre6uie s9o accepte
6?ie2ii( Rare sBnt caFurile Bn care mama este atBt
de Bn2eleC?toare 5i discret? cum e aceast? LSidoH
pe care !olette a descris9o cu draCoste( F?r? a mai
vor6i de caFurile patoloCice. atBt de frecvente
J
. Bn
care mama este un soi de c?l?u. satis9
K Spre deose6ire de BncGipuirile masocGiste ale
doamnei I(e "ardouin. ale !olettei AudrR sBnt de tip
sadic( Ea dore5te ca iu6itul ei s? fie r?nit. Bn pericol. 5i ca
ea s?9/ salveFe cu eroism. nu f?r? a9/ umili( Aici este o not?
personal?. caracteristic? pentru o femeie care nu va
accepta niciodat? pasivitatea 5i va c?uta s?95i cB5tiCe
autonomia de fiin2? uman?(
J
!f( %( $EDU!( 4sfixia. S( DE ER%A-NES. 5ra
materia. "( BATIN( "ipera n pumn.
32
frndu-i asupra copilului instinctele sale de
domina#ie i sadismul fiica este obiectul pri!ilegiat
n fa#a cruia pretinde s se afirme ca subiect
su!eran) aceast preten#ie o face pe copil s se
cabreze cu ndrtnicie" Colette Audr9 a descris
aceast rebeliune a unei feti#e normale mpotri!a
unei mame normale:
N9a5 fi 5tiut s? spun adev?rul. oricBt de inocent ar fi
fost. c?ci nu m? sim2eam niciodat? inocent? Bn fata
mamei( Ea era adultul cel mai important Bn via2a mea 5i
aveam atBta rancGiun? Bmpotriva ei. BncBt nici pBn? acuin
nu m9ain vindecat( Bn adBncul meu era un fel de ran?
tumultuoas? 5i feroce a c?rei durere ascu2it? eram
siCur? c? o reC?sesc totdeauna((( Nu m? CBndeam* e
prea sever?. nici* nu are dreptul( -Bndeam* nu. nu. nu.
din toate putenle mele( Nu9i repro5am faptul Bn sine al
autorit?2ii sale. nici ordinele sau interdic2iile ar6itrare. Bi
repro5am c? voia s? m? Bm6lBnFeasc?( !Bteodat? ea
spunea asta7 cBnd nu o spunea. ocGii. vocea o spuneau
Bn locul ei( Sau faptul c? povestise unor doamne c?.
dup? o pedeaps?. copii sBnt mai ascult?tori( !uvintele
astea Bmi r?mBneau Bn CBt. de neuitat7 nu puteam s? le
vomit. nu puteam nici s? le BnCGit( Bn aceast? furie se
amestecau vinov?2ia mea fa2? de ea 5i ru5inea fa2? de
mine Oc?ci pBn? la urm? m? temeam de ea 5i nu aveam
la activ. ca represalii. decBt cBteva cuvinte violente 5i
cBteva o6r?FniciiP dar. cu toate acestea. 5i Cloria* atBta
timp cBt rana va fi acolo. atBta timp cBt va fi vie furia
mut? care m? cuprindea numai cBnd repetam* mbl+i(ire.
asculttor. pedeaps# umilire# nu voi fi Bm6lBnFit?(
Revolta este cu atBt mai violent? cu cBt adesea
mama B5i pierde prestiCiul( Ea apare ca aceea
care a5teapt?. care suport?. care se plBnCe. care
plBnCe. care face scene* 5i Bn realitatea cotidian?
acest rol inCrat nu duce la nici o apoteoF?7 victim?.
ea este dispre2uit?. detestat?. scorpie7 destinul ei
apare ca prototipul fadei repeti2ii* prin ea via2a nu
face decBt s? se repete stupid. f?r? a duce nic?ieri7
m?rCinit? la rolul ei de Cospodin?. opre5te
eIpansiunea eIisten2ei. este o6stacol 5i neCare(
Fiica sa nu vrea s?9i semene( Ea are un adev?rat cult
pentru femeile care au sc?pat servitutii feminine*
actri2e. scriitoare. profesoare7 se consacr? cu
ardoare sporturilor. studiului. se ca2?r? Bn copaci.
B5i rupe Gainele. Bncearc? s? rivaliFeFe cu 6?ie2ii( !el
mai adesea B5i C?se5te o prieten? foarte 6un? c?reia
i se dest?inuie7 este o prietenie eIclusiv? ca o
pasiune amoroas? 5i care de o6icei comport? 5i
Bmp?rt?5irea secretelor seIuale* feti2ele scGim6?
Bntre ele informa2iile pe care au reu5it s? 5i le
procure 5i le comenteaF?( Se BntBmpl? adesea s se
formeFe un triunCGi. una dintre feti2e fiind
Bndr?Costit? de fratele prietenei sale* astfel. Soma
din 6(boi !i pace este prietena intim? a Nata5ei.
pe al c?rei frate. Ni;olai. Bl iu6e5te( Bn orice caF.
aceast? prietenie se Bnconjoar? de mister. 5i Bn
Ceneral feti2ei. Bn aceast? perioad?. Bi place s? ai6?
secrete7 din lucrul cel mai insiCnifiant face un
secret7 astfel reac2ioneaF? Bmpotriva misterelor
care se opun curioFit?2ilor sale7 caut? prin toat?
mijloacele s? afle secrete 5i
33
ncearc s inter!in n !ia#a celor mari in!enteaz
despre ei romane pe care nu le crede dect pe
%umtate i n care ea are un rol foarte important
Cnd e alturi de prietenele ei se preface c?
rspunde cu dispre# la dispre#ul 6?ie2ilor. f?cBnd o
Ca5c? separat strBm6Bndu9se 5i 6?tBndu95i joc de
ei( Dar. de fapt este flatat? dac? ace5tia o trateaF?
de la eCal la eCal 5i caut? pre2uirea lor( Ar dori s?
apar2in? castei privileCiate( Aceea5i mi5care care.
Bn Goardele primitive. supune femeia suprema2iei
masculine se traduce Bn fiecare nou ini2iat? Bn
refuFul sor2ii sale* Bn ea. transcenden2a
condamn? a6surditatea imanen2ei( Feti2a este
iritat? c? este maltratat? de reCulile decen2ei.
jenat? de Gainele ei. aservit? preocup?rilor
casnice. oprit? Bn toate elanurile ei7 Bn aceast?
privin2?. numeroase ancGete au adus aproape toate
/
acela5i reFultat* to2i 6?ie2ii 9 ca odinioar? Platon 9
au declarat c? ar fi ori6il s? fi fost fete7 aproape
toate fetele sBnt deFolate c? nu s9au n?scut 6?ie2i(
Dup? statisticile relatate de "aveloc; Ellis. un
6?iat dintr9o sut? ar voi s? fie fat?7 mai mult de
3>Y dintre fete ar vrea s?95i scGim6e seIul(
Dup? o ancGet? f?cut? de Darl Pipai Oraportat?
de Baudouin Bn cartea sa despre Sufletul infantil7#
din dou?Feci de 6?ie2i Bntre doispreFece 5i
paispreFece ani. optspreFece au spus c? mult mai
mult le9ar pl?cea s? fie fete7 din dou?Feci de fete.
Fece ar dori s? fie 6?ie2i7 ele d?deau urm?toarele
motive* LE mai 6ine s? fii 6?iat7 ei nu tre6uie s?
sufere ca femeile((( +ama m9ar iu6i mai mult(((
Un 6?iat e mai BnFestrat pentru studiu((( +i9ar
pl?cea s? le sperii pe fete((( Ei sBnt mai li6eri(((
Eocurile lor. mai amuFante((( "ainele nu9i
sfBnje9nesc(((H Aceast? din urm? o6serva2ie
revine adesea* fetele se plBnC aproape toate c?
Gainele le jeneaF?. c? nu sBnt li6ere Bn mi5c?ri. c?
sBnt silite s?95i supraveCGeFe tot timpul fustele
sau rocGiile lor descGise la culoare. Cata oricBnd
s? se murd?reasc?( Bn jurul vBrstei de Fece9
doispreFece ani. fetele sBnt cu adev?rat ni5te
L6?ie2i nereu5i2iH. adic? ni5te copii c?rora le
lipse5te permisiunea de a fi 6?ie2i( Nu numai c?
ele sufer? pentru acest lucru ca de o priva2iune
sau de o nedreptate. dar reCimul la care sBnt
condamnate e nes?n?tos( Bn ele e oprit?
eIu6eran2a vie2ii. viCoarea lor nefolosit? se
transform? Bn nervoFitate7 ocupa2iile lor prea
cumin2i nu le epuiFeaF? surplusul de enerCie7 se
plictisesc7 din plictiseal? 5i ca s? compenseFe
inferioritatea de care sufer?. se a6andoneaF?
unor reverii melancolice 5i romane5ti7 prind
Custul acelor evaFiuni facile 5i B5i pierd sensul
/
EIcep2ie face. de eIemplu. o 5coal? elve2ian? Bn
care 6?ie2ilor 5i fetelor li se d? aceea5i educa2ie miIt?. Bn
condi2ii privileCiate de confort 5i li6ertate 5i Bn care to2i
s9au declarat satisf?cu2i* dar asemenea Bnprejur?ri sBnt
eIcep2ionale( DesiCur. fetele ar putea fi la fel de fericite
ca 5i 6?ie2ii7 dar Bn societatea actual? nu sBnt(
34
lealit#ii) se abandoneaz emo#iilor lor cu o e,altare
dezordonat) n loc s ac#ioneze !orbesc
amestecnd fraze serioase cu !orbe fr ir)
negli%ate +nen#elese. caut consolare Bn
sentimentele narcisiste: se consider eroine de
roman se admir i se plng) e normal ca ele s
de!in cocGete 5i pref?cute. defecte care se vor
accentua la vBrsta pu6ert?2ii( Nelini5tea lor se
traduce prin impertinen2?. criFe de furie. lacrimi7 au
Bnclina2ie c?tre plBns 9 Bnclina2ie pe care9o p?streaF?
apoi multe femei 9 Bn mare parte pentru c? le place
s? se joace de9a victimele* este Bn acela5i timp un
protest Bmpotriva destinului 5i o manier? de a se
Bnduio5a de propria lor soart?( LFeti2elor le place
atBt de mult s? plBnC?. BncBt Z am cunoscut cBteva
Z plBnCeau Bn fa2a oClinFii ca s? se 6ucure de
dou? ori mai mult de aceast? stareH. poveste5te
+Cr Dupanloup( +ajoritatea dramelor lor B5i au
oriCinea Bn raporturile cu familia7 ele Bncearc? s?
rup? leC?turile cu mama* 6a Bi sBnt ostile. 6a au o
mare nevoie de protec2ia ei7 ar vrea s? acapareFe
draCostea tat?lui. sBnt Celoase. suscepti6ile 5i
preten2ioase( Uneori inventeaF? romane. B5i
BncGipuie c? sBnt copii adopta2i. c? p?rin2ii nu sBnt
p?rin2ii lor adev?ra2i7 le atri6uie acestora o via2?
secret?. B5i imaCineaF? leC?turile dintre ei( B5i
BncGipuie cu u5urin2? c? tat?l este neBn2eles.
nefericit. c? n9a BntBlnit Bn so2ia lui tovar?5a ideal?
care ar putea fi pentru el fiica7 sau. dimpotriv?. c?
mama sa Bl socote5te pe 6un? dreptate Crosolan 5i
6rutal 5i c? nu vrea s? ai6? nici un raport fiFi c cu
el( Fantasme. comedii. traCedii puerile. false
entuFiasme. 6iFarerii. motiva2ia acestora nu tre6uie
c?utat? Bntr9un misterios suflet feminin. ci Bn
situa2ia copilului(
Este o ciudat? eIperien2? pentru un individ
care ia cuno5tin2? de sine ca su6iect. autonomie.
transcenden2?. ca un a6solut. s? descopere Bn sine.
ca esen2? dat?. inferioritatea* este o eIperien2?
ciudat? pentru cel care se afirm? pentru sine ca
Unul s? fie revelat sie5i ca alteritate( Aceasta i se
BnfBmpl? feti2ei cBnd. f?cBnd ucenicia vie2ii. se
descoper? pe sine ca femeie( Sfera c?reia Bi
apar2ine este BncGis? din toate p?r2ile. limitat?.
dominat? de un univers masculin* oricBt de sus s9ar
ridica. oricBt s9ar aventura de departe. va eIista
Bntotdeauna un plafon deasupra capului s?u. Fiduri
care Bi vor BncGide drumul( Teii 6?r6atului sBnt Bntr9
un cer atBt de Bndep?rtat. BncBt. de fapt. pentru el nu
eIist? Fei* feti2a tr?ie5te printre Fei cu fa2? uman?(
Aceast? situa2ie nu este unic?( Este 5i
situa2ia neCrilor din America. par2ial inteCra2i
unei civiliFa2ii care Bi consider?. totu5i. ca pe o
cast? inferioar?( Este ceea ce simte BiC Gomas
/
.
cu atBta rancGiun?. Bn amurCul vie2ii sale. aceast?
inferioritate definitiv?. aceast? 6lestemat?
alteritate care este Bnscris? Bn culoarea pielii lui* se
/
!f( R( URI-"( 0iul natural.
4>
uit cum trec a!ioanele pe cer i tie c cerul i
este interzis fiindc este negru" *entru c este
femeie feti#a tie c marea i polii mii de a!enturi
mii de bucurii i snt interzise: a fost nscut s fie
ntr-o categorie inferioar" Marea diferen# este c
negrii i ndur soarta cu re!olt) nici un
pri!ilegiu nu !ine s-i compenseze duritatea Bn
timp ce femeia este in!itat la complicitate" Am
!orbit de%a
-
despre faptul c?. pe lBnC? autentica
revendicare a subiectului care se vrea suveran.
eIist? Bn fiin2? o dorin2? neautentic? de renun2are 5i
de fuC?7 sBnt deliciile pasivit?2ii. pe care p?rin2ii
5i educatorii. c?r2ile 5i miturile. femeile 5i 6?r6a2ii
le fac s? scBnteieFe Bn ocGii feti2ei7 este Bnv?2at? s?
le Custe Bnc? de la cea mai fraCed? vBrst?7 tenta2ia
se face din ce Bn ce mai insidioas? 5i feti2a Bi cedeaF?
cu atBt mai u5or. cu cBt elanul transcenden2ei sale se
love5te de reFisten2e mai severe( Dar acceptBndu95i
pasivitatea. ea accept? 5i s? suporte f?r? reFisten2?
un destin care Bi va fi impus din afar?. 5i aceast?
fatalitate o Bnsp?imBnt?( Fie c? este am6i2ios.
F?p?cit sau timid. 6?iatul se avBnt? c?tre un
viitor descGis7 va fi marinar sau inCiner. va r?mBne
la munca p?mBn9tului sau va pleca la ora5. va vedea
lumea. va deveni 6oCat7 se simte li6er Bn fa2a unui
viitor Bn care Bl a5teapt? 5anse neprev?Fute( Feti2a
va fi so2ie. mam?. 6unic?7 B5i va 2ine casa eIact cum
face mama ei. B5i va BnCriji copiii a5a cum a fost 5i ea
BnCrijit?7 are doispreFece ani 5i deja istoria ei este
Bnscris? Bn cer7 o va descoperi Fi de Fi. f?r? a fi
ea aceea care o creeaF?7 este curioas?. dar 5i
Bnsp?imBntat? cBnd evoc? aceast? via2? ale c?rei
etape sBnt dinainte prev?Fute 5i spre care o
Bndreapt? inevita6il fiecare Fi(
De aceea feti2a este mai preocupat? decBt fra2ii
ei de misterele seIuale7 desiCur. 5i ei se
intereseaF? de acestea la fel de pasionat7 dar. Bn
viitorul lor. nu se preocup? cel mai mult de rolul
de tat? sau de so2. pe cBnd BntreC viitorul feti2ei
depinde de c?s?torie 5i de maternitate( Imediat cum
Bncepe s? presimt? secretul. propriul ei trup Bi
apare ca fiind Bn mod odios amenin2at( +aCia
maternit?2ii s9a risipit* fie c? a fost informat? despre
asta mai devreme sau mai tBrFiu. Bntr9o manier? mai
mult sau mai pu2in coerent?. 5tie c? nu din
BntBmplare apar Bn trupul mamei copii 5i c? nu ies
de9acolo prin cine 5tie ce farmec7 se Bntrea6? cu o
mare nelini5te cum stau. de fapt. lucrurile( Uneori.
nu i se mai pare minunat. ci ori6il. faptul c? un
trup paraFit va prolifera Bn?untrul trupului ei7 ideea
acestei monstruoase umfl?turi o Bnsp?imBnt?( Ai
cum va ie5i 6e6elu5ulW !Giar dac? nu i s9a vor6it
niciodat? despre urletele 5i despre cGinurile femeii
care na5te. a auFit fraFe. a citit cuvintele 6i6lice*
LAi vei na5te Bn cGinuri 5i durereH7 presimte torturi
pe care nici nu 5i le9ar putea imaCina. inventeaF?
ciu9
/

%
o
i

I
(

p
a
g
"

4
/
(

4
=
date opera#ii n regiunea buricului) dac presupune
c fetusul !a fi e,pulzat prin anus nu !a fi nici
atunci linitit) s-au !zut feti#e f:cnd crize de
constipa#ie ne!rotic atunci cnd au crezut c
descoper procesul naterii" ;ici e,plica#iile e,acte
nu !or fi de !reun a%utor: feti#a !a fi bntuit de
imagini ale umflturii ale ruperii ale $emoragiei"
!u cBt este( mai imaCinativ?. cu atBt feti2a va fi mai
sensibil la aceste viFiuni7 dar nici una nu !a
putea s? le nfrunte f?r? s? se nfioare" !olette
poveste5te c? mama ei a C?sit9o le5inat?. Bn urma
lecturii unor paCini Bn care Tola descrie cum na5te
o femeie(
Autorul descria na5terea Lcu un luI 6rusc 5i crud al
detaliilor. o minu2ie anatomic?. o eIactitate Bn culoare.
atitudine. striC?t Bn care nu am recunoscut nimic din
competen2a mea lini5tit? de fat? tBn?r? de la 2ar?( +9am
sim2it ne5tiutoare. Bnsp?imBntat?. amenin2at? Bn destinul
meu de femel? mic?((( Alte cuvinte pictau su6 ocGii mei
imaCinea c?rnii sfB5iate. eIcrementele. sBnCele murdar(((
Am c?Fut pe iar6?. moale ca unul dintre acei iepura5i pe
care 6raconierii Bi aduceau. calFi Bnc?. Bn 6uc?t?rieH(
AsiCur?rile pe care le dau oamenii mari nu au
darul s9o lini5teasc? pe copil?* crescBnd. Bnva2? s?
nu9i mai cread? pe cei mari pe cuvBnt7 adesea. i9a
surprins c? o mint cGiar Bn privin2a secretelor
venirii ei pe lume7 5tie 5i c? ei consider? normale
lucrurile cele mai Bnfrico5?toare7 dac? a Bncercat
vreun 5oc fiFic violent 9 opera2ie de amiCdale. din2i
eItra5i. panari2iu scos cu 6isturiul 9 va proiecta
asupra na5terii anCoasa a c?rei amintire a p?strat9o(
!aracterul fiFic al sarcinii. al na5terii.
suCereaF? imediat c? Bntre so2i se petrece Lceva
fiFicH( !u vuitul LsBnCeH. pe care Bl aude adesea Bn
eIpresii de Cenul .. copil de acela5i sBnCe. sBnCe
pur. sBnCe amestecatH orienteaF? uneori imaCina2ia
infantil?7 mariajul. ajunCe s? presupun? feti2a. este
Bnso2it de o transfuFie solemn?( Dar cel mai adesea
LcGestia fiFic?H apare asociat sistemului urinar 5i
eIcremen2ial( Bn special. copiii presupun c?
6?r6atul urineaF? Bn femeie( Opera2ia seIual? este
CBndit? ca fiind murdar?( Aceasta Bl 6ulverseaF? pe
copil. pentru care lucrurile LmurdareH sBnt
Bnconjurate de cele mai severe ta6uuri* cum se face
deci c? adul2ii le inteCreaF? Bn via2a lorW !opilul
este. deci. ap?rat de scandal prin Bns?5i a6surditatea
a ceea ce descoper?* nu vede nici un sens Bn ceea ce
aude sau cite5te. Bn ceea ce este scris7 totul i se pare
ireal( Bn fermec?toarea carte a lui !arson +ac
!ullers. La mint# tBn?ra eroin? B5i surprinde vecinii
deF6r?ca2i Bn pat7 anomalia acestei BntBmpl?ri o
Bmpiedic? s?9i dea importan2?(
Era Bntr9o duminic? de var?. 5i u5a familiei
+arlo[e era descGis? Putea s? vad? doar o parte a
camerei. o parte a comodei 5i piciorul patului lBnC?
care fusese aruncat corsetul doamnei +arlo[e( Dar Bn
camera lini5tit? se auFea un FComot pe care nu9/
Bn2eleCea 5i. cBnd Bnainta c?tre praC. fu
37
cuprins? de o uimire care9o f?cu s? o ia la fuC? spre
6uc?t?rie. striCBnd* LDomnul +arlo[e are o criF?@H
Berenice se repeFise Bn Gol. dar. cBnd privise Bn
camer?. nu f?cuse decBt s? strBnC? din 6uFe 5i s?
trBnteasc? u5a(((( Fran;ie Bncercase s9o iscodeasc? pe
Berenice despre ce se BntBmplase. dar Berenice Bi spuse
doar c? vecinii erau ni5te oameni de rBnd 5i c?. 5tiind
c? prin preajm? era o anumit? persoan?. ar fi tre6uit s?
BncGid? u5a( Fran;ie 5tia c? ea era acea persoan?. 5i
totu5i nu Bn2eleCea( !e fel de criF? fusese aceeaW a
Bntre6at ea( Dar Berenice nu i9a r?spunse decBt* L+icu2a
mea. era o criF? o6i5nuit?H( Ai Fran;ie Bn2elese din tonul
vocii ei c? nu / se spunea totul( +ai tBrFiu. B5i aminti de
cuplul +arlo[e ca de ni5te oameni o6i5nui2i(((
!Bnd copiii sBnt avertiFa2i Bmpotriva
necunoscu2ilor. cBnd se interpreteaF? Bn fa2a lor un
incident seIual. li se vor6e5te adesea de 6ol navi.
de maniaci. de ne6uni7 este o eIplica2ie comod?7
feti2a pe care cel de lBnC? ea o pip?ie la
cinematoCraf. precum 5i cea care vede un
necunoscut descGeindu95i proGa6ul se CBndesc c?
au de9a face cu ni5te ne6uni* desiCur. BntBlnirea cu
ne6unia este nepl?cut?* un atac de epilepsie. o criF?
de isterie. o ceart? violent? fac s? se clatine ordinea
lumii adulte. 5i copilul care asist? la acestea se
simte amenin2at7 dar. de vreme ce Bntr9o lume
armonioas? eIist? vaCa6onFi. cer5etori. infirmi cu
pl?Ci Gidoase. pot fi BntBlnite 5i anumite persoane
anormale. f?r? ca ea s? fie FCuduit? din temelii(
Doar atunci cBnd p?rin2ii. prietenii. profesorii sBnt
6?nui2i c? cele6reaF? pe ascuns ritualuri satanice.
copilul Bncepe s? se team? de ace5tia cu adev?rat(
!Bnd mi s9a vor6it pentru prima dat? de raporturile
seIuale Bntre femeie 5i 6?r6at. le9am declarat
imposi6ile. pentru c? tre6uiau s? eIiste 5i Bntre p?rin2ii
mei. 5i Bi pre2uiam prea mult pentru a crede acest lucru(
Spuneam c? este prea deFCust?tor 5i c? n9am s? fac
niciodat? asta( Din nefericire. la pu2in timp dup? aceea.
auFind ce f?ceau p?rin2ii mei((( a tre6uit s? recunosc c? m?
Bn5elam((( Acest moment a fost Bnsp?imXnt?tor7 mi9am
ascuns fa2a Bn cuvertur?. astupBndu9mi urecGile 5i dorind
s? fiu la o mie de ;ilometri de acolo(
/
!um s? concilieFi imaCinea unor oameni
Bm6r?ca2i 5i demni. ace5ti oameni care te Bnva2?
decen2a. reFerva. ra2iunea. cu imaCinea a dou?
animale deF6r?cate care se Bnfrunt?W Este o
contestare a adul2ilor de c?tre ei Bn5i5i care le
FCuduie piedestalul. Bntunec? cerul( Uneori copilul
refuF? cu Bnc?p?2Bnare odioasa revela2ie* LP?rin2ii
mei nu fac astaH. declar? el( Sau Bncearc? s? dea
coitului o imaCine decent?* L !Bnd oamenii vor un
copilH. declar? o feti2?. Lse duc la doctor7 se
deF6rac?. sBnt leCa2i la ocGi. fiindc? nu tre6uie s?
vad?7 doctorul Bi leaC? unul de altul 5i Bi ajut? ca
totul s? mearC? 6ineH7 ea prescGim6ase actul
amoros Bntr9o opera2ie cGirurCical?. f?r? Bndoial?
/
!itat din doctor $IEP+ANN.
8ineree !i sexualitate. 4:
pu#in plcut dar la fel de onorabil ca o edin#
la dentist 2ar n ciuda refuzului i a fugii
nelinitea i ndoiala se insinueaz n inima feti#ei"
Se produce un fenomen la fel de dureros ca
n#rcatul) copila nu mai este de data aceasta
desp?r2it? de trupul matern. dar Bn %urul ei uni!ersul
se pr?6u5e5te7 se treFe5te f?r? acoperi5 deasupra
capului. p?r?sit?. a6solut sinCur? Bn fa2a unui viitor
plin de Bntuneric( !eea ce spore5te anCoasa feti2ei
este faptul c? nu reu5e5te s? contureFe eIact
6lestemul ecGivoc ce apas? asupra ei( Informa2iile
primite sBnt incoerente. c?r2ile sBnt contradictorii7
nici cGiar repreFent?rile teGnice nu risipesc cea2a*
se ridic? o sut? de alte Bntre6?ri* actul seIual este
durerosW sau eItrem de pl?cutW cBt timp dureaF?W
cinci minute sau o noapte BntreaC?W Uneori Bn c?r2i
scrie c? o femeie a devenit mam? dintr9o
Bm6r?2i5are. altundeva. c? femeia r?mBne steril?
dup? ore BntreCi de voluptate( Oare oamenii mari
Lfac cGestia astaH Bn fiecare Fi sau rareoriW !opilul
Bncearc? s? afle citind Bi6lia sau r?sfoind
dic2ionare. sau Bntre6Bndu95i tovar?5ii. 5i 6Bj6Bie Bn
Bntuneric 5i deFCust Bn aceast? privin2? un
document interesant este ancGeta realiFat? de
doctor $iepmann( Iat? cBteva dintre r?spunsurile pe
care i le9au dat unele fete tinere despre ini2ierea lor
seIual?*
!ontinuam s? r?t?cesc cu ideile mele ne6uloase 5i
6iFare( Nimeni nu a6orda su6iectul. nici mama. nici
Bnv?2?toarea7 nici o carte nu trata su6iectul pe de9a9
ntreCul( Pu2in cBte pu2in se 2esea un soi de mister. de
pericol 5i de urB2enie Bn jurul actului care mi se p?ruse
mai BntBi atBt de natural( Fetele mai mari. de doispreFece
ani. se foloseau de Clume Crosolane ca s? creeFe un fel
de punte Bntre ele 5i coleCele de clas?( oate acestea erau
atBt de vaCi 5i de deFCust?toare. BncBt se discuta despre
cum se formeaF? copiii Bn pBntece7 dac? lucrul se
BnfBmpla o sinCur? dat? la om. din moment ce c?s?toria
era Bnconjurat? de atBta tam9tam( !Bnd ini9a venit
menstrua2ia prima dat?. la cincispreFece ani. am avut o
nou? surpriF?( $a rBndul meu. eram 5i eu prins? Bn
Gor?(((
(((Ini2iere seIual?@ E o eIpresie la care nu tre6uia s?
faci aluFie Bn casa p?rin2ilor mei@((( !?utam Bn c?r2i. dar
m? cGinuiam 5i m? iritam c?utBnd f?r? a 5ti Bncotro s9o
iau((. +? duceam la o 5coal? de 6?ie2i* pentru
Bnv?2?tor. aceast? pro6lem? nu p?rea s? eIiste((( !artea
lui "orlam. 9ieel :i feti# mi9a descoperit Bn sfrit
adev?rul( Starea mea de crispare. de surescitare s9a
risipit. de5i eram atunci foarte nefericit? 5i mi9a tre6uit
mult timp ca s? recunosc 5i s? Bn2eleC c? numai
erotismul 5i seIualitatea constituie adev?rata draCoste(
Etapele ini2ierii mele* I( Primele Bntre6?ri 5i cBteva
vaCi no2iuni Odeloc satisf?c?toareP( De la trei ani 5i
jum?tate pBn? la unspreFece ani((( Nici un r?spuns la
Bntre6?rile pe care le9am pus Bn anii urm?tori( $a 5apte
ani. cBnd. dBndu9i de mBncare iepuroaicei. am v?Fut ni5te
pui micu2i. f?r? p?r. tBrBndu9se su6 ea((( +ama mi9a spus
c? la animale. ca 5i la oameni. puii cresc Bn 6urta mamei
5i ies printr9o coast?( Aceast? na5tere printr9o coast?
mi s9a p?rut
40
ira2ional?((( O doic? mi-a po!estit multe lucruri despre
sarcin?. Cesta2ie. menstrua2ie((( Bn sfir5it. la ultima mea
Bntre6are. pe care i9am pus9o tat?lui meu despre func2ia
lui real?. mi9a r?spuns cu ni5te pove5ti o6scure despre
polen 5i pistil( II( !Bteva Bncerc?ri de ini2iere personal?
O de la unspreFece la treispreFece aniP( Am descoperit o
enciclopedie 5i o carte de medicin? Ceneral?((( N9a fost
decBt o informa2ie teoretic?. format? din CiCantice
cuvinte str?ine( III( !ontrolul cuno5tin2elor Bnv?2ate
Ode la treispreFece la cincispreFece aniP* aP Bn via2a de
Fi cu Fi7 6P Bn lucr?rile 5tiin2ifice(
$a opt ani. m? jucam adesea cu un 6?iat de vBrsta
mea( Bntr9o Fi am a6ordat su6iectul( Atiam deja. pentru c?
Bmi spusese mama. c? o femeie are multe ou? Bn trup((( 5i
c? se na5te cBte un copil din aceste ou? ori de cBte on
mama Bncearc? o dorin2? puternic?((( !Bnd i9am dat
aceea5i eIplica2ie micului meu tovar?5. mi9a r?spuns*
L E5ti complet stupid?@ !Bnd m?celarul 5i nevasta lui
vor s? ai6? un copil. se a5aF? Bn pat 5i fac porc?riiH( Am
fost indiCnat? auFin9du9/((( Aveam Ope la doispreFece
ani 5i jum?tateP o servitoare care ne povestea tot felul
de pove5ti murdare( Nu9i suflam un cuvBnt despre asta
mamei. c?ci Bmi era ru5ine7 dar o Bntre6am dac?. atunci
cBnd te a5eFi pe CenuncGii unui 6?r6at. po2i r?mBne
Bns?rcinat?( Ea ini9a eIplicat totul cum nu se poate mai
6ine(
De unde vin copiii am Bnv?2at la 5coal? 5i am avut
sentimentul c? era ceva BnCroFitor( Dar cum veneau pe
lumeW Despre acest lucru ne f?cuser?m amBndou? o idee
oarecum monstruoas?. mai ales de atunci cBnd. Bntr9o
diminea2? de iarn?. merCBnd spre 5coal?. un 6?r6at ne a
ar?tat orCanele Iui Cenitale 5i. apropnndu9se de noi. ne9
a Fis* LNu vi se pare c? ar fi 6une de ron2?itWH Am
sim2it o sil? de nedescns. am fost literalmente
BoCre2o5ate( PBn? la dou?Feci 5i unu de ani mi9am
imaCinat c? 6e6elu5ii vin pe lume prin 6uric(
O feti2? m9a luat deoparte 5i m9a Bntre6at* LAtu de
unde vin copiiiWH Bn cele din urm?. s9a Got?rBt s?
declare* LEi. asta9i@ Proast? mai e5ti@ !opila5ii ies din
6urta femeilor. 5i. ca s? vin? pe lume. ele fac Bmpreun?
cu 6?r6a2ii ceva cu totul deFCust?tor@H Dup? care mi9a
eIplicat Bn detaliu ce era lucrul acela deFCust?tor( !eea
ce mi9a spus m9a 5ocat. refuFam cateCoric s? cred c?
asemeneaH cGestii ar fi posi6ile( Ne culcam Bn aceea5i
camer? cu p?rin2ii no5tri((( Bntr9una dintre nop2ile
urm?toare am auFit BntBmplBndu9se ceea ce nu credeam
c? este posi6il. 5i atunci mi9a fost ru5ine. da. ini9a fost
ru5ine de p?rin2ii mei( oate aceste lucruri parc? m9au
prescGim6at Bntr9o alt? fiin2?( Am Bncercat atunci
suferin2e morale on6ile( +i se p?rea c?. prin faptul de a
cunoa5te deja aceste lucruri. eram o creatur? profund
depravat?(
re6uie s? preciF?m c? nici o informare corect?
n9ar reFolva pro6lema( !u toat? 6un?voin2a
p?rin2ilor 5i profesorilor. nu s9ar putea pune Bn
cuvinte 5i Bn concepte eIperien2a erotic?. ce nu
poate fi Bn2eleas? decBt tr?ind9o7 cGiar 5i cea mai
serioas? analiF? din lume ar avea o latur?
umoristic? 5i ar e5ua Bn Bnf?2i5area adev?rului(
Pierind de la poeticele iu6iri ale florilor. de la
nunta pe5tilor. 5i ajunCBnd la
40
psri la pisic la capr ridicndu-ne pn la
specia uman putem foarte bine lmuri misterul
procrea#iei: ns acela al !olupt#ii i al dragostei
seIuale ar r?mBne de nep?truns( Cum ai putea s?9i
eIplici unui copil cu sBnCele lini5tit pl?cerea unui
s?rut sau a unei Bm6r?2i5?riW Bn familie. se dau 5i
se primesc s?ruturi. cGiar 5i pe 6uFe* de ce n
anumite Bmprejur?ri aceast? BntBlnire a mucoaselor
provoac? ame2eliW Ar Bnsemna s?9i vor6e5ti unui
or6 despre culori( AtBta timp ct lipse5te intui2ia
tul6ur?rii 5i a dorin2ei care d? func2iei erotice sens
5i unitate. diferitele ei elemente par 5ocante.
monstruoase( Feti2a este revoltat? mai ales cBnd
Bn2eleCe c? este virCin? 5i pecetluit? 5i c?. pentru a
o prescGim6a Bn femeie. un seI de 6?r6at va
tre6ui s? o p?trund?( !um eIGi6i2ionismul este o
perversiune destul de r?spBn9dit?. multe feti2e au
v?Fut penisuri Bn erec2ie7 Bn orice caF. au v?Fut
seIe de animale 5i este reCreta6il c? adesea
privirea le e atras? de acela al calului* este
normal s? fie Bnsp?imBntate( Fric? de na5tere.
fric? de seIul masculin. fric? de LcriFeleH care9i
amenin2? pe oamenii c?s?tori2i. deFCust pentru
practicile murdare. deriFiune fa2? de Cesturile
lipsite de orice Bn2eles. toate acestea o fac pe feti2?
s? declare* LN9am s? m? m?rit niciodat? @H
@
Este
cea mai siCur? ap?rare Bmpotriva durerii. a
ne6uniei. a o6scenit?2ii( DeCea6a i se eIplic? apoi
c?. atunci cBnd va veni vremea. nici deflorarea.
nici na5terea nu i se vor mai p?rea atBt de teri6ile.
c? milioane de femei s9au resemnat cu aceast?
soart? 5i c? se simt foarte 6ine( !Bnd unui copil Bi
e team? de un eveniment eIterior. adul2ii Bncearc?
s?9/ lini5teasc?. dar o fac spu9nBndu9i c?. mai tBrFiu.
Bl va accepta Bn mod firesc* atunci Bi este team? de
el Bnsu5i a5a cum se va reC?si alienat. r?t?cit. Bn
neCura viitorului( +etamorfoFele omidei care se
transform? Bn crisalid? 5i apoi Bn fluture Bi s?desc
Bn suflet o nelini5te* oare mai este aceea5i omid?
la cap?tul acestui somn lunCW Se mai recunoa5te
su6 aripile9i str?lucitoareW Am cunoscut feti2e care.
la vederea unei crisalide. se cufundau Bntr9un vis
Bnsp?imBntat(
/ LPlin? de repulsie. m? ruCam la DumneFeu s?9mi dea
o voca2ie reliCioas? care s?9mi permit? s? nu urmeF
niciodat? leCile maternit?2ii( Ai dup? ce visasem mult timp
la misterele deFCust?toare pe care mi le ascundeam
Bmpotriva voin2ei mele. Bnt?rit? de toat? aceast? repulsie ca
de un semn divin. tr?Ceam concluFia* este clar c? destinul
meu este castitateaH. scrie &assu -auclere Bn Portocala
albastr. Bntre altele. ideea perfor?rii Bi provoca oroare(
LIat? deci ce f?cea ca noaptea nun2ii s? fie atBt de
teri6il?@ Aceast? descoperire m9a tul6urat foarte tare.
ad?uCBnd la repulsia pe care9o sim2eam mai Bnainte
teroarea fiFic? a acestei opera2ii pe care mi9o imaCinam
eItrem de dureroas?( eroarea mea ar fi fost 5i mai mare
dac? a5 fi 5t iut c? tot pe aceast? cale se 5i nasc copii.
dar. cum 5tiam de mult c? 6e6elu5ii se nasc din 6urta
mamei. credeam c? se deta5eaF? de aceasta prin
seCmentare(H
41
Ai totui metamorfoza are loc" 1eti#a nu9i
cunoate ea nsi sensul. dar B5i d? seama c?. n
raporturile cu lumea 5i cu propriul ei trup. ceva
este pe cale de a se scGim6a pe nesim2ite* devine
sensi6il? la contacte. Custuri. mirosuri care
alt?dat? o l?sau indiferent?7 Bn mintea ei se
desf?5oar? imaCini 6aroce* Bi e Creu s? se
recunoasc? privindu9se Bn oClinFi7 se simte
LciudatH7 lucrurile au un aer LciudatH a5a i se Bn9
tBmpla micu2ei EmilR. pe care RicGard "uCGes o
descrie Bn 5n ciclon n ;amaica<
!a s? se r?coreasc?. EmilR se a5eFase Bn ap? pBn? la
mijloc 5i sute de pe5ti5ori CBdilau cu 6oturile lor
curioase fiecare centimetru din trupul ei7 parc? erau
ni5te s?ruturi u5oare. lipsite de sens( Bn ultimul timp
detesta s? o atinC? cineva. dar asta i se p?rea de9a
dreptul a6omina6il( Nu mai putu suporta7*ie5i din ap?
5i se Bm6r?c?(
!Giar 5i armonioasa essa a lui +arCaret
DennedR cunoa5te aceast? tul6urare 6iFar?*
Dintr9o dat? se sim2i profund nefericit?( OcGii ei
priveau fiI Bn Bntunericul Golului t?iat Bn dou? de
clarul de lun? care intra ca un val prin u5a descGis?(
Nu mai putu Bndura( Se ridic? dintr9un salt cu un mic
2ip?t eIaCerat* LO@ striC? ea. cBt de tare ur?sc lumea
BntreaC?@H FuCi atunci s? se ascund? pe munte.
speriat? 5i furioas?. urm?rit? de un trist presentiment
care p?rea s? umple casa cea lini5tit?( BmpiedicBndu9se
de praC. Bncepu din nou s? murmure ca pentru ea
Bns?5i* LA5 vrea s? mor. a5 vrea s? fiu moart?H(
Atia c? nu credea ceea ce spunea. c? n9avea nici un
cGef s? moar?( Dar violen2a cuvintelor ei p?rea s9o
satisfac?(((
Bn cartea deja citat? a lui !arson +ac !ullers.
acest moment nelini5titor este descris cu multe
am?nunte(
Era vara Bn care Fran;ie se sim2ea scBr6it? 5i o6osit?
de a fi Fran;ie( Se ura. devenise o vaCa6ond?. o fiin2?
care nu era 6un? de nimic 5i care se BnvBrtea prin
6uc?t?rie* murdar? 5i Bnfometat?. nefericit? 5i trist?( Ai.
Bn afar? de asta. era o criminal?((( Prim?vara aceea
fusese un anotimp ciudat care nu se mai sfBr5ea( Era Bn
copacii BnfrunFi2i 5i Bn florile de aprilie ceva care o
Bntrista( Nu 5tia de ce e trist?. dar. din pricina acestei
triste2i ciudate. credea c? ar tre6ui s? p?r?seasc?
ora5ul( Ar fi tre6uit s? p?r?seasc? ora5ul 5i s? se duc?
undeva departe( !?ci Bn acel an prim?vara tBrFie p?rea
non5alant? 5i dulce( $unCile dup?9amieFe treceau Bncet
5i dulcea2a verde a anotimpului Bi provoca Crea2?(((
+ulte lucruri o f?ceau s? plBnC? Diminea2a devreme
ie5ea Bn curte 5i r?mBnea BndelunC privind r?s?ritul7 5i
sim2ea parc? o Bntre6are n?scBndu9se Bn sufletul ei. iar
cerul nu9i r?spundea $ucruri pe care Bnainte nici nu le
o6serva Bncepur? s9o emo2ioneFe* lumina la ferestrele
caselor pe care le vedea cBnd se plim6a seara. o voce
necunoscut? ie5ind dintr9o fund?tur?( Se uita la
lumini. asculta vocea 5i ceva din?untrul ei Bncremenea
Bn a5teptare( Dar luminile se stinCeau. vocea t?cea 5i.
Bmpotriva a5tept?rilor
42
sale nu se mai BntBmpla nimic( Bi era fiic? de aceste
lucruri care o f?ceau s? se Bntre6e 6rusc cine era. ce
avea s? ajunC? pe lumea asta 5i de ce se afla acolo.
privind o lumin? sau ascultBnd. ori fiIBnd cerul*
sinCur?( Bi era fric? 5i i se strBnCea inima Bntr9un fel
6iFar(
(((Se plim6a prin ora5 5i lucrurile pe care le vedea i
se p?reau neterminate. 5i avea aceast? anCoas? Bn
suflet( Se Cr?6ea s? fac? ceva* dar nu asta tre6uia s?
fac?((( Dup? lunCile amurCim ale anotimpului. dup? ce
terminase de 6?tut ora5ul Bn lunC 5i9n lat. nervii ei vi6rau
ca o melancolic? arie de jaFF. inima i se Bnt?rea 5i i se
p?rea c? st? Bn loc(
Bn aceast? perioad? trupul copil?resc devine un
trup de femeie. devine carne( Bn afar? de caFul
unei deficien2e Clandulare. cBnd su6iectul r?mBne
fiIat la vBrsta infantil? c?tre vBrsta de doispreFece9
treispreFece ani Bncepe criFa pu6ert?2ii(
/
Aceast?
criF? se manifest? mult mai devreme la feti2? decBt
la 6?iat 5i aduce scGim6?ri mult mai importante(
Feti2a o prime5te cu nelini5te 5i nepl?cere( Bn
momentul Bn care i se deFvolt? sBnii 5i Bi cre5te p?rul
pu6ian. se na5te Bn ea un sentiment care uneori se
transform? Bn mBnie. dar ini2ial este de ru5ine7
6rusc. copila manifest? pudoare. refuF? s? se arate
deF6r?cat? cGiar 5i Bn fa2a mamei sau surorilor ei.
se eIamineaF? cu o uimire amestecat? cu oroare 5i
pBnde5te cu anCoas? umflarea acestui mieF tare.
pu2in dureros. ap?rut su6 sfBrcurile alt?dat? la fel
de inofensive ca 6uricul( Se nelini5te5te pentru c?
se simte Bn acest punct vulnera6il?* f?r? Bndoial?.
aceast? durere este u5oar?. fa2? de suferin2a unei
arsuri sau a unei dureri de din2i7 dar accidentele sau
6olile sBnt Bntotdeauna v?Fute de copil? ca
anomalii. Bn timp ce acum. pieptul ei fraCed e
locuit Bn mod normal de nu se 5tie ce surd?
rancGiun?( !eva se petrece. ceva ce nu este o
6oal?. ci e presupus de Bns?5i leCea eIisten2ei. fiind
totu5i lupt?. sfB5iere( DesiCur. de la na5tere la
pu6ertate feti2a a crescut. dar niciodat? nu a sim2it
acest lucru* Fi de Fi. propriul ei corp Bi era preFent
ca un lucru eIact. des?vBr5it7 acum ea Lse
formeaF?H* cuvBntul Bnsu5i Bi produce oroare(
Fenomenele naturale nu sBnt lini5titoare decBt
atunci cBnd 5i9au C?sit un ecGili6ru 5i au c?p?tat
aspectul Bncremenit al unei flori fraCede. al unui
animal lustruit7 dar Bn BnmuCurirea sinilor ei feti2a
simte am6iCuitatea cuvBntului* viu. Nu este nici
aur. nici diamant. ci o materie ciudat?. mi5c?toare.
nesiCur?. Bn mieFul c?reia se ela6oreaF? alcGimii
impure( S9a o6i5nuit cu pletele ce se desf?5oar?
la fel de lini5tit ca ni5te fire de m?tase7 dar aceast?
veCeta2ie nou? la su6suori. Bn josul pBntecelui. o
transform? Bn animal sau Bn alC?( Fie c? este mai
mult sau mai pu2in prevenit? despre ceea ce se
BntBmpla. presimte Bn aceste scGim6?ri o
finalitate
/
Am descris Bn volumul I. cap( I. procesele propriu9
Fis fiFioloCice ale acesteia(
43
care o va smulCe din ea Bns?5i7 iat9o aruncat? Bntr9
un ciclu vital care dep?5e5te momentul propriei ei
eIistente 5i Bn care CGice5te o dependen2? care o
sorte5te 6?r6atului. copilului. monnBntului( A5a cum
sBnt( sBnii apar ca o proliferare inutil?. indiscret?(
Bra2e. picioare. piele. mu5cGi. cGiar 5i fesele
rotunde pe care stai. totul avea pBn? atunci o
func2ie clar?7 numai seIul. definit ca orCan urinar.
era pu2in cam ciudat. dar era secret. inviFi6il
pentru ceilal2i( Su6 pulover. su6 6luF?. apar sBnii(
5i acest corp pe care feti2a Bl confunda cu sine Bi
apare drept trup/ un o6iect pe care ceilal2i Bl
privesc 5i Bl v?d( LDoi ani am purtat pelerine ca
s?9mi acop?r pieptul de care9mi era ru5ineH. mi9a
spus o femeie( Iar alta* L Bmi amintesc 5i acum
ciudata tul6urare pe care am sim2it9o atunci cBnd
o prieten? de vBrsta mea. dar mai deFvoltat? decBt
mine. s9a aplecat s? ridice o minCe de jos 5i am
v?Fut Bn descGiF?tura corsajului ei doi sBni deja
forma2i* din pricina acestui trup atBt de
asem?n?tor cu al meu. dup? care avea s? se
modeleFe trupul meu. ro5eam pentru mine
Bns?miH( ..$a treispreFece ani m? plim6am Bn
rocGie scurt?. cu picioarele CoaleH. mi9a m?rturisit o
alt? femeie( LUn 6?r6at a f?cut. rBnjind. o remarc?
despre CleFnele mele Croase( BncepBnd cu a doua
Fi. mama m9a pus s? port ciorapi 5i fuste lunCi7 dar
nu voi uita niciodat? 5ocul pe care l9am sim2it
v?FBndu9m? v(ut.H Feti2a simte c? propriul ei
corp Bi scap?. c? nu mai este eIpresia clar? a
individualit?2ii sale. c? devine str?in de ea 5i. Bn
acela5i moment. este perceput? ca un lucru7 pe
strad? e urm?rit? cu privirea. i se comenteaF?
formele7 ar vrea s? se fac? nev?Fut?7 Bi e team? s?
devin? trup. Bi e team? s? B5i arate trupul(
Acest deFCust se traduce la o mul2ime de fete
prin dorin2a de a sl?6i7 nu mai vor s? m?nBnce 5i.
dac? sBnt o6liCate s9o fac?. vomit?7 B5i
supraveCGeaF? f?r? Bncetare Creutatea( Altele devin
6oln?vicios de timide7 s? intre 5i cGiar s? ias?
dintr9un salon este un supliciu pentru ele( Pornind
de aici se deFvolt? uneori adev?rate psiGoFe( Un
eIemplu tipic este acela al 6olnavei pe care. Bn
'bsesiile !i psi+astenia# Eanet o descrie su6
numele de Nadia*
Nadia era o tBn?r? dintr9o familie 6oCat?. remarca6il
de inteliCent?7 eleCant?. cu o fire de artist?. era mai ales
o eIcelent? muFician?7 dar Bnc? din copil?rie s9a ar?tat
Bnc?p?2Bnat? 5i irita6il?* Linea enorm s? fie iu6it? 5i
cerea de la toat? lumea o draCoste pasionat?. de la
p?rin2i. surori. de la servitori* dar( de cum o62inea un pic
de afec2iune. era atBt de preten2ioas?. atBt de dominant?.
BneBt cu to2ii se Bndep?rtau imediat de ea f?r?
BntBrFiere7 fiind CroaFnic de suscepti6il?. Clumele
verilor ei. care doreau s?9i scGim6e caracterul. B9au
provocat un sentiment de ru5ine care i s9a localiFat pe
trupH( Pe de alt? parte. nevoia de a fi iu6it? Bi inspira
dorin2a de a r?mBne pentru totdeauna copil. o feti2? pe
care cei din jur o alint? 5i care poate pretinde totul.
Bntr9un cuvBnt. ideea de a cre5te Bi f?cea oroare(((
%enirea precoce a pu6ert?2ii a aCravat deose6it de tare
situa2ia. amestecBnd temeri ale pudorii cu
44
fiica de a crete mare: +Cum brba#ilor le plac femeile
grase !oi rmne totdeauna e,trem de slab." 8eroarea
prului pubian a dez!oltrii sinilor s-a adugat la cele
precedente" nc de la !rsta de unsprezece ani cum
purta fuste scurte. i se p?rea c toat lumea o pri!ete)
cnd au mbrcat-o cu fuste lungi Bi era ru5ine de
5oldurile. de picioarele ei etc( Apari2ia menstrua2iei
aproape c? a Bnne6unit9o7 cBnd p?rul pu6ian a Bnceput s?
creasc?. La fost convins? c? era sinCura din lume care
avea aceast? monstruoFitate 5i pBn? la dou?Feci de ani
s9a cGinuit s? se epileFe Lpentru a face s? dispar?
podoa6a aceea de s?l6aticH( DeFvoltarea sinilor i9a
aCravat aceste o6sesii. pentru c? Bntotdeauna avusese
oroare de o6eFitate7 nu o detesta la al2ii. dar socotea c?
pentru ea era o tar?( LNu 2in s? fiu dr?Cu2?. dar mi9ar
fi prea ru!ine dac? m9a5 vedea umflat?. mi9ar
produce oroare7 dac?( din nenorocire. m9a5 BnCra5?.
n9a5 mai Bndr?Fni s? m? ar?t nim?nui(H Atunci a
Bnceput s? caute prin toate mijloacele s? nu creasc?. se
Bnconjura de precau2ii. se leCa prin jur?minte. se
conjura7 jura s? spun? de cinci sau Fece ori o ruC?ciune.
s? sar? Bntr9un picior de cinci ori( LDac? atinC de patru
ori o not? de pian Bn aceea5i 6ucat?. sBnt de acord s? nu
cresc 5i s? nu m? iu6easc? nimeni(H A sfBr5it prin a
refuFa s? m?nBnce( LNu voiam nici s? m? BnCra5. nici
s? cresc. nici s? sem?n cu o femeie pentru c? a5 fi vrut
s? r?mBn totdeauna feti2?H Promite solemn s? nu accepte
nici un fel de mBncare7 cedBnd implor?rilor mamei. B5i
Bncalc? acest jur?mBnt. dar atunci este v?Fut? ore BntreCi Bn
CenuncGi. scriind jur?minte 5i apoi rupBndu9le( Dup? ce
mama ei moare. pe cBnd Nadia avea optspreFece ani. B5i
impune reCimul urm?tor* dou? farfurii de sup?. un
C?l6enu5 de ou. o linCuri2? de o2et. o cea5c? de ceai cu
sucul unei l?inBi este tot ce BnCGite o Fi BntreaC?( Este
torturat? de foame( L!Bteodat? m? CBndeam la mBncare
ore BntreCi. atBt mi9era de foame7 Bmi BnCGi2eam
saliva. Bmi mu5cam 6atista. m? t?v?leam pe jos de
pofta de a mBnca(H Bns? reFist? tenta2iilor( De5i era
dr?Cu2?. pretindea c? fa2a Bi era umflat? 5i plin? de
co5uri7 daca medicul afirma c? nu le vede. spunea c?
nu Bn2eleCe nimic. c? nu 5tie Ls? recunoasc? acele
co5uri care sBnt Bntre piele 5i carneH( PBn? la urm? s9a
desp?r2it de familia ei 5t s9a BncGis Bntr9un mic
apartament. unde nu intrau decBt sora medical? 5i
doctorul7 nu ie5ea niciodat?7 nu accepta decBt cu mare
Creutate viFita tat?lui s?u. care Bntr9o Fi i9a provocat
f?r? s? vrea o criF? Crav?. spunBndu9i c? ar?ta 6ine(
r?ia aproape tot timpul Bn Bntuneric. atBt de intolera6il
era pentru ea s? fie v?Fut? sau cGiar viFi6il?
Foarte adesea. atitudinea p?rin2ilor contri6uie la
a9i inculca feti2ei ru5inea de felul cum arat?( O
femeie poveste5te*
/
Sufeream de un sentiment de inferioritate fiFic?
Bntre2inut de criticile neBncetate care mi se aduceau
acas?((( +ama. Bn vanitatea ei eIaCerat?. voia totdeauna
s? m? vad? deose6it de aranjat?. 5i Bi atr?Cea
mereuHcroitoresei aten2ia c? tre6uie s?9mi ascund?
defectele* umeni c?Fu2i. 5oldurile prea mari. fesele prea
plate. sBnii prea plini etc( !um suferisem de dureri de
CBt luni BntreCi. nu aveam voie s? um6lu cu CBtul
descoperit((( Eram veIat? Bndeose6i
/
SED(E$( 0emeia frigid.
1>
din pricina picioarelor mele. care Bn timpul pu6ert?2ii
erau foarte urite. 5i. din pricina felului Bn care
merCeam. cei din jur m? tacGinau adesea((( SiCur c? Bn
asta era ceva adev?rat. dar m? f?cuser? atBt de
nefericit?. mai ales pentru c? eram backfisc+=# 5i atBt de
intimidat?. BncBt nu mai 5tiam cum s? stau7 cBnd
BntBlneam pe cineva. primul meu CBnd era* LDac? a5
putea m?car s?9mi ascund picioareleH(
Aceast? ni5ine o determin? pe feti2? s? se mi5te
cu stBnC?cie. s? ro5easc? tot timpul7 fapt ce Bi
spore5te timiditatea 5i devine prin el Bnsu5i
o6iectul unei fo6ii( Ste;el poveste5te. Bntre altele
/
.
despre o femeie care. Lpe cBnd era fat? tBn?r?.
ro5ea Bntr9un fel atBt de maladiv 5i de violent.
BncBt un an BntreC a purtat pansamente Bn jurul
fe2ei. pre9teItBnd dureri de din2iH(
Uneori. Bn perioada care se poate numi
prepu6eral? 5i preced? apari2ia menstrua2iei. feti2a
Bnc? nu Bncearc? deFCust fa2? de propriul ei corp7
este mBndr? c? va deveni femeie. urm?re5te cu
satisfac2ie cum i se rotunjesc sBnii. B5i umfl?
corsajul cu 6atiste 5i se laud? fa2? de cele mai
mari ca ea7 Bnc? nu p?trunde semnifica2ia
fenomenelor care se produc Bn ea( Prima
menstrua2ie Bi reveleaF? aceast? semnifica2ie 5i
apar sentimentele de ru5ine( Dac? eIistau deja. se
confirm? 5i se eIaCereaF? BncepBnd cu acest
moment( oate m?rturiile confirm? acest lucru* fie
c? feti2a a fost sau nu prevenit?. evenimentul Bi
apare ca respinC?tor 5i umilitor( Se BntBmpla
frecvent ca mama s? fi uitat s9o previn?7 s9a
o6servat c? mamele
J
le deFv?luie cu mai mult?
u5urin2? fiicelor lor misterele sarcinii 5i cGiar ale
rela2iilor seIuale decBt pe acela al menstrua2iei7
este pentru c? ele Bnsele au oroare de aceast?
servitute feminin?. oroare ce reflect? vecGile terori
mistice ale 6?r6a2ilor 5i pe care le9o transmit
proCeniturilor lor( !Bnd feti2a descoper? pete
suspecte pe lenjeria ei. se crede victima unei diaree.
a unei GemoraCii mortale sau a unei maladii
ru5inoase( !onform unei ancGete relatate Bn /:0=
de "aveloc; Ellis. din /J> de eleve ale unui
coleCiu american. 4= nu 5tiau nimic despre
menstrua2ie Bn momentul cBnd le9a venit prima
dat?. 40 aveau vaCi cuno5tin2e despre aceasta7
adic? mai mult de jum?tate dintre ele erau
iCnorante( Dup? "elen DeutscG. nici Bn /01=
lucrurile nu se scGim6aser? prea mult( "( Ellis
citeaF? caFul unei adolescente care s9a aruncat Bn
Sena pentru c? se credea atins? de Lo 6oal?
necunoscut?H( Ste;el. Bn ale sale LScrisori c?tre o
mam?H. poveste5te despre o fat? care a Bncercat
s? se sinucid?. v?FBnd Bn fluIul menstrual semnul
5i pedeapsa unor impurit?2i care9i murd?reau
sufletul( E normal ca fetei s?9i fie fric?* i se pare
c?
Q 9ackfisc+ >engl.7 , adolescent?. feti5can? On(
trP(
/
SEDE$. 0emeia frigid.
?
C$. lucr?rile lui DalR 5i !Gad[ic; citate de "(
DEUS!" Bn Psi+ologia
femeilor.
46
nsi !ia#a ei i scap" 2up <lein i coala
psi$analitic englez sngele nseamn pentru ea
o ran a organelor interne" C$iar dac e,plica#ii
prudente o cru# de angoase prea puternice i e
ruine se simte murdar: se repede la 6aie.
Bncearc? s? spele sau s?95i ascund? len%eria p?tat?
de sBnCe( O povestire tipic? pentru aceast?
eIperien2? aflm Bn cartea lui !olette AudrR Cu
oc+ii viitorului<
Bn mieFul acestei eIalt?ri era BncGis? o dram?
6rutal?( Bntr9o sear?. deF6r?cBndu9m?. m9am creFut
6olnav?7 nu mi9a fost fric? 5i n9am spus nimic. Bn
speran2a c? avea s?9mi treac? a doua Fi((( Dup? patru
s?pt?mBni. 6oala a Bnceput 5i mai violent( +9am dus
s?9mi arunc cGilo2ii Bn co5ul cu rufe murdare care se
afla Bn 6aie. Bn spatele u5ii( Era o asemenea canicul?.
BncBt lespeFile Bn form? de rom6uri ale culoarului erau
c?ldu2e su6 t?lpile mele( !Bnd. dup? aceea. m9am dus
la loc Bn pat. mama a venit s?9mi eIplice ce se BntBmpla(
Nu sBnt Bn stare s?9mi amintesc efectul pe care l9au avut
vor6ele ei asupra mea. dar. Bn timp ce 5u5otea. deodat?
Da;i 5i9a 6?Cat capul pe u5?( %ederea acestui cGip
curios 5i rotund m9a scos din fire( Am striCat la ea s?
plece 5i a fuCit Bnsp?imBntat?( Am implorat9o pe mama
s9o 6at? fiindc? nu cioc?nise la u5? Bnainte s? intre(((
!almul mamei. aerul ei prevenitor 5i fericit m9au f?cut
s?9mi pierd capul cu totul( Dup? ce a plecat. m9am
cufundat Bntr9o noapte s?l6atic?(
+i9am amintit 6rusc dou? lucruri* cu cBteva luni Bn
urm?. pe cBnd ne Bntorceam dintr9o plim6are. mama.
Da;i 5i eu ne9am BntBlmt cu 6?trBnul doctor din Privas.
Bndesat ca un m?celar 5i cu o 6ar6? lunC? 5i al6?( LA
crescut mare fiica dumneavoastr?. doamn?H. a Fis el
uitBndu9se la mine7 5i imediat l9am urBt. f?r? s? Bn2eleC
de ce( !eva mai tBrFiu. mama. la Bntoarcerea din
Paris. aranja Bn comod? un pacGet de 5erve2ele noi(
L!e sBnt asteaWH Bntre6ase Da;i( +ama B5i luase acel
aer firesc al adul2ilor atunci cBnd B2i spun numai un
sfert de adev?r. p?strBndu95i pentru ei restul( LSBnt
pentru !olette. Bn curBnd(H +ut?. nefind Bn stare s? pun
o Bntre6are m?car. Bmi detestasem mama(
oat? noaptea aceea m9am r?sucit Bn a5ternut( Nu
era posi6il( Aveam s? m? treFesc( +ama se Bn5elase.
asta avea s? treac? 5i nu se va mai BntBmpla((( A doua Fi.
scGim6at? 5i murd?rit? din nou. a tre6uit s? Bnfrunt alte
lucruri( O priveam cu ur? pe sora mea fiindc? ea nu
5tia Bnc?. pentru c? era dintr9o dat?. f?r? m?car s? 5tie.
BnFestrat? cu o superioritate strivitoare fa2? de mine(
Apoi am Bnceput s? detest 6?r6a2ii. care n9aveau s?
cunoasc? niciodat? asta 5i care 5tiau( PBn? la urm? am
ajuns s? detest 5i femeile. pentru c?95i acceptau atBt de
lini5tite soarta( Eram siCur? c?. dac? ar fi 5tiut ce mi se
BntBmpla. toate s9ar fi 6ucurat( Li9a venit 5i 2ie raidulH.
ar fi Fis( Ai asta. Bmi Ficeam eu cBnd vedeam o femeie(
Ai asta( $umea m? p?c?lise( +erCeam Creu 5i nu
Bndr?Fneam s? alerC( P?mBntul. verdea2a Bnc?lFit? de
soare. Grana p?reau s? r?spBndeasc? Bn aer un miros
suspect((( !riFa a trecut 5i am Bnceput s? sper. Bmpotriva
oric?rui 6un9sim2. c? nu va mai reveni( Dup? o lun? a
tre6uit s? cedeF Bn fa2a eviden2ei 5i s? admit definitiv
r?ul. cu o stupoare ap?s?toare de aceast? dat?( De acum
avea s? eIiste Bn memoria mea un LBnainteH( ot restul
vie2ii mele nu va mai fi decBt un Ldup?H(
47
Lucrurile se petrec la fel pentru ma%oritatea
feti#elor" Multe dintre ele Bncearc? oroarea de a95i
dez!lui secretul celor din jur( O prieten mi9a
povestit c?. neavBnd mam?. crescBnd Bntre tatl ei
5i o Bnv?2?toare. a tr?it trei luni de ru5ine 5i oroare.
ascunFBndu95i lenjeria murd?rit?. Bnainte de a
descoperi c? Bi venise menstrua2ia( !Giar 5i femeile
de la 2ar?. pe care le9ai putea crede Bn?sprite de
cunoa5terea celor mai dure aspecte ale vie2ii
animale. resimt cu oroare acest 6lestem. pentru c?
la 2ar? menstrua2ia are Bnc? un caracter ta6u* am
cunoscut o tBn?r? fermier? care. timp de o iarn?
BntreaC?. 5i9a sp?lat pe ascuns lenjeria Bn rBul
BnCGe2at. punBndu95i apoi direct pe piele c?ma5a
ud? pentru a95i ascunde secretul de nem?rturisit( A5
putea cita o sut? de alte caFuri analoaCe( Dar
m?rturisirea acestei nenorociri uimitoare nu este o
eli6erare( F?r? Bndoial?. acea mam? care 5i9a
p?lmuit 6rutal fiica spunBiidu9i* LIdioato@ E5ti prea
mic? pentru asta@H este o eIcep2ie( Dar multe dintre
mame sBnt sup?rate auFind vestea( +ajoritatea nu9i
dau copilei l?muriri satisf?c?toare 5i aceasta r?mBne
plin? de anIietate Bn fa2a st?rii noi pe care o
inauCureaF? criFa menstrual?* se Bntrea6? dac?
viitorul nu9i reFerv? cumva noi surpriFe dureroase7
ori B5i imaCineaF? c? de acum Bnainte poate
r?mBne Bns?rcinat? prin simpla preFen2? sau prin
atinCerea unui 6?r6at 5i Bncearc? fa2? de 6?r6a2i o
adev?rat? teroare( !Giar dac? este scutit? de aceste
anCoase prin eIplica2ii inteliCente. nu se lini5te5te
atBt de u5or( Bnainte. feti2a se putea crede cu
u5urin2? o fiin2? aseIuat?7 putea s? nu se CBndeasc?
deloc la asta7 i se BntBmpla cGiar s? viseFe c? se va
treFi Bntr9o 6un? Fi scGim6at? Bn 6?r6at7 acum.
mamele 5i m?tu5ile 5u5otesc cu un aer flatat* LS9a
f?cut fat? mareH7 confreria matroanelor a avut cB5tiC
de cauF?. de9acum le apar2ine. lat9o a5eFat? f?r?
drept de apel Bn rBndul femeilor Se BntBmpla 5i ca
feti2a s? fie mBndr? de asta7 CBnde5te c? a devenit un
om mare 5i c? eIisten2a ei va fi de9acum cu totul
scGim6at?( GRde +omi ier
/
. de pild?. poveste5te*
+ai multe dintre noi deveniser? Lfete mariH Bn
timpul vacan2ei7 altora li se BntBmpla la liceu. 5i atunci.
imn dup? alta. in toaletele din curte unde ele tronau ca
ni5te reCine pe scaune priniiudu95i supu5ii. merCeam Ls?
vedem sBnCeleH(
Dar feti2a este deFam?Cit? Bn curBnd. c?ci B5i d?
seama c? n9a o62inut nici un privileCiu 5i c? via2a
B5i urmeaF? cursul ei normal( SinCura noutate
este evenimentul murdar care se repet? Bn fiecare
lun?7 unele copile plBnC ore BntreCi cBnd afl? c?
sBnt condamnate la acest destin7 ceea ce le
aCraveaF? revolta este c? aceast? tar? ru5inoas?
este cunoscut? 5i de c?tre 6?r6a2i* ar voi m?car
ca pentru
/

@
u
.

1
:
acetia umilitoarea condi#ie feminin s fie !oalat
de mister" 2ar nu: tatl fra#ii !erii to#i brba#ii
tiu i uneori fac i glume n legtur cu acest
lucru" Atunci se nate sau se e,agereaz n sufletul
feti#ei dezgustul pentru un trup prea carnal" C$iar
dup ce a trecut prima surpriz nepl?cerea lunar?
nu95i pierde Bn intensitate* de fiecare dat? tnra
fat? reC?se5te acela5i deFCust Bn fa2a acestui miros
fad. st?tut. care se ridic? din ea Bns?5i Z miros de
mla5tin?. de violete ofilite 9. Bn fa2a acestui sBnCe
mai pu2in ro5u. mai suspect decBt cel ce curCea din
FCBrieturile copil?riei( Ti 5i noapte va tre6ui s?
fie atent? s? se scGim6e. s?95i supraveCGeFe
lenjeria. cear5afurile. s? reFolve mii de pro6leme
practice 5i respinC?toare7 Bn familiile care fac
economii. pansamentele iCienice se spal? Bn fiecare
lun? 5i B5i reiau locul Bntre teancurile de 6atiste7 va
tre6ui deci s? lase Bn seama sp?l?toresei sau
servitoarei. ale mamei sau ale surorii mai mari
aceste dejec2ii care ies din sine( Pansamentele pe
care le vBnd farmaci5tii Bn cutii cu nume de flori*
L!ameliaH. LEdel[eissH se arunc? dup? folosire7
dar Bn c?l?torie. Bn vileCiatur?. Bn eIcursie nu e atBt
de comod s? scapi de ele. fiind strict interFis s? le
arunci la toalet?( +icu2a eroin? din ;urnal
psi+analiticA B5i descrie oroarea fa2? de
pansamentele iCienice* cGiar Bn fa2a surorii ei. nu
consimte s? se deF6race decBt Bn Bntuneric atunci
cBnd are menstrua2ie( Acest o6iect jenant.
stBnjenitor poate s? se desprind? Bn cursul unui
eIerci2iu violent7 este o umilire mai Crav? decBt
s?92i cad? cGilo2ii Bn plin? strad?* aceast?
perspectiv? atroce na5te uneori manii neurastenice(
Printr9un fel de rea9voin2? a naturii. st?rile de
indispoFi2ie. durerile Bncep numai dup? ce se
porne5te GemoraCia. care poate trece
neo6servat ?7 adesea. fetele au menstrua2ia
nereCulat?. 5i atunci risc? s? fie surprinse cBnd sBnt
la plim6are. pe strad? sau la ni5te prieteni7 risc? 9
precum doamna de !GevreuseJ 9 s?95i murd?reasc?
Gainele. scaunul( O asemenea posi6ilitate le face pe
unele dintre ele s? tr?iasc? o adev?rat? anCoas?( !u
cBt fata Bncearc? mai mult? repulsie pentru aceast?
tar? feminin?. cu atBt este o6liCat? s? se CBndeasc?
la ea cu mai mult? viCilen2? pentru a nu se eIpune
la BnCroFitoarea umilin2? a unui accident sau a unei
confiden2e(
Iat? seria de r?spunsuri pe care a o62inut9o Bn
aceast? privin2? doctor $iepmann
4
Bn cursul
ancGetei sale despre seIualitatea juvenil?*
$a 5aispreFece ani. cBnd mi9a venit pentru pnma
dat? ciclul. am fost foarte Bnsp?imBntat? constatBnd
aceasta diminea2a( De fapt. 5tiam c? tre6uia
/ radus de !lara +alrauI(
8 DeCGiFat? Bn 6?r6at Bn timpul Frondei. doamna de
!Gevreuse. dup? ce c?l?rise BndelunC. a fost demascat?
din pricina petelor de sBnCe o6servate pe 5a(
4
!f( doctor
$IEP+ANN. 8ineree !i sexualitate.
=>
s se ntmple) dar mi-a fost att de ruine nct am
rmas n pat toat ziua 5i la toate ntrebrile nu am
r?spuns dect: ;u pot s? m? scol(
Am r?mas mut? de uimire cBnd. la nici doispreFece
ani. mi9a venit pentru prima oar? menstrua2ia( Am fost
Bnsp?imBntat? 5i. cum mama s9a mul2umit s?9mi spun?
pe un ton sec c? avea s? mi se BntBmple Bn fiecare lun?.
mi s9a p?rut o mare porc?rie 5i am refuFat s? cred c? nu
li se BntBmpla 5i 6?r6a2ilor(
Aceast? aventur? a determinat9o pe mama s? m?
ini2ieFe. f?r? a uita Bn acela5i timp menstrua2ia( Am
Bncercat atunci a doua deFam?Cire. pentru c?. prima dat?
cBnd s9a BntBmplat. m9am repeFit radiind de 6ucurie la
mama. care Bnc? mai dormea. 5i am treFit9o striCBnd*
L+am?. mi9a venit@H LAi pentru asta m9ai treFitWH s9a
mul2umit ea s? r?spund?( !u toate astea. am socotit c?
evenimentul Bmi d?dea peste cap BntreaCa eIisten2?(
De aceea am sim2it teama cea mai intens? cBnd mi9a
venit pentru prima oar? ciclul. constatBnd c? GemoraCia
nu Bncetase dup? cBteva minute( otu5i. nu am suflat nici
un cuvBnt nim?nui. nici m?car mamei( De9a6ia
Bmplinisem cincispreFece ani( Bn plus. nu am suferit decBt
foarte pu2in( O sinCur? dat? am avut dureri atBt de
Bnsp?imBnt?toare. BncBt am le5inat 5i am r?mas aproape
trei ore Bntins? pe jos Bn camera mea( Dar nici atunci n9
am spus nimic(
!Bnd mi9a venit pentru prima dat? menstrua2ia.
aveam aproape treispreFece ani( %or6isem deja despre
asta cu coleCele de clas?. 5i m9am sim2it mBndr? c?
intrasem 5i eu Bn rBndul celor mari( DBndu9mi
importan2?. i9am eIplicat profesoarei de sport c? Bn
Fiua aceea nu puteam s? iau parte la lec2ie. fiindc?
eram indispus?
Nu mama m9a ini2iat( Ei i9a venit ciclul a6ia la
nou?spreFece am. 5i. de team? c? avea s? fie certat? c?95i
murd?rise lenjeria. a BnCropat9o Bn p?mBnt(
Bmplinisem optspreFece ani 5i atunci mi9a venit
ciclul prima oar?(
/
Nu aveam Ga6ar de nimic((( Bntr9o
noapte am avut GemoraCii violente Bnso2ite de dureri
a6dominale puternice 5i n9am putut BncGide ocGii nici un
moment( Diminea2a. cu inima 6?tBnd. m9am dus repede
la mama 5i. plBnCBnd Bntruna. i9am cerut sfatul( Dar n9a
f?cut decBt s? m? certe* L+ai 6ine 2i9ai fi dat seama
de asta mai repede. 5i atunci n9ai mai fi murd?rit Bn
Galul ?sta cear5afurile 5i patulH( Asta a fost toat?
eIplica2ia( Fire5te c?9mi storceam creierii s? aflu ce
crim? putusem Bnf?ptui 5i sim2eam o teri6il? anCoas?
Atiam deja ce era( Ai cGiar o a5teptam cu ner?6dare.
pentru c? speram c? mama Bmi va spune atunci cum se
fac copiii( Faimoasa Fi a venit. dar mama a p?strat
t?cerea( otu5i. am fost foarte 6ucuroas?* LAcum. Bmi
spuneam. vei putea s? faci copii* e5ti o doamn?H(
/
Este vor6a despre o fat? provenind dintr9o foarte
s?rac? familie 6erlineF?( ><
Acesta criz se produce la !rste i mai fragede)
biatul nu atinge adolescen#a decBt pe la
cincispreFece95aispreFece ani. pe cBnd feti2a se
prescGim6? Bn femeie pe la treispreFece9
paispreFece ani( Dar nu de aici vine diferen2a
esen2ial? a eIperien2ei lor7 ea nu reFid? nici Bn
manifest?rile fiFioloCice care Bi dau fetei acea
BnCroFitoare stare* pu6ertatea cap?t? deci pentru
cele dou? seIe o semnifica2ie radical diferit?
deoarece nu anun2? un viitor comun pentru
amBndou?(
DesiCur. 5i 6?ie2ii. Bn momentul pu6ert?2ii. B5i
resimt trupul ca pe o preFen2? stBnjenitoare. dar.
fiind Bnc? din copil?rie mBndri de virilitatea lor.
c?tre aceast? virilitate transcend. cu mBndrie.
momentul form?rii lor7 B5i arat? cu orColiu p?rul
crescut pe picioare. care Bi transform? Bn 6?r6a2i7
mai mult ca oricBnd. seIul este un o6iect de
compara2ie 5i de sfidare( S? devin? adul2i* este o
metamorfoF? care Bi intimideaF?7 mul2i adolescen2i
sBnt nelini5ti2i cBnd li se anun2? o li6ertate ce
presupune eIiCen2e mult mai mari7 Bns? sBnt ferici2i
s? atinC? demnitatea masculin?( Dimpotriv?. pentru
a se prescGim6a Bn adult. tre6uie ca feti2a s? se
BncGid? Bntre limitele pe care i le va impune
feminitatea ei( B?iatul admir? Bn p?rul ce de9a6ia
Bi cre5te ni5te promisiuni nedefinite7 feti2a r?mBne
cufundat? Bn Ldrama 6rutal? 5i BncGis?H care9i
opre5te Bn loc destinul( A5a cum valoarea
privileCiat? a penisului este conferit? de conteItul
social. acela5i conteIt social face din menstrua2ie
un 6lestem( Penisul sim6oliFeaF? virilitatea. iar
rnenstrua2ia. feminitatea7 menstrua2ia este
BntBmpinat? cu atBta scandal pentru c? feminitatea
Bnseamn? alteritate 5i inferioritate( %ia2a ei i9a
ap?rut Bntotdeauna feti2ei ca determinat? de
aceast? esen2? impalpa6il? c?reia a6sen2a
penisului nu reu5ea s?9i dea o valoare poFitiv?* ea
se arat? Bn fluIul ro5u care curCe dintre coapse(
Dac? feti2a 5i9a asumat condi2ia. prime5te
evenimentul cu 6ucurie((( LAcum e5ti femeie(H
Dac? /9a refuFat Bntotdeauna. verdictul BnsBnCerat o
fulCer?7 cel mai adesea. eFit?* murd?ria
menstrual? o Bndeamn? c?tre deFCust 5i fric?( LIat?
deci Bn2elesul cuvintelor* a fi femeie@H Fatalitatea
care pBn? atunci ap?sa asupra ei confuF 5i din afar?
este CGemuit? Bn pBnte9cele ei7 nu eIist? nici o
modalitate de a9i sc?pa( Bntr9o societate eCalitar?
din punct de vedere seIual. feti2a nu ar privi
menstrua2ia decBt ca pe o manier? de a ajunCe la
via2a de adult7 trupul omenesc cunoa5te. la
6?r6a2i ca 5i la femei. multe alte servituti 5i mai
repuCnante. cu care se acomodeaF? u5or pentru
c?. fiind comune tuturor. nu repreFint? pentru
nimeni o tar?7 Bn scGim6. menstrua2ia Bi produce
oroare adolescentei pentru c? o arunc? Bn rBndurile
unei cateCorii inferioare 5i mutilate( Acest
sentiment de dec?dere apas? Creu asupra ei( Ar
p?stra orColiul trupului ei sBnCerBnd dac? nu 5i9
ar pierde mBndria sa de fiin2? uman?( Ai dac?
reu5e5te s9o p?streFe. va resim2i mult mai puternic
umilirea c?rnii sale* fata care. prin activit?2i
sportive. sociale. intelectuale. mistice B5i descGide
drumuri c?tre tran9
>/
scenden# nu !a !edea n specificarea ei o
mutilare i o !a suporta uor" 2ac n aceast
perioad la fete apar psi$oze este pentru c? ele
se simt fr aprare Bn fa#a unei surde fatalit?2i
care le condamn? la Bncerc?ri inimaCina6ile7
feminitatea Bnseamn? Bn ocGii lor maladie.
suferin2?. moarte. 5i sBnt fascinate de acest destin(
Un eIemplu care ilustreaF? Bntr9o manier?
surprinF?toare aceste anCoase este acela al
6olnavei descrise de "( DeutscG su6 numele de
+ollR*
+ollR avea paispreFece ani cBnd a Bnceput s? sufere
de tul6ur?ri psiGice7 era al patrulea copil dintr9o familie
cu cinci copii7 tat?l. eItrem de sever. B5i critica fiicele la
fiecare mas?. mama era foarte nefericit? 5i adesea
p?rin2ii nu95i vor6eau Bntre ei( Unul dintre fra2i fuCise de
acas?( +ollR era foarte inteliCent?. dansa remarca6il.
dar era timid? 5i resim2ea peni6il atmosfera familial?7 Bi
era team? de 6?ie2i( Sora ei mai mare s9a m?ritat
Bmpotriva voin2ei mamei sale 5i +ollR s9a ar?tat foarte
interesat? de sarcina surorii ei7 cBnd aceasta a avut o
na5tere dificil?. a fost nevoie de forceps pentru a scoate
copilul( +ollR. care a aflat aceste detalii 5i faptul c?
femeile puteau muri la na5tere. a r?mas frapat?( A avut
Crij? de 6e6elu5 dou? luni7 cBnd sora ei a plecat din
cas?. a avut loc o scen? teri6il? 5i mama ei a le5inat(
+ollR a le5inat 5i ea7 v?Fuse la 5coal? cum B5i pierdeau
cuno5tin2a coleCe de9ale ei 5i o o6seda ideea de moarte
5i de le5in( !Bnd i9a venit ciclul. i9a spus mamei ei. cu un
aer stBnjenit* L+i9a venitH. 5i s9a dus s? cumpere
pansamente iCienice cu sora ei( !Bnd s9a BntBlnit cu un
6?r6at pe strad?. 5i9a plecat capul7 Bn Ceneral ar?ta
deFCust fa2? de sine Bns?5i( Nu sim2ea duren cBnd avea
menstrua2ie. dar c?uta Bntotdeauna s?9i ascund? mamei
sale acest lucru( O dat?. cBnd. F?rind o pat? pe cear5af.
mama sa a Bntre6at9o dac? era indispus?. i9a r?spuns c?
nu. de5i era adev?rat( Bntr9o Fi i9a spus surorii ei* L+i se
poate BntBmpla orice acum* pot s? am un copilH( LPentru
asta tre6uie s? tr?ie5ti cu un 6?r6atH. i9a r?spuns sora sa(
LDar tr?iesc cu doi 6?r6a2i* tata 5i so2ul t?uH(
at?l nu le permitea fiicelor sale s? ias? sinCure
seara. de team? s? nu fie violate* aceste temeri
contri6uiau la ideile pe care 5i le f?cea +ollR despre
6?r6a2i* erau ni5te fiin2e reduta6ile( eama de a nu
r?mBne Bns?rcinat?. de a nu muri la na5tere a c?p?tat o
asemenea intensitate. BncBt Bn perioada menstrua2iei.
pu2in cBte pu2in a Bnceput s? refuFe s? mai ias? din
camera ei7 voia cGiar s? r?mBu? Bn pat toat? Fiua( Dac? e
o6liCat? s? ias?. are teri6ile criFe de anIietate7 iar dac?
se Bndep?rteaF? de cas?. face o criF? 5i le5in?( Bi e
team? de ma5ini. de taIiuri. nu mai poate dormi. B5i
BncGipuie c? noaptea intr? Go2ii Bn cas?. striC? 5i plBnCe(
Are manii alimentare* de eIemplu m?nBnc? mult
pentru a nu mai le5ina7 Bi e team? 5i cBnd se simte
BncGis?( Nu mai poate s? mearC? la 5coal?. nu mai poate
s? duc? o via2? normal?(
O poveste asem?n?toare. ce nu este leCat? de
criFa menstrua2iei. dar Bn care se manifest?
anIietatea pe care o Bncearc? feti2a fa2? de
interiorul ei. este aceea a lui NancR*
52
1eti#a era pe la !rsta de treiprezece ani foarte
legat de sora ei 5i a fost foarte mBndr? s?9i primeasc?
confiden2ele cBnd aceasta s9a loCodit pe ascuns. apoi s9a
m?ritat* a Bmp?rt?5i secretul unui adult Bnsemna a fi
admis? printre cei mari7 cBtva timp a stat la sora ei7 dar
cBnd aceasta i9a spus c? avea s? LcumpereH un copil.
NancR a devenit Celoas? pe cumnatul ei 5i pe copilul
care tre6uia s? vin?* i se p?rea insuporta6il s? fie din
nou tratat? ca un copil fa2? de care cei mari au secrete(
A Bnceput s? manifeste tul6ur?ri interne 5i a vrut s? fie
operat? de apendicit?7 opera2ia a reu5it. dar. pe cBnd
st?tea Bn spital. NancR era Bntr9o continu? aCita2ie
teri6il?7 aveau loc scene violente Bntre ea 5i sor?. pe
care o detesta Bncerca s?9/ seduc? pe doctor. Bi d?dea
BntBlnire. se ar?ta provocatoare 5i. prin criFele ei
nervoase. pretindea s? fie tratat? ca o femeie( Se acuFa
c? este responsa6il? pentru moartea fratelui ei mai mic.
BntBmplat? cu ani Bn urm?7 5i mai ales era convins? c? nu
i se scosese apendicele. c? uitaser? un 6isturiu Bn
pBntecele ei* a cerut s? i se fac? raFe ). su6 preteItul c?
BnCGi2ise o moned? de un pennv.
Aceast? dorin2? de a fi operat? 9 5i Bn special de
a fi operat? de apendicit? 9 se BntBlne5te frecvent la
aceast? vBrst?7 fetele B5i eIprim? astfel teama de
viol. de sarcin?. de na5tere( Simt Bn pBntecele lor
amenin2?ri o6scure 5i sper? c? medicul cGirurC le
va salva de acest pericol necunoscut care le
pBnde5te(
Nu numai apari2ia menstrua2iei Bi anun2? feti2ei
destinul s?u de femeie7 se produc Bn?untrul ei
fenomene suspecte( PBn? atunci erotismul ei era
clitoridian( E dificil de 5tiut dac? practicile solitare
sBnt mai r?spBndite la feti2e decBt la 6?ie2i7 din primii
ani. poate cGiar din primele luni de via2?. feti2a se
mastur6eaF?7 se pare c? pe la doi ani renun2?.
pentru a reveni la aceste o6iceiuri mai tBrFiu7 prin
conforma2ia ei anatomic?. aceast? tij? plantat? Bn
mijlocul trupului masculin solicit? mai mult
atinCerile decBt o mucoas? secret?* dar GaFardul
unei frec?ri 9 copila c?2?rBndu9se pe aparatele de
Cimnastic?. Bn copaci. urcBndu9se pe 6iciclet? 9 al
unui contact vestimentar. al unui joc. sau o
ini2iere f?cut? de prietene. surori mai mari.
adul2i Bi descoper? feti2ei senFa2ii pe care se
str?duie5te s? le reBnvie( Bn orice caF pl?cerea. cBnd
este atins?. este o senFa2ie autonom?* are u5urin2a
5i inocen2a tuturor jocurilor infantile(
/
Feti2a nu
face nici o leC?tur? Bntre aceste delect?ri intime 5i
destinul ei de femeie7 rela2iile ei seIuale cu 6?ie2ii.
dac? eIistau. aveau la oriCine doar curioFitatea( Ai
iat? c? acum se simte p?truns? de emo2ii tul6uri Bn
care nu se recunoa5te( Sensi6ilitatea Fonelor
eroCene se deFvolt?. 5i acestea sBnt la femeie att
de numeroase. BncBt BntreCul ei corp poate fi
considerat ca eroCen7
Bn afar?. 6ineBn2eles. de caFurile destul de
numeroase Bn care interven2ia direct? sau indirect? a
p?rin2ilor sau a scrupulelor reliCioase fac din aceasta un
p?cat(%om C?si Bn apendice un eIemplu a6omina6il de
persecu2ii la care copiii sBnt adesea supu5i. su6 preteItul
c? sBnt deFv?2a2i de Lo6iceiurile lor urBteH(
>4
acest lucru i-- descoper mngierile celor din
familie sruturi inocente atingerea indiferent a
unei croitorese a unui coafor o mn amical pe
prul sau pe ceafa ei) ea n!a# uneori caut
deliberat o senza#ie mai profund n %oc sau n
lupta cu bie#i ori cu fete) astfel se ntmpl cu
'ilberte luptndu-se n C$amps El9se.es cu *roust)
n bra#ele profesorilor de dans sub oc$iul ingenuu
al mamei sale fata ncearc senza#ii ciudate de
langoare" 3i apoi c$iar i tinere#ea ei bine pzit
este e,pus la e,perien#e i mai precise) n
mediile +respectabile. se trec sub tcere de comun
acord aceste incidente regretabile) dar se ntmpl
frec!ent ca anumite mngieri ale prietenilor casei
ale unc$ilor sau !erilor ca s nu mai !orbim de
bunici sau de ta#i s fie adesea mult mai pu#in
inofensi!e dect presupune mama: un profesor un
preot un medic au fost ndrzne#i indiscre#i" ?om
gsi po!estirea unor astfel de e,perien#e n Asfixia
de ?iolette Leduc n 5ra matern de S( de
8er!agnes 5i n Portocala albastr de @assu
'auclere" &teAel apreciaz ntre altele c bunicii
snt adesea foarte periculoi"
Aveam cincispreFece ani( Bn Fiua de dinaintea
BnmormBnt?rii. 6unicul venise s? doarm? la noi( A doua
Fi. cBnd mama se treFise deja. m9a Bntre6at dac? n9ar
putea veni Bn patul meu s? se joace cu mine7 m9am
ridicat imediat din pat. f?r? s?9i r?spund((( Am Bnceput s?
m? tem de 6?r6a2i. poveste5te o femeie( 8
O alt fat i amintete c a suferit un 5oc
serios la !rsta de opt sau Fece am cnd bunicul ei
un btrn de aptezeci de ani i pipise organele
genitale" / luase pe genunc$i strecurndu-i degetul
n !agin" Copila sim#ise o imens angoas i totui
nu ndrznise niciodat s? !orbeasc despre asta"
2e atunci i era foarte fric de tot ceea ce era legat
de se,ualitate"B
Aceste incidente snt n general trecute sub
tcere de feti# din cauza ruinii pe care i-o
inspir" 3i adesea de altfel dac se destinuie
prin#ilor acetia nu fac dect s o certe" +;u mai
spune prostii""" Eti de rea-credin#". Ea pstreaz
tcerea i asupra faptelor bizare ale unor
necunoscu#i" / feti# -a po!estit doctorului
Liepmann
C
:
BncGiriasem de la un ciFmar o camer? la su6sol(
Adesea. cBnd proprietarul era sinCur. venea la mine.
m? lua Bn 6ra2e 5i m? s?ruta lunC. lunC de tot.
6B2Bindu9se Bnainte 5i Bnapoi( Bn afar? de asta. s?rutul
lui nu era deloc
/ 0emeia frigid.
, $IEP+ANN. 8inerefe !i sexualitate.
54
superficial cci i bga limba n gura mea" l detestam
pentru ceea ce-mi fcea" 2ar n-am spus nimnui nimic
fiindc eram prea temtoare"
n afar de camarazii ntreprinztori de
prietenele per!erse mai este i genunc$iul care
apas genunc$iul feti#ei la cinema mna care
noaptea n tren alunec pe picioarele ei tinerii
care rn%esc atunci cnd trece pe lng ei
strngerile pipielile furti!e" 1eti#a nu n#elege bine
sensul acestor a!enturi" Adesea ntr-un cap de
cincisprezece ani e un tame-balme bizar pentru
c e,perien#ele concrete i cunotin#ele teoretice nu
se potri!esc" Dna a ncercat de%a toate arsurile tul-
burrii i ale dorin#ei dar i nc$ipuie - precum
acea Clara 2BElleBbeuse in!entat de 1rancis
Eammes F c ar a%unge un srut al unui brbat ca
s de!in mam" Alta are cunotin#e e,acte despre
anatomia organelor genitale dar cnd partenerul ei
de dans o strnge n bra#e crede c ceea ce simte
este o migren" 2esigur fetele din ziua de astzi
snt mai bine informate dect cele de altdat"
8otui unii psi$iatri afirm c multe adolescente
nu tiu c organele se,uale au i alt func#ie dect
aceea urinar" G /ricum ele stabilesc pu#ine
raporturi ntre emo#iile se,uale i e,isten#a
organelor lor genitale pentru c nici un semn att
de precis ca erec#ia masculin nu le indic aceast
corela#ie" ntre re!eriile lor romaneti pri!itoare la
brbat la dragoste i cruditatea anumitor fapte
care le snt re!elate e,ist o asemenea prpastie
nct nu pot s creeze nici o sintez ntre ele"
8$9de Monnier po!estete c fcuse cu cte!a
prietene %urmntul de a pri!i cum este fcut un
brbat i de a le spune i celorlalte:
Eu. intrBnd Bnadins f?r? s? 6at Bn camera tat?lui
meu. am descris urm?toarele* ..Seam?n? cu o mBnec?
6ufant?. adic? e ca un rulou 5i apoi e ce!a rotundH( Era
Creu de eIplicat( Am f?cut un desen. am f?cut cGiar trei 5i
fiecare 5i9/ lu? pe al s?u. ascunFBndu9/ Bn corsaj. 5i din
cBnd Bn cBnd pufnea de rBs uitBndu9se la el. apoi r?mBnea
vis?toare((( !um puteau ni5te fete inocente ca noi s?
fac? vreo leC?tur? Bntre aceste o6iecte 5i cBntecele
sentimentale. frumoasele pove5ti romane5ti Bn care
amorul. numai respect. timiditate. suspine 5i s?rut?ri de
mBini. este su6limiFat pBn? la a9/ transforma Bntr9un
eunucW
8otui prin lecturi con!ersa#ii spectacole
prin frazele pe care le-a surprins tnra fat d un
sens tulburrii trupului ei) aceasta se transform n
c$emare n dorin#" *rin febra prin frisoanele i
transpira#ia lui prin strile de ru nedefinit trupul
ei capt o nou i nelinitit dimensiune" 8nrul
i re!endic tendin#ele erotice pentru c i asum
bucuros !irilitatea) la el dorin#a se,ual este
agresi! pre$ensi!: !ede n ea o afirmare a
subiecti!it#ii i a transcenden#ei
/
!f( H" DEUS!". Psi+ologia femeilor. /01=(
II
sale) se laud cu ea naintea camarazilor si) se,ul
rmne pentru el o tulburare cu care se mndrete)
elanul care-- mn spre femeie este de aceea5i
natur? cu acela care9/ mBn? c?tre lume. de aceea
se recunoa5te Bn el( Dimpotriv?. via2a seIual? a
feti2ei a fost totdeauna clandestin?7 cBnd erotismul
ei se transform? 5i Bi invadeaF? tot trupul.
misterul lui devine nelini5titor7 ea suport?
tul6urarea ca pe o maladie ru5inoas?7 nu este
activ?. este o stare. 5i nici cGiar Bn imaCina2 ie ea
nu se poate eli6era prin nici o deciFie autonom?7
feti2a nu viseaF? s? posede. s? fr?mBnte. s? violeFe7
ea este a5teptare 5i cGemare. se percepe pe sine ca
dependent?7 se simte Bn pericol Bn carnea ei
alienat?(
!?ci speran2a sa difuF?. visul ei de pasivitate
fericit? Bi revel? cu certitudine trupul ei propriu
destinat altuia7 nu vrea s? cunoasc? eIperien2a
seIual? decBt Bn imanen2a ei7 contactul mBinii. al
Curii. al unui alt trup Bl cGeam? ea. 5i nu mBna.
Cura. trupul str?in7 las? Bn um6r? imaCinea
partenerului s?u ori o Bneac? Bntr9o cea2? ideal?7
totu5i. nu se poate Bmpiedica s? nu fie o6sedat? de
aceast? preFen2?( erorile sale. repulsiile9i
juvenile fa2? de 6?r6at au c?p?tat un caracter mai
ecGivoc decBt alt?dat? 5i. prin cGiar acest fapt. mai
anCoasant( Ele se n?5teau mai Bnainte dintr9o
separare profund? Bntre trupul ei de copil 5i
viitorul s?u de adult7 acum. oriCinea lor se afl? Bn
Bns?5i aceast? compleIitate pe care o simte fata Bn
trupul ei( Bn2eleCe c? este destinat? posesiunii
pentru c? ea este aceea care o cGeam?7 5i se revolt?
Bmpotriva dorin2elor sale( Dore5te 5i Bn acela5i
timp se teme de ru5inoasa pasivitate a pr?Fii care
nu se Bmpotrive5te Ideea de a se deF6r?ca Bn fa2a
unui 6?r6at o umple de o tul6urare adBnc?7 dar
simte 5i c? va fi dat? f?r? ap?rare privirii sale.
+Bna care ia. care atinCe are o preFen2? mai
imperioas? decBt ocGii* Bnsp?imBnt? mai tare( Dar
sim6olul cel mai evident 5i cel mai detesta6il al
posesiunii fiFice este penetrarea de c?tre seIul
6?r6atului( Fata detest? ca acest corp pe care Bl
confund? cu ea Bns?5i s? fie perforat cum este
perforat? pielea. s? fie rupt a5a cum se rupe o
2es?tur?( Dar. mai mult decBt rana 5i durerea care
o Bnso2e5te. ceea ce refuF? tBn?ra fat? este faptul
c? rana 5i durerea Bi sBnt impuse. LAceast? ori6il?
idee de a fi ptruns de un 6?r6atH. Bmi spunea Bntr9
o Fi o fat?( Nu teama de mem6rul viril na5te
oroarea de 6?r6at7 ea este confirmarea 5i sim6olul
acesteia. ideea de penetra2ie B5i do6Bnde5te sensul ei
o6scen 5i umilitor Bn interiorul unei forme mai
Cenerale. al c?rei element esen2ial este. Bn
scGim6(
AnIietatea feti2ei se traduce prin co5maruri care
o cGinuie 5i fantasme care o 6Bntuie7 Bn momentul
Bn care simte Bn sine o insidioas? compleFen2?.
ideea violului devine Bn multe caFuri o6sedant?( Ea
se traduce Bn visuri 5i Bn purt?rile fetei printr9o
mul2ime de sim6oluri mai mult sau mai pu2in
clare( Fata B5i eIploreaF? camera Bnainte s? se
culce. cu teama de a descoperi vreun Go2 cu
inten2ii du6ioase7 i se pare c? aude sp?rC?tori Bn
cas?7 un aCresor intr? pe fereastr?. Bnarmat
>=
cu un cu#it cu care o strpunge" ntr-un fel mai mult
sau mai pu#in accentuat brba#ii Bi inspir fric"
ncepe s manifeste un anumit dezgust fa2? de
tat?l ei7 nu mai poate suporta mirosul su de
tutun. detest s? intre dup? el la 6aie7 cGiar dac? Bi
este draC Bn continuare. repulsia fiFic? este
frecvent?7 B5i ia o fiCur? eIasperat?. ca 5i cum ar
fi deja ostil? tat?lui ei. cum se BntBmpl? adesea cu
meFinele( EIist? un !is pe care psiGiatrii sus2in c?9
/ BntBlnesc adesea la tinerele lor paciente* B5i
imaCineaF? c? sBnt violate de un 6?r6at su6
ocGii unei femei mai Bn vBrst?. cu consim2?mBntul
acesteia( Este clar c? Bn mod sim6olic Bi cer mamei
permisiunea de a se a6andona dorin2elor lor( !?ci
una dintre constrBnCerile care le apas? cel mai
Creu este ipocriFia( Bn?ra este sortit? Lpurit?2iiH.
inocen2ei. cGiar Bn momentul Bn care descoper? Bn
ea 5i Bn jurul ei misterele tul6uri ale vie2ii 5i ale
seIului( !ei din jur Bi cer s? fie al6? ca Germina.
transparent? precum cristalul. o Bm6rac? Bn
orCandi vaporos. Bi tapeteaF? camera Bn culori de
6om6oan?. vor6esc cu voce sc?Fut? cBnd se
apropie. Bi interFic c?r2ile sca6roase7 or. nu eIist?
nici o copil? a +?riei care s? nu ai6? BncGipuiri 5i
imaCini La6omina6ileH7 ea Bncearc? s? le
disimuleFe cGiar 5i fa2? de cea 6un? prieten?.
cGiar 5i fa2? de sine7 nu mai vrea s? tr?iasc? 5i s?
CBndeasc? decBt Bn limitele interdic2iilor7
neBncrederea Bn sine Bi d? un aer pref?cut.
nefericit. maladiv7 5i. mai tBrFiu. nimic nu Bi va fi
mai Creu decBt s? lupte Bmpotriva acestor inGi6i2ii(
Dar. Bn ciuda tuturor reful?rilor. se simte
cople5it? de povara unei culpa6ilit?2i de nespus(
B5i suport? metamorfoFa Bn femeie nu numai cu
ru5ine. dar 5i cu remu5c?ri(
Se Bn2eleCe c? vBrsta inCrat? este pentru feti2?
o perioad? de dureroas? confuFie( Nu vrea s?
r?mBn? copil( Dar lumea adul2ilor i se pare
Bnfrico5?toare sau plictisitoare*
A5adar. doream s? cresc. dar nu m? CBndeam
niciodat? serios s? duc viaOa pe care o duceau cei mari.
spune !olette AudrR((( Ai astfel nutream Bn mine voin2a
de a cre5te f?r? s?9mi asum niciodat? condi2ia de adult.
f?r? s? devin solidar? cu p?rin2ii. cu st?pBnele casei. cu
femeile casnice. cu ta2ii de familie(
Ar dori s? se eli6ereFe de juCul mamei7 dar
simte 5i o nevoie arF?toare de protec2ie( -re5elile
care Bi apas? con5tiin2a* practici solitare. prietenii
ecGivoce. lecturi interFise fac ca acest refuCiu s?9i
fie necesar( Scrisoarea urm?toare
/
. trimis? unei
prietene de c?tre o fat? de cincispreFece ani. este
caracteristic?*
/
!itat? de "( DElKS!"(
>3
+ama vrea s? port o rocGie lunC? la marele 6al
dat de familia )(((. prima mea rocGie lunC?( E uimit?
c? eu nu vreau( Am implorat9o s? m? lase s? port
rocGi2a mea roF pentru ultima dat?( +i9e atBt de team?(
+i se pare c? dac?9mi pun rocGia lunC?. mama va pleca
Bntr9o c?l?torie pentru mult timp 5i nu 5tiu cBnd se va
Bntoarce( Nu e stupidW Ai. uneori. m? prive5te ca 5i
cum a5 fi o feti2?( AG@ Dac? ar 5ti@ +9ar leCa cu
mBinile de pat 5i m9ar dispre2ui@
Bn cartea lui Ste;el. 0emeia frigid# BntBlnim un
remarca6il document despre copil?ria feminin?(
E vor6a despre o anume LSusse +adelH vieneF?
care a redactat. c?tre vBrsta de dou?Feci 5i unu
de ani. o confesiune detaliat?( Aceasta constituie
o sinteF? concret? a tuturor momentelor pe care
le9am studiat separat(
..$a vBrsta de cinci ani. mi9am ales primul tovar?5
de joac?. RicGard. care avea 5ase sau 5apte ani( %oiam
mereu s? 5tiu cum se cunoa5te un copil dac? este 6?iat
sau fat?( +i se spunea c? dup? cercei. dup? nas((( +?
mul2umeam cu aceast? eIplica2ie. avBnd. totu5i. senFa2ia
c? mi se ascundea ceva Brusc. RicGard a vrut s? fac?
pipi( +9am CBndit s?9i Bmprumut oli2a mea %?FBndu9i
mem6rul. ceva a6solut surprinF?tor pentru mine. am
striCat cuprins? de o mare 6ucurie* M!e9ai acoloW !e
dr?Cu2@ Doamne. a5 vrea s? am 5i eu unul la fel@N Ai Bn
acela5i timp l9am atins. curajoas?(((H O m?tu5? i9a
surprins. 5i. BncepBnd din acel moment. copiii sBnt strict
supraveCGea2i( $a nou? ani. se joac? de9a c?s?toria cu
doi 6?ie2i de opt 5i de nou? ani7 5i de9a doctorul7 / se
atinC orCanele Cenitale. 5i Bntr9o Fi unul dintre 6?ie2i o
atinCe cu seIul lui. apoi Bi spune c? p?rin2ii ei au f?cut
acela5i lucru cBnd s9au c?s?tont* LEram indiCnat? Bn cel
mai Bnalt Crad* O@ Nu@ ei n9au f?cut un lucru atBt de
urBt@H !ontinu? mult timp aceste jocuri 5i se leaC? de cei
doi 6?ie2i cu o mare prietenie amoroas? 5i seIual?(
+?tu5a ei afl? Bntr9o Fi 5i are loc o scen? BnCroFitoare. Bn
care o amenin2? pe fat? c? o va duce la 5coala de
corec2ie( BnceteaF? s?9/ mai vad? pe ArtGur. care era
preferatul ei. 5i sufer? mult7 Bncepe s? nu mai Bnve2e.
sensul i se deformeaF?. se uit? cruci5( Bncepe o alt?
prietenie cu Ualter 5i Francois( LUalter Bmi ocupa toate
CBtidiinle 5i toate sim2urile( $9am l?sat s? m? atinC? pe
su6 fust? Bn timp ce eram Bn picioare sau a5eFat? Bn fa2a
lui. f?cBnd eIerci2ii de scriere((( !um descGidea u5a
mama. B5i retr?Cea mBna. iar eu scriam Bn continuare( Bn
sfBr5it. am avut raporturi normale Bntre 6?r6at 5i femeie.
dar nu9i permiteam s? fac? prea mult7 cum credea c? a
p?truns Bn vaCinul meu. m? smulCeam de lBnC? el.
preteItBnd c? vine cineva Nu9mi BncGipuiam c? era un
p?cat(H
Prieteniile ei cu 6?ie2ii se termin? 5i nu9i mai r?mBn
decBt prieteniile cu fetele( L+9am ata5at de EmilR. o fat?
6ine crescut? 5i instruit?( !Bnd aveam doispreFece ani. o
dat?. de !r?ciun. am scGim6at Bntre noi inimioare de
aur cu numele noastre Cravate Bn?untru( !onsideram
aceasta ca pe un soi de loCodn?. jurBndu9ne Mfidelitate
etern?N( Bi datoreF o parte din instruirea mea lui EmmR(
+9a informat 5i despre pro6lemele seIuale( Bn clasa a
cincea. Bncepusem deja s? m? Bndoiesc de povestea
cu 6arFa care aduce copii( !redeam c? 6e6elu5ii
veneau din 6urt? 5i c? tre6uia s9o descGid? cineva ca
s? poat? ie5i( EmmR m? spena mai ales Bn ceea ce
prive5te mastur6a2ia( $a 5coal?. mai multe evanCGelii
ne9au descGis ocGii asupra pro6lemelor seIuale(
58
De pild?. cBnd Sfinta +ana venea s9o vad? pe SfBnta
EliFa6eta* M!opilul Bn sBnul ei s?lta de 6ucurieN. 5i alte
pasaje curioase din Bi6lie( Noi su6liniam aceste
pasaje. 5i pu2in a lipsit ca toat? clasa s? ia not? proast? la
purtare cBnd acestea au fost descoperite( Bmi ar?ta 5i
Msuvenirul de nou? luniN de care vor6e5te ScGiller Bn
Boii. at?l lui EmmR a fost mutat cu serviciul 5i eu am
r?mas din nou sinCur?( Ne9am trimis scrisori cu o
scriitur? secret? inventat? de noi. dar. cum m? sim2eam
sinCur?. m9am Bmprietenit cu o feti2? evreic?. "edl( O
dat? EmmR m9a surprins ie5ind de la 5coal? Bmpreun? cu
"edl( +i9a f?cut o scen? de CeloFie( Am r?mas cu "edl
pBn? am intrat la Acoala comercial? 5i eram cele mai
6une prietene din lume. visBnd s? devenim cumnate.
c?ci Bmi pl?cea mult unul dintre fra2ii ei care era
student( !Bnd Bmi vor6ea. m? F?p?ceam atBt de tare.
BncBt Bi d?deam r?spunsuri ridicole( Bn amurC. "edl 5i cu
mine st?team CGemuite una lBnC? alta pe micul divan 5i
eu plBnCeam amarnic. f?r? s? 5tiu de ce. cBnd el cBnta la
pian(
Bnainte de prietenia mea cu "edl. am frecventat9o
timp de mai multe sXpt?mBni pe o anume Ella. fat? de
oameni s?raci( Bi v?Fuse pe p?rin2ii ei en tite,a,tete#
treFit? la mieFul nop2ii de FComotul patului( +i9a spus
c? tat?l ei se culcase peste maic?9sa. care scosese ni5te
striC?te teri6ile. iar tat?l Bi spusese* MDu9te repede s? te
speli ca s? nu se BntBmple cevaN( Eram intnCat? de
purtarea tat?lui ei. Bl evitam pe strad? 5i mi9era tare
mil? de maic?9sa Opro6a6il c? suferise foarte mult dac?
striCase astfelP( Am vor6it cu o alt? coleC? despre
lunCimea penisului. am auFit o dat? vor6indu9se
despre o lunCime Bntre doispreFece 5i cincispreFece
centimetri7 la lec2ia de croitorie luam metrul 5i
m?sur?m plecBnd de la locul cu pricina. de9a lunCul
pBntecelui nostru. pe deasupra fustelor( AjunCea.
evident. Bn dreptul 6uricului. 5i eram Bnsp?imBntate de
ideea c? vom fi literalmente trase Bn 2eap? cBnd ne
vom m?ritaH
Prive5te un cBine BmpreunBndu9se cu o c?2ea LDac?
vedeam vreun cal urinBnd pe strad?. nu mai puteam s?9
mi iau ocGii de la el. cred c? lunCimea penisului m?
unpresiona(H O6serv? mu5tele. 5i. la 2ar?. animalele(
L$a vBrsta de doispreFece ani. am avut o anCin?
puternic? 5i m9a consultat un prieten doctor7 a5eFat
lBnC? patul meu. 5i9a vBrBt dintr9odat? BnBna su6 p?tur?.
aproape atinCBndu9mi MloculN( Am tres?rit stnCBnd*
MNu v? este ru5ineWN +ama s9a repeFit Bn camer?.
doctorul era CroaFnic de stBnjenit 5i a pretins c? eram o
mic? o6r?Fnic?tur? 5i c? nu voise decBt s?9mi controleFe
CleFnele( Am fost silit? s?9i cer iertare((( !Bnd. Bn sfBr5it.
mi9a venit men9strua2ia 5i tat?l meu a descoperit
pansamentele pline de sBnCe. a avut loc o scen? teri6il?
De ce el. 6?r6atul curat. Mera o6liCat s? tr?iasc? printre
atBtea femei murdareN7 mi se p?rea c? e vina mea c?
eram indispus?(H $a cincispreFece ani. are o alt?
prieten? cu care comunic? LBn stenoCrafieH. Lpentru ca
nimeni din familie s? nu ne poat? citi scrisorile( Erau
atBtea de spus despre cuceririle noastre( Bmi comunica
5i un mare num?r de versuri pe care le C?sise scrise pe
pere2ii toaletelor7 Bmi amintesc unul pentru c? deCrada
pBn? la murd?rie draCostea care era Bn imaCina2ia mea atBt
de su6lim?* M!are este scopul suprem al amoruluiW Patru
fese suspendate la capetele unei tijeN( Am Got?rBt s? nu
ajunC niciodat? pBn? acolo* un 6?r6at care iu6e5te o
fat? nu poate s?9i cear? un asemenea lucru( Pe cBnd
aveam cincispreFece ani 5i jum?tate. mama mi9a
n?scut un frate. eram foarte Celoas? pe el. c?ci pBn?
atunci fusesem unicul copil( Prietena mea Bmi cerea
mereu s? m? uit cum era
I>
f?cut fratele meu. dar nu puteam deloc s?9i dau
l?muririle pe care le voia( Bn acea vreme. o alt? prieten?
mi9a descris o noapte a nun2ii 5i dup? aceea. mi9a venit
ideea s? m? m?rit. numai din curioFitate7 doar eIpresia
Ma CBfii ca un calN. Bn descrierea ei. Bmi ofensa sim2ul
estetic((( Oricare dintre noi ar fi dorit s? se m?rite ca
s? se lase deF6r?cat? 5i dus? Bn pat de iu6itul ei so2. era
atBt de tentant(((H
S9ar Fice 9 de5i e vor6a de un caF normal 5i
nu patoloCic 9 c? aceast? feti2? era de o
eIcep2ional? LperversitateH 7 Bns? era doar mai pu2in
supraveCGeat? decBt altele( Dac? dorin2ele 5i
curioFit?2ile fetei L6ine crescuteH nu se traduc prin
fapte nu Bnseamn? c? ele eIist? mai pu2in su6 form?
de fantasme 5i de jocuri( Am cunoscut odat? o fat?
foarte pioas? 5i de o deconcertant? inocen2? 9
Bntre timp ea a devenit o femeie des?vBr5it?.
p?truns? de maternitate 5i de devo2iune 9 care
Bntr9o sear? i9a propus. frem?tBnd. unei surori mai
mari* L!Bt de minunat tre6uie s? fie s? te deF6raci
Bn fa2a unui 6?r6at@ "ai s? Ficem c? tu e5ti so2ul
meuH( Ai a Bnceput s? se deF6race. tremurBnd de
emo2ie( Nici o educa2ie nu o poate Bmpiedica pe
feti2? s? ia cuno5tin2? de propriul s?u corp 5i s?
viseFe la destinul ei7 cel mult i se pot impune
stricte reful?ri. care vor ap?sa Creu. mai tBrFiu.
asupra BntreCii ei vie2i seIuale( Ar fi de dorit ca.
dimpotriv?. s? fie Bnv?2at? s? se accepte f?r?
compleFen2? 5i f?r? ru5ine(
Bn2eleCem. acum. ce dram? o sfB5ie pe
adolescent? la vremea pu6ert?2ii sale7 ea nu poate
deveni Lun om mareH f?r? s?95i accepte
feminitatea7 5tia deja c? seIul ei o condamna la o
eIisten2? mutilat? 5i Bncremenit?7 Bl descoper?
acum su6 forma unei maladii impure 5i a unei
crime o6scure( Inferioritatea ei nu era resim2it?. la
Bnceput. decBt ca o priva2iune* a6sen2a penisului s9a
convertit Bn murd?rie 5i Bn vin? R?nit?. ru5inat?.
nelini5tit?. vinovat?. feti2a se Bndreapt? c?tre
viitor(
!
api
tol
ul
II
\
N
#
RA
FA
#
Bn timpul BntreCii ei copil?rii. feti2a a fost
maltratat? 5i mutilat?. 5i totu5i. ea se Bn2eleCea pe
sine ca individ autonom7 Bn rela2iile cu p?rin2ii
ei. cu prietenii. prin studii 5i jocuri. se descoperea
preFentului ca o transcenden2?* nu f?cea decBt s?
viseFe la viitoarea ei pasivitate( $a pu6ertate.
viitorul nu numai c? se apropie de ea. ci se
instaleaF? Bn trupul ei. devine cea mai concret?
dintre realit?2i( %iitorul p?streaF? caracterul fatal
pe care /9a avut Bntotdeauna7 Bn timp ce
adolescentul se Bndreapt? activ c?tre vBrsta adult?.
fata pBnde5te Bnceputul acestei epoci noi.
impreviFi6ile. a c?rei tram? este deja 2esut? 5i spre
care o antreneaF?. Bn trecerea lui. timpul(
Deta5at? deja de trecutul ei de copil. preFentul
nu9i mai apare decBt ca o tranFi2ie7 ea nu mai
descoper? Bn el nici un scop vala6il. numai
ocupa2ii( Bntr9un fel mai mult sau mai pu2in
deCGiFat. tinere2ea sa se consum? Bn a5teptare( Ea
a5teapt? B?r6atul(
DesiCur. 5i adolescentul viseaF? femeia. o
dore5te7 dar ea nu va fi niciodat? decBt un element
al vie2ii lui. nu9i reFum? destinul7 Bn timp ce
feti2a. Bnc? din copil?rie. fie c? a dorit s? se
realiFeFe ca femeie sau s? dep?5easc? limitele
condi2iei sale. a a5teptat din partea 6?r6atului
Bmplinirea 5i evaFiunea* el are cGipul or6itor al lui
Perseu. al Sim2ului -GeorCGe7 este un eli6erator7
este 6oCat 5i puternic. de2ine cGeile fericirii7 este
Prin2ul din poveste( Feti2a presimte c?. su6 mBn9
CBierile lui. va fi purtat? de marele curent al vie2ii
ca pe vremea cBnd se afla Bn poala mamei sale7
supus? dulcii sale autorit?2i. va reC?si aceea5i
siCuran2? ca Bn 6ra2ele tat?lui s?u7 maCia
Bm6r?2i5?rilor 5i a privirilor lui o va transforma din
nou Bn idol( A fost Bntotdeauna convins? de
superioritatea viril?7 acest prestiCiu al 6?r6a2ilor
nu este un miraj copil?resc. ci se sprijin? pe 6aFe
economice 5i sociale7 6?r6a2ii sBnt pur 5i simplu
st?pBnii lumii7 totul o convinCe pe adolescent? c? e
Bn interesul ei s? devin? vasala lor7 p?rin2ii ei o
Bndeamn? la aceasta7 tat?l este mBndru de succesele
fiicei sale. mama vede Bn ele promisi unea unui
viitor prosper7 prietenele o invidiaF? pe aceea
dintre ele care prime5te cele mai multe omaCii
masculine7 Bn coleCiile americane. standardul unei
studente este m?surat prin num?rul de BntBlniri pe
care le cumuleaF?( +ariajul nu este numai o
carier? onora6il? 5i
=/
mai pu2in o6ositoare decBt multe altele* el. doar.
el Bi permite femeii s? atinC? demnitatea social?
5i s? se realiFeFe seIual ca femeie 5i mam?( Su6
acest aspect Bi este v?Fut de c?tre cei din jur
viitorul. 5i cGiar de c?tre ea Bns?5i( Este unanim
admis c? a cuceri un so2 9 sau. Bn anumite caFuri.
un protector 9 este pentru ea cea mai important?
dintre Bntreprinderi( Bn 6?r6at se BntrucGipeaF? Bn
ocGii ei !el?lalt. la fel cum. pentru 6?r6at.
!el?lalt este BntrucGipat de ea* dar acest Cellalt
Bi apare la modul esen2ial. 5i ea se percepe
Bnaintea lui ca neesen2ial( %a evada din c?minul
p?rintesc. din strBnsoarea matern?. B5i va
descGide viitorul nu printr9o cucerire activ?. ci
predBndu9se pasiv? 5i docil? Bn mBinile unui nou
st?pBn(
S9a pretins adesea c?. dac? se resemneaF? la
aceast? renun2are. este pentru c?. fiFic 5i moral.
devirie inferioar?. 6?ie2ilor. 5i incapa6il? s?
rivaliFeFe cu ace5tia* renun2Bnd la o competi2ie
Fadarnic?. se pred? unei caste superioare. voind s?9
5i asiCure fericirea( De fapt. nu dintr9o
inferioritate dat? vine umilin2a ei* dimpotriv?.
din aceasta se nasc toate neajunsurile sale7 ea B5i
are oriCinea Bn trecutul adolescentei. Bn societatea
care o Bnconjoar? 5i Bn cGiar acest viitor care Bi este
propus(
DesiCur. pu6ertatea transform? corpul
adolescentei7 este mai fraCil decBt alt?dat?7
orCanele feminine sBnt vulnera6ile. func2ionarea
lor e mai delicat?7 insoli2i 5i stBnjenitori. sBnii sBnt o
povar?7 Bn eIerci2iile violente. B5i fac sim2it?
preFen2a. fream?t?. dor( De acum Bnainte. for2a
muscular?. reFisten2a. aCilitatea femeii vor fi
inferioare celor ale 6?r6atului7 deFecGili6rul
func2iilor Gormonale creeaF? o insta6ilitate
nervoas? 5i vaso9motnce7 criFa menstrual? e
dureroas?7 dureri de cap. de spate. de pBntece fac
ca activit?2ile normale s? fie Creu de Bnf?ptuit 5i
cGiar imposi6ile7 acestor nepl?ceri li se adauC?
uneori tul6ur?ri psiGice7 se BntBmpl? frecvent ca
femeia. nervoas?. irita6il?. s? treac? Bn fiecare
lun? printr9o stare de semialienare7 controlul
sistemului nervos 5i al sistemului simpatic de c?tre
centri nu mai este asiCurat. tul6ur?rile de circula2ie.
anumite autointoIica2ii fac din propriul ei trup un
ecran care se interpune Bntre femeie 5i lume. o
cea2? fier6inte care apas? asupra ei. o sufoc? 5i o
iFoleaF?7 prin aceast? carne trist? 5i pasiv?.
universul BntreC este o povar? prea Crea( Opresat?.
cople5it?. femeia devine str?in? de sine Bns?5i prin
faptul c? este str?in? restului lumii( SinteFele se
descompun. momentele nu se mai leaC? Bntre ele.
cel?lalt nu mai este recunoscut decBt printr9o
recunoa5tere a6stract?7 5i dac? ra2ionamentul 5i
loCica r?mBn intacte. cum se BntBmpl? Bn delirurile
melancolice. sBnt puse Bn sluj6a unor eviden2e
pasionale care iF6ucnesc Bn mijlocul confuFiei
orCanice( Aceste fapte sBnt oricum eItrem de
importante* dar femeia le d? Creutate prin felul Bn
care ia cuno5tin2? de ele(
Spre vBrsta de treispreFece ani. 6?ie2ii fac o
adev?rat? ucenicie a violen2ei. li se deFvolt?
aCresivitatea. voin2a de putere. Custul sfid?rii7
=J
cGiar Bn aceast? perioad? fetele renun2? la jocurile
6rutale( Sporturile Bi r?mBn accesi6ile7 dar
sportul. care Bnseamn? specialiFare. supunere la
ni5te reCuli artificiale. nu9i ofer? ecGivalentul
unui recurs spontan 5i o6i5nuit la for2?7 se
situeaF? la marCinea vie2ii7 nu ofer? Bnv?2?minte
despre via2? 5i despre sine Bns?5i Bntr9un mod atBt
de intim precum o face o lupt? deFordonat?. o
escaladare neprev?Fut? Sportiva nu Bncearc?
niciodat? orColiul cuceritor al unui 6?iat care 5i9a
pus la p?mBnt camaradul( De altfel. Bn multe 2?ri.
majoritatea fetelor nu au nici un antrenament
sportiv7 ca 5i Bnc?ier?rile. escalad?rile le sBnt
interFise7 ele nu fac decBt s?95i suporte. Bn mod
pasiv. trupul7 mult mai mult decBt Bn primii ani de
via2?. tre6uie s? renun2e la a se ridica deasupra
lumii date. s? se afirme deasupra restului omenirii7
le este interFis s? eIploreFe. s? Bndr?Fneasc?. s?
fac? s? se retraC? limitele posi6ilului( Bn special
atitudinea de sfidare# atBt de important? pentru
6?ie2i. le este aproape necunoscut?7 6ineBn2eles. 5i
femeile se compar? Bntre ele. dar sfidarea este
altceva decBt aceste confrunt?ri pasive* dou?
li6ert?2i se Bnfrunt? Bn calitatea pe care o
presupune faptul de a avea asupra lumii un impact
ale c?rui limite pretind c? le respinC7 a se c?2?ra
mai sus decBt un camarad. a Bndoi un 6ra2
Bnseamn? pentru 6?iat a95i afirma suveranitatea
asupra BntreCii lumi( Aceste purt?ri de cucerire nu9i
sBnt permise tinerei fete 5i. Bn special. nu Bi este
BnC?duit? violen2a( F?r? Bndoial?. Bn universul
adul2ilor for2a 6rutal? nu are. Bn vremuri normale.
un rol prea mare7 totu5i. ea continu? s?9/ 6Bntuie(
SBnt numeroase ac2iunile masculine care se
decupeaF? pe un fond de violen2? posi6il?* la
fiecare col2 de strad? se scGi2eaF? Bnc?ier?ri7 Bn
majoritatea caFurilor sBnt Bn?6u5ite7 dar este
suficient ca 6?r6atul s? simt? Bn pumni voin2a de
afirmare de sine. pentru a se sim2i confirmat Bn
suveranitatea lui( Bmpotriva oric?rui afront. a ori 9
c?rei tentative de a9/ reduce la starea de( o6iect.
6?r6atul poate s? loveasc?. s? se eIpun? loviturilor*
el nu9i permite celuilalt a9/ trans9cende. se
reC?se5te Bn mieFul su6iectivit?2ii sale( %iolen2a
este pro6a autentic? a adeFiunii fiec?ruia la sine
Bnsu5i. la pasiunile. la voin2a sa7 a o refuFa radical
Bnseamn? a95i refuFa orice adev?r o6iectiv. a se
BncGide Bntr9o su6iectivitate a6stract?7 o furie. o
revolt? care nu trec prin mu5cGi r?mBn imaCinare(
Este o teri6il? frustrare aceea de a nu92i putea
Bnscrie emo2iile pe suprafa2a p?inBntului( Bn
sudul Statelor Unite. unui neCru Bi este a6solut
imposi6il s? fac? uF de violen2? fa2? de un al67
aceast? constrBnCere este cGeia misteriosului
concept de Lsuflet neCruH7 felul Bn care un neCru
se raporteaF? la lumea al6?. conduita prin care se
adapteaF? la ea. compensa2iile pe care le caut?.
BntreCul lui fel de a sim2i 5i de a ac2iona se
eIplic? plecBnd de la pasivitatea la care este
condamnat( Bn timpul Ocupa2iei. franceFii. care
Got?rBser? s? nu cedeFe pornirilor violente fa2? de
ocupan2i. cGiar dac? ar fi fost provoca2i 9 fie din
pruden2? eCoist?. fie pentru c?
=4
a!eau obliga#ii 9 i sim#eau situa#ia n lume
profund bul!ersat) depindea de capriciul
celuilalt ca ei s? fie prescGim6a2i Bn o6iect.
su6iectivitatea lor nu mai avea posi6ilitatea de a se
eIprima concret. nu era decBt un fenomen
secundar( Astfel. universul are un cu totul alt
cGip pentru adolescentul c?ruia Bi este permis s?
dea seam? imperios despre sine Bnsu5i 5i altul
pentru adolescenta ale c?rei sentimente sBnt private
de eficacitate imediat?7 unul pune lumea Bn discu2ie
f?r? Bncetare. poate. Bn orice moment. s? se
revolte Bmpotriva a ceea ce este dat. 5i. cBnd Bl
accept?. are impresia c? i se conformeaF? Bn mod
activ7 cealalt? nu face decBt s? suporte acest dat7
lumea se define5te f?r? ea 5i are un cGip imua6il(
Aceast? neputin2? fiFic? se traduce printr9o
timiditate mai Ceneral?* ea nu crede Bntr9o for2? pe
care nu a eIperimentat9o Bn propriul ei corp7 nu
Bndr?Fne5te s? Bntreprind?. s? se revolte. s?
inventeFe 7 predestinat? docilit?2ii. resemn?rii. nu
poate decBt s?95i accepte Bn societate un loc dinainte
determinat* ia ordinea lucrurilor ca dat. O femeie
Bmi povestea c?. toat? tinere2ea ei. B5i neCase cu o
rea9voin2? s?l6atic? sl?6iciunea fiFic?7 a o admite
Bnsemna s?95i piard? Custul 5i curajul de a mai
Bntreprinde ceva Bn domeniul intelectual sau
politic( Am cunoscut o fat? crescut? ca un 6?iat.
eIcep2ional de viCuroas?. care se credea la fel de
puternic? cum sBnt 6?r6a2ii7 de5i era dr?Cu2?. de5i
Bn fiecare lun? avea dureri la menstrua2ie. nu era
con5tient? Bn nici un fel de feminitatea sa7 avea
6ruscGe2ea. eIu6eran2a Bn fa2a vie2ii. ini2iativele 5i
Bndr?Fnelile unui 6?iat7 nu eFita s? intervin? pe
strad? cu lovituri de pumn dac? vedea c? este
maltratat un copil sau o femeie( Una sau dou?
eIperien2e nefericite B9au revelat faptul c? puterea
este de partea 6?r6a2ilor( !Bnd 5i9a dat seama de
sl?6iciunea ei fiFic?. o mare parte din siCuran2a ei
de sine s9a pr?6u5it* a fost Bnceputul unei evolu2ii
care a f?cut9o s? se feminiFeFe. s? se perceap? ca
pasivitate. s?95i accepte dependen2a( A nu mai
avea Bncredere Bn propriul corp Bnseamn? a92i
pierde Bncrederea Bn tine( N9avem decBt s?
consider?m importan2a pe care tinerii o acord?
mu5cGilor lor pentru a Bn2eleCe c? orice su6iect B5i
sesiFeaF? trupul ca pe o eIpresie o6iectiv? a sa(
Impulsiunile erotice ale 6?iatului nu fac
decBt s?9i confirme orColiul pe care9/ are fa2? de
corpul lui7 descoper? Bn ele semnul transcenden2ei
5i al puterii7 tBn?ra fat? poate reu5i s?95i asume
dorin2ele* dar cel mai adesea acestea p?streaF? un
caracter ru5inos( rupul ei BntreC este suportat cu
jen?( NeBncrederea pe care o avea Bnc? din
copil?rie fa2? de LinteriorulH ei contri6uie la a da
criFei menstruale caracterul suspect care o face
odioas?( Prin atitudinea ei psiGic?. face ca
servitutea menstrual? s? constituie un mare
Gandicap( Amenin2area care apas? asupra tinerei
fete Bn anumite perioade Bi poate p?rea atBt de
intolera6il?. BncBt va renun2a la eIpedi2ii. la pl?ceri
pe. care 5i le9ar fi dorit. pentru a evita astfel ca
diFCra2ia s?9i fie aflat?
64
de al#ii" /roarea pe care o inspir aceasta se
repercuteaz n organism i-i accentueaz
tulburrile i durerile" &-a !zut c una dintre
caracteristicile fiziologiei feminine este strnsa
legtur dintre secre#iile endocrine 5i
func2ionarea sistemului nervos* eIist? o ac2iune
reciproc?7 un corp de femeie 9 5i cu deose6ire
unul de fat 9 este un corp ListericH Bn sensul c?
nu eIist?. ca s? Ficem a5a. distan2? Bntre !ia#a
psiGic? 5i realiFarea ei fiFioloCic?( Bulversarea pe
care o aduce descoperirea tul6ur?rilor pu6ert?2ii o
eIaspereaF? pe fat?( Pentru c? trupul ei este
suspect. pentru c?9/ pBnde5te cu nelini5te. i se pare
6olnav* este 6olnav( S9a v?Fut c? Bntr9adev?r acest
corp este fraCil 5i c? Bn el se produc deFordini
propriu9Fis orCanice. dar CinecoloCii sBnt de acord
asupra faptului c? nou? Fecimi dintre pacientele
lor sBnt 6olnave BncGipuite. adic? fie c? st?rile lor
de r?u nu au nici o realitate fiFioloCic?. fie c?
deFordinea orCanic? este ea Bns?5i motivat? de o
atitudine psiGic?( rupul feminin este Bn mare
m?sur? minat de anCoasa de a fi femeie(
Evident. dac? situa2ia 6ioloCic? a femeii
constituie pentru ea un Gandicap. este din pricina
perspectivei din care este ea v?Fut?( FraCilitatea
nervoas?. insta6ilitatea vasomotoare. cu eIcep2ia
caFurilor cBnd devin patoloCice. nu9i interFic nici o
meserie* cGiar Bntre 6?r6a2i. eIist? o mare
diversitate de temperamente( O indispoFi2ie de una
sau dou? File pe lun?. cGiar dureroas?. nu este
nici ea un o6stacol7 de fapt. o mul2ime de femei
se acomodeaF? cu ea. 5i mai ales cele pe care
L6lestemul menstrualH le9ar putea incomoda mai
mult* sportivele. cele care c?l?toresc. femei care
practic? meserii dure( +ajoritatea profesiilor nu
reclam? o enerCie superioar? aceleia de care este
Bn stare femeia( Iar Bn sporturi. scopul 2intit nu este
o reu5it? independent? Bn aptitudinile fiFice. ci
Bmplinirea perfec2iunii care Bi este proprie fiec?rui
orCanism7 campionul la cateCoria pan? este la fel
de valoros ca unul la cateCoria Crea( O campioan?
de scGi nu este inferioar? unui campion mai rapid
decBt ea* pur 5i simplu. apar2in unor cateCorii
diferite( PoFitiv interesate de propria lor
Bmplinire. sportivele sBnt cele care se simt cel
mai pu2in Gandicapate Bn raport cu 6?r6a2ii( E
adev?rat c? lipsa for2ei fiFice nu9i permite femeii
s? cunoasc? lec2iile violen2ei7 dac? ar putea s? se
afirme Bn trupul ei 5i s ias? Bn lume Bn alt fel.
aceast? deficien2? ar fi u5or de compensat( Dac?
Bnoat?. escaladeaF? vBrfuri. piloteaF? un avion ori
lupt? Bmpotriva for2elor naturii. B5i asum? riscuri 5i
se aventureaF?. ea nu va sim2i Bn fa2a lumii
timiditatea despre care am vor6it( Bn ansam6lul
unei situa2ii care Bi permite prea pu2ine evad?ri.
aceste sinCularit?2i B5i cap?t? valoarea. 5i nu
imediat. ci confirmBnd compleIul de inferioritate
care s9a deFvoltat Bnc? din copil?rie(
ot acest compleI va ap?sa 5i asupra deFvolt?rii
intelectuale( S9a remarcat adesea c?. BncepBnd
cu pu6ertatea. fata pierde teren Bn
=>
domeniile intelectuale 5i artistice" Aceasta se
ntmpl din mai multe moti!e" Dnul dintre cele
mai frecvente este c? adolescenta nu BntBlne5te
Bn jurul ei Bncuraj?rile care li se dau fra2ilor s?i7
dimpotriv?* cei din jur vor ca ea s? fie 5i femeie#
iar ea tre6uie s? cumuleFe sarcinile muncii ei
profesionale cu acelea pe care le presupune femi9
nitatea Directoarea unei 5coli profesionale a f?cut
Bn aceast? privin2? remarcile urm?toare*
Fata devine dintr9o dat? o fiin2? care95i cB5tiC?
eIisten2a muncind( Are dorin2e noi. care nu mai au
nimic de9a face cu familia( I se BntBmpl? destul de adesea
s? tre6uiasc? s? fac? un efort considera6il((( Se Bntoarce
seara acas? Bmpov?rat? de o o6oseal? cumplit?. cu
capul plin de toate BntBmpl?rile de peste Fi((( !um este
ea primit? atunciW +ama o trimite repede s? cumpere
ceva +ai are de terminat tre6urile casnice 5i mai
tre6uie s? se ocupe 5i de propria ei Cardero6?( Este
imposi6il s?95i vad? de CBndurile ei intime. care
continu? s? o preocupe( Se simte nefericit?. B5i compar?
situa2ia cu aceea a fratelui s?u. care nu are nici o
trea6? de f?cut acas?. 5i se revolt?K
re6urile menajere sau corveFile mondene pe
care mama nu eFit? s? i le impun? studentei sau
ucenicei sfBr5esc prin a o surmena( Am v?Fut Bn
timpul r?F6oiului. la Sevres. eleve cople5ite de
sarcinile familiale care se ad?uCau la sarcina de a
Bnv?2a7 una dintre ele s9a Bm6oln?vit de 6oala lui
Pott. alta. de meninCit?( +ama 9 a5a cum vom
vedea 9 Bncearc? o surd? ostilitate fa2? de
emanciparea fiicei. 5i( mai mult sau mai pu2in
deli6erat. o maltrateaF?7 efortul pe care Bl face
adolescentul de a deveni 6?r6at este respectat. 5i
deja i se recunoa5te o mare li6ertate( Fetei i se cere
s? r?mBn? acas?. ie5irile ei sBnt supraveCGeate7 nu e
deloc Bncurajat? s? Got?rasc? asupra pl?cerilor 5i
distrac2iilor ei( Rar vedem femei orCaniFBnd
sinCure o c?l?torie. o plim6are pe jos sau pe
6iciclet?. ori jucBnd o partid? de 6iliard sau de
minCi etc( Bn afar? de lipsa de ini2iativ? care vine din
educa2ie. moravurile fac ca independen2a lor s? fie
dificil?( Dac? vaCa6ondeaF? pe str?Fi. sBnt privite.
acostate( !unosc fete care. f?r? s? fie deloc
timide. nu Bncearc? nici o pl?cere plim6Bndu9se
sinCure prin Paris pentru c?. f?r? Bncetare
inoportunate. tre6uie s? fie Bn Card? tot timpul7
toat? pl?cerea este risipit?( Dac? ni5te studente
n?v?lesc pe str?Fi Bn Crupuri vesele. cum fac
studen2ii. se dau Bn spectacol7 a merCe cu pa5i
mari. a cBnta. a vor6i tare. a mBnca un m?r. toate
acestea Bnseamn? provocare7 vor fi imediat
insultate. urm?rite sau acostate( Non5alan2a
devine pe loc o lips? de 2inut?7 acest autocontrol la
care femeia este o6liCat?. 5i care devine un fel de
a doua natur? la LtBn?ra fat? 6ine crescut?H. ucide
spontaneitatea7 prin el. eIu6eran2a
/
!itat din $IEP+ANN. 8ineree !i sexualitate.
66
!ie este maltratat" Rezult de aici tensiunea i
plictisul" Acest plictis este contaCios7 fetele se
plictisesc repede unele de altele7 nu se ata5eaF?
reciproc de BncGisoarea lor7 este unul dintre
moti!ele care fac ca tov?r?5ia 6?ie2ilor s? le fie
atBt de necesar?( Aceast? incapacitate de a95i fi
suficiente sie5i na5te Bn tinerele fete o timiditate care
se va Bntinde de9a lunCul BntreCii lor vie2i 5i care B5i
pune amprenta asupra muncii lor( B5i BncGipuie c?
triumfurile str?lucitoare le sBnt reFervate 6?r6a2ilor
5i. de aceea. nici nu 2intesc prea sus( S9a
constatat c? feti2ele de cincispreFece ani.
comparBndu9se cu 6?ie2ii. declar?* LB?ie2ii sBnt
mai 6uniH( Aceast? convinCere le sl?6e5te puterile
5i BncurajeaF? lenea 5i mediocritatea( O fat? 9 care
nu avea o deferent? deose6it? pentru seIul tare 9 Bi
repro5a unui 6?r6at la5itatea sa7 i s9a r?spuns c? ea
Bns?5i era foarte fricoas?7 LOG@ la o femeie. nu e
acela5i lucruH. a declarat ea cu un ton dispre2uitor(
Ra2iunea profund? a acestui defetism este c?
adolescenta nu se simte responsa6il? de viitorul ei7
i se pare inutil s? cear? prea mult de la ea Bns?5i.
din moment ce nu de sine depinde. pBn? la urm?.
soarta ei( Departe de a se predestina 6?r6atului
fiindc? 5tie c? Bi este inferioar?. ea B5i constituie
inferioritatea din faptul c? i se predestineaF?
acceptBnd ideea inferiorit?2ii sale(
Bntr9adev?r. doar sporindu95i valoarea uman? ea
va c?p?ta pre2 Bn ocGii 6?r6a2ilor. modelBndu9se
dup? visele lor( !Bnd este neeIperimentat?. nu95i d?
seama de acest lucru( I se BntBmpl? s? manifeste
aceea5i aCresivitate ca 5i 6?ie2ii7 Bncearc? s?
cucereasc? cu o autoritate 6rutal?. cu o francGe2e
orColioas?7 aceast? atitudine o sorte5te aproape
siCur e5ecului( De la cea mai servil? la cea mai
Bnfumurat?. toate Bnva2? c?. pentru a pl?cea. tre6uie
s? a6dice( +ama le impune s? nu9i mai trateFe pe
6?ie2i ca pe ni5te camaraFi. s? nu le fac? avansuri.
s?95i asume un rol pasiv( Dac? doresc s? Bnceap? o
prietenie. un flirt. tre6uie s? evite cu Crij? s? ia ele
ini2iativa7 6?r6a2ilor nu le plac fetele 6?ie2oase. nici
cele cu preten2ii literare. nici cele inteliCente7 prea
mult? Bndr?Fneal?. cultur?. inteliCen2? Bi
Bnsp?imBnt?( Bn majoritatea romanelor. a5a cum
remarc? -eorCe Eliot. eroina 6lond? 5i proast?
triumf? asupra eroinei 6rune. cu caracter viril7 5i
Bn .oara de pe 0loss# +aCCie Bncearc? Bn Fadar s?
inverseFe rolurile7 moare pBn? la urm?. iar $ucR
cea 6lond? se m?rit? cu StepGen7 Bn 5ltimul
mo+ican# de nes?rata Alice se Bndr?Coste5te eroul.
5i nu de Bndr?Fnea2? !lara7 Bn 0emeiu!c#
simpatica Eoe nu este pentru $aurie decBt un
camarad din copil?rie7 el Bi d?ruie5te draCostea sa
insipidei AmR. cea cu p?rul 6uclat( A fi feminin?
Bnseamn? a se ar?ta neputincioas?. u5uratic?.
pasiv?. docil?( Fata va tre6ui nu numai s? se
Bmpodo6easc?. s? se C?teasc?. ci 5i s? B5i reprime
spontaneitatea 5i s? pun? Bn locul acesteia Cra2ia 5i
farmecul studiat pe care le Bnva2? de la cele mai
mari ca ea" Orice afirmare a fiin2ei sale Bi
diminueaF? feminitatea 5i 5ansele
67
de seduc#ie" Ceea ce face relati! uoar pornirea
tnrului n !ia# este c cele dou !oca#ii ale sale
de fiin# uman i de brbat nu se opun una
alteia) Bnc? din copil?rie i se anun2a aceast? soart
fericit?. Bmplinindu9se ca independen2? 5i ca
li6erate. B5i cB5tiC? valoarea social? 5i. o dat? cu
ea. prestiCiul viril* am6i2ios. precum RastiCnac.
2inte5te 6anii. Cloria 5i femeile dintr9o sinCur?
mi5care7 unul dintre cli5eele care9/ stimuleaF? este
acela al 6?r6atului puternic 5i cele6ru. adulat de
femei( $a fat?. dimpotriv?. eIist? o opoFi2ie
profund? Bntre condi2ia ei propriu9Fis uman? 5i
voca2ia ei feminini De aceea adolescen2a este
pentru femeie un moment atBt de dificil 5i de
decisiv( PBn? atunci era un individ autonom7 va
tre6ui s? renun2e la aceast? suveranitate( Nu numai
c? este sfB5iat? ca 5i fra2ii s?i. la fel de puternic.
Bntre trecut 5i viitor* dar. Bn afar? de aceasta.
iF6ucne5te un conflict Bntre revendicarea oriCinar?
de a fi su6iect. activitate. li6ertate. 5i pe de alt?
parte. tendin2ele sale erotice 5i solicit?rile sociale
care o invit? s? se accepte ca o6iect pasiv( Ea se
sesiFeaF? spontan ca esen2ial* cum se va resemna
s? devin? neesen2ialW Dar dac? nu m? pot Bmplini
Bn calitate de Cellalt# cum s? renun2 la @ul meuW
Aceasta este dilema anCoasant? Bn care se F6ate
femeia Bn devenire( OscilBnd Bntre dorin2? 5i
deFCust. Bntre speran2? 5i team?. refuFBnd ceea ce
cGeam?. este Bnc? suspendat? Bntre momentul
independen2ei infantile 5i acela al supunerii
feminine7 aceast? incertitudine Bi d?. la ie5irea
din vBrsta inCrat?. un Cust acid de fruct necopt
Fata reac2ioneaF? la situa2ia ei Bntr9un fel
foarte diferit de op2iunile ei anterioare(
LFemeiu5c?H. matroana Bn devenire. se poate re9
semna cu u5urin2? la metamorfoF?7 totu5i. ea poate
s? fi eItras din condi2ia ei de Lm?mic?H un Cust al
autorit?2ii care o determin? s? se r?scoale Bmpotriva
juCului masculin* este Cata s? BntemeieFe un matri9
arGat. nu s? devin? o6iect erotic 5i servitoare( %a fi
adesea caFul surorilor mai mari. care 5i9au asumat
de foarte tinere responsa6ilit?2i importante(
LB?iatul nereu5itH . descoperind c? este femeie.
Bncearc? uneori o decep2ie arF?toare care o poate
conduce direct la GomoseIualitate7 totu5i. ceea ce
c?uta Bn independen2? 5i Bn violen2? era posesiunea
lumii* este posi6il ca ea s? nu vrea s? renun2e la
feminitate. la eIperien2ele maternit?2ii. la o
BntreaC? parte a destinului ei( Bn Ceneral. prin
intermediul anumitor reFisten2e. tBn?ra consimte la
feminitatea ei* deja. Bn stadiul cocGet?riei infantile.
Bn fa2a tat?lui s?u. Bn reveriile ei erotice. a
cunoscut farmecul pasivit?2ii7 Bi descoper?.
par2ial. 5i puterea7 Bn ru5inea pe care i9o inspir?
carnea sa se amestec? Bn curBnd 5i vanitatea( +Bna
care a emo2ionat9o. privirea care a tul6urat9o erau o
cGemare. o ruC?7 trupul ei Bi apare ca BnFestrat cu
virtu2i maCice7 este mBndr? de el( !ocGet?ria saI
care adesea dispare dup? primii ani ai copil?riei
autonome. reBnvie( Bncearc? farduri. coafuri7 Bn loc
s?95i ascund? sBnii. Bi maseaF? ca s?9i fac? s?
creasc?. B5i studiaF?
=:
J7 oglind sursul" Legtura dintre tulburare i
seduc#ie este att de strns nct n toate cazurile
n care nu se deteapt sensibilitatea erotic la
su6iect nu se o6serv? nici o dorin# de a plcea"
E,perien#ele au artat c? 6olnavele suferind de o
insuficien2? tiroidian?. care le f?cea apatice. triste.
puteau fi transformate prin injectarea unei
su6stan2e eItrase din Clanda tiroid?7 Bncepeau s?
surBd?. devenind !esele 5i fandosite( !u
Bndr?Fneal?. psiGoloCii Bm6i6a2i de metafiFic?
materialist? au declarat c? cocGet?ria nu e decBt un
LinstinctH secretat de aceast? Cland?7 dar aceast?
eIplica2ie o6scur? nu este vala6il? aici decBt pentru
primii ani ai copil?riei( Fapt este c? Bn toate aceste
caFuri de deficien2? orCanic?* limfatism. anemie
etc. trupul este resim2it ca o povar?7 str?in. ostil.
nu sper? 5i nu promite nimic7 cBnd B5i reC?se5te
ecGili6rul 5i vitalitatea. su6iectul Bl recunoa5te
imediat ca fiind al s?u 5i. prin el. transcende c?tre
!el?lalt(
Pentru tBn?ra fat?. transcenden2a erotic? const?
Bn a se transforma Bn prad?. pentru a prinde
6?r6atul Bn capcan?( Ea devine o6iect 5i se
sesiFeaF? ca o6iect7 descoper? cu surprindere
acest nou aspect al fiin2ei sale* i se pare c? se
dedu6leaF?7 Bn loc s? coincid? eIact cu sine. iat?
c? Bncepe s? eIiste n afar. Astfel. Bn $nvitaie la
vals de Rosamond $eGmann. Olivia descoper? Bn
oClind? un cGip necunoscut* este o ea9o6iect.
care se treFe5te deodat? Bn fa]a ei Bnse5i.
Bncearc? o emo2ie repede risipit?. dar 6ulversant?*
De cBtva timp. o emo2ie deose6it? o cuprindea Bn
momentul Bn care se privea astfel din cap pBn?9n
picioare* Bntr9un fel neprev?Fut 5i rar. i se BntBmpla s?
vad? Bn fa2a ei o necunoscut?. o fiin2? nou?(
Se BntBmplase de dou? sau de trei ori( Se privea Bn
oClind?. se vedea( Dar ce se petreceaW((( Ast?Fi. ceea ce
vedea era altceva* o coam? rev?rsBnd Bn jur mi5care 5i
for2?. de parc? ar fi fost str?6?tut? de curent electric(
rupul ei 9poate era din cauFa rocGiei 9 i se p?rea c? se
alc?tuie5te armonios. c? se centreaF?. Bnflore5te. suplu
5i solid Bn acela5i timp* viu( Avea Bn fa2a ei. ca Bntr9un
portret. o fat? Bn roF pe care toate o6iectele din camer?.
reflectate Bn oClind?. p?reau s9o BncadreFe. s9o preFinte.
munnurBnd* u e5ti(((
!eea ce o uime5te pe Olivia sBnt promisiunile
pe care crede a le citi Bn aceast? imaCine Bn care9
5i recunoa5te visele infantile 5i care este ea
Bns?5i7 dar fata Bndr?Ce5te Bn preFen2a sa carnal?
acest corp de care se minuneaF? ca 5i cum ar fi al
alteia( Se mBnCBie. B5i s?rut? rotunjimea um?rului.
BncGeietura cotului. B5i contempl? pieptul.
picioarele7 pl?cerea solitar? devine preteIt
pentru reverie. Bn care caut? o tandr? posesiune
de sine( $a adolescent. eIist? o opoFi2ie Bntre
draCostea de sine 5i mi5carea erotic? ce9/ mBn?
spre o6iectul posesiunii7 narcisismul s?u. Bn
Ceneral. dispare Bn momentul maturit?2ii seIuale(
Bn timp ce Bn erotismul femeii 9 aceasta fiind un
o6iect pasiv atBt Bn raport cu iu6itul ei. cBt 5i cu
sine 9 eIist? o indistinc2ie
=0
primiti!" ntr-o micare comple, #intete
glorificarea propriului s?u corp prin intermediul
omagiilor brba#ilor crora le este destinat acest
corp. 5i ar Bnsemna s? simplific?m lucrurile
afirmBnd c? vrea s? fie frumoas? pentru a fermeca
sau c? Bncearc? s? farmece pentru a se asiCura c?
este frumoas?* Bn sinCur?tatea camerei sale sau
Bn saloanele Bn care Bncearc? s? atraC? privirile. ea
nu face distinc2ie Bntre dorin2a 6?r6atului 5i
draCostea de sine( Aceast? confuFie este evident? la
+?rie BasG;irtseff( Am v?Fut deja c? o Bn2?rcare
tardiv? a predestinat9o. mai mult ca pe oricare alt
copil. s? vrea s? fie privit? 5i valoriFat? de
ceilal2i7 de la vBrsta de cinci ani pBn? la ie5irea
din adolescen2?. B5i dedic? BntreaCa ei draCoste
propriei sale imaCini7 Bi plac la ne6unie mBinile.
fa2a ei. Cra2ia. scrie* LSBnt eroina mea(((H %rea s?
devin? cBnt?rea2? ca s? fie privit de un pu6lic
uimit 5i. Bn scGim6. s?9/ msoare cu o privire
mBndr?7 dar acest LautismH se traduce prin vise
romane5ti7 de la doispreFece ani este
Bndr?Costit?* pentru c? dore5te s? fie iu6it? 5i nu
caut? Bn adora2ia pe care vrea s9o inspire decBt
confirmarea celei care se predestineaF?( %iseaF? c?
ducele de "(. de care este Bndr?Costit? f?r? a9i fi
vor6it vreodat?. se prosterneaF? la picioarele ei*
L%ei fi or6it de splendoarea mea 5i m? vei i u6i ( ( (
Nu e5ti demn decBt de femeia care sper c? voi fi
euH( Aceea5i am6ivalen2? o BntBlnim la Nata5a din
6(boi !i pace<
LNici mama nu m? Bn2eleCe( DumneFeule. ce
de5teapt? sBnt@ E o adev?rat? minune Nata5a asta@H
continu? ea vor6ind la persoana a treia 5i punBnd
aceast? eIclama2ie Bn Cura unui personaj masculin care
Bi Bmprumuta toata perfec2iunea seIului ei( Are totul( E
inteliCent? 5i dr?Cu2? 5i ama6il? 5i BndemBnatic?( Bnoat?.
urc? pe cal ca o amaFoan?. cBnt? fermec?tor( Da. se
poate spune astfel. fermec?tor@(((
Revenise Bn acea diminea2? la acea draCoste de
sine. la acea admira2ie fa2? de propria9i persoan?
care constituiau starea ei de spirit o6i5nuit?( LNata5a
e o minune@H Ficea. f?cBnd s? vor6easc? un al treilea
personaj masculin 5i colectiv( LE tBn?r? 5i dr?Cu2?. are
voce frumoas?. nu stBnjene5te pe nimeni7 deci l?sa2i9o
Bn pace@H
DatGerine +ansfield a descris astfel. Bn
personajul BerRl. un caF Bn care narcisismul 5i
dorin2a romanesc? a unui destin de femeie se
Bntrep?trund*
Bn sufraCerie. la lumina tremur?toare a unui foc de
lemne. BerRl. a5eFat? pe o pern?. cBnta la cGitar?(
!Bnta pentru ea Bns?5i. cu voce sc?Fut?. 5i se privea(
$umina focului seBnteia pe pantofii ei. pe pBntecele
rotund al cGitarei 5i pe deCetele ei al6e(((
LDac? a5 fi afar? 5i a5 privi pe fereastr?. a5 fi destul
de uimit? s? m? v?d astfelH. CBndea ea vis?toare( Se
acompania Bn surdin?7 nu mai cBnta. ci asculta
70
LPrima dat? cBnd te9am v?Fut. feti2o. oG@ credeai c?
e5ti sinCur?@ Erai a5eFat? cu picioru5ele pe o pern? 5i
cBntai la cGitar?7 Doamne@ cum a5 putea uita
vreodat?@((H BerRl ridic? fruntea 5i Bncepu s? cBnte*
C+iar fi luna,i obosit...
Dar cineva 6?tu deodat? la u5?. tare( Ap?ru cGipul
stacojiu al servitoarei( Nu. n9avea s? suporte preFen2a
acestei fete proaste( FuCi Bn salonul Bntunecat 5i Bncepu
s?9/ str?6at? Bn lunC 5i Bn lat( OG@ era aCitat?. aCitat?
de tot( Deasupra 5emineului era o oClind? Sprijinindu9
se Bn coate. B5i privi imaCinea palid?( !Bt de frumoas?
era@ Dar nu se afla nimeni acolo ca s? vad?.
nimeni(((BerRl surise. 5i cu adev?rat FBm6etul ei era
atBt de adora6il. BncBt surBse din nou((( CPreludiu.7
Acest cult al eului nu se traduce numai prin
adora2ia persoanei sale fiFice7 ea dore5te s?95i
posede 5i s?95i ridice Bn sl?vi BntreCul eu( Acesta e
scopul urm?rit de jurnalele intime. Bn care fata
este Cata s?95i deFv?luie sufletul* acela al +?riei
BasG;irtseff este cele6ru. 5i este un model al
Cenului( Fata vor6e5te cu carne2elul ei precum le
vor6ea alt?dat? p?pu5ilor7 este un prieten. un
confident care poate fi interpelat ca 5i cum ar fi o
persoan?( Bntre file se Bnscrie un adev?r ascuns
p?rin2ilor. prietenilor. profesorilor. cu care
autoarea se Bm6at? de una sinCur?( O feti2? de
doispreFece ani. care 5i9a 2inut jurnalul pBn? la
vBrsta de dou?Feci de ani. scrisese ca moto*
Snt
micul
tu
carnet
1rgu
!i
discre
t
Spune
,mi al
tu
secret
Snt
micul
tu
carnet
.A
Altele au aceste cuvinte scrise pe prima
paCin?* ..A nu se citi decBt dup? moartea meaH.
sau* ..A se arde dup? moartea meaH( Sim2ul
secretului. deja deFvoltat la feti2? Bn perioada
prepu6eral?. nu face decBt s? cB5tiCe importan2?(
Se BncGide Bntr9o sinCur?tate s?l6atic?* refuF? s?
le arate celorlal2i eul ei ascuns. pe care9/ consider?
ca fiind adev?ratul s?u eu 5i care face din ea un
personaj imaCinar7 se joac? de9a dansatoarea.
precum Nata5a lui ostoi. sau de9a sfBnta. cum
f?cea +?rie $eneru. sau pur 5i simplu de9a
aceast? minune nemaiv?Fut? care este ea Bns?5i(
EIist? totdeauna o enorm? diferen2? Bntre aceast?
eroin? 5i cGipul o6iectiv pe care9/ recunosc
p?rin2ii sau prietenii ei( De aceea. se convinCe c?
este neBn2eleas?7 raporturile ei cu sine Bns?5i
devin din aceast? pricin? 5i mai pasionate* se
Bm6at? cu iFolarea ei. se simte diferit?. superioar?.
eIcep2ional?* B5i promite c?
/
!itat de DEBESSE( Cri(a de originalitate juvenil.
71
!iitorul !a fi o re!an pentru mediocritatea !ie#ii ei
din prezent 2in aceast e,isten# strimt i
mesc$in e!adeaz prin !ise" I-a plcut totdeauna
s? viseFe7 se va abandona mai mult ca niciodat?
acestei Bnclina2ii7 mascGeaF? su6 cli5ee poetice
un univers care o intimideaF?. aureoleaF? seIul
masculin cu seri cu lun? plin?. cu nori5ori roF. cu
nop2i catifelate7 face din trupul ei un templu de
marmur?. de jasp. de sidef7 B5i poveste5te istorii
feerice 5i proste5ti( Pentru c? nu are leC?tur? cu
realitatea. cade atBt de adesea Bn stupiditate* dac?
ar tre6ui s? acione(e# ar tre6ui s? vad? realitatea*
Bn timp ce ea poate s? a!tepte Bn mijlocul ce2urilor(
Ai tBn?rul viseaF?7 Bns? el viseaF? mai curBnd
aventuri Bn care are un rol activ( Fata prefer?
aventurii miraculosul7 ea r?spBnde5te asupra
oamenilor 5i asupra lucrurilor o minunat? lumin?
maCic?( Ideea de maCie este aceea a unei for2e
pasive7 pentru c? este destinat? pasivit?2ii. 5i
pentru c? adesea ea dore5te puterea. tre6uie ca
adolescenta s? cread? Bn maCie* Bn maCia corpului
ei. care9i va Bnro6i pe 6?r6a2i. Bn aceea a
destinului Bn Ceneral. care o va cople5i. f?r? ca
ea s? ai6? nimic de fcut. !Bt despre lumea real?.
Bncearc? s? o uite(
LUneori. la 5coal?. fuC de nu 5tiu ce su6iect care ni
se eIplic? 5i Bmi iau F6orul Bn 2ara viselor(((H. scrie o
tBn?r? fat?(8 LSBnt atunci atBt de a6sor6it? de delicioasele
Gimere. BncBt pierd complet no2iunea de realitate( SBnt
2intuit? Bn 6anc? 5i. cBnd m? treFesc. sBnt complet aiurit?
v?Findu9m? Bntre patru pere2i(H
LBmi place mai mult s? viseF 5i s? fac versuriH. sene
alta. Ls? scGi2eF Bn minte pove5ti dr?Cu2e. f?r? cap 5i
coad?. sau s? inventeF o leCend? privind mun2ii la
lumina stelelor( E mult mai frumos pentru c? e mai vaC.
5i asta las? o impresie de odiGn?. de prospe2ime(H
Reveria poate lua o form? mor6id?. invadBnd
BntreaCa eIisten2?. ca Bn caFul urm?tor
J
*
+ane B(((. fat? inteliCent? 5i vis?toare. Bn
momentul pu6ert?2ii. care intervine pe la paispreFece
ani. are o cnF? de surescitare fiFic? Bnso2it? de idei de
Crandoare( LBrusc. le declar? p?rin2ilor s?i c? este reCina
Spaniei. ia atitudini seme2e. se drapeaF? Bntr9o perdea.
rBde. cBnt?. comand?. ordon?(H imp de doi ani. aceasta
se repet? Bn perioada menstrua2iei7 apoi. timp de opt ani.
duce o via2? normal?. dar este foarte vis?toare. ador?
luIul 5i spune adesea cu am?r?ciune* LSBnt fiica unui
func2ionarH( !?tre dou?Feci 5i trei de am. devine apatic?.
B5i dispre2uie5te anturajul. manifest? concep2ii
am6i2ioase7 sl?6e5te Bn a5a Gal BncBt este BncGis? la
sanatoriul Sainte9Anne. unde petrece
/
!itat din +AR-UERIE E%ARD. 4dolescenta.
?
Dup? BORE$ 5i ROB IN. 6everiile
morbide. !itat de +INDOUSD(I(
Sc+i(ofrenia.
72
opt luni) se ntoarce Bn familie unde timp de trei ani st
n pat. +dezagreabil r?ut?cioas?. violent?. capricioas?.
f?r? nici o ocupa2ie. f?cBndu9le celor din jur via2a
amar?H( Este din nou internat? la Sainte9Anne. de unde
nu mai iese" St? Bn pat 5i nu se intereseaF? de nimic( Bn
anumite perioade 9 care par a corespunde cu
menstrua2ia 9 se ridic?. se Bnf?5oar? Bn cuverturi. ia
atitudini teatrale. poFeaF?. le FBm6e5te medicilor sau Bi
prive5te cu ironie((( FraFele ei eIprim? adesea un anumit
erotism. iar atitudinea m?rea2? traduce ni5te concep2ii
meCalomane( Se Bnfund? din ce Bn ce mai mult Bn
reverie. Bn timpul c?reia surBsuri de satisfac2ie Bi apar
pe cGip7 nu95i mai face toaleta. 5i cGiar B5i murd?re5te
patul( LAr6oreaF? ni5te podoa6e 6iFare( F?r? c?ma5?.
adesea f?r? cear5afuri. Bnf?5urat? Bn cuverturi 9 cBnd
nu este Coal? 9 are capul Bmpodo6it cu o diadem? de
staniol. 6ra2ele. BncGeieturile. umerii. CleFnele poart?
nenum?rate 6r?2?ri f?cute din sfori 5i panClici(H otu5i.
uneori face ni5te confiden2e de9a dreptul lucide despre
starea ei( LBmi amintesc de criFa pe care am avut9o
odat?( In fond. 5tiam c? nu era adev?rat( Eram ca un
copil care se joac? cu p?pu5a 5i care 5tie 6ine c? p?pu5a
nu e vie. dar vrea s? se convinC? de asta((( +?
piept?nam. m? Bnf?5uram Bn cuverturi( +? amuFa. dar.
pu2in cBte pu2in. Bmpotriva voin2ei mele. am fost ca
fermecat?7 era ca un vis pe care9/ tr?iam((( Eram ca o
actri2? care juca un rol( Eram Bntr9o lume imaCinar?(
r?iam mai multe vie2i 5i. n toate aceste viei# eram
personajul principal... AG@ am avut atBtea vie2i diferite.
o dat? m9am m?ritat cu un american foarte frumos care
purta ocGelari cu rame de aur((( Aveam un Gotel mare. 5i
fiecare avea camera lui( !e petreceri am mai dat@(((
Am tr?it Bn epoca de piatr?((( +9am destr?6?lat
odinioar?( Nici nu9i mai num?ram pe to2i cei cu care
m9am culcat( Aici. toat? lumea e pu2in Bnapoiat?( Nu
Bn2eleCe nimeni cBnd m? deF6rac de tot. doar cu cBte
o 6r?2ar? de aur Bn jurul coapselor( Alt?dat? aveam
prieteni la care 2ineam mult( Erau petreceri la mine
acas?( Erau acolo flori. parfumuri. 6l?nuri de Germin?(
Prietenii mei Bmi d?ruiau o6iecte de art?. statui. ma5ini(((
!Bnd stau Coal? Bntre cear5afuri. Bmi amintesc via2a mea
de alt?dat?( +? adoram Bn oClind?. ca artist?((( Su6
vraj?. am f?cut tot ce am vrut( Am f?cut cGiar 5i prostii(
Am fost morfino9man?. cocainoman?( Am avut
aman2i((( Se furi5au noaptea la mine( %eneau cBte doi(
Aduceau coafori 5i ne uitam la ilustrate(H Bl iu6e5te pe
unul dintre medici 5i declar? c? este amanta lui(
Pretinde c? are o feti2? de trei ani( +ai are 5i una de
5ase. foarte 6oCat?. care c?l?tore5te( at?l acesteia din
urm? e un 6?r6at ultra5ic( L+ai sBnt Bnc? alte Fece
pove5ti asem?n?toare( Fiecare este povestirea unei vie2i
imaCinare. pe care o tr?ie5te Bn BncGipuire(H
Dup? cum se vede. aceast? reverie mor6id? era
Bn mod esen2ial destinat? s? satisfac? narcisismul
fetei care crede c? via2a pe care o duce nu este pe
m?sura sa 5i care se teme s? Bnfrunte adev?rul
eIisten2ei7 +?rie B((( nu a f?cut decBt s? duc?
pBn? la eItrem un proces de compensa2ie care
este Bmp?rt?5it de multe adolescente(
otu5i. acest cult solitar fa2? de sine nu9i
este suficient fetei( Pentru a95i C?si Bmplinirea.
are nevoie s? eIiste Bn alt? con5tiin2?( !aut?
adesea ajutor linC? tovar?5ele sale( !Bnd era mai
mic?. prietena
73
ei apropiat i ser!ea drept spri%in pentru a e!ada
din cercul matern pentru a e,plora lumea i n
special lumea seIual?7 Bn prezent ea este Bn acela5i
timp un o6iect care o smulCe pe adolescent?
limitelor propriului s?u eu 5i un martor care o
restituie acestora( Anumite feti2e B5i arat? unele
altora nuditatea. B5i compar? piepturile* poate v?
mai aminti2i scena din 0ete n uniform care
Bnf?2i5a aceste jocuri Bndr?Fne2e de eleve de
pension7 fetele scGim6? Bntre ele mBnCBieri
difuFe sau precise( A5a cum arat? !olette Bn
Claudine la !coal 5i. mai pe ocolite. Rosamond
$eGmann Bn Pulbere# tendin2e les6iene eIist? la
toate fetele7 aceste tendin2e se distinC foarte
pu2in de delectarea narcisist?* Bn cealalt? fiecare
rBvne5te moliciunea propriei sale epiderme. formele
sale7 5i reciproc. Bn adora2ia BncGinat? ei Bn5i5i este
implicat cultul feminit?2ii Bn Ceneral( Din punct de
vedere seIual. 6?r6atul este su6iect7 6?r6a2ii sBnt
deci Bn mod normal separa2i de dorin2a care Bi mBn?
spre un o6iect diferit de ei Bn5i5i7 dar femeia este
o6iectul a6solut al dorin2ei7 de aceea Bn licee. Bn
5coli. Bn pensioane. Bn ateliere Bnfloresc atBtea
Lprietenii deose6iteH7 unele sBnt pur spirituale.
altele de9a dreptul carnale( Bn primul caF. Bntre
prietene se fac confiden2e. B5i descGid sufletul una
celeilalte7 dovada de Bncredere cea mai pasionat?
este de a9i ar?ta alesei jurnalul s?u intim7 Bn lipsa
Bm6r?2i5?rilor seIuale. prietenele scGim6?
manifest?ri de tandre2e eItreme 5i adesea B5i dau.
printr9un su6terfuCiu. un Caj fiFic al sentimentelor
lor* astfel. Nata5a B5i arde 6ra2ul cu o riCl?
Bnro5it? Bn foc pentru a9i dovedi Soniei draCostea
ei7 5i mai ales se cGeam? cu mii de nume de
alint. scGim6? scrisori Bnfl?c?rate( Iat?. de pild?.
ce9i scria iu6itei sale Emilie Dic;inson. tBn?r?
puritan? din AnClia*
+? CBudesc la tine aFi 5i te9am visat toat? noaptea
trecut?( +? plim6am cu tine Bn cea mai minunat? dintre
Cr?dini 5i te ajutam s? culeCi trandafiri. 5i co5ule2ul meu
nu se umplea niciodat?( Ai astfel toat? Fiua m? roC s?
m? plim6 cu tine7 5i cBnd se apropie noaptea. sBnt fericit?
5i num?r cu ner?6dare orele care stau Bntre mine 5i
Bntuneric 5i visele mele 5i co5ule2ul ce nu se mai umple(((
Bn cartea sa despre Sufletul adolescentei#
+endousse citeaF? un mare num?r de scrisori
analoaCe*
DraCa mea SuFanne((( +i9ar pl?cea s? transcriu aici
cBteva versete din Cntarea Ctitrilor. cBt e5ti de
frumoas?. prietena mea. cBt e5ti de frumoas?@ Precum
loCodnica mistic?. semeni cu trandafirul din Aaron. cu
crinii din v?i. 5i. la fel ca ea. ai fost pentru mine mai
mult decBt o fat? o6i5nuit?7 ai fost un sim6ol. sim6olul
atBtor lucruri frumoase 5i elevate((( 5i din cauFa
aceasta. al6? SuFanne. te iu6esc cu o draCoste pur? 5i
deFinteresat? Bn care eIist? ceva reliCios(
74
Alta mrturisete n %urnal emo#ii mai pu#in
ele!ate:
Eram acolo. cu talia strBns? de mBna mea aceea
micu2? 5i al6?. cu mBna mea sprijinindu9se pe um?rul ei
rotund. cu 6ra2ul meu peste 6ra2ul ei al6 5i c?ldu2.
ap?sat? de dulcea2a pieptului ei. avBnd Bnainte9mi
frumoasa ei Cur? BntredescGis? cu din2ii mici((( Aveam
frisoane. 5i Bmi sim2eam fa2a arFBnd(
/
Bn cartea ei. 4dolescenta# doamna Evard a
strBns un mare num?r din acest soi de efuFiuni
intime*
AG @ FBna mea iu6it?. draCa mea draC?( TBna mea
frumoas? OG@ spune9mi c? m? iu6e5ti Bnc?. spune9mi
c? sBnt pentru tine prietena ta devotat? de9a pururi(
SBnt trist?. te iu6esc atBt de mult. o. draCa mea $((( 5i
nu pot s?92i vor6esc. s?92i eIprim Bndeajuns draCostea
mea( $dolatrie este pu2in spus Bn raport cu ceea ce simt
eu7 uneori mi se pare c? inima mea se va face 2?nd?ri(
A fi iu6it? de tine e prea mult. nu pot s? cred asta(
'+) drgua mea. spune9mi. o s? m? mai iu6e5ti Bnc?
mult? vremeW((( etc(
De la aceast? tandre2e eIaltat? se alunec? adesea
la iu6iri juvenile vinovate7 uneori. una dintre
prietene o domin? pe cealalt? 5i B5i eIercit?
puterea cu sadism7 dar adesea sBnt iu6iri
reciproce. f?r? umiliri sau lupte7 pl?cerea dat? 5i
primit? r?mBne la fel de nevinovat? ca pe vremea
cBnd fata se iu6ea Bn mod solitar. f?r? a fi
dedu6lat? Bntr9un cuplu( Dar Bns?5i aceast?
inocen2? e fad?7 cBnd adolescenta dore5te s? intre
Bn via2?. s? ajunC? la !el?lalt. vrea s? reBnvie Bn
folosul ei maCia privirii paterne. pretinde draCostea
5i mBnCBierile unei divinit?2i( Se va adresa unei
femei mai pu2in str?ine 5i reduta6ile decBt 6?r6atul.
dar care va Bmp?rt?5i ceva din prestiCiul viril al
acestuia* o femeie care are o meserie 5i B5i cB5tiC?
eIisten2a. care. la un anume nivel de suprafa2? al
vie2ii sociale. va fi cu u5urin2? la fel de fasci nant?
ca un 6?r6at* se 5tie 6ine cBte Lfl?c?riH se aprind Bn
sufletul elevelor pentru profesoare. pentru
supraveCGetoare( Bn 6egiment de femei# !lemence
Dane descrie Bntr9un mod cast pasiuni de o arF?9
toare intensitate( Uneori. fata Bi m?rturise5te
prietenei sale apropiate marea ei pasiune7 se
BntBmpl? cGiar ca ele s9o Bmp?rt?5easc?. 5i atunci
fiecare se laud? c? o simte mai tare( Astfel. o
elev? Bi scrie prietenei ei:
SBnt Bn pat. 6olnav? de Cnp?. 5i nu pot decBt s? m?
CBndesc la domni5oara )((( N9am iu6it niciodat? atBt
de tare o profesoar?( Din primul an mi9a pl?cut mult7
dar acum este vor6a de o adev?rat? draCoste( !red c? sBnt
mai pasionat? decBt tine( +i se pare c? o s?rut7 aproape
c? le5in. 5i m? 6ucur c? m? Bntorc la 5coal? ca s? o v?d
iar?5i((( 9
/
!itat 5i aici din +ENDOUSSE.
Sufletul adolescentei. , !itat din
+AR-UERIE E%ARD(
4dolescenta.
75
!el mai adesea. fata Bndr?Fne5te s?95i
m?rturiseasc? sentimentele cGiar idolului s?u*
Din pricina dumneavoastr?. draC? domni5oar?. sBnt
Bntr9o stare de nedescris((( !Bnd nu v? v?d. a5 da orice
pe lume ca s? v? BntBlnesc7 m? CBndesc la
dumneavoastr? Bn fiecare clip?7 dac? v? v?d. mi se umplu
ocGii de lacrimi. simt dorin2a s? m? ascund7 m? simt atBt
de mic?. atBt de iCnorant? pe lBnC? dumneavoastr?( !Bnd
Bmi vor6i2i. sBnt Bncurcat?. emo2ionat?. mi se pare c? aud
vocea dulce a unei FBne 5i un fream?t de lucruri
iu6itoare. imposi6il de tradus7 v? pBndesc cele mai mici
Cesturi. nu mai urm?resc conversa2ia 5i morm?i cBte9o
prostie* o s? fi2i de acord cu mine. draC? domni5oar?. c?
totul e foarte confuF( Un sinCur lucru v?d foarte clar. c?
v? iu6esc din adBncul sufletului(
/
Directoarea unei 5coli profesionale poveste5te
J
*
Bmi amintesc c?. Bn tinere2ea mea. ne certam pe GBrtia
Bn care tBn?ra noastr? profesoar? ne aducea prBnFul. ale
c?rei 6uc?2i le pl?team pBn? la cinci pfeninCi( icGetele
ei de metrou folosite erau 5i ele o6iectul maniei noastre
de colec2ionare(
Pentru c? tre6uie s? joace un rol viril. este de
preferat ca femeia iu6it? s? nu fie m?ritat?7
c?s?toria nu o descurajeaF? Bntotdeauna pe fat?. dar
o stBnjene5te7 ea detest? ca o6iectul adora2iei sale s?
apar? ca supus puterii unui iu6it sau a unui so2(
Adesea aceste pasiuni sBnt deFvoltate Bn secret. sau
cel pu2in pe un plan pur platonic7 dar trecerea la
un erotism concret este mult mai facil? Bn acest
caF decBt dac? o6iectul iu6it este de seI masculin7
cGiar dac? eIperien2ele cu prietenele de vBrsta ei n9
au fost u5oare. trupul feminin nu o Bnsp?i9mBnt? pe
tBn?ra fat?7 a cunoscut adesea cu surorile ei. cu
mama sa. o intimitate Bn care tandre2ea era Bn mod
su6til p?truns? de( senFualitate. 5i al?turi de cea pe
care o admir?. trecerea de la tandre2e la pl?cere se
va face la fel. pe nesim2ite( !Bnd. Bn 0ete n
uniform# DorotGR Uiec; o s?ruta pe 6uFe pe "erta
Gill. acest s?rut era Bn acela5i timp matern 5i
seIual( EIist? Bntre femei o complicitate care
deFarmeaF? pudoarea7 tul6urarea pe care o treFesc
una Bn cealalt? este Bn Ceneral lipsit? de violen2?7
mBnCBierile GomoseIuale nu implic? nici deflorare.
nici penetra2ie7 ele satisfac erotismul clitoridian al
copil?riei f?r? a implica noi 5i nelini5titoare
metamorfoFe( Bn?ra fat? B5i poate realiFa voca2ia sa
de o6iect pasiv f?r? a se sim2i profund alienat?(
Este ceea
/
!itat din +AR-UERIE E%ARD. 4dolescenta.
?
$IEP+ANN. 8ineree !i sexualitate.
3=
Ke e,prim RenLe ?i!ien n aceste !ersuri n care
descrie raporturile dintre nite Lfemei damnateH 5i
amantele lor:
0re!te# trupurile noastre oglind snt# a
trupurilor lor Srutrile scrise,n lun prin dulci
palori ne,au fiost pecetluite# 4 degetelor noastre
mngiere nici puful de pe,obra( nu,l va clinti $ar
cnd n lturi cingtoarea va luneca# ne,om
regsi# 1eopotriv# ndeolalt# preascumpi
amani# surori# iubite.
l
Ai Bn cele de mai jos*
inga!a noastr lege este graia
2i,mbri!area,mi snul nu,i apas
Du,i c+ip ca gura,mi gura ta s,o mu!te...K
Prin improprietatea poetic? a cuvintelor LsBniH 5i
LCur?H. ceea ce promite clar prietenei sale este s?
nu o violenteFe( Ai Bn parte din teama de violen2?.
de viol. adolescenta se Bndr?Coste5te prima dat?
mai deCra6? de o fat? mai mare sau de o femeie
decBt de un 6?r6at( Femeia viril? reBncarneaF?
pentru ea Bn acela5i timp tat?l 5i mama* de la tat?
are autoritatea. transcenden2a. este sursa 5i m?sura
valorilor. se ridic? deasupra lumii date. este
divin?7 dar ea r?mBne femeie* fie c? Bn copil?rie
feti2a a fost prea lipsit? de mBnCBieri materne sau
dimpotriv?. mama sa a r?sf?2at9o prea mult.
adolescenta viseaF?. ca 5i fra2ii s?i. la c?ldura
5uiului7 Bn aceast? came asem?n?toare cu a sa
reC?se5te a6andonBndu9se fuFiunea imediat? cu
lumea pe care Bn2?rcatul a distrus9o7 5i prin aceast?
privire str?in? ce o Bnv?luie. iFolarea care o
individualiFeaF? este dep?5it?( BineBn2eles. orice
raport uman implic? ni5te conflicte. orice draCoste
este Bnso2it? de CeloFie( Dar multe dintre
dificult?2ile care se ridic? Bntre fecioar? 5i primul ei
iu6it sBnt aplanate( EIperien2a GomoseIual? poate
lua cGipul unei iu6iri adev?rate7 ea Bi poate aduce
fetei un ecGili6ru atBt de fericit. BncBt va dori s?9/
perpetueFe. s?9/ repete. sau Bi va p?stra o amintire
nostalCic?7 poate revela sau face s? se nasc? o
voca2ie les6ian?(
4
Dar cel mai adesea nu repreFint?
decBt o etap?7 Bns?5i facilitatea ei o condamn? la
efemeritate( Bn draCostea BncGinat? unei fete mai
mari. tBn?ra fat? B5i rBvne5te propriul ei viitor7 vrea
s? se identifice cu un idol7 doar dac? nu este
BnFestrat? cu o superioritate eIcep2ional?. cealalt?
B5i pierde repede aura7 cBnd la rBndul ei Bncepe s? se
afirme. cea mai tBn?r? compar?. judec?7 cealalt?.
care a fost aleas? pentru c? era cea mai
/
Ceasul minilor &mpreunate.
?
5rme.
4
!f( cap( I%(
77
aproape i nu o intimida nu este ndea%uns de
diferit pentru a se impune prea mult timp) zeii
masculini snt mult mai 6ine instala#i pentru c?
cerul lor este mai Bndep?rtat !urioFitatea.
senFualitatea ei o Bndeamn? pe fat? s? doreasc?
Bm6r?2i5?ri mai violente7 foarte adesea. la oriCine
nu a privit aventura GomoseIual? decBt ca o
tranFi2ie. o ini2iere. o a5teptare7 a simulat
draCostea. CeloFia. mBnia. orColiul. 6ucuria.
suferin2a Bn ideea mai mult sau mai pu2in
recunoscut? fa2? de ea Bns?5i c? imit? f?r? vreun
mare risc aventurile pe care le viseaF?. dar pe care
nu Bndr?Fne5te Bnc? sau nu are ocaFia s? le tr?iasc?(
Este destinat? 6?r6atului. 5tie acest lucru7 5i vrea
un destin de femeie normal? 5i complet?(
B?r6atul o uluie5te. 5i totu5i Bi e team? de el(
Pentru a concilia sentimentele contradictorii pe care
le are fa2? de el. fata va disocia masculul care o
Bnsp?imBnt? de divinitatea str?lucitoare pe care o
ador? cu reliCioFitate( Brusc. fata care se arat?
s?l6atic? fa2? de prietenii ei va idolatriFa ni5te
prin2i Bndep?rta2i* actori de cinema a c?ror
fotoCrafie o afi5eaF? deasupra patului. eroi mor2i
sau vii. dar. Bn orice caF. inaccesi6ili. necunoscu2i
BntBlni2i din BntBmplare. pe care 5tie c? nu9i va mai
revedea niciodat?( Asemenea iu6iri nu ridic? nici o
pro6lem?( Adesea sBnt BncGinate unui 6?r6at
BnFestrat cu prestiCiu social sau intelectual. dar a
c?rui Bnf?2i5are n9ar putea de5tepta emo2ii7 de
eIemplu. unui 6?trBn profesor pu2in ridicol7 ace5ti
6?r6a2i Bn vBrst? se ridic? deasupra lumii Bn care
este BncGis? adolescenta7 ea poate s? li se
predestineFe Bn secret. s? se consacre lor a5a cum
i s9ar consacra lui DumneFeu* o asemenea
ofrand? nu are nimic umilitor. este Bn mod li6er
consim2it?. din moment ce nu trupul 6?r6atului este
dorit. Bndr?Costita romantic? este Cata s? accepte
cGiar ca alesul ei s? ai6? o Bnf?2i5are umil?. s? fie
urBt. pu2in ridicol7 este un motiv Bn plus pentru a se
sim2i Bn siCuran2?( Se preface c? deplBnCe
o6stacolele care o separ? de el7 dar. de fapt. /9a
ales pentru c? nici o leC?tur? n9ar fi fost posi6il?
Bntre ea 5i el( Astfel poate face din draCoste o
eIperien2? a6stract?. pur su6iectiv?. care nu
atenteaF? la inteCritatea ei7 inima ei 6ate. cunoa5te
durerea a6sen2ei. cGinurile preFen2ei. ciuda.
speran2a. rancGiuna. entuFiasmul. dar toate
acestea numai de Bncercare. f?r? efect real( Este
amuFant de constatat faptul c? idolul este ales cu
atBt mai str?lucitor cu cBt este mai distant7 este 6ine
ca profesorul de pian BntBlnit Bn fiecare Fi s? fie
ridicol 5i urBt7 dar dac? fata se Bndr?Coste5te de un
str?in care evolueaF? Bn sfere inaccesi6ile. atunci
el va fi preferat frumos 5i viril( Important este c?
Bn am6ele caFuri nici nu se poate vor6i despre
seIualitate( Aceste iu6iri spirituale prelunCesc 5i
confirm? atitudinea narcisist? 5i erotismul nu apare
decBt Bn imanen2a sa. f?r? preFen2a real? a
celuilalt( Pentru c? a C?sit un ali6i care Bi permite
s? eludeFe eIperien2ele concrete. adesea
adolescenta deFvolt? o via2? imaCinar? de o
eItraordinar? intensitate( Ea aleCe s? confunde
78
fantasmele cu realitatea ntre alte e,emple H"
2eutsc$
-
relateaz unul foarte semnificativ* este
acela al unei fete dr?Cu2e 5i seduc?toare. care ar
fi putut cu u5urin2? s? fie curtat?. dar refuFa orice
rela#ie cu tinerii din anturajul ei7 totu5i. Bn adBncul
inimii alesese. la !rsta de treispreFece ani. cultul
unui 6?iat de 5aptespreFece ani. mai deCra6? aflat
Bn diFCra2ie 5i care nu9i vor6ise niciodat?( B5i
procurase o fotoCrafie a lui. scrisese ea Bns?5i pe
spatele ei o dedica2ie 5i timp de trei ani a 2inut un
jurnal relatBnd eIperien2ele sale imaCinare7
scGim6au s?rut?ri. Bm6r?2i5?ri pasionate7 erau
uneori Bntre ei scene Bn care plBnCeau. 5i Bntr9
adev?r i se BntBmpla s? ai6? ocGii ro5ii 5i umfla2i de
plBns7 apoi se Bmp?cau. B5i trimiteau flori etc( !Bnd o
scGim6are de locuin2? a desp?r2it9o de el. i9a scris
scrisori pe care nu i le9a trimis niciodat?. dar la
care r?spundea ea sinCur?( Aceast? istorie este evi 9
dent o ap?rare Bmpotriva eIperien2elor reale. de
care fetei Bi era team?(
Acest caF este aproape patoloCic( Dar el
ilustreaF? prin eIacer6are un proces care se
BntBlne5te frecvent Bn mod normal( $a +?rie
BasG;irtseff BntBlnim un eIemplu frapant de via2?
sentimental? imaCinar?( Ducelui de "(( ( . de care
pretinde c? este Bndr?Costit?. nu i9a vor6it
niciodat?( !eea ce dore5te. de fapt. este eIaltarea
propriului s?u eu7 dar. fiind femeie. mai ales Bn
epoca 5i din clasa c?rei a Bi apar2ine. nici nu putea
fi vor6a pentru ea s? o62in? prin succes o eIisten2?
autonom?( $a vBrsta de optspreFece ani. noteaF?
cu luciditate* LBi scriu lui !( ( ( c? a5 vrea s? fiu
6?r6at( Atiu c? a5 putea s? devin cineva7 dar unde
s? ajunCi Bm6r?cat? Bn fusteW !?s?toria este sinCura
carier? a femeilor7 6?r6a2ii aii o mul2ime de 5anse.
femeile n9au decBt una. Feroul. ca la 6anc?HK( Are
deci nevoie de draCostea unui 6?r6at. dar. pentru
ca acesta s? fie Bn stare s?9i confere o valoare
suveran?. tre6uie s? fie el Bnsu5i o con5tiin2?
suveran?( LNiciodat? un 6?r6at aflat Bntr9o
poFi2ie inferioar? aceleia Bn care m? aflu eu n9ar
putea s?9mi plac?. scrie ea( Un 6?r6at 6oCat.
independent. poart? cu el orColiul 5i8 are un
anumit aer lini5titor( SiCuran2a are un anumit aer
victorios( Bmi place la "( ( ( acest aer capricios.
BnCBmfat 5i crud7 are ceva din Bmp?ratul Nero(H Ai
mai departe* LAceast? aneantiFare a femeii Bn
fa2a superiorit?2ii 6?r6atului iu6it tre6uie s? fie
cea mai mare pl?cere a amorului propriu pe care o
poate Bncerca o femeie superioar?H( Astfel.
narcisismul conduce la masocGism* aceast?
leC?tur? se BntBlnea deja la feti2a care visa la
Bar6?9Al6astr?. la -riselidis. la sfintele martire(
Eul este constituit ca pentru cel?lalt. prin
cel?lalt7 cu cBt cel?lalt este mai puternic. cu atBt
eul are mai multe 6oC?2ii 5i putere7 captivBndu95i
st?pBnul. Bnv?luie Bn sine toate
/
Psi+ologia femeilor.
30
!irtu#ile acestuia) iubit de ;ero Mrie
7asnAirtseff ar fi ;ero) a se aniGila Bn fa2a celuilalt
ar Bnsemna s?9/ realiFeFe Bn acela5i timp Bn sine
5i pentru sine7 de fapt. acest vis al neantului este o
orColioas? voin2? de a fi( Bn realitate. +?rie
BasG;irtseff n9a BntBlnit niciodat? un 6?r6at atBt de
super6 BncBt s? accepte s? se alieneFe prin el( Una
este s? BnCenuncGeFi Bn fa2a unui Feu pe care 2i9/
f?ure5ti tu Bns?2i 5i care r?mBne la distan2?. 5i altceva
s? te a6andoneFi unui mascul Bn came 5i oase(
+ulte fete se o6stineaF? BndelunC s?95i urmeFe
visele Bn mijlocul lumii reale* ele caut? un 6?r6at
care s? li se par? superior tuturor celorlal2i prin
poFi2ie. prin merit. prin inteliCen2?7 vor s? fie mai
Bn vBrs2? decBt ele. s?95i fi croit deja un drum Bn
via2?. s? se 6ucure de autoritate 5i de prestiCiu7
averea. cele6ritatea le fascineaF?7 alesul le apare ca
Su6iectul a6solut care prin draCostea lui le9ar
comunica splendoarea 5i necesitatea sa
Superioritatea sa idealiFeaF? draCostea pe care i9o
poart? tBn?ra fat?7 nu pentru c? este 6?r6at va voi
s? i se dea. ci pentru c? este aceast fiin2? de
elit?7 LA5 vrea uria5i. 5i nu BntBlnesc decBt 6?r6a2iH.
Bmi spunea o dat? o prieten?( Bn numele acestor
eIiCen2e Bnalte. fata B5i dispre2uie5te pretenden2ii
prea cotidieni 5i eludeaF? pro6lema seIualit?2ii( Ea
mBnCBie astfel. Bn visele ei. f?r? nici un risc. o
imaCine a ei Bnse5i care o BncBnt? ca imaCine. de5i
nu consimte deloc s? i se conformeFe( Astfel.
+?rie $e "ardouin
/
poveste5te c? Bi pl?cea s? se
imaCineFe ca victim? total devotat? a unui 6?r6at.
de5i era cu adev?rat autoritar?(
Dmtr9un soi de pudoare. n9am putut niciodat?
eIprima Bn realitate aceste tendin2e ascunse ale naturii
mele pe care le9am tr?it atBt de mult Bn vise( A5a cum am
Bnv?2at s? m? cunosc. sBnt cu adev?rat autoritar?.
violent?. incapa6il? Bn fond s? cedeF(
SupunBudu9m? totdeauna unei nevoi de a m? a6oli.
Bmi BncGipuiam uneori c? eram o femeie deose6it?. tr?ind
doar pentru a9mi face datoria 5i Bndr?Costit? pBnX la
im6ecilitate de un 6?r6at c?ruia m? str?duiam s?9i
CGicesc cele mai mici dorin2e( Ne F6?team Bn mijlocul
unei vie2i miFera6ile. pline de nevoi( +uncea pe 6rBuci
5i se Bntorcea seara palid 5i frBnt de o6oseal?( Eu Bmi
stricam ocGii la o fereastr?. f?r? lumin?. cBrpindu9t
Gainele( Bntr9o 6uc?t?rie strimt? 5i plin? de fum. Bi
f?ceam ni5te mBnc?run am?rBte( Boala amenin2a f?r?
Bncetare s? ne piard? unicul nostru copil( otu5i. un surBs
crucificat de 6lBnde2e plutea f?r? Bncetare pe 6uFele
mele 5i Bn ocGi aveam mereu acea eIpresie
insuporta6il? de curaj t?cut pe care n9am putut niciodat?
s?9/ Bndur decBt cu deFCust Bn realitate(
Bn afar? de aceste compleFen2e narcisiste. unele
fete simt mai concret. uneori. nevoia unui CGid. a
unui st?pBn( Bn momentul Bn care scap? din
strBnsoarea p?rin2ilor. sBnt Bntotdeauna stBnjenite
de o auto9
/
"lul negru.
80
nomie cu care nu au fost obinuite) nu tiu s-o
foloseasc dect negati! cad Bn e,tra!agan# i Bn
capriciu) doresc s se descotoroseasc de aceast
li6ertate( Povestea tinerei fete capricioase.
orColioase. re6ele. insuporta6ile. care din
draCoste se las? Bm6lBnFit? de un 6?r6at ra2ional
este un loc comun al literaturii ieftine 5i al
cinematoCrafului7 este un cli5eu care flateaF? Bn
acela5i timp 5i femeile 5i 6?r6a2ii( Este istoria pe
care o poveste5te. Bntre altele. doamna de S?Cur
Bn Ce dragoste copilreasc) !opila -isele.
decep2ionat? de un tat? prea indulCent. se ata5ase de
o 6?trBn? m?tu5? sever?7 adolescent?. suport?
ascendentul unui tBn?r ar2?Cos. Eulien. care Bi spune
cu duritate adev?rul despre defectele ei. o umile5te.
caut? s? o scGim6e7 se m?rit? cu un 6?trBn duce
lipsit de caracter. al?turi de care este nefericit? 5i
cBnd. devenind v?duv?. accept? iu6irea plin? de
eIiCen2e a mentorului s?u. C?se5te. Bn sfBr5it.
draCostea 5i Bn2elepciunea( Bn Soii bune# de $ouisa
Alcott. independenta Eoe Bncepe s? se Bndr?Costeasc?
de viitorul ei so2 pentru c? acesta Bi repro5eaF? cu
severitate o neroFie pe care o f?cuse7 o ceart? 5i
el. iar ea se Cr?6e5te s? se scuFe. s? se supun?( Bn
ciuda orColiului crispat al femeilor americane.
filmele de la "ollR[ood ne9au preFentat de o sut?
de ori copile teri6ile Bm6lBnFite de 6rutalitatea
s?n?toas? a unui Bndr?Costit sau a unui so27 o
perecGe de palme. cGiar o 6?taie la fund apar
adesea ca mijloace siCure de seduc2ie( Dar Bn
realitate. trecerea de la draCostea ideal? la draCostea
seIual? nu este deloc simpl?( +ulte femei evit? cu
Crij? s? se apropie de o6iectul pasiunii lor. dintr9o
team? mai mult sau mai pu2in m?rturisit? de a nu fi
decep2ionate( Dac? eroul. uria5ul. semiFeul
r?spund draCostei pe care o inspir? 5i o transform?
Bntr9o eIperien2? real?. fata se Bnfrico5eaF?7 idolul
ei devine un mascul de la care B5i Bntoarce fa2a.
scBr6it?( EIist? adolescenta cocGete care se
folosesc de orice mijloc pentru a seduce un 6?r6at
considerat de ele ca LinteresantH sau LfascinantH.
dar care. Bn mod paradoIal. sBnt iritate dac? acesta
manifest? drept r?spuns un sentiment prea viu7 le
pl?cea pentru c? era inaccesi6il* Bndr?Costit. devine
6anal( LEste un 6?r6at ca to2i ceilal2i(H Fata Bi
poart? pic? pentru dec?derea sa 5i face din asta
un preteIt pentru a refuFa contactele fiFice care9i
Bnsp?imBnt? sensi6ilitatea virCinal?( Dac? fata
cedeaF? LIdealuluiH s?u. r?mBne insensi6il? Bn
6ra2ele lui 5i se BntBmpl?. spune Ste;el
/
. ca tinerele
fete eIaltate s? se sinucid? Bn urma acestor scene Bn
care edificiul imaCina2iei Bndr?Costite se pr?6u5e5te
pentru c? Idealul se reveleaF? su6 forma unui Lani9
mal 6rutalH( Adesea. dintr9o Bnclina2ie pentru
imposi6il. fata se Bndr?Coste5te de un 6?r6at care9i
face curte uneia dintre prietenele ei. i tot din
acest motiv aleCe. adesea un 6?r6at Bnsurat Este
6ucuros
Q 0emeia frigid.
81
fascinat? de cBte un donjuan7 viseaF? s? se
supun? 5i s? se leCe de acest seduc?tor pe care
nici o femeie nu9/ poate re2ine al?turi de ea7
nutre5te speran2a de a9/ scGim6a7 dar. de fapt. 5tie
c? va e5ua 5i tocmai de aceea Bl 5i aleCe( Unele
fete se dovedesc de9a pururi incapa6ile s?
cunoasc? o draCoste real? 5i complet?( oat?
via2a lor vor urm?ri un ideal imposi6il de atins(
Aceasta se BntBmpl? pentru c? eIist? un conflict
Bntre narcisismul fetei 5i eIperien2ele la care o
supune seIualitatea ei( Femeia nu se accept? ca
neesen2ial decBt cu condi2ia s? reC?seasc?
esen2ialul Bn mieFul a6dic?rii sale( F?cBndu9se
o6iect. iat? c? devine un idol Bn care se recunoa5te
cu orColiu7 Bns? refuF? implaca6ila dialectic? ce9i
porunce5te s? se Bntoarc? la neesen2ial( %rea s? fie
o comoar? fascinant?. nu un lucru Cata s? fie luat
Bi place s? apar? ca un feti5 minunat plin de
efluvii maCice. nu s? se considere un trup de carne
care se las? v?Fut. pip?it. lovit7 astfel. 6?r6atul
Bndr?Ce5te femeia9prad?. dar fuCe de Fei2a9
c?pc?un Demeter(
+Bndr? de a capta interesul masculin. de a suscita
admira2ia. ceea ce o revolt?. Bns?. este faptul de a
fi la rBndul ei capturat?( O dat? cu pu6ertatea a
Bnv?2at ce Bnseamn? ru5inea* 5i ru5inea r?mBne.
amestecat? cu cocGet?ria 5i cu vanitatea sa7 privirile
6?r6a2ilor o flateaF? 5i o r?nesc Bn acela5i timp7 n9
ar vrea s? fie v?Fut? decBt Bn m?sura Bn care ea se
arat?7 privirile sBnt adesea prea p?trunF?toare( De
unde 5i incoeren2ele care9i deruteaF? pe 6?r6a2i*
fata B5i etaleaF? decolteul. picioarele. dar. de Bndat?
ce este privit?. ro5e5te. devine nervoas?( Se amuF?
provocBnd 6?r6atul. dar dac? B5i d? seama c? a
treFit Bn el dorin2a d? Bnapoi cu deFCust7 dorin2a
masculin? este o ofens?. dar 5i un omaCiu7 Bn
m?sura Bn care se simte responsa6il? de farmecul
ei sau se crede li6er? s?9/ eIercite Bn mod
neBnCr?dit. fata se simte BncBntat? de victoriile ei7
dar dac? tr?s?turile. formele. carnea ei sBnt
resim2ite ca fiind date 5i suportate. ea vrea s? le
sustraC? li6ert?2ii str?ine 5i indiscrete care le
rBvne5te( Acesta e sensul profund al pudorii
oriCinare. care se interfereaF? Bntr9o manier?
deconcertant? cu cocGet?riile cele mai Bndr?Fne2e(
O feti2? poate avea Bndr?Fneli uimitoare. pentru c?
nu realiFeaF? c? ini2iativele acestea o reveleaF? Bn
pasivitatea ei7 imediat cum B5i d? seama de asta. se
Bnsp?imBnt? 5i se sup?r?( Nimic nu este mai
ecGivoc decBt o privire7 eIist? de la distan2?. 5i.
prin aceast? distan2?. pare respectuoas?7 Bns? pune
st?pBnire cu viclenie pe imaCinea v?Fut?( Femeia
Bn devenire se F6ate prins? Bn aceste capcane(
Ea Bncepe s? se a6andoneFe. dar numaidecBt se
crispeaF? 5i ucide Bn ea dorin2a( Bn trupul ei Bnc?
incert. mBnCBierea este sim2it? cBnd ca o pl?cere
tandr?. cBnd ca o nepl?cut? CBdilare7 un s?rut mai
BntBi o tul6ur?. apoi o face s? rBd?7 fiec?rei
accept?ri Bi urmeaF? o revolt?7 se las? s?rutat?.
dar B5i 5terCe Cura cu afectare. e surBF?toare 5i
tandr?. apoi deodat? ironic? 5i ostil?7 face
promisiuni pe care le uit? deli6e9
82
rat Astfel este +atGilde de $a +ole. sedus? de
frumuse2ea 5i calit?2ile rare ale lui Eulien.
doritoare de a atinCe prin draCostea sa un destin
eIcep2ional. dar refuFBnd cu s?l6?ticie domina2ia
propriilor sale sim2uri 5i pe aceea a unei con5tiin2e
str?ine7 trece de la servilitate la aroCan2?. de la
implorare la dispre27 cere ca tot ceea ce d? s?9i fie
imediat pl?tit Astfel este acea L+onicaH descris?
de +arcel Arland. care confund? tul6urarea cu
p?catul. iar draCostea o vede ca pe o a6dicare
ru5inoas?. al c?rei sBnCe este fier6inte. dar care
detest? aceast? ardoare 5i nu se supune decBt
ca6rBndu9se(
EIGi6Bnd o natur? infantil? 5i pervers?. Lfructul
necoptH se ap?r? Bmpotriva 6?r6atului( Fata a fost
adesea descris? su6 aceast? fiCur? pe jum?tate
s?l6atic?. pe jum?tate cumin2it?( !olette. printre
al2ii. a Bnf?2i5at9o. Bn Claudine la !coal 5i Bn nu
n prg# su6 tr?s?turile seduc?toarei %inca( Ea
p?streaF? un interes fier6inte fa2? de lumea care i
se a5terne Bnainte 5i asupra c?reia domne5te ca
suveran?7 dar are 5i curioFitate. precum 5i dorin2a
senFual? 5i romanesc? a 6?r6atului( %inca se FCBrie
Bn m?r?cini. pescuie5te crevete. se ca2?r? Bn co9
paci. 5i totu5i fream?t? cBnd prietenul ei PGil Bi
atinCe mBna7 cunoa5te tul6urarea prin care trupul se
face carne 5i care este prima revela2ie a femeii ca
femeie7 tul6urat?. Bncepe s? se vad? frumoas?7
uneori se piapt?n?. se macGiaF?. se Bm6rac? Bn
orCandi vaporos. se amuF? s? fie cocGet? 5i s?
seduc?7 dar cum vrea s? eIiste 5i pentru sine 5i
nu numai pentru cellalt# alteori se Bm6rac? Bn
rocGii vecGi 5i urBte. Bn pantaloni prost croi2i7 o
mare parte din ea Bns?5i 6lameaF? cocGet?ria 5i o
consider? ca pe o renun2are7 de aceea B5i
p?teaF? dinadins deCetele cu cerneal?. se arat?
nepiept?nat?. neBnCrijit?( Aceste revolte Bi dau o
stBnC?cie pe care o resimte cu ciud?7 este aCasat?.
ro5e5te. neBndemBnarea ei cre5te 5i Bncepe s? ai6?
oroare de aceste tentative de seduc2ie e5uate( Bn
acest stadiu. fata nu mai vrea s? fie copil. dar nici
nu accept? s? devin? adult. B5i repro5eaF? rBnd pe
rBnd puerilitatea 5i resemnarea ei de femel?(
Atitudinea sa este de constant refuF(
Aceasta este tr?s?tura care9o caracteriFeaF? pe
fat? 5i care ne d? cGeia majorit?2ii purt?rilor sale*
ea nu accept? destinul pe care i9/ G?r?Fesc natura
5i societatea7 5i totu5i. nu9/ repudiaF? cu Got?rBre7
este prea sfB5iat? interior pentru a Bnfrunta lumea7
se mul2ume5te s? fuC? de realitate sau s? o
conteste Bn mod sim6olic( Fiecare dintre do9
rin2ele ei este du6lat? de o anCoas?7 este avid? s?
intre Bn posesia viitorului s?u. dar se teme s? rup?
cu trecutul7 vrea s? Lai6?H un 6?r6at. dar Bi
repuCn? s? fie prada acestuia Ai Bn spatele fiec?rei
temeri se ascunde o dorin2?7 violul Bi produce
oroare. dar aspir? la pasivitate( De aceea este sortit?
relei9credin2e 5i tuturor 5ireteniilor7 este predispus?
la tot felul de o6sesii neCative care traduc
am6ivalen2a dorin2ei 5i a anIiet?2ii(
83
Dna dintre formele de contestare ntlnite cel mai
adesea la adolescente este rn%etul" Liceenele
midinetele +pufnesc. de rs po!estind istorii
sentimentale sau scabroase !orbind despre
flirturile lor ori ntlnind 6?r6a2i sau privind
Bndr?Costi2i s?rutBndu9se7 am v?Fut 5col?ri2e care
treceau Bnadins prin -r?dina $uIem6ourC pe
aleea Bndr?Costi2ilor. numai ca s? rBd?7 altele
frecventBnd 6?ile turce5ti ca s? fac? GaF de
doamnele Crase cu 6ur2i rotunde 5i sBnii Crei pe
care le BntBlneau acolo7 a 6atjocori trupul feminin. a9
i face pe 6?r6a2i ridicoli. a rBde de draCoste sBnt tot
atBtea moduri de a neCa seIualitatea* aceste rBsete.
aceast? sfidare a adul2ilor sBnt o manier? de a95i
dep?5i propria jen?7 fetele se joac? cu imaCini sau
cuvinte ca s? ucid? Bn ele maCia periculoas?7
astfel. am v?Fut eleve din clasa a I%9a LpufnindH
cBnd au C?sit Bntr9un teIt latinesc cuvBntul femur. !u
atBt mai mult. dac? feti2a se las? s?rutat?. pip?it?.
B5i va lua revan5a rBFBndu9i Bn nas partenerului sau
rBFBnd de el cu prietenele ei( Bmi amintesc de dou?
fete. care. Bntr9im compartiment al unui tren de
noapte. se l?sau mBnCBiate pe rBnd de un comis9
voiajor de9a dreptul fericit de norocul nea5teptat
care d?duse peste el7 Bntre fiecare 5edin2?. rBdeau
isteric. reC?sind. Bntr9un compromis de seIualitate
5i de ru5ine. purt?rile vBrstei inCrate( Fetele cer Bn
acela5i timp ajutorul rBsului ne6unesc 5i al
lim6ajului. auFim din Cura unora cuvinte a c?ror
Crosol?nie i9ar face s? ro5easc? pe fra2ii lor7 sBnt cu
atBt mai pu2in Bnsp?imBntate de acestea cu cBt. f?r?
Bndoial?. eIpresiile pe care le folosesc nu treFesc
Bn mintea lor. din cauFa faptului c? sBnt pe jum?tate
iCnorante. o imaCine foarte precis?* scopul lor este.
de altfel. dac? nu s? Bmpiedice aceste imaCini s?
se formeFe. m?car s? le deFarmeFe( Istoriile
Crosolane pe care 5i le povestesc liceenele sBnt
destinate nu atBt s? le potoleasc? instinctele
seIuale. cBt s? neCe seIualitatea* fetele nu vor s9o
considere decBt su6 un aspect umoristic. ca pe o
opera2ie mecanic? 5i cvasicGirurCical?( Dar. ca 5i
rBsul. folosirea unui lim6aj o6scen nu e numai o
contestare7 este 5i o sfidare a adul2ilor. un soi de
sacrileCiu. o conduit? deli6erat pervers?( RefuFBnd
natura 5i societatea. fata le provoac? 5i le 6raveaF?
printr9o mul2ime de ciud?2enii( S9au o6servat
adesea la tinerele fete manii alimentare* m?nBnc?
mine de creion. cear? de siCilat. 6uc?2i de lemn.
crevete vii. BnCGit aspirine cu Fecile. uneori cGiar 5i
mu5te sau p?ianjeni7 am cunoscut una dintre aceste
fete. foarte cumin2it? Bntre timp. care B5i f?cea
ni5te amestecuri CroaFnice de cafea 5i de vin al6
pe care se cGinuia s? le BnCGit?7 alteori mBnca
FaG?r Bm6i6at cu o2et7 am v?Fut una care. C?sind un
vierme al6 Bn salat?. /9a mBncat f?r? nici o eFitare(
o2i copiii Bncearc? s? eIperimenteFe lumea cu
ocGii. cu mBinile 5i. mai intim. cu Cura 5i stomacul(
Dar la vBrsta inCrat?. feti2ei Bi place Bn mod deose6it
s? eIploreFe ceea ce e mai indiCest. mai deFCust?tor(
Foarte adesea este atras? de ceea ce e LscBr6osH(
De eIemplu. o fat? foarte dr?Cu2?. cocGet? 5i
BnCrijit?. se ar?ta Bntr9adev?r fas9
84
cinat de tot ce prea +murdar. : atingea insecte i
contempla pansamentele igienice murdare i
sugea sngele de pe zgrieturi" Eocul cu materii
murdare este e!ident o manier de a-i n!inge
dezgustul) acest sentiment a cptat o mare
importan# Bn momentul pubert#ii) feti#ei Bi este
scBr6? de un trup prea carnal. de sBnCele menstrual.
de practicile seIuale ale adul2ilor. de masculul
c?reia Bi este destinat?7 ea Bl neaC? compl?cBndu9se
cGiar Bn familiaritatea a ceea ce Bi repuCn?( LDin
moment ce sBnCereF Bn fiecare lun?. dovedesc.
sor6indu9mi sBnCele de pe FCBrieturi. c? nu9mi este
team? de el( Din moment ce va tre6ui s? m? supun
unei Bncerc?ri revolt?toare. de ce s? nu m?nBnc un
vierme al6WH Bntr9o manier? 5i mai clar?. aceast?
atitudine se afirm? Bn automutil?rile atBt de
frecvente la aceast? vBrst?( Fata B5i face t?ieturi
pe coaps? cu 6riciul. se arde cu 2iCara. se taie. se
FCBrie7 ca s? nu mearC? la un garden,part3
plicticos. o prieten? a mea din tinere2e s9a t?iat la
picior cu un topora5. astfel BncBt a tre6uit s? stea
Bn pat 5ase s?pt?mBni( Aceste practici sado9
masocGiste sBnt Bn acela5i timp o anticipare a
eIperien2ei seIuale 5i o revolt? Bmpotriva ei7
suportBnd aceste Bncerc?ri. fata tre6uie s? se
Bnt?reasc? Bmpotriva oric?rei Bncerc?ri posi6ile 5i
prin aceasta s? le fac? inofensive pe toate. inclusiv
pe aceea din noaptea nun2ii( !Bnd B5i pune un melc
pe piept. cBnd BnCGite un tu6 de aspirine. cBnd se
r?ne5te sinCur?. fata B5i sfideaF? viitorul amant* N9
ai s? m? faci niciodat? s? suf?r mai mult decBt m?
fac s? suf?r eu Bns?mi( Acestea sBnt ini2ierile triste
5i orColioase Bn aventura seIual?( Destinat? s? fie o
prad? pasiv?. B5i revendic? li6ertatea pBn? la a Bndura
durerea 5i deFCustul( !Bnd B5i impune mu5c?tura
unui cu2it. arsura j?raticului. protesteaF? Bmpotriva
penetr?rii care o va deflora7 protesteaF? anulBnd9o(
+asocGist?. pentru c? prin purt?rile sale accept?
durerea. ea este adesea 5i sadic?7 ca su6iect
autonom. 6iciuie5te. 6atjocore5te. tortureaF? aceast?
carne dependent?. aceast? carne condamnat? la
supunere pe care o detest?. f?r? a dori. totu5i. s? se
distinC? de ea( !?ci nu aleCe Bn toate aceste
Bmprejur?ri refuFul autentic al destinului s?u(
+aniile sado9masocGiste implic? o rea9cre9din#
fundamental?7 dac? feti2a li se consacr?. este pentru
c? ea B5i accept?. prin aceste refuFuri. viitorul de
femeie7 nu 5i9ar mutila cu ur trupul dac? mai
BntBi nu s9ar recunoa5te ca trup( !Giar 5i eIploFi ile
ei de violen2? se decupeaF? pe un fond de
resemnare( !Bnd un biat se revolt? Bmpotriva
tat?lui s?u. Bmpotriva lumii. se ded? unor violen2e
eficace7 caut? ceart? unui camarad. se 6ate. se
afirm? ca subiect prin lovituri de pumn7 se impune
lumii. o dep?5e5te( Dar adolescentei Bi este interFis
s? se impun?. s? se afirme. 5i acest lucru o face s
se revolte atBt de tare Bn sufletul ei7 nu sper? nici s?
scGim6e lumea nici s? ias? din limitele ei7 se 5tie
sau cel pu2in se crede. 5i poate cGiar se vrea.
leCat?7 nu poate decBt s? distruC?7 Bn furia ei este i
disperare7 Bn cursul unei seri Bn care este iritat?.
sparCe paGare.
:>
Ceamuri. vaFe7 nu o face pentru a n!inge soarta
nu este dect un protest sim6olic( Prin neputin2a ei
preFent?. fata se r?scoal? Bmpotriva aservirii ei
viitoare7 5i Fadarnicele ei eIploFii. departe de a o
eli6era de leC?turi. nu fac decBt s? le strBnC? 5i mai
tare Bn jurul ei( %iolen2a Bndreptat? Bmpotriva ei
sau Bmpotriva universului Bnconjur?tor au
Bntotdeauna un caracter neCativ* sBnt mai mult
spectaculoase decBt eficace( B?iatul care
escaladeaF? stBncile. care se 6ate cu prietenii lui
prive5te durerea fiFic?. r?nile 5i cucuiele. ca pe
ni5te consecin2e insiCnifiante ale activit?2ilor
poFitive c?rora li se ded?7 nu le caut?. nici nu fuCe
de acestea Bn sine OdecBt Bn caFul unui compleI de
inferioritate care9/ pune Bntr9o situa2ie analoaC? cu
aceea a femeilorP( Fata se prive5te suferind. caut?
Bn propriul ei suflet Custul violen2ei 5i al revoltei.
mai deCra6? decBt s? se intereseFe de
reFultatele lor( Perversitatea sa iFvor?5te din
faptul c? r?mBne ancorat? Bntr9un univers
infantil din care nu poate sau nu vrea cu adev?rat s?
evadeFe7 prefer? s? se F6at? Bn cu5c? decBt s?
Bncerce s? ias?7 atitudinile ei sBnt refleIive.
neCative. sim6olice( EIist? caFuri Bn care aceast?
perversitate ia forme nelini5titoare( Destul de
multe fete sBnt cleptomane* cleptomania este o
Lsu6limare seIual?H de natur? foarte ecGivoc?7
voin2a de a BnfrBnCe leCile. de a viola ta6uurile.
ame2eala actului interFis 5i periculos sBnt. f?r?
Bndoial?. sentimente esen2iale pentru cleptoman?7
dar B5i au reversul lor( A lua o6iecte f?r? a avea
dreptul Bnseamn? pentru fat? a95i afirma cu
aroCan2? autonomia. a se afirma ca su6iect Bn fa2a
lucrurilor furate 5i a societ?2ii care condamn? furtul.
a refuFa ordinea sta6ilit? 5i a9i sfida pe p?Fitorii
acestei ordini7 dar sfidarea are 5i o latur?
masocGist?7 cea care fur? e fascinat? de risc( de
a6isul Bn care s9ar scufunda dac? ar fi prins?7
pericolul de a fi prins? Bi Bmprumut? actului de a
fura o atrac2ie atBt de voluptuoas?7 atunci. su6
privirile pline de repro5. su6 mBna pus? pe um?rul
ei. prin ru5ine. s9ar realiFa total 5i f?r? drept de
apel ca o6iect( A lua f?r? a fi prins?. sim2ind
anCoasa de a deveni prad?. acesta este jocul
periculos al seIualit?2ii feminine adolescente(
oate conduitele perverse sau delincvente
BntBlnite la fete au aceea5i semnifica2ie( Unele
se specialiFeaF? Bn trimiterea de scrisori
anonime. altele se amuF? inventBnd pove5ti
pentru a9i min2i pe cei din jur* o feti2? de
paispreFece ani convinsese un sat BntreC c? una
dintre case era 6Bntuit? de fantome Ele se 6ucur?
Bn eCal? m?sur? de eIercitarea clandestin? a puterii
lor. de nesupunerea lor. de sfidarea adus?
societ?2ii 5i de riscul de a fi demascate7 este un
element atBt de important al pl?cerii pe care o
Bncearc?. BncBt adesea se demasc? sinCure7 5i cGiar
se acuF? adesea de Cre5eli 5i de f?r?deleCi pe care
nu le9au comis( Nu este deloc uimitor faptul c?
refuFul de a deveni o6iect conduce la
reconstituirea ca o6iect7 este un proces comun
tuturor o6sesiilor neCative( Bntr9o paraliFie
isteric?. 6olnavul. Bn acela5i timp. se teme de
paraliFie. o dore5te
:=
i o realizeaz) el nu se !indec dect ncetnd s se
mai gndeasc la ea) tot astfel se ntmpl i cu
ticurile psi$astenicilor" *rofunzimea relei sale
credin2e o nrudete pe fat cu aceste tipuri de
ne!ropa#i) manii ticuri. conjur?ri. perversit?2i*
toate acestea sBnt simptome nevrotice BntBlnite la
tBn?ra fat?. provocate de am6ivalen2a dorin2?9an9
Coas? pe care am semnalat9o mai Bnainte( Este
destul de frecvent. de eIemplu. ca fata s? fuC? de
acas?7 pleac? la BntBmplare. r?t?ce5te departe de
casa p?rinteasc? 5i. dup? cBteva File. vine sinCur?
Bnapoi( Nu este vor6a de o plecare adev?rat?. despre
un act real de ruptur? cu familia. ci numai de o
comedie a evaFiunii. 5i adesea fata este foarte
deconcertat? dac? i se propune s? se sustraC?
definitiv anturajului s?u7 vrea s?9/ p?r?seasc? 5i Bn
acela5i timp nu vrea( FuCa este adesea leCat? de
fantasme ale prostitu?rii7 fata viseaF? c? este
prostituat?. B5i joac? rolul cu mai mult? sau mai
pu2in? timiditate7 se fardeaF? puternic. se apleac? pe
fereastr? 5i arunc? ocGeade trec?torilor7 Bn anumite
caFuri. pleac? de acas? 5i BmpinCe atBt de departe
comedia. BncBt aceasta se confund? cu realitatea
Aceste purt?ri traduc adesea un deFCust fa2? de
dorin2a seIual?. un sentiment de culpa6ilitate* din
moment ce am aceste CBnduri. aceste pofte. nu
Bnsemn mai mult decBt o prostituat?. sBnt una dintre
ele. CBnde5te fata( Uneori caut? s? se eli6ereFe* s?
termin?m cu asta. s? merCem pBn? la cap?t. B5i spune
ea7 vrea s?95i dovedeasc? faptul c? seIualitatea nu
are prea mult? importan2? 5i atunci se d? primului
venit( Bn acela5i timp. o asemenea atitudine
manifest? ostilitate la adresa mamei. fie pentru c?
fata are oroare de virtutea ei auster?. fie pentru
c? o 6?nuie5te c? 5i ea este de moravuri u5oare7
sau eIprim? rancGiun? la adresa tat?lui care s9a
ar?tat prea indiferent( Oricum. Bn aceast? o6sesie
9 ca Bn fantasmele de Craviditate de care am mai
pomenit 5i care adesea i se asociaF? 9se BntBlne5te
aceast? ineItrica6il? confuFie de revolt? 5i
complicitate ce caracteriFeaF? ame2elile
psiGastenice( E remarca6il faptul c? Bn toate
aceste purt?ri fata nu Bncearc? s? dep?5easc?
ordinea natural? 5i social?. nu pretinde s? for2eFe
limitele posi6ilului 5i nici s? opereFe transmuta2ii
de valori7 se mul2ume5te s?95i eIprime revolta Bn
sBnul unei lumi sta6ilite. ale c?rei frontiere 5i leCi
se p?streaF?7 este atitudinea definit? adesea ca
Ldemoniac?H 5i care implic? o Bn5el?torie
fundamental?7 6inele este recunoscut ca s? fie
6atjocorit. reCula este f?cut? ca s? fie Bnc?lcat?.
sacrul respectat pentru a fi posi6il? perpetuarea
sacrileCiilor( Atitudinea fetei se define5te Bn mod
esen2ial prin faptul c?. Bn tene6rele anCoasante 5i Bn
reaua9credin2? de care face dovad?. ea refuF? 9
acceptBnd9o 9 lumea. ca 5i propriul ei destin(
otu5i. nu se limiteaF? la a contesta neCativ
situa2ia care Bi este impus?7 ea caut? 5i s?9i
compenseFe insuficien2ele( Dac? viitorul o
Bnsp?imBnt?. nici preFentul nu o satisface7 eFit? s?
devin? femeie7 este aCasat? c? nu este Bnc? decBt
un copil7 5i9a p?r?sit deja trecutul. dar
87
nu este anga%at ntr-o !ia# nou" Este ocupat dar
nu face nimic: pentru c? nu face nimic ea nu are
nimic nu este nimic( Prin comedii 5i prin mistific?ri
se str?duie5te s? umple acest Col( I se repro5eaF? c?
este pref?cut?. mincinoas?. 5i c? LinventeaF?
pove5tiH( De fapt. ea este destinat? secretului 5i
minciunii( $a 5aispreFece ani. o femeie a trecut
deja prin Bncerc?ri Crele* pu6ertate. menstrua2ie.
treFirea seIualit?2ii. primele tul6ur?ri. prima fe6r?.
temeri. deFCusturi. eIperien2e ciudate7 a BncGis Bn
sufletul ei toate aceste lucruri 5i a Bnv?2at s?
p?streFe cu Crij? secretul( Numai faptul c? tre6uie
s?95i ascund? 6andajele iCienice. s?95i disimuleFe
menstrua2ia o mBn? deja spre minciun?. Bn nuvela
9Etrtna omenire# !A( Porter poveste5te c? tinerele
americane din Sud. pe la /0<<. se Bm6oln?veau
BnCGi2ind un amestec de sare cu l?mBie ca s?95i
opreasc? fluIul menstrual atunci cBnd merCeau la
6al7 le era team? ca 6?ie2ii s? nu le CGiceasc? starea
dup? ocGii Bncerc?na2i. dup? contactul mBinilor.
poate dup? miros. 5i aceast? idee le 6ulversa( E
Creu s? te joci de9a idolul. de9a FBna( de9a prin2esa
Bndep?rtat?. cBnd sim2i Bntre picioare un 6andaj
BnsBnCerat7 5i mai Ceneral. cBnd cuno5ti miFeria
oriCinar? de a fi trup( Pudoare*i. care este un refuF
spontan al su6iectului de a se l?sa perceput ca trup.
atinCe ipocriFia( Dar adesea minciuna la care este
condamnat? adolescenta este aceea c? tre6uie s? se
prefac? a fi o6iect. un o6iect prestiCios. cBnd ea se
simte pe sine ca pe o eIisten2? incert?. dispersat?.
c?reia Bi cunoa5te tarele( +acGiaje. 6ucle false.
corsete strimte. sutiene LumpluteH. toate acestea
sBnt minciuni7 Bns?5i fiCura devine masc?* pe cGip
sBnt suscitate cu art? eIpresii spontane. se mimeaF?
o pasivitate mirat?7 nimic mai uimitor decBt s?
descoperi deodat? Bn eIerci2iul func2iunii sale
feminine o fiFionomie al c?rei aspect fami liar Bl
cuno5ti7 transcenden2a sa se reneaC? 5i imit?
imanen2a7 privirea nu mai percepe. ci reflect?7
trupul nu mai tr?ie5te* este Bn a5teptare7 toate
Cesturile. toate surBsurile se transform? Bn cGem?ri7
deFarmat?. disponi6il?. fata nu mai este decBt o
floare oferit?. un fruct Cata s? fie cules( B?r6atul o
BncurajeaF? Bu aceste am?Ciri. dorindu9se am?Cit7
apoi este iritat de acest lucru. B5i face repro5uri(
Dar fa2? de o feti2? lipsit? de artificiile vicleniei.
nu are decBt indiferen2? 5i cGiar ostili tate( Numai
cea care Bi Bntinde capcane Bl seduce7 oferindu9se. ea
este aceea care pBnde5te prada7 pasivitatea ei
este pus? Bn serviciul ac2iunilor sale. iar din
sl?6iciune B5i face un instrument al puterii( Din
moment ce Bi este interFis s? atace pe fa2?. este
redus? la manevre 5i la calcule7 iar interesul ei este
s? par? a se oferi Cratuit7 de aceea i se va repro5a
c? este perfid? 5i tr?d?toare* este adev?rat Dar la
fel de adev?rat e c? fata este o6liCat? s?9i ofere
6?r6atului mitul supunerii sale. prin faptul c? acesta
pretinde s9o domine( Ai oare am putea s?9i cerem
atunci s?95i Bn?6u5e revendic?rile ei cele mai
esen2ialeW
88
Complezen#a ei n-ar putea fi prin nsi originea
sa dect per!ertit 2e altfel fata nu trieaz numai
din !iclenie plnuit" *rin faptul c toate
drumurile Bi sBnt BncGise. c? nu poate face nimic
c? nu are ncotro decBt s? fie# deasupra capului
s?u apas? un 6lestem Bn copilrie se juca de9a
dansatoarea. de9a sfBnta7 mai tBrFiu se joac? de-a
sine Bns?5i7 ce este. de fapt. adev?rulW Bn domeniul
n care a fost BncGis?. cuvBntul acesta este lipsit de
sens( Romanele pe care 5i le poveste5te 5i care o au
cGiar pe ea drept eroin? principal? 9 povestite
adesea 5i altora Z i se par a traduce mai 6ine
posi6ilit?2ile pe care le simte Bn sine decBt
reFumatul plat al vie2ii ei cotidiene( Nu are
mijloacele s?95i dea seama de adev?rata ei valoare*
se consoleaF? prin teatrul pe care9/ joac? 5i Bn
mijlocul lui plaseaF? un personaj c?ruia caut? s?9i
dea importan2?7 Bncearc? s? se sinCulariFeFe prin
eItravaCan2e pentru c? nu9i este permis s? se
individualiFeFe Bn activit?2i definite( Se 5tie f?r?
responsa6ilit?2i. insiCnifiant? Bntr9o lume de
6?r6a2i* f?r? Bndoial? c? LinventeaF? pove5tiH
pentru c? nu are de f?cut nimic serios( Electra lui
-iraudouI este o femtne a +istoires pentru c?
numai lui Oreste Bi revine sarcina de a Bndeplini o
adev?rat? crim?. cu o spad? adev?rat?( !a 5i
copilul. fata se epuiFeaF? Bn scene 5i Bn manifest?ri
de furie. se Bm6oln?ve5te. preFint? tul6ur?ri isterice
pentru a atraCe aten2ia. pentru a deveni cineva
important( Pentru a fi important? intervine Bn
destinul celuilalt7 orice arm? Bi este util?7
Bncredin2eaF? secrete. le inventeaF?. tr?deaF?.
calomniaF?7 are nevoie de traCedie Bn jurul ei
pentru a sim2i c? tr?ie5te. fiindc? nu C?se5te nici
un sprijin Bn propria ei via2?( Pentru acela5i motiv
este capricioas?( Fantasmele pe care le form?m.
imaCinile cu care ne leC?nam sBnt contradictorii7
doar ac2iunea unific? diversitatea timpului( Fata nu
are o voin2? adev?rat?. ci numai dorin2e. 5i sare de
la una la alta cu incoeren2?( !eea ce face
inconsecven2ele sale uneori periculoase este faptul
c? Bn fiecare moment. implicBndu9se doar Bn vis.
ea se anCajeaF? Bn BntreCime. se situeaF? pe un
plan al intransiCen2ei. al eIiCen2ei7 are Bnclina2ie
spre definitiv. spre a6solut* pentru c? nu dispune
de viitor. ar vrea s? atinC? eternitatea( LNu voi
a6dica niciodat?7 am s? vreau Bntotdeauna totul(
Am nevoie s?9mi prefer propria mea via2? pentru a
o acceptaH. scrie +?rie $eneru( !a un ecou al
acestei fraFe vine afirma2ia AntiConei lui
AnouilG* L%reau totul. numaidecBtH( Acest
imperialism infantil nu poate fi BntBlnit decBt la
un individ care95i viseaF? destinul* visul a6ole5te
timpul 5i o6stacolele. iar vis?torul are nevoie s?
se eIaspereFe pentru a95i compensa deficitul de
realitate7 oricine are proiecte adev?rate cunoa5te o
finitudine care este Cajul puterii sale concrete( Fata
vrea s? primeasc? totul pentru c? nimic nu depinde
de ea( De aici i se traCe. Bn fa2a adul2ilor 5i Bn spe 9
cial a 6?r6atului. caracterul s?u de Lcopil teri6ilH(
Ea nu admite lim9
:0
i#ele pe care i le impune unui indi!id inser#ia sa n
lumea real) l sfideaz s depeasc aceste
limite" Astfel Hilde
-
ateapt ca Solness s?9i dea
un reCat BntreC* nu ea tre6uie s?9/ cucereasc?. de
aceea vrea s? fie nem?Cinit7 cere s? i se cl?deasc?
cel mai Bnalt turn care a eIistat vreodat?. iar el
Ls? urce atBt cBt construie5teH* acesta eFit? s? urce.
Bi e team? de ame2eal?7 iar ea. r?mas? jos. prive5te
ne9CBnd continCen2a 5i sl?6iciunea uman?. 5i nu
accept? faptul c? realitatea impune o limit? viselor
sale despre Crandoare( Adul2ii i se par Bntotdeauna
mescGini 5i pruden2i celei care nu d? Bnapoi Bn
fa2a nici unui risc. pentru cGiar faptul c? nu are
nimic de riscat7 permi2Bndu95i Bn vis cele mai
eItraordinare Bndr?Fneli. le provoac? s? se
transforme Bn realitate( NeavBnd ocaFia s? fie
pus? la Bncercare. se Bmpodo6e5te cu cele mai
eItraordinare virtu2i f?r? a9i fi team? c? Bi vor
fi deFmin2ite(
otu5i. din aceast? a6sen2? a controlului se
na5te incertitudinea7 viseaF? c? este infinit?. dar nu
se simte mai pu2in alienat? Bn personajul pe care9/
propune admira2iei celorlal2i 5i care depinde de
aceste con5tiin2e str?ine * este Bn pericol Bn acest
du6lu pe care9/ identific? cu sine Bns?5i. dar a
c?rui preFen2? o suport? pasiv( De aceea este sus9
cepti6il? 5i vanitoas?( !ea mai mic? critic?. o
Clum? oarecare pun Bn discu2ie BntreaCa ei fiin2?( Nu
este valoriFat? prin propriul ei efort. ci printr9un
capricios sufraCiu( %aloarea ei nu e definit? prin
activit?2i sinCulare. ci constituit? prin vocea
Ceneral? a renumelui7 pare deci a fi m?sura6il?
cantitativ7 pre2ul unei m?rfi se diminueaF? cBnd
devine prea comun?* astfel. fata nu este
eIcep2ional?. rar?. remarca6il?. eItraordinar?
decBt dac? nici una dintre celelalte nu este astfel
ovar?5ele ei Bi sBnt rivale. cGiar du5mance7
Bncearc? s? le deprecieFe. s? le neCe7 este Celoas?
5i r?uvoitoare(
Se vede c? toate defectele ce i se repro5eaF?
adolescentei nu fac decBt s? eIprime situa2ia Bn
care se afl?( Bi este foarte Creu s? se 5tie pasiv? 5i
dependent? la vBrsta am6i2iei 5i a speran2ei. la
vBrsta la care se eIalt? voin2a de a tr?i. de a
ocupa un loc su6 soare7 la aceast? vBrsta
cuceritoare femeia afl? c? nici o cucerire nu9i este
permis?. c? tre6uie s? se reneCe. c? viitorul ei
depinde de 6unul9plac al 6?r6a2ilor( Pe plan social.
ca 5i pe plan seIual. noile aspira2ii nu se
de5teapt? Bn ea decBt pentru a se vedea condamnate
s? r?mBn? nesatisf?cute7 toate elanurile sale de
ordin vital 5i spiritual sBnt imediat st?vilite( Este
normal ca fetei s?9i fie Creu s?95i reC?seasc?
ecGili6rul( St?rile ei insta6ile. lacrimile. criFele
nervoase nu sBnt atBt consecin2a unei fraCilit?2i
fiFioloCice. cBt semnul profundei sale neadapt?ri(
/
!f( IBSEN. Constructorul Solness.
0<
8otui i se ntmpl s-i asume la fel de
neautentic aceast situa#ie de care fata fuge prin
mii de ci neauten#ice" Ea Bi aCaseaF? pe cei din
jur prin defectele sale* dar uneori Bi i uime5te
prin calit#ile sale deose6ite( Ai unele 5i altele au
aceea5i oriCine( Din refuFul lumii din atitudinea ei
nelini5tit?. din neantul s?u B5i poate face o
tram6ulin? pentru a ie5i Bn larCul solitudinii 5i al
li6ert?2ii sale(
Fata este ascuns?. cGinuit?. prad? unor
conflicte Creu de reFolvat Aceast? compleIitate o
Bm6oC?2e5te7 via2a ei interioar? se deFvolt? mai
profund decBt aceea a fra2ilor s?i7 este mai atent? la
sentimentele ei care devin astfel mai nuan2ate.
mai diverse7 are mai mult sim2 psi GoloCic decBt
6?ie2ii. care sBnt mai interesa2i de scopuri
eIterioare( Este Bn stare s? dea Creutate acestor
revolte care o opun lumii( Evit? capcanele
serioFit?2ii 5i ale conformismului( +inciunile
puse la cale de anturajul ei o C?sesc ironic? 5i
clarv?F?toare( Simte din Fi Bn Fi tot mai ap?s?toare
am6iCuitatea condi2iei sale* dincolo de protestele
sterile. poate avea curajul s? pun? Bn discu2ie
optimismul solid. valorile primite de9a Cata. morala
ipocrit? 5i lini5titoare( Acesta este eIemplul
emo2ionant pe care9/ d?. Bn .oara de pe 0loss#
personajul +aCCie. Bn care -eorCe Eliot a
BntrucGipat din nou Bndoielile 5i curajoasele re6e9
liuni Bmpotriva AnCliei victoriene ale tinere2ii ei(
Eroul 9 5i Bn special om. fratele lui +aCCie Z
afirm? cu Bnc?p?2Bnare principiile acceptate. fac s?
Bncremeneasc? morala Bn reCuli formale* +aCCie
Bncearc? s? reintroduc? un suflu viu Bn via2a lor.
r?stoarn? reCulile. merCe pBn? la cap?tul
sinCur?t?2ii sale 5i se ridic?. li6ertate pur?.
deasupra universului scleroFat al 6?r6a2ilor(
Adolescenta nu poate s? dea decBt o
Bntre6uin2are neCativ? acestei li6ert?2i( otu5i. din
disponi6ilitatea ei se poate na5te o pre2ioas? fa9
cultate de receptivitate7 se va ar?ta atunci
devotat?. atent?. Bn2eleC?toare. iu6itoare( Prin
aceast? CeneroFitate docil? se distinC eroinele lui
Rosamond $eGmann( Bn $nvitaie la vals# o vedem
pe Olivia Bnc? stBnCace 5i timid?. foarte pu2in
cocGet?. scrutBnd cu o curioFitate emo2ionat?
aceast? lume Bn care va intra mBine( Ea Bi ascult? din
toat? inima pe dansatorii care se perind? pe lBnC?
ea. se str?duie5te s? r?spund? dorin2elor lor. se
face ecou. vi6reaF? 5i prime5te tot ce se ofer?(
Eroina din Pulbere# EudR. are aceea5i calitate de a
se ata5a( Nu 5i9a reneCat 6ucuriile copil?riei7 Bi
place s? se scalde Coal?. noaptea. Bn rBul din parc7
Bi plac natura. c?r2ile. frumuse2ea. via2a7 nu are
un cult narcisist pentru sine7 lipsit? de ipocriFie 5i
eCoism. nu caut? o eIaltare a propriei sale
persoane prin intermediul 6?r6a2ilor7 draCostea
sa este o ofrand? acordat? oric?rei fiin2e care o
seduce. femeie sau 6?r6at. Eennifer sau Rodi( Se
d?ruie5te f?r? a se pierde7 duce o !ia# de
student? independent?. are lumea ei. proiectele ei(
Dar ceea ce o distinCe de un 6?iat este atitudinea
de a5teptare. tandra ei docilitate. Bntr9o manier?
su6til?. se predestineaF? !eluilalt7 !el?lalt are Bn
oc$ii ei o dimensiune miraculoas?. astfel BncBt
este Bndr?Costit? Bn acela5i timp de to2i tinerii din
familia vecin?. de casa lor. de sora lor.
0/
de uni!ersul lor) nu n calitate de prieten ci n
calitate de Cellalt o fascineaF? Eennifer" Iar ea i
farmec pe Rod9 i pe !erii si prin aptitudinea
de a se plia. de a se modela dup dorin#ele lor)
este toat? numai r?6dare. 6lBnde2e. acceptare 5i
suferin2? t?cut?(
Diferit?. dar la fel de captivant? prin modul Bn
care Bi prime5te Bn sufletul ei pe cei pe care9i
Bndr?Ce5te. ne ajjare essa din Dimfa cu inim
credincioas de +arCaret DennedR( In acela5i timp
spontan?. s?l6atic? 5i oferindu9se. ea refuF? s?
a6dice la ceva din ea Bns?5i7 podoa6ele. fardurile.
travestiurile. ipocriFia. Cra2ia Bnv?2at?. pruden2a 5i
supunerea de femel? Bi repuCn? profund7 dore5te
s? fie iu6it?. dar nu su6 masc?7 se pliaF? st?rilor
de spirit ale lui $e[is. Bns? f?r? urm? de servilism7
Bl Bn2eleCe. vi6reaF? la unison cu el7 dar dac? se
ceart?. $e[is 5tie c? nu prin mBnCBieri va ajunCe
s? o supun?7 Bn timp ce Florence cea autoritar? 5i
vanitoas? se las? Bnvins? de s?rut?ri. essa reu5e5te
minunea de a r?mBne li6er? Bn draCostea ei. ceea
ce Bi permite s? iu6easc? f?r? ostilitate. nici
orColiu( Firea sa are toate seduc2iile artificiului7
pentru a pl?cea. niciodat? nu se mutileaF?. nu se
diminueaF? 5i nu se transform? Bntr9un o6iect(
Bnconjurat? de arti5ti care 5i9au anCajat toat?
eIisten2a Bn crea2ia muFical?. ea nu simte
Bnl?untrul ei acest demon devorator7 Bi iu6e5te. Bi
ajut?. Bi Bn2eleCe cu toat? fiin2a sa7 o face f?r? nici
un efort. printr9o CeneroFitate tandr? 5i spontan?.
5i de aceea r?mBne perfect li6er?. cGiar Bn
momentele Bn care uit? de sine Bn favoarea
semenilor s?i( -ra2ie acestei pure autenticit?2i. este
cru2at? de conflictele adolescen2ei7 poate s? sufere
pentru duritatea lumii. dar nu este sfB5iat? interior*
este armonioas? Bn acela5i timp ca o copil?
nep?s?toare 5i ca o femeie Bn2eleapt?( Fata
sensi6il? 5i Ceneroas?. receptiv? 5i ardent? este
Cata s? devin? o mare Bndr?Costit?(
!Bnd nu BntBlne5te draCostea. i se BntBmpl? s?
BntBlneasc? poeFia( Pentru c? nu ac2ioneaF?.
prive5te. simte. BnreCistreaF?7 o culoare. un surBs
C?sesc Bn ea profunde ecouri7 c?ci Bn afara ei. Bn
ora5ele deja cl?dite. pe cGipurile unor 6?r6a2i deja
maturi. este risipit destinul ei7 atinCe. Cust? Bntr9o
manier? la fel de pasionat? 5i la fel de Cratuit? ca
5i 6?iatul( Nefiind 6ine inteCrat? Bn universul
omenesc. adaptBndu9i9se cu Creu. ea Bl vede Bn
felul unui copil7 Bn loc s? se intereseFe numai de
priFa ei asupra lucrurilor. se ata5eaF? de
semnifica2ia lor. le surprinde profilurile ciudate.
metamorfoFele neprev?Fute( Se BntBmpl? rar s?
simt? Bn ea o Bndr?Fneal? creatoare. 5i cel mai
adesea teGnicile care i9ar permite s? se eIprime Bi
lipsesc7 dar Bn conversa2ii. Bn scri sori. Bn eseurile
literare sau Bn scGi2e poate manifesta o sensi6ilitate
oriCinal?( Fata se proiecteaF? cu ardoare c?tre
lucruri. pentru c? nu este Bnc? mutilat? de
transcenden2a ei7 5i faptul c? nu Bndepline5te
nimic. c? nu este nimic va face elanul ei cu atBt
mai pasionat* vid? 5i nelimitat?. ceea ce va Bncerca
ea s? atinC?. din mijlocul neantului s?u.
0J
este 8otul" 2e aceea !a do!edi o dragoste deosebit
pentru natur) i nc$in un ade!rat cult c$iar
mai mult dect adolescentul" NeBm9blnzit
inuman?. Natura reFum? Bn modul cel mai evident
ceea ce este ea" Adolescenta nu 5i9a aneIat Bnc?
nici o parcel? din univers7 gra#ie acestei s?r?cii. el
este Bnc? Bn BntreCime reCatul s?u7 cBnd pune
st?pBnire pe el. pune st?pBnire. cu orColiu. 5i asupra
ei Bnse5i( !olette
/
ne-a povestit adesea acest Cen de
orCii juvenile*
!?ci Bmi pl?ceau atBt de mult Forile. BncBt mama mi le
d?ruia Bn cGip de recompens?( O convinCeam s? m?
treFeasc? la trei 5i jum?tate diminea2a 5i m? duceam.
cu cBte un co5ule2 Col Bn fiecare mBn?. spre
p?mBntunle ml?5tinoase care se refuCiau Bn cotul
strimt al rBului. c?tre c?p5unile 5i coac?Fele neCre(
$a ora trei 5i jum?tate. totul dormea Bntr9un al6astru
oriCinar. umed 5i confuF. 5i cBnd co6oram pe c?rarea
nisipoas?. cea2a pe care propria ei Creutate o tr?Cea
spre p?mBnt Bmi sc?lda picioarele. apoi truncGiul meu
mic8ine f?cut. Bmi atinCea 6uFele. urecGile 5i n?rile.
care erau mai sensi6ile decBt restul corpului((( Pe acel
drum. la acea or?. Bmi d?deam seama de pre2ul meu.
de o stare de Cra2ie indici6il? 5i de perfecta mea
Bn2eleCere cu prima adiere ap?rut?. prima pas?re. soarele
Bnc? deformat de na5terea de dup? lima oriFontului((( +?
Bntorceam cBnd suna clopotul pentru prima sluj6?( Dar
nu Bnainte de a m? fi s?turat. nu Bnainte de a fi descris
prin p?duri un lunC circuit precum un cBine care vBneaF?
sinCur 5i Cust? apa a dou? iFvoare pierdute pe care
aveam s? le viseF(((
+arR Ue66 ne descrie 5i el. Bn reutatea
umbrelor# 6ucuriile arF?toare pe care o tBu?r? fata
le poate cunoa5te Bn intimitatea unui peisaj
familiar*
!Bnd atmosfera din cas? devenea prea furtunoas?.
nervii Am6rei se Bntindeau la maIim( Pleca atunci pBn?
Bn p?dure. pe sus( Ai i se p?rea c?. Bn timp ce oamenii
din Donner tr?iau su6 puterea leCu. p?durea nu tr?ia
decBt din impulsuri( DescGiFBndu9se atBt de mult
frumuse2ii p?durii. ajunsese la o percep2ie deose6it? a
frumuse2ii( Bncepu s? vad? analoCii7 natura nu mai era o
asam6lare BntBmpl?toare de mici detalii. ci o armonie.
un poem auster 5i maiestuos( Frumuse2ea domnea
acolo. lucea o lumin? care nu era lumina unei flori
sau a unei stele((( Un tremur u5or. misterios 5i captivant.
p?rea s? fremete ca lumina prin toat? p?durea(((
Plim6?rile Am6rei Bn aceast? lume de verdea2? aveau
ceva reliCios( Bntr9o diminea2?. cBud totul era lini5tit.
urc? pBn? la $ivada P?s?rilor( Asta f?cea adesea Bnainte
s? Bnceap? cBte o Fi de mescGine int?n((( Ajunse Bn sfBr5it
pBn? la "aut9Bois. 5i imediat prinse s? se lupte cu
frumuse2ea( Acolo. Bn acele conversa2ii ale ei cu natura.
eIista literalmente ceva dintr9o Bncle5tare. ceva din
aceast? stare de spirit care vor6e5te astfel* ..N9am s? te
las s? pleci pBn? ce nu m? 6inecuvBnteFi(((H !um
st?tea
04
sprijinit? de truncGiul unui m?r s?l6atic. deveni
con5tient? imediat. printr9un fel de sim2 interior al
auFului. de urcarea sevei atBt de rapid? 5i atBt de puter9
nic?. BncBt 5i9o imaCin? spumeCBnd ca valurile( Apoi o
adiere de vBnt trecu pe su6 crestele Bnflorite ale
copacului 5i ea se treFi din nou la realitatea
sunetelor. la discursurile ciudate ale frunFelor(((
Fiecare petal?. fiecare frunF? i se p?rea a fredona o
muFic? amintind ea Bns?5i profunFimile din care se
n?scuse( Fiecare dintre aceste flori delicat rotunjite i
se p?rea plin? de ecouri prea Crave pentru fraCilitatea
ei((( Din vBrful colinelor. veni o adiere parfumat? care
se strecur? printre ramuri( $ucrurile care aveau o
form? 5i care cuno5teau condi2ia pieritoare a formelor
frem?tar? Bnaintea acestui ceva care trecea. f?r? form?
5i ineIprima6il( Din cauFa lui. p?durea nu mai era o
simpl? Crupare. ci un ansam6lu Clorios ca o
constela2ie((( Se poseda pe ea Bns?5i Bntr9o eIistent?
continu? 5i imua6il?( Asta o atr?Cea pe Am6ra. prad?
unei curioFit?2i care9i t?ia r?suflarea. Bn aceste locuri
6Bntmte ale naturii( Asta o 2inea nemi5cat? Bntr9un
eItaF ciudat(((
Femei atBt de diferite ca EmilR Bronte 5i Anna
de Noailles au cunoscut Bn tinere2ea lor 9 5i apoi
5i le9au prelunCit de9a lunCul BntreCii vie2i 9
pasiuni asem?n?toare(
eItele pe care le*am citat arat? Bndeajuns cBt?
alinare C?se5te adolescenta Bn naturi Bn casa
p?rinteasc? domnesc mama. leCile. o6iceiurile.
rutina. ea vrea s? se smulC? din acest trecut7 vrea
s? devin? la rBndul ei un su6iect suveran7 dar. din
punct de vedere social. nu accede la via2a ei de
adult decBt devenind femeie7 B5i pl?te5te eli6erarea
cu o a6dicare7 Bn timp ce Bn mijlocul plantelor 5i
al animalelor este o fiin2? omeneasc?7 este eli6erat?
Bn acela5i timp de familie 5i de 6?r6a2i. este un
su6iect. este li6ertate( -?se5te Bn adBncul p?durilor o
imaCine a sinCur?t?2ii sufletului s?u. iar Bn vastele
oriFonturi ale cBmpiilor fiCura sensi6il? a
transcenden2ei7 este ea Bns?5i aceast? land?
nelimitat?. aceast? culme aruncat? spre cer7 poate
s? urmeFe 5i va urma aceste c?i ce pleac? spre un
viitor necunoscut( A5eFat? Bn vBrful colinei.
domin? toate 6oC?2iile lumii rev?rsate la picioarele
ei. oferite7 prin tres?ltarea apei. prin fream?tul
luminii. presimte 6ucurii. lacrimi. eItaFuri pe care
le iCnor? Bnc?7 Bncre2iturile lacului. petele de soare
Bi propun Bntr9un fel confuF aventurile propriului
ei suflet( +iresmele. culorile vor6esc un lim6aj
misterios. dar din care se deta5eaF? cu o
triumf?toare eviden2? cuvBntul Lvia2?H( EIisten2a
nu este numai un destin a6stract care se Bnscrie Bn
reCistrele prim?riei. ea este viitor 5i 6oC?2ie
carnal?( Faptul de a avea un trup nu mai apare ca
o tar? ru5inoas?7 Bn dorin2ele pe care su6 privirea
matern? adolescenta le repudiaF?. recunoa5te seva
care urc? din ar6ori7 nu mai este 6lestemat?. ci
revendic? plin? de mBndrie Bnrudirea ei cu florile 5i
cu frunFele7 atinCe o corol? 5i 5tie c? o prad? vie Bi
va umple Bntr9o Fi mBinile acum Coale( !arnea nu
mai este murd?rie* este 6ucurie 5i frumuse2e(
!onfundat? cu cerul 5i cBmpia. fata este acest suflu
indistinct care Bnsufle2e5te 5i Bnfier6Bnt?
universul. este fiecare fir de iar6?7
94
indi!id Bnr?d?cinat Bn p?mBnt 5i con5tiin2? infinit?.
este Bn acela5i timp !ia# 5i spirit7 preFen2a sa este
imperioas? 5i triumf?toare ca aceea a p?mBntului
Bnsu5i(
Dincolo de natur?. ea caut? adeseori o realitate
mai Bndep?rtat? 5i mai or6itoare7 este dispus? s? se
piard? Bn eItaFuri mistice7 Bn epocile reliCioase.
foarte multe suflete feminine fraCede Bi cereau
lui DumneFeu s? umple vidul fiin2ei lor7 voca2ia
!aterinei din Siena. a ereFei din Avila
/
s9a revelat
la o vBrst? fraCed?( Eeanne dKArc era 5i ea o
adolescent?( Bn alte epoci. umanitatea apare ca
scop suprem7 atunci elanul mistic se alc?tuie5te Bn
proiecte definite7 Bns? Bn caFul doamnei Roland sau
al Rosei $uIem6urC. o tBn?r? dorin2? de a6solut a
dat na5tere fl?c?rii din care se Gr?ne5te via2a lor( Bn
servitutea. Bn s?r?cia ei. Bn profunFimea refuFului
s?u. fata poate s? descopere cele mai mari
Bndr?Fneli( BntBlne5te poeFia7 BntBlne5te 5i
eroismul( Unul dintre modurile de a95i asuma
faptul c? este imperfect inteCrat? Bn societate este
s?9i dep?5easc? oriFonturile limitate(
BoC?2ia 5i for2a naturii lor. ca 5i unele
circumstan2e fericite. le9au permis femeilor s?
perpetueFe Bn via2a lor de adult proiectele pasio9
nate ale adolescen2ei( Dar acestea sBnt eIcep2ii( Nu
f?r? motiv -eorCe Eliot o face s? moar? pe
+aCCie ulliver. iar +arCuerite DennedR. pe
essa( Surorile Bronte au cunoscut o soart?
nemiloas?( Fata este patetic? pentru c? ea se ridic?.
sla6? 5i sinCur?. Bmpotriva lumii7 dar lumea este
prea puternic?7 dac? se Bnc?p?2BneaF? s9o refuFe.
fata va fi sf?rBmat?( Belle de TuRlen. care uimea
toat? Europa prin for2a caustic? 5i prin
oriCinalitatea spiritului s?u. B5i Bnsp?imBnta to2i
pretenden2ii7 refuFul oric?rei concesii a
condamnat9o mult timp la un celi6at care o ap?sa
foarte tare. din moment ce declara c? eIpresia
Lfecioar? 5i martir?H este un pleonasm( Aceast?
Bnc?p?2Bnare este rar?( Bn imensa majoritate a
caFurilor. fata B5i d? seama c? lupta este prea
ineCal? 5i sfBr5e5te prin a ceda( Loate muri2i la
cincispreFece aniH. Bi scria DBderot SopGiei %olland(
!Bnd lupta nu a fost 9 cum se BntBmpl? cel mai
adesea 9 decBt o revolt? sim6olic?. BnfrBnCerea este
siCur?( Preten2ioas? Bn visurile ei. plin? de speran2?.
dar pasiv?. fata le provoac? adul2ilor surBsuri
indulCente( Ai Bntr9adev?r. dup? doi ani de
desp?r2ire. reC?se5ti copila re6el? 5i 6aroc? pe
care o 5tiai transformat? Bntr9o fat? cumin2it?.
Cata sa95i accepte via2a ei de femeie( Aceasta este
soarta pe care !olette i9o preFice personajului s?u
feminin. %inca7 5i tot astfel apar 5i eroinele din
primele romane ale lui +auriac( !riFa adolescen2ei
este un fel de LtravaliuH asem?n?tor cu ceea ce
doctorul $aCacGe nume5te Ltravaliul doliuluiH(
Fata B5i
%om reveni asupra caracterelor sinCulare ale misticii
feminine(
0>
ngroap lent copilria i pe indi!idul imperios i
autonom care a fost odat i intr cu supunere n
e,isten#a adult"
7inen#eles nu po#i sta6ili cateCorii tran5ante
numai dup vBrst?( EIist? femei care r?mBn
infantile toat? via2a7 conduitele pe care le9am
descris se perpetueaF? uneori pBn? la o vBrst?
avansat?( otu5i. Bn ansam6lu. este o mare
diferen2? Bntre pu5toaica de cincispreFece ani 5i o
fat? trecut? de vBrst? adolescen2ei( Aceasta din
urm? este adaptat? realit?2ii7 nu se mai mi5c? pe
planul imaCinarului7 este mai pu2in contradictorie
decBt alt?dat?( +?rie BasG;irtseff scrie. c?tre
optspreFece ani*
!u cBt avanseF spre 6?trBne2ea tinere2ii mele. cu atBt
m? umplu de indiferent?( Pu2ine lucruri m? Bnsufle2esc
acum. pe cBnd Bnainte Bmi p?sa de orice(
Irene Re[eliottR noteaF?*
Pentru a fi acceptat? de c?tre 6?r6a2i. tre6uie s?
CBnde5ti 5i s? ac2ioneFi ca ei7 dac? nu. te trateaF? cum
nu se poate mai r?u. iar soarta ta va fi sinCur?tatea( Ai
eu. acum. pot spune c? am avut parte de mult?
sinCur?tate. 5i vreau mul2imea nu Bn jurul meu. ci cu
mine((( Acum tre6uie s? tr?iesc. 5i nu s? eIist a5teptBnd
5i visBnd 5i tot povestindu9mi mie Bns?mi istorii. cu
Cura BncGis? 5i trupul nemi5cat(
Ai mai departe*
Fund tot mereu flatat?. curtat?. devin teri6il de
am6i2ioas?( Nu mai este fericirea tremur?toare. uluit?.
de la cincispreFece ani( E un soi de 6e2ie rece 5i dur? de
a9mi lua revan5a asupra vie2ii. de a urca( FlirteF. m? joc
de9a draCostea( Nu iu6esc pe nimeni(((( !ap?t 5i mai
mult? inteliCen2?. sBuCe rece. luciditate o6i5nuit?( Bmi
pierd sufletul( S9a f?cut ca o ruptur?((( Bn dou? luni. im9
am p?r?sit copil?ria(
Aproape acela5i ton Bl au aceste confiden2e ale
unei fete de nou?spreFece ani*
Alt?dat?. aG@ ce conflict Bntre o mentalitate care
p?rea incompati6il? cu acest secol 5i cGem?rile
secolului Bnsu5i@ Acum am impresia unei alin?ri
Fiecare nou? idee mare care intr? Bn mine. Bn loc s?
provoace o tul6urare Creu de suportat. o distruCere 5i
o reconstruc2ie neBncetat?. vine s? se adapteFe
minunat la ceea ce eIista deja Bn mine((( Acum. trec
pe nesim2ite de la CBndunle teoretice la via2a curent?.
f?r? nici o solu2ie de continuitate(
Fata 9 doar dac? nu este Bn mod deose6it
lipsit? de Cra2ie 9 a sfir5it prin a95i accepta
feminitatea7 5i adesea ea este fericit? s? se 6ucure
Cratuit de pl?cerile 5i de triumfurile care se pot
o62ine din
>L
aceast feminitate nainte de a se instala definiti!
n destinul su) nefiind nc cerut de nici o datorie
iresponsabil disponibil totui prezentul nu i se
pare nici !id nici deziluzionam din moment ce nu
este dect o etap) toaletele flirtul au nc lipsa de
seriozitate a %ocului iar visele sale de !iitor Bi
deg$izeaz futilitatea" Astfel descrie ?irginia
Moolf impresiile unei tinere coc$ete n cursul unei
serate:
+? simt str?lucitoare Bn o6scuritate( Picioarele mele
m?t?soase se freac? dulce unul de altul( Pietrele reci ale
colierului se odiGnesc pe piept( SBnt Bmpodo6it?. sBnt
Cata((( Buclele sBnt r?sucite eIact atBt cBt tre6uie( BuFele9
mi sBnt cBt vreau eu de ro5ii( SBnt Cata s? m? BntBlnesc cu
ace5ti 6?r6a2i. cu aceste femei care urc? scara SBnt
eCalii mei( rec prin fa2a lor. eIpus? privirilor lor. a5a
cum 5i ei sBnt eIpu5i privirii mele((( Bn aceast?
atmosfer? de par9fumuri. de lumini. Bnfloresc precum o
feriC? ce95i desface frunFele ei 6uclate((( Simt n?scBndu9
se Bn mine mii de posi6ilit?2i( SBnt rBnd pe rBnd
5trenC?rit?. vesel?. tBnjitoare. melancolic?( Unduiesc
deasupra r?d?cinilor mele adBnci( Aplecat? spre dreapta.
aune. Bi spun acestui tBn?r* LApropie9te(((H Se apropie(
%ine spre mine( Este momentul cel mai eIcitant pe care l9
am tr?it vreodat?( Fream?t. unduiesc((( Nu9i a5a c?
sBntem fermec?tori stBnd a5eFa2i unul lBnC? altul. eu
Bm6r?cat? Bn satin 5i el Bn al6 5i neCruW ECalii mei pot s?
m? Ointuiasc? cu privirile acum. 6?r6a2i 5i femei( %?
Bntorc privirile( SBnt una dintre voi( SBnt aici Bn
universul meu((( U5a se descGide( U5a se descGide f?r?
Bncetare( Prima dat? cBnd se va descGide. poate c? via2a
mea se va scGim6a toat?((( U5a se descGide( LOG.
apropie9teH. Bi spun tBn?rului aplecBndu9m? spre el ca o
mare floare de aur( LApropie9teH. Bi spun. 5i el vine c?tre
mine(8
otu5i. cu cBt tBn?ra fat? BnainteaF? Bn vBrst?. cu
atBt o apas? mai tare autoritatea matern?( Dac?
acas? duce o via2? de Cospodin?. sufer? c? nu este
pe primul loc. ar vrea s?95i consacre munca
propriului ei c?min. propriilor ei copu( Adesea
rivalitatea cu mama sa devine eIasperant?7 Bn
special. fata este iritat? cBnd i se nasc fra2i sau
surori7 socote5te c? mama sa L5i9a tr?it traiulH 5i
c? acum este rBndul ei s? nasc?. sa domneasc?(
Dac? lucreaF? Bn afara casei. sufer? cBnd se
Bntoarce. v?FBndu9se tratat? ca un simplu mem6ru
al familiei 5i nu ca un individ autonom(
+ai pu2in romauesc? decBt alt?dat?. Bncepe s?
se CBndeasc? mai mult la c?s?torie decBt la
draCoste( Nu95i mai Bmpodo6e5te viitorul so2 cu o
aureol? de prestiCiu* ceea ce dore5te este s? ai6? o
situa2ie sta6il?. s? Bnceap? s?95i tr?iasc? via2a de
femeie( %irCinia Uoolf descrie astfel BncGipuirile
unei tinere fete de la 2ar?*
!urBnd. la ora cald? cBnd al6inele 6BFBie Bn junii
caprifoiului. iu6itul meu va veni( Nu va pronun2a decBt
o vor6?. iar eu Bi voi r?spunde cu un sinCur
/
"alurile.
>N
cuvBnt( Bi voi d?rui tot ce a crescut Bn mine( %oi avea
copii. voi avea servitoare cu 5or2uri 5i lucr?toare purtBnd
tor2e( %oi avea o 6uc?t?rie Bn care se vor aduce Bn panere
iepuri 6olnavi ca s? fie Bnc?lFi2i. Bn care 5uncile vor atBrna
de CrinFi 5i vor str?luci funii de ceap?( %oi fi la fel ca
mama. t?cut?. cu un 5or2 al6astru 5i OinBnd Bn mBn?
cGeile dulapurilor(
/
Un vis asem?n?tor nutre5te s?rmana Prue
Sarn*8
+? CBndeam c? s? nu te m?ri2i este ceva
BnCroFitor( oate fetele se m?rit?( Ai cBnd o fat? se
mant?. are o cas? 5i. poate. o lamp? pe care o
aprinde seara. la ora cBnd se Bntoarce 6?r6atul ei7 dac?
nu are decBt candele. e la fel. c?ci le pate pune linC?
fereastr?. 5i atunci el B5i spune* LNevasta mea e acolo.
a aprins candelaH( Ai vine o Fi Bn care doamna
BeCuildR Bi face un leaC?n de trestie7 5i Bn alt? Fi
poate fi v?Fut acolo un 6e6elu5 frumos 5i cuminte. 5i
se trimit invita2ii la 6oteF7 5i vecinii vin to2i Bn jurul
mamei ca al6inele Bn jurul reCinei lor( Adesea. cBnd Bmi
merCea r?u. Bmi Ficeam* LNu9i nimic. Prue Sarn@ Bntr9o
6un? Fi vei fi reCin? Bn propriul t?u stup@H
Pentru majoritatea fetelor. fie c? duc o via2?
serioas? sau frivol?. fie c? sBnt BncGise Bn c?minul
p?rintesc sau evadeaF? par2ial. cucerirea unui so2 9
sau. Bn cel mai r?u caF. a unui amant serios Z devine
o Bntreprindere din ce Bn ce mai urCent?( Aceast?
Crij? este adesea nefast? prieteniilor feminine.
LPrietena de sufletH B5i pierde locul privileCiat( In
tovar?5ele sale. fata vede mai deCra6? complice
decBt rivale Am cunoscut o tBn?r? inteliCent? 5i
dotat?. dar care alesese s? se BncGipuie Lprin2esa
Bndep?rtat?H 7 astfel se descria Bn poemele 5i Bn
eseurile sale literare7 m?rturisea cu sinceritate c? nu
avea nici un ata5ament fa2? de prietenele ei din
copil?rie* dac? erau urBte 5i proaste. nu9i pl?ceau*
dac? erau seduc?toare. se temea de ele( A5teptarea
cu ner?6dare a 6?r6atului. care adesea implic?
tot felul de manevre. 5iretenii 5i umiliri. BncGide
oriFontul fetei7 ea devine eCoist? 5i dura( Ai dac?
Prin2ul BntBrFie s? apar?. Bn sufletul ei iau na5tere
deFCustul 5i acreala
!aracterul 5i purt?rile fetei eIprim? cGiar
situa2ia ei7 dac? aceasta se modific?. 5i fiCura
adolescentei apare diferit? Ast?Fi. devine din ce
Bn ce mai posi6il pentru ea s?95i f?ureasc?
propriul s?u destin. ia loc s? se Bncredin2eFe
6?r6atului( Dac? este a6sor6it? de studii. de
sport. de Bnv?2area unei meserii. de o activitate
social? sau politic?. se eli6ereaF? de o6sesia
6?r6atului. este mult mai pu2in preocupat? de
conflicte sentimentale 5i seIuale( otu5i. Bi este
mult mai Creu decBt unui tBn?r s?95i C?seasc?
Bmplinirea ca individ autonom( Am vor6it deja
despre faptul c? nici familia. nici moravurile nu9
i sprijineau eforturile( Bn afar? de aceasta.
cGiar dac? aleCe independen2a. nu
/
"alurile.
?
+AR&UEBB( Sarn.
0:
nseamn c las loc mai pu#in n !ia#a ei pentru
brbat pentru dragoste" Adesea Bi va fi team?.
dac? se consacr? Bn BntreCime vreunei Bntreprinderi.
s? nu95i rateFe destinul ei de femeie( Acest
sentiment r?mBne nem?rturisit7 dar este acolo.
perverte5te inten2iile 6ine CBndite. marcGeaF?
limite( In orice caF. femeia care munce5te vrea s?
concilieFe reu5ita sa cu succese pur feminine7 asta
nu Bnseamn? Bn mod necesar c?95i consacr? o parte
considera6il? din timpul ei toaletei. frumuse2ii. ci.
fapt mult mai Crav. c? interesele ei vitale sBnt
diviFate( Pe marCinea proCramelor. studentul se
amuF? cu jocuri Cratuite ale min2ii. din care se nasc
cele mai 6une descoperiri7 reveriile femeii. Bn
scGim6. sBnt orientate Bn cu totul alt? direc2ie*
se va CBndi la Bnf?2i5area ei. la 6?r6at. la draCoste7
nu va acorda decBt strictul necesar studiilor.
carierei sale. iar Bn aceste domenii nimic nu este
mai necesar decBt munca suplimentar?( Nu este
vor6a de o sl?6iciune mental?. de o neputin2? de a
se concentra. ci de un partaj al intereselor sale.
care nu se Bmpac? Bntre ele. sau prea pu2in( Se
formeaF? astfel un cerc vicios* adesea lumea se
mir? cu cBt? u5urin2? o femeie a6andoneaF? muFica.
studiile sau o meserie de Bndat? ce a C?sit un
6?r6at7 de fapt. aceasta se BntBmpl? pentru c? pusese
prea pu2in din ea Bns?5i Bn proiectele respective
pentru a afla o mare satisfac2ie Bn Bmplinirea lor(
otul se Bnl?n2uie pentru a9i frBna am6i2ia
personal?. 5i Bn acest timp o enorm? presiune
social? o invit? s? C?seasc? Bn c?s?torie o poFi2ie
social?. o justificare( Este firesc s? nu caute s?95i
creeFe ea Bns?5i un loc Bn lume sau s? nu Bncerce
decBt cu timiditate( AtBta timp cBt nu va fi realiFat?
o perfect? eCalitate economic? Bn societate 5i atBta
timp cBt moravurile nu vor autoriFa femeia s?
profite. ca so2ie 5i amant?. de privileCiile de2inute
de anumi2i 6?r6a2i. visul unei reu5ite pasive se va
p?stra Bnl?untrul ei 5i va sta Bn calea propriilor ei
Bmpliniri(
otu5i. oricum 5i9ar a6orda via2a de adult.
ucenicia fetei nu este Bnc? terminat?( Bn etape
lente sau Bn mod 6rutal. tre6uie s? Bndure
ini2ierea seIual?( EIist? tinere fete care o
refuF?( Dac? incidente seIuale peni6ile le9au
marcat copil?ria. dac? o educa2ie stBnCace a
Bnr?d?cinat Bncet9Biicet Bn mintea lor oroarea de
seIualitate. toat? via2a vor p?stra fa2? de 6?r6at o
repulsie de feti2? pu6er?( Se BntBmpl? 5i ca
circumstan2ele s? fie de a5a natur?. BncBt. Bmpotriva
voin2ei lor. unele femei B5i p?streaF? virCinitatea
pBn? tBrFiu( Dar Bn marea majoritate a caFurilor fata
B5i Bmpline5te. la o vBrst? mai mult sau mai pu2in
Bnaintat?. destinul ei seIual( Felul Bn care Bl
Bnfrunt? este. evident. Bn strBns? leC?tur? cu
trecutul ei( Dar este 5i o eIperien2? nou? care se
propune Bn Bmprejur?ri impreviFi6ile 5i la care
fata reac2ioneaF? Bn mod li6er( Aceast? nou? etap?
va tre6ui s9o analiF?m Bn continuare(
!
apitolul
III
INIIE
REA
SE)U
A$#
Bn acest sens. ini2ierea seIual? a femeii. ca 5i
aceea a 6?r6atului. Bncepe din cea mai fraCed?
copil?rie( EIist? o Bnv?2are teoretic? 5i practic?
continuat? din faFa oral?. anal?. Cenital? pBn? Bn
faFa adult?( Dar eIperien2ele erotice ale fetei nu
sBnt o simpl? prelunCire a activit?2ilor sale seIuale
anterioare. ci au. foarte adesea. un caracter
neprev?Fut 5i 6rutal7 constituie Bntotdeauna un
eveniment nou care marcGeaF? o ruptur? cu
trecutul( Bn momentul Bn care se confrunt? cu ele.
toate pro6lemele care se ridic? Bnaintea fetei sBnt
reFumate su6 o form? urCent? 5i acut?( Bn anumite
caFuri. criFa trece cu u5urin2?7 dar eIist? 5i
Bmprejur?ri traCice. Bn care aceasta nu se reFolv?
decBt prin sinucidere sau prin ne6unie( Oricum ar fi.
femeia. prin felul Bn care reac2ioneaF?. antreneaF?
Bn aceast? criF? o mare parte a destinului ei( o2i
psiGiatrii sBnt de acord asupra eItremei importan2e
pe care o are. la femeie. Bnceputul vie2ii erotice.
care se repercuteaF? apoi asupra BntreCii ei vie2i(
Situa2ia este aici profund diferit? pentru
6?r6at 5i pentru femeie. Bn acela5i timp din punct
de vedere 6ioloCic. social 5i psiGoloCic( Pentru
6?r6at. trecerea de la seIualitatea infantil? la
maturitate este relativ simpl?7 o6iectivarea pl?cerii
erotice. Bn loc s? se realiFeFe Bn preFen2a sa
imanent?. este transferat? asupra unei fiin2e
transcendente( Erec2ia este eIpresia acestei
nevoi7 cu seIul. cu mBinile. cu Cura. cu tot trupul
s?u 6?r6atul tinde c?tre partener?. Bns? r?mBne Bn
mieFul acestei activit?2i. a5a cum Bn Ceneral se afl?
su6iectul Bn fa2a o6iectelor pe care le percepe 5i a
instrumentelor pe care le manipuleaF?7 se
proiecteaF? spre cel?lalt f?r? a95i pierde autonomia
rupul feminin este pentru 6?r6at o prad? 5i vede Bn
ea calit?2ile pe care senFualitatea lui le pretinde
de la orice o6iect7 f?r? Bndoial? c? nu reu5e5te s?
5i le Bnsu5easc?* dar m?car le Bnl?n2uie pentru un
timp7 mBnCBierea. s?rutul implic? un semie5ec* dar
cGiar acest e5ec este un stimulent 5i o pl?cere(
Actul amoros B5i C?se5te unitatea Bntr9o
Bmplinire natural?. orCasmul( !oitul are un scop
fiFioloCic precis7 prin ejaculare 6?r6atul se
descarc? de secre2iile care Bl apas?7 dup?
BmperecGere. o62ine o eli6erare complet? care se
Bnso2e5te Bii mod siCur de pl?cere( Ai. desiCur. nu
era viFat? numai pl?cerea. care ade9
100
sea este urmat de o decep#ie: se poate spune c
ne!oia a disprut mai degrab dect c a fost
satisfcut" n orice caz un act definit a fost
consumat iar brbatul se regsete cu un trup
integru: ser!iciul pe care i --a adus speciei s-a
confundat cu propria-i plcere" Erotismul femeii
este mult mai compleI 5i reflect? Bns?5i comple,i-
tatea situa2iei feminine( Am v?Fut
/
c? Bn loc s?
inteCreFe Bn via2a sa individual? for2ele specifice.
femela este prad? speciei. ale c?rei interese sBnt
diferite de scopurile ei particulare7 aceast?
antinomie atinge paroIismul la femeie7 ea se
eIprim?. Bntre altele. prin antinomia Bntre dou?
orCane* clitoris 5i vaCin( Bn stadiul infantil. primul
este centrul erotismului feminin7 cB2iva psiGiatri
sus2in c? eIist? o sensi6ilitate vaCinal? la unele
feti2e. dar este o opinie foarte controversat?7 Bn
orice caF. dac? ar fi adev?rat. faptul n9ar avea decBt
o importan2? secundar?( Sistemul clitoridian nu se
modific? la vBrsta adult?
J
. 5i femeia p?streaF? toat?
via2a aceast? autonomie erotic?7 spasmul clitoridian
este. ca 5i orCasmul masculin. un fel de
detumescen2? care se o62ine Bntr9o manier?
aproape mecanic?7 dar nu este decBt indirect
leCat de coitul normal 5i nu joac? nici un rol Bn
procrea2ie( Prin vaCin femeia este p?truns? 5i
fecundat?7 el nu devine un centrii erotic decBt prin
interven2ia 6?r6atului. iar aceasta constituie
Bntotdeauna un fel de viol( Printr9o r?pire real? sau
simulat?. femeia era alt?dat? smuls? din via2a de
copil 5i aruncat? Bn eIisten2a sa de so2ie7 este o
violen2? care o transform? din fat? Bn femeie* se
vor6e5te despre La9i r?pi unei fete virCinitateaH.
de ..a9i lua fecioriaH( Aceast? deflorare nu este
deFno9d?mBntul armonios al unei evolu2ii continue.
este o 6rusc? ruptur? cu trecutul. Bnceputul unui
nou ciclu( Pl?cerea este atins? prin contrac2ii ale
suprafe2ei interne a vaCinului7 acestea ajunC oare
la un orCasm precis 5i definitivW Bnc? se mai
discut? asupra acestui su6iect( Datele pe care ni le
ofer? anatomia sBnt foarte vaCi( LAnatomia 5i
clinica dovedesc din a6unden2? c? cea mai mare
parte a interiorului vaCinului nu este nici m?car
inervatH spune. Bntre altele. raportul DinseR( LSe
pot face numeroase opera2ii cGirurCicale Bn
interiorul vaCinului f?r? a se recurCe la anesteFice(
S9a demonstrat c? Bn interiorul vaCinului nervii sBnt
localiFa2i Bntr9o Fon? situat? Bn peretele intern de
la 6aFa clitorisului(H otu5i. Bn afara stimul?rii
acestei Fone inervate. Lfemeia poate fi con5tient?
de intruFiunea unui o6iect Bn vaCin Bn special dac?
mu5cGii vaCinali sBnt contracta2i7 dar satisfac2ia
astfel o62inut? se raporteaF? pro6a6il mai mult la
tonusul muscular decBt la stimularea erotic? a
nervilorH( !u toate acestea. este Bn afara oric?rei
Bndoieli c? pl?cerea vaCinal? eIist?7 5i
mastur6a2ia vaCinal? cGiar 9 la
/
%oi( I( cap( I(
9 Doar dac? nu se practic? eIciFia( care este o
reCul? la anumite popoare(
/</
femeile adulte - este mai rspndit dect spune
<inse9"
-
2ar ceea ce este sigur este c reac#ia
!aginal este o reac#ie foarte comple, care poate
fi calificat drept psi$o-fiziologic pentru c?
prive5te nu numai ansam6lul sistemului nervos. dar
depinde Bn acela5i timp. de situa2ia tr?it? de su6iect7
ea cere un consim2?mBnt profund al individului Bn
BntreCime7 ciclul erotic nou pe care9/ inauCureaF?
primul coit cere. pentru a se consolida. un soi de
LmontajH al sistemului nervos. ela6orarea unei
forme care nu este Bnc? scGi2at? 5i care tre6uie s?
cuprind? 5i sistemul clitoridian7 aceasta are nevoie
de mult timp ca s? se realiFeFe 5i uneori nu ajunCe
s? se creeFe niciodat?( Este frapant faptul c? femeia
are de ales Bntre dou? cicluri dintre care unul
perpetueaF? independen2a juvenil?. Bn timp ce altul
o predestineaF? 6?r6atului 5i copilului( Actul seIual
normal pune efectiv femeia su6 dependen2a
6?r6atului 5i a speciei( B?r6atul este 9 ca la aproape
toate speciile de animale 9 cel care are rolul
aCresiv. Bn timp ce ea prime5te Bm6r?2i5area(
Normal. ea poate fi oricBnd posedat? de 6?r6at. Bn
timp ce el nu poate s? o posede decBt dac? penisul
lui este Bn stare de erec2ie7 Bn afar? de caFul Bn care
o revolt? foarte profund? o pecetluie5te pe
femeie mai mult decBt Gimenul. refuFul feminin
poate fi dep?5it7 5i Bnc? vaCinismul Bi las?
6?r6atului mijloace de a se satisface asupra unui
trup pe care for2a lui muscular? Bi permite s?9/
manevreFe dup? 6unul s?u plac( Din moment ce
este o6iect. iner2ia nu modific? profund rolul s?u
natural7 astfel BneBt multor 6?r6a2i nu le pas?
dac? femeia care Bmparte cu ei patul dore5te coitul
sau numai i se supune Un 6?r6at se poate acupla
cGiar 5i cu o moart? Bmpreunarea n9ar putea avea
loc. Bns?. f?r? consim2?mBntul 6?r6atului 5i
satisfac2ia acestuia e reFultatul ei natural(
Fecunda2ia. Bn scGim6. se poate realiFa cGiar dac?
femeia nu Bncearc? nici o pl?cere( Pe de alt? parte.
fecun9da2ia este departe de a repreFenta pentru ea
Bmplinirea procesului seIual7 dimpotriv?. Bn acest
moment Bncepe travaliul pe care9/ pretinde de la
ea specia 5i care se realiFeaF? lent 5i cu
Creutate Bn sarcin?. na5tere. al?ptare(
Q Folosirea unui penis artificial se constat? f?r?
Bntrerupere Bnc? din AnticGitatea clasic?. dac? nu cu
mult mai Bnainte. 5i pBn? Bn Filele noastre((( lat? o list? de
o6iecte C?site Bn ultimii ani Bn vaCin sau Bn veFica
urinar?. care n9au putut fi eItrase decBt prin interven2ie
cGirurCical?* creioane. 6uc?2i de cear? de siCilat. aCrafe
de p?r. 6o6ine. ace de os. 6iCudiuri. ace de cusut 5i
andrele. suporturi de ace. compasuri. dopuri de cristal.
candele. dopuri de plut?. paGare. furculi2e. sco6itori.
periu2e de din2i. 6orc?na5e de crem? OBntr9un caF citat de
ScGroeder( 6orc?na5ul con2inea un 6ondar. 5i prin urmare
era un su6stitut de rinutama japoneFP. ou? de C?in? etc(
O6iectele mari au fost C?site. fire5te( Bn vaCinul femeilor
m?ritate(
/<J
+2estinul anatomic. al brbatului i cel al
femeii snt deci profund diferite" Cu att mai
mult situa#ia lor moral i social" Ci!iliza#ia
patriar$al a predestinat femeia castit#ii) i se
recunosc brbatului mai mult sau mai pu#in
drepturile de a-i potoli dorin#ele se,uale Bn timp
ce femeia este BncGis? ntre limitele c?s?toriei7
pentru ea actul carnal. dac? nu este sanctificat
dup? reCul?. prin sfBnta tain? a c?s?toriei. este o
vin?. o c?dere. o BnfrBnCere. o sl?6iciune7 ea tre9
6uie s?95i apere virtutea. onoarea7 dac? LcedeaF?H.
LcadeH. treFe5te dispre2ul7 Bn timp ce cGiar 5i
deFapro6area ar?tat? BnvinC?torului s?u con2ine
admira2ie( Bnc? din vremea civiliFa2iilor primitive
5i pBn? Bn Filele noastre. s9a admis Bntotdeauna c?
Bmpreunarea este pentru femeie un LserviciuH
pentru care 6?r6atul o recompenseaF? cu
cadouri sau asiCurBndu9i Bntre2inerea7 dar a servi
Bnseamn? a accepta un st?pBn7 Bn acest raport nu
eIist? nici o reciprocitate( Structura c?s?toriei. ca
5i eIisten2a prostituatelor. o dovede5te* femeia se
d# 6?r6atul o r?spl?te5te 5i o ia. Nimic nu9i
interFice 6?r6atului s? st?pBneasc?. s? ia Bn
posesiune creaturi inferioare* iu6irile aristo9
cra2ilor cu servitoare au fost Bntotdeauna tolerate.
Bn timp ce femeia care se ofer? 5oferului sau
Cr?dinarului este deCradat? din punct de vedere
social( Americanii din Sud. care sBnt rasi5ti fanatici.
au fost Bntotdeauna autoriFa2i de moravuri s? se
culce cu femeile neCre. Bnainte de R?F6oiul de
Secesiune ca 5i Bn Filele noastre. 5i se folosesc de
acest drept cu o aroCan2? seniorial?* Bns? o al6?
care ar fi avut rela2ii cu un neCrii pe vremea
sclavajului ar fi fost ucis?. iar ast?Fi ar fi lin5at?(
Pentru a afirma c? s9a culcat cu o femeie. 6?r6atul
spune c? La posedat9oH sau c? ..a avut9oH7 5i
invers. pentru a spune c? ai p?c?lit pe cineva. se
Fice c? l9ai LavutH7 Crecii o numeau LPartGenos
ademosH. fecioar? nesupus?. pe femeia care nu
cunoscuse niciodat? 6?r6atul7 romanii o calificau
pe +essalina drept LinvictaH pentru c? nici unul
dintre aman2ii s?i nu9i d?duse pl?cerea( Pentru
amant. actul amoros este deci cucerire 5i victorie(
Dac?. erec2ia apare adesea la al2ii ca o deriForie
parodie a actului voluntar. fiecare o consider?
totu5i. Bn propriul s?u caF. cu oarecare vanitate(
%oca6ularul erotic al 6?r6a2ilor se inspir? din
voca6ularul militar* amantul are ardoarea unui
soldat. seIul s?u se BncordeaF? ca un arc. cBnd
ejaculeaF? Ldescarc?H . este o mitralier?. un tun7
vor6e5te despre asalt. despre atac despre victorie(
Bn Bmpreunarea 6?r6atului eIist? o Bnclina2ie
nedefinit? spre eroism( LActul Cenerator constBnd
Bn ocuparea unei fiin2e de c?tre alta. scrie BendaK7
impune. pe de o parte. ideea unui cuceritor. pe de
alt? parte. aceea a unui lucru cucerit( Pentru
acest fapt cBnd vor6esc despre rela2iile lor de
draCoste. cGiar 5i cei mai
/
6aportul lui L&riel.
/<4
civiliFa2i dintre 6?r6a2i vor6esc despre cucerire.
atac. asalt. asediu 5i ap?rare. BnfrBnCere.
capitulare. calcGiind net ideea de draCoste pe
ideea r?F6oiului( Acest act. comportBnd
murd?rirea unei fiin2e de c?tre alta. impune celui
care murd?re5te o anumit? mBndrie 5i celui care
este murd?rit. cGiar 5i consim2ind. o umilire(H
Aceast? ultim? fraF? introduce un nou mit* acela c?
6?r6atul o supune pe femeie unei murd?riri( De
fapt. sperma nu este un eIcrement7 se vor6e5te
despre Lpolu2ie nocturn?H pentru c? Bn acest caF
sperma este deturnat? de la func2ia ei natural?7 dar
nu putem declara despre cafeaua care a p?tat o
rocGie descGis? la culoare c? este o miFerie care
murd?re5te stomacul( Dimpotriv?. al2i 6?r6a2i
sus2in c? femeia este impur? pentru c? ea este cea
Lmurd?rit?H de umori. drept care ea Bl
murd?re5te pe 6?r6at( Dar faptul de a fi acela
care murd?re5te nu confer?. Bn orice caF. decBt o
superioritate foarte ecGivoc?( De fapt. situa2ia
privileCiat? a 6?r6atului vine din inteCrarea rolului
s?u 6ioloCic aCresiv func2iei sale de 5ef( de st?pBn7
numai prin aceasta diferen2ele 6ioloCice B5i cap?t?
BntreCul lor sens( Pentru c?. 6?r6atul este suveran. Bn
lume. el revendic?. ca semn al suveranit?2ii.
violen2a dorin2elor sale( Se spune despre un 6?r6at
dotat cu mari capacit?2i erotice c? este tare. c? este
puternic. epitete care9/ desemneaF? ca activitate
5i transcenden2?7 dimpotriv?. femeia nefiind decBt
un o6iect. se va spune Bntotdeauna despre ea c?
este rece sau cald?. ceea ce Bnseamn? c? nu va
putea niciodat? manifesta decBt calit?2i pasive(
!limatul Bn care se treFe5te seIualitatea feminin?
este deci cu totul altul decBt acela care se
BntBlne5te Bn jurul adolescentului( Pe de o parte( Bn
momentul Bn care femeia Bl Bnfrunt? pe 6?r6at
pentru prima dat?. atitudinea sa erotic? este foarte
compleI?( Nu este adev?rat. cum s9a pretins
adesea. c? fecioara nu cunoa5te dorin2a decBt dac?
6?r6atul i9a treFit senFualitatea( Aceast? leCend?
traduce Bnc? o dat? Custul pentru domina2ie a@
masculului care vrea ca nimic la tovar?5a lui s? nu
fie autonom. nici m?car dorin2a pe care o poate
avea fa2? de el7 Bn fapt. 5i la 6?r6at. adesea
atinCerea femeii treFe5te dorin2a. 5i invers.
majoritatea fetelor cGeam? cu fe6rilitate mBnCBieri
Bnainte de a fi fost vreodat? m?car atinse Bn
treac?t de o inBn?(
LAoldurile care. pBn? nu demult. Bmi d?deau o alur?
de 6?iat. se rotunjir? 5i. cu toat? fiin2a mea. sim2eam o
imens? impresie de a5teptare. un apel care urca Bn mine
5i al c?rui sens Bmi era foarte clar* nu mai puteam
doimi noaptea. m? aCitam. plin? de fe6r?. cu trupul
durerosH spune. Bn "iaa mea# isadora Duncan(
O tBn?r? femeie. care i9a f?cut lui Ste;el o
lunC? confesiune asupra vie2ii sale. poveste5te*
/<1
Am Bnceput s? flirteF cu pasiune( Bmi tre6uia o
LCBdilare a nervilorH Osic@P( Dansatoare pasionat?.
BncGideam ocGii cBnd dansam pentru a m? a6andona
acestei pl?ceri((( DansBnd. eIprimam un soi de
eIGi6i2ionism. pentru c? senFualitatea BnvinCea
pudoarea( Bn primul an. am dansat cu pasiune( Bmi
pl?cea s? dorm. dormeam mult 5i m? mastur6am Bn
fiecare Fi. uneori cBte o or? BntreaC?((( +? mastur6am
pBn? cBnd. sc?ldat? de sudoare. incapa6il? s? mai
continuu din cauFa o6oselii. adormeam((( Ardeam. 5i
l9a5 fi acceptat pe acela care ar fi vrut s? m? potoleasc?(
Nu c?utam individul. ci 6?r6atul(
/
+ai mult ca orice. tul6urarea virCinal? nu se
traduce printr9o nevoie precis?7 fecioara nu 5tie
eIact ce vrea( Bn ea supravie2uie5te erotismul
aCresiv al copil?riei7 primele sale impulsuri au fost
preGen9sive. 5i Bnc? simte nevoia de a strBnCe. de a
poseda7 dore5te ca prada pe care o rBvne5te s? fie
BnFestrat? cu calit?2i care prin Cust. miros. pip?it i
s9au revelat ca fiind valori7 c?ci seIualitatea nu este
un domeniu iFolat. ci prelunCe5te visele 5i 6ucuriile
senFualit?2ii7 copiilor 5i adolescen2ilor de am6ele
seIe le plac lucrurile netede. satinate. onctuoase.
moi. elastice* ceea ce. f?r? a se pr?6u5i. f?r? a se
descompune. cedeaF? presiunii. alunec? su6 privire
sau su6 deCete7 ca 5i 6?r6atul. femeia este BncBntat?
de calda moliciune a dunelor de nisip atBt de
adesea comparate cu ni5te sBni. de atinCerea
m?t?sii. de moliciunea unui puf. de catifelarea
unui fruct sau a unei flori7 5i cu deose6ire fata
Bndr?Ce5te culorile palide ale pastelurilor. ale
2es?turii u5oare ca a6urul de tul sau muselin?( Nu9i
plac stofele aspre. pietri5urile. aClomer?rile de
roci. savorile aspre. mirosurile acide7 ca 5i fra2ii ei.
a Bndr?Cit 5i a mBnCBiat mai BntBi carnea matern?7 Bn
narcisismul s?u. Bn eIperien2ele GomoseIuale
difuFe sau precise se afirma ca un su6iect 5i c?uta
posesiunea unui corp feminin( !Bnd Bnfrunt?
6?r6atul. simte Bn palme. pe 6uFe. pofta de a
mBnCBia Bn mod activ o prad?( Dar 6?r6atul. cu
mu5cGii s?i duri. cu pielea aspr? 5i adesea p?roas?.
cu tr?s?turile sculptate Crosolan. nu i se pare
deFira6il* Bi inspir? cGiar repulsie( Asta a Bncercat
s? eIprime Renee %ivien cBnd a scris*
0iind femeie# drept $a
frumusee nu am 1oar
brbte!tile slitenii,mi
snt osnd Lumina ce
din oc+i i se revars
.ireasma lungului tu
pr oprite,mi snt.
Dac? tendin2a preGensiv?. posesiv?. r?mBne cea
mai puternic? la femeie. ea se va orienta. precum
Renee %ivien. c?tre GomoseIualitate( Sau nu se va
ata5a decBt de 6?r6a2i pe care Bi poate trata ca pe
o
0emeia fitgidE.
/<>
femeie* astfel. eroina din 1omnul "enus# de
RacGilde. B5i cump?r? un tBn?r amant pe care Bi
place s?9/ mBnCBie cu pasiune. dar nu Bl las? s? o
defloreFe( EIist? femei c?rora le place s? mBnCBie
6?ie2i de trei9spreFece9paispreFece ani sau cGiar
copii. 5i care se refuF? 6?r6atului matur( Dar am
v?Fut c? la majoritatea femeilor s9a deFvoltat din
copil?rie o seIualitate pasiv?* femeii Bi place s? fie
strBns?. mBnCBiat?. 5i. Bn special BncepBnd cu
pu6ertatea. dore5te s? devin? trup Bn 6ra2ele
6?r6atului7 lui Bi revine Bn mod normal rolul de
su6iect 5i ea 5tie acest lucru( LUn 6?r6at nu tre6uie
s? fie frumosH. i se repet?7 ea nu tre6uie s? caute Bn
el calit?2ile inerte ale o6iectului. ci puterea 5i for2a
viril? De aceea sentimentele ei sBnt contradictorii*
cGeam? o strBnCere ro6ust? care o va metamorfoFa
Bntr9un lucru frem?t?tor7 dar Crosol?nia 5i for2a
sBnt. Bn eCal? m?sur?. ni5te reFisten2e inCrate care o
r?nesc( SenFualitatea ei este localiFat? Bn acela5i
timp Bn piele 5i Bn min?7 5i eIiCen2ele uneia sBnt
Bn parte opuse celeilalte( Pe cBt se poate. ea aleCe
un compromis7 se d? unui 6?r6at viril. dar destul
de tBn?r 5i seduc?tor pentru a fi un o6iect deFira6il7
la un adolescent frumos. va putea BntBlni toate
farmecele pe care le rBvne5te7 Bn Cntarca CntErilor#
eIist? o simetrie Bntre delectarea so2iei 5i aceea a
so2ului7 ea sesiFeaF? Bn el ceea ce el dore5te Bn ea*
fauna 5i flora terestr?. pietrele pre2ioase. rBurile.
stelele( Dar ea nu are mijloacele necesare pentru a
lua aceste teFaure7 anatomia ei o condamn? s?
r?mBn? stBnCace 5i neputincioas? ca un eunuc*
dorin2a de posesiune e5ueaF?. Bn lipsa unui orCan
Bn care s9ar putea BntrucGipa( Iar 6?r6atul refuF?
rolul pasiv( Adesea. de altfel. circumstan2ele o
determin? pe fat? s? devin? prada unui 6?r6at ale
c?rui mBnCBieri o tul6ur?. dar pe care. Bn scGim6. nu9i
place s?9/ mBnCBie 5i s?9/ priveasc? Nu s9a insistat
destul asupra faptului c? Bn repulsia care se amestec?
cu dorin2ele ei nu este numai fric? de aCresivitatea
masculin?. ci 5i un profund sentiment de frustrare*
voluptatea va tre6ui s? fie cucerit? Bmpotriva
elanului spontan al senFualit?2ii. Bn timp ce pentru
6?r6at 6ucuria de a atinCe. de a vedea se confund?
cu pl?cerea seIual? propriu9Fis?(
!Giar elementele erotismului pasiv sBnt
am6iCue( Nimic nu este mai ecGivoc decBt un
contact. +ul2i oameni care ar fr?mBnta Bn mBinile
lor. f?r? deFCust. orice materie. detest? s? fie
atin5i de iar6? sau de animale7 atins de m?tase. de
catifea. trupul feminin cBnd fream?t? pl?cut. cBnd
se F6Brle5te7 Bmi amintesc de o prieten? din tinere2e
c?reia numai vederea unei piersici Bi f?cea pielea de
C?in?7 alunecarea de la tul6urare la CBdilat este
u5oar?. ca 5i aceea de la FCBnd?rire la pl?cere7
6ra2ele Bnl?n2uite Bn jurul trupului pot s? fie
refuCiu sau protec2ie. dar pot 5i s? Bntemni2eFe. s?
sufoce( Bn caFul fecioarei. aceast? am6iCuitate se
perpetueaF? din pricina paradoIului situa2iei sale*
orCanul Bn care se va Bmplini metamorfoFa ei este
pecetluit( !Gemarea incert? 5i arF?toare a c?rnii ei
este r?spBndit? Bn
/<=
tot trupul. Bn afar? cGiar de locul Bn care tre6uie s?
se Bndeplineasc? Bmpreunarea( Nici un orCan nu9i
permite fecioarei s?95i potoleasc? erotismul activ7
5i nu are eIperien2a tr?it? a celui care o predes 9
tineaF? pasivit?2ii(
Ai totu5i. aceast? pasivitate nu este pur? iner2ie(
Pentru ca femeia s? fie tul6urat?. tre6uie ca Bn
orCanismul ei s? se produc? fenomene poFitive*
inerva2ia Fonelor eroCene. umflarea anumitor
2esuturi erectile. secre2ii. ridicarea temperaturii.
accelerarea pulsului 5i a respira2iei( Dorin2a 5i
voluptatea cere de la ea. ca 5i de la 6?r6at. o
risip? de enerCie vital?( Nevoia feminin? este
receptiv? Bntr9un sens activ. se manifest? printr9o
auCmentare a tonusului nervos 5i muscular( Fe9
meile apatice 5i melancolice sBnt Bntotdeauna reci7 se
ridic? Bntre6area dac? eIist? friCide prin constitu2ie.
5i este neBndoielnic faptul c? factorii psiGici joac?
un rol preponderent Bn capacit?2ile erotice ale
femeii7 dar este siCur c? insuficien2ele fiFioloCice. o
vitalitate mic5orat?. se eIprim?. Bntre altele. prin
indiferen2? seIual?( Invers. dac? enerCia vital? se
cGeltuie5te Bn activit?2i voluntare. Bn sport de eIem9
plu. ea nu se inteCreaF? nevoii seIuale* scandinavele
sBnt s?n?toase. ro6uste 5i reci( Femeile Lcu
temperamentH sBnt cele care conciliaF? lanCoarea 5i
LfoculH. precum italiencele 5i spaniolele. adic?
acelea a c?ror ardent? vitalitate este Bn BntreCime
turnat? Bn carnea lor( A se face o6iect. a deveni
pasiv? este cu totul altceva decBt a fi un o6iect
pasiv* o Bndr?Costit? nu este nici adormit?. nici
moart?7 eIist? Bn ea un elan care se epuiFeaF?
neBncetat 5i care se reBnnoie5te Bncontinuu* elanul
epuiFat creeaF? vraja prin care se perpetueaF?
dorin2a( Dar ecGili6rul Bntre ardoare 5i a6andon
este u5or de distrus( Dorin2a 6?r6?teasc? este o
tensiune7 ea poate invada un corp Bn care nervii 5i
mu5cGii sBnt Bncorda2i* posturile. Cesturile care cer
orCanismului o participare voluntar? nu9/
contrariaF? pe 6?r6at 5i adesea. dimpotriv?. Bl ajut?(
Bn scGim6. orice efort voluntar Bmpiedic? trupul
feminin s? Lfie luatH7 de aceea. Bn mod spontan
/
.
femeia refuF? acele forme de coit care cer travaliu
5i tensiune7 scGim6?ri prea 6ru5te. prea numeroase
de poFi2ie. pretinderea unor activit?2i dirijate
con5tient 9 Cesturi sau cuvinte 9 sparC vraja(
%iolen2a tendin2elor deFl?n2uite poate aduce
crispare. contrac2ie. tensiune* femeile FCBrie.
mu5c?. trupul lor se BncordeaF?. BnFestrat temporar
cu o for2? neo6i5nuit?7 dar aceste fenomene nu au
loc decBt atunci cBnd este atins un anume paroIism.
iar acesta nu se produce decBt dac? mai BntBi
a6sen2a oric?rei con9strBnCeri 9 fiFice sau morale 9
permite o concentrare a BntreCii enerCii asupra
activit?2ii seIuale( Aceasta Bnseamn? c? nu este de
ajuns ca
/
%om vedea mai tBrFiu c? pot eIista ra2iuni de ordin
psiGoloCic ce modific? atitudinea ei de moment(
/<3
fata s? se lase n voia brbatului/ docil?. lBnced?.
a6sent?. ea nu95i satisface nici partenerul. nici pe
sine Bns?5i( I se cere o participare activ? la o
aventur? pe care nici trupul ei virCin. nici
con5tiin2a ei Bnc?rcat? de ta6uuri. de interdic2ii.
de prejudec?2i. de eIiCen2e nu o vor Bn mod
poFitiv(
Bn condi2iile pe care le9am descris este u5or de
Bn2eles de ce Bnceputurile erotice ale fetei sBnt
dificile( Am v?Fut c? se BntBmpl? frecvent ca
incidente BntBmplate Bn copil?rie sau Bn tinere2e
s? fi n?scut Bn ea o reFisten2? profund?7 aceasta e
uneori imposi6il de Bnvins7 cel mai adesea fata se
str?duie5te s? o dep?5easc?. dar atunci se nasc Bn
ea ni5te conflicte violente( O educa2ie sever?.
teama de p?cat. sentimentul de culpa6ilitate fa2? de
mam? creeaF? o6stacole puternice( %irCinit?2ii i se
confer? un pre2 atBt de mare Bn unele medii. BncBt a o
pierde Bnainte de c?s?toria leCitim? pare a fi un
adev?rat deFastru( Fata care cedeaF? dintr9un
impuls. pe nea5teptate. se CBn9de5te c? se
deFonoreaF?( LNoaptea nun2iiH care o arunc? pe
fecioar? Bn 6ra2ele unui 6?r6at pe care de o6icei nu
ea /9a ales 5i care pretinde a reFuma Bn cBteva ore 9
sau cBteva minute 9 toat? ini2ierea seIual?. nu este
nici ea o eIperien2? u5oar?( Bn Ceneral. orice
LtrecereH este anCoasant? din cauFa caracterului s?u
definitiv. ireversi6il* a deveni femeie Bnseamn? a
rupe cu trecutul. f?r? drept de apel7 nu se creeaF?
numai o ruptur? Bntre ieri 5i mBine7 fata este smuls?
din lumea imaCinar? Bn care se desf?5ura o 6un?
parte a eIisten2ei sale 5i aruncat? Bn lumea real?(
Prin analoCie cu cursele de tauri. +icGel $eins
nume5te patul nup2ial ..un teren al adev?ruluiH7
pentru fecioar?. aceast? eIpresie cap?t? sensul cel
mai deplin 5i cel mai reduta6il( Bn perioada de
loCodn?. de flirt. de curtare. oricBt de rudimentar?
ar fi fost. fata a continuat s? tr?iasc? Bn universul ei
o6i5nuit de ceremonial 5i de visare7 putea Bnc? s?
tri5eFe( Ai deodat? iat9o v?Fut? de ocGi adev?ra2i.
apucat? de mBini adev?rate* este Bnsp?imBntat? de
realitatea implaca6il? a acestor priviri 5i a acestor
Bm6r?2i5?ri(
Ai destinul s?u anatomic. 5i moravurile Bi
confer? 6?r6atului rolul de ini2iator( F?r? Bndoial?.
pentru tBn?rul virCin. prima iu6it? este Bn eCal?
m?sur? o ini2iatoare7 dar el posed? o autonomie
erotic? pe care erec2ia o manifest? Bn mod clar7
iu6ita lui nu face decBt s?9i ofere Bn realitate
o6iectul pe care deja Bl rBvnea* un trup de femeie(
Fata are nevoie de 6?r6at pentru a9i revela propriul
ei trup( Bnc? de la primele eIperien2e. eIist? Bn
mod o6i5nuit la 6?r6at activitate. deciFie. fie c?9
5i pl?te5te partenera. fie c?. Bntr9o manier? mai mult
sau mai pu2in sumar?. o curteaF? 5i o solicit?
Dimpotriv?. Bn majoritatea caFurilor. fata este
curtat? 5i solicitat?7 cGiar dac? ea a provocat
mai BntBi 6?r6atul. el este cel care controleaF?
rela2ia lor7 adesea este mai Bn vBrst?. mai
eIperimentat. 5i este sta6ilit c? el poart?
responsa6ilitatea
/<:
acestei aventuri noi pentru fat?7 dorin2a lui este mai
aCresiv? 5i mai imperioas? Amant sau so2. el o
conduce pBn? la pat. iar ei nu9i mai r?mBne decBt s?
se a6andoneFe 5i s? se supun?( !Giar dac?
acceptase Bn mintea ei aceast? autoritate. Bn
momentul Bn care tre6uie s? o suporte Bn mod
concret. fata este cuprins? de panic?( Bi e team? Bn
primul rBnd de aceast? privire Bn care se pierde(
Pudoarea ei este Bn mare parte Bnv?2at?. dar are
ni5te r?d?cini profunde7 5i 6?r6a2ii 5i femeile
cunosc cu to2ii ru5inea de propria lor carne7 Bn
pura sa preFen2? imo6il?. Bn imanen2a sa
nejustificat?. carnea eIist? su6 privirile celuilalt
ca o a6surd? continCen2? a facticit?2ii. 5i totu5i. ea
este sine< oamenii vor s? o Bmpiedice s? eIiste
pentru cel?lalt7 vor s9o neCe( EIist? 6?r6a2i care
afirm? c? nu suport? s? se arate Coi Bn fa2a unei
femei decBt Bn stare de erec2ie7 prin erec2ie. Bntr9
adev?r carnea devine activitate. putere. seIul nu
mai este inert. ci. la fel ca mBna sau cGipul. devine
eIpresia imperioas? a unei su6iectivit?2i( Este
unul dintre motivele pentru care pudoarea Bi
paraliFeaF? mult mai pu2in pe 6?r6a2i decBt pe
femei7 prin rolul lor aCresiv. sBnt mai pu2in eIpu5i
privirilor7 5i cGiar dac? sBnt privi2i. se tem mai
pu2in s? nu fie judeca2i. c?ci iu6ita lor nu cere de
la ei calit?2i inerte7 mai curBnd la poten2a 5i la
a6ilitatea lor de a da pl?cere se vor referi
compleIele 6?r6a2ilor7 cel pu2in se pot ap?ra. pot
Bncerca s? cB5tiCe partida( Dar femeii nu9i este dat
s?95i prescGim6e carnea Bn voin2?7 cum renun2? s?
se mai refuFe. se pred? f?r? ap?rare7 cGiar dac?
dore5te mBnCBierile. se revolt? Bmpotriva ideii de a
fi v?Fut? 5i pip?it?7 cu atBt mai mult cu cBt sBnii.
fesele sBnt o proliferare deose6it de carnal?7
multe femei adulte suport? Creu s? fie v?Fute din
spate. cGiar cBnd sBnt Bm6r?cate7 este u5or de
imaCinat ce reFisten2e tre6uie s? BnvinC? o
Bndr?Costit? naiv? pentru a consim2i s? se arate(
F?r? Bndoial?. o PGrRne nu se teme de priviri.
dimpotriv?. se deF6rac? cu mBndrie* frumuse2ea ei o
Bnve5mBnteaF?( Dar. cGiar dac? ar fi la fel de
frumoas? ca PGrRne. o fat? n9are de unde s? 5tie cu
certitudine acest lucru7 ea nu poate avea orColiul
aroCant al trupului ei atBta timp cBt sufraCiile
masculine nu i9au confirmat tBn?ra ei vanitate7 5i
cGiar aceasta o Bnsp?imBnt?7 amantul este mai
reduta6il decBt o privire* este un judec?tor7 o va
revela sie5i Bn adev?rul ei7 cGiar dac? este cu
pasiune Bndr?Costit? de propria9i imaCine. orice fat?
se Bndoie5te de sine Bn momentul verdictului mas9
culin7 de aceea cere s? se fac? Bntuneric. se
Bnf?5oar? Bn cear5afuri7 cBnd se admira Bn oClind?.
nu f?cea altceva decBt s? se viseFe7 se visa prin
ocGii unui 6?r6at7 acum ace5ti ocGi sBnt preFen2i 5i Bi
este imposi6il s? mai tri5eFe. imposi6il s? lupte* o
misterioas? li6ertate decide. iar aceast? deciFie este
f?r? drept de apel( Bn Bncercarea real? a eIperien2ei
erotice. o6sesiile copil?riei 5i ale adolescen2ei se
vor risipi sau se vor confirma pentru totdeauna7
multe fete sufer? pentru c? au
/<0
CleFnele prea ro6uste. sBnii prea mici sau prea
grei oldurile prea sla6e sau nu 5tiu ce neC. ori
se tem de vreo malforma2ie ascuns?(
Once fat? poart? Bn ea tot felul de temeri ridicole
pe care nu Bndr?Fne5te s? le m?rturiseasc?. spune
Ste;el(Q E incredi6il cBte fete sufer? de o6sesia c? sBnt
anormale din punct de vedere fiFic 5i se cGinuie Bn
secret pentru c? nu pot avea certitudinea c? sBnt cl?dite
a5a cum tre6uie( O fat? credea. de eIemplu. c?
LdescGiF?tura sa inferioar?H nu era la locul ei( !reFuse
mult timp c? rela2iile seIuale au loc prin 6uric( Era
nefencit? c? 6uricul era BncGis 5i c? nu95i putea vBrB
deCetul Bn?untru( Alta se credea Germafrodit?. alta.
estropiat? 5i incapa6il? de raporturi seIuale(
Dar cGiar dac? nu ar cunoa5te aceste o6sesii.
fetele s9ar speria la ideea c? anumite p?r2i din
trupul lor. care nu eIistau nici pentru ele. nici
pentru nimeni altcineva. care nu eIistau deloc.
vor ie5i dintr9o dat? la lumin?( Aceast? fiCur?
necunoscut?. pe care fata tre6uie s? 5i9o asume ca
fiind a sa. va suscita oare deFCustulW ironiaW
indiferen2aW ea nu poate decBt s? suporte eIamenul
masculin* Farurile sBnt aruncate( De aceea
atitudinea 6?r6atului va avea reFonan2e atBt de
profunde( Pasiunea. tandre2ea lui pot s?9i dea
femeii o Bncredere Bn sine Bns?5i care va reFista
oric?rei deFmin2iri* pBn? la optFeci de ani. ea se
va crede floarea. pas?rea dintr9o insul?
necunoscut? pe care Bntr9o noapte a f?cut9o s? se
nasc? dorin2a unui 6?r6at( Dimpotriv?. dac? so2ul
sau amantul sBnt stBnCaci. vor crea Bn sufletul ei un
compleI de inferioritate pe care se vor Crefa
nevroFe de lunC? durat?7 iar ea va sim2i o
rancGiun? ce se va traduce printr9o friCiditate
o6stinat?( Ste;el raporteaF? Bn aceast? privin2?
ni5te eIemple frapante(
O doamn? de treiFeci de ani sufer?. de paispreFece
ani. de duren lom6are atBt de insuporta6ile BncBt
tre6uie s? stea Bn pat mai multe s?pt?mBm((( Ea a
sim2it pentru prima dat? aceste dureri Bn noaptea
nun2ii( In timpul deflor?rii. care a fost eIcesiv de
dureroas?. so2ul ei striCase* L+9ai Bn5elat. nu mai e5ti
virCin?(((H Durerea este fiIarea acestei scene peni6ile(
Aceast? maladie este pedeapsa so2ului. care a tre6uit s?
cGeltuiasc? mari sume pentru nenum?ratele ei cure(((
Aceast? femeie a r?mas insensi6il? Bn noaptea nun2ii 5i
va r?mBne astfel tot timpul c?s?toriei sale((( Noaptea
nun2ii a fost pentru ea un traumatism BnCroFitor care i9a
determinat BntreaCa via2? ulterioar?( O tBn?r? femeie m?
consult? pentru mai multe tul6ur?ri nervoase 5i friCiditate
a6solut?((( Bn noaptea nun2ii. dup? ce o deF6r?case. so2ul
ei striCase* LO@ ce picioare scurte 5i Croase ai@H Apoi a
Bncercat coitul. care a l?sat9o perfect insensi6il? 5i nu i9a
provocat decBt dureri((( Atia foarte 6ine c? ofensa dia
noaptea nun2ii era cauFa friCidit?2ii sale(
O alt? femeie friCid? poveste5te c?. Bn noaptea
nun2ii. so2ul ei o jiCnise profund* v?FBnd9o
deF6r?cBndu9se. i9a spus* LDoamne. ce sla6? e5ti@H
Apoi(
K 0emeia fi,igid.
//<
se Got?rBse s9o mBnCBie( Pentru ea. momentul a fost
de neuitat. ori6il( !e 6rutalitate@
Doamna T(U( este complet friCid?( +arele
traumatism al nop2ii ei de nunt? s9a produs cBnd so2ul ei
i9a spus. dup? primul coit* LAi o Caur? mare. m9ai
Bn5elatH(
Privirea este un pericol7 mBinile sBnt o alt?
amenin2are( Bn Ceneral. femeia nu are acces Bn
universul violen2ei7 ea nu a cunoscut niciodat?
Bncercarea pe care a dep?5it9o tBn?rul prin
Bnc?ier?rile din copil?rie 5i din adolescen2?* aceea
de a fi un lucru f?cut din carne. aflat Bn puterea
altcuiva7 iar acum este apucat?. prins? Bntr9o lupt?
corp la corp. Bn care 6?r6atul este cel mai tare7 nu
mai este li6er? s? viseFe. s? dea Bnapoi. s?
manevreFe7 este la discre2ia 6?r6atului care
dispune de ea dup? 6unul s?u plac( Aceste
Bm6r?2i5?ri atBt de asem?n?toare luptei. Bn timp ce
ea n9a luptat niciodat?. o teroriFeaF?( Fata se
a6andona mBnCBierilor unui loCodnic. unui prieten.
unui 6?r6at civiliFat 5i curtenitor7 dar acum el a
c?p?tat un aspect str?in. eCoist 5i Bnc?p?2Bnat7
este lipsit? de ap?rare Bn fa2a acestui necunoscut(
Nu rar se BntBmpl? ca prima eIperien2? a fetei s? fi
fost un viol adev?rat 5i ca 6?r6atul s? se fi ar?tat
odios de 6rutal7 la 2ar?. Bntre altele. unde via2a
este mai aspr?. se BntBmpl? adesea ca tBn?ra fat?. pe
jum?tate consim2ind. pe jum?tate revoltat?. s?95i
piard? virCinitatea prin cine 5tie ce 5an2. acoperit?
de spaim? 5i de ru5ine( !eea ce este Bn orice caF
frecvent Bn toate mediile. Bn toate clasele sociale.
este ca fecioara s? fie 6ruscat? de un amant eCoist.
care caut? Bmplinirea propriei sale pl?ceri cBt mai
repede. sau de un so2 siCur de drepturile lui
conjuCale. pe care reFisten2a so2iei Bl r?ne5te ca o
insult?. care se Bnfurie. cGiar. dac? deflorarea se
dovede5te dificil?(
De altfel. cGiar Bn caFul Bn care 6?r6atul se arat?
deferent 5i politicos. prima penetrare este
totdeauna un viol( Pentru c? ea dore5te mBnCBieri
pe 6uFele. pe sBnii ei. pentru c?. poate. rBviie5te o
pl?cere cunoscut? sau presim2it? Bntre coapsele ei.
iat? c? un seI 6?r6?tesc o sfB5ie pe fat? 5i p?trunde
Bn locuri unde nu era cGemat( Adesea a fost descris?
uluirea dureroas? a unei fecioare le5inate Bn
6ra2ele unui amant sau so2. care. creFBnd c? va
atinCe Bn sfBr5it Bmplinirea viselor ei voluptuoase.
simte Bn loc de asta Bn profunFimea seIului ei o
durere nea5teptat?7 visele dispar. tul6urarea se
risipe5te. iar draCostea ia Bnf?2i5area unei opera2ii
cGirurCicale(
Din confesiunile culese de doctor $iepmannQ.
redau aici povestirea urm?toare. care este tipic?(
Se refer? la o fat? apar2inBnd unui mediu social
modest. foarte iCnorant? din punct de vedere
seIual(
/
Pu6licate Bn franceF? su6 litlul 8ineree !i sexual
mire.
+Adesea mi imaginam c po#i a!ea un copil numai
dintr-un srut" Cnd a!eam optsprezece ani am
cunoscut un domn dup care cum se spune mi9am
pierdut capul". A ie5it adesea cu el 5i. Bn lungile lor
conversa2ii. el Bi eIplica cum c? atunci cBnd o fat
iu6e5te un 6?r6at. tre6uie s? i se dea. pentru c? 6?r6a2ii
nu pot tr?i f?r? a avea rela2ii seIuale 5i c?. atBta timp cB t
nu au o situa2ie material? suficient de 6un? ca s? se
c?s?toreasc?. tre6uie s? ai6? raporturi cu tinerele fete( Ea
reFista Bntr9o Fi. el a orCaniFat o eIcursie. astfel BneBt s?
poat? petrece noaptea Bmpreun?( Ea i9a scris o scrisoarea
prin care9i repeta c?. Lpentru ea. ar fi un foarte Crav
prejudiciuH( Bn diminea2a Filei(fiIate. ea i9a dat
scrisoarea. dar el a 6?Cat9o Bn 6uFunar f?r? s9o
citeasc? 5i a dus9o pe fat? cu el la Gotel7 o domina din
punct de vedere moral. pentru c? Bl iu6ea7 /9a urmat(
LEram ca GipnotiFat?( Pe drum. l9am implorat s? m?
cru2e((( !um am ajuns la Gotel nu mai 5tiu( Bmi amintesc
doar c? tremuram din tot corpul( ovar?5ul meu Bncerca
s? m? lini5teasc?7 dar n9a reu5it decBt dup? o lunC?
reFisten2?( Nu mai eram st?pBn? pe mine 5i. Bmpotriva
voin2ei mele. l9am l?sat s? fac? cu mine tot ce a vrut(
!Bnd m9am pomenit mai tBrFiu Bn strad?. mi s9a p?rut
c? nu fusese decBt un vis 5i c? aveam s? m? treFesc(H Ea
a refuFat apoi s? ia de la cap?t aceast? eIperien2? 5i
timp de nou? luni nu a mai cunoscut nici un 6?r6at( +ai
tBrFiu a BntBlnit unul care i9a cerut s? se c?s?toreasc? cu
el. iar ea a consim2it(
Bn acest caF. deflorarea a fost un soi de viol(
Bns?. cGiar dac? fata este de acord. deflorarea
poate fi peni6il?( Am v?Fut ce fe6r? o cGinuia pe
tBn?ra Isadora Duncan( Ea a BntBlnit un actor nespus
de frumos. de care s9a Bndr?Costit la prima vedere 5i
care i9a f?cut o curte arF?toare*
/
+? sim2eam 5i eu tul6urat?. capul ini se BnvBrtea 5i
o dorin2? ireFisti6il? de a9/ Bm6r?2i5a 5i mai strBns
cre5tea Bn mine pBn? cBnd. Bntr9o sear?. pierFBndu95i
orice control 5i cuprins parc? de furie. m? duse pe
canapea( Speriat?. c?Fut? Bn eItaF 5i apoi stnCBnd de
durere. am fost ini2iat? Bn draCoste( +?rturisesc c?
primele mele impresii au fost o spaim? CroaFnic?. o
durere atroce. ca 5i cum mi9ar fi fost smul5i mai mul2i
din2i Bn acela5i timp7 dar mila pe care o sim2eam pentru
suferin2ele pe care el Bnsu5i p?rea s? le Bncerce m9a
Bmpiedicat s? fuC de ceea ce Bmi ap?rea mai BntBi doar o
mutilare 5i o tortur?((( OA doua FiP. ceea ce nu era
pentru mine decBt o eIperien2? dureroas? s9a reluat.
printre Cemetele 5i 2ipetele mele de martir?( +?
sim2eam ca 5i cum a5 fi fost estropiat?(
Avea s? cunoasc? Bn curBnd. Bmpreun? cu
acest amant mai BntBi( apoi cu al2ii. paradisuri
c?rora le face o descriere de9a dreptul liric?(
otu5i. Bn eIperien2a real?. ca alt?dat? Bn
BncGipuirea virCinal?. nu durerea joac? rolul cel
mai important* faptul penetra2iei conteaF? mult
mai mult( B?r6atul nu antreneaF? Bn Bmpreunare
decBt un orCan eIterior7 femeia e atins? cGiar Bn
interiorul ei( F?r? Bndoial?. eIist? mul2i
K "iaa mea.
//J
tineri care nu se aventureaF? f?r? angoas n
tenebrele secrete ale femeii) reC?sesc teroarea pe
care o sim2eau cBnd erau copii Bn adBncul grotelor
al cavourilor. teama Bn fa2a maIilarelor. a coaselor. a
capcanelor pentru lupi7 B5i imaCineaF? c? penisul
lor umflat va r?mBne prins Bn aceast? teac? f?cut?
din mucoase7 femeia. o dat? penetrat?. nu mai are
acest sentiment de pericol7 Bn scGim6. se simte
alienat? Bn propria ei carne( Proprietarul B5i afirm?
drepturile asupra p?mBnturilor sale. Cospodina.
asupra casei. proclamBnd Lintrarea interFis?H7 Bn par9
ticular. femeile. pentru faptul c? sBnt frustrate de
transcenden2a lor. B5i ap?r? cu CeloFie intimitatea*
camera. dulapul lor. sipetul lor sBnt sacre( !olette
poveste5te c? o prostituat? Bi spunea Bntr9o Fi* LBn
camera mea. doamn?. nici un 6?r6at n9a intrat
vreodat?7 pentru trea6a pe care o fac eu. Parisul e
destul de mareH( Dac? nu trupul ei. cel pu2in un
loc. o Bnc?pere le erau interFise celorlal2i(
Dimpotriv?. fata nu are. propriu9Fis. decBt trupul ei*
este comoara sa cea mai pre2ioas?7 6?r6atul care
p?trunde Bn ea Bi ia aceast? comoar?7 eIpresia
popular? e confirmat? de eIperien2a tr?it?(
Umilirea pe care o resim2ea o Bncearc? acum Bn
mod concret* este dominat?. supus?. Bnvins?( !a
aproape toate femelele. ea se afl? Bn timpul
coitului sub 6?r6at(
/
Adler a insistat mult asupra
sentimentului de inferioritate care reFult? de aici(
Bnc? din copil?rie. no2iunile de superior 5i de inferior
sBnt cele mai importante7 a te c?2?ra Bn copaci este
un act prestiCios7 cerul e deasupra p?mBntului.
infernul su6 p?mBnt7 a c?dea. a co6orB Bnseamn? a
dec?dea. iar a urca Bnseamn? a se Bn?l2a7 Bn lupt?.
victoria apar2ine celui care95i pune adversarul jos7
or. femeia este culcat? pe( pat Bn poFi2ia
Bnvinsului* este 5i mai r?u dac? 6?r6atul o c?l?re5te
ca pe un animal cu Gamuri 5i F?6al?( Bn orice caF. ea
se simte pasiv?7 ea este mBnCBiat?. p?truns?. ea
suport? coitul. Bn timp ce 6?r6atul este activ( F?r?
Bndoial?. seIul masculin nu este un mu5cGi striat
pe care Bl comand? voin2a7 nu este nici fier de
pluC. nici sa6ie. ci doar came7 totu5i. 6?r6atul Bi
imprim? o mi5care voluntar?7 se duce. vine. se
opre5te. Bn timp ce femeia Bl prime5te cu docilitate7
6?r6atul este cel care 9 mai ales cBnd femeia este
novice Z aleCe posturile amoroase. care Got?r?5te
Bn privin2a duratei coitului 5i a frecven2ei sale( Ea
se simte ca un instrument* toat? li6ertatea Bi
apar2ine celuilalt( !eea ce este eIprimat Bn mod
poetic spunBnd c? femeia este ca o vioar?. iar
6?r6atul este arcu5ul care o face s? freamete( LBn
draCoste. spune
/
F?r? Bndo$al? c? poFi2ia poate fi inversat?( Dar Bn
primele eIperien2e. se
BntBinpl? foarte rar ca 6?r6atul s? nu practice coitul a5a9Fis
normal(
J 0i(iologia mariajului. Bn 9reviarul dragostei
experimentale. +es -uRot
spune despre 6?r6at* ((Este menestrelul care produce
armonia sau cacofonia cu
mna 5i arcu5ul s?u( Femeia. din acest punct de vedere. este
cu adev?rat instru
mentul cu mai multe corFi care va produce sunete
armonioase sau discordante.
dup cum este 6ine sau r?u acordatKH(
//4
BalFac9Y f?r? a mai 2ine cont de suflet. femeia este
ca o lir? care nu95i Bncredin2eaF? secretul decBt
aceluia care 5tie s? cBnte la ea(H El B5i ia pl?cerea.
ea o d/ nici m?car cuvintele nu implic?
reciprocitate( Femeia este impreCnat? cu
repreFent?ri colective care dau BmperecGerii
masculine un caracter Clorios 5i care fac din
tul6urarea feminin? o a6dicare ru5inoas?*
eIperien2a ei intim? confirm? aceast? asimetrie(
Nu tre6uie uitat c? adolescentul 5i adolescenta B5i
simt corpul Bn maniere foarte diferite* primul 5i9/
asum? lini5tit 5i B5i revendic? plin de orColiu
dorin2ele7 pentru cea de9a doua. Bn ciuda
narcisismului s?u. este o povar? ciudat? 5i
nelini5titoare( SeIul 6?r6atului este curat 5i simplu
ca un deCet 5i este eIGi6at cu inocen2?. adesea
6?ie2ii l9au ar?tat camaraFilor din orColiu 5i
sfidare7 seIul feminin este misterios cGiar 5i
pentru femeie. ascuns. cGinuit. format din
mucoase. umed7 sBnCereaF? Bn fiecare lun?.
adesea e murd?rit de secre2ii. are o via2? secret?
5i periculoas?( Bn mare parte pentru c?
femeia nu se recunoa5te Bn el. nu95i
recunoa5te nici dorin2ele ca fiind ale sale
Acestea se eIprim? Bntr9un fel ru5inos( Bn timp ce
6?r6atul Lse eIcit?H( femeia Lse umeFe5teH7 cGiar
Bn acest cuvBnt eIist? amintirile infantile ale
patului udat. ale a6andonului vinovat 5i involuntar
nevoii urinare7 6?r6atul are acela5i deFCust Bn fa2a
incon5tientelor polu2ii nocturne7 a proiecta un
licGid. urin? sau sperm?. nu este ceva umilitor*
este o opera2ie activ?7 Bns? umilin2a eIist? dac?
licGidul scap? involuntar. c?ci trupul nu mai este
atunci un orCanism. mu5cGi. sfinctere. nervi.
comandate de creier 5i eIprimBnd un su6iect
con5tient. ci un vas. un receptacul f?cut din
materie inert?. juc?rie a unor capricii mecanice
Dac? din trup se prelinC pic?turi 9 ca dintr9un Fid
vecGi sau dintr9un cadavru 9 impresia este nu c?
din el iese un licGid. ci carnea Bns?5i se licGefiaF?7
este un proces de descompunere care produce
oroare BmperecGerea feminin? este palpita2ia
moale a unei scoici7 Bn timp ce 6?r6atul este
impetuos. femeia nu este decBt r?6d?toare7
a5teptarea ei poate deveni ardent? f?r? a Bnceta s?
fie pasiv?7 6?r6atul se repede asupra pr?Fii ca
vulturul. ca 5oimul* ea pBnde5te ca o plant?
carnivor?. precum mla5tina Bn care se
Bmpotmolesc insectele7 ea este a6sor62ie.
ventuF?. este ca Gumusul. este smoal? 5i clei.
un apel nemi5cat. insinuant 5i vBscos7 cel pu2in.
acesta este sentimentul surd pe care9/ Bncearc?(
De aceea. Bn ea nu este numai reFisten2? Bmpotriva
6?r6atului care pretinde a o supune. ci 5i conflict
interior( Peste ta6uuri. peste inGi6i2iile provenind
din educa2ie se suprapun deFCustau. refuFuri care9
5i au sursa Bn eIperien2a erotic? Bns?5i* 5i unele 5i
celelalte se Bnt?resc reciproc. astfel BncBt dup?
primul coit femeia este foarte adesea mai
revoltat? ca Bnainte Bmpotriva destinului ei seIual
Bn sfBr5it. mai este 5i un alt factor care9i
Bmprumut? de multe ori 6?r6atului un cGip ostil 5i
prescGim6? actul seIual Bntr9o Crav? primejdie*
este amenin2area unei sarcini( Un copil neleCitim
este Bn majoritatea civiliFa2iilor un asemenea
Gandicap social 5i economic
//1
pentru femeia nec?s?torit?. BncBt s-au !zut fete
care s9au sinucis descoperind c? erau Cravide. 5i
fete9mame omorBndu95i nou9n?scu2ii( Un asemenea
risc constituie o frBn? seIual? destul de puternic?
pentru ca multe tinere fete s?95i p?streFe castitatea
prenup2ial? cerut? de moravuri( !Bnd frBna nu este
Bndeajuns de puternic?. fata. de5i Bi cedeaF?
amantului. este Bnsp?imBntat? de teri6ila
primejdie pe care acesta o poart? Bn sine( Ste;el
citeaF?. Bntre altele. o fat? care. tot timpul cBt dura
Bmpreunarea. striCa* LDe nu s9ar BntBmpla@ De nu s9
ar Bn9tBmpla@H !Giar 5i Bntr9o c?s?torie. uneori
femeia nu dore5te o sarcin?. pentru c? s?n?tatea
nu9i permite sau fiindc? un copil ar repreFenta
pentru tBn?rul cuplu o povar?( Fie c?9i este so2 sau
amant. dac? femeia nu are Bn partenerul ei o
Bncredere a6solut?. erotismul ei va fi paraliFat de
pruden2?( Ori va supraveCGea cu nelini5te
purt?rile 6?r6atului. ori. imediat ce s9a terminat
coitul. va alerCa la toalet? pentru a alunCa din
pBntecele ei Cermenele viu depus acolo f?r? voia ei7
aceast? opera2ie iCienic? contraFice cu 6rutalitate
maCia senFual? a mBnCBierilor. produce o separare
profund? a corpurilor pe care le confunda aceea5i
pl?cere7 atunci sperma masculin? apare ca un
Cermene nociv. ca o murd?rire7 ea se cur?2? a5a
cum se cur?2? un vas murdar. Bn timp ce 6?r6atul
se odiGne5te pe pat Bn suprema sa inteCritate( O
tBn?r? divor2at? mi9a povestit oroarea ei. dup? o
noapte nup2ial? nu prea pl?cut?. cBnd a tre6uit s? se
BncGid? Bn 6aie Bn timp ce so2ul ei B5i aprindea cu
non5alan2? o 2iCar?* se pare c? din acest moment s9a
declan5at ruina cuplului lor( Repulsia pentru
iriCator sau 6ideu este una dintre cauFele frecvente
ale friCidit?2ii feminine( EIisten2a metodelor
anticoncep2ionale mai siCure 5i mai convena6ile
ajut? foarte mult la eli6erarea seIual? a femeii*
Bntr9o 2ar? ca America. unde aceste practici sBnt
mai r?spBndite. num?rul de fete care ajunC la
c?s?torie virCine este mult inferior aceluia din
Fran2a7 acestea permit mai mult a6andon Bn timpul
actului amoros( Dar 5i a5a tBn?ra femeie are de
Bnvins mult deFCust Bnainte de( a95i trata trupul
ca pe un lucru* a5a cum nu se resemna s? fie
Lstr?puns?H de 6?r6at. nu se resemneaF? deloc
6ucuroas? s? fie Lastupat?H pentru a9i satisface
dorin2ele 6?r6atului( Fie c?95i pecetluie5te uterul
sau introduce Bn ea vreun tampon mortal pentru
spermatoFoiFi. o femeie con5tient? de ecGivocurile
trupului 5i ale seIului va fi jenat? de o premeditare
rece* tot astfel. multor 6?r6a2i le repuCn? folosirea
preFervativelor( Ansam6lul comportamentului
seIual justific? diversele momente ale acestuia*
purt?ri care. analiFate. ar p?rea deFCust?toare par
naturale cBnd trupurile sBnt transfiCurate de
virtu2ile erotice pe care le cap?t?( Penetra2ia. pe
care o Bndr?Costit? o va sim2i cu pl?cere ca pe o
uniune. o fuFiune cu trupul 6?r6atului iu6it. B5i
reC?se5te caracterul cGiruCical 5i murdar pe care9/
are Bn ocGii copiilor dac? se realiFeaF? Bn afara
tul6ur?rii. a dorin2ei. a pl?cerii* este ceea ce se
BntBmpla prin folosirea de comun
//>
acord a preFervativelor( Oricum. aceste precau2ii
nu sBnt la BndemBna tuturor femeilor7 multe fete
nu cunosc nici o ap?rare Bmpotriva amenin2?rii
unei sarcini 5i simt Bntr9un fel anCoasant c?
soarta lor depinde de 6unul9plac al 6?r6atului
c?ruia i se a6andoneaF?(
Este deci u5or de Bn2eles c? o Bncercare
suportat? dup? atBta reFisten2?. plin? de un sens
atBt de Crav. creeaF? adesea teri6ile trauma9
tisme( Se BntBmpl? destul de des ca o demen2?
precoce s? fie revelat? de prima aventuri Ste;el
d? mai multe eIemple*
Domni5oara +(-((((. Bn vBrst? de nou?spreFece ani.
a fost 6rusc atins? de un delir acut( O v?d Bn camera
ei. 2ipBnd 5i repetBnd Bncontinuu* LNu vreau@ Nu
vreau@H B5i smulCea Gainele 5i voia s? alerCe Coal? pe
condor((( A tre6uit s? o ducem Bntr9o clinic? de
psiGiatrie( Acolo delirul s9a potolit 5i s9a transformat Bn
stare catatonic?( Aceast? fat? era stenodactiloCraf? 5i
era Bndr?Costit? de Bmputernicitul companiei la care
lucra Plecase la 2ar? cu o prieten? 5i cu doi coleCi(
Unul dintre ei i9a cerut s? petreac? noaptea Bn camera
lui. promi2Bnd c? Lnu va fi decBt o Clum?H( O mBnCBiase
trei nop2i la rBnd f?r? s? atenteFe la virCinitatea ei((( Ea
r?m?sese Lrece ca 6otul unui cBineH 5i declarase c?
era o porc?rie( !Bteva minute fusese ca 5i tul6urat? 5i
striCase* Alfred@ Alfred@ O numele BmputernicituluiP(
Avusese remu5c?ri Oce9ar fi spus mama ei dac? ar fi
5tiutWP Bntoars? acas?. se strecurase Bn pat. plBnCBndu9
se de o durere de cap(
Domni5oara $( )(( (. foarte deprimat?. plBnCea
adesea. nu mBnca. nu dormea7 Bncepuse s? ai6?
Galucina2ii 5i nu mai recuno5tea persoanele dm
preajma ei( S?rise pe pervaFul ferestrei ca s? se arunce Bn
strad?( Au trimis9o Bntr9un ospiciu( LAm C?sit9o pe
aceast? fat? de dou?Feci 5i trei de ani a5eFat? pe pat7 nu
mi9a remarcat intrarea((( FiCura ei eIprima anCoas? 5i
teroare* mBinile9i erau proiectate Bnainte. ca pentru a se
ap?ra. iar picioarele Bncruci5ate B se mi5cau convulsiv(
A striCat* LNu@ Nu@ Brut?@ Astfel de oameni ar tre6ui
opri2i@+? doare@ AG@H Apoi. u9a mai rostit decBt cuvinte
neBn2elese( Deodat? eIpresia i s9a scGim6at. ocGii Bi
str?luceau. 6uFele i s9au 2uCuiat ca pentru s?rut.
picioarele s9au lini5tit 5i s9au Bndep?rtat u5or7 rostea
cuvinte care eIprimau mai deCra6? voluptate(((
Accesul s9a terminat priutr9o criF? de lacrimi t?cut?
5i de lunC? durat?((( Bolnava B5i tr?Cea c?ma5a s? se
acopere. ca 5i cum ar fi fost o rocGie 5i repeta
mereu* ..Nu@H Se 5tia c? un coleC c?s?torit venise de
mai multe ori s9o vad? cBnd era 6olnav?. c? fusese mai
BntBi fericit?. dar apoi avusese Galucina2ii cu tentativ? de
sinucidere( S9a vindecat. dar n9a mai permis nici unui
6?r6at s? se apropie de ea 5i a refuFat o cerere serioas?
Bn c?s?torie(
n alte cazuri maladia astfel declanat este
mai pu#in gra!" Iat? un e,emplu n care regretul
pentru !irginitatea pierdut %oac rolul principal n
tulburri ce urmeaz primului coit:
/ fat de douzeci 5i trei de am sufer? de diferite
fo6ii( Boala a Bnceput la FranFes6ad. prin teama de a
nu r?mBne Cravid? dintr9un s?rut sau dintr9o
--L
atingere ntr-o toalet public""" *oate c un brbat
lsase sperm n ap dup o masturbare) cerea ca baia
s fie cur#at de trei ori n prezen#a ei i nu ndrznea
s se aeze n pozi#ia normal pentru defeca#ie" 2up
ct!a timp s-a dez!oltat la ea o fobie de sfiere a
$imenului nu ndrznea s sar s danseze sau s
treac peste o barier nici mcar s mearg altfel
dect cu pai mici) dac zrea un stlp se temea s nu se
defloreze printr-o micare stngace i fcea un lung ocol
tremurnd" Alt fobie a ei era n tren sau n mi%locul
unei mul#imi c un brbat i-ar putea introduce n ea
membrul pe la spate deflorBnd9o 5i pricinuindu9i o
sarcin?((( Bn ultima perioad a maladiei. se temea s? nu
se afle Bn pat sau pe c?ma5a ei ace care i-ar fi putut
intra n !agin" Bn fiecare sear? 6olnava st?tea Coal? Bn
mijlocul camerei. Bn timp ce nefericita ei mam? era
o6liCat? s? eIamineFe am?nun2it lenjeria((( B5i afirmase
Bntotdeauna draCostea pentru loCodnicul ei( AnaliFa a
descopent c? nu mai era virCin? 5i c? amBna c?s?toria
pentru c? se temea de contest?rile funeste ale
loCodnicului ei( Apoi i9a m?rturisit c? fusese sedus? de
un tenor. s9a m?ritat cu el 5i s9a vindecat( 8
Bn alte caFuri. remu5carea 9 care n9a fost
compensat de o satisfac#ie !oluptuoas 9
pro!oac tulburri psi$ice:
Domni5oara "( B(((. Bn vBrst? de dou?Feci de ani.
dup? o c?l?torie cu o prieten? Bn Italia a manifestat o
Crav? depresiune( RefuF? s? ias? din camera ei. nu
roste5te nici un cuvBnt( Au dus9o Bntr9un ospiciu unde
starea ei s9a aCravat( AuFea voci care o insultau. toat?
lumea B5i 6?tea joc de ea etc( A fost adus? din nou la
p?rin2ii ei. unde st?tea toat? Fiua Bntr9un col2. f?r? s? se
mi5te( $9a Bntre6at pe medic* ..De ce n9am venit
Bnainte s? se fi comis crimaWH Era moart?( otul era
stins. totul era distrus( Era murdar?( Nu mai putea
cBnta nici o sinCur? not?. pun2ile c?tre lume erau
t?iate((( $oCodnicul ei a m?rturisit c? s9au BntBlnit la
Roma. unde ea i s9a d?ruit dup? o lunC? reFisten2?7
avusese criFe de plBns((( A m?rturisit c? nu9i pl?cuse
niciodat? loCodnicul ei( S9a vindecat cBnd a C?sit un
amant care o satisf?cea 5i care s9a c?s?torit cu ea(
+Micu#a !ienez. ale crei confesiuni infantile
le-am rezumat mai nainte i-a po!estit n mod
detaliat i surprinztor primele e,perien#e de adult
&e !a remarca faptul c - n ciuda caracterului
e,agerat al a!enturilor ei anterioare F +ini#ierea.
ei a a!ut un caracter absolut nou"
L$a 5aispreFece ani 5i jum?tate m9am anCajat la
un 6irou( $a 5aptespreFece ani 5i jum?tate am avut
primul meu concediu( A fost o perioad? frumoas?
pentru mine( o2i Bmi f?ceau curte((( Eram Bndr?Costit?
de un tBn?r coleg de 6irou((( Ne duceam Bn parc( Era
/> aprilie /0<0( +9a a5eFat al?turi de el pe o 6anc?
+? s?ruta implorBndu9m?* DescGide92i Cura((( dar eu
Bmi
/
SEDE$( 0emeia frigid.
--N
strBnCeam convulsiv 6uFele( Apoi a Bnceput s?9mi
descGeie jacGeta( A5 fi vrut s?9/ las. dar mi9am amintit
c? n9aveam sBni7 am renun2at la senFa2ia volup9tuoas?
pe care a5 fi avut9o dac? m9ar fi atins((( Pe 3 aprilie. un
coleC Bnsurat m9a invitat s? v?d Bmpreun? cu el o
eIpoFi2ie( Am 6?ut vin la cin?( +i9am mai pierdut
pu2in din reFerva mea o6i5nuit? 5i am Bnceput s?
povestesc ni5te Clume deocGeate( Bn ciuda ruC?min2ilor
mele. a cGemat o tr?sur?. 5i a6ia se pusese Bn mi5care.
c? a Bnceput s? m? s?rute( Devenea din ce Bn ce mai
intim. m? mBnCBia din ce Bn ce mai Bndr?Fne27 m?
ap?ram din toate puterile. 5i nu9mi mai amintesc dac?
5i9a atins scopul( A doua Fi am mers la 6irou destul de
tul6urat?( +i9a ar?tat mBinile pline de FCBrieturile pe
care i le f?cusem((( +i9a cerut s? vin pe la el mai des(((
Am cedat. nu prea Bn larCul meu. dar plin? de
curioFitate. totu5i((( !um se apropia de seIul meu. m?
smulCeam de lBnC? el 5i m? Bntorceam la locul meu7
dar o dat?. mai viclean decBt mine. m9a Bnvins 5i
pro6a6il c? 5i9a introdus deCetul Bn vaCinul meu(
PlBnCeam de durere( Era Bn iunie /0<0. 5i am plecat
Bn vacan2i Am f?cut o eIcursie Bmpreun? cu o
prieten?( Au ap?rut doi turi5ti. care ne9au invitat s?9i
Bnso2im( ovar?5ul meu a vrut s9o s?rute pe prietena
mea. dar ea i9a tras un pumn( A venit la mine. m9a
apucat pe la spate. m9a Bm6r?2i5at. m9a s?rutat( N9am
reFistat((( +9a invitat s? merC cu el( I9am dat mBna 5i
am co6orBt Bn mijlocul p?durii( +9a s?rutat((( +i9a
s?rutat seIul. spre marea mea indiCnare( $9am
Bntre6at* L!um po2i s? faci o asemenea porc?rieWH
+i9a pus seIul lui Bn mBn?((( Bl mBnCBiam((( deodat?
mi9a smuls mBna 5i s9a acopent cu o 6atist? ca s? m?
Bmpiedice s? v?d ce se petrecea((( Dup? dou? File
ne9am dus Bmpreun? la $iesinC( Pe o paji5te ascuns?
privirilor 5i9a scos dmtr9o dat? paltonul 5i /9a Bntins pe
iar6?((( +9a trBntit jos. astfel BncBt imul dintre picioarele
lui se strecurase Bntre ale mele( Bnc? nu realiFam cBt de
Crav? era situa2ia( Bl imploram s? m? ucid?. mai
deCra6? decBt s?9mi ia Lpodoa6a cea mai frumoas?H( A
devenit foarte Crosolan. mi9a spus cuvinte urBte 5i m9a
amenin2at cu poli2ia +i9a pus mBna la Cur? 5i 5i9a
introdus penisul Bn mine( Am creFut c? mor( +i9era
Crea2?( !Bnd a terminat. Bn sfir5it. a Bnceput s? mi se
par? suporta6il( A fost o6liCat s? m? ridice. c?ci
r?m?sesem Bntins?( +i9a acopent fa2a 5i ocGii cu
s?rut?ri( Nu vedeam 5i nu auFeam nimic( Dac? nu m9
ar fi 2inut. a5 fi nimerit or6e5te su6 ro2ile ma5inilor(((
Eram sinCuri Bntr9un compartiment de clasa a doua. s9a
descGeiat la pantaloni 5i a venit din nou spre mine(
Am scos un striC?t 5i am alerCat prin tot vaConul
pBn? la ultima scar?((( Bn sfBr5it. m9a l?sat cu un rBs
6rutal 5i strident pe care n9am s?9/ uit niciodat?.
spunBndu9mi c? sBnt o CBsc? stupid? care nu 5tie ce
e 6un( +9a l?sat s? m? Bntorc sinCur? la %ieua Acolo
m9am dus repede la U(!( pentru c? sim2isem ceva
cald curCBndu9mi pe coapse( Bnsp?imBntat?. am v?Fut
c? erau urme de sBuCe( !um s? ascund asta acas?W +9
am culcat cBt de devreme am putut 5i am plBns ore
BntreCi( Sim2eam Bn continuare presiunea provocat? Bn
pBntece de p?trunderea penisului( Atitudinea mea
ciudat?. lipsa poftei de inBncare i9au ar?tat mamei c?
se BntBmplase ceva( I9am m?rturisit tot( Nu B s9a p?rut
nimic atBt de teri6il((( !oleCul meu f?cea tot ce putea
ca s? m? consoleFe( Profita de serile Bntunecoase ca
s? se plim6e prin parc cu mine 5i s? m? mBnCBie pe
su6 fust?7 Bl l?sam7 doar c?. atunci cBnd sim2eam c?
mi se umeFe5te vaCinul. m? smulCeam de lBnC? el.
pentru c? mi9era BnCroFitor de ru5ine(H
//:
Se duce uneori Bntr9un Gotel Bmpreun? cu el. dar f?r?
a face draCoste( !unoa5te un tBn?r foarte 6oCat cu care
ar vrea s? se m?rite( Se culc? cu el. dar f?r? a sim2i
nimic decBt deFCust( B5i reia rela2iile cu coleCul ei. dar
tBnje5te dup? cel?lalt 5i Bncepe s? se uite cruci5. s?
sl?6easc?( Este trimis? la sanatoriu. unde e Cata s? se
culce cu un tBn?r rus. dar Bl alunC? din patul ei Bn ultimul
moment( ScGi2eaF? rela2ii cu un medic. cu un ofi2er dar
f?r? a consim2i la raporturi seIuale complete( Atunci se
Bm6oln?ve5te moral 5i Got?r?5te s? se BnCrijeasc?( Dup?
aceast? cur?2a consim2it s? se dea unui 6?r6at care o
iu6ea 5i cu care s9a c?s?torit apoi( Bn cadrul acestei
c?s?torii. friCiditatea ei a disp?rut(
Bn aceste cBteva eIemple. alese printre o
mul2ime de altele asem?n?toare. 6rutalitatea
partenerului sau cel pu2in caracterul nea5teptat al
evenimentului este faptul care determin?
traumatismul sau deFCustul( !aFurile cele mai
favora6ile unei ini2ieri seIuale sBnt acelea Bn care.
f?r? violen2? sau surpriF?. f?r? consemn fiI 5i f?r?
termen precis. fata Bnva2? lent s?95i BnfrBnC?
pudoarea. s? se familiariFeFe cu partenerul. s?9i
plac? mBnCBienle lui( Bn acest sens. nu poate fi decBt
apro6at? li6ertatea de moravuri de care se 6ucur?
tinerele americane 5i pe care fran2uFoaicele
Bncearc? s9o cucereasc? Bn Filele noastre*8ele
alunec? aproape f?r? s?95i dea seama de la necking
5i petting= la raporturi seIuale complete( Ini2ierea
este cu atBt mai u5oar? cu cBt are mai pu2in un
caracter ta6u. cu cBt fata se simte mai li6er? fa2?
de partenerul ei. iar Bn el se atenueaF? caracterul
masculin7 dac? amantul este 5i el tBn?r. novice.
timid. un eCal. reFisten2a fetei este mai sla6?7 dar
5i metamorfoFa ei va fi mai pu2in profund?( Bn
romanul lui !olette. ru n prg# %inca. dup? o
deflorare destul de 6rutal?. manifest? o placiditate
care9/ surprinde pe prietenul ei PGil7 este pentru
c? nu s9a sim2it Lposedat?H ci. dimpotriv?. s9a
eli6erat de virCinitate din orColiu. f?r? s? Bncerce
nici o 6ulversant? r?t?cire7 Bntr9adev?r. PGil
deCea6a se mir?. prietena lui nu a cunoscut. de
fapt. 6?r6atul( +ai tul6urat? era !laudine dup? un
tur de dans Bn 6ra2ele lui Renaud( +i s9au relatat
cuvintele unei liceene fran2uFoaice. Bnc? r?mas? la
stadiul de Lfruct verdeH care. dup? ce petrecuse o
noapte cu un prieten. a alerCat diminea2a la o
prieten? ca s9o anun2e* ..+9am culcat cu !(. a fost
foarte amuFantH( Un profesor de coleCiu american
mi9a spus c? elevele lui BnceteaF? s? mai fie
virCine cu mult Bnainte de a deveni femei7
partenerii lor le respect? prea mult ca s? le
Bnsp?imBnte pudoarea. sBnt prea tineri 5i ei Bn5i5i
prea pudici pentru a treFi Bn ele vreun demon(
EIist? tinere fete care se arunc? Bn eIperien2e
erotice 5i
ermeni aproape ecGivalen2i desemnBnd jocurile
seIuale ale adolescen2ilor. Bn care se ajunCe cliiar la
orCasm. f?r? Bns? a avea loc aclul seIual propriu9Fis On(
tr( P(
//0
care le multiplic pentru a scpa de angoasa
se,ual) sper s se eli6ereFe astfel de curiozitate
5i de o6sesiile lor) dar adesea actele lor p?streaF?
un caracter teoretic care le face la fel de ireale ca
fantasmele prin care al2ii anticipeaF? viitorul( A se
d?rui din sfidare. din team?. din ra2ionalism
puritan nu Bnseamn? a realiFa o adev?rat?
eIperien2? erotic?* se cap?t? numai un suroCat.
f?r? vreo savoare deose6it?7 actul seIual nu se
Bnso2e5te nici de anCoas?. nici de ru5ine. pentru c?
tul6urarea r?mBne superficial?. iar pl?cerea nu a
invadat carnea( Aceste fecioare deflorate r?mBn
fete* 5i este pro6a6il c? Bn momentul Bn care se
vor afla fa2? Bn fa2? cu un 6?r6at senFual 5i
imperios Bi vor opune o reFisten2? virCinal?( PBn?
atunci. r?mBn Bnc? la vBrsta inCrat?7 mBnCBierile le
CBdil?. s?ruturile adesea le fac s? rBd?( privesc
amorul fiFic ca pe o joac?. 5i dac? nu sBnt dispuse
s? se distreFe. eIiCen2ele amantului lor le apar
repede ca inoportune 5i Crosolane Dac? nu
dep?5esc repede acest stadiu 9 ceea ce este. dup?
spusele 6?r6a2ilor americani. caFul multor
americane 9 ele B5i vor petrece restul vie2ii Bntr9o
stare de semifriCiditate( Nu eIist? maturitate
seIual? decBt la femeia care consimte s? devin?
trup Bntr9o stare de tul6urare 5i de pl?cere(
otu5i. nu tre6uie s? credem c? toate
dificult?2ile se atenueaF? la femeile cu temperament
ardent( Dimpotriv?. se BntBmpl? !P( acestea s? se
intensifice ul6urarea feminin? poate atinCe o
intensitate pe care 6?r6atul nu o cunoa5te( Dorin2a
6?r6atului este violent?. dar loca liFat?. 5i Bl las?
s? fie 9 Bn afar?. poate. de momentul spasmului
con5tient de sine Bnsu5i7 femeia. dimpotriv?. sufer?
o adev?rat? alienare7 de multe ori. aceast?
metamorfoF? este momentul cel mai voluptuos
5i cel mai definitiv al draCostei* dar are 5i un
caracter maCic 5i Bnfrico5?tor( Se BntBmpl? ca
6?r6atul s? se sperie de femeia pe care o 2ine Bn
6ra2e. Bntr9atBt aceasta pare a6sent? din ea Bns?5i.
prad? r?t?cirii7 6ulversarea pe care o simte este o
transmuta2ie mult mai radical? decBt freneFia
aCresiv? a masculului( Aceast? fe6r? o eli6ereaF?
de ru5ine7 dar atunci cBnd B5i revine. Bi provoac?
la rBndul ei ru5ine 5i oroare7 pentru a o accepta
fericit? 9 5i cGiar cu orColiu 9ar tre6ui cel pu2in
ca ea s? se fi pierdut Bn fl?c?rile volupt?2ii7 5i9ar
putea revendica dorin2ele dac? 5i le9ar fi potolit
Clorios* dac? nu. le repudiaF? cu mBnie(
Aici atinCem pro6lema crucial? a erotismului
feminin* la Bnceputul vie2ii erotice. a6dicarea
femeii nu este compensat? printr9o pl?cere
violent? 5i siCur?( Ea 5i9ar sacrifica mult mai
lesne pudoarea 5i orColiul dac? astfel i s9ar
descGide por2ile paradisului( Dar am v?Fut c?
deflorarea nu este o fericit? Bmplinire a erotismului
juvenil. dimpotriv?. este un fenomen insolit7
pl?cerea vaCinal? nu se declan5eaF? imediat7 dup?
statisticile lui Ste;el 9 pe care le confirm? o
mul2ime de seIoloCi 5i de psiGanali5ti 9 a6ia 1Y
dintre femei simt
/J<
plcere de la primul coit) IOP nu ating plcerea
!aginal dect dup sptmni luni poate c$iar ani
ntregi" 1actorii psi$ici joac? aici un rol esen2ial(
rupul femeii este deose6it de ListericH Bn sensul
c? adesea la ea nu e nici o distan2? Bntre faptele
con5tiente 5i eIpresia lor orCanic?7 reFisten2ele
morale Bmpiedic? apari2ia pl?cerii7 nefiind com9
pensate prin nimic. de multe ori se perpetueaF? 5i
formeaF? un 6araj din ce Bn ce mai puternic* o
prim? stBnC?cie a amantului. un Cest nepotrivit. un
surBs aroCant se vor repercuta pe timpul BntreCii
luni de miere. uneori toat? via2a7 decep2ionat?
pentru c? nu a cunoscut imediat pl?cerea. femeia
p?streaF? o rancGiun? care nu este de natur? s? o
predispun? la o eIperien2? mai fericit?( E adev?rat
c?. Bn lipsa satisfac2iei normale. 6?r6atul Bi poate
da pl?cerea clitoridian? care. Bn ciuda leCendelor
moraliFatoare. este suscepti6il? s?9i aduc? destin9
dere 5i alinare( Dar multe femei o refuF? pentru c?.
mai mult decBt pl?cerea vaCinal?. le apare ca
impus/ c?ci. dac? femeia sufer? pentru eCoismul
6?r6a2ilor care nu se CBndesc decBt la propria lor
satisfac2ie. este r?nit? 5i de o voin2? prea eIplicit?
de a9i asiCura pl?cerea LA9l face pe cel?lalt s?
juiseFe. spune Ste;el. Bnseamn? a9l domina7 a te
d?rui cuiva Bnseamn? a a6dica de la propria voin2?(H
Femeia va accepta cu mai mult? u5urin2? pl?cerea
dac? i se pare a decurCe Bn mod natural din
pl?cerea 6?r6atului. cum se BntBmpl? Bntr9un coit
normal reu5it( LFemeile se supun cu pl?cere imediat
cum B5i dau seama c? partenerul lor nu vrea s? le
supun?H. mai spune Ste;el7 5i invers. dac? simt
aceast? dorin2? de a le domina. se revolt?( +ultora
le repuCn? s? fie mBnCBiate cu mBna. pentru c? mBna
este un instrument care nu particip? la pl?cerea pe
care o d?. este activitate. 5i nu came7 5i dac?
seIul Bnsu5i apare nu ca o carne p?truns? de dorin2?.
ci ca o unealt? folosit? cu a6ilitate. femeia va
Bncerca aceea5i repulsie7 mai mult. orice
compensa2ie i se va p?rea a ratifica neputin2a ei de a
cunoa5te senFa2iile unei femei normale( Ste;el
noteaF?. dup? o mul2ime de o6serva2ii. c? toat?
dorin2a femeilor Fise friCide merCe spre normali9
tate: L%or s? o62in? orCasmul ca orice femeie
normal?. nici un alt procedeu nu le satisface din
punct de vedere moralH(
Atitudinea 6?r6atului are. deci. o eItrem?
importan2?( Dac? dorin2a acestuia este violent? 5i
6rutal?. partenera sa se simte Bn 6ra2ele lui redus?
la starea de lucru7 dar dac? este prea st?pBn pe el.
prea detaat nu se constituie ca trup7 Bi cere
femeii s? se prescGim6e Bn obiect f?r? ca ea s?
ai6? Bn scGim6 vreun impact asupra lui( Bn am6ele
caFuri orColiul ei se revolt?7 pentru a putea
concilia metamorfoFa ei Bn o6iect de carne cu
revendicarea su6iectivit?2ii sale. tre6uie ca
f?cBndu9se prad? pentru 6?r6at. s? fac? 5i din el o
prad? pentru sine" De aceea. atBt de des. femeia se
Bnc?p?2BneaF? Bn friCiditatea ei( 2ac amantul nu e
seduc?tor. dac? e rece. neClijent. stBnCaci. nu
reuete s?9i treFeasc? seIualitatea sau o las?
nesatisf?cut?7 dac? e
/J/
!iril i e,pert poate suscita reac#ii de refuz) femeia
se teme de domina#ia lui: unele nu pot ncerca
plcere dect alturi de brba#i timizi nu prea
nzestra#i sau pe %umtate neputincioi care
nu le nspimnt" Este foarte uor pentru 6?r6at
s? treFeasc? Bn iubita lui acreal? 5i rancGiun?(
RancGiuna este sursa cea mai o6i5nuit? a friCi dit?2ii
feminine7 Bn pat. femeia Bl face s? pl?teasc? pe
6?r6at. printr9o r?ceal? insult?toare. toate
afronturile pe care crede c? le9a primit7 eIist?
adesea Bn atitudinea ei un compleI de inferioritate
aCresiv* Din moment ce nu m? iu6e5ti. din
moment ce am defecte care m? Bmpiedic? s?
plac 5i sBnt de dispre2uit. nu m? voi a6andona
draCostei. dorin2ei. pl?cerii( Astfel se r?F6un? Bn
acela5i timp pe ea Bns?5i 5i pe el dac? a umilit9o
prin neClijen2a lui. dac? i9a treFit CeloFia. dac? i9a
declarat prea tBrFiu sentimentele. dac? a f?cut din
ea iu6ita lui Bn timp ce ea ar fi dorit c?s?toria7
plBnCerea poate ap?rea 6rusc 5i poate declan5a
aceast? reac2ie cGiar Bntr9o leC?tur? al c?rui
Bnceput p?ruse fericit( Rar se BntBmpl? ca 6?r6atul
care a suscitat aceast? du5m?nie s? reu5easc? s9o
BnvinC? el Bnsu5i* totu5i. uneori o m?rturie
convinC?toare de draCoste sau de pre2uire poate
modifica situa2ia( S9au v?Fut femei defensive 5i
2epene Bn 6ra2ele amantului. pe care o veriCGet? le9
a transformat radical7 fericite. flatate. cu
con5tiin2a Bmp?cat?. toat? reFisten2a lor se pr?6u5ea(
Dar un nou9venit respectuos. Bndr?Costit. delicat va
putea cel mai 6ine s? transforme femeia Bnciudat?
Bntr9o iu6it? sau Bntr9o so2ie fericit?7 dac? o
eli6ereaF? de corn pleIul de inferioritate. i se va
d?rui cu ardoare(
!artea lui Ste;el. 0emeia frigid# Bncearc? Bn
special s? demonstreFe rolul factorilor psiGici Bn
friCiditatea feminin?( EIemplele urm?toare arat?
clar c? friCiditatea este adesea iFvorBt? dintr9o ran9
cGiun? la adresa so2ului sau amantului*
Domni5oara -( S(((( / se d?duse unui 6?r6at
a5teptBud ca el s9o ia Bn c?s?torie. dar insistBud asupra
faptului Lc? nu 2inea la c?s?torie. c? nu voia sa se leCeH(
Se pref?cea c? este o femeie li6er?( De fapt. era o
sclav? a moralei. la felH ca BntreaCa ei familie( Dar
amantul ei a creFut9o 5i nu vor6ea niciodat? despre
c?s?torie( Inc?p?2Bnarea ei s9a intensificat din ce Bn ce
mai mult. pBn? ce a devenit insensi6il?( !Bnd Bn sfBr5it a
fost cerut? Bn c?s?torie. s9a r?F6unat pe el m?rtunsindu9i
c? era ca 5i anesteFiat?7 nu mai voia s? aud? de mariaj(
Nu mai voia s? fie fericit?( A5teptase prea mult((( Se
sfBr5ea de CeloFie 5i a5tepta cu anIietate Fiua Bn care
avea s9o cear? din nou pentru a9/ refuFa Bnc? o dat?(((
Apoi. a vrut s? se sinucid? numai 5i numai pentru a95i
pedepsi cu rafinament amantul(
O femeie care pBn? atunci sim2ise pl?cere Bmpreun?
cu so2ul ei. dar foarte Celoas?. B5i BncGipuie Bn timpul
unei maladii c? 6?r6atul ei o Bn5al?( BntorcBudu9se
acas?. s9a Got?rBt c? tre6uie s? r?mBn? rece cu so2ul
ei( Niciodat? nu tre6uia s? mai fie eIcitat? de el. din
moment ce el nu o pre2uia 5i nu se folosea de ea decBt
la nevoie( $a Bnceput se servea de mici trucuri ca s? nu
se eIcite( Ai9/ BncGipuia pe so2ul ei f?cBndu9i curte unei
prietene. dar Bn curBnd orCasmul a fost Bnlocuit de
dureri(((
122
/ fat de aptesprezece ani a!ea o legtur cu un
brbat care i pro!oca o nespus plcere" Ciad, la
nousprezece aui a rmas nsrcinat i-a cerut
amantului ei s o ia n cstorie) cum acesta era
ne$otrt i a sftuit-o s a!orteze ea a refuzat" 2up
trei sptrnni el a declarat c era Cata s? se nsoare cu
ea 5i a devenit so2ia lui( Dar nu /9a iertat niciodat? pentru
aceste trei sptmni de c$in 5i a de!enit frigid" Mai
trziu o eIplica2ie cu so2ul ei a Bnvins aceast? friCiditate(
Doamna N( +( afl? c? so2ul ei. dup? dou? File de
la c?s?torie. s9a dus s-i !ad o fost? iu6it? OrCasmul
pe care Bl avea a disp?rut pentru totdeauna( Avea ideea
fiI? c? nu9i mai pl?cea so2ului ei pentru c? o
deFam?Cise* aceasta era cauFa friCidit?2ii ei(
C$iar dac femeia i n!inge rezisten#ele i
cunoate dup un timp mai mult sau mai pu#in
lung plcerea !aginal nu toate dificult#ile ei au
fost abolite: cci ritmul se,ualit#ii ei i acela al
se,ualit#ii masculine nu coincid" Ea a%unge s
simt plcerea mult mai lent dect brbatul"
rei sferturi. poate. dintre 6?r6a2i cunosc orCasmul
Bn cursul primelor dou? minute de la Bnceperea actului
seIual. spune DinseR( Dac? se iau Bn considerare
numeroasele femei din nivelul superior a c?ror stare este
atBt de defavora6il? seIualit?2ii BncBt le tre6uie Bntre Fece
5i cincispreFece minute de stimulare dintre cele mai
active pentru a cunoa5te orCasmul. 5i dac? se 2ine seama
de num?rul destul de mare de femei care nu au orCasm
toat? via2a. tre6uie Bn mod natural ca 6?r6atul s? ai6?
o competen2? de9a dreptul eIcep2ional? de a95i
prelunCi activitatea seIual? f?r? a ejacula pentru a putea
crea o armonie cu partenera lui(
Se pare c? Bn India. so2ul. Bndeplinindu95i
Bndatoririle conjuCale. fumeaF? 6ucuros pip?
pentru a se distraCe de la propria sa pl?cere 5i de
a o prelunCi pe aceea a so2iei lui7 Bn Occident. un
!asanova se laud mai curBnd cu num?rul
LloviturilorH sale7 5i suprema sa mBndrie este ca
partenera s? cear? Bndurare7 dup? tradi2ia
erotic?. este o ispra! Creu de realiFat7 6?r6a2ii
sBnt Cata s? se plBnC? de eIiCen2ele to!arei lor*
este un seI ve5nic fl?mBnd7 o c?pc?un?. o
Bnfometat?7 nu este niciodat? satisf?cut?(
+ontaiCne eIpune acest punct de vedere n cartea
a IlI-a a @seurilor sale*
Ele sBnt incompara6il mai capa6ile 5i mai pasionate
Bn efectele draCostei dect noi. a5a cum a m?rturisit acel
preot din anticGitate care era cBnd 6?r6at. Cnd femeie(((
5i Bn afar? de faptul c? am aflat din propna lor Cur?
Bncercarea pe care au f?cut9o alt?dat? Bn alte secole un
Bmp?rat 5i o Bmp?r?teas? din Roma foarte pricepu2i 5i
sBrCuiucio5i la aceast? trea6? Oel a deFvirCinat ntr-o
sinCur? noapte Fece fecioare sarmate. captivele sale7 dar
ea a f?cut fa2?
/J4
Bntr9adev?r Bntr9o noapte la dou?Feci 5i cinci de partide.
scGim6Bnd partenerul dup? Custurile 5i nevoile ei.
ad+imc ardens ngidae
tentigine vulvae A @t
lassata vlris# necdum
satiata recessit .
5i c? Bn neBn2eleCerea BntBmplat? Bn !atalonia Bntre o
femeie care se plBnCea de eforturile prea asidue ale
6?r6atului ei. dup? p?rerea mea nu pentru c? o
incomodau Oc?ci nu cred decBt Bn miracole ale
credin2eiP ((( a intervenit acest nota6il ordin al reCinei
din AraCon prin care. dup? o CBndire BndelunCat?.
6una doamn? a poruncit ca limite leCitime 5i necesare
num?rul de 5ase pe Fi. l?sBnd 5i renun2Bnd la mult?
nevoie 5i dorin2? a seIului ei pentru a sta6ili. Ficea ea.
o form? la BndemBn?. 5i deci permanent? 5i de
nestr?mutat(
Bntr9adev?r. voluptatea nu are deloc acela5i cGip
pentru femeie 5i pentru 6?r6at( Am spus deja c? nu
se 5tie eIact dac? pl?cerea vaCi9nal? ajunCe
vreodat? la un orCasm definit* asupra acestui punct
confiden2ele feminine sBnt rare. 5i. cGiar cBnd
viFeaF? preciFia. r?inBn eItrem de vaCi7 se pare c?
reac2iile sBnt foarte diferite Bn func2ie de su6iect(
!eea ce este siCur este faptul c? pentru 6?r6at
coitul are o func2ie 6ioloCic? precis?* ejacularea7 5i
desiCur. printr9o mul2ime de alte inten2ii foarte
compleIe este 2intit acest scop7 dar o dat? o62inut?.
ea apare ca o Bmplinire 5i. dac? nu ca o
satisfacere a dorin2ei. cel pu2in ca suprimare a ei(
Dimpotriv?. la femeie scopul este de la Bnceput
incert 5i are o natur? mai mult psiGic? decBt fiFic?7
ea vrea tul6urarea. voluptatea Bn Ceneral. dar trupul
ei nu proiecteaF? nici o BncGeiere net? a actului
amoros7 5i de aceea pentru ea coitul nu este
niciodat? pe deplin terminat* nu comport? nici un
scop( Pl?cerea masculin? este ca o s?Ceat?7 cum
atinCe un anumit praC. se Bmpline5te 5i moare 6rusc
Bn orCasm7 structura actului seIual este finit? 5i
discontinu?( Pl?cerea feminin? este iradiat? Bn BntreC
trupul* nu este centrat? numai pe sistemul Cenital7 5i
cGiar atunci. contrac2iile vaCinale. mai deCra6?
decBt un verita6il orCasm. constituie un sistem de
ondula2ii care se nasc ritmic. se atenueaF?. se
refac. atinC pe alocuri paroIismul. apoi se
Bnce2o5eaF? 5i se pierd. f?r? a muri cu totul( Prin
faptul c? nu9i este atri6uit nici un termen fiI.
pl?cerea viFeaF? infinitul* adesea o o6oseal?
nervoas? sau cardiac? sau o sa2ietate psiGic? limi9
teaF? posi6ilit?2ile erotice ale femeii. mai deCra6?
decBt o satisfacere precis?7 cGiar cople5it?. cGiar
epuiFat?. ea nu este niciodat? pe de9a9n9treCul
eli6erat?*
Lassata necdum satiata# dup? cum spune
Euvenal(
(( (Bnc? Bnfl?c?rat? de pulsa2ia vulvei riCide Ai s9
a dep?rtat. o6osit? de 6?r6a2i. dar nicidecum
satisf?cu2i Olat(P
/J1
7rbatul comite o gra! eroare cnd pretinde
s-i impun partenerei sale propriul su ritm i
cnd se n!eruneaz s-i dea un orgasm: adesea nu
reuete dect s sfarme forma !oluptuoas pe care
ea tocmai o tr?ia Bn felul ei sinCular(
/
Este o form?
destul de plastic pentru a95i da sinCur? un termen*
anumite spasme localiFate n vaCin sau Bn ansam6lul
sistemului vaCinal sau emanBnd din tot corpul pot
constitui o reFolvare7 la anumite femei. se produc
destul de reCulat 5i cu destul? violen2? pentru a fi
asimilate orCasmului7 dar o Bndr?Costit? poate C?si
5i Bn orCasmul masculin o BncGeiere care o
lini5te5te 5i o satisface( Ai se poate 5i ca Bntr9o
manier? continu?. f?r? punct culminant. forma
erotic? s? se diFolve lini5tit( Reu5ita nu const?.
a5a cum cred o mul2ime de 6?r6a2i meticulo5i. dar
simpli5ti. Bntr9o sincroniFare matematic? a pl?cerii.
ci Bn realiFarea unei forme. erotice compleIe(
+ul2i B5i imaCineaF? c? La face s? juiseFeH o
femeie este o cGestiune de timp 5i de teGnic?.
deci de violen2?. iCnorBnd m?sura Bn care
seIualitatea femeii este condi2ionat? de
ansam6lul situa2iei( %oluptatea este pentru ea. s9a
spus. un soi de vraj?7 ea reclam? uii a6andon total7
dac? Cesturile. sau cuvintele contest? maCia
mBnCBierilor. vraja se risipe5te( Este unul dintre
motivele pentru care atBt de adesea femeia BncGide
ocGii7 fiFioloCic. este un refleI menit s?
compenseFe dilatarea pupilei7 dar cGiar 5i Bn
Bntuneric ea B5i pleac? pleoapele7 vrea s?
a6oleasc? astfel orice decor. s? a6oleasc?
sinCularitatea momentului. a ei 5i a amantului ei.
vrea s? se piard? Bn mijlocul unei nop2i carnale la
fel de indistincte ca 5i sBnul matern( Ai mai ales
dore5te s? suprime aceast? separare care Bl Bnal2?
pe 6?r6at Bn fa2a ei. dore5te s? se confunde cu el(
Am spus deja c? ea dore5te. transformBndu9se Bn
o6iect. s? r?mBn? su6iect +ai profund alienat? decBt
6?r6atul. pentru faptul c? ea este dorin2? 5i tul6urare
Bn BntreCul ei corp. ea nu r?mBne su6iect decBt prin
unirea cu partenerul ei7 dac? 6?r6atul se
limiteaF? la a lua f?r? s? dea. sau dac? d?
pl?cerea f?r? a o lua 5i el. ea se simte manevrat?7
cum se realiFeaF? drept !el?lalt. ea este un cel?lalt
neesen2ial7 tre6uie s? neCe alteri9tatea( De aceea
momentul separ?rii trupurilor Bi este aproape
totdeauna peni6il( Dup? Bmpreunare. 6?r6atul. fie
c? este trist sau fericit. p?c?lit de natur? sau
victim? a femeii. Bn orice caF reneaC? carnea7
redevine un corp inteCru. vrea s? doarm?. s? fac? o
6aie. s? fumeFe o 2iCar?. s? ias? la aer( Ea ar vrea s?
prelunCeasc? contactul carnal pBii? ce vraja care a
f?cut9o came se risipe5te cu totul7 separarea este o
smulCere dureroas? ca un nou Bn2?rcat7 simte
rancGiun? fa2? de aman9
$a[rence a v?Fut foarte 6ine opoFi2ia acestor
dou? forme erotice7 dar este ar6itrar s? declari. a5a cum
face el( c? femeia nu trebuie s? cunoasc? orCasmul( Dac?
este o eroare Bncercarea de a9/ provoca cu orice pre2. este
la fel de Cre5it s?9/ refuFi cu totul. a5a cum face don
!ipnano Bn 2arpele cu pene.
/J>
tul care se Bndep?rteaF? de ea prea 6rusc( Dar
ceea ce o rnete cel mai tare sBnt cuvintele care
contest? fuFiunea Bn care creFuse la un moment dat
LSo2ia lui -illesH. a c?rei poveste a relatat9o
+adeleine BourdoucGe. se retracteaF? cBnd so2ul ei
o Bntrea6?* L i9a pl?cutWH Bi pune mBna la Cur?7
cuvBntul produce oroare multor femei. pentru c?
reduce pl?cerea la o senFa2ie imanent? 5i separat?(
LE destulW +ai vreiW A fost 6ineWH Bns?5i faptul de
a pune aceste Bntre6?ri eIprim? separare. scGim6?
actul amoros Bntr9o opera2ie mecanic? c?reia
6?r6atul i9a asiCurat conducerea( Ai cGiar de aceea
le 5i pune( +ai mult decBt fuFiune 5i reciprocitate.
el caut? domina2ia( !Bnd unitatea cuplului se
desface. el se reC?se5te ca sinCurul su6iect7 Bi
tre6uie mult? draCoste 5i CeneroFitate pentru a
renun2a la acest privileCiu7 Bi place ca femeia s? se
simt? umilit?. posedat? Bmpotriva voin2ei ei7 vrea
totdeauna s9o ia pu2in mai mult decBt se d? ea(
Femeia ar fi scutit? de multe pro6leme dac?
6?r6atul n9ar avea o mul2ime de compleIe care Bl
fac s? considere actul amoros ca pe o lupt?* atunci
ea ar putea s? nu considere patul ca pe o aren?(
otu5i. Bn acela5i timp ca narcisismul 5i
orColiul. la fat? se o6serv? o dorin2? de a fi
dominat?( +asocGismul ar fi. dup? anumi2i
psiGanali5ti. una dintre caracteristicile femeii.
5i Cra2ie acestei tendin2e ea se poate adapta la
destinul ei erotic( Dar no2iunea de masocGism este
foarte confuF? 5i tre6uie eIaminat? Bndeaproape(
PsiGanali5tii distinC. dup? Freud. trei forme de
masocGism* una consist? Bn leCarea durerii de
voluptate. alta ar fi acceptarea feminin? a
dependen2ei erotice. ultima ar avea la 6aF? un
mecanism de autope9depsire( Femeia ar fi
masocGist? pentru c? Bn ea pl?cerea 5i durerea sBnt
leCate prin deflorare 5i na5tere. 5i pentru c? ea
consimte la rolul ei pasiv(
re6uie s? remarc?m mai BntBi c? a atri6ui
durerii o valoare erotic? nu constituie deloc o
conduit? de supunere pasiv?( Adesea durerea
serve5te la ridicarea tonusului individului care o
suport?. la treFirea unei sensi6ilit?2i amor2ite de
Bns?5i violen2a tul6ur?rii 5i a pl?cerii7 este o lumin?
p?trunF?toare str?lucind Bn noaptea carnal?. ea
smulCe Bndr?Costitul din lim6urile unde se sfBr5ea
de pl?cere pentru a9/ proiecta din nou acolo(
Durerea face parte Bn mod normal din freneFia
erotic?7 trupuri care sBnt BncBntate de a fi trupuri
pentru 6ucuria lor reciproc? Bncearc? s? se
C?seasc?. s? se uneasc?. s? se confrunte Bn toate
felurile posi6ile( EIist? Bn erotism o smulCere din
sine Bnsu5i. un transport. un eItaF7 5i suferin2a
distruCe limitele eului. este o dep?5ire 5i un
paroIism7 durerea a jucat Bntotdeauna un rol
important Bn orCii7 5i se 5tie c? pl?cerea cea mai
rafinat? 5i durerea se BnvecineaF?7 o mBnCBiere
poate deveni tortur?. un supliciu poate s? fac?
pl?cere( Bm6r?2i5area duce lesne la mu5c?turi. la
ciupituri. la FCBrieturi7 aceste conduite nu sBnt Bn
Ceneral sadice7 ele eIprim? o
/J=
dorin# de fuFiune. nu de distruCere7 iar su6iectul
care le suport? nu mai Bncearc? s? se reneCe 5i s?
se umileasc?. ci s? se contopeasc?7 de altfel nu sBnt
specific masculine. departe de aceasta( De fapt.
durerea nu are semnifica2ie masocGist? decBt Bn
caFul Bn care este Bn2eleas? si voit? ca manifestare
a unei servituti( !Bt despre durerea deflor?rii. n9
am putea spune c? este Bnso2it? de pl?cere(
Femeile se tem de durerile facerii 5i sBnt fericite
s? fie scutite de acestea prin metode moderne(
Durerea nu are nici mai mult nici mai pu2in loc Bn
seIualitatea lor decBt Bn aceea a 6?r6atului(
Docilitatea feminin? este. pe de alt? parte.
foarte ecGivoc?( Am v?Fut c? Bn cea mai mare parte
a timpului fata accept? Bn imaginaie domina2ia
unui semiFeu. a unui erou. a unui 6?r6at7 dar Bnc?
nu este un joc narcisist( Ea nu este deloc dispus?
s? suporte Bn realitate eIpresia carnal? a acestei
autorit?2i( Adesea. dimpotriv?. se refuF? 6?r6atului
pe care Bl admir? 5i Bl respect?. se d?ruie5te unui
6?r6at lipsit de prestiCiu( Este o eroare s? cau2i Bn
fantasmele ei cGeia purt?rilor sale concrete7 c?ci
fantasmele sBnt create 5i nutrite Bn cali tate de
fantasme( Feti2a care viseaF? violul cu un amestec
de oroare 5i de compleFen2? nu dore5te s? fie
violat?. 5i BntBmplarea. dac? s9ar produce. ar fi o
catastrofa odioas?( Am v?Fut la +?rie $e
"ardouin un eIemplu tipic al acestei disocieri( ot
ea scrie urm?toarele*
Dar pe calea c?tre distruCere. r?mBnea un
domeniu Bn care nu intram decBt cu n?rile strBnse 5i cu
inima 6?tBnd( Era acela care dincolo de senFualitatea
amoroas? m? ducea la senFualitate pur 5i simplu(((
Nu eIist? nici m?car o infamie viclean? pe care s? n9
o fi comis Bn vis((( Sufeream de nevoia de a m? afirma
in toate felurile posi6ile( 8
re6uie amintit 5i caFul +?riei BasG;irtseff*
oat? viata am c?utat in mod voluntar s? m? a5eF
su6 o dominaie ilu(orie oarecare. dar oamenii cu care
am Bncercat asta erau atBt de o6i5nui2i Bn compara2ie cu
mine. BncBt n9am sim2it fa2? de ei decBt deFCust(
Pe de alt? parte. e adev?rat c? rolul seIual al
femeii este n mare parte pasiv7 dar tr?irea Bn mod
imediat a acestei situa2ii pasive nu este masocGist?
mai mult decBt este sadic? aCresivitatea normal? a
6?r6atului7 femeia poate transcende mBnCBierile.
tul6urarea. penetra2ia c?tre propria ei pl?cere.
men2inBndu95i astfel afirmarea su6iectivit?2ii sale7
poate astfel s? caute uniunea cu amantul. s? i se
d?ruiasc?. ceea ce toseamn? o dep?5ire de sine. 5i
nu o a6dicare( +asocGismul apare cBnd individul
aleCe s? fie constituit ca un simplu lucru de
c?tre
/
"lul negru.
/J3
contiin#a celuilalt s se reprezinte pe sine ca
lucru s se %oace pre-tinznd c este lucru"
+Masoc$ismul este o tentati! nu de a-- fascina
pe cellalt prin obiecti!itatea mea ci de a fi
fascinat eu nsmi de obiecti!itatea mea pentru
cellalt"
-
. Euliette a lui &ade sau tBn?ra fecioar?
din 0ilosofie n budoar# care se dau 6?r6atului
Bn toate felurile posi6ile. dar Bn scopul propriei
lor pl?ceri. nu sBnt deloc masocGiste( $adR
!GatterleR sau Date. Bn totalul a6andon la care con9
simt. nu sBnt masocGiste( Pentru a putea vor6i
despre masocGism. tre6uie ca eul s? fie altul# iar
aceast? du6l? alienare s? fie ca 5i Bntemeiat? pe
li6ertatea celuilalt
Bn acest sens vom BntBlni. fire5te. la unele femei
un masocGism verita6il( Fata este predispus? la
masocGism. din moment ce este din voia ei
narcisist?. iar narcisismul const? Bn a se aliena Bn
propriul s?u eu( Dac? ar Bncerca de la Bnceputul
mi2ierii sale erotice o tul6urare 5i o dorin2?
violent?. 5i9ar tr?i Bn mod autentic eIperien2ele 5i
ar Bnceta s? se mai proiecteFe c?tre acest pol ideal
pe care9/ nume5te eu7 dar Bn caFul friCidit?2ii. eul
continu? s? se afirme7 a face din sine lucrul pe
care9/ posed? un 6?r6at apare atunci ca o Cre5eal?(
Or. LmasocGismul. ca 5i sadismul. presupune
culpa6ilitate( SBnt vinovat. Bntr9adev?r. numai
prin faptul c? sBnt o6iectH( Aceast? idee a lui Sartre
face ecou ideii freudiene de autopedepsire( Fata se
socote5te vinovat? de a95i fi predat eul altcuiva 5i
se pedepse5te pentru acest lucru du6lBndu95i Bn
mod voit umilirea 5i servitudinea7 am v?Fut c?
fecioarele B5i sfidau viitorul amant 5i se pedepseau
pentru supunerea lor de mai tBrFiu prin diverse
torturi7 cBnd amantul este real 5i preFent. se
Bnc?p?2BneaF? Bn aceast? atitudine( FriCiditatea
Bns?5i ne9a ap?rut ca o pedeaps? pe care femeia 5i9o
impune atBt sie5i. cBt 5i partenerului s?u7 r?nit? Bn
vanitatea ei. simte racGiun? Bmpotriva ei Bnse5i 5i
B5i interFice pl?cerea( Dac? este cu adev?rat
masocGist?. se va face cu disperare sclava
6?r6atului. Bi va spune cuvinte de adora2ie. va
dori s? fie umilit?. lovit?7 iar furia de a95i fi
acceptat propria9i alienare o va aliena din ce Bn ce
mai profund( Acesta este caFul destul de clar al
+atGildei de la +ole. de eIemplu7 ea se ur?5te
pentru c? i s9a dat lui Eulien7 de aceea. Bn anumite
momente. cade la picioarele lui. vrea s?9i Bndepli9
neasc? toate capriciile. B5i sacrific? pletele7 dar. Bn
acela5i timp. este revoltat? Bmpotriva lui tot atBt
de mult cBt se revolt? Bmpotriva ei Bnse5i7 ne d?m
seama c? r?mBne de CGea2? Bn 6ra2ele lui( Falsul
a6andon al femeii masocGiste creeaF? noi
o6stacole care o ap?r? de pl?cere7 5i Bn acela5i
timp. se r?F6un? pe sine Bmpotriva incapacit?2ii
sale de a cunoa5te pl?cerea( !ercul vicios care
merCe de la friCiditate la masocGism poate s? se
Bmioade pentru totdeauna. antrenBnd Bn
/
E( P(
SARRE( 0iina
!i .Feantul. /J:
acest caz pentru compensa#ie conduite sadice" &e
poate i ca maturizarea erotic s o elibereze pe
femeie de frigiditate de narcisism i aceasta
asumndu-i pasi!itatea se,ual s o triasc
instantaneu n loc s o simuleze" !?ci parado,ul
masoc$ismului este c subiectul se reafirm? f?r?
Bncetare c$iar n efortul su de a se abdica) n
druirea incon5tient?. Bn mi5carea spontan? c?tre
cel?lalt reu5e5te s? se uite pe sine( Este deci
adev?rat c? femeia va fi mai mult Bnclinat? dect
6?r6atul spre masocGism7 situa2ia ei erotic? de
o6iect o sile5te s simuleFe pasivitatea7 acest joc
este autopedepsirea pe care o atraC revoltele ei
narcisiste 5i friCiditatea care decurCe din ele7 fapt
este c? multe femei. 5i Bn special tinere fete. sBnt
masocGiste( !olette poveste5te Bn 5ceniciile mele
despre primele ei eIperien2e amoroase*
Bn?r? 5i iCnorant? fund. Bncepusem prin ame2eal?.
o ame2eal? vinovat?. un elan BnCroFitor 5i tul6ure de
adolescent?( Numeroase sBnt fetele a6ia nu6ile care
viseaF? s? fie spectacolul. juc?ria. capodopera li6ertin?
a unui 6?r6at matur( Este o dorin2? urBt? pe care o
isp?5esc satisf?cBnd9o. o dorin2? care merCe mBn? Bn
mBn? cu nevroFele pu6ert?2ii. cu o6iceiul de a ron2?i
cret? 5i c?r6une. de a 6ea ap? de9Cur?. de a citi c?r2i
o6scene 5i de a95i BnfiCe ace Bn palm?(
Nimeni n9ar putea s? eIprime mai 6ine faptul
c? masocGismul face parte dintre perversiunile
juvenile. c? nu este o solu2ie autentic? a
conflictului creat de destinul seIual al femeii. ci o
manier? de a9/ evita. t?v?lindu9se prin el(
+asocGismul nu repreFint? deloc deFvoltarea
normal? 5i fericit? a erotismului feminin(
Aceast? deFvoltare presupune ca 9 prin
draCoste. prin tandre2e. prin senFualitate 9 femeia
s? reu5easc? s?95i dep?5easc? pasivitatea 5i s
sta6ileasc? Bmpreun? cu partenerul ei un raport de
reciprocitate( Asimetria erotismului masculin 5i
feminin creeaF? pro6leme insolu6ile atBta timp cBt
eIist? o lupt? Bntre seIe7 ele se pot reFolva cBnd
femeia simte fa2? de 6?r6at Bn acela5i timp
dorin2? 5i respect7 dac? el i rBvne5te carnea
recunoscBndu9i Bn acela5i timp li6ertatea. ea
reC?se5te esen2ialul Bn momentul Bn care se face
o6iect. ea r?mBne liber Bn supunerea la care
consimte( Atunci. aman2ii pot cunoa5te fiecare Bn
felul s?u o pl?cere comun?. care este resim2it? de
fiecare partener ca fiind a sa. de5i B5i are oriCinea
Bn cel?lalt( !uvintele ..a primi. 5i La daHK B5i
scGim6? sensul. 6ucuria este Cratitudine. pl?cerea
este tandre2e( Su6 o form? concret? 5i carnal?. se
Bndepline5te recunoa5terea reciproc? a propriului
eu 5i a celuilalt Bn con5tiin2a cea mai acut? a
celuilalt 5i a eului( Unele femei spun c? simt Bn ele
seIul masculin ca pe o parte a propriului lor trup7
anumi2i 6?r6a2i cred c? snt femeia pe care o
penetreaF?7 aceste eIpresii sBnt. evident. ineIacte7
dimensiunea celuilalt r?mBne7 dar fapt este c?
alteritatea nu mai are un caracter ostil7 aceast?
con5tiin2? a uniunii corpurilor Bn sepa9
/J0
r?rea lor confer? actului seIual caracterul s?u
emo2ionant7 este cu atBt mai tul6ur?tor faptul c?
cele dou? fiin2e care Bmpreun? B5i neaC? 5i B5i
afirm? pasionat limitele sBnt asem?n?toare. 5i
totu5i diferite( Aceast? diferen2? care. prea
adesea. le iFoleaF?. devine. atunci cBnd se
BntBlnesc. sursa uimirii lor7 femeia contempl? Bn
fe6ra nemi5cat? care o devoreaF? fiCura inversat?
a ardorii virile7 poten2a 6?r6atului este puterea pe
care o are asupra lui7 acest seI umflat de seva
vie2ii Bi apar2ine. la fel cum Bi apar2ine surBsul ei
6?r6atului care d? pl?cerea( oate 6oC?2iile
feminit?2ii. ale virilit?2ii se reflect?. se sesiFeaF?
iar?5i unele prin altele. compunBnd o unitate
eItatic? 5i trec?toare( Nu prin rafinamente teGnice
se realiFeaF? o astfel de armonie. ci mai deCra6?
pe 6aFele unei atrac2ii erotice imediate. o
CeneroFitate reciproc? a sufletului 5i a trupului(
Aceast? CeneroFitate este adesea frBnat? de
vanitate la 6?r6a2i. iar la femei. de timiditate7 atBta
timp cBt nu 5i9a dep?5it inGi6i2iile. ea n9ar putea s?
fac? s? triumfe CeneroFitatea( De aceea
Bnflorirea seIual? este Bn Ceneral la femeie atBt
de tardiv?* spre treiFeci 5i cinci de ani a6ia
atinCe apoCeul din punct de vedere erotic( Din
nefericire. dac? este m?ritat?. so2ul ei s9a o6i5nuit
prea mult cu friCiditatea ei7 ea mai poate Bnc?
seduce noi aman2i. dar Bncepe s?95i piard?
prospe2imea* timpul feminit?2ii ei este limitat(
A6ia Bn momentul Bn care BnceteaF? s? mai fie
deFira6ile. majoritatea femeilor se Got?r?sc Bn
sfBr5it s?95i asume dorin2ele(
!ondi2iile Bn care se desf?5oar? via2a seIual?
depind nu numai de aceste date. ci de BntreC
ansam6lul situa2iei sale sociale 5i economice Ar fi
prea a6stract s? pretindem s?9/ studiem mai Bn
profunFime f?r? acest conteIt( Dar din eIaminarea
noastr? reies mai multe concluFii Ceneral vala6ile(
EIperien2a erotic? este una dintre cele care
descoper? fiin2elor umane Bn modul cel mai
sfB5ietor am6iCuitatea condi2iei lor7 prin erotism se
percep ca trup 5i spirit. !el?lalt 5i su6iect( Pentru
femeie acest conflict Bm6rac? un caracter dintre
cele mai dramatice. pentru c? se vede pe sme mai
BntBi ca o6iect. pentru c? nu afl? imediat Bn pl?cere
o autonomie siCur?7 tre6uie s?95i recB5tiCe
demnitatea ei de su6iect transcendent 5i li6er.
asumBndu95i Bn acela5i timp condi2ia ei carnal?7
este o Bntreprindere dificil? 5i plin? de riscuri.
care e5ueaF? adesea( Dar Bns?5i dificultatea
situa2iei sale o ap?r? Bmpotriva mistific?rilor
c?rora 6?r6atul le cade prad?7 el se las? u5or
Bn5elat de privileCiile iluForii pe care le implic?
rolul s?u aCresiv 5i solitudinea satisf?cut? a
orCasmului7 eFit? s? se recunoasc? pe deplin drept
trup( Femeia are o eIperien2? mult mai autentic?
a propriei sale fiin2e(
Fie c? se adapteaF? mai mult sau mai pu2in
eIact rolului s?u pasiv. femeia este totdeauna
frustrat? ca individ activ( Nu orCanul posesiunii Bl
invidiaF? ea la 6?r6at. ci prada( Este un paradoI
foarte curios faptul c? 6?r6atul tr?ie5te Bntr9un
univers senFual de 6lBnde2e(
/4<
de tandre#e de moliciune o lume feminin n
timp ce femeia se mic Bn universul masculin
care este dur 5i sever7 mBinile sale p?streaF?
dorin2a de a strBnCe carnea neted?. fraCed? 5i
fondant?* adolescent. femeie. flori. 6l?nuri. copil7 o
parte din ea Bns?5i r?mBne disponi6il? 5i dore5te
posesiunea unui teFaur analoC aceluia pe care Bl
ofer? ea 6?r6atului( Prin aceasta se eIplic? de ce
Bn multe femei su6Fist?. Bntr9o manier? mai mult
sau mai pu2in larvar?. o tendin2? spre
GomoseIualitate( Iar la unele dintre ele. dintr9o
mul2ime de ra2iuni compleIe. aceast? tendin2? se
afirm? cu o autoritate deose6it?( Nu toate femeile
accept? s? dea pro6lemelor lor seIuale solu2ia
clasic?. sinCura admis? oficial de societate(
re6uie s? consider?m 5i situa2ia acelora care aleC
drumurile condamnate(
!
a
p
i
t
o
l
u
l

I
%

$
E
S
B
I
A
N
A
SBntem Cata s? ne9o repreFent?m pe les6ian?
purtBnd o p?l?rie so6r?. p?rul scurt 5i cravat?7
virilitatea ei ar fi o anomalie traducBnd un
deFecGili6ru Gormonal( Nimic mai eronat decBt
aceast? confuFie Bntre o invertit? 5i o femeie
6?r6?toas?( EIist? multe GomoseIuale printre
odalisce. curteFane. printre femeile cele mai
deli6erat LfeminineH7 invers. numeroase femei
LmasculineH sBnt GeteroseIuale( SeIoloCii 5i
psiGiatrii confirm? ceea ce suCereaF? via2a de Fi cu
Fi* o mare parte dintre Lfemeile damnateH au
aceea5i constitu2ie ca 5i celelalte( Nici un Ldestin
anatomicH nu le determin? seIualitatea(
DesiCur. eIist? caFuri Bn care datele fiFioloCice
creeaF? situa2ii sinCulare( Nu eIist? Bntre cele dou?
seIe o distinc2ie 6ioloCic? riCuroas?7 o soma
identic? poate fi modificat? prin ac2iuni
Gormonale a c?ror orientare este definit? din
punct de vedere Cenotipic. dar poate fi deviat? Bn
cursul evolu2iei fetusului7 de aici reFult? apari2ia
unor indiviFi intermediari Bntre masculi 5i femele(
Unii 6?r6a2i au o Bnf?2i5are feminin? pentru c?
maturiFarea orCanelor lor virile este tardiv?* de
aceea se v?d uneori fete 9 mai ales sportive 9
prescGim6Bndu9se Bn 6?ie2i( "( DeutscG poveste5te
despre o fat? care i9a f?cut o curte pasionat? unei
femei m?ritate. a voit s? o r?peasc? 5i s? tr?iasc?
Bmpreun? cu ea7 Bntr9o Fi 5i9a dat seama c? de fapt
era 6?r6at. ceea ce i9a permis s? se c?s?toreasc?
cu iu6ita sa 5i s? ai6? copii cu ea( Dar n9ar tre6ui
s? traCem de aici concluFia c? orice invertit? ar
fi un L6?r6at ascunsH su6 o form? Bn5el?toare(
"ermafroditul la care cele dou? sisteme Cenitale
sBnt a6ia scGi2ate are adesea o seIualitate femi9
nin?7 am cunoscut una dintre aceste fiin2e.
eIilat? din %iena de naFi5ti. care era deFolat?
fiindc? nu pl?cea nici GeteroseIualilor. nici
pedera5tilor. Bn timp ce ea nu era atras? decBt de
6?r6a2i( Su6 influen2a unor Gormoni masculini.
femeile LviriloideH preFint? caractere seIuale
secundare masculine7 la femeile infantile.
Gormonii feminini sBnt Bn deficien2? 5i deFvoltarea
lor r?mBne neterminat?( Aceste particularit?2i pot
motiva mai mult sau mai pu2in direct o voca2ie les9
6ian?( O persoan? dotat? cu o vitalitate viCuroas?.
aCresiv?. eIu6erant?. dore5te s?95i cGeltuieasc?
enerCia Bn mod activ 5i refuF? de o6icei
pasivitatea7 dac? este diFCra2ioas?. malfonnat?. o
femeie poate
/4J
ncerca s-i compenseze ur#enia dobndind calit#i
!irile) dac sensibilitatea sa erogen nu este
dez!oltat nu dorete mBnCBierile masculine" Dar
anatomia 5i Gormonii nu definesc niciodat? decBt o
situa2ie7 nu afirm? o6iectul spre care aceasta se va
transcende( "( DeutscG citeaF? 5i caFul unui soldat
poloneF r?nit pe care /9a BntBlnit Bn timpul
r?F6oiului din /0/19/0/:. 5i care era. de fapt. o
tBn?r? cu caractere viriloide acuFate7 urmase
armata ca infirmier?. apoi reu5ise s? Bm6race
uniforma7 aceasta n9o Bmpiedicase s? se
Bndr?Costeasc? de un soldat 9 cu care apoi s9a 5i
c?s?torit 9 ceea ce9i f?cea pe cei din jur s? o
considere GomoseIual( Purt?rile sale virile nu
contraFiceau un erotism de tip feminin( Nici
6?r6atul nu dore5te eIclusiv femeia7 faptul c?
orCanismul GomoseIualului 6?r6at poate fi perfect
viril presupune c? virilitatea unei femei nu o
predestineaF? neap?rat GomoseIualit?2ii(
!Giar 5i Bn ceea ce prive5te femeile fiFioloCic
normale s9a pretins uneori c? eIist? o distinc2ie
Bntre LclitoridieneH 5i LvaCinaleH. primele fiind
sortite iu6irilor les6iene7 dar am v?Fut c? la toate
erotismul infantil este clitoridian( Nu depinde de
nici un dat anatomic ca el s? se fiIeFe Bn acest
stadiu sau s? se transforme7 nu este adev?rat nici
ceea ce s9a sus2inut adesea. 5i anume c? mastur6a2ia
infantil? eIplic? privileCiul ulterior al sistemului
clitoridian7 seIoloCia recunoa5te ast?Fi Bn
onanismul copilului un fenomen normal 5i a6solut
r?spBndit( Ela6orarea erotismului feminin este 9 am
v?Fut acest lucru 9 o istorie psiGoloCic? Bn care sBnt
Bnv?lui2i factorii fiFioloCici. dar care depinde de
atitudinea Clo6al? a su6ietului Bn fa2a eIisten2ei(
+aranon considera c? seIualitatea este Lcu sens
unicH 5i c? la 6?r6at atinCe o form? des?vBr5it?. Bn
timp ce la femeie r?mBne Lla jum?tatea
drumuluiH7 numai les6iana ar avea un li6ido la fel
de 6oCat ca al 6?r6atului. 5i ea ar fi deci un tip
feminin LsuperiorH( De fapt. seIualitatea
feminin? are o structur? oriCinal?. iar ideea de a
ierarGiFa li6idourile masculin 5i. respectiv.
feminin este a6surd?7 aleCerea o6iectului seIual
nu depinde deloc de cantitatea de enerCie de care
dispune femeia(
PsiGanali5tii au avut marele merit de a vedea
Bn inversiune un fenomen psiGic 5i nu orCanic7
totu5i. ea apare 5i la ace5tia ca determinat? de
circumstan2e eIterioare. pe care. de altfel. le9au
studiat foarte pu2in( Dup? Freud. maturiFarea
erotismului feminin cere trecerea de la stadiul
clitoridian la stadiul vaCinal. pasaj simetric aceluia
care a transferat asupra tat?lui draCostea pe care
feti2a a Bncercat9o mai BntBi fa2? de mam?7 diverse
motive pot s? frBneFe aceast? deFvoltare7 femeia
nu se resemneaF? cu castrarea. B5i ascunde a6sen2a
penisului. r?mBne fiIat? asupra mamei. c?reia Bi
caut? ni5te su6stitute( Pentru Adler aceast? fiIare
nu este un accident suferit pasiv7 el este voit de
su6iect care. prin voin2a de putere. B5i neaC?
deli6erat mutilarea 5i caut? s? se identifice cu
6?r6atul a c?rui domina2ie o refuF?( FiIa2ie
infantil? sau protest viril. GomoseIualitatea ar
ap?rea Bn orice caF ca
/44
o nemplinire" 2e fapt lesbiana nu este mai mult
o +femeie nereu
it. dect o femeie +superioar." Istoria
indi!idului nu este un pro
gres fatal: la fiecare micare trecutul este sesizat
iari printr-o aleCere
nou i +normalitatea. alegerii nu-i confer nici
o valoare privile
Ciat?* tre6uie judecat Bn func2ie de autenticitatea
sa( "omoseIualitatea
poate fi pentru femeie o manier? de a fuCi de
condi2ia ei sau un mod
de a 5i9o asuma( +area Cre5eal? a psiGanali5tilor
este c?. dintr9un
conformism moraliFator. nu o consider? niciodat?
decBt ca pe o atitu
dine inautentic?(
G,
Femeia este o fiin2? c?reia i se cere s? se fac?
o6iect7 ca su6iect. are o senFualitate aCresiv?
care nu este satisf?cut? de trupul masculin7 de
aici se nasc conflictele pe care erotismul ei tre6uie
s? le dep?5easc?( Se consider? normal sistemul
care. dBnd9o ca prad? unui 6?r6at. Bi restituie
suveranitatea punBndu9i Bn 6ra2e un copil7 dar acest
LnaturalismH este comandat de un interes social
mai mult sau mai pu2in 6ine Bn2eles( !Giar
GeteroseIualitatea permite alte solu2ii(
"omoseIualitatea femeii este o tentativ?. printre
altele. de a concilia autonomia 5i pasivitatea c?rnii
sale( Ai dac? este invocat? natura. se poate spune
c? Bn mod natural orice femeie este
GomoseIual?( $es6iana se caracteriFeaF? Bntr9
adev?r prin refuFul 6?r6atului 5i prin Custul ei
pentru trupul feminin7 dar orice adolescent? se
teme de penetra2ie. de domina2ia masculin?.
Bncearc? fa2? de trupul 6?r6atului o anumit?
repulsie7 Bn scGim6. corpul feminin este pentru ea.
ca 5i pentru 6?r6at. un o6iect al dorin2ei( Am spus
deja acest lucru* 6?r6a2ii. afirmBndu9se ca su6iecte.
se afirm? Bn acela5i timp ca diferi2i7 a9/ considera
pe cel?lalt un lucru care poate fi luat Bnseamn? a
atenta Bn el. 5i solidar Bn sine Bnsu5i. la idealul viril7
dimpotriv?. femeia care se recunoa5te ca o6iect
viril vede Bn semenele sale 5i Bn sine Bns?5i o
prad?( Pederastul le inspir? ostilitate
GeteroseIualilor 6?r6a2i 5i femei pentru c? ace5tia
cer ca 6?r6atul s? fie un su6iect dominator87 dim9
potriv?. cele dou? seIe consider? Bn mod spontan
les6iana cu indulCen2?( L+?rturisesc. spune
contele de illR. c? este o rivalitate care nu m?
deranjeaF? deloc7 dimpotriv?. m? amuF?. 5i cGiar
am imoralitatea s? rBd de ea(H !olette i9a atri6uit
aceea5i amuFat? indiferen2? Im Renaud Bn fa2a
cuplului pe care !laudine Bl formeaF? cu ReFi(
J
B?r6atul este mai aCasat de o GeteroseIual? activ?
5i autonom? decBt de o GomoseIual?
nonaCresiv?7 doar prima contest? preroCativele
/ O GeteroseIual? poate Bncerca u5or prietenie pentru
unii pedera5ti. pentru c? ea C?se5te siCuran2? 5i
amuFament Bn aceste raporturi aseIuate( Dar Bn
ansam6lu. simte ostilitate fa2? de ace5ti 6?r6a2i care. Bn
sine sau Bn cel?lalt. deCradeaF? 6?r6atul suveran
aducBndu9/ Bn starea de lucru pasiv(
9 Este remarca6il faptul c? leCisla2ia enCleF?
pedepse5te la 6?r6a2i GomoseIualitatea. f?r? a o
considera un delict la femei(
/41
masculine) iubirile safice snt departe de a
contrazice forma tradi#ional a di!iziunii
se,elor) n ma%oritatea cazurilor ele sBnt o
asumare a feminit?2ii. nu refuFul acesteia( Am
v?Fut c? aceste rela2ii apar adesea la adolescent?
ca un suroCat al rela2iilor GeteroseIuale pe care nu
a avut Bnc? ocaFia sau Bndr?Fneala de a le tr?i7 este
o etap?. o ucenicie. 5i cea care i se dedic? cu mai
mult? ardoare poate fi mBine cea mai pasionat?
so2ie. amant? sau mam?( !eea ce tre6uie deci
eIplicat Bn caFul invertitei nu este aspectul poFitiv
al aleCerii sale. ci latura ei neCativ?7 ea se
caracteriFeaF? nu numai prin Custul ei pentru
femei. ci prin eIclusivitatea acestui Cust
Se distinC adesea 9 dup? Eones 5i "esnard 9
dou? tipuri de les6ie9ne* unele LmasculineH care
Lvor s? imite 6?r6atulH . altele LfeminineH.
c?rora Lle este team? de 6?r6atH( E adev?rat c? Bn
mare pot fi distinse Bnl?untrul inversiunii dou?
tendin2e7 anumite femei refuF? pasivitatea. altele
aleC. pentru a se a6andona Bn mod pasiv. B m6r?9
2i5area feminin?7 dar aceste atitudini ac2ioneaF?
unele asupra altora7 raporturile cu o6iectul ales. cu
o6iectul refuFat se eIplic? unele prin celelalte(
Dintr9o mul2ime de motive. a5a cum vom vedea.
distinc2ia indicat? ni se pare destul de ar6itrar?(
A defini les6iana Lviril?H prin dorin2a ei de a
imita 6?r6atul mi se pare o Bncercare de a o
predestina Bnautenticit?2ii( Am spus deja cBte
ecGivocun creeaF? psiGanali5tii acceptBnd
cateCoriile masculin9femi9niu a5a cum le define5te
societatea actual?( Bntr9adev?r. 6?r6atul repreFint?
ast?Fi poFitivul 5i neutrul. adic? 6?r6atul 5i fiin2a
uman?. Bn timp ce femeia este numai neCativul.
femela( De fiecare dat? cBnd se poart? ca o fiin2?
uman?. se declar? despre ea c? Bncearc? s? se iden9
tifice cu 6?r6atul( Activit?2ile sale politice.
sportive. intelectuale. dorin2a ei fa2? de alte femei
sBnt interpretate ca Lproteste virileH7 oamenii
refuF? s? 2in? cont de valorile spre care ea
transcende. ceea ce conduce evident la a concluFia
c? a ales inautentic o atitudine su6iectiv?( +area
neBn2eleCere pe care se BntemeiaF? acest sistem de
interpretare este c? se admite ca firesc pentru fiin2a
uman? femel? s? fac? din ea Bns?5i o fiin2?
feminin/ nu ajunCe s? fie GeteroseIual?. nici
m?car mam?. pentru a realiFa acest ideal7
Ladev?rata femeieH este un produs artificial pe care
civiliFa2ia Bl fa6ric? a5a cum se fa6ricau odinioar?
castra2ii7 pretinsele sale LinstincteH de cocGet?rie.
de docilitate. Bi sBnt insuflate a5a cum 6?r6atului Bi
este insuflat orColiul K falie7 el nu95i accept?
Bntotdeauna voca2ia sa viril?7 ea are motive
Bntemeiate pentru a accepta cu 5i mai pu2in?
docilitate ceea ce9i este sortit( No2iunile LcompleI
de inferioritateH. LcompleI de masculinitateH Bmi
amintesc de aceast? anecdot? pe care Denis de
RouCemont o poveste5te Bn Partea diavolului< o
doamn? B5i imaCina c?. atunci cBnd se plim6a la
2ar?. era atacat? de p?s?ri7 dup? mai multe luni de
tratament psiGanalitic care nu a reu5it s9o vindece
de aceast? o6sesie.
/4>
medicul care o nso#ea ntr-o plimbare prin
grdina clinicii i-a dat seama c psrile o
atacau. 1emeia se simte diminuat pentru c?
ntr-ade!r constrBnCerile feminit?2ii o
diminueaF? &pontan ea aleCe s? fie un individ
complet. un su6iect 5i o li6ertate Bn fa2a c?reia se
descGid lumea 5i viitorul* dac? aleCerea se
confund? cu aceea a virilit?2ii. aceasta se
BntBmpla Bn m?sura Bn care feminitate Bnseamn?
Bn Filele noastre mutilare( Se vede clar din
confesiunile unor invertite 9 platonice Bn primul
caF. declarate Bn cel de9al doilea 9 pe care le9au
cules "aveloc; Ellis 5i Ste;el. c? specificarea
feminin? a fost lucrul care B9a indiCnat pe cei doi
su6iec2i(
Dup? cBte Bmi amintesc. spune una. mi m9am
considerat niciodat? fat? 5i am tr?it Bntr9o tul6urare
perpetu?( Spre cinci sau 5ase am. mi9am Fis c?. oricare
ar fi fost p?rerea celor dm jur. cGiar dac? nu eram 6?iat.
Bn orice caF nu puteam fi fat?((( Bmi priveam
conforma2ia trupului ca pe un accident misterios(((
!Bnd de9a6ia Bncepusem s? merC m? interesau
ciocanele 5i cuiele. voiam s? stau pe spinarea unui
cal( Pe la 5apte ani. am aflat c? tot ceea ce Bmi pl?cea
era nepotrivit pentru o fat?( Nu eram deloc fencit? 5i
adesea plBnCeam 5i m? Bnfuriam. atBt m? iritau
conversa2iile astea despre fete 5i 6?ie2i((( Bn fiecare
duminic? ie5eam cu 6?ie2ii de la 5coala tat?lui meu( Pe la
unspreFece am. pentru a m? pedepsi pentru ceea ce
eram. m9au trimis la internat((( $a cincispreFece ani.
oriunde mi s9ar fi Bndreptat CBndurile. punctul meu de
vedere era acela al unui 6?iat((( +9am sim2it p?truns?
de compasiune pentru femei( Am devenit protectorul 5i
sprijinul lor(
!Bt despre travestit? lui Ste;el*
Fin? la 5ase ani. in ciuda afirma2iilor anturajului s?u.
se credea un 6?iat Bm6r?cat Bu Gaine de feti2? dm motive
necunoscute((( $a 5ase ani. B5i spunea* L%oi fi
locotenent 5i. dac? o s? am File de la DumneFeu.
mare5alH( %isa adesea c? urc? pe cal 5i ie5ea din ora5
Bn fruntea unei armate( Foarte inteliCent?. a fost
nefericit? cBnd a fost transferat? de la 5coala normal?
la un liceu. se temea s nu devin efeminat.
Aceast? revolt? nu implic? deloc o predestinare
safic?7 majoritatea feti2elor cunosc aceea5i revolt?
5i aceea5i disperare cBnd afl? c? accidentala
conforma2ie a trupului lor le condamn? Custurile 5i
aspira2iile7 !olette AudrR
/
a descoperit cu mBnie
la doispreFece ani c? nu va putea deveni
niciodat? marinar7 la fel de natural. viitoarea
femeie se indiCneaF? de limitele pe care i le
impune propriul ei seI( A Bntre6a de ce le refuF?
Bnseamn? a formula nepotrivit Bntre6area7
pro6lema este mai deCra6? de a Bn2eleCe de ce le
accept?( !onformismul ei vine din docilitate. din
timiditate7 dar aceast? resemnare se va transforma
!
+
oc
+ii
am
int
irii
.
/4
=
uor n re!olt atunci cnd compensa#iile pe care i
le ofer societatea nu snt suficiente" Asta se !a
ntmpla dac adolescenta se crede deza!anta%at
ca femeie) mai ales prin acest subterfugiu datele
anatomice capt importan2?7 urBt? la c$ip sau la
trup ori creFBndu9se astfel femeia refuF? un
destin feminin pentru care nu se simte BnFestrat?7
dar ar fi fals s? spunem c? atitudinea viril? este
adoptat? pentru a compensa o lips? de feminitate7
mai curBnd. Bn scGim6ul avantajelor !irile pe care
i se cere s? le sacrifice. 5ansele acordate i se par
adolescentei prea neBnsemnate( oate fetele
invidiaF? Gainele comode ale 6?ie2ilor7 imaCinea
lor Bn oClind?. promisiunile pe care le citesc acolo
le fac. Bncetul cu Bncetul. s? li se par? pre2ioase
C?telile7 dac? oClinda reflect? sec o fiCur?
o6i5nuit?. dac? nu promite nimic. dantelele 5i
panClicile devin o livrea jenant?. cGiar ridicol?.
5i L6?iatul nereu5itH se Bnc?p?2BneaF? s? r?mBn?
6?iat(
!Giar dac? este 6ine f?cut?. dr?Cu2?. femeia
care este anCajat? Bn proiecte deose6ite sau care95i
revendic? li6ertatea Bn Ceneral refuF? s? a6dice Bn
favoarea unei alte fiin2e umane7 ea se recunoa5te
Bn actele sale. nu Bn preFen2a ei imanent?7 dorin2a
masculin? care o reduce la limitele propriului ei
corp o 5ocGeaF? la fel cum Bl 5ocGeaF? pe 6?iat7
Bncearc? fa2? de semenele ei supuse acela5i
deFCust ca 6?r6atul viril fa2? de pederastul pasiv(
Bn parte pentru a repudia orice asem?nare cu ele
adopt? o atitudine masculin?7 B5i traveste5te
Gainele. alura. lim6ajul. formeaF? cu o prieten?
feminin? un cuplu Bn care ea BntrucGipeaF?
personajul masculin7 aceast? comedie este. Bntr9
adev?r. ..un protest virilH7 dar ea apare ca un
fenomen secundar7 ceea ce este spontan este
scandaliFarea su6iectului cuceritor 5i suveran la
ideea de a se prescGim6a Bntr9o prad? carnal?( O
mare parte dintre sportive sBnt GomoseIuale7 ele
nu95i sesiFeaF? corpul care este mu5cGi.
mi5care. detent?. elan ca pe o carne pasiv?7 el
nu cGeam? Bn cGip maCic mBnCBierile. este priF?
asupra lumii. nu un lucru aflat Bn lume7 pr?pastia
care eIist? Bntre trupul9pentru9sine 5i trupul9
pentru9cel?lalt este Bn acest caF de netrecut( Se
BntBlnesc reFisten2e analoaCe la femeia de
ac2iune. la femeia Lintelectual?H pentru care
renun2area. fie ea 5i su6 form? carnal?. este
imposi6il?( Dac? eCalitatea seIelor ar fi realiFat? Bn
mod concret. acest o6stacol s9ar a6oli Bntr9un mare
num?r de caFuri7 dar 6?r6atul este Bnc? impreCnat
de superioritatea sa 5i contrariul este o
convinCere incomod? pentru femeie( re6uie s?
remarc?m. totu5i. c? femeile cele mai voluntare.
cele mai dominatoare. eFit? pu2in s? Bnfrunte
masculul7 femeia a5a9Fis? Lviril?H este adesea o
GeteroseIual? lipsit? de ipocriFie( Ea nu vrea s?95i
reneCe revendicarea sa de a fi o fiin2? uman?7
dar nu Bn2eleCe nici s? se mutileFe Bn feminitatea
ei. ea aleCe s? ajunC? Bn lumea masculin?. c$iar
s? 5i9o aneIeFe( SenFualitatea ei ro6ust? nu se
Bnsp?imBnt? de asprimea masculin?7 pentru a95i
C?si 6ucuria Bntr9un trup de 6?r6at
/43
are de n!ins mai pu#ine rezisten#e dect fecioara
timid" / natur mai frust mai animal nu !a
sim2i umilirea coitului7 o intelectual cu spiritul
Bndr?Fne2 o va contesta7 siCur? de sine. 6?t?ioas?.
femeia se va anCaja 6ucuroas? Bntr9un duel Bn care
este siCur? ca va BnvinCe( -eorCe Sand avea o
predilec2ie pentru 6?ie2i. pentru 6?r6a2ii Lfemi 9
niniH7 dar doamna de Stael n9a c?utat decBt tBrFiu.
la aman2ii s?i. tinere2ea 5i frumuse2ea* dominBnd
6?r6a2ii prin for2a spiritului s?u. primindu9le cu
orColiu admira2ia. nu tre6uia deloc s? se simt? ca
o prad? Bn 6ra2ele lor( O suveran? precum
!atGerina a Rusiei putea cGiar s?95i permit? 6e2ii
masocGiste. r?mBnBnd Bns? sinCurul st?pBn Bn aceste
jocuri ( Isa6elle EG6erardt. care. Bm6r?cat? Bn
Gaine 6?r6?te5ti. a str?6?tut SaGara pe cal. nu se
socotea cu nimic diminuat? cBnd se d?ruia vreunui
viCuros tiralior( Femeia care nu se vrea vasala
6?r6atului este Bntotdeauna departe de a fuCi de el7
mai curBnd Bncearc? s?9/ fac? instrumentul propriei
sale pl?ceri( Bn circumstan2e favora6ile 9depinFBnd
Bn mare parte de partenerul ei 9 Bns?5i ideea de
competi2ie se va a6oli 5i Bi va pl?cea s? tr?iasc? Bn
plenitudinea condi2iei sale de femeie a5a cum
6?r6atul B5i tr?ie5te condi2ia de 6?r6at(
Dar aceast? conciliere Bntre personalitatea sa
activ? 5i rolul de femel? pasiv? este. cu toate
acestea. mult mai dificil? pentru ea decBt pentru
6?r6at7 mai deCra6? decBt s? se consume din
pricina acestui efort. multe femei vor renun2a s?9/
Bncerce( Printre artiste 5i scriitoare se BntBlnesc
multe les6iene( Ai aceasta nu pentru c? ciud?2enia
lor seIual? ar fi o surs? de enerCie creatoare sau ar
manifesta eIisten2a vreunei enerCii superioare7
mai deCra6?. a6sor6ite de o activitate serioas?. nu
mai vor s?95i piard? timpul jucBnd rolul de
femeie. nici s? lupte Bmpotriva 6?r6a2ilor( !um nu
admit superioritatea masculin?. nu vor nici s?
simuleFe c? o recunosc. nici s? se o6oseasc? s? o
conteste7 caut? Bn voluptate destindere. lini5tire.
amuFament7 socotesc c? este mai 6ine s? Bntoarc?
spatele unui partener care are Bnf?2i5area unui
adversar7 5i prin aceasta se eli6ereaF? de
o6stacolele pe care le implic? feminitatea( DesiCur.
adesea natura eIperien2elor ei Getero9seIuale o va
decide pe femeia Lviril?H s? aleaC? asumarea sau
repudierea propriului s?u seI( Dispre2ul masculin Bi
confirm? femeii urBte sentimentul c? este
diFCra2ioas?7 aroCan2a unui amant o va r?ni pe
cea orColioas?( oate motivele friCidit?2ii pe care
le9am considerat* rancGiun?. ciud?. team? de
sarcin?. traumatism provocat de un avort. se
reC?sesc aici( Ele do6Bndesc cu atBt mai mult?
Creutate cu cit femeia a6ordeaF? 6?r6atul cu mai
mult? neBncredere(
otu5i. GomoseIualitatea nu apare totdeauna.
cBnd este vor6a de o femeie dominatoare. ca o
solu2ie pe de9a9ntreCul satisf?c?toare7 din moment
ce caut? s? se afirme. nu9i displace s?95i realiFeFe
inteCral posi6ilit?2ile sale feminine7 rela2iile
GeteroseIuale Bi apar Bn acela5i timp ca o
diminuare 5i ca o Bm6oC?2ire7 repudiind
limit?rile impuse
138
de se,ul ei se ntmpl ca n alt fel s se limiteze
ea nsi" Aa cum femeia frigid dorete plcerea
dei o refuz lesbiana ar !rea adesea s fie o
femeie normal i complet i n acelai timp nu
!rea acest lucru" Aceast ezitare se manifest n
cazul tra!estitei studiate de &teAel:
Am v?Fut c? nu9i pl?cea s? stea decBt cu 6?ie2ii 5i c?
nu voia s? Lse efemineFeH( $a 5aispreFece ani. a Bnceput
s? ai6? primele sale rela2ii cu fete7 avea pentru ele un
profund dispre2. ceea ce a conferit imediat erotismului
ei un caracter sadic7 unei prietene pe care o respecta i9a
f?cut o curte pasionat?. dar platonic?7 fa2? de cele pe
care le poseda nu Bncerca decBt deFCust( S9a aruncat cu
furie Bn studiul unor materii dificile( Decep2ionat? Bn
prima ei iu6ire safic?. s9a a6andonat cu freneFie
eIperien2elor pur senFuale 5i s9a apucat de 6?ut( $a
5aptespreFece ani. a cunoscut un tBn?r cu care s9a
c?s?torit( A avut mai BntBi vaCinism. 5i niciodat?
Bmpreunarea nu i9a adus orCasmul( I se p?rea c? poFi2ia
ei e LumilitoareH7 totdeauna ea era aceea care95iHasuma
rolul aCresiv 5i activ( Ai9a p?r?sit so2ul. Lde5i Bl iu6ea la
ne6unieH. 5i 5i9a reluat raporturile cu femei( A cunoscut
un artist c?ruia i s9a dat. dar tot f?r? s? ajunC? la
orCasm( %ia2a ei se Bmp?r2ea Bn perioade net delimitate7
un timp scria. era creator 5i se sim2ea complet
masculin?7 atunci se culca cu femei. Bntr9o manier?
episodic? 5i sadic?( Apoi avea o perioad? de femel?(
S9a Got?rBt s? mearC? la medic pentru c? dorea s?
cunoasc? orCasmul(
$es6iana ar putea Bn mod facil s? consimt? la
pierderea feminit?2ii sale dac? ar cB5tiCa prin
aceasta o triumf?toare virilitate( Dar acest lucru
nu se BntBmpl?( Ea r?mBne Bn mod evident privat?
de orCanul !Qril) poate deflora o prieten? cu mBna
sau poate utiliFa un penis artificial pentru a mima
posesiunea7 nu Bnseamn? c? nu este un castrat( Se
BntBmpl? ca ea s? sufere profund din aceast? cauF?(
NeBmplinit? ca femeie. neputincioas? ca 6?r6at.
starea ei se traduce de multe ori prin psiGoFe( O
6olnav? Bi spunea lui Dal6ieF
/
* LDac? a5 avea
ceva cu care s? penetreF. ar merCe mai 6ineH( Alta
B5i dorea ca sBnii ei s? fie riCiFi( Adesea les6iana
va Bncerca s?95i compenseFe inferioritatea viril?
printr9o aroCan2?. un eIGi6i2ionism care manifest?
de fapt un deFecGili6ru interior( Uneori ea va reu5i
s? creeFe cu alte femei un tip de raporturi analoaCe
cu acelea pe care le Bntre2ine cu ea un 6?r6at
LfemininH sau un adolescent Bnc? nesiCur de
virilitatea lui( Un caF dintre cele mai frapante
ale unui asemenea destin este caFul lui LSandorH
pe care9/ relateaF? Drafft E66inC( Femeia
atinsesese prin acest mijoc indirect un ecGili6ru pe
care numai interven2ia societ?2ii --a distrus(
.etoda psi+analitic fi doctrina freudmn.
/40
Sarolta era oriCinar? dintr9o familie no6il?
maCGiar? renumit? pentru eIcentricit?2ile sale( at?l ei
a crescut9o ca pe un 6?iat* c?l?rea. vBna etc( Aceast?
influen2? s9a prelunCit pBn? la vBrst? de treispreFece ani.
cBnd a fost dus? la pension7 atunci s9a Bndr?Costit de o
micu2? enCleFoaic?. a pretins c? este 6?iat 5i a r?pit9o( A
revenit la mama ei. dar Bn curBnd. Bm6r?cat? Bn Gaine
6?ie2e5ti. a plecat Bntr9o c?l?torie cu tat?l ei7 se dedica
sporturilor virile. fuma 5i frecventa 6ordelurile( Se
sim2ea Bn special atras? de actri2ele 5i de femeile sinCure
care. pe cBt posi6il. erau trecute de prima tinere2e( Ii
pl?cea ca acestea s? fie Lcu adev?rat feminineH( LBmi
pl?cea. spune ea. pasiunea feminin? care se manifesta
su6 un v?l poetic( Orice neru5inare. venind din partea
unei femei. m? umplea de deFCust((( Aveam o aversiune
de nedescris pentru ve5mintele femeie5ti 5i Bn Ceneral
pentru tot ceea ce este feminin. dar numai la mine 5i Bn
mine7 c?ci. dimpotriv?. seIul frumos m? entuFiasma(H A
avut numeroase leC?turi cu femei 5i a cGeltuit mul2i 6ani
cu ele( !ola6ora Bn acest timp la dou? mari Fiare din
capital?( A tr?it ca Bntr9o c?snicie. timp de trei ani. cu o
femeie cu Fece ani mai Bn vBrst? 5i i9a fost foarte Creu s9o
determine pe aceasta s? accepte o ruptur?( Inspira
pasiuni violente( Bndr?Costit? de o tBn?r? Bnv?2?toare. s9a
unit cu ea Bntr9un simulacru de mariaj* loCodnica ei 5i
familia acesteia o credeau 6?r6at7 socrul ei creFuse c?
remarc? la viitorul s?u Cinere un mem6ru Bn erec2ie
O pro6a6il un penis artificialP7 se r?dea de form?. dar
camerista C?sise pe lenjeria ei urme de sBnCe menstrual
5i. privind prin Caura cGeii. se convinsese c? Sandor era
femeie( Demascat?. aceasta a fost BncGis?. dar mai apoi
acGitat?( Era foarte mBGnit? c? fusese desp?r2it? de iu6ita
ei +ana. c?reia Bi scria din celul? scrisorile cele mai
pasionate( Nu avea deloc o conforma2ie feminin?7
6aFinul Bi era foarte BnCust. nu avea talie( SBnii Bi avea
deFvolta2i. p?r2ile Cenitale erau feminine Bntru totul. dar
imperfect deFvoltate( Sandor nu avusese menstrua2ie
decBt la 5aptespreFece ani 5i sim2ea fa2? de fenomenul
menstrual o profund? oroare( Ideea raporturilor seIuale
cu 6?r6a2i Bi producea. de asemenea. oroare7 pudoarea ei
nu se manifesta decBt fa2? de femei. astfel BncBt prefera s?
Bmpart? patul cu un 6?r6at decBt cu o femeie( Foarte
jenat? cBnd era tratat? ca femeie. a fost prad? unei
adev?rate anCoase cBnd a fost o6liCat? s? se Bm6race Bn
Gaine feminine( Se sim2ea Latras? ca de o for2?
maCnetic? spre femeile Bntre dou?Feci 5i patru 5i treiFeci
de aniH( B5i afla satisfac2ia seIual? doar mBnCBindu95i
prietena. niciodat? l?sBndu9se mBnCBiat?( $a nevoie se
folosea de un ciorap umplut cu stof? ca de un mem6ru
fals( Detesta 6?r6a2ii( Foarte sensi6il? la stima moral? a
celorlal2i. avea mult talent literar. o cultur? remarca6il?
5i o memorie colosal?(
Sandor nu a fost psiGanaliFat?. dar din simpla
eIpunere a faptelor reies cBteva lucruri foarte
evidente( Se pare c?. f?r? Lprotest virilH. Bn modul
cel mai spontan. ea s9a CBndit Bntotdeauna ca
fiind 6?r6at. datorit? educa2iei pe care a primit9o
5i constitu2iei orCanismului s?u7 felul Bn care tat?l
s?u a asociat9o c?l?toriilor 5i vie2ii sale a avut. evi 9
dent. o importan2? decisiv?7 virilitatea sa era atBt de
siCur?. BncBt nu manifesta fa2? de femei nici un fel
de am6ivalen2?7 le iu6ea ca un 6?r6at. f?r? a a se
sim2i compromis? de ele7 le iu6ea Bntr9un fel pur
dominator 5i activ. f?r? a accepta reciprocitatea(
otu5i. e frapant fap9
/1<
toi c? Ldetesta 6?r6a2iiH 5i c? Bndr?Cea mai mult
femeile Bn vBrst?( Aceasta suCereaF? c? Sandor
avea fa2? de mama sa un compleI oedipian de tip
masculin/ ea perpetua atitudinea infantil? a
oric?rei feti#e care. formBnd un cuplu cu mama.
nutre5te speran2a s? o protejeFe 5i s? o domine
Bntr9o Fi( Foarte adesea. cBnd copila a fost frus9
trat? de tandre2ea matern?. nevoia de aceast?
tandre2e o o6sedeaF? toat via2a ei de adult7
crescut? de tat?l s?u. Sandor pro6a6il c? a visat
s? fie o mam? iu6itoare 5i Bndr?Cit?. pe care a
c?utat9o mai tBrFiu Bn alte femei7 aceasta eIplic?
profunda ei CeloFie fa2? de 6?r6a2i. leCat? de
respectul. de draCostea ei Lpoetic?H pentru femeile
LsinCureH 5i mai Bn vBrst?. care aveau Bn ocGii ei un
caracter sacru( Atitudinea ei era eIact aceea a lui
Rousseau fa2? de doamna de Uarens. a tBn?rului
Benjamin !onstant fa2? de doamna de !Garnere7
adolescen2ii sensi6ili. LfemininiH sBnt atra5i 5i ei de
iu6itele materne( Su6 fiCuri mai mult sau mai
pu2in acuFate se BntBlne5te adesea acest tip de
les6ian? care nu s9a identificat niciodat? cu mama
sa 9 pentru c? o admira sau o detesta prea mult
9 dar care. refuFBnd s? fie femeie. dore5te Bn
jurul ei dulcea2a unei protec2ii feminine7 din sBnul
acestei matrice calde. ea poate ie5i Bn lume cu
Bndr?Fneli de 6?iat7 se poart? ca un 6?r6at. dar. ca
6?r6at. are o fraCilitate care o face s? caute
draCostea unei femei mai Bn vBrst?7 cuplul va
reproduce cuplul GeteroseIual clasic format din
matroan? 5i adolescent(
PsiGanali5tii au su6liniat importan2a
raporturilor pe care les6iana le9a avut Bn trecut cu
mama sa( EIist? dou? caFuri Bn care adolescentei Bi
este Creu s? scape din strBnsoarea matern?7 dac? a
fost r?sf?2at? pasionat de o mam? anIioas? sau
dac? a fost maltratat? de o Lmam? reaH care i9a
insuflat un profund sentiment de culpa6ilitate7 Bn
primul caF rela2iile dintre mam? 5i fiic? friFau
GomoseIualitatea* dormeau Bmpreun?. se mBnCBiau
sau B5i s?rutau sBnii7 fata va c?uta Bn alte 6ra2e
aceea5i fericire( Bn cel de9al doilea caF. va Bncerca
nevoia acut? a unei Lmame 6uneH care s? o
protejeFe Bmpotriva celei dintBi. care s?
Bndep?rteFe 6lestemul pe care9/ simte ap?sBnd
asupra ei( Unul dintre su6iectele a c?ror poveste o
relateaF? "aveloc; Ellis. care95i detestase mama
pe perioada BntreCii ei copil?rii. a descris astfel
draCostea pe care a Bncercat9o la 5aispreFece ani
pentru o femeie mai Bn vBrst?*
+? sim2eam ca o orfan? care a c?p?tat deodat? o
mam? 5i am Bnceput s? m? simt mai pu2in ostil? fa2?
de oamenii mari. cGiar s? am respect pentru ei(((
DraCostea mea pentru ea era Bntru totul pur? 5i m?
CBndeam la ea ca la o mam?((( Bmi pl?cea s? m? atinC?
5i uneori m? strBnCea Bn 6ra2e sau m? l?sa s? m? a5eF
pe CenuncGii ei((( !Bnd m? culcam. venea s?9mi spun?
noapte 6un? 5i m? s?ruta pe Cur?
Dac? femeia mai Bn vBrst? se preteaF? la
Bm6r?2i5?ri mai fier6in2i. cea mai tBn?r? li se va
a6andona cu 6ucurie( De o6icei B5i va asuma
141
rolul pasiv. c?ci Bi place s? fie dominat?. protejat?.
leC?nat? 5i mBn9CBiat? ca un copil( Fie c? aceste
rela2ii r?mBn platonice. fie c? devin carnale. ele au
adesea caracterul unei adev?rate pasiuni
amoroase( Dar tocmai prin faptul c? apar Bn
evolu2ia adolescentei ca o etap? clasic?. ele n9ar
putea fi suficiente pentru a eIplica o aleCere
Got?rBt? a GomoseIualit?2ii( Fata caut? Bn acela5i
timp o eli6erare 5i o lini5te pe care le9ar putea C?si
Bn 6ra2ele unui 6?r6at( O dat? trecut? perioada
entuFiasmului amoros. cea mai tBn?r? Bncearc? fa2?
de cealalt? sentimentul am6ivalent pe care9/ avea
fa2? de maic?9sa7 Bi suport? influen2a. BncereBnd Bn
acela5i timp s? i se smulC?7 dac? cealalt? se
Bnc?p?2BneaF? s? o re2in?. va r?mBne un timp
LpriFonier?H 87 dar. prin scene violente sau
prietene5te. va Bncerca s? evadeFe7 ie5ind din ado9
lescen2?. se simte destul de matur? pentru a
Bnfrunta o via2? de femeie normal?( Pentru ca
voca2ia ei les6ian? s? se afirme. tre6uie fie ca ea
s?95i refuFe 9 precum Sandor 9 feminitatea. fie
ca feminitatea ei s? Bnfloreasc? cel mai 6ine Bn
6ra2ele unei alte femei( Aceasta ecGivaleaF? cu a
spune c? fiIa2ia ei asupra mamei nu ajunCe
pentru a eIplica inversiunea( Iar aceasta poate
fi aleas? din cu totul alte motive( Femeia poate
descoperi sau presim2i prin eIperien2ele ei
complete sau scGi2ate c? nu va descoperi nici o
pl?cere Bn rela2iile GeteroseIuale. c? numai o
femeie este Bn stare s? o satisfac?* Bn special
pentru femeia care are cultul feminit?2ii sale.
Bm6r?2i5area safic? se dovede5te a fi cea mai
satisf?c?toare(
Este foarte important s? su6liniem acest lucru*
nu Bntotdeauna refuFul de a se face o6iect conduce
femeia spre GomoseIualitate* majoritatea
les6ienelor Bncearc?. dimpotriv?. s?95i Bnsu5easc?
teFaurele feminit?2ii lor( A consim2i la
metamorfoFarea Bn lucru pasiv nu Bnseamn? a
renun2a la orice revendicare su6iectiv?* femeia
sper? astfel s? se atinC? su6 fiCura Bn9sinelui7 dar
atunci va Bncerca s? se sesiFeFe din nou Bn
alteritatea sa( Bn sinCur?tate. nu reu5e5te cu
adev?rat sa se dedu6leFe7 dac? B5i mBnCBie pieptul.
nu simte cum s9ar revela sinii ei unei mBini
str?ine. nici cum s9ar sim2i tr?ind su6 o mBn?
str?in?7 un 6?r6at poate s?9i descopere eIisten2a
pentru sine a c?rnii ei. dar nu ceea ce este ea
pentru cellalt. Numai cBnd deCetele ei modeleaF?
trupul unei femei se Bndepline5te miracolul oClinFii(
Bntre 6?r6at 5i femeie draCostea este un act7 fiecare
se smulCe din sine 5i devine altul7 ceea ce o
uime5te pe Bndr?Costit? este c? lanCoarea pasiv?
a c?rnii ei este reflectat? su6 fiCura ardorii viril e7
dar o narcisist? nu95i va recunoa5te decBt foarte
confuF farmecele Bntr9un seI Bn erec2ie( Bntre femei.
draCostea este contemplare7 mBnCBierile sBnt desti9
nate mai pu2in s? 5i9o aproprieFe pe cealalt? decBt
s? se recreeFe lent
/
!a Bn romanul lui DORO"& BADER( 8rio# care
este. de altfel. foarte superficial(
/1J
prin ea7 separa2ia este a6olit?. nu eIist? nici lupt?.
nici victorie. nici BnfirBnCere7 Bntr9o reciprocitate
eIact?. fiecare este Bn acela5i timp su6iect 5i
o6iect. suveran? 5i sclav?* dualitat ea este
complicitate( LAsem?narea foarte mare. spune
!olette
/
. lini5te5te Bns?5i voluptatea Prietena se
complace Bn certitudinea de a mBnCBia un trup
c?ruia Bi cunoa5te secretele 5i ale c?rei preferin2e i
le arat? propriul ei trup(H Iar ReneKe %ivien*
Sub snul de femeie bat
inimi semene $ubito)
8rupul ntocmai ni,i
alctuit 2i acee!i soart
sufletele gemene De,
apas $ncit tlcul umbrei
crude Pe c+ip ori rsu,i
!tiu s,l tlmcesc
4idoma dulcea ni,i# ca
unor rude 2i,n tine
prunc !i sor# prieten
iubesc.
?
Aceasta dedu6lare poate s? capete o fiCur?
matern?7 mama care se recunoa5te 5i se alieneaF?
Bn fiica ei are adesea pentru ea un ata5ament
seIual7 Bnclina2ia sa de a proteja 5i a leC?na Bn
6ra2ele ei un o6iect fraCed de carne este comun? cu
aceea a les6ienei( !olette su6liniaF? aceast?
analoCie cBnd( scrie Bn Crceii de vi<
Bmi vei da voluptatea. aplecat? deasupra mea. cu ocGii
plini de o nelini5te matern?. tu. cea care cau2i Bn
prietena ta pasionat? copilul pe care nu l9ai avut
niciodat?(
Ai Renee %ivien eIprim? acela5i sentiment*
"ino# n braele te voi duce# ca pe,un
copil bolnav Ca pc,un copil tremurnd !i
plngnd !i bolnav Puternic# braul meu
cuprinde,n strnsoarc tnipu,i fin C pot
durereas,o alin vei !ti atunci# !i adpost
s,i in C braul meu anume fcut a fost#
catrainic adpost s,i inH
Ai tot astfel*
.ai drag,mi e!ti a!a# plpnd !i,mpcat# !i
mult mi place,mi
b
rae s te in Pndind asupra ta cum se a!terne
u!or# n caldul leagn# somnul lin.
/
Plcerile...
?
"raja.
;
Ceasul mimlor mpreunate.
/14
Bn orice draCoste 9 seIual? sau matern? 9
eIist? Bn acela5i timp avari2ie 5i CeneroFitate.
dorin2? de a9/ poseda pe cel?lalt 5i de a9i da totul7
dar Bn special Bn m?sura Bn care am6ele forme sBnt
narcisiste. mBnCBind Bn copil sau Bn amant?
prelunCirea sau reflectarea lor proprie. mama 5i
les6iana se confund?(
otu5i. narcisismul nu conduce mei el Bn mod
necesar la GomoseIualitate* eIemplul +?riei
BasG;irtseff o dovede5te7 nu C?sim Bn scrierile ei
nici cea mai mic? urm? de sentiment afectuos fa2?
de o femeie7 cere6ral? mai curBnd decBt senFual?.
eItrem de vanitoas?. viseaF? Bnc? din copil?rie s?
fie valoriFat? de 6?r6at7 nu o intereseaF? decBt ceea
ce ar putea s? contri6uie la Cloria ei( Femeia care
se idolatriFeaF? eIclusiv 5i care viFeaF? o reu5it?
a6stract? este incapa6il? de o cald? complicitate la
adresa celorlalte femei7 ea nu vede Bn ele decBt
prietene sau du5mance(
Bntr9adev?r. nici un factor nu este niciodat?
determinant7 este vor6a Bntotdeauna de o aleCere
efectuat? Bn mieFul unui ansam6lu compleI 5i
sprijinindu9se pe o deciFie li6er?* nici un destin
seIual nu CuverneaF? via2a individului* erotismul
ei traduce. dimpotriv?. o atitudine Clo6al? fa2? de
eIisten2?(
Bmprejur?rile. totu5i. au 5i ele un rol important
Bn aceast? aleCere( Ai ast?Fi. cele dou? seIe tr?iesc
Bn mare parte separate7 Bn pensioane. Bn 5colile de
fete. se alunec? repede de la intimitate la
GomoseIualitate7 se BntBlnesc mult mai pu2ine
les6iene Bn mediile Bn care camaraderia Bntre fete 5i
6?ie2i favoriFeaF? eIperien2e GeteroseIuale( +ulte
femei care muncesc Bn ateliere. Bn 6irouri. Bntre
femei. 5i care nu au prea multe ocaFii s?
frecventeFe 6?r6a2i vor leCa Bntre ele prietenii
amoroase7 material 5i moral. le va fi comod s?95i
uneasc? vie2ile( A6sen2a sau e5ecul rela2iilor
GeteroseIuale le vor predestina inversiunii( E Creu
s? traseFi o limit? Bntre resemnare 5i predilec2ie* o
femeie se poate consacra femeilor pentru c?
6?r6atul a deFam?Cit9o. dar uneori o deFam?Ce5te
deoarece c?utase Bn el o femeie( Pentru toate aces9
te motive. o distinc2ie radical? Bntre
GeteroseIual? 5i GomoseIual? ar fi fal5i O dat?
trecut timpul incert al adolescen2ei. 6?r6atul
normal nu95i mai permite a6ateri pederaste7 dar
adesea femeia normal? se Bntoarce la iu6iri care 9
platonice sau nu 9 i9au BneBntat tinere2ea
Decep2ionat? de 6?r6at. va c?uta Bn 6ra2e feminine
amantul care a tr?dat9o7 !olette a ar?tat Bn
"agabonda acest rol consolator pe care9/ joac?
adesea Bn via2a femeilor volupt?2ile condamnate* se
BntBmpl? ca unele s?95i petreac? BntreaCa eIisten2?
consolBndu9se( !Giar o femeie cople5it? de
Bm6r?2i5?ri masculine poate s? nu dispre2uiasc?
volupt?2i
/11
mai lini5tite( Dac? este pasiv? 5i senFual?.
mBnCBierile unei prietene nu9i vor displ?cea. din
moment ce nu are de f?cut altceva decBt s? se
a6andoneFe. s? se lase cople5it?( Dac? este
activ?. pasionat?. va ap?rea ca LandroCinH nu
printr9o misterioas? com6ina2ie de Gormoni. ci
numai pentru faptul c? aCresivitatea 5i Custul pentru
posesiune apar drept calit?2i virile7 pe !laudine
draCostea pentru Renaud n9o Bmpiedic? s?
rBvneasc? farmecele lui ReFi7 este pe deplin
femeie. f?r? a Bnceta pentru aceasta s? doreasc? s?
ia 5i s? inBnCBie ea Bns?5i( BineBn2eles. la Lfemeile
cinstiteH . aceste Ldorin2e perverseH sBnt refulate cu
Crij?* se manifest? totu5i. su6 forma unor prietenii
pure. dar pasionate. sau su6 aceea a tandre2ei
materne7 uneori. se descoper? iF6ucnind FComotos
Bn cursul unei psiGoFe sau al unei criFe provocate
de menopauF?(
De aceea este 5i mai Fadarnic s? pretindem a
a5eFa les6ienele Bn dou? cateCorii separate( Prin
aceea c? o comedie social? se suprapune adesea
peste adev?ratele lor raporturi. compl?cBndu9se Bn a
imita un cuplu 6iseIuat. suCereaF? ele Bnse5i
diviFiunea Bn LvirileH 5i LfeminineH( Dar nu tre6uie
s? ne Bn5ele faptul c? una poart? un taior so6ru 5i
cealalt? o rocGie vaporoas?( Privind mai
Bndeaproape lucrurile. ne d?m seama c? 9 Bn afar?
de caFurile9limit? 9 seIualitatea lor este am6iCu?(
Femeia care devine les6ian? pentru c? respinCe
domina2ia masculin? Cust? adesea 6ucuria de a
recunoa5te Bn cealalt? orColioasa amaFoan?7
odinioar?. multe amoruri vinovate Bnfloreau
printre studentele de la Sevres care tr?iau
Bmpreun? departe de 6?r6a2i7 voiau s? fie rnBndre
c? apar2in unei elite feminine 5i voiau s? r?mBn?
su6iecte autonome7 aceast? compleIitate care le
reunea Bmpotriva castei privileCiate Bi permitea
fiec?reia s? admire Bntr9o prieten? acea fiin2? pres9
tiCioas? pe care o Bndr?Cea Bn sine Bns?5i7
Bm6r?2i5Bndu9se. fiecare era Bn acela5i timp 6?r6at
5i femeie 5i era BncBntat? de aceste virtu2i
androCine( Invers. o femeie care vrea s? se 6ucure
de feminitatea ei Bn 6ra2ele alteia cunoa5te 5i
orColiul de a nu se supune nici unui 6?r6at
Renee %ivien iu6ea pasionat frumuse2ea feminin? 5i
se voia frumoas?7 se Bmpodo6ea. era mBndr? de
p?rul ei lunC7 dar Bi pl?cea 5i s? se simt? li6er?.
intact?* Bn poemele sale eIprima dispre2ul fa2? de
cele care consimt prin mariaj s? devin?
servitoarele unui 6?r6at( -ustul ei pentru
6?uturile tari. lim6ajul uneori Crosolan manifestau
dorin2a sa de virilitate( De fapt. Bn imensa
majoritate a cuplurilor mBnCBierile sBnt reciproce(
De aceea rolurile se Bmpart Bntr9un fel foarte
incert* femeia cea mai infantil? poate juca
personajul unui adolescent Bn fa2a unei matroane
protectoare sau pe acela al unei iu6ite #inute Bn
6ra2e de un amant Se pot iu6i. una fiind eCala
celeilalte(
/1>
Prin faptul c? partenerii sBnt asem?n?tori. toate
com6ina2iile. transpoFi2iile. scGim6urile sau
rolurile sBnt posi6ile( Raporturile se ecGili6reaF?
dup? tendin2ele psiGoloCice ale fiec?reia 5i dup?
situa2ia privit? Bn ansam6lu( Dac? una dintre ele
o ajut? sau o Bntre2ine pe cealalt?. B5i va asuma
func2iile 6?r6atului7 protector tiranic. victim?
eIploatat?. suFeran respectat 5i uneori cGiar
sus2in?tor7 o superioritate moral?. social?.
intelectual? Bi va conferi adesea autoritatea7 Bn
acest timp cea mai iu6it? se va 6ucura de
privileCiile pe care le presupune ata5amentul
pasionant de cea care iu6e5te mai mult( !a 5i
asocia2ia dintre un 6?r6at 5i o femeie. uniunea a
dou? femei poate lua o mul2ime de Bnf?2i5?ri
diferite7 se BntemeieaF? pe sentiment. interes sau
o6i5nuin2?7 este conjuCal? sau romanesc?7 face
loc sadismului. masocGismului. capriciului.
eCoismului. tr?d?rii7 eIist? printre les6i9ene
prostituate. dar 5i mari Bndr?Costite(
otu5i. anumite circumstan2e confer? acestor
leC?turi tr?s?turi particulare( Ele nu sBnt consacrate
de o institu2ie sau de o6iceiuri. nici reClate de
conven2ii. de aceea sBnt tr?ite cu mai mult?
sinceritate B?r6atul 5i femeia 9 cGiar 5i c?s?tori2i 9
joac? fiecare. mai mult sau mai pu2in. cBte un rol
Bn fa2a celuilalt. mai ales femeia c?reia 6?r6atul Bi
impune Bntotdeauna cBte ceva* virtute eIemplar?.
farmec. cocGet?rie. infantilism sau austeritate7
niciodat?. Bn preFen2a so2ului sau a amantului. ea nu
se simte pe de9a9ntreCul ea Bns?5i* al?turi de o prie
ten? nu va face nici o parad?. nu tre6uie s?
simuleFe. sBnt prea asem?n?toare pentru a nu se
ar?ta descoperite( Aceast? similitudine creeaF? cea
mai total? intimitate( Adesea erotismul nu are decBt
un rol neBnsemnat Bn aceste uniuni7 voluptatea are un
caracter mai pu2in fulCer?tor. mai pu2in vertiCinos
decBt Bntre 6?r6at 5i femeie. ea nu opereaF?
metamorfoFe atBt de 6ulversante7 dar cBnd aman2ii
5i9au desp?r2it trupurile. redevin str?ini7 5i cGiar
corpul masculin i se pare femeii deFCust?tor7 iar
6?r6atul Bncearc? uneori un fel de sil? insipid? Bn
fa2a aceluia al tovar?5ei sale7 Bntre femei.
tandre2ea carnal? este mai eCal?. mai continu?7
nu sBnt antrenate Bn eItaFuri frenetice. dar nici nu
cad niciodat? Bntr9o indiferen2? ostil?7 a se vedea. a
se atinCe este o pl?cere lini5tit? care o prelunCe5te
Bn surdin? pe cea din pat $eC?tura lui SaraG
Poson6R cu iu6ita sa a durat aproape cinciFeci de
ani f?r? nici un nor7 se pare c? au 5tiut s?95i creeFe
la marCinea lumii un paradis lini5tit( Dar 5i
sinceritatea se pl?te5te( Pentru c? se arat?
descoperite. f?r? Crija de a se controla sau de a
disimula. femeile B5i provoac? una alteia violen2e
nemaiauFite( B?r6atul 5i femeia se intimideaF?
pentru c? sBnt diferi2i7 el Bncearc? fa2? de ea mil?.
nelini5te. se str?duie5te s? o trateFe cu mult?
curtoaFie. cu indulCen2?. cu
/1=
re#inere) ea l respect i se teme pu#in de el
ncearc s se domine n fa#a lui7 fiecare are Crij?
s-- cru#e pe misteriosul Cellalt ale crui reac#ii
5i sentimente nu le poate Bndeajuns m?sura(
Femeile Bntre ele snt necru2?toare7 se demasc?.
se provoac?. se urm?resc. se BndBrjesc 5i se
antreneaF? reciproc Bn a6isurile a6jec2iei( !almul
masculin 9 fie c? este indiferen2? sau st?pBnire
de sine 9 este un diC de care se sfarm? scenele
feminine7 dar Bntre dou? prietene are loc o risip?
de lacrimi 5i convulsii7 r?6darea lor Bn a
respinCe repro5urile 5i eIplica2iile este
insa2ia6il?( EIiCen2?. proteste. CeloFie. tiranie.
toate aceste flaCeluri ale vie2ii conjuCale se
deFl?n2uie su6 o form? eIasperat?( Dac?
asemenea amoruri sBnt adesea furtunoase. este 5i
din pricin? c? ele sBnt mai amenin2ate decBt iu6irile
GeteroseIuale( Fiind 6lamate de societate. nu
reu5esc s? i se inteCreFe( Femeia care95i asum?
atitudinea viril? 9 prin caracterul. situa2ia sau
for2a pasiunii sale 9 reCret? c? nu9i poate oferi
prietenei sale o via2? normal? 5i respecta6il?. c? nu
se poate c?s?tori cu ea. c? o duce pe c?i insolite7
acestea sBnt sentimentele pe care. Bn 0ntni de
singurtate# Radcliffe "ali i le atri6uie eroinei
sale7 aceste remu5c?ri se traduc printr9o anIietate
mor6id? 5i adesea printr9o CeloFie cGinuitoare( !Bt
despre prietena pasiv? sau mai pu2in Bndr?Costit?.
ea va suferi Bntr9adev?r din pricina 6lamului
societ?2ii7 se va socoti deCradat?. pervertit?. frus9
trat?. va sim2i rancGiun? fa2? de aceea care9i
impune aceast? soart?( Se poate ca una dintre cele
dou? femei s? doreasc? un copil7 ori nu se va
resemna decBt cu triste2e la sterilitate. ori amBndou?
vor adopta un copil. ori cea care dore5te
maternitatea va apela la serviciile unui 6?r6at7
copilul este uneori o leC?tur? puternic? Bntre cele
dou?. alteori o nou? surs? a certurilor(
!eea ce confer? femeilor BncGise Bn
GomoseIualitate un caracter viril nu este via2a lor
erotic? 9 aceasta. dimpotriv?. le limiteaF? la un
univers feminin 9 ci responsa6ilit?2ile pe care 5i
le asum? prin faptul c? se lipsesc de 6?r6a2i(
Situa2ia lor este opus? aceleia a curteFanei. care
uneori cap?t? un spirit viril din pricin? c? tr?ie5te
printre 6?r6a2i 9 precum Ninon de $enclos 9. dar
care depinde de ace5tia( Atmosfera insolit? care(
domne5te Bn jurul les6ienelor provine din contrastul
Bntre climatul Cineceului Bn care se desf?5oar? via2a
lor particular? 5i independen2a masculin? a
eIisten2ei lor pu6lice( Se poart? ca ni5te 6?r6a2i
Bntr9o lume f?r? 6?r6a2i( Femeia sinCur? apare
Bntotdeauna ca fiind pu#in ciudat?* nu e adev?rat
c? 6?r6a2ii respect? femeile7 ei se respect? unii
pe al2ii prin femeile lor 9 so2ii. iu6ite. fete
LBntre2inuteH7 cnd protec2ia masculin? nu se mai
eItinde asupra ei. femeia este deFarmat? Bn fa2a
unei caste superioare care se arat? aCresiv?.
6atjocori9
/13
toare i ostil Ca +per!ersiune erotic.
$omose,ualitatea feminin? stBrne5te mai deCra6?
FBm6ete7 dar Bn msura Bn care implic? un mod
de via2?. suscit? scandal sau dispre2( Dac? este
mult? provocare 5i afectare Bn atitudinea
les6ienelor. aceasta se BntBmpl? pentru c? nu
eIist? pentru elenici o cale de9a95i tr?i situa2ia cu
naturale2e( Naturale2ea implic? s? nu reflecteFi
asupra ta. s? ac2ioneFi f?r? s?92i repreFin2i
propriile acte7 dar purtarea celorlal2i o
determin? f?r? Bncetare pe les6ian? s? ia
cuno5tin2? de sine( Numai dac? este destul de
matur? sau BnFestrat? cu un mare prestiCiu
social va putea merCe pe drumul ei cu o
indiferen2? lini5tit?(
Este Creu de decretat. de eIemplu. dac? din
Bnclina2ie sau dintr9o reac2ie de ap?rare les6iana
se Bm6rac? atBt de adesea Bntr9un fel ce denot?
masculinitate( F?r? Bndoial?. pentru majoritatea
este o aleCere spontan?( Nimic n9ar fi mai pu2in
natural decBt s? se Bm6race Bn Gaine de femeie7
f?r? Bndoial?. Gaina masculin? este 5i ea
artificial?. dar este mai comod? 5i mai simpl?.
este f?cut? pentru a favoriFa ac2iunea Bn loc s? o
Bmpiedice7 -eorCe Sand. Isa6elle EG6erardt
purtau costume 6?r6?te5ti7 GRde +onnier. Bn
ultima sa carte
/
. B5i afirm? preferin2a pentru
pantaloni7 orice femeie activ? prefer? tocurile
joase. stofele reFistente( Sensul toaletei feminine
este evident* el este acela de a LBmpodo6iH 5i a
Bmpodo6i Bnseamn? a oferi7 feministele Getero9
seIuale s9au ar?tat odinioar? asupra acestui punct
la fel de intransiCente ca 5i les6ienele7 refuFau s?
fac? din ele Bnsele o marf? care se eIpune.
adoptau taioare 5i p?l?rii so6re7 rocGiile
Bmpodo6ite. decoltate li se p?reau sim6olul ordinii
sociale Bmpotriva c?reia luptau( Ast?Fi. au reu5it s?
st?pBneasc? realitatea. 5i sim6olul are Bn ocGii lor
mai pu2in? importan2?( otu5i. pentru les6ian? B5i
p?streaF? aceast? importan2? Bn m?sura Bn care ea
simte c? mai are de revendicat ceva( Se BntBmpl?
5i 9 dac? particularit?2ile sale fiFice i9au motivat
voca2ia 9 ca ve5mintele austere s?9i vin? mai
6ine( re6uie ad?uCat c? unul dintre rolurile
jucate de podoa6? este acela de a satisface
senFualitatea preGensiv? a femeii7 dar les6iana
dispre2uie5te consol?rile catifelei. ale m?t?sii7 ca 5i
lui Sandor. Bi va pl?cea s? le vad? la prietenele sale
sau cGiar trupul prietenei va 2ine locul acestora(
ot din acest motiv adesea les6ienei Bi place s? 6ea
6?uturi tari. s? fumeFe. s? vor6easc? Crosolan. s?95i
impun? eIerci2ii violente7 din punct de vedere
erotic. Bmp?rt?5e5te tandre2ea feminin?7 prin
contrast. Bi place un climat mai pu2in fad( Prin
aceast? cale indirect?. poate ajunCe s? se simt?
6ine Bn compania 6?r6a2ilor( Dar aici intervine
un factor nou*
l
@
u
.

/
1
:
adesea ntre#ine cu acetia o rela#ie foarte
ambigui / femeie foarte sigur de !irilitatea ei nu
!a accepta ca prieteni sau camarazi dect 6?r6a2i*
aceast? siCuran2? nu se BntBlne5te decBt la acelea
care au a!ut cu 6?r6a2ii interese comune. care Z
Bn afaceri. Bn ac2iune sau Bn art? Z muncesc 5i
reu5esc la fel ca ei( -ertrude Stein. cBnd B5i
primea prietenii. nu vor6ea decBt cu 6?r6a2ii.
l?sBndu9i Alicei o;las sarcina de a le Bntre2ine pe
Bnso2itoarele lor(
/
Fa2? de femei. GomoseIuala
foarte viril? va avea o atitudine am6ivalen2?* le
dispre2uie5te. dar are Bn fa2a lor un compleI de
inferioritate atBt Bn calitate de 6?r6at. cBt 5i ca
femeie7 se teme ca nu cumva s? le apar? drept o
femeie nereu5it?. un 6?r6at neterminat. ceea ce o
determin? s? afi5eFe o superioritate Bnfumurat?.
sau s? manifeste fa2? de ele 9 precum travestit? lui
Ste;el 9 o aCresivitate sadic?( Dar aceste caFuri
sBnt destul de rare( Am v?Fut c? majoritatea
les6ienelor refuF? 6?r6atul cu reticen2?7 eIist? 5i
Bn ele. ca 5i Bn femeia friCid?. deFCust. rancGiun?.
timiditate. orColiu7 nu se simt cu adev?rat
asem?n?toare cu ei7 la rancGiuna lor feminin? se
adauC? un compleI de inferioritate viril7 6?r6a2ii
sBnt rivali mai 6ine Bnarma2i pentru a seduce.
pentru a poseda 5i pentru a p?stra prada7 ele
detest? puterea lor asupra femeilor. detest?
Lmurd?rireaH pe care le9o impun femeilor( SBnt
iritate 5i de faptul c? Bi v?d de2inBnd privileCiile
sociale. 5i fiindc? sBnt mai tari decBt ele7 este o
umilire aspr? pentru ele aceea de a nu putea s? se
lupte cu un rival. de al 5ti Bn stare s? le do6oare
cu o lovitur? de pumn( Aceast? ostilitate
compleI? este una dintre ra2iunile care le
determin? pe unele GomoseIuale s? se afi5eFe7 ele
nu se frecventeaF? decBt Bntre ele. formeaF? un
fel de clu6uri pentru a ar?ta c? nu au nevoie de
6?r6a2i din punct de vedere social. nici seIual( De
aici. se alunec? u5or la inutile fanfaronade 5i la
tot felul de comedii ale inautenticit?2ii(
$es6iana se preface mai BntBi c? este 6?r6at7
apoi. a fi les6ian? cGiar devine un joc7 travestiul.
deCGiFarea se prescGim6? Bntr9o livrea7 iar femeia.
su6 preteItul de a se sustraCe opresiunii
masculine. se face sclava personajului s?u7 n9a
voit s? se BncGid? Bn situa2ia ei de femeie. se va
Bntemni2a Bn aceea de les6iani Nimic nu creeaF? o
impresie mai puternic? de BnCustime de spirit 5i
de mutilare decBt aceste clanuri de femei
eli6erate( re6uie ad?uCat c? multe femei nu se
declar? GomoseIuale decBt din compleFen2?
interesat?7 ele adopt? mai mult decBt con5tient
posturi ecGivoce. sperBnd mai ales s?9i stBrneasc?
pe 6?r6a2ii c?rora le plac LvicioaseleH(
^
/
O GeteroseIual? care crede 9 sau vrea s? se convinC?
9 c? transcende prin valoarea ei diferen2a dintre seIe va fi
Cata s? manifeste aceea5i atitudine* de eIemplu. doamna
de Stael(
/10
Aceste zeloase pro!ocatoare de scandal - care snt e!ident
cele mai remarcate - contribuie la discreditarea a ceea ce
opinia pu6lic? socote5te a fi un viciu 5i o poFl
Bntr9adev?r. GomoseIualitatea nu este mai mult o
perversiune deli6erat? decBt un 6lestem fatali Este o
atitudine aleas n cadrul unei situaii# adic? Bn acela5i
timp motivat? 5i adoptat? Bn mod li6er( Nici unul dintre
factorii pe care su6iectul 5i9i asum? prin aceast? aleCere 9
date fiFioloCice. istorie psiGoloCic?. circumstan2e sociale
9nu este determinant. de5i toate contri6uie la eIplicarea ei(
Pentru femeie. este o manier? printre atBtea altele de a
reFolva pro6lemele pe care i le pune condi2ia ei Bn Ceneral.
prin situa2ia ei erotic? Bn particular( !a toate conduitele
umane. va antrena pref?c?torie. deFecGili6ru. e5ec. minciun?
sau. dimpotriv?. va fi sursa unor eIperien2e fecunde. dup?
cum va fi tr?it? Bn rea9credin2?. lene 5i inautenticitate sau.
din9potriv?( Bn luciditate. CeneroFitate 5i li6ertate(
/
0ntna de
singurtate
preFint? o
eroin? marcat?
de o fatalitate
psiGofiFto9
loCic? ( Dar
valoarea
documentar? a
acestui roman
este mult prea
sla6? Bn raport
cu reputa2ia pe
care a
cunoscut9o(
/><
Partea a Ii9a SIUAIE
!
apitol
ul %
FE+E
IA
+#RI
A#
Destinul pe care societatea Bl propune Bn mod
tradi2ional femeii este c?s?toria( Ai Bn Filele
noastre. majoritatea femeilor sBnt c?s?torite. au
fost c?s?torite. se preC?tesc s? se c?s?toreasc? sau
sufer? c? nu sBnt c?s?torite( !eli6atara se
define5te prin raportare la c?s?torie. fie c? este
frustrat?. revoltat? sau cGiar indiferent? fa2? de
aceast? institu2ie( Deci va tre6ui s? ne continu?m
acest studiu prin analiFa c?s?toriei(
Evolu2ia economic? a condi2iei feminine este
pe cale s? 6ulverseFe institu2ia c?s?toriei7 aceasta
devine o uniune li6er consim2it? de c?tre dou?
individualit?2i autonome7 anCajamentele conjuCale
sBnt personale 5i reciproce7 adulterul este pentru
am6ele p?r2i o denun2are a contractului7 divor2ul
poate fi o62inut de c?tre o parte sau de cealalt?
Bn acelea5i condi2ii( Femeia nu mai este cantonat?
Bn func2ia ei reproduc?toare* aceasta 5i9a pierdut
Bn mare parte caracterul s?u de servitute natural?.
se preFint? ca o sarcin? voluntar asumat?
/
7 5i este
asimilat? unei munci productive pentru c?. Bn
majoritatea caFurilor. timpul de repaus cerut de o
sarcin? tre6uie pl?tit mamei de c?tre stat sau de
c?tre patron( Bn U(R(S(S(. mariajul a ap?rut timp
de citi va ani ca un contract individual sprijinindu9
se numai pe li6ertatea so2ilor7 se pare c? ast?Fi este
un serviciu pe care statul Bl impune amBndurora(
Depinde de structura Ceneral? a societ?2ii ca Bn
lumea de mBine una sau alta dintre aceste tendin2e
s? fie BnvinC?toare7 dar. Bn orice caF. tutela
masculin? este pe cale de dispari2ie( otu5i. epoca
Bn care tr?im este din punct de vedere feminist o
epoc? de tranFi2ie Numai o parte dintre femei
particip? la produc2ie. 5i cGiar 5i acestea apar2in
unei societ?2i Bn care supravie2uiesc structuri
antice. valori antice( +ariajul modern nu poate fi
Bn2eles decBt Bn lumina trecutului pe care9/
perpetueaF?(
!?s?toria s9a preFentat Bntotdeauna Bntr9un fel
radical diferit pentru femeie 5i pentru 6?r6at(
!ele dou? seIe B5i sBnt necesare unul altuia. dar
aceast? necesitate nu a n?scut niciodat?
reciprocitate7
/

%
e
F
i

v
o
i
(

I
(

/
>
J
niciodat femeile n-au constituit o cast care s
stabileasc pe picior de eCalitate scGim6uri 5i
contracte cu casta masculini Din punct de vedere
social. 6?r6atul este un individ autonom 5i
complet7 este privit Bnainte de orice ca produc?tor.
5i eIisten2a lui este justificat? prin munca pe care
o furniFeaF? colectivit?2ii7 am v?Fut
/
din ce
motive rolul reproduc?tor 5i domestic Bn care este
cantonat? femeia nu i9a Carantat o demnitate
eCal?( DesiCur. 6?r6atul are nevoie de ea7 la
anumite popoare primitive. se BntBmpl? ca
celi6atarul. incapa6il s?95i asiCure sinCur
su6Fisten2a. s? fie privit ca un soi de paria7 Bn
comunit?2ile aCricole. o tovar?5? de munc? Bi este
indispensa6il? 2?ranului7 5i. pentru majoritatea
6?r6a2ilor. este avantajos s? treac? anumite
corveFi asupra unei femei7 individul dore5te o via2?
seIual? sta6il?. dore5te o posteritate. iar societatea
Bi cere s? o perpetueFe( Dar nu femeii Bi este
adresat acest apel al 6?r6atului* societatea
6?r6a2ilor permite fiec?ruia dintre mem6rii ei s?
se Bmplineasc? Bn calitate de so2 5i de tat?7
inteCrat? ca sclav? sau vasal? unor Crupuri
familiale Bn care domin? ta2ii 5i fra2ii. femeia a
fost Bntotdeauna dat Bn c?s?torie de ni5te 6?r6a2i
altor 6?r6a2i( $a Bnceput. clanul. rudele de seI mas9
culin dispuneau de ea aproape ca de un o6iect*
f?cea parte din presta2iile cu care Crupurile
c?deau reciproc de acord7 condi2ia ei nu a fost
profund modificat? cBnd c?s?toria a c?p?tat Bn
cursul evolu2iei sale
J
8 o form? contractual?7
BnFestrat? sau luBndu95i partea ei de mo5tenire.
femeia apare ca o persoan? civil?7 dar 5i Festrea 5i
mo5tenirea o aservesc familiei sale 5i mai mult7
timp BndelunCat contractele de mariaj au fost
semnate Bntre socru 5i Cinere. nu Bntre so2 5i so2ie7
numai v?duva se 6ucura pe atunci de autonomie
economic?(
4
$i6ertatea de aleCere a fetei a fost
totdeauna foarte restrBns?7 iar celi6atul 9 Bn afar?
de situa2iile eIcep2ionale Bn care are un
caracter sacru 9 o co6oar? la starea de paraFit 5i
de paria7 mariajul este sinCura ei posi6ilitate de a9
5i cB5tiCa pBinea 5i sinCura justificare social? a
eIisten2ei sale( El Bi este deci impus din dou?
motive principale* tre6uie s? dea comunit?2ii copii7
dar rare sBnt caFurile Bn care 9 ca Bn Sparta 5i. Bntr9o
oarecare m?sur?. su6 reCimul naFist 9 statul Bi ia pe
copii direct su6 protec2ia sa 5i nu9i cere femeii
decBt s? fie mam?( !Giar 5i civiliFa2iile care
iCnor? rolul Cenerator al tat?lui cer ca femeie s?
fie su6 protec2ia unui so27 ea are atBt Bndatorirea
de a satisface nevoile seIuale ale 6?r6atului cBt 5i
de a avea Crij? de c?minul s?u( +enirea pe care
i9o impune societatea este considerat? ca un
/
A se vedea voi( I(
J Acesta evolu2ie s9a produs Bntr9o manier?
discontinu?( S9a repetat Bn
ECipt. la Roma. Bn civiliFa2ia moderni Ase vedea primul
volum. LIstorieH(
^8 De unde caracterul sinCular al tinerei v?duve Bn
literatura erotic?(
/>4
serviciu adus so2ului7 de aceea el Bi datoreaF?
so2iei sale cadouri sau o mo5tenire. sau se
anCajeaF? s? o Bntre2in?7 prin acest mijloc socie9
tatea B5i acGit? datoria fa2? de femeia pe care i9o
sacrific?( Drepturile pe care so2ia le cB5tiC?
Bndeplinindu95i datoriile se traduc prin
o6liCa2iile pe care le are fa2? de ea 6?r6atul( El
nu poate sf?rBma dup? 6unul s?u plac leC?tura
conjuCal?7 repudierea 5i divor2ul nu se o62in decBt
printr9o deciFie a puterilor pu6lice 5i uneori
so2ul Bi datoreaF? femeii o compensa2ie 6?neasc?*
acest o6icei devine cGiar a6uFiv Bn ECiptul lui
BoccGoris. ca 5i ast?Fi Bn USA. su6 form? de
alimon3=. PoliCamia a fost Bntotdeauna mai mult
sau mai pu2in tolerat?7 6?r6atul B5i poate aduce Bn
pat sclave. concu6ine. iu6ite. prostituate7 dar
tre6uie s? respecte anumite privileCii ale so2i ei
sale leCitime( Dac? este maltratat? sau leFat?.
aceasta are posi6ilitatea 9 mai mult sau mai pu2in
concret Carantat? 9 s? se Bntoarc? la familia sa. s?
o62in? din partea ei separarea sau divor2ul( Astfel.
pentru cei doi so2i. c?s?toria Bnseamn? Bn acela5i
timp o sarcin? 5i un profit7 dar situa2ia lor nu este
simetric?7 pentru fete. mariajul este sinCurul
mijloc de a se inteCra Bn societate 5i. dac? sBnt
refuFate. ele sBnt ni5te de5euri din punct de vedere
social( De aceea mamele au c?utat Bntotdeauna cu
atBta BndBrjire s? le c?p?tuiasc?( Bn secolul trecut.
pe vremea 6urCGeFiei. a6ia dac? erau Bntre6ate Bn
privin2a c?s?toriei lor( Erau oferite eventualilor
pretenden2i Bn cursul unor LBntrevederiH dinainte
aranjate( Tola a descris acest o6icei Bn "iaa de (i
cu (i<
Z Ratat?. e ratata. Fise doamna Eosserand
l?sBndu9se la loc Bn scaun(
Z AG @ Fise simplu domnul Eosserand(
Z Dar nu Bn2eleCi. relu? doamna
Eosserand cu o voce ascu2it?. B2i spun.
Bnc? o c?s?torie dus? pe apa sBm6etei. 5i e a patra pe care
o rateaF?@ Ascult?.
Bncepu iar?5i doamna Eosserand. ducBndu9se spre fiica
ei( !um de9ai ratat si
c?s?toria astaW
BertGe Bn2elese c?9i venise rBndul(
Z Nu 5tiu. mam?. murmur? ea(
Z Un su65ef de 6irou. continu? maic?9
sa7 su6 treiFeci de am. cu un
viitor str?lucit( Bn fiecare lun? B2i aduce 6anii in cas?7
e ceva solid. fie 5i
numai asta((( Ai mai f?cut iar vreo prostie. cum ai
f?cut 5i cu ceilal2iW
Z e asiCur c? nu. mama(
Z!Bnd a2i dansat. a2i
trecut Bn salona5K
/
BertGe se tul6ur?*
ZDa. mam?((( Ai. cum era sinCur. a vrut s? fac?
ni5te lucruri urBte. m9a
s?rutat apucBndu9m? a5a( Atunci mi9a fost fric?. 5i l9am
Bmpins(
+ama ei o Bntrerupse. cuprins? din nou de furie*
Z $9a Bmpins@ AuFi. nenorocita. /9a
Bmpins@
Z Dar. mam?. nu9mi d?dea drumul(
Q 4limon3 OenCl(P pensie alimentar? O n( tr(P(
/>1
ZEi. 5iW Nu92i d?dea drumul((( mare lucru@ Pe
proastele astea ar tre6ui
s? le duc? la pension@ Ia Fi. ce te9am Bnv?2atW Pentru
un s?rut dup? u5?@
!Giar tre6uie s? ne vor6e5ti de asta nou?. p?rin2ilor t?iW
S? BmpinCi oamenii
a5a. s?92i rateFi c?s?toria@
B5i lu? un aer doctoral 5i continu?*
ZS9a terminat. sBnt disperat?. e5ti proast?. fata
mea((( Din moment ce
n9ai avere. tre6uie s? Bn2eleCi c? nu9i po2i prinde pe
6?r6a2i prin altceva(
re6uie s? fu dr?Cu2?. s? faci ocGi dulci. s?92i ui2i mBna
Bntr9a lui. s?9i permi2i
copil?rii f?r? s? ai aerul c?9i dai voie7 Bn sfir5it. s?
pescuie5ti un 6?r6at((( Ai
ce m? Bnfurie 5i mai tare e c? se pricepe la asta. cBnd
vrea. relu? doamna
Eosserand( "aide. 5terCe92i ocGii. uit?9te la mine ca 5i
cum a5 fi un domn
care92i face curte( %eFi. la5i s?92i cad? evantaiul. pentru ca
domnul. ridicBndu9/.
s?92i atinC? deCetele( Ai nu sta 2eap?n?. mi5c?9te mai
Cra2ios( B?r6a2ilor nu le
plac scBndurile( +ai ales. dac? merC prea departe. nu
face pe proasta( Un
6?r6at care merCe prea departe e aprins. draCa mea(
Pendula din salon sun? ora dou?7 5i Bn aCita2ia acestei
st?ri de veCGe prelunCite. Bn dorin2a ei furioas? de a
o62ine o c?s?torie imediat?. mama CBndea cu Clas tare.
sucind9o 5i r?sucind9o pe fiic?9sa ca pe o p?pu5? de
carton( Aceasta. moale. f?r? voin2?. se l?sa Bn voia ei.
dar era foarte mBGnit?7 se sim2ea sufocat? de team? 5i
de ru5ine(((
Astfel. fata apare ca fiind a6solut pasiv?7 este
m?ritat?. dat? Bn c?s?torie de c?tre p?rin2i( B?ie2ii
se Bnsoar?. B5i iau nevast?( Ei caut? Bn c?s?torie o
eIpansiune. o confirmare a eIisten2ei lor. 5i nu a
dreptului Bnsu5i de a eIista7 este o sarcin? pe
care 5i9o asum? Bn mod li6er( Se pot deci interoCa
asupra avantajelor 5i inconvenientelor. a5a cum au
f?cut autorii satirici Creci 5i cei din Evul +ediu7
nu este pentru ei decBt un mod de via2?. nu un
destin( $e este la BndemBn? s? prefere
sinCur?tatea celi6atului. unii se c?s?toresc tBrFiu
sau nu se c?s?toresc niciodat?(
Femeile. m?ritBndu9se. primesc ca domeniu o
p?rticic? de lume7 Caran2ii leCale o ap?r?
Bmpotriva capriciilor 6?r6atului7 dar ea devine
vasala lui( El este din punct de vedere economic
5eful comunit?2ii 5i deci el o BntrucGipeaF? Bn
ocGii societ?2ii( Ea Bi ia numele7 este asociat?
cultului s?u. inteCrat? clasei. mediului s?u7 apar2ine
familiei lui. devine Ljum?tateaH lui( Bl urmeaF?
acolo unde munca lui Bl solicit?* Bn mod esen2ial.
dup? locul Bn care lucreaF? el B5i fiIeaF? domiciliul
conjuCal7 mai mult sau mai pu2in 6rutal. rupe cu
trecutul. este aneIat? universului so2ului ei7 Bi
d?ruie5te propria9i persoan?7 Bi datoreaF?
virCinitatea 5i o riCuroas? fidelitate( Ea pierde o
parte din drepturile pe care codul i le recunoa5te
femeii nec?s?torite( $eCisla2ia roman? o a5eFa pe
femeie Bn manile unui 6?r6at loco filiae/ la
Bnceputul secolului al )l)9lea. Bonnard declara
c? nevasta este pentru so2 ceea ce este copilul
pentru mam?7 pBn? la leCea din /01J. codul
franceF cerea ca ea s? se supun? 6?r6atului s?u7
leCile 5i moravurile Bnc? Bi mai confer? acestuia
o mare autoritate* este implicat? prin situa2ia sa
/>>
nsi n snul societ#ii con%ugale" 2in
moment ce el este productorul el depete
interesul familiei ctre acela al societ#ii care i
desc$ide un !iitor coopernd la edificarea unui
!iitor colecti!: el ntruc$ipeaz transcenden#a"
1emeia este destinat perpeturii speciei 5i
ntre#inerii cminului adic? imanen2ei
/
( Bntr9
adev?r. orice eIisten2? uman? este transcenden2? 5i
imanen2? Bn acela5i timp7 pentru a se dep?5i. ea
cere s? se men2in?. pentru a se lansa spre viitor.
tre6uie s?95i inteCreFe trecutul 5i. comunicBnd cu
ceilal2i. tre6uie s? se confirme sie5i( Aceste dou?
momente sBnt implicate Bn orice mi5care vie*
brbatului# c?s?toria Bi permite cGiar fericita
sinteF?7 Bn meseria sa. Bn via2a sa politic? el
cunoa5te scGim6area. proCresul. B5i tr?ie5te
risipirea Bn timp 5i Bn univers7 5i cBnd este s?tul de
acest vaCa6ondaj. B5i BntemeieaF? un c?min. se
fiIeaF?. se ancoreaF? Bn lume7 seara. se Bntoarce
Bn casa Bn care femeia veCGeaF? peste mo6ile 5i
peste copii. asupra trecutului pe care Bl
BnmaCaFineaF?( Dar aceasta nu are alt? Bndatorire
decBt s? men2in? 5i s? Bntre2in? via2a Bn pura 5i
identica sa Ceneralitate7 ea perpetueaF? esen2a
imua6il?. asiCur? ritmul eCal al Filelor 5i
permanen2a c?minului. ale c?rui u5i le p?streaF?
BncGise* nu i se ofer? nici un impact direct asupra
viitorului. nici asupra universului7 nu transcende
spre colectivitate decBt prin mijlocirea unui so2(
Ast?Fi. mariajul p?streaF? Bn mare parte
aceast? Bnf?2i5are tradi2ional?( Ai. mai BntBi. i se
impune mult mai imperios fetei decBt 6?iatului(
EIist? Bnc? numeroase straturi sociale Bn care nici
o alt? perspectiv? nu i se descGide fetei7 Bn
rBndunle 2?ranilor. femeia nec?s?torit? este o
paria7 r?mBne servitoarea tat?lui. a fra2ilor 5i a
cumnatului ei7 eIodul spre ora5 este imposi6il7
c?s?toria. aservind9o unui 6?r6at. o face. totu5i.
st?pBna casei Bn care tr?ie5te( Bn anumite medii
6urCGeFe. fata este incapa6il? s?95i cB5tiCe pBinea7
ea nu poate decBt s? veCeteFe ca paraFit? Bn
c?minul p?rintesc sau s? accepte Bn vreun c?min
str?in o poFi2ie inferioar?( !Giar 5i Bn caFul Bn care
este emancipat?. privileCiul economic de2inut de
6?r6a2i o face s? prefere c?s?toria unei meserii* va
c?uta un 6?r6at a c?rei situa2ie s? fie superioar?
celei pe care o are ea sau despre care sper? c?
va LajunCeH mai repede 5i mai sus decBt ar
putea9o face ea( Se admite. ca 5i alt?dat?. c? actul
amoros este. din partea femeii. un serviciu pe care9/
face 6?r6atului7 el B5i ia pl?cerea 5i Bn scGim6 Bi
datoreaF? o compensa2ie( rupul femeii este un
o6iect care se cump?r?7 pentru ea. repreFint? un
capital pe care este Bn drept s?9/ eIploateFe(
Uneori Bi
/
Ci. voi( I( BntBlnim aceast? teF? la Saint9Paul. P?rin2ii
Bisericii. Rousseau( ProudGon. AuCuste !omte. D( "(
$a[rence etc(
/>=
aduce so#ului su o zestre) adesea se anga%eaz s
fac anumite treburi casnice) !a #ine casa !a
crete copiii m orice caz are dreptul s se lase
ntre#inut i morala tradi#ional c$iar o
ndeamn la asta Este natural s fie tentat de
aceast facilitate cu att mai mult cu ct meseriile
feminine snt adesea ingrate i prost pltite)
c?s?toria este o carier mai avantajoas? decBt multe
altele" +oravurile fac Bnc? dificil eli6erarea
seIual? a celi6atarei7 Bn Fran2a. adulterul so2iei a
fost pn Bn Filele noastre un delict. Bn timp ce nici
o leCe nu Bi interFicea femeii amorul li6er7 totu5i.
dac? voia s?95i ia un amant. femeia tre6uia BntBi s?
se m?rite( +ulte tinere fete 6urCGeFe. foarte sever
crescute. se m?rit? 5i Bn preFent Lpentru a fi
li6ereH( Un mare num?r de americane 5i9au
cucerit li6ertatea seIual?7 dar eIperien2ele lor
seam?n? cu acelea ale tinerilor primitivi descri5i
de +alino[s;i care Cust?. Bn Casa celibatarilor#
pl?ceri lipsite de consecin2e7 cei din jur a5teapt? ca
ei s? se c?s?toreasc?. 5i a6ia atunci sBnt privi2i pe
deplin ca adul2i( O femeie sinCur?. Bn America
mai mult decBt Bn Fran2a. este o fiin2? incomplet?
din punct de vedere social. cGiar dac?95i cB5tiC?
sinCur? eIisten2a7 Bi tre6uie o veriCGet? pe deCet
pentru a cB5tiCa demnitatea inteCral? a unei
persoane 5i plenitudinea drepturilor sale(
Bndeose6i. maternitatea nu este respectat? decBt la
femeia m?ritat?7 fata9mam? r?mBne un o6iect al
scandalului. iar copilul este un Gandicap care
apas? Creu asupra ei( Pentru toate aceste motive.
multe adolescente din %ecGea 5i din Noua $ume.
Bntre6ate despre proiectele lor de viitor. r?spund
ast?Fi. la fel ca 5i alt?dat?* L%reau s? m? m?ritH (
Nici un tBn?r. totu5i. nu consider? c?s?toria drept
proiectul s?u fundamental( Reu5ita economic? Bi
va conferi demnitatea sa de adult* ea poate
implica mariajul 9 mai ales pentru 2?rani 9 dar
poate. de asemenea. s?9/ eIclud?( !ondi2iile
vie2ii moderne 9 mai pu2in sta6ile. mai incerte
decBt alt?dat? 9 fac ca Bndatoririle c?s?toriei s? fie
deose6it de dificile pentru tBn?r7 dimpotriv?.
profiturile ei s9au mic5orat din moment ce el
poate sinCur s? se Bntre2in?. iar satisfac2iile
seIuale sBnt. Bn Ceneral. posi6ile( F?r? Bndoial?.
c?s?toria comport? unele facilit?2i materiale
OL+?nBnci mai 6ine acas? decBt la restaurantHP.
facilit?2i erotice OLA5a ai 6ordelul acas?HP. Bl
salveaF? pe individ de sinCur?tate. Bl fiIeaF? Bn
spa2iu 5i Bn timp dBndu9i un c?min 5i copii* este o
Bmplinire definitiv? a eIisten2ei sale( Nu conteaF?
c? Bn ansam6lu cererile masculine sBnt inferioare
ofertelor feminine( at?l mai mult se de6araseaF?
de fiic? decBt o d?ruie5te7 fata care caut? un so2 nu
r?spunde unui apel masculin. ci Bl provoac?(
!?s?toriile aranjate nu au disp?rut7 eIist? o
BntreaC? 6urCGeFie cumsecade care le perpetueaF?(
Bn jurul mormBntului lui Napoleon. la Oper?. la 6al.
pe o plaj?. la un ceai. aspiranta cu p?rul proasp?t
piept?nat. Bm6r?cat? cu o rocGie nou?. B5i eIGi6?
cu timiditate Cra2iile fizice 5i conversa2ia
modest?7 Bn jurul ei p?rin2ii o G?r2uiesc* L+au
/>3
costat de%a foarte scump ntre!ederile astea)
$otrte-teR 2ata !iitoare !a fi rndul surorii
tale@H ;efericita candidat tie c ansele ei scad
pe m?sur? ce BnainteaF? Bn vBrst?7 pretenden2ii
nu sBnt numero5i* nu are mai mult? li6ertate de
aleCere decBt tBn?ra 6eduin? care este dat? Bn
scGim6ul unei turme de oi( !um spune !olette
/
*
LO fat? f?r? avere 5i f?r? o meserie care este o
povar? pentru fra2ii s?i nu are decBt s? tac?. s?95i
accepte norocul 5i s?9i mul2umeasc? lui
DumneFeu@H
Bntr9o manier? mai pu2in crud?. via2a
monden? le BnC?duie tinerilor s? se BntBlneasc?
su6 ocGiul viCilent al mamelor( !eva mai eli6erate
acum. fetele ies mai des. frecventeaF? facult?2i.
B5i iau o sluj6? care le d? ocaFia s? cunoasc?
6?r6a2i( Bntre /01> 5i /013. Bn rBndunle
6urCGeFiei 6elCiene. doamna !laire $eplae a
condus o ancGet? privind pro6lema aleCerii
matrimoniale(9 Autoarea 5i9a ales ca form? de
cercetare interviul7 voi cita cBteva dintre
Bntre6?rile pe care le9a pus 5i r?spunsurile
o62inute(
>.I.Cstoriile aranjate snt frecvente
J
R(* Nu mai eIist? c?s?torii aranjate O>/YP(
!?s?toriile aranjate sBnt foarte rare
O /Y pBn? la /=YP( Bntre / 5i 4Y
dintre c?s?torii sBnt aranjate
OJ:YP > pBn? la loY dintre
c?s?torii sBnt aranjate O>YP(
Persoanele interesate semnaleaF? c? mariajele
aranjate. numeroase Bnainte de /01>. aproape c? au
disp?rut( otu5i. Linteresul. a6sen2a rela2iilor. timiditatea
sau vBrsta. dorin2a de a realiFa o 6un? uniune sBnt
motivele unor c?s?torii aranjateH( Acestea sBnt adesea
intermediate de c?tre preo2i7 alteori fata se mant? pnn
coresponden2?( LB5i fac ele Bnsele portretul Bn scris.
acesta e pu6licat Bntr9o foaie special?. su6 un num?r( Ea
comport? de eIemplu dou? sute de candidate la
c?s?torie 5i un num?r aproape eCal de candida2i( Ai ei
5i9au f?cut portretul( o2i B5i pot aleCe Bn mod li6er un
corespondent c?ruia Bi scriu pnn aceast? modalitate(H
/* n ce mprejurri !i,au gsit perec+ea
tinerii n ultimii (ece ani) R(* Reuniunile
mondene O1:YP(
Studiile. munca lor Bn comun OJJYP(
Reuniuni intime. sejumri O4<YP(
oat? lumea este de acord Bn a sus2ine c? Lmariajele
Bntre prieteni din copil?ne sBnt foarte rare( DraCostea
se na5te din neprev?FutH(
$* 9anii joac un rol primordial n alegerea
persoanei cu care te cstore!ti-
R(* 4oY dintre mariaje nu sBnt decBt o cGestiune de
6ani O1:YP(
><Y dintre mariaje nu sBnt decBt o cGestiune de
6ani O4>YP(
3<Y dintre mariaje nu sBnt decBt o cGestiune de
6ani O/3YP(
/
Casa Claudinei.
?
!f( !$AIRE $DP$AE( Logodna.
/>:
l* Prinii snt avi(i s,!i mrite fiicele-
R(* P?rin2ii sBnt aviFi s?95i m?rite fiicele O>:YP(
P?rinfii sBnt dornici s?95i m?rite fiicele OJ>YP(
P?rin2ii doresc s?95i p?streFe fiicele al?turi de ei
O/:YP(
$* 0etele snt avide s se mrite-
R(* Fetele sBnt avide s? se mante O4=YP( Fetele
doresc s? se mante O4:YP( Fetele. decBt s? nu
fac? o partid? 6un?. prefer? s? nu se
m?nteOJ=YP(
LFetele Bi asalteaF? pe tineri( Fetele se m?rit? cu
primul venit ca s? se c?p?tuiasc?( oate sper? s? se
m?rite 5i B5i dau toat? osteneala ca s9o fac?( Este o
umilin2? pentru fat? s? nu fie solicitat?7 ca s? evite
aceasta. adesea se mant? cu primul venit( Fetele se
Cr?6esc s? se m?rite pentru c? mariajul le asiCur? mai
mult? li6ertate(H Asupra acestui punct. aproape toate
m?rturiile sBnt de acord(
B(* Cutnd s se mrite# fetele snt mai active dect
$xiieii-
R(* Fetele le declar? 6?ie2ilor sentimentele lor 5i apoi
le cer s? le ia Bn c?s?toneO14YP(
Fetele sBnt mai active decBt 6?ie2ii cBnd vor
s? se mante O14YP( Fetele sBnt discrete
O/1YP(
Ai aici BntBlnim aproape unanimitate* fetele iau de
o6icei ini2iativa m?riti5ului( LFetele B5i dau seama c?
nu au cu ce s? se descurce Bn via2?7 ne5tiind cum ar
putea munci ca s?95i procure cele necesare traiului. caut?
Bn mariaj o plut? de salvare( Fetele fac declara2ii. se
aCa2? de CBtul 6?ie2ilor( SBnt Bnfior?toare@ Fata se
folose5te de orice mijloc pentru a se manta((( Femeia
caut? 6?r6atul etc(H
Nu eIist? un document asem?n?tor relativ la
Fran2a* dar situa2ia 6urCGeFiei fiind analoaC? Bn
Fran2a 5i Bn BelCia. s9ar ajunCe f?r? Bndoial? la
concluFii similare7 mariajele LaranjateH au fost
Bntotdeauna mai numeroase Bn Fran2a decBt Bn
orice alt? 2ar?. iar faimosul L!lu6 al C?itanelor
verFiH. ai c?rui aderen2i se reC?sesc Bn seratele
destinate s? faciliteFe apropierile Bntre cele dou?
seIe. prosper? Bnc?7 anun2urile matrimoniale
ocup? coloane lunCi Bntr9o mul2ime de Fiare(
Bn Fran2a. ca 5i Bn America. mamele. surorile
mai mari. revistele pentru femei le Bnva2? cu
cinism pe tinerele fete arta de a Lpune mBna pe
un so2H. a5a cum GBrtia de prins mu5te atraCe
mu5tele7 este un LpescuitH. o LvBn?toareH. care
cere mult? BndemBnare* nu 2inti2i prea sus. nici
prea jos* nu fi2i romantice. ci realiste7 com6ina2i
cocGet?ria cu modestia7 nu cere2i nici prea mult.
nici prea pu2in((( inerii nu au Bncredere Bn
femeile Lcare vor s? se m?riteH( Un fBn?r 6elCian
declar?
/
* LNu e nimic mai deFaCrea6il pentru un
6?r6at decBt s se simt? urm?rit. s?95i dea seama
c? a nimerit Bn CGearele unei
/
!f( !$AIR" I(BP$AD( 5Kgodna.
/>0
femei." Ei se strduiesc s le de%oace capcanele"
Alegerea fetei este cel mai adesea foarte limitat:
n-ar fi cu ade!rat liber dect dac i ea s-ar
socoti la fel de liber s nu se mrite" 2e obicei
n deciFia ei eIist? mai mult calcul dezgust
resemnare decBt entuziasm" LDac? tBn?rul care o
cere este cBt de cBt convena6il Omediu. s?n?tate.
carier?P. fata Bl accept? f?r? s?9/ iu6easc? Bl
accept? cGiar dac? eIist? mai mul2i LdarH 5i B5i
p?streaF? luciditatea(H
otu5i. de5i dore5te c?s?toria. Bn acela5i timp
fata se teme de ea( RepreFint? pentru ea un
6eneficiu considera6il mai mare decBt pentru
6?r6at. 5i de aceea ea o dore5te cu mai mult?
aviditate7 dar cere. de asemenea. 5i ni5te sacrificii
Creu de Bnf?ptuit7 Bn special. implic? o ruptur?
mult prea 6rutal? cu trecutul( S9a v?Fut c? multe
adolescente erau anCoasate la ideea de a p?r?si
casa p?rinteasc?7 cBnd evenimentul se apropie.
anIietatea devine eIasperant?( Bn acest moment
se nasc o mul2ime de nevroFe7 ele se BntBlnesc 5i
la tinerii care se Bnsp?imBnt? de
responsa6ilit?2ile noi pe care 5i le asum?. dar
sBnt mult mai r?spBndite la fete. din motivele pe
care le9am ar?tat deja 5i care cap?t? Bn aceast?
criF? BntreaCa lor Creutate( Nu voi cita decBt un
eIemplu din Ste;el. care a tre6uit s? trateFe o
fat? de familie 6un? care manifesta mai multe
simptome nevrotice(
Bn momentul Bn care Ste;el o cunoa5te. sufer? de
st?ri de vom?. ia morfin? Bn fiecare sear?. are criFe
de mBnie. refuF? s? se spele. m?nBnc? Bn pat. st?
BncGis? Bn camer?( Este loCodit? 5i afirm? c?95i iu6e5te
cu pasiune loCodnicul( Bi m?rturise5te lui Ste;el c? i s9
a d?ruit((( +ai tBrFiu. Bi spune c? nu a Bncercat nici o
pl?cere 5i cGiar c? B5i aminte5te cu repulsie de
s?ruturile lui. care9i d?deau acele senFa2ii de vom?( Se
descoper? c? de fapt ea / s9a d?ruit loCodnicului ei
ca s?95i pedepseasc? mama. de care nu se sim2ea
destul de iu6it?. cBnd era copil. B5i pBndea p?rin2ii
noaptea pentru c?9i era team? s? nu9i fac? un frate
sau o sor?7 B5i adora mama( ..Ai acum tre6uia s? se
m?rite. s? plece din casa p?rinteasc?. s? p?r?seasc?
dormitorul p?rin2ilor s?iW Era imposi6il(H Se BnCra5?
mBncBnd prea mult. B5i FCBrie 5i B5i urB2e5te mBinile. se
a6rutiFeaF?. se Bm6oln?ve5te. Bncearc? s?95i ofenseFe
prin orice mijloc loCodnicul( +edicul o vindec?. dar ea
B5i implor? mama s? renun2e la ideea acestei c?s?toni*
L%oia s? r?mBn? acas?. totdeauna. s? r?mBn? copilH(
+ama sa insist? s? se m?rite( !u o s?pt?mBn? Bnainte
de Fiua nun2ii este C?sit? Bn patul ei. moart?7 se
sinucisese cu un Clonte de revolver(
Bn alte caFuri. fata se Bnc?p?2BneaF? Bntr9o
lunC? maladie7 este disperat? pentru c? starea ei
nu9i permite s? se c?s?toreasc? cu 6?r6atul Lpe
care9/ ador?H7 Bntr9adev?r. se Bm6oln?ve5te ca s?
nu se m?rite cu el. 5i nu95i reC?se5te ecGili6rul
decBt rupBnd loCodna( Uneori. teama de mariaj
vine din faptul c? fata a avut mai Bnainte
eIperien2e erotice care au marcat9o7 Bn special.
poate s? se team? c? va fi descoperit? pierderea
virCinit?2ii( Dar adesea. o pasiune arF?toare fa2?
de tat?. mam? sau sor?. ori ata5amentul de casa
p?rinteasc? Bn Ceneral Bi fac
/=<
insuportabil ideea de a se supune unui brbat
strin" 3i multe se $otrsc s-o fac pentru c
trebuie s se mrite pentru c se fac presiuni
asupra lor pentru c tiu c este unica solu#ie
rezonabil pentru c? vor o eIisten2? normal? de
so2ie 5i de mam?7 cu toate acestea. !or p?stra Bn
adBncul sufletului secrete 5i reFisten2e
Bnc?p?2Bnate care fac ca Bnceputurile vie2ii lor
conjuCale s? fie dificile 5i le pot Bmpiedica cGiar
s?95i C?seasc? vreodat? ecGili6rul(
Bn Ceneral. deci. nu din draCoste se Got?r?sc
c?s?toriile( LSo2ul nu este niciodat?. ca s?
spunem a5a. decBt un su6stitut al 6?r6atului
iu6it. niciodat? 6?r6atul iu6itH. afirm? Freud(
Aceast? disociere nu este deloc accidental?( Este
implicat? de Bns?5i natura acestei institu2ii. ce
presupune transcenderea spre interesul colectiv a
uniunii economice 5i seIuale a 6?r6atului 5i a
femeii. nu asumarea fericirii lor individuale( Bn
reCimurile patriarGale. se BntBmpla 9 se mai
BntBmpl? 5i ast?Fi la anumite popoare
musulmane 9 ca loCodnicii ale5i de autoritatea
p?rin2ilor s? nu95i fi v?Fut unul altuia nici m?car
cGipul pBn? Bn Fiua nun2ii( Nici m?car nu se
pune pro6lema ca un destin. considerat su6
aspectul s?u social. s? fie Bntemeiat pe un
capriciu sentimental sau erotic(
Bn acest tBrC cuminte. spune +ontaiCne. poftele
nu sBnt atBt de ne6unatice7 sBnt sum6re 5i mai tocite(
DraCostea detest? s? fie 2inut? pe de l?tun 5i se
amestec? Bn mod la5 cu leC?turile care sBut f?cute 5i
Bntre2inute su6 alte cGipuri. cum este c?s?toria7 alian2a.
averea atBrn? mai Creu decBt Cra2iile sau frumuse2ea( Nu
te c?s?tore5ti pentru tine. a5a se spune7 te c?s?tore5ti
pentru posteritate. pentru familia ta O!artea a IlI9a.
cap( I%(P(
B?r6atul. prin faptul c? el i5i LiaH nevast? 9 5i
mai ales cBnd ofertele feminine sBnt numeroase
9. are ceva mai mult? li6ertate de aleCere( Dar.
cum actul seIual este considerat ca un serviciu
impus femeii. pe care se BntemeiaF? avantajele
ce9i sBnt acordate. este loCic s? se treac? peste
preferin2ele ei particulare( !?s?toria este
destinat? s? o apere Bmpotriva li6ert?2ii
6?r6atului* dar cum nu eIist? nici draCoste. nici
individualitate Bn afara li6ert?2ii. pentru a asiCura
eIisten2ei sale protec2ia unui 6?r6at. ea tre6uie s?
renun2e la via2a unui individ sinCular( Am auFit o
mam? de familie pioas? Bnv?2Bndu9le pe fiicele
sale c? LdraCostea este un sentiment Crosolan
reFervat 6?r6a2ilor 5i pe care nu9/ cunosc femeile
comme ilfautL. Era. su6 o form? naiv?. cGiar
doctrina pe care o eIprim? "eCel Bn
0enomenologia spiritului<
LRaporturile de mam 5i de sojte au. Bns?. pe de o
parte. sinCularitatea ca ceva natural. care apar2ine
pl?cerii. Bn parte. ca ceva neCativ. care B5i vede Bn acest
raport doar dispari2ia sa7 Bn parte. sinCularitatea este.
tocmai de aceea
/=/
ceva continCent. care poate fi Bnlocuit printr9o alt?
sinCularitate( Bn casa eticului. nu acest so# nu acest
copil sunt aceia pe care se fundeaF? aceste rela2ii ale
femeii. ci un so# copii n genere# nu sensi6ilitatea. ci
universalul( Diferen2a vie2ii ei etice fa2? de aceea a
6?r6atului const? tocmai Bn aceasta. c? Bn
determinarea sa pentru via2? individual? 5i Bn
pl?cerea ei. femeia r?mBne nemijlocit universal? 5i
r?mBne str?in? la sinCularitatea dorin2ei. pe cBnd. din
contr?. la 6?r6at. aceste dou? laturi se despart 5i.
BntrucBt. ca cet?2ean. el posed? puterea con!tiinei,de,
sine a universalitii# el B5i r?scump?r? prin aceasta
dreptul dorinei# 5i B5i preFerv? totodat? li6ertatea fa2?
de acest drept( BntrucBt Bn aceast? rela2ie a femeii este deci
amestecat? sinCularitatea. via2a ei etic? nu este pur?7 Bn
m?sura Bn care Bns? aceast? via2? este etic?.
sinCularitatea este indiferent 5i femeii Bi lipse5te
momentul prin care ea se recunoa5te Bn al2ii ca fiind
acest Sine(H
Aceasta Bnseamn? c? femeia nu tre6uie s?95i
BntemeieFe Bn sinCularitatea lor raporturi cu un so2
ales de ea. ci s? justifice Bn Cenerali tatea lor
eIerci2iul func2iunilor sale feminine* ea nu
tre6uie s? cunoasc? pl?cerea decBt su6 o form?
specific? 5i nonindividualiFat?7 reFult? de aici.
BntBlnindu9se cu destinul ei erotic. dou?
consecin2e ini2iale* mai BntBi. ea nu are dreptul la
nici o activitate seIual? Bn afara mariajului7
pentru cei doi so2i. actul seIual devenind o
institu2ie. dorin2a 5i pl?cerea sBnt dep?5ite spre
interesul social7 dar 6?r6atul. care transcende spre
universal ca lucr?tor 5i cet?2ean. poate Custa Bnainte
de nunt?. 5i pe marCinea vie2ii conjuCale. pl?ceri
con tinCente* Bn orice caF. B5i C?se5te salvarea pe
alte drumuri7 Bn timp ce Bntr9o lume Bn care femeia
este esen2ial definit? ca femel?. tre6uie ca ea s? fie
pe deplin justificat? ca femel? Pe de alt? parte. s9a
v?Fut c? leC?tura dintre Ceneral 5i particular este
6ioloCic diferit? la 6?r6at 5i la femeie*
Bndeplmindu95i sarcina specific? de so2 5i de
mascul reproduc?tor. primul B5i afl? cu siCuran2?
pl?cerea97 dimpotriv?( Ui femeie eIist? adesea o
disociere Bntre func2ia Cenital? 5i voluptate Astfel
BneBt. pretinFBnd c? d? vie2ii sale erotice o
demnitate etic?. c?s?toria. dimpotriv?. B5i
propune s? o suprime(
Aceast? frustrare seIual? a femeii a fost Bn
mod deli6erat acceptat? de c?tre 6?r6a2i7 s9a
v?Fut c? se sprijineau pe un naturalism optimist
pentru a se resemna f?r? dificultate s? i accepte
suferin2ele* asta
Q F( "E-li$ 9 0enomenologul spiritului. "4. IR/(
Bucure5ti( /00>( trad( %irCjl BoCdan. paC( J=4 On( tr(P(
9 BineBn2eles. Ficala Loate C?urile sBnt la felH este
Crosolan umoristic?* 6?r6atul caut? altceva decBt
pl?cerea 6rut?* totu5i. prosperitatea anumitor 6ordeluri
ajunCe s? dovedeasc? faptul c? 6?r6atul poate afla o
oarecare satisfac2ie cu prima femeie BntBlmt?(
/=J
e soarta ei* 6lestemul 6i6lic Bi confirm? aceast?
opinie comod?( Durerile facerii 9 aceast? Crea
r?scump?rare acordat? femeii Bn scGim6ul unei
scurte 5i incerte pl?ceri 9 au fost cGiar tema a
numeroase Clume( L!inci minute de pl?cere.
nou? luni de cGin((( Intr? mai u5or decBt iese(((H
Acest contrast i9a Bnveselit adesea pe 6?r6a2i( Bn
aceast? filosofie intr? o doF? de sadism* mul2i
6?r6a2i se 6ucur? de suferin2a feminin? 5i le
repuCn? ideea c? ar putea fi atenuat?(
/
Bn2eleCem
deci c? ace5ti 6?r6a2i nu au nici un fel de scrupule
Bn a9i neCa Bnso2itoarei lor dreptul la satisfac2ie
seIual?7 li s9a p?rut cGiar mai avantajos s ? i
refuFe. o dat? cu autonomia pl?cerii. 5i tenta2iile
dorin2ei 9 Acest lucru Bl eIprim?. cu un cinism
fermec?tor. +ontaiCne*
ot un fel de incest este s? folose5t i Bn aceast?
Bnrudire venera6il? 5i sacr? eforturile 5i eItravaCan2ele
li6ert?2ii amoroase7 tre6uie. Fice Aristotel. Ls?92 i at inCi
femeia cu pruden2? 5i sever it at e. de t eam? ca nu
cumva. CBdilBnd9o prea lasciv. pl?cerea s? n9o fac? s?
ias? din 2B2Bnile ra2iunii(((H Nu v?d. dintre c?s?toriile
care e5ueaF? prea devreme 5i se tul6ur?. decBt din acelea
BncGeiate pentru mot ive de frumuse2e 5i dorin2e
amoroase* tre6uie ca o
Unii sus2in. de eIemplu. c? durerile na5terii sBnt
necesare apari2iei instinctului matern* c?prioarele care au
n?scut su6 efectul unui anesteFic n9au mai vrut s?95i vad?
puii( _Kaptele afirmate r?niBn Bns? foarte incerte* Bn orice
caF. femeia nu este c?prioar?( Adev?rul este c? anumi2i
6?r6a2i sBnt scandaliFa2i la ideea c? sarcinile feniininit?2ii
ar putea fi u5urate(
9 Ai Bn Filele noastre. preten2iile la pl?cere ale femeii
suscit? BiiBnia masculin?7 Bn aceast? privin2? avem un
document uimitor. opusculul doctorului -RE+I$$ON*
4devrul despr. orgasmul venerian al femeii. Din prefa2?
afl?m c? autorul. erou Bn r?F6oiul din anii /0/19/0/:( care
a salvat via2a a cinciFeci 5i patru de priFoniere Cer mane.
este un om de cea mai Bnalt ? moralit ate( !om6?tBnd cu
violen2? cartea lui Ste;el. 0emeia frigid# declar? Bntre
altele* M0emeia normal# cea care are ovul ai a regulat#
nu are orgasm venerian. Numeroase sBnt mamele O 5i sBnt
cele mai 6une P care nu au Bncercat niciodat? spasmul
mirific((( Tonele eroCene cele mai latente nu sBnt
naturale. ci artificiale( Femeile se mBndresc atunci cBnd
le do6Bndesc. dar sBnt stiCmate ale dec?derii((( Spune2i9i
toate acestea B?r6atului pl?cerii. nu va 2ine cont de nimic(
El vrea ca tovar?5a lui de mBr5?vie s? ai6? un orCasm
venerian 5i ea Bl va avea( Dac? nu eIist?. va fi creat(
Femeia modern? vrea s? fie f?cut? s? vi6reFe( Noi Bi
r?spundem* Doamn?. n9avem timp 5i de altfel e interFis
de iCien?@ !reatorul Fonelor eroCene lucreaF? Bmpotriva
lui Bnsu5i7 el creeaF? femei insa2ia6ile( O tBrf?. f?r? a
o6osi. poate epuiFa nenum?ra2i so2i((( femeia Bmp?r2it? Bn
Fone eroCene devine o femeie nou? cu o stare de spirit
nou?( uneori o femeie teri6il? care poate ajunCe la
crim?(((N9ar mai eIista nevroF?. n9ar mai ti psiGoFe dac?
oamenii ar fi convin5i c? Ma face pe do6itocul cu dou?
spin?riN este un act la fel de indiferent ca a mBnca( a
urina. a defeca. a dormi(((H
/=4
c?snicie s? ai6? 6aFe mai solide 5i mai constante 5i s?
se BntemeieFe pe luciditate7 voio5ia str?lucitoare nu
valoreaF? nimic((( o c?snicie 6un?. dac? este a5a.
refuF? tov?r?5ia 5i condi2iile draCostei O!artea a IlI9a.
cap( %(P _((((` LBnse5i pl?cerile pe care le au din rela2iile
cu femeile lor 9 mai spune el 9 sBnt condamnate dac?
Bn ele nu eIist? modera2ie7 5i Bn li6ertate 5i
desfrBnare po2i s? caFi ca Bntr9un su6iect neleCitim(
Dorin2ele ru5inoase pe care ni le suCereaF? acest joc
sBnt nu numai indecente. ci 5i d?un?toare femeilor
noastre( !el pu2in s? Bnve2e Bn alt fel neru5inarea( Ele
sBnt Bntotdeauna destul de treFe pentru dorin2ele
noastre((( !?snicia este o leC?tur? reliCioas? 5i sfBnt?*
iat? de ce pl?cerea pe care o avem din ea tre6uie s? fie
o pl?cere re2inut?. senoas? 5i amestecat? cu ceva
severitate7 tre6uie s? fie o voluptate prudent? 5i
con5tiincioas?(H
Bntr9adev?r. dac? so2ul treFe5te senFualitatea
feminin?. o treFe5te Bn Ceneralitatea sa. din
moment ce el nu a fost special ales7 el f5i
predispune so2ia s?95i caute pl?cerea Bn alte 6ra2e7
s? tnBnCBi foarte mult o femeie Bnseamn?. Fice
+ontaiCne. Ls?92i faci trea6a Bntr9un paner pentru
ca mai apoi s? 2i 9l pui Bn capH( De altfel autorul. de
6un?9credin2?. este de acord c? pruden2a masculin?
o pune pe femeie Bntr9o situa2ie foarte inCrat?(
Femeile nu ere5esc deloc cBnd refuF? reCulile de
via2? care sBnt introduse Bn lume7 cu atBt mai mult cu cBt
6?r6a2ii su'aceia care le9au f?cut pentru ele( Fire5te c?
eIist? nepotriviri Bntre noi 5i ele( Noi le trat?m f?r?
considera2ie. astfel* dup? ce ne9am dat seama c? sBnt f?r?
asem?nare mai pasionate 5i mai pncepute Bntr9ale
draCostei decBt noi(((( le9am impus castitatea su6
pedepsele cel mai stra5nice((( vrem s? fie s?n?toase.
viCuroase. Bn stare 6un?. 6ine Gr?nite 5i caste totodat?.
adic? 5i calde 5i reci7 c?ci c?s?toria 9 care spunem noi
c? are sarcina s? le Bmpiedice s? ard? 9 le aduce pu2in?
alinare. dup? moravurile noastre(
ProudGon are mai pu2ine scrupule* a
Bndep?rta draCostea de c?s?torie este. Fice el.
conform cu LdreptateaH*
DraCostea tre6uie s? fie Bnecat? Bn dreptate((( orice
conversa2ie amoroas?( cGiar Bntre loCodnici. cGiar Bntre
so2i. este necuviincioas?. distruCe respectul Filnic.
draCostea de munc? 5i practica datoriei sociale((( O o
dat? Bndeplinit oficiul amoruluiP((( tre6uie s? o
Bndep?rt?m precum cio6anul care. dup? ce a BncGeCat
laptele. separ? 6rBnFa de Fer(((
otu5i. Bn cursul secolului al )l)9lea.
concep2iile 6urCGeFiei s9au modificat pu2in7 ea se
str?duia cu ardoare s? apere 5i s? men2in?
c?s?toria7 5i. pe de alt? parte. proCresul
individualismului f?cea sa fie imposi6il?
Bn?6u5irea revendic?rilor feminine* Saint9Simon(
Fourier. -eorCe Sand 5i to2i romanticii
proclamaser? cu prea mult? violen2? dreptul la
draCoste( S9a ridicat pro6lema inteCr?rii Bn mariaj
164
a sentimentelor indi!iduale care pn atunci
fuseser e,cluse" n aceast epoc a fost in!entat
no#iunea ec$i!oc de +dragoste con%ugal. fruct
miraculos al maria%ului tradi#ional de
con!enien#" 7alzac e,prim toate
inconsec!en#ele n idei ale burg$eziei conser-
!atoare" El recunoa5te c? Bn principiu draCostea
5i c?s?toria nu au nimic de9a face una cu aGa7 dar
este deFCust?tor s? asimileFi o institu#ie
respecta6il? unui simplu tBrC. Bn care femeia este
tratat? ca un lucru) 5i se ajunCe astfel la
incoeren2ele deconcertante din 0i(iologia
mariajului# unde citim*
!?s?toria poate fi considerat? dm punct de vedere
politic. civil 5i moral ca o leCe. ca un contract. ca o
institu2ie((( !?s?toria poate fi. deci. o6iectul respectului
Ceneral( Societatea nu a putut lua Bn considerare decBt
aceste somit?2i care pentru ea domin? cGestiunea
conjuCal?(
+ajoritatea 6?r6a2ilor nu au Bn vedere. prin c?s?torie.
decBt reproducerea. proprietatea copilului7 dar nici
reproducerea. nici copilul nu constituie fericirea(
Porunca crescite ei multiplicaNiiii nu implic?
draCostea( A cere unei fete pe care ai v?Fut9o de
paispreFece ori Bn cincispreFece File draCoste Bn
numele leCii. al reCelui 5i al drept?2ii este o a6surditate
demn? de majoritatea predestina2ilor(
Iat? ceva la fel de net ca teoria GeCelian?(
Dar BalFac continu? f?r? nici un fel de tranFi2ie*
DraCostea este acordul dintre nevoie 5i sentiment.
fericirea Bn c?snicie reFult? dintr9o perfect? Bn2eleCere
Bntre sufletele celor doi so2i( Reiese de aici c?. pentru a
fi fericit. un 6?r6at este o6liCat s?95i impun? anumite
reCuli de onoare 5i delicate2e( Dup? ce s9a folosit de
6eneficiul leCii sociale care consacr? nevoia. tre6uie s?
se supun? leCilor secrete ale naturii care fac s? Bnflo9
reasc? sentimentele( Dac? fericirea lui st? Bn a fi iu6it.
tre6uie s? iu6easc? sincer* nimic nu reFist? unei pasiuni
adev?rate( Dar a fi pasionat Bnseamn? a dori tot timpul(
Po2i s?92i dore5ti tot timpul so2ia
0
9 Da(
Dup? care. BalFac B5i eIpune teoriile sale
despre c?s?torie( Dar ne d?m seama repede c?
pentru 6?r6at este vor6a nu numai s? fie iubit ci
5i s? nu fie Bn5elat* el nu va eFita s ? i impun? so2iei
sale un reCim a6rutiFant. s?9i refuFe orice cultur?.
s? o Bndo6itoceasc? Bn sinCurul scop de a95i salva
onoarea( Ai aici este vor6a de draCosteW Dac?
vrem s? C?sim un sens Bn aceste idei ce2oase 5i
deFlBnate. se pare c? 6?r6atul are dreptul s?
aleaC? o femeie cu ajutorul c?reia B5i !a satisface
nevoile Bn Ceneralitatea lor. Ceneralitate care
este Caran2ia fidelit?2ii sale* apoi s? treFeasc?
draCostea so2iei sale folosind anumite re2ete( Dar
este el oare cu adev?rat ndrgostit dac? se
c?s?tore5te pentru proprietatea sa. pentru a l?sa
urma5iW Ai dac? nu este. cum va fi pasiunea lui
atBt de ireFisti6il? BncBt s? antreneFe o
/=>
pasiune reciproc4 Iar 7alzac ignor oare cu
ade!rat c o dragoste nemprtit departe de a
seduce ineluctabil dimpotri! inoportu-neaz i
dezgust4 &e !ede clar reaua sa credin# Bn
.emoriile a dou tinere cstorite# roman
epistolar 5i cu teF?( $ouise de !Gaulieu pretinde
c? B5i BntemeiaF? c?s?toria pe draCoste* prin eIce9
sul pasiunii sale. B5i ucide primul so27 mai apoi.
moare ca urmare a eIalt?rii Celoase pe care o
simte fa2? de cel de9al doilea( Renee de lKEstorade
5i9a sacrificat sentimentele Bn favoarea ra2iunii7
dar 6ucuriile maternit?2ii o recompenseaF?
Bndeajuns 5i ea B5i BntemeiaF? pe acestea o fericire
solid?( +ai BntBi ne Bntre6?m ce 6lestem 9 dac? nu
cumva un decret al autorului Bnsu5i 9 Bi interFice
Bndr?Costitei $ouise maternitatea pe care9o
dore5te* draCostea nu a Bmpiedicat niciodat?
procrea2ia7 5i. pe de alt? parte. ne CBndim c?
pentru a accepta cu pl?cere Bm6r?2i5?rile so2ului
ei. ia tre6uit lui Renee acea LipocriFieH pe care
StendGal o ura la Lfemeile cinstiteH( BalFac
descrie noaptea nun2ii Bn ace5ti termeni*
Animalul pe care Bl numim so2. dup? eIpresia ta.
a disp?rut( Bi scrie Renee prietenei sale( +9am BntBlmt.
Bntr9o BncBnt?toare sear?. cu un amant ale c?rui vor6e
Bmi merCeau la suflet. de 6ra2ul c?ruia m?
sprijineam cu o pl?cere de nedescris((W curioFitatea s9
a treFit Bn sufletul meu((( S? 5tii. totu5i. c? n9a lipsit
nimic din ceea ce presupune draCostea cea mai tandr?.
nici din neprev?Futul care. Bntr9un amumit fel. onoreaF?
acea clip?* farmecele misterioase pe care BncGipuirile
noastre i9o cer. pierderea ra2iunii care scuF? orice.
consim2?mBntul smuls. volupt?2ile ideale mult timp
Bntrev?Fute. care ne su6juC? sufletul Bnainte s? revenim
la realitate. toate seduc2iile se aflau acolo. cu formele lor
fermec?toare(
Acest miracol pro6a6il c? nu s9a mai repetat de
prea multe ori. BntrucBt. dup? cBteva scrisori. o
C?sim pe Renee Bn lacrimi* L\nainte eram o fiin2?.
acum sBnt un o6iectH7 5i ea B5i consoleaF? nop2ile
de LdraCoste conjuCal?H citind Bonald( Dar ar fi.
totu5i. interesant de aflat Hprin ce mijloace so2ul
s9a scGim6at. Bn momentul cel mai dificil al
ini2ierii feminine. Bntr9un vr?jitor7 acelea pe care le
arat? BalFac Bn 0i(iologia mariajului sBnt sumare*
LNu v? Bncepe2i niciodat? c?s?toria printr9un
violH. sau vaCi* LA 5ti s? prinFi cu BndemBnare
nuan2ele pl?cerii. a le deFvolta. a le da un stil nou.
o eIpresie oriCinal?. Bn acestea st? Ceniul unui so2H(
De altfel. adauC? imediat c? LBntre dou? fiin2e care
nu se iu6esc. acest Ceniu este un li6ertinajH( Or.
cGiar aceasta se BntBmpl?* Renee nu Bl iu6e5te pe
$ouis7 5i atunci de unde vine LCeniulHH a5a cum
ne este descrisW Bntr9adev?r. BalFac a eludat cu
cinism pro6lema( Nu a recunoscut c? nu eIist?
sentimente neutre 5i c? a6sen2a draCostei.
constrBnCerea. plictiseala dau na5tere nu prieteniei
tandre. ci mai deCra6? rancGiunei.
ner?6d?rii. ostilit?2ii
/==
&criitorul este mai sincer n Crinul din vale, iar
destinul nefericitei doamne de Mortsauf apare
mult mai pu#in edificator"
A Bmp?ca draCostea 5i c?s?toria este un
asemenea tur de for# nct trebuie nici mai mult
nici mai pu#in dect o inter!en#ie di!in pentru a
reu5i* este solu2ia pe care o C?se5te Dier;eCaard.
prin complicate ocoli5uri( Filosoful se complace
Bn a denun2a paradoIul c?s?toriei*
!iudat? inven2ie mai este 5i c?s?toria@ Ai ceea ce
o face 5i mai ciudat? este c? trece drept un demers
spontan7 5i totu5i. nici un demers nu este decisiv((( Un
act atBt de decisiv ar tre6ui deci Bnf?ptuit spontan(Q
Dificultatea este aceasta* draCostea 5i Bnclina2ia
amoroas? sBnt cu totul spontane. c?s?toria este o
deciFie7 totu5i. Bnclina2ia amoroas? tre6uie s? fie treFit?
de c?s?torie sau de deciFie* s? vrei s? te c?s?tore5ti*
aceasta Bnseamn? c? lucrul cel mai spontan tre6uie s?
fie Bn acela5i timp deciFia cea mai li6er?. 5i c? din
pricina spontaneit?2ii. ceea ce este atBt de ineIplica6il
BncBt tre6uie atri6uit divinit?2ii tre6uie Bn acela5i timp
s? se BntBmple Bn virtutea unei reflec2ii. 5i a unei
reflec2ii atBt de epuiFante. BncBt din ea reFult? deciFia(
+ai mult. una nu tre6uie urmat? de cealalt?. deciFia nu
tre6uie s? vin? pe la spate cu pa5i de lup. totul tre6uie s?
se BntBmple simultan. cele dou? lucruri tre6uie s? se
reuneasc? Bn momentul deFnod?mBntului(9
Este totuna cu a spune c? a iu6i nu Bnseamn? a
te c?s?tori 5i c? e foarte Creu de Bn2eles cum ar
putea draCostea sa devin? o datorie( Dar
paradoIul nu9/ sperie pe Dier;eCaard* BntreCul s?u
eseu despre c?s?torie este f?cut pentru a elucida
acest mister( Este adev?rat. convine el. c?*
LReflec2ia este BnCerul eIterminator al
spontaneit?2ii((( dac? ar fi adev?rat c? reflec2ia tre6uie
s? se plieFe pe inc li na2ia amoroas?. n9ar mai fi eIistat
c?s?torii(((H Dar LdeciFia este o nou? spontaneitate
o62inut? prin reflec2ie. Bncercat? Bntr9o manier? pur
ideal?. spontaneitate care corespunde cGiar aceleia a
Bnclina2iei amoroase( DeciFia este o concep2ie
reliCioas? despre via2? construit? pe datele etice. 5i
poate astfel s? descGid? caleaKBncli9na2iei amoroase 5i s?
o asiCure Bmpotriva oric?rui pericol din?untru sau dm
afar?H( De aceea Lun so2. un so2 adev?rat. este prin el
Bnsu5i un miracol@(( S? poat? p?stra pl?cerea draCostei
Bn timp ce eIisten2a BnCr?m?de5te toat? puterea
serioFit?2ii asupra lui 5i asupra iu6itei lui@H
!Bt despre femeie. ei nu9i este dat? ra2iunea.
nu are Lreflec2ieHH7 de aceea ea .(trece de la
imediatul draCostei la imediatul reliCiosHK(
radus? Bntr9un lim6aj mai simplu. aceast?
doctrin? Bnseamn? c? un
%
l
n
r
#
n
o
r
e
n
t
a
s
.

,

1
e
s
p
r
e

c

t
o
r
i
e
.
/=3
brbat care iubete se $otrte s se cstoreasc
printr-un act de credin# n 2umnezeu care trebuie
s-i garanteze acordul dintre sentiment i
anga%ament) i c femeia. cum ncepe s
iu6easc?. se gndete la c?s?torie( Am cunoscut o
btrn doamn? catolic? care. 5i mai naiv. credea
Bn acea Mdragoste fulgertoare sacramental?H7 ea
afirm? c Bn momentul Bn care so2ii pronun2? Bn
fa2a altarului da9ui definitiv. simt c? inima
Bncepe s? li se Bnfier6Bnte( Dier;eCaard admite
c? Bn preala6il tre6uie s? eIiste LBnclina2ieH . dar
promisiunea ca aceasta s? dureFe o BntreaC? via2?
nu este mai pu2in miraculoas?(
otu5i. Bn Fran2a. romancierii 5i dramaturCii de
la sfir5itul secolului trecut. mai pu2in BncreF?tori Bn
virtu2ile tainei c?s?toriei. caut? s? asiCure prin
procedee dintre cele mai umane fericirea
conjuCal?7 cu 5i mai mult? Bndr?Fneal? decBt
BalFac. iau Bn considerare posi6ilitatea de a
inteCra erotismul c?s?toriei leCitime( Porto9RicGe
afirm?. Bn ndrgostita# incompati6ilitatea dintre
draCostea seIual? 5i via2a casnic?* so2ul. eIcedat
de pasiunea so2iei sale. B5i caut? lini5tea lBnC? o
iu6it? mai temperat?( Dar. la instiCarea lui Paul
"ervieu. Bn cod se scrie c? LdraCosteaH este o
datorie Bntre so2i( +arcel Prevost Bl Bnva2? pe
tBn?rul c?s?torit c? tre6uie s9o trateFe pe so2ia sa
ca pe o iu6it? 5i evoc? Bn termeni discret li6idino5i
volupt?2ile conjuCale( Bemstem se face
dramaturCul amorului leCitim7 al?turi de femeia
amoral?. mincinoas?. senFual?. Goa2?. r?ut?cioas?.
so2ul apare ca o fiin2? Bn2eleapt?. Ceneroas?7 5i se
CGice5te Bn el. Bn acela5i timp. un amant puternic 5i
eIpert( !a reac2ie la romanele de adulter apar o
mul2ime de apoloCii romane5ti ale c?s?toriei(
!Giar 5i !olette cedeaF? acestui val moraliFator
cBnd. Bn $ngenua libertin# dup? ce descrisese
eIperien2ele cinice ale unei tinere c?s?torite
deflorate cu stBnC?cie. Got?r?5te s?95i fac? eroina s?
cunoasc? voluptatea Bn 6ra2ele so2ului s?u( ot
astfel( +artin +aurice. Bntr9o carte care a f?cut
oarecare vBlv?. o aduce din nou pe tBn?ra femeie.
dup? o scurt? incursiune Bn patul unui amant
priceput. Bn patul so2ului s?u. pe care Bl face s?
profite de eIperien2a ei( Din alte motive. Bn alt fel.
americanii din Filele noastre. care sBnt
individuali5ti. respectBnd Bn acela5i timp institu2ia
conjuCal?. B5i multiplic? eforturile de a inteCra
seIualitatea c?s?toriei( In fiecare an apar o
mul2ime de c?r2i destinate s?9i Bnve2e pe so2i s?
se adapteFe unul la cel?lalt. 5i mai ales s?9/
Bnve2e pe 6?r6at s? ajunC? Bmpreun? cu femeia la
o fericit? armonie( PsiGanali5tii. medicii joac? rolul
de Lconsilieri conjuCaliH7 este admis faptul c? 5i
femeia are dreptul la pl?cere 5i c? 6?r6atul tre6uie
s? cunoasc? teGnicile suscepti6ile s? io procure(
Dar s9a constatat c? aceast? reu5it? conjuCal? nu
este numai o cGestiune de teGnic?( !Giar dac?
tBn?rul a Bnv?2at pe dinafar? manuale ca Ce trebuie
s !tie toi brbaii# Secretul fericirii conjugale#
1ragostea fr team# nu este siCur c? se va face
iu6it de proasp?ta lui so2ie( Aceasta reac2ioneaF?
la ansam6lul situa2iei psiGoloCice( Iar
/=:
cstoria tradi#ional este departe de a crea
condi#iile cele mai fa!orabile trezirii i deteptrii
erotismului feminin"
Altdat Bn comunit?2ile matriarGale. nu se
pretindea ca tBn?ra so#ie s? fie virCin?7 5i cGiar.
din motive mistice. ea tre6uia Bn mod o6i5nuit s?
fie deflorat? Bnainte de nunt?( Bn anumite
2inuturi franceFe. se o6serv? Bnc? r?m?5i2e ale
acestor vecGi o6iceiuri* tinerelor fete nu li se
cere s? fie caste Bn noaptea nun2ii7 5i cGiar. fetele
care au LCre5itH ori fetele9mame B5i C?sesc mai
u5or un so2 decBt celelalte( Pe de alt? parte. Bn
mediile care accept? emanciparea femeii. li se
recunoa5te fetelor aceea5i emancipare seIual? ca
5i 6?ie2ilor( otu5i. etica paternalist? reclam?
imperios ca so2ia s? fie dat? virCin? so2ului7 el
vrea s? fie siCur c? nu poart? Bn ea un Cermene
str?in. vrea proprietatea inteCral? 5i eIclusiv? a
acestui trup pe care 5i9/ Bnsu5e5te87 virCinitatea a
c?p?tat o valoare moral?. reliCioas? 5i mistic?. 5i
aceast? valoare este Bn Ceneral foarte mult
recunoscut? ast?Fi( Bn Fran2a. eIist? reCiuni Bn care
prietenii miresei stau lBnC? u5a camerei nup2iale.
rBFBnd 5i cBntBnd pBn? ce mireasa vine s? le arate
cear5aful p?tat de8 sBnCe7 sau p?rin2ii Bl eIpun
diminea2a vederii oamenilor din vecini(
J
Su6 o
fonn? mai pu2in 6rutal?. Lo6iceiul din noaptea
nun2iiH este 5i ast?Fi foarte r?spBndit( Nu din
BntBmplare a fost sursa de inspira2ie a unei BntreCi
literaturi licen2ioase7 separa2ia socialului de
animal creeaF? Bn mod necesar o6sceni tate( O
moral? umanist? cere ca orice eIperien2? vie s?
ai6? un sens uman. s? fie locuit? de o li6ertate7
Bntr9o via2? erotic? Bn mod auten tic moral?.
eIist? o asumare li6er? a dorin2ei 5i a pl?cerii
sau cel pu2in o lupt? patetic? pentru a recuceri
li6ertatea Bn sBnul seIualit?2ii7 dar acest lucru nu
este posi6il decBt dac? este Bnf?ptuit? o recu9
noa5tere singular a celuilalt Bn dorin2? sau Bn
draCoste( !Bnd seIualitatea nu mai tre6uie s? fie
salvat? de individ. ci DumneFeu sau societatea
pretind s? o justifice. raportul dintre cei doi
parteneri nu mai este decBt un raport 6estial( Este
deci de Bn2eles c? matroanele cu 6un9sim2 vor6esc
cu deFCust despre aventurile carnale* ele le9au
co6orBt la ranCul de func2ii scatoloCice( De aceea
se aud Bn timpul petrecerii de nunt? atBtea rBsete
sca6roase( EIist? un paradoI o6scen Bn
suprapunerea unei ceremonii pompoase peste o
func2ie animalic? de o realitate 6rutal?( !?s?toria
B5i arat? semnifica2ia ei universal? 5i a6stract?* un
6?r6at 5i o femeie sBnt uni2i dup? ni5te rituri
sim6olice su6 ocGii tuturor7 dar Bn secretul patului
ni5te indiviFi concre2i 5i sinCulari se Bnfrunt?. 5i
toate privirile se Bntorc de la Bncle5tarea aceasta(
/
A se vedea volumul I. .iturile.
G LAst?Fi( Bn anumite reCiuni din Statele Unite.
emiCran2ii din prima Cenera2ie trimit adeseori cear5aful
BnsBnCerat familiei r?mase Bn Europa. ca pro6? a
consum?rii c?s?torieiH. spune raportul DinseR(
/=0
!olette. asistBnd la vBrsta de treispreFece ani la o
nunt? 2?r?neasc?. a Bncercat o confuFie cumplit?
cBnd o prieten? a dus9o s? vad? camera nup2ial?*
!amera tinerilor c?s?tori2i((( Su6 perdelele ro5ii de
6um6ac ieftin. patul BnCust 5i Bnalt. patul umplut cu
fulCi. plin de perne umplute cu puf de CBsc?. patul Bn
care ajunCe toat? aceast? Fi fumeCBnd de sudoare. de
t?mBie. de r?suflare de animat de a6uri de sos(.( Bn
curBnd. tinerii au s? vin? aici( Nu m? CBndisem la asta(
Se vor cufunda Bn acest pat adBnc((( %a avea loc Bntre ei
o lupt? o6scur? despre care candoarea Bndr?Fnea2? a
mamei 5i via2a animalelor m9au Bnv?2at prea mult 5i
prea pu2in( Ai apoiW +ie team? de aceast? camer? 5i de
acest pat la care nu m? CBndisem(K
Bn disperarea ei infantil?. feti2a a sim2it
contrastul Bntre ceremonia s?r6?torii familiale 5i
misterul animalic al marelui pat BncGis( $atura
comic? 5i de5ucGeat? a c?s?toriei nu apare deloc
la civiliFa2iile care nu individualiFeaF? femeia* Bn
Orient( Bn -recia. la Roma* func2ia animalic? apare
aici la fel de Ceneral? ca riturile sociale7 dar Bn
Filele noastre. Bn Occident. 6?r6a2ii 5i femeile sBnt
privi2i ca indiviFi. 5i invita2ii rBnjesc pentru c?
6?r6atul acesta 5i femeia aceasta vor con suma
Bntr9o eIperien2? Bn BntreCime sinCular? actul
deCGiFat cu ajutorul ritualurilor. al discursurilor
5i al florilor( DesiCur. eIist? un contrast maca6ru
5i Bntre pompa anumitor BnmonnBnt?ri 5i putreFiciu9
nea mormonului( Dar mortul nu se treFe5te
atunci cBnd este co6orBt Bn p?mBnf( Bn timp ce
tBn?ra c?s?torit? Bncearc? o teri6il? surpriF? cBnd
descoper? sinCularitatea 5i continCen2a
eIperien2ei reale la care o predestinau e5arfa
tricolor? a primarului 5i orCile 6iserici i Nu
numai Bn vodeviluri se pot vedea tinere fete
BntoreBndu9se Bn lacrimi la mamele lor dup?
noaptea nun2ii* c?r2ile de psiGiatrie citeaF? o
mul2ime de relat?ri de acest Cen* mi s a u
povestit direct cBteva caFuri7 era vor6a de fete
foarte 6ine crescute care nu primiser? nici o
educa2ie seIual? 5i pe care 6rusca descoperire a
erotismului le9a t u l 6urat adBnc( Bn secolul trecut.
doamna Adam B5i imaCina c? era de datoria ei s?
se c?s?toreasc? cu un 6?r6at care a s?rutat9o pe
Cur?. c?ci ea credea c? aceasta era forma
des?vBr5t? a uniunii seIuale( +ai recent. Ste;el
poveste5te despre o tBn?r? c?s?torit?* L!Bnd so2ul
ei. Bn cursul c?l?toriei de nunt?. a deflorat9o. /9a
luat drept ne6un. 5i n9a Bndr?Fnit s? spun? nici un
cuvBnt de team? c? avea de9a face cu un alienat
mintalH
J
( Sa BntBmplat cGiar ca o fat? s? fie
Bndeajuns de inocent? pentru a se m?rita cu o
invertit? 5i pentru a tr?i mult timp cu un
pseudoso2 f?r? a 6?nui c? nu avea al?turi de ea
un 6?r6at(
/
Casa Claudinei.
?
Strile nervoase de angoas.
/3<
Dac? Bn Fiua nuntii. BntorcBndu9v? acas?. v? o6liCa2i
so2ia s? intre noaptea Bntr9un pu2. va r?mBne mut? de
uimire( DeCea6a avusese o u5oar? nelini5te(((
Ia uite. B5i spune ea. deci asta Bnseamn? m?riti5ul(
De aceea era Bnconjurat? de atBtea secrete( Deci m9am
l?sat prins? Bn trea6a asta(
Dar. oricBt de jiCnit? ar fi. nu Fice nimic( De aceea
ve2i putea s9o scufunda2i adBnc Bn ap?. de mai multe
ori. f?r? a provoca scandal prin vecini(
Acest fraCment dintr9un poem de +icGauI
/
.
intitulat Dopi de nunta# ofer? o imaCine clar?
asupra situa2iei( Ast?Fi. multe fete sBnt mai
informate7 dar consim2?mBntul lor r?mBne a6stract.
iar deflorarea B5i p?streaF? caracterul unui viol(
LEIist?. desiCur. mai multe violuri comise Bn
cadrul c?s?toriilor decBt Bn afara c?s?toriilorH.
scrie "aveloc; Ellis( Bn cartea sa .onatsscrift fiir
eburts+ilfe# /::0. volumul I). NeuCe6auer a
reunit mai mult de cinci sute de caFuri de r?ni
provocate femeilor de penis Bn timpul coitului7
cauFele acestora erau 6rutalitatea. 6e2ia. o poFi2ie
prost aleas?. o dispropor2ie a orCanelor Bn AnClia.
relateaF? "aveloc; Ellis. o doamn? le9a Bntre6at
pe 5ase femei m?ritate apar2inBnd clasei de mijloc.
inteliCente. despre reac2ia lor Bn noaptea nun2ii*
pentru toate. coitul avusese caracterul unui 5oc7
dou? dintre ele nu95i mai aminteau nimic7 altele
credeau c?95i amintesc. dar nu erau mai pu2in
r?nite psiGic decBt celelalte( Ai Adler a insistat pe
importan2a psiGic? a actului deflor?rii(
Acest prim moment Bn care 6?r6atul B5i cB5tiC? toate
drepturile este adesea Got?rBtor pentru tot restul vie2ii(
So2ul f?r? eIperien2? 5i stBnCaci poate sem?na atunci
Cermenele insensi6ilit?2ii feminine 5i. prin nepriceperea
5i 6rutalitatea sa de mai apoi. poate s9o transforme Bn
anesteFie permanent?(
S9au v?Fut Bn capitolul precedent multe
eIemple de ini2iere nefericit?( Iat? Bnc? un caF
raportat de Ste;el*
Doamna "( N(. crescut? foarte pudic. tremura la
CBndul nop2ii ei de nunt?( So2ul ei a deF6r?cat9o
aproape cu violen2?. f?r? a9i permite s? se culce( S9a
despuiat de ve5minte. cerBndu9i s?9/ priveasc? Col 5i s?9
i admire penisul( Ea 5i9a ascuns fa2a Bn mBini( Atunci
6?r6atul a eIclamat* LDe ce n9ai r?mas acas? la tine.
proasto@H Apoi a aruncat9o pe pat 5i a deflorat9o cu
6rutalitate( Fire5te c? ea a r?mas pentru totdeauna
friCid?(
Am avut ocaFia s? vedem. f?r? Bndoial?. toate
reFisten2ele pe care fecioara tre6uie s? le BnvinC?
pentru a95i Bmplini destinul seIual* ini2ierea sa
reclam? un BntreC LtravaliuH Bn acela5i timp
fiFioloCic 5i psiGic( Ar fi stupid. 5i. pe deasupra. o
6ar6arie s? Bncerci s?9/ reFumi
/
Doaptea freamt.
/3/
ntr-o noapte) este absurd s transformi ntr-o
datorie opera#ia att de dificil a primului coit
1emeia se simte cu att mai terorizat cu cBt
opera2ia la care e supus? este sacr?. iar societatea.
reliCia. familia. prietenii ei au predat9o Bn mod
solemn so2ului ei ca unui st?pBn7 5i cu atBt mai
mult cu cBt Bn acest act pare a se anCaja BntreCul
ei viitor. c?s?toria avBnd Bnc? un caracter
definitiv( Atunci ea se simte cu adev?rat revelat?
Bn a6solut* acest 6?r6at c?ruia i s9a dat pentru tot
deauna BntrucGipeaF? Bn ocGii ei B?r6atul7 5i
acesta i se reveleaF? su6 o fiCur? necunoscut?. de
o teri6il? importan2?. din moment ce el Bi va fi
al?turi pentru tot restul vie2ii( Bn acela5i timp.
6?r6atul este 5i el nelini5tit de consemnul care i
se impune7 are 5i el propriile lui dificult?2i.
propriile9i compleIe care Bl fac timid 5i stBnCaci
sau. dimpotriv?. 6rutal7 mul2i 6?r6a2i se arat?
neputincio5i Bn noaptea nun2ii. cGiar din cauFa
solemnit?2ii momentului( Eanet scrie Bn 'bsesiile
!i psi+astenia<
!ine na cunoscut tineri c?s?tori2i foarte ru5ina2i
de soarta lor deoarece nu reu5esc sa Bmplineasc?
actul conjuCal 5i care din aceast? pricin? sBnt urm?ri2i
de o6sesia ru5inii 5i de disperareW Anul trecut am asistat
la o scen? traCicomic? foarte curioas?. cBnd un socru
mBnios /9a tBrBt la Salpetnere pe Cinerele s?u umil 5i
resemnat* socrul cerea o adeverin2? medical? care s?9i
permit? s? cear? divor2ul( Bietul 6?iat a eIplicat c?
alt?dat? nu avusese pro6leme in (a Bndeplini actul
seIual. dar c?. de cBnd se c?s?torise. acesta devenise
imposi6il din pricina unui sentiment de jen? 5i de
ru5ine(
Prea mult? ardoare o Bnsp?imBnt? pe fecioar?.
prea mult respect o umile5te7 femeile Bl ur?sc
pentru totdeauna pe 6?r6atul care 5i9a satisf?cut
dorin2a cu pre2ul suferin2ei lor
/
7 Bns? vor avea o
rancGiun? ve5nic? fa2a de acela care a p?rut s? le
dispre2uiasc?( "elene DeutscG semnaleaF?
J
c? unii
so2i timiFi sau nepricepu2i Bi cer medicului s? le
defloreFe so2ia printr o opera2ie cGirurCical?. su6
preteIt c? este mal format?7 motivul nu este
vala6il. Bn Ceneral( Femeile. mai spune ea.
p?streaF? pentru totdeauna dispre2 5i rancGiun? la
adresa so2ului care nu a fost Bn stare s? le
penetreFe Bn mod normal( Una dintre o6serva2iile
lui Freud
4
arat? c? neputin2a so2ului poate s? dea
na5tere unui traumatism Bn mintea femeii*
O 6olnav? avea o6iceiul s? alerCe dintr9o camer?
Bntr9o alta Bn mijlocul c?reia se afla o mas?( Aranja fa2a
de mas? Bntr9un anume fel. B5i cGema servi toarea care
tre6uia s? se apropie de mas?. apoi o l?sa s?
plece((( !Bnd a
/
A se vedea o6serva2iile lui Ste;el citate Bn
capitolul precedent(
J
Psi+ologia femeilor.
4
ReFum?m dup? Ste;el( 0emeia frigid(
/3J
Bucercat s? eIplice aceast? o6sesie. 5i9a amintit c? fa2a
de mas? avea o pat? urBt? 5i c? ea o aranja de fiecare
dat? Bn a5a fel BncBt ca pata s?9i sar? Bn ocGi
servitoarei((( oat? scena era o reproducere a nop2ii
ei de nunt?. Bn care so2ul ei nu se ar?tase viril( %enise
de Feci de ori din camera lui Bntr9a ei pentru a Bncerca
din nou( Fiindu9i ru5ine de servitoarea care tre6uia
s? fac? paturile. ea v?rsase cerneal? ro5ie pe pat
pentru a o face s? cread? c? era sBnCe(
LNoaptea nun2iiH transform? eIperien2a
erotic? Bntr9o pro6? pe care fiecare este nelini5tit
c? nu va putea s9o dep?5easc?. prea preocupat de
propriile9i pro6leme pentru a se CBndi cu
CeneroFitate la cel?lalt7 Bi confer? o solemnitate
care o face reduta6il?7 5i nu este deloc uimitor
ca. adesea. acest moment o predestineaF? pe
femeie friCidit?2ii( Dificila pro6lem? care se
ridic? Bn fa2a so2ului este aceasta* dac? LB5i CBdil?
prea lasciv so2iaH. ea poate fi scandaliFat? 5i jiC9
nit?7 se pare c? aceast? temere Bi paraliFeaF?. Bntre
altele. pe so2ii americani. mai ales Bn cuplurile
care au primit o educa2ie universitar? 9 remarc?
raportul DinseR 9 pentru c? femeile. mai
con5tiente de ele Bnse5i. sBnt mai profund
inGi6ate( otu5i. dac? el Lo respect?H( nu va reu5i
s ? i treFeasc? senFualitatea( Aceast? dilem? este
creat? de am6iCuitatea atitudinii feminine* tBn?ra
femeie dore5te 5i Bn acela5i timp refuF? pl?cerea7
ea pretinde o discre2ie din pricina c?reia sufer?(
Doar Bn caFurile fericite so2ul nu va ap?rea ca un
li6ertin sau. dimpotriv?. ca fiind nepriceput( Nu
este deci uimitor c? Ldatoriile conjuCaleH Bi apar
adesea femeii ca o corvoad? repuCnant?(
Supunerea la un st?pBn care9i displace este pentru
ea o corvoad?. spune Diderot( Am v?Fut o femeie
cinstit? pe care9o treceau fiorii de oroare cBnd se
apropia de ea so2ul ei7 am v?Fut9o intrBnd Bn 6aie.
creFBnd c? n9o s? se mai spele niciodat? de murd?ria
datoriei7 nou? acest soi de sil? ne este necunoscut?(
OrCanul nostru este mai indulCent( +ulte femei vor
muri f?r? s? fi sim2it apoCeul volupt?2ii( Aceast?
senFa2ie pe care a5 fi Cata s9o consider drept o
epilepsie trec?toare este rar? pentru ele 5i
Bntotdeauna sose5te cBnd noi o cGem?m( Suverana
fericire fuCe de ele cBnd se afl? Bn 6ra2ele 6?r6atului pe
care Bl ador?( Noi o afl?m al?turi de orice femeie de
ocaFie. cGiar dac? ne displace( +ai pu2in st?pBne pe
sim2urile lor decBt noi. recompensa este mai pu2in
prompt? 5i mai pu2in siCur? pentru ele( De o sut? de
ori a5tept?rile lor sBnt Bn5elate(
+ulte femei. Bntr9adev?r. devin mame 5i 6unici
f?r? a fi cunoscut niciodat? pl?cerea. nici m?car
tul6urarea7 ele Bncearc? s? se sustraC? de la
Lmurd?ria datorieiH prin scoaterea unor certificate
medicale sau su6 alte preteIte( Raportul
DinseR arat? c?. Bn America. un mare
/
1espre femei.
173
num?r de so2ii Lconsider? frecven2a
Bmpreun?rilor ca fiind deja prea mare 5i ar vrea
ca so2ul lor s? nu doreasc? raporturi atBt de
frecvente( Foarte pu2ine femei doresc raporturi
mai frecventeH( S9a v?Fut. totu5i. c?
posi6ilit?2ile erotice ale femeii erau aproape
infinite( Aceast? contradic2ie arat? clar c?
mariajul. pretinFBnd c? reClementeaF? erotismul
feminin. dimpotriv?. Bl ucide(
Bn 8+erese 1esOue3roux# +auriac a descris
reac2iile unei tinere femei Lm?ritate convena6ilH
fa2? de c?s?torie Bn Ceneral 5i de datoria
conjuCal? Bn particular*
O( ( ( P poate c? ceea ce c?utase Bn c?s?torie nu era
atBt dorin2a de a st?pBni. de a se Bm6oC?2i 5i mai mult.
ci mai curBnd dorin2a de a95i C?si un refuCiu( Nu
cumva se Cr?6ise s? se mante Bmpins? de un soi de
team?W Fiind o6liCat? de mic? s? se ocupe de
Cospod?rie. Gerese dovedise spint practic 5i a5tepta
cu ner?6dare s?95i fac? un rost al ei. s?95i ocupe odat?
pentru totdeauna locul care Bi revenea7 Bntr9un cuvBut
voia s? se pun? la ad?post Bmpotriva unui pericol pe
care n9ar fi putut s?9/ defineasc? precis( Niciodat? nu
p?ruse atBt de ecGili6rat? ca Bn timpul loCodnei. 5tiind
c? se inteCreaF? Bntr9o familie unit? ca un monolit.
Lc? se c?p?tuie5teH. c? intr? Bntr9o cateCorie 6ine
definit?( Ai era convins? c? astfel scap? de orice
primejdie( O( ( ( P
Bn Fiua Bn?6u5itoare a nun2ii. Bn 6iserica
neBnc?p?toare de la Saint9!lair. unde tr?nc?neala
cucoanelor acoperea sunetul r?Cu5it al
armoniumului 5i unde parfumurile dominau mirosul
de t?mBie. a6ia atunci sim2i Gerese c? era pierdut?(
Intrase ca o somnam6ul? Bn cu5c? 5i acum. la
FComotul u5a Crele care se BncGisese. se treFi deodat?
Bn ea copilul nenorocit de alt?dat?( Nimic nu se
scGim6ase 5i totu5i avea sentimentul c? de aFi Bnainte
nu numai ea este pierdut?. ci va duce 5i pe al2ii la
pierFanie( Inima ei. Bmpresurat?. sufocat? de cei din
jur. avea s? ard? mocnit ca un foc ascuns. care se
furi5eaF? pnn m?r?cini5. aprinde un pm. apoi altul.
apoi( tBrBndu9se din copac Bn copac. isc? o p?dure de
torte( O ( ( ( P
Bn seara acestei nun2i. pe jum?tate 2?r?neasc?. pe
jum?tate 6urCGeF?. Crupuri de oaspe2i. Bn care
str?luceau rocGiile fetelor tinere. silir? ma5ina mirilor
s? Bncetineasc? mersul pentru a9i aclama( Pe drumul
pres?rat cu flori de salcBm dep?5ir? 5arete care
merCeau Bn FiCFaC. conduse de fl?c?i ame2i2i de
6?utur?( Gerese( CBndindu9se la noaptea ce a urmat.
murmur?* LA fost ori6il(((H apoi se corecteaF?* LNu.
nu cGiar atBt de ori6il(((H Se Bntrea6? dac? a suferit
mult Bn timpul c?l?toriei de nunt?. cBnd au viFitat lacurile
dm nordul Italiei( Nu. nu prea mult7 aproape c? o 5i
amuFa jocul de a nu se tr?da( S? Bn5eli un loCodnic e
u5or. dar un so2 nu( Oricine 5tie s? rosteasc? cuvinte
pref?cute. pref?c?toria trupului Bns? cere mult mai
mult? pricepere( Nu oricine 5tie s? mimeFe dorin2a.
6ucuria. o6oseala pl?cut?( Gerese reu5i s? joace toate
aceste senFa2ii. care9i d?deau cGiar o satisfac2ie amar?(
ImaCina2ia ei Bi suCera c? Bn lumea necunoscut? a
sim2urilor. Bn care un 6?r6at o silea s? p?trund?. ar fi
putut C?si ea fericire( Dar Bn ce consta aceast?
fericire
/3
Gerese descoperea voluptatea a5a cum.
privind un peisaj care a6ia se F?re5te pnn ploaie( B2i
BncGipui cum ar putea s? arate Bntr9o Fi cu soare(
/31
!Bt de u5or se l?sa am?Cit Bernard. tBn?rul acesta cu
privirea ineIpresiv? O(((P Bernard se iFola Bn pl?cerea
lui eCoist? ca acei purcei dr?C?la5i. care sBnt atBt de
GaFlii cBnd Bi prive5ti prin Card. cum CBfBie de
mul2umire. cu ritul Bn troac? OLeu eram troacaH B5i Fise
GereseP O( ( ( P De unde Bnv?2ase el oare s? clasifice
toate pl?cerile trupe5ti. s? distinC? mBnCBierile unui
om cumsecade de ale unui sadicW !um de nu 5ov?ia
niciodat?W O( ( ( P
Bietul Bernard. de fapt nu9i mai r?u decBt al2ii(
Dar dorin2a Bl transform? pe omul care se apropie de
tine Bntr9un monstru. care nu mai seam?n? cu el Bnsu5i(
Nimic nu te desparte mai tare de complicele t?u decBt
pasiunea lui* cBnd Bernard se afunda Bn pl?cerea lui. eu
f?ceam pe moarta. de teama ca nu cumva acest dement.
acest epileptic s? m? suCrume la cel mai mic Cest al
meu(HQ
Iat? o m?rturie 5i mai crud?( Este o confesiune
culeas? de Ste;el. din care citeF pasajul care
prive5te via2a conjuCal?( Este vor6a despre o
femeie de dou?Feci 5i opt de ani. crescut? Bntr9o
familie de oameni rafina2i 5i cultiva2i(
Eram o loCodnic? fericit?7 Bn sfBr5it aveam
senFa2ia c? sBnt la ad?post. dintr9o dat? devenisem
cineva care atr?Cea aten2ia( Eram r?sf?2at?. loCodnicul
meu m? admira. totul era nou pentru mine((( S?rut?rile
lui O loCodnicul meu nu Bncercase niciodat? altfel de
mBnCBieriP m? Bnfier6Bntaser? atBt de tare. BncBt de9
a6ia a5teptam Fiua nun2ii( Bn diminea2a c?s?tonei.
eram atBt de surescitat?. BncBt m9am treFit cu c?ma5a
ud? de transpira2ie( Era din pricina ideii c? aveam s?
cunosc Bn sfBr5it necunoscutul pe care9/ dorisem atBta(
Bmi imaCinam copil?re5te c? 6?r6atul tre6uia s?
urineFe Bn vaCinul femeii((( Bn camera noastr?. am
Bncercat deja o mic? decep2ie cBnd so2ul meu m9a
Bntre6at dac? tre6uia s? treac? in alt? camer? Bn timp
ce m? deF6r?c?m. l9am cerut9o. c?ci Bmi era cu
adev?rat ru5ine de el( Scena deF6r?catului avusese un
rol foarte important Bn BncGipuirile mele( !Bnd a
revenit. foarte stBnjenit. eu eram Bn pat( +ai tBrFiu. mi9a
m?rturisit c? Bnf?2i5area mea Bl intimidase* eram
BntrucGiparea tinere2ii str?lucitoare 5i pline de a5teptare(
!um s9a deF6r?cat. a stins lumina( +9a s?rutat. apoi
imediat a Bncercat s? m? posede( +i9era foarte team? 5i
i9am cerut s(i m? lase Bn pace( Bn acel moment a5 fi vrut
s? fiu foarte departe de el( Eram oripilat? de faptul c?
Bncercase f?r? s? m? fi mBnCBiat mai BntBi( +i se p?rea
6rutal. 5i i9am 5i repro5at aceasta mai tBrFiu* dar nu era
6rutalitate. ci doar o mare stBnC?cie 5i o lips? de
sensi6ilitate( oate Bncerc?rile lui au fost Fadarnice Bn
noaptea aceea Am Bnceput s? m? sunt foarte neferi9
cit?. mi9era ru5ine de stupiditatea mea. mi se p?rea c?
sBnt vinovat? 5i c? nu sBut 6ine f?cut?(((( PBn? la urm?
m9am mul2umit cu s?rut?rile sale( Dup? Fece File a
reu5it Bn sfBr5it s? m? defloreFe. actul nu a durat decBt
cBteva secunde 5i. Bn afar? de o u5oar? durere. nu am
sim2it nume( A fost o mare decep2ie@ Apoi. sim2eam o
oarecare pl?cere Bn timpul Bmpreun?rii. dar reu5ita
fusese prea Crea. so2ul meu Bnc? se str?duia s?95i
atinC? 2inta((( $a PraCa. Bn Carso9
Q Fr( +AUR/A! 8+erese 1esOue3roux# trad( Eimim
5i +inai Bcmuc( $d( pentru $iteratur? Universal?(
Bucure5ti( /0=3( p( J094/94J944(
/3>
niera cumnatului meu mi imaginam senza#iile
cumnatului meu aflnd c? fusesem culcat n patul lui"
Acolo am a!ut primul orgasm care in-a f?cut foarte
fericit?( &o#ul meu a fcut draCoste cu mine n fiecare zi
n primele s?pt?mBm( AtinCeam orCasmul. dar nu eram
satisf?cut?. pentru c? era prea scurt. tar eu eram
eIcitat? pBn? la lacrimi((( Dup? dou? na5teri(((
Bmpreunarea devenea din ce Bn ce mai pu2in
satisf?c?toare( Rareori Bmi aducea orCasmul. so2ul
meu Bl avea Bntotdeauna Bnaintea mea7 cu anIietate.
urm?ream fiecare partid? de amor OOare cBt timp va
duraWP( Dac? el era satisf?cut l?sBndu9m? doar pe
jum?tate satisf?cut?. Bl uram( Uneori. mi9/ imaCinam pe
v?rul meu Bn timpul Bmpreun?rii sau pe medicul care
m? ajutase s? nasc( So2ul meu a Bncercat s? m? eIcite
cu deCetul((( Eram foarte eIcitat? dar. Bn acela5i timp.
acest mijloc mi se p?rea ru5inos 5i anormal 5i nu Bncer9
cam nici o pl?cere((( ot timpul cBt a durat c?s?toria
noastr?. n9a mBnCBiat niciodat? nici m?car o p?rticic?
din trupul meu( Bntr9o Fi mi9a spus c? nu Bndr?Fnea s?
fac? nimic cu mine((( Nu m9a v?Fut niciodat? Coal?.
c?ci f?ceam draCoste cu c?m?5ile de noapte pe noi. 5i
asta nu se BntBmpla decBt noaptea(
Aceast? femeie care era Bntr9adev?r foarte
senFual? a fost pe urm? perfect fericit? Bn
6ra2ele unui amant
$oCodna este destinat? cGiar s? creeFe Bn
ini2ierea fetei etape succesive7 dar adesea
moravurile Bi impun loCodnicei o castitate eI9
trem?. Bn caFul Bn care fecioara B5i Lcunoa5teH
viitorul so2. Bn aceast? perioad? situa2ia sa nu este
diferit? de aceea a tinerei c?s?torite( Ea nu
cedeaF? decBt pentru c? loCodna i se pare un
anCajament la fel de definitiv ca o c?s?torie. 5i
primul coit p?streaF? acest caracter de pro6?7 o
dat? ce sa d?ruit 9 cGiar dac? nu este
Bns?rcinat?. lucru care Bi des?vBr5e5te Bnl?n2uirea
9 sBnt destul de rare caFurile Bn care Bndr?Fne5te
s?95i ia cuvBntul Bnapoi(
Dificult?2ile primelor eIperien2e sBnt dep?5ite
cu u5urin2? dac? draCostea sau dorin2a Bi fac pe
parteneri sa vrea cu toat? fiin2a lor s? se uneasc?(
DraCostea fiFic? este puternic? 5i demn? tocmai
prin pl?cerea pe care 5i9o d?ruiesc 5i o Bmp?rt?5esc
aman2ii Bn con5tiin2a reciproc? a li6ert?2ii lor7
atunci nici o practic? nu mai este infam?
deoarece. pentru nici unul dintre ei. nu este
suportat?. ci dorit? cu CeneroFitate( Dar
principiul c?s?toriei este o6scen pentru c? trans
form? Bn drepturi 5i datorii un scGim6 care
tre6uie Bntemeiat pe un elan spontan7 el confer?
trupurilor. destmBndu9le s? se sesiFeFe Bn
Ceneralitatea lor. un caracter instrumental. deci
deCradant7 so2ul este adesea Bnsp?imBntat. inGi6at
de ideea c? Bndepline5te o datorie. iar femeii Bi
este ru5ine sim2indu9se predat? cuiva care B5i
eIercit? asupra ei un drept( BineBn2eles. se
poate BntBmpla ca la Bnceputul vie2ii conjuCale
raporturile s? se individualiFeFe7 ucenicia seIual?
se face adesea prin lente Crada2ii7 Bnc? din
prima noapte so2ii pot descoperi unul fa2? de
cel?lalt o fericit? atrac2ie fiFic?( !?s?toria
faciliteaF? a6andonul femeii suprimBnd no2iunea
de p?cat atBt de ade9
/3=
sea nc legat de ideea dragostei carnale) o
coabitare regulat i frec!ent nate o intimitate
trupeasc fa!orabil maturizrii se,uale: n primii
ani de cstorie e,ist so#ii cu ade!rat fericite"
Este remarcabil faptul c? acestea le p?streaF?
so#ilor lor o recunotin# care le determin mai
tBrFiu s?9i a6solve de orice vini LFemeile care nu
se pot eli6era dintr9o c?snicie nefericit? au fost
Bntotdeauna satisf?cute de so2ii lorH. spune Ste;el(
otu5i. tBn?ra fat? risc? teri6il de mult anCajBndu9se
s? se culce toat? via2a cu un 6?r6at pe care nu9/
cunoa5te din punct de vedere seIual. Bn vreme ce
destinul ei erotic depinde Bn mod esen2ial de
personalitatea partenerului7 acesta este paradoIul
pe care $eon Blum Bl denun2a pe 6un? dreptate Bn
cartea sa. Cstoria. Este o ipocriFie s? pretindem
c? Bntr9o uniune Bntemeiat? pe convenien2e
draCostea are multe 5anse s? se nasc?7 a cere de la
doi so2i leCa2i prin interese practice. sociale 5i
morale s?95i acorde voluptatea toat? via2a este o
pur? a6surditate( otu5i. partiFanii c?s?toriei din
interes pot demonstra cu succes ca o c?s?torie
din draCoste nu are prea multe 5anse s? asiCure
fericirea so2ilor( +ai BntBi. draCostea ideal? pe
care adesea o cunoa5te tBn?ra fat? nu o predispune
totdeauna la draCostea seIual?7 adora2iile sale
platonice. reveriile. pasiunile Bn care ea B5i
proiecteaF? o6sesiile infantile sau juvenile nu sBnt
destinate s? suporte pro6a vie2ii cotidiene. nici
s? se perpetueFe mult timp( !Giar dac? eIist?
Bntre fat? 5i loCodnicul ei o atrac2ie erotic? sincer?
5i violent?. aceasta nu este o 6aF? solid? pentru
o via2? BntreaC?(
%oluptatea are Bn de5ertul nelimitat al draCostei un
loc fier6inte 5i foarte strimt7 este atBt de arF?toare.
BncBt nu o veFi mai BntBi decBt pe ea. scrie !olette( Bn
jurul acestui c?min M8Gim6?tor se Bntinde necunoscutul.
pericolul( !Bnd ne vom treFi dintr9o Bm6r?2i5are scurt?
sau cGiar dintr9o lunC? noapte de draCoste. va tre6ui
s? Bncepem s? tr?im unul lBnC? altul. unul pentru altul(
Bn afar? de acestea. cGiar Bn caFul Bn care
draCostea carnal? eIist? Bnainte de c?s?torie sau
se de5teapt? la Bnceputul c?sniciei. se BntBm9pl?
foarte rar ca ea s? dureFe mult timp( DesiCur.
fidelitatea este necesar? draCostei seIuale prin
faptul c? dorin2a celor doi aman2i Bndr?Costi2i
implic? sinCularitatea lor7 ei refuF? ca aceast?
sinCularitate s? fie contestat? de eIperien2e
str?ine. vor s? fie de neBnlocuit unul pentru
cel?lalt7 dar aceast? fidelitate nu are sens decBt
atBta timp ct este spontan?7 5i Bn mod spontan.
maCia erotismului se Bmpr?5tie destul de repede(
+inunea este c? erotismul Bi ofer? imediat
fiec?ruia dintre aman2i. Bn preFen2a sa carnal?. o
fiin2? a c?rei eIisten2? este o transcenden2?
nedefinit?* 5i f?r? Bndoial? c? posesiunea acestei
fiin2e este imposi6il?. dar cel pu2in este atins? Bntr9
un fel privileCiat 5i profund tul6ur?tor( Dar cBnd
indiviFii nu mai vor s? se atinC? pentru c?
177
ntre ei se ridic ostilitatea dezgustul
indiferen#a atrac#ia erotic dispare pierind
aproape la fel de sigur ca i n cazul n care
eIist? stim? i prietenie) c?ci dou? fiin2e umane
care se BntBlnesc c$iar Bn momentul
transcenden2ei lor. prin lumea i prin ac2iunile
lor comune. nu mai au nevoie s? se uneasc?
trupe5te7 i cGiar. prin faptul c? aceast? uniune 5i9
a pierdut semnifica2ia. ajunCe s? le fie deFaCre9
a6il?( !uvBntul incest pe care9/ pronun2?
+ontaiCne are o semnifica2ie profund?(
Erotismul este o mi5care c?tre Cellalt# acesta
este caracterul lui esen2ial7 dar Bn sBnul cuplului
so2ii devin unul fa2? de cel?lalt 4cela!i/ nici un
scGim6 nu mai este posi6il Bntre ei. nici un dar 5i
nici o cucerire( De aceea. dac? r?mBn aman2i.
adesea le este ru5ine de acest lucru7 simt c?
actul seIual nu mai este o eIperien2?
intersu6iectiv?. Bn care fiecare se dep?5e5te pe
sine. ci un soi de mastur6a2 ie Bn comun(
Faptul c? se consider? reci proc ca pe o
unealt? necesar? s? le satisfac? nevoile este
disimulat de polite2ea conjuCal?. dar devine
evident at unci cBnd aceast? pol ite2e este
refuFat?. cum se BntBmpl? Bn o6serva2iile relatate
de doctorul $aCacGe Bn opera sa Datura !i forma
gelo(iei/ femeia prive5te mem6rul viril ca pe o
anume proviFie de pl?cere care Bi apar2ine. cu
care se arat? la fel de avar? ca fa2? de conservele
Bncuiate Bn dulap* dac? 6?r6atul Bi d? din ea 5i
vecinei sale. nu9i va mai r?mBne mare lucru
ei7 Bi eIamineaF? 6?nuitoare lenjeria s? vad?
dac? nu cumva a risipit pre2ioasa s?mBn2?(
EouGandeau semnaleaF? Bn Cronicile maritale
aceast? LcenFur? cotidian? eIersat? de so2ia
leCitim? care v? pBnde5te c?ma5a 5i somnul
pentru a surprinde semnul tic?lo5ieiHH !Bt despre
6?r6at. el B5i satisface asupra ei dorin2ele f?r? a9i
cere p?rerea Aceast? 6rutal? satisfac2ie a nevoii
nu ajunCe de altfel pentru a potoli seIualitatea
uman?( De aceea adesea eIist? Bn aceste
Bm6r?2i5?ri privite ca fiind cele mai leCitime un
fel de Cust amar al viciului( Ste;el citeaF?
m?rturia unei femei de dou?Feci 5i cinci de ani
care ..poate Bncerca un orCasm u5or cu so2ul ei
imaCinBndu 5i c? un 6?r6at puternic 5i mult mai
Bn vBrst? decBt ea o posed? f?r? s9o Bntre6e dac?
vrea. astfel BncBt ea nu se poate ap?raH( Ea B5i
imaCineaF? c? este violat?. 6?tut?. c? so2ul ei nu
este el Bnsu5i. ci un altul. Ai el nutre5te acela5i vis*
cBnd B5i posed? so2ia. posed? coapsele unei
dansatoare v?Fute Bntr9un music,+all# sBnii
fotomodelului dintr9un afi5. o amintire. o
imaCine* sau B5i BncGipuie so2ia dorit?. posedat?.
violat?. ceea ce este o manier? de a9i reda
alteritatea pierdut?( L!?s?toria. spune Ste;el.
creeaF? transpoFi2ii Crote5ti 5i inversiuni. actori
rafina2i. scene jucate Bntre doi parteneri care
amenin2? s? distruC? orice limit? Bntre aparen2? 5i
realitate.H $a limit?. viciile defi nite se declar?(
B?r6atul devine vo3eur< are nevoie s? 5tie sau s?9
5i vad? so2ia culcBndu9se cu un amant pentru a
reC?si ceva din maCia ei * sau se Bnver5uneaF?
Bn mod sadic s? fac? s? se nasc? Bn ea
/3:
refuzul astfel nct s apar n sfrit contiin#a i
libertatea ei i n acest fel s posede o fiin#
uman" 3i in!ers conduitele masoc$iste se
sc$i#eaz la femeia care caut s detepte n
brbat stpnul tiranul care nu este) am cunoscut
o doamn crescut la mnstire foarte pioas
autoritar i dominatoare n timpul zilei care
noaptea Bl con%ura pe so2ul ei s9o 6iciuiasc?. lucru
pe care acesta Bl f?cea cu oroare( ?iciul Bnsu5i
cap?t? Bn cadrul c?s?toriei un aspect orCaniFat 5i
rece. un aspect serios care face din el cea mai
trist? dintre solu2iile ultime( Adev?rul este c?
draCostea fiFic? n9ar putea fi tratat? nici ca un
scop a6solut. nici ca un simplu mijloc7 n9ar putea
justifica eIisten2a nim?nui* dar nu poate primi
nici o justificare din afar?( Aceasta Bnseamn? c?
ar tre6ui s? joace Bn via2a fiec?ruia un rol episodic
5i autonom( Aceasta Bnseamn? c? Bnainte de toate
ar tre6ui s? fie li6er?(
ot astfel. optimismul 6urCGeF nu promite
tinerei so2ii draCostea7 idealul pe care i9/ flutur?
prin fa2a ocGilor este acela al fericirii. adic? al
unui ecGili6ru lini5tit Bn sBnul imanen2ei 5i al
repeti2iei( Bn anumite epoci de prosperitate 5i de
securitate. acest ideal a fost acela al BntreCii
6urCGeFii 5i mai ales al proprietarilor funciari7
2inta lor era nu cucerirea viitorului 5i a lumii. ci
p?strarea netul6urat? a trecutului. sttu Ouo. O
mediocritate aurit? f?r? am6i2ie 5i f?r? pasiuni.
File care nu duc nic?ieri 5i care Bncep din nou. la
infinit. o via2? care alunec? Bnceti5or c?tre
moarte f?r? a95i c?uta motive. iat? ceea ce
laud de eIemplu. autorul Sonetului fericirii/
aceast? pseudoBn2elep9ciune vaC inspirat? din
Epicur 5i din Tenon 5i9a pierdut Bn Filele noastre
creditul* a p?stra 5i a repeta lumea a5a cum este
nu pare a fi ceva deFira6il. nici posi6il( %oca2ia
6?r6atului este ac2iunea* tre6uie ca el s?
com6at?. s? cree3fV s? proCreseFe. s? se
dep?5easc? spre totalitatea universului 5i
infinitatea viitorului7 dar mariajul tradi2ional nu
invit? femeia s? transceand? o dat? cu el. ci o
Bncercuie5te Bn imanen2?( Ea nu poate deci s?95i
propun? altceva decBt s?95i cl?deasc? o !ia#
ecGili6rat?. Bn care preFentul. prelunCind trecutul.
scap? amenin2?rilor Filei de mBine. adic? s?
cl?deasc? Bns?5i fericirea( otu5i. nici o fiin2? nu
renun2? vreodat? la transcenden2a ei. cGiar 5i
atunci cBnd se Bnc?p?2BneaF? s? o reneCe(
BurCGeFul de odinioar? CBndea c?. p?strBnd
ordinea eIistent? 5i manifestBndu9i virtu2ile prin
prosperitate. Bl servea pe DumneFeu. B5i servea 2ara.
un reCim. o civiliFa2ie7 a fi fericit Bnsemna a92i
Bndeplini func2ia de 6?r6at( Ai pentru femeie.
tre6uie ca via2a armonioas? a c?minului s? fie
dep?5it? ctre anumite scopuri* 6?r6atul este cel
care va servi drept intermediar Bntre personalitatea
femeii 5i univers. el va Bm6r?ca Bntr9o valoare
uman facticitatea ei continCen2?( Al?turi de so2ie
el va C?si puterea de a ac2iona. de a Bntreprinde. de
a lupta. el o justific?* femeia nu are dect s?95i
predea Bn mBinile lui eIisten2a. el Bi va da un sens(
Aceasta
/30
presupune din partea ei o renun2are umil?7 dar
este recompensat? prin aceea c?. protejat?.
c?l?uFit? de for2a masculin?. se va sustraCe
a6andonului oriCinar. va deveni necesari ReCin?
Bn stupul ei. odiG9nindu9se lini5tit? Bn sine Bns?5i
Bn mijlocul domeniului s?u. dar purtat? prin
medierea so2ului prin spa2iul 5i timpul nelimitat7
so2ie. mam?. st?pBn? a casei. femeia afl? Bn
c?s?torie Bn acela5i timp for2a de a tr?i 5i sensul
propriei sale vie2i( re6uie s? vedem cum se tra9
duce Bn realitate acest ideal(
Idealul fericirii s9a materialiFat totdeauna Bntr9o
cas?. fie c? este vor6a de o coli6? sau de un palat7
ea BntrucGipeaF? permanen2a 5i iFolarea de restul
lumii( Bntre pere2ii ei familia se constituie ca o
celul? separat? 5i B5i afirm? identitatea dincolo de
succesiunea Cenera2iilor7 trecutul conservat su6
form? de mo6ile 5i de portrete ale str?mo5ilor
prefiCureaF? un viitor lipsit de riscuri* Bn Cr?din?
anotimpurile B5i Bnscriu Bn leCume comesti6ile
ciclul lor lini5titor7 Bn fiecare an. aceea5i
prim?var? Bmpodo6it? de acelea5i flori
promite Bntoarcerea ve5nicei veri. a toamnei cu
fructele sale identice acelora din toate toamnele*
nici timpul. nici spa2iul nu evadeaF? c?tre infinit.
ci se rotesc cuminte Bn cerc( Bn orice civiliFa2ie
Bntemeiat? pe pro prietatea funciar? eIist? o
a6undent? literatur? care cBnt? poeFia 5i virtu2ile
casei* Bn romanul lui "enri BordeauI intitulat cGiar
Cosa# aceasta reFum? toate valorile 6urCGeFe*
fidelitate fa2? de trecut( r?6dare. economie.
prevedere. draCoste fa2? de familie. de p?mBntul
natal etc( Este frecvent ca Feii casei s? fie
femei. din moment ce rolul lor este s? asiCure
fericirea Crupului familial7 rolul femeii. ca pe
vremea Bn care domina sal?5luia Bn atrium. este de
a fi Lst?pBna caseiH( Ast?Fi casa a pierdut mult
din splendoarea ei patriarGal?7 pentru majoritatea
oamenilor este numai un Ga6itat pe care n u l mai
strive5te amintirea Cenera2iilor stinse. care nu mai
BncGide Bn el se cole viitoare( Dar femeia se
str?duie5te Bnc? s? dea LinterioruluiH s?u sensul 5i
valoarea pe care9o avea adev?rata cas?( Bn Canner3
6oad# Stein6ec; descrie o vaCa6ond? care se
Bnc?p?2BneaF? s? Bmpodo6easc? cu perdele 5i
covoare vecGiul cilindru a6andonat Bn care
tr?ie5te cu so2ul ei7 deCea6a o6iecteaF? acesta c?
a6sen2a ferestrelor face ca perdelele s? fie inutile(
Aceast? Crij? este specific feminin?( Un 6?r6at
normal consider? o6iectele care Bl Bnconjoar? ca pe
ni5te instrumente7 el le a5aF? dup? scopurile c?rora
le sBnt destinate7 LordineaH sa 9 Bn care femeia nu va
vedea adesea decBt deFordine 9 este s? ai6? la
BndemBn? 2iC?rile. GBrtiile. uneltele( Adesea.
arti5tii c?rora le este dat s? recreeFe lumea cu
ajutorul unei materii 9 sculptori sau pictori 9 sBnt
cu totul nep?s?tori fa2? de cadrul Bn care tr?iesc(
Ril;e scrie despre Rodin*
/:<
Prima dat? cBnd am fost la Rodin. am Bn2eles c?
pentru el casa nu era nimic. poate doar o 6iat?
necesitate* un ad?post Bmpotriva friCului. un acoperi5
deasupra capului( Bl l?sa total indiferent 5i nu ap?sa
deloc asupra sinCur?t?2ii 5i reculeCerii lui( El B5i afla
un c?min Bn sine Bnsu5i* um6r?. refuCiu 5i lini5te(
Devenise propriul s?u cer. p?durea sa 5i fluviul pe
care nimic nu9/ mai opre5te(
Dar pentru a C?si Bn sine un c?min. omul
tre6uie mai BntBi s? se realiFeFe prin operele sau
actele sale( El nu se intereseaF? decBt prea pu2in de
interiorul s?u. pentru c? universul BntreC Bi este
accesi6il 5i pentru c? se poate afirma Bn proiectele
sale( Bn timp ce femeia este BncGis? Bn comunitatea
conjuCal?7 pentru ea se pune pro6lema de a
scGim6a aceast? BncGisoare Bntr9un reCat Atitudinea
sa fa2? de c?min este comandat? de aceea5i
dialectic? ce define5te Bn Ceneral condi2ia sa* ia Bn
posesie f?cBndu9se prad?. se eli6ereaF? a6dicBnd*
renun2Bnd la lume. ea vrea s? cucereasc? o lume(
Nu f?r? reCret BncGide ea Bn spatele s?u por2ile
c?minului7 pe vremea cBnd era tBn?r? fat?. avea
drept patrie BntreaCa lume7 p?durile erau ale ei(
Acum este BncGis? Bntr9un spa2iu strimt7 natura se
reduce la dimensiunile unui CGiveci cu mu5cate7
pere2ii BncGid oriFontul( O eroin? a %irCiniei
UoolfK murmur?*
Nu mai distinC iarna de var? prin starea ier6urilor
cBmpiei. ci prin noroiul sau BnCGe2ul care se formeaF?
pe Ceamuri( Eu. care alt?dat? merCeam Bn p?durile de
stejari admirBnd culoarea al6astr? pe care o cap?t?
penele Cai2ei cBnd cad. eu. care BntBlneam Bn drum
vaCa6onFi 5i cio6ani((( trec dm camer? Bn camer?. cu
un m?nuncGi de pene Bn mBn?(
Dar casa se va str?dui s? neCe aceast? limitare(
Ea BncGide Bntre Fidurile ei. su6 cGipuri mai mult
sau mai pu2in costisitoare. fauna 5i flora terestr?.
2?rile eIotice. epocile trecute. pe so2ul care
reFum? pentru femeie colectivitatea uman?. copilul
care Bi ofer?. su6 o form? porta6il?. BntreCul viitor(
!?minul devine centrul lumii 5i cGiar unicul ei
adev?r7 a5a cum pe 6un? dreptate o6serv?
BacGelard. este Lun soi de contraunivers sau un
univers al contrariuluiH7 refuCiu. loc retras. Crot?.
pBntece. este un ad?post Bmpotriva amenin2?rilor
din afar?* aceast? confuF? eIterioritate devine
ireal?( +ai ales seara. cBnd o6loanele sBnt trase.
femeia se simte reCin?7 lumina r?spBndit? la
prBnF c?tre soarele universal o stBnjene5te7 noaptea
nu se mai simte deposedat?. c?ci a6ole5te ceea ce
nu posed?* ea vede str?lucind su6 a6ajur o lumin?
care este a sa 5i care Bi lumineaF? eIclusiv locuin2a*
nimic altceva nu mai eIist?( Un teIt al %irCiniei
Uoolf ne arat? rea9
/
"alurile.
/:/
litatea concentrndu-se n cas n timp ce
spa#iul din afar se prbuete"
Noaptea era acum 2inut? la distan2? de Ceamuri.
iar acestea. Bn loc s? dea o imaCine eIact? a lumii
eIterioare o f?ceau s? se cur6eFe parc? la col2uri Bntr9un
fel ciudat. astfel BncBt ordinea. fiIitatea. p?mBntul ferm
p?reau a se fi instalat Bn interiorul casei7 afar?.
dimpotriv?. nu mai era decBt un refleI Bn care lucrurile
devenite fluide tremurau 5i disp?reau(
Datorit? catifelei. m?t?surilor. por2elanurilor
cu care se Bnconjoar?. femeia va putea s?95i
satisfac? par2ial aceast? senFualitate pre9Gensiv?
pe care de o6icei nu 5i9o satisface Bn via2a sa
erotic?7 ea va C?si Bn acest decor o eIpresie a
personalit?2ii ei7 a ales. a fa6ricat. a LdescoperitH
mo6ile 5i 6i6elouri. le9a a5eFat dup? o estetic?
Bn care Bn Ceneral preocuparea pentru simetrie
are un rol foarte important7 ele Bi trimit Bnapoi
imaCinea ei sinCular?. fiind o m?rturie social? a
standardului ei de via2?( !?minul este deci
pentru ea soarta care Bi este menit? pe p?mBnt.
eIpresia valorii ei sociale 5i a adev?rului s?u cel
mai intim( Pentru c? ea nu face nimic. se caut?
cu aviditate Bn ceea ce are.
Prin munca ei casnic? femeia B5i face Lcui6ulH
s? fie al s?u( De aceea. cGiar dac? ea este
Lajutat?H. 2ine s? pun? 5i ea mBna la trea6?7 cel
pu2in supraveCGind. controlBnd. criticBnd. se
str?duie5te s? 5i Bnsu5easc? reFultatele o62inute
de servitori( Femeia se justific? din punct de
vedere social prin administrarea locuin2ei sale7
sarcina ei este 5i aceea de a veCGea asupra
alimenta2iei. ve5mintelor. Bntr9o manier? mai
Ceneral? 9 asupra Bntre2inerii societ?2ii familiale(
Astfel se realiFeaF?. la rBndul ei. ca o activitate(
Dar este. se va vedea. o activitate care nu o
smulCe imanen2ei sale 5i nu9i permite o afirmare
sinCular? a ei Bnse5i(
A fost foarte mult l?udat? poeFia muncilor
casnice( E adev?rat c? acestea o pun pe femeie Bn
leC?tur? direct? cu materia. 5i c? ea realiFeaF? cu
o6iectele o intimitate care este o deFv?luire a
fiin2ei. 5i deci o Bm6oC?2e5te( Bn cartea sa n
cutarea .riei# +adeleine BourdGouIe descrie
pl?cerea pe care o Bncearc? eroina sa BntinFBnd
pe cuptor pasta de cur?2at* ea simte Bn vBrful
deCetelor li6ertatea 5i puterea a c?rei imaCine
str?lucitoare i9o reflecteaF? fonta 6ine cur?2at?(
!Bnd iese din pivni2?. Bi place aceast? Creutate a
C?le2ilor pline care pe fiecare treapt? se BnCreuneaF? 5i
mai mult( A sim2it Bntotdeauna o adev?rat? draCoste
pentru materiile simple. fiecare cu mirosul lor.
ruCoFitatea 5i cur6ura lor( Ai de9acum 5tie cum s? le
manevreFe( +?rie are mBim care f?r? nici o eFitare. f?r?
nici o mi5care de recul. plonjeaF? Bn cuptoarele
stinse sau Bn apele cu spum?. cur?2? de ruCin? 5i unC
fierul. Bntind ceara de parcGet. strinC
/:J
cu un sinCur Cest circular cojile de leCume 5i de fructe
care acoper? masa Este o perfect? Bn2eleCere. o
camaraderie Bntre palmele sale 5i o6iectele pe care le
atinCe(
Foarte multe scriitoare au vor6it cu draCoste
despre lenjeria proasp?t c?lcat?. despre refleIele
al6?strii ale apei cu s?pun. despre cear5afurile
al6e. despre al?murile str?lucitoare( !Bnd
Cospodina cur?2? 5i lustruie5te mo6ilele. Lvisuri de
Bm6i6are sus2in dulcea r?6dare a mBinii care d?
lemnului frumuse2ea prin lustruirea cu cear?H.
spune BacGelard( O dat? terminat? trea6a.
Cospodina cunoa5te pl?cerea contempla2iei( Dar
pentru ca ni5te calit?2i pre2ioase s? se reveleFe*
luciul unei mese. al unui candela6ru. al6ea2a de
F?pad? a lenjeriei scro6ite. tre6uie ca mai BntBi s?
se fi eIersat o ac2iune neCativ?7 tre6uie ca orice
principiu r?u s? fi fost eIpulFat( Aceasta este. scrie
BacGelard. reveria esen2ial? c?reia / se
a6andoneaF? Cospodina* este visul cur?2eniei
active. adic? al cur?2eniei cucerite Bmpotriva
murd?riei( El o descrie astfel*
Se pare deci c? imaCina2ia luptei pentru cur?2enie
are nevoie de o provocare( Aceast? imaCina2ie tre6uie
s? se eIcite Bntr9o mBnie maliCn?( !u ce FBm6et
r?ut?cios este Bnso2it? acoperirea cu past? de lustruit a
ro6inetului de aram?@ Este Bnc?rcat de murd?ria unui
tripoli Bntins pe cBrpa vecGe 5t soioas?( Am?r?ciunea
5i ostilitatea se unesc Bn sufletul celei care munce5te(
De ce este nevoie de munci atBt de vulCareW Dar cBnd
vine momentul cBrpei uscate. apare mali2ia vesel?.
mali2ia viCuroas? 5i vor6?rea2?* ro6inet. ai s? fu curat
oClind?* caFaniile. ai s? str?luce5ti ca soarele@ Bn sfBr5it.
cind arama str?luce5te 5i rBde cu Crosol?nia unui 6?iat
Fdrav?n. sa f?cut pace( +enajera B5i contempl?
victoriile ei sclipitoare(K
PonCe a evocat lupta Bntre murd?rie 5i puritate
care se d? Bn?untrul unui caFan de sp?lat rufe*
!ine n9a tr?it m?car o iarn? Bn apropierea unui
caFan de sp?lat rufe nu 5tie nimic despre o anumit?
ordine de calit?2i 5i de emo2ii foarte mi5c?toare(
re6uie s?9/ fi ridicat de la p?mBnt 9 cu Creu 9 plin
de rufe murdare. dintr9o sinCur? mi5care. pentru a9/
duce pBn? la vatra unde tre6uie tBrBt Bntr9un anume fel.
apoi. pentru a fi a5eFat cGiar Bn mijlocul vetrei(
re6uie s? fi a2B2at su6 el vreascurile. Bnsufle2indu9le
proCresiv. pip?mdu9i adesea pere2ii c?ldu2i sau
fier6in2i7 apoi s? fi ascultat fo5netul adBnc
din?untru. iar apoi. de mai multe ori. s? fi ridicat
capacul pentru a verifica tensiunea jeturilor 5i
reCularitatea stropirii(
re6uie. cBnd s9a Bnfier6Xntat de tot. s? fie
Bm6r?2i5at din nou pentru a fi pus iar pe p?mBnt(((
/
BA!"E$ARD( Pmniul !i reveriile cx++nei.
/:4
!aFanul este construit Bn a5a fel BncBt. umplut cu o
Cr?mad? de 2es?turi iCno6ile. emo2ia interioar?.
indiCnarea clocotind? pe care o simte. canaliFat? c?tre
partea superioar? a fiin2ei sale. s? cad? apoi Bn ploaie
c?tre aceast? Cr?mad? de 2es?turi iCno6ile care Bi fac
Crea2? 9 5i aceasta aproape Bncontinuu 9 5i ca prin
toate acestea s? ajunC? la o purificare(((
DesiCur. lenjeria. atunci cBnd o prime5te caFanul.
a fost mai Bnainte sp?lat?((W
otu5i el Bncearc? o idee sau un sentiment de
murd?rie difuF? a lucrurilor din interiorul lui. asupra
c?ruia. prin emo2ie. fier6ere 5i eforturi. reu5e5te s?
triumfe. s? deta5eFe rufele. Bn a5a fel BncBt. cl?tite su6
o catastrof? de ap? rece. vor ap?rea de o eItrem?
al6ea2?(
Ai iat? c? miracolul s9a produs*
O mie de cea5afuri al6e sBnt desf?5urate dintr9o
dat? 9 atestBnd nu o capitulare. ct o victorie 9 5i poate
nu sBnt numai semnul cur?2eniei corporale a celor din
partea locului(((
Aceste dialectici pot da muncilor Cospod?re5ti
atrac2ia jocului7 feti2a se amuF? uneori f?cBnd s?
str?luceasc? arCint?ria. cur?2Bnd clan2ele u5ilor(
Dar pentru ca femeia s? afle astfel satisfac2ii
poFitive. tre6uie ca ea s? consacre aceste Criji
unui interior de care s? tie mBndr?7 dac? nu. ea nu
va cunoa5te pl?cerea contempla2iei. sinCura
capa6il? de a i recompensa efortul( Un reporter
americanK care a tr?it mai multe luni printre
.(s?rmanii al6iH din sudul Statelor Unite a descris
pateticul destin al uneia dintre aceste femei
cople5ite de munc? ce se str?duiesc Bn Fadar s?
fac? dintr9o cocioa6? un interior locui6il( Ea tr?ia
Bmpreun? cu so2ul ei 5i cu 5apte copii Bntr9o
6arac? de lemn cu pere2ii acoperi2i de funinCine.
cu plo5ni2e im5unBnd peste tot7 Bncercase s?
LBnfrumuse2eFe casaKH7 Bn camera pricipal?.
5emineul acoperit cu o tencuial? al6?struie. o
mas? 5i cBteva ta6louri atBmate pe pere2i evocau
un soi de altar( Dar cocioa6a r?inBnea tot
cocioa6?. 5i doamna -( spunea cu lacrimi Bn
ocGi* ..AG@ ur?sc atBt de tare casa asta@ +i se pare
c? nu eIist? nimic Bn lume ca s9o pot face mai fru9
moas?@H O mul2ime de femei nu cap?t? Bn
scGim6ul muncii lor nimic altceva decBt o
o6oseal? Bnceput? la infinit Bn cursul unei lupte
care nu aduce niciodat? vreo victorie( !Giar Bn
caFuri mai fericite. victoria nu este niciodat?
definitiv?( Pu2ine munci sBnt mai Bnrudite ca
aceea a Cospodinei cu muncile lui Sisif7 Fi de Fi
tre6uie sp?late farfuriile. 5terse de praf mo6ilele.
cBrpite rufele care vor fi din nou. mBine. murd?rite.
pr?fuite. rupte( -ospodinei Bi sec?tuiesc puterile
merCBnd pe loc7 ea nu face nimic. ci numai
perpetueaF? preFentul7 nu are impresia c? reu5e5te
s? cucereasc? un Bine poFitiv. ci c? lupt? la infinit
Bmpotriva r?ului( Este o lupt? care Bncepe de la
cap?t Bn fiecare Fi( Se 5tie povestea acelui valet
care. cu melancolie. refuFa s?
/
!f( A$-EE. S,i ludm pe faimo!ii brbai.
/:1
lustruiasc? Bnc?l2?rile st?pBnului( L$a ce 6unWK
Ficea el( L+Bine va tre6ui s9o iau de la cap?t(H
+ulte fete care nu s9au resemnat Bnc?
Bmp?rt?5esc aceast? descurajare( Bmi amintesc
compunerea unei fete de 5aispreFece ani care
Bncepea cam a5a* LAst?Fi e Fi de cur?2enie
Cenerali Aud FComotul aspiratorului pe care
mama Bl plim6? prin salon( A5 vrea s? fuC( Eur c?
atunci cBnd voi fi mare. nu va eIista niciodat? Bn
casa mea o Fi de cur?2enie Ceneral?H( !opilul
prive5te viitorul ca pe o ascensiune nel?murit?
spre nu 5tiu ce pisc( Deodat?. Bn 6uc?t?ria Bn care
mama spal? vasele. feti2a Bn2eleCe c? de ani Bn9
treCi. Bn fiecare dup?9amiaF?. la aceea5i or?.
mBinile ei s9au cufundat Bn apa unsuroas?. au
5ters por2elanul cu cBrpa aspr?( Ai pBn? la
moarte vor fi supuse acestor rituri( A mBnca. a
dormi. a cur?2a(((. anii nu mai escaladeaF?
cerul. ci se etaleaF? identici 5i Cri Bntr9o pBnF?
oriFontal?7 fiecare Fi o imit? pe cea de dinaintea
ei7 este un ve5nic preFent inutil 5i f?r? speran2?(
Bn nuvela intitulat? Praful# !olette AudrR a
descris cu su6tilitate trista vanitate a unei
activit?2i care se Bnver5uneaF? Bmpotriva
timpului7
A doua Fi. trecBndu95i m?tura pe su6 divan. aduse
Bn mijlocul camerei ceva despre care creFu mai BntBi c?
era o 6ucat? vecGe de 6um6ac sau un puf Cros( Dar nu
era decBt un CGemotoc de praf. cum se formeaF? uneori
pe dulapurile Bnalte care sBnt uitate cBnd e vor6a de
5ters praful sau Bn spatele mo6ilelor. Bntre lemn 5i
perete( R?mase CBnditoare Bn fa2a acestei curioase
su6stan2e( Iat? c? tr?ia de opt sau de Fece s?pt?mBni Bn
acele camere 5i deja. Bn ciuda viCilen2ei Euliettei. un
CGemotoc de praf avusese r?CaFul s? se formeFe. s? se
BnCra5e. CGemuit Bn um6r? ca animalele cenu5ii de care9
i era team? cBnd era mic?( O cenu5? fin? de praf
proclam? neClijen2a. eIist? un Bnceput de a6andon Bn
impalpa6ila depunere din aerul pe care9/ respir?m. Bn
ve5mintele care flutur?. Bn vBntul care intr? pe ferestrele
descGise7 dar acest CGemotoc repreFenta deja o stare
secund? a prafului. praful triumf?tor. o BnCro5are care ia
o form? 5i din depunere devine de5eu( Era aproape
frumos. transparent 5i u5or precum puful ciulinilor. dar
mai tern(
(((Praful cB5tiCase repede toat? for2a aspirant? a lumii.
pusese st?pBnire pe lume. iar aspiratorul nu mai era
decBt un o6iect9martor. destinat s? arate tot ceea ce era
Bn stare s? risipeasc? specia uman?. munc?. materie 5i
inCenioFitate pentru a lupta Bmpotriva ireFisti6ilei
murd?riri( Era de5eul din care se f?cuse instrument(
(((Din pricina vie2ii lor Bn comun se BntBmplau toate
astea. din pricina prBnFurilor care l?sau resturi. din
cauFa celor dou? trupuri de 2arin? ale lor care se
amestecau peste tot((( Fiecare cuplu secret? aceste mici
Cunoaie care tre6uie distruse pentru a face loc celor
noi((( !e via2? duci 9 pentru a putea ie5i cu o 6luF?
proasp?t? care atraCe privirea trec?tonlor. pentru ca un
inCiner. care este so2ul t?u. s? arate 6ine Bn via2a de
toate Filele((( Prin capul +arCueritei se BnvBrteau tot soiul
de formule* a veCGea la Bntre2inerea parcGetului((( pentru
Bntre2inerea al?murilor. folosi2i((( B5i luase sarcina
Bntre2inem a dou? persoane pBn? la sfBr5itul vie2ii lor(((
t
/:>
A spla a clca a mtura a depista
g$emotoacele de cl#i i praf ascunse su6 noaptea
dulapurilor nseamn oprind moartea s? refuFi 5i
via2a* c?ci timpul creeaF? 5i distruCe dintr-o
sinCur? mi5care* Cospodina nu percepe decBt
aspectul neCator( Atitudinea sa este una
maniGeist?( !eea ce9i este propriu maniGeismului
nu este numai recunoa5terea a dou? principii.
unul 6un 5i altul r?u. ci afirma2ia c? la 6ine se
ajunCe prin a6olirea r?ului. 5i nu printr9o mi5care
poFitiv?7 Bn acest sens. cre5tinismul nu este
deloc maniGeist. Bn ciuda eIisten2ei diavolului.
c?ci cre5tinul lupt? cel mai 6ine Bmpotriva
demonului BncGinBndu9i9se lui DumneFeu. 5i nu
BncercBnd s?9/ BnvinC? pe demon( Orice doctrin? a
transcenden2ei 5i a li6ert?2ii su6ordoneaF?
BnfrBnCerea r?ului Bn proCresul c?tre 6ine( Dar
femeia nu este cGemat? s? cl?deasc? o lume
mai 6un?7 casa. camera. rufele murdare.
parcGetul sBnt lucruri Bncremenite7 ea nu poate
decBt s? eIpulFeFe la infinit principiile rele care se
strecoar? Bn lucruri7 atac? praful. petele. noroiul.
jeCul* com6ate p?catul. lupt? Bmpotriva Satanei(
Dar este o soart? trist?* Bn loc s? fie Bndreptat? spre
scopuri poFitive. femeia are f?r? Bncetare de
respins un du5man7 adesea Cospodina o Bndur?
cu foarte mult? mBnie( BacGelard pronun2? la
adresa ei cuvBntul Lr?utateH. pe care9/ BntBlnim 5i Bn
scrierile psiGa nali5tilor( Pentru ei mania
menajer? este o form? de sado9maso9cGism7
maniile 5i viciile sBnt caracteriFate prin aceea c?
antreneaF? li6ertatea s? voiasc? ceea ce nu vrea7
pentru c? detest? ca soarta ei s? fie neCativitatea.
murd?ria. r?ul. Cospodina maniac? se
Bnver5uneaF? cu furie Bmpotriva prafului.
ridicBndu9se Bmpotriva unui destin care o revolt?(
Prin resturile pe care le las? Bn urm? orice
eIpansiune vie. Cospodina se lupt? cu via2a
Bns?5i( !um intr? o fiin2? vie pe dome niul ei. Bn
ocGi i se aprinde o sclipire rea( LAterCe2i
picioarele7 nu r?v?5i totul. nu te atinCe de asta(H
Ar vrea s ? i Bmpiedice pe cei din jur s? respire7
cel mai mic suflu este o amenin2are Orice
eveniment implic? amenin2area unei munci
inCrate* o tum6? de copil este o stric?ciune de
reparat( Nev?FBnd Bn via2? decBt o promisiune a
descompunerii. eIiCen2a unui efort infinit. ea B5i
pierde orice 6ucurie de a tr?i7 ocGii ei devin
duri. cGipul preocupat. serios. mereu Bn alert?7
se ap?r? prin pruden2? 5i avari2ie( BncGide
ferestrele. c?ci. o dat? cu soarele. ar putea intra
insecte. Cermeni 5i praf7 de altfel. soarele roade
m?tasea tapiseriilor7 fotoliile vecGi sBnt ascunse
su6 Guse. Bm6?ls?mate cu naftalin?* lumina le9ar
ofili( Nici m?car nu are vreo pl?cere Bn a le ar?ta
viFitatorilor7 admira2ia p?teaF? Aceast?
neBncredere se transform? Bn acreal? 5i treFe5te
ostilitate fa2? de tot ceea ce tr?ie5te( S9a vor6it
adesea despre aceste 6urCGeFe din provincie care
B5i pun m?nu5i al6e pentru a se asiCura c? nu
a r?mas pe mo6il? nici un fir de praf inviFi6il7
surorile Papin au interpretat acum cB2iva ani
rolul unor femei din aceea5i specie7 ura lor fa2?
de
/:=
murdrie era totuna cu ura fa# de ser!itori
fa# de lume i fa2? de ele Bnse5i(
Pu2ine femei aleC Bnc? din tinere2ea lor un
viciu atBt de trist( !ele care iu6esc cu
CeneroFitate via2a sBnt la ad?post( !olette ne
spune despre Sido*
E drept c? era sprinten? 5i vioaie. dar nu o
Cospodin? sBrCmncioas?7 curat?. cinstit?. delicat?.
dar departe de Ceniul maniac 5i solitar de femeie care
num?r? prosoapele. 6uc?2ile de FaG?r 5i sticlele pline(
!u cBrpa Bn mBn? 5i supraveCGind servitoarea care
5terCea BndelunC Ceamurile rBFBnd cu vecinul. Bi
sc?pau rBsete nervoase. de cGemare ner?6d?toare a
li6ert?2ii* L!Bnd 5terC BndelunC 5i cu Crij? ce5tile din
por2elan de !Gina. Ficea ea. simt c? Bm6?trBnescH( B5i
termina cu loialitate trea6a 5i apoi urca cele dou? trepte
ale praCului nostru 5i intra Bn Cr?din?( Imediat
Bncetau surescitarea ei morocnoas 5i ranc+iuna.
Bn aceast? nervoFitate. Bn aceast? rancGiun? se
complac femeile friCide sau frustrate. fetele
6?trBne. so2iile deFam?Cite. cele pe care un so2
autoritar le condamn? la o eIisten2? solitar? 5i
Coal?( Am cunoscut. printre altele. o femeie
6?trBn? care se scula Bn fiecare diminea2? la ora
cinci pentru a95i inspecta dulapurile 5i a Bncepe
din nou s? le aranjeFe7 se pare c? la dou?Feci
de ani era vesel? 5i cocGet?7 BncGis? Bntr9o
proprietate iFolat?. cu un so2 care o neClija 5i cu
un sinCur copil. s9a apucat s? fac? ordine a5a
cum al2ii Bncep s? 6ea( Bn caFul Elisei din
Cronicile maritale
P
# Custul pentru Cospod?rit
provine din dorin2a eIasperat? de a domni
asupra unui univers. dintr9o eIu6eran2? vie 5i
dintr9o voin2? de a domina care. Bn lipsa unui
o6iect. se rote5te Bn Col7 este 5i o sfidare aruncat?
timpului. universului. vie2ii. oamenilor. o sfidare
a tot ce eIist?(
De la ora nou?. dup? micul dejun. spal?( E mieFul
nop2ii( A2ipisem. dar curajul ei. ca 5i cum Bmi insulta
odiGna dBndu9i un aer de lene. m? ofenseaF?(
E$ISE* Pentru a face cur?2enie. mai BntBi nu tre6uie
s?92i fie team? s? te murd?re5ti pe mBini(
Ai casa Bn curBnd va fi atBt de curat? c? nimeni nu
va mai Bndr?Fni s9o locuiasc?( EIist? paturi pentru
odiGn?. dar tre6uie s? te odiGne5ti al?turi. pe podea(
Pernele sBnt prea proaspete( i9e team? s? le
BnneCre5ti sau s? le ofile5ti sprijinindu92i capul pe ele.
sau picioarele. 5i de fiecare dat? cBnd calc pe un covor.
o mBn? m? urmeaF?. Bnarmat? cu o cGestie mecanic?
sau cu o cBrp? care9mi 5terCe urma(
Seara*
Z -ata(
/
EOU"ANDRAU( Cronicile mantale.
/:3
!e face ea. de cBnd se scoal? pBn? se culc?W
DeplaseaF? fiecare o6iect 5i fiecare mo6il? 5i atinCe Bn
toate dimensiunile parcGetul. pere2ii 5i tavanele casei(
Pentru moment. Bn ea triumf? Cospodina Dup? ce a
scuturat de praf interiorul dulapurilor. 5terCe praful de
pe frunFele mu5catelor(
+A+A* Elise este Bntotdeauna atBt de ocupat?.
BncBt nici nu95i d? seama c? eIist?(
re6urile casnice Bi permit Bntr9adev?r femeii
o fuC? neBncetat? departe de sine Bns?5i(
!Gardonne afirm?. pe 6un? dreptate*
Este o sarcin? meticuloas? 5i deFordonat?. f?r?
opreli5ti. nici limite( Bn cas?. o femeie Bncredin2at? c?
place atinCe repede un punct de uFur?. o stare de
a6sen2? 5i de vid mental care o suprim?(((
Aceast? fuC?. acest sado9masocGism Bn care
femeia se BndBrje5te Bn acela5i timp Bmpotriva
o6iectelor 5i Bmpotriva sa are adesea un caracter
seIual precis( L+enajul. care cere o Cimnastic? a
trupului. este 6ordelul accesi6il femeiiH. afirma
%iolette $educ( Frapant este c? Bnclina2ia pentru
cur?2enie are o importan2? suprem? Bn Olanda.
unde femeile sBnt reci. 5i Bn civiliFa2iile puritane
care opun 6ucuriilor c?rnii un ideal de ordine 5i
de puritate( Dac? Sudul mediteranean tr?ie5te
Bntr9o vesel? murd?rie. nu este numai pentru c?
apa e rar? aici7 draCostea fa2? de trup. fa2? de
animalitate na5te toleran2a mirosurilor omene5ti. a
jeCului 5i cGiar a verminei
PreC?tirea mesei este o activitate mai
poFitiv? 5i adesea mai vesel? decBt aceea a
cur?2eniei( Ea implic? mai BntBi momentul
cump?r?turilor. care pentru multe Cospodine este
momentul privile Ciat al Filei( Solitudinea
c?minului apas? asupra femeii cu atBt mai mult
cBnd sarcinile de rutin? nu9i a6sor6 CBndurile( Ea
este fericit? cBnd. Bn ora5ele din Sud. poate s?
coas?. s? spele. s? cure2e leCume. a5eFat? pe
praCul u5ii 5i p?l?vr?Cind7 s? mearC? dup? ap? la
rBu este o mare aventur? pentru musulmanele pe
jum?tate Bntemni2ate* am v?Fut un s?tuc din
Da6Rlie Bn care femeile distruseser? fBntBna pe
care un administrator pusese s? fie cl?dit? Bn pia2?7
a co6orB toate Bn fiecare diminea2?. Bmpreun?.
pBn? la iFvorul care curCea la poalele colinei era
unica lor distrac2ie( F?cBnd cump?r?turi. femeile
scGim6? Bntre ele. la coFi. Bn maCaFine. la col2ul
str?Fii. fraFe prin care afirm? Lvalorile menajereH
din care fiecare B5i eItraCe sentimentul propriei
sale importan2e7 ele se simt mem6re ale unei
comunit?2i care 9 pentru moment 9 se opune
societ?2ii 6?r6a2ilor a5a cum neesen2ialul se
opune esen2ialului Dar adesea cump?r?turile
repreFint? o profund?
/
'
r
Q
n
f
o
m
e
t
a
r

.
/::
plcere) snt o descoperire o in!en#ie" 'ide
remarca n Jurnal c musulmanii care nu cunosc
%ocul i-au substituit descoperirea comorilor
ascunse7 aceasta este poeFia 5i aventura
ci!iliza#iilor mercantile( -ospodina iCnor?
Cratuitatea jocului* dar o varF? 6un?. un camem9
6ert 6ine f?cut sBnt comori pe care vBnF?torul le
ascunde cu r?utate 5i care tre6uie s?9i fie
su6tiliFate7 Bntre vBnF?tor 5i cump?r?toare se sta9
6ilesc raporturi de lupt? 5i de 5iretenie7 pentru
ea. scopul este sa5i procure cea mai 6un? marf? la
cel mai mic pre27 eItrema importan2? acordat?
celei mai mici economii n9ar putea fi eIplicat?
numai prin Crija de a ecGili6ra un 6uCet redus* ea
tre6uie s? cB5tiCe o partid?( Bn timp ce eIamineaF?
cu suspiciune tara6ele. Cospodina este reCin?7
lumea i se a5terne la picioare. cu 6oC?2iile 5i
capcanele sale. pentru ca ea s?95i ia prada( !Bnd
Cole5te pe mas? saco5a cu proviFii. Cospodina
Bncearc? un triumf fuCitiv( AranjeaF? Bn dulap
conservele. alimentele neperisa6ile care o asiCur?
pentru viitorul. 5i contempl? cu satisfac2ie
nuditatea leCumelor 5i a c?rnurilor pe care le va
supune puterii ei( -aFul 5i electricitatea au ucis
maCia focului7 dar la 2ar? multe femei cunosc
Bnc? 6ucuria de a de5tept a din lemnul neBnsu9
fle2it fl?c?ri vii( Focul aprins prescGim6? femeia
Bntr9o vr?jitoare( !u o simpl? mi5care a mBinii 9
cBnd 6ate ou?le sau fr?mBnt? aluatul 9sau prin
maCia focului. ea opereaF? transformarea
su6stan2elor7 materia devine aliment( Ai !olette
descrie farmecul acestor alcGimii*
otul este maCie. farmec. tot ce se petrece Bntre
clipa Bn care ai pus pe foc cr?ticioara. ceainicul. oala 5i
con2inutul lor 5i momentul plin de dulce anIietate. de
speran2? voluptuoas? Bn care iei capacul de pe
mBncarea a6urind? a5eFat? pe mas?((
Bntre altele. ea descrie cu compleFen2?
metamorfoFele care au loc Bn secretul cenu5ii
calde(
!enu5a lemnului coace. dBndu9i un Cust savuros.
alimentul care / se Bncredin2eaF?( +?rul. para puse
Bntr9un cui6 de cenu5? cald? ies de acolo ridate.
afumate. dar moi su6 pielea ca o 6urt? de cBrti2? 5i.
oncBt de .(CustosH se face m?rul Bn cuptorul dm
6uc?t?rie. r?mBne departe de aceast? dulcea2? BncGis?
Bn Bnveli5ul ei oriCinar. conCestionat de savoare 5i
care nu a l?sat s? se prelinC? afar? 9 dac? v? pricepe2i
la asta 9 decBt o sinCur? lacrim? de miere((( Un caFan
cu trei picioare Bnalte con2inea o cenu5? cernut? care
nu vedea niciodat? focul( Dar. Bndopat cu cartofi care
st?teau Bn cenu5? unul lBnC? altul f?r? s? se atinC?.
urcat pe la6ele lui neCre cGiar deasupra j?raticului.
caFanul oua ni5te tu6erculi al6i ca F?pada. fier6in2i 5i
solFo5i(
Scriitoarele au cele6rat Bn special poeFia
dulce2urilor* este mare lucru s? une5ti Bn
liCGenele de aram? FaG?rul solid 5i pur cu pulpa
moale a fructelor7 spumeCBnd?. vBscoas?.
fier6inte. su6stan2a care se
/:0
elaboreaz acolo este periculoas: este o la! n
fierbere pe care gospodina o mblnzete i o
toarn cu orgoliu n borcane" Cnd le pune
etic$ete i nscrie data !ictoriei sale ea triumfa
c$iar asupra timpului) a prins durata Bn capcana
FaG?rului. a pus via2a Bn 6orcane( Buc?t?ria face mai
mult decBt s? p?trund? 5i s? reveleFe intimitatea
su6stan2elor( Ea le modeleaF? din nou. le recreeaF?(
n fr?mBntarea aluatului B5i Bncearc? puterea(
L+Bna. la fel ca 5i privirea. B5i are reveriile 5i
poeFia eiHH. spune BacGelard(
/
+Bna 6uc?t?resei
care fr?mBnt? este ..o mBn? fericit?H. iar coacerea
Bi d?ruie5te aluatului o valoare nou?( L!oacerea
este. de asemenea. o mare devenire mate rial?. o8
devenire care merCe de la paloare la auriu. de la
aluat la crust?H
J
* femeia poate afla o satisfac2ie
deose6it? Bn reu5ita pr?jiturii. a pateului Bn foitaj.
c?ci nu tuturor le este dat s? reu5easc?* tre6uie s?
ai un adev?rat Gar pentru a5a ceva( LNimic mai
complicat decBt arta aluaturilor. scrie +icGelet(
Nimic care s? poat? fi mai pu2in sta6ilit prin
reCuli. Bnv?2at( re6uie s? te na5ti cu asta( otul
este un Gar do6Bndit de la mam?H
Ai Bn acest domeniu. Bn2eleCem c? feti2ei Bi
face o pl?cere pasionat? s? le imite pe cele mai
mari ca ea( Se joac? f?cBnd din cret?. din iar6?.
su6stitute ale mBnc?rurilor7 este 5i mai fericit?
cBnd are drept juc?rie un cuptor adev?rat Bn
miniatur?. sau cBnd mama sa o las? s? intre Bn
6uc?t?rie 5i s? ruleFe aluatul pr?jiturii Bn palme.
ori s? decupeFe FaG?rul caramel fier6inte( Dar 5i
aici se BntBmpl? la fel ca Bn Cri jile casnice*
repeti2ia a epuiFat repede aceste pl?ceri( $a
indienii care se Gr?nesc mai ales cu tortillas#
femeile B5i petrec cBte o jum?tate de Fi fr?mBntBnd.
punBnd la copt. Bnc?lFind. fr?mBntBnd din nou
turti2ele identice su6 fiecare acoperi5. identice de9a
lunCul secolelor* aceste femei nu mai sBnt deloc
sensi6ile la maCia focului din cuptor( Nu po2i Bn
fiecare Fi s? transformi cump?r?turile Bntr9o
vBn?toare de co mori. nici s? te eItaFieFi de
str?lucirea ro6inetului( +ai ales scriitorii 5i
scriitoarele eIalt? cu lirism aceste triumfuri.
pentru c? nu fac deloc menajul sau Bl fac foarte
rar( Repetat? Fi de Fi. munca aceasta devine
monoton? 5i ma5inal?7 este Bntrerupt? de a5tept?ri7
tre6uie s? a5tep2i ca apa s? fiar6?. ca friptura s?
fie numai 6ine rumenit?. ca rufele s? fie uscate7
cGiar dac? diferitele sarcini sBnt orCaniFate.
r?mBn lunCi momente de pasivitate 5i de vid7 Bn cea
mai mare parte a timpului sBnt Bndeplinite cu
plictiseal?7 nu sBnt. Bntre via2a preFent? 5i via2a de
mBine. decBt un intermediar neesen2ial( Dac?
individul care le eIecut? este el Bnsu5i produc?tor.
creator. se inteCreaF? eIisten2ei sale la fel de
natural ca 5i func2iile orCanice7 de aceea
corveFile coti
/
BA!"Ii$ARD( Pmntul !i reveriile voinei.
?
$bidem.
/0<
diene par mult mai pu#in triste atunci cnd snt
ndeplinite de brba#i pentru c pentru ei nu
reprezint dect un moment contingent i negati!
din care se grbesc s e!adeze" 2ar ceea ce face
ingrat soarta femeii9servitoare este di!iziunea
muncii care o sortete Bn BntreCime generalului 5i
neesen2ialului7 $abitatul alimentele sBnt utile
vie2ii. dar nu9i dai acesteia nici un sens* scopurile
imediate ale Cospodinei nu sBnt decBt mijloace. nu
scopuri verita6ile 5i Bn ele nu se reflect? decBt
proiecte anonime( Se Bn2eleCe c? pentru a pune
suflet Bn ceea ce face. ea Bncearc? s?95i antreneFe
Bn munc? sinCularitatea 5i s? dea o valoare
a6solut? reFultatelor o62inute7 are riturile.
supersti2iile ei. 2ine la maniera ei de a a5eFa
tacBmurile. de a aranja salonul. de a repara ceva.
de a C?ti un anume fel de mBncare7 se convinCe c?
Bn locul ei nimeni n9ar putea reu5i atBt de 6ine o
friptur? sau lustruirea unei piese de mo6ilier7
dac? so2ul sau fiica ei vor s? o ajute sau Bncearc?
s se lipseasc? de ea. le smulCe din mBini m?tura
sau acul( LNu e5ti Bn stare s? co5i un nasture.H
DorotGR Par;erK a descris cu o ironie Bnduio5at?
confuFia unei tinere femei convinse ca tre6uia sa
aduc? la aranjarea c?minului ei o not? personal?
5i nu 5tia cum s? procedeFe(
Doamna Ernest Ueldon r?t?cea Bntr9o Carsonier?
6ine aranjat?. dBndu9i cBteva dintre micile ei tu5e
feminine( Nu era eIpert? Bn arta de a da tu5e( Ideea
era pl?cut? 5i Bm6ietoare( Bnainte s? se fi m?ritat. B5i
imaCinase c? se plim6a Bnceti5or prin noua ei locuin2?.
deplasBnd aici un trandafir. ridicBnd o floare 5i
transformBnd astfel casa Bntr9o Lacas?H( !Giar 5i acum.
dup? 5apte ani de c?s?torie. Bi pl?cea s?95i BncGipuie
c? se dedic? acestei ocupa2ii Cra2ioase( Dar. de5i
Bncerca Bn mod con5tincios Bn fiecare sear?. imediat ce
erau aprinse l?mpile cu a6ajur roF. se Bntre6a cu un fel de
disperare cum s? procedeFe pentru a s?vBr5i acele mici
miracole care fac ca un interior s? se deose6easc? de
oricare altul Bntru totul((( A da o tu5? feminin? era
rolul so2iei( Ai doamna Ueldon nu era o femeie care s?
se escGiveFe de la responsa6ilit?2ile ei((( !u im aer de
incertitudine care92i f?cea aproape mil?. pip?i pe
deasupra 5emineului. ndic? o mic? vaF? japoneF? 5i
r?mase Bn picioare cu vaFa Bn tnBn?. mspectBnd camera
cu o privire disperat?((( Apoi se d?du cB2iva pa5i Bnapoi 5i
B5i privi inova2iile( Era incredi6il ce pu2ine scGim6?ri
adusese camerei(
Bn aceast? c?utare a oriCinalit?2ii sau a unei
perfec2iuni sinCulare. femeia risipe5te mult timp 5i
multe eforturi7 este ceea ce d? muncii sale acel
caracter al unei ..sarcini meticuloase 5i
deFordonate. f?r? opreli5ti. nici limiteHH pe care9/
semnaleaF? !Gardonne 5i care face att de dificil
de apreciat sarcina pe care9o repreFint? cu
adev?rat muncile menajere( Dup? o recent?
ancGet? Opu6licat? Bn /0>3 de ziarul Combat
su6 semn?tura lui !( "e6ertP. femeile m?ritate
con9
/
.are pcat.
/0/
sacr n %ur de patru ore muncilor gospodreti
5mena% apro!izionare6 n fiecare zi lucrtoare i
opt ore n zilele de odi$n aproIimativ treiFeci
de ore pe s?pt?mBn?. ceea ce corespunde cu trei
sferturi din durata muncii s?pt?mBnale a unei
muncitoare sau a unei func2ionare7 Bnseamn?
enorm dac? acestea vin s? se suprapun? peste o
sluj6?7 este prea pu2in dac? femeia nu are nimic
altceva de f?cut Ocu atBt mai mult cu cBt
muncitoarea 5i func2ionara pierd timp 5i prin
deplas?ri. care. Bn caFul nostru. nu au ecGivalentP(
BnCrijirea copiilor. mai ales dac? sBnt numero5i.
spore5te considera6il o6oseala femeii* o mam? de
familie s?rac? B5i epuiFeaF? for2ele de9a lunCul
unor File deFordonate( Dimpotriv?. 6urCGeFele
care au servitori devin aproape lene5e. iar
r?scump?rarea acestui timp li6er este plictiseala(
Pentru c? se plictisesc. multe femei B5i complic?
5i B5i Bnmul2esc la infinit datoriile Cospod?re5ti.
astfel BncBt devin mai istovitoare decBt o munc? ce
presupune calificare( O prieten? care trecuse
printr9o depresie nervoas? Bmi spunea c?. atunci
cBnd era s?n?toas?. B5i 2inea casa aproape f?r? s?
se CBndeasc? la asta. 5i Bi r?mBnea timp 5i pentru
ocupa2ii cu caracter mult mai o6liCatoriu7 cBnd
neurastenia o Bmpiedica s? se dedice acestora din
urm?. se l?sa BnCGi2it? de muncile menajere 5i
atunci. cGiar consacrBndu9le File BntreCi. Bi era
Creu s? le termine(
!el mai trist este c? aceast? munc? nici
m?car nu ajunCe la o crea2ie dura6il?( Femeia este
tentat? 9 cu atBt mai mult cu cBt s9a preocupat mai
mult de reu5it? 9 s?95i considere opera ca pe un
scop Bn sine( !ontemplBnd pr?jitura scoas? din
cuptor. suspin?* cGiar c? e p?cat s? o m?nBnci@ E
p?cat c? 6?r6atul 5i copiii B5i tBr?sc picioarele
pline de noroi pe parcGetul proasp?t lustruit(
Imediat ce lucrurile folosesc la ceva. sBnt
murd?rite sau distruse7 de aceea femeia este
tentat? sa le sustraC? oric?rei folosiri7 una p?streaF?
dulce2urile pBn? cap?t? muceCai7 alta Bncuie u5a
salonului( Dar timpul nu poate fi oprit7 proviFiile
atraC 5o6olanii sau fac viermi( !uverturile.
perdelele. ve5mintele sBnt roase de molii* lumea nu
este un vis de piatr?. ci este f?cut? dintr o
su6stan2? Bndoielnic? amenin2at? de
descompunere7 stofa ei comesti6il? este la fel de
ecGivoc? precum mon5trii de carne ai lui Dali*
pare inert?. anorCanic?. dar larvele ascunse au
prescGim6at9o Bn cadavru( -ospodina care se
alieneaF? Bn lucruri depinde. ca 5i lucrurile. de
lumea BntreaC?* lenjeria se pBrle5te. friptura se arde.
por2elanul se sparCe7 sBnt deFastre a6solute. c?ci
lucrurile. cBnd se stric?. se stric? pentru totdeauna.
iremedia6il( Imposi6il s? o62ii prin ele
permanen2a 5i securitatea( R?F6oaie cu
pr?d?ciuni 5i 6om6e amenin2? dulapurile. casa(
re6uie. deci. ca produsul muncii
Cospod?re5ti s? se consume* femeii i se cere o
renun2are constant?. ale c?rei opera2ii nu se ter 9
min? decBt prin distruCere( Pentru a consim2i la
aceasta f?r? reCret(
192
cel pu#in trebuie ca aceste mrunte $olocausturi s
aprind unde!a flacra unei bucurii a unei
plceri" 2ar cum munca gospodreasc se
strduiete pn la epuizare s men#in un sttu
quo, so#ul ntor-cndu-se acas?. remarc?
deFordinea i neClijen2a. dar i se pare. Bn scGim6.
c? ordinea 5i cur?2enia se fac sinCure( El
manifest? un interes mult mai poFitiv pentru
masa 6ine preC?tit?( +omentul Bn care triumf?
6uc?t?reasa este acela Bn care pune pe mas? un
fel de mBncare reu5it* 6?r6atul 5i copiii o
BntBmpin? cu c?ldur?. nu numai prin cuvinte. ci
mBncBnd cu pl?cere( AlcGimia culinar? continu?.
alimentul devine cGin 5i sBnCe( Bntre2inerea unui
corp constituie un interes mai concret. mai vital
decBt Bntre2inerea parcGetului7 Bntr9o manier?
evident?. interesul 6uc?t?resei este orientat c?tre
viitor( otu5i. dac? este mai pu2in Fadarnic s? te
sprijini pe o li6ertate str?in? decBt s? te alieneFi
Bn lucruri. nu este mai pu2in periculos( Numai
din Cura celor care stau la mas?. munca
6uc?t?resei B5i afl? adev?rul7 ea are nevoie de
aprecierile lor7 ea cere ca mBnc?rurile sale s? fie
l?udate. ca mesenii s?95i mai ia Bnc? o por2ie7 se
enerveaF? dac? acestora nu le mai e foame7 astfel
BncBt nu se mai 5tie dac? nu cumva so2ul este
f?cut pentru cartofii pr?ji2i. 5i nu cartofii pr?ji2i
pentru so2( Acest ecGivoc se reC?se5te Bn toate
atitudinile femeii casnice7 ea are Crij? de cas?
pentru so2ul ei7 dar cere ca acesta s? foloseasc?
to2i 6anii pe care9i cB5tiC? cump?rBnd mo6ile sau
friCidere( %rea s?9/ fac? fericit. dar nu apro6?.
dintre toate activit?2ile lui. decBt pe acelea care
intr? Bn cadrele fericirii pe care a construit9o ea(
Au eIistat epoci Bn care aceste preten2ii erau
Bn Ceneral satisf?cute* pe vremea cBnd fericirea
era 5i idealul 6?r6atului. Bn care el era Bnainte de
orice ata5at Bn BntreCime de cas?. de familie. iar
copiii Bn5i5i aleCeau s? fie defini2i de c?tre
p?rin2i. de tradi2iile 5i trecutul lor( Atunci. cea
care veCGea asupra c?minului. care st?tea Bn
capul mesei era recunoscut? drept suveran?7 Bn
anumite familii de proprietari funciari. ea Bnc?
mai are acest rol Clorios. sau la 2?ranii 6oCa2i
care mai perpetueaF?. pe ici pe colo. civiliFa2ia
patriarGal?( Dar. Bn ansam6lu. c?s?toria este ast?Fi
supravie2uirea unor moravuri apuse. iar situa2ia
so2iei este 5i mai inCrat? decBt alt?dat?. pentru c?
ea are Bnc? acelea5i datorii. dar care nu9i mai
confer? acelea5i drepturi7 are acelea5i sarcini. dar
nu mai prime5te Bn scGim6ul lor nici o recom9
pens?. nici o cinstire( B?r6atul. Bn Filele noastre.
se c?s?tore5te pentru a se ancora Bn imanen2?. nu
pentru a se BncGide Bn ea7 vrea un c?min. dar
dore5te s? ramBn? li6er de a evada oricBnd din el7
se sta6ile5te Bntr9un loc. dar adesea r?mBne. Bn
sufletul lui. un Goinar7 nu dispre2uie5te fericirea.
dar nici nu face din ea un scop Bn sine7 repeti2ia
Bl plictise5te7 caut? noutatea. riscul. reFisten2ele de
Bnvins. camaraderia. prieteniile care Bl smulC
sinCur?t?2ii Bu doi( +ai mult decBt so2ul. copiii
doresc 5i ei s? dep?5easc? limitele c?minului7
via2a
/04
lor e n alt parte n fa#a lor copilul !rea
ntotdeauna altceva( Femeia Bncearc? s? constituie
un univers de permanen2? 5i de continuitate7 so2ul
5i copiii vor s? dep?5easc? situa2ia pe care o
creeaF? ea 5i care nu este pentru ei decBt un dat
De aceea. dac? nu vrea s? recunoasc? precaritatea
activit?2ilor c?rora li se dedic? toat? via2a. ea
ajunCe s?95i impun? prin for2? serviciile7 din mam?
5i Cospodin? se transform? Bntr9o mam? vitreC? 5i
Bntr9o scorpie(
Astfel. munca pe care femeia o face Bn
interiorul casei nu9i confer? autonomie7 nu este Bn
mod direct util? colectivit?2ii. nu are por2i descGise
spre viitor. nu produce nimic( Nu cap?t? sens 5i
demnitate decBt dac? este inteCrat? unor eIisten2e
care transcend c?tre societate prin produc2ie sau
ac2iune7 aceasta Bnseamn? c?. departe de a o eli6e9
ra pe matroan?. o fac s? fie dependent? de so2ul 5i
de copiii ei7 prin ei se justific? ea* nu este. Bn
vie2ile lor. decBt o mediere neesen2ial? Faptul c?
din cod a fost 5tears? supunerea din rBndul
datoriilor ei nu9i scGim6? cu nimic situa2ia7
aceasta nu se sprijin? pe voin2a so2ilor. ci pe
structura Bns?5i a comunit?2ii conjuCale( Nu9i este
permis femeii s fac o oper? poFitiv? 5i. prin
urmare. s? se fac? cunoscut? ca o persoan?
Bmplinit?( OricBt de respectat? ar fi. ea r?mBne
su6ordonat?. secundar?. paraFit?( Blestemul Creu
care apas? asupra ei vine din faptul c? nu poate
controla Bnsu5i sensul eIisten2ei sale De aceea
reu5itele 5i e5ecurile vie2ii ei conjuCale au mult mai
mult? Creutate pentru ea decBt pentru 6?r6at7 el
este cet?2ean. produc?tor Bnainte de a fi so27 ea
este Bnainte de toate. 5i adesea eIclusiv. so2ie7
munca nu o eli6ereaF? de condi2ia sa7 dimpotriv?.
prin aceasta este 9sau nu este 9 pre2ioas?( Dac? este
Bndr?Costit?. devotat? cu CeneroFitate. B5i va
Bndeplini cu 6ucurie sarcinile7 dac? B5i face tre6urile
cu rancGiun?. Bi vor p?rea ni5te corveFi insipide(
Ele nu vor avea niciodat? Bn destinul ei decBt un
rol neesen2ial 5i nu9i vor fi de nici un ajutor Bn
avatarurile vie2ii conjuCale( %a tre6ui deci s?
vedem cum se tr?ie5te concret aceast? condi2ie Bn
mod esen2ial definit? prin Lservi ciulH patului 5i
LserviciulH Cospod?riei. Bn care femeia nu95i C?se5te
demnitatea decBt acceptBndu 5i vasalitatea(
Fata a trecut de la copil?rie la via2a adult?
printr9o criF?7 o criF? 5i mai acut? Bnc? o va
precipita Bn via2a ei de adult( ul6ur?rilor pe care
le provoac? u5or la femeie o ini2iere seIual? prea
6rusc? li se adauC? anCoasele inerente oric?rei
LtreceriH de la o condi2ie la alta(
A fi aruncat? ca pnntr9o ori6il? lovitur de trsnet
Bn realitate 5i Bn cunoa5tere. prin c?s?torie. a surprinde
lupta dintre draCoste 5i contradic2ie. a tre6ui s? sim2i
Bntr9un sinCur o6iect BncBntarea. sacrificiul. datoria.
mila 5i spaima. din pricina al?tur?rii nea5teptate
dintre DumneFeu 5i fiar?((( sa creat aici un la6irint al
sufletului pentru care Bn Fadar am c?uta asem?nare(
scrie NietFscGe(
/01
ACita2ia tradi2ionalei Lc?l?torii de nunt?H era
destinat? Bn parte s? mascGeFe aceast? confuFie7
aruncat? timp de cBteva s?pt?mBni Bn afara lumii
cotidiene. rupBnd proviForiu toate leC?turile cu
lumea. femeia nu se mai situa Bn spa2iu. Bn timp. Bn
realitate(
/
Dar. mai devreme sau mai tBrFiu. tre6uia
s? se Bntoarc?7 Bntotdeauna se reC?sea cu nelini5te
Bn noul s?u c?min( $eC?turile sale cu casa
p?rinteasc? sBnt mult mai strBnse decBt Bn caFul
tBn?rului( A se smulCe de lBnC? familia ei Bnseamn?
o Bn2?rcare definitiv?* atunci ea cunoa5te toat?
anCoasa a6andonului 5i ame2eala li6ert?2ii( Ruptura
este mai mult sau mai pu2in dureroas?. de la caF la
caF7 dac? a rupt deja rela2iile care o leCau de tat?l
ei. de fra2ii 5i surorile sale 5i mai ales de mama. Bi
p?r?se5te f?r? a face din aceasta o dram?( Dac?.
fiind Bnc? dominat? de ei. poate practic s? r?mBn?
su6 protec2ia lor. scGim6area condi2iei sale se va
face mai pu2in sim2it?7 dar de o6icei. cGiar dac? ar
dori s? evadeFe din casa p?rinteasc?. se simte
deconcertat? cBnd este separat? de mica societate
Bn care era inteCrat?. rupt? de trecutul ei. de
universul copil?riei sale cu principii siCure. cu
valori Carantate( Numai o via2? erotic? 5i plin? ar
putea s9o fac? s? se scalde din nou Bn pacea
imanen2ei7 dar de o6icei este mai mult r?v?5it?
decBt satisf?cut?7 mai mult sau mai pu2in reu5it?.
ini2ierea seIual? nu face decBt s?9i sporeasc?
tul6urarea( Bn ajunul nun2ii. fata B5i reC?se5te
reac2iile avute la prima ei menstrua2ie* adesea
Bncearc? deFCust Bn fa2a acestei supreme revela2ii
a feminit?2ii sale 5i simte oroare la CBndul c?
eIperien2a se va repeta( !unoa5te 5i amara
decep2ie de a doua Fi7 cBnd Bi venea menstrua2ia.
feti2a B5i d?dea seama cu triste2e c? nu era adult7
deFvirCinat?. devine femeie adult?. ultima etap?
a fost trecut?7 5i ce va mai urmaW Aceast? decep2ie
nelini5tit? este de fapt leCat? de c?s?toria propriu9
Fis? la fel de mult ca de deflorare* o femeie care B5i
LcunoscuseH deja loCodnicul sau care
LcunoscuseH al2i 6?r6a2i. dar pentru care c?snicia
repreFint? deplina accedere la via2a de adult. va
avea adesea aceea5i reac2ie( Este eIaltam s? tr?ie5ti
Bnceputul unei ac2iuni7 dar nimic nu este mai
deprimant decBt s? descoperi un destin asupra
c?ruia nu mai ai nici un control( Pe acest fond
definitiv. imua6il. li6ertatea se deta5eaF? cu cea
mai intolera6il? Cratuitate( Alt?dat?. fata. la
ad?postul autorit?2ii p?rinte5ti. se folosea de
li6ertatea ei cu revolt? 5i speran2?7 tindea cGi ar
spre c?s?torie din mieFul c?ldurii familiale7 acum
este m?ritat?. nu mai are Bn fa2? alt viitor( Por2ile
c?minului s9au BncGis Bn spatele ei* aceasta Bi va
fi soarta pe p?mBnt( Atie eIact ce sarcini Bi revin*
sBnt
/
$iteratura sfBr5itului de secol situeaF? adesea
deflorarea Bn vaConul de
/0>
c$iar acelea pe care le ndeplinea mama ei( Si de
Fi se vor repeta acelei rituri" Cnd era fat a!ea
minile Coale7 n !isrile Bn speran2ele ei putea
poseda orice( Acum a do6Bndit o p?rticic? de
lume 5i se CBnde5te cu profund? nelini5te* doar
asta este. pentru totdeauna( Pentru totdeauna am
acest so2. aceast? cas?( Nu mai are nimic de
a5teptat. nimic important de dorit otu5i. Bi e
team? de noile sale responsa6ilit?2i( !Giar dac?
so2ul e mai Bn vBrst? 5i are autoritate asupra ei.
faptul c? are cu el raporturi seIuale Bi ia acestuia
o parte din prestiCiu* n9ar putea Bnlocui tat?l. cu
atBt mai pu2in o mam?. nu poate s9o eli6ereFe de
li6ertatea ei( Bn sinCur?tatea noului c?min. leCat?
de un 6?r6at care Bi este mai mult sau mai pu2in
str?in. nemaifiind de9acutn copil. ci so2ie 5i
destinat? s? fie la rBndul ei mam?. femeia este
disperat?7 definitiv smuls? de la sBnul matern.
pierdut? Bn mijlocul unei lumi Bn care nimic nu o
cGeam?. p?r?sit? Bntr9un preFent BnCGe2at.
descoper? plictiseala 5i Custul fad al purei
facticit?2i( Aceast? disperare este eIprimat? Bntr9o
manier? frapant? Bn jurnalul tinerei contese
olstaia7 se c?s?torise cu entuFiasm cu marele
scriitor pe care9/ admira7 dup? Bm6r?2i5?rile
pasionate pe 6alconul de lemn. la Iasnaia Poliana.
contesa s9a sim2it deFCustat? de draCostea
carnal?. departe de ai s?i. rupt? de trecut. al?turi
de un 6?r6at cu care fusese loCodit? opt File. cu
5aptespreFece ani mai Bn vBrst? decBt ea. cu un
trecut 5i cu interese care Bi sBnt total str?ine*
totul i se pare Col. BnCGe2at7 via2a ei nu mai este
decBt somn( re6uie s? cit?m ceea ce poveste5te
ea despre Bnceputul c?sniciei 5i paCinile de jurnal
din primii ani de c?s?torie(
$a J4 septem6rie /:=J. Sofia se m?rit?. iar
seara B5i p?r?se5te familia*
Un sentiment peni6il. dureros m? f?cea s?9mi sunt
CBtlejul contractat 5i m? strBnCea ca o CGear?( Am
sim2it atunci c? venise momentul s?9nu p?r?sesc
pentru totdeauna familia 5i pe to2i cei care m? iu6eau
din tot sufletul. al?tun de care tr?isem pBn? atunci((( Au
Bnceput Bm6r?2i5?rile de r?mas 6un. a fost ceva teri6il(((
%eniser? ultimele clipe( O l?sasem dinadins pe mama
la urm?((( cBnd m9am smuls din Bm6r?2i5area ei 5i
cBnd. f?r? s? m? mai Bntorc. m9am urcat Bn tr?sur?. a
scos un stnC?t sfi5ietor. pe care n9am s?9/ pot uita toat?
via2a( Ploaia de toamn? c?dea Bntruna((( -Gemuit? Bn col2ul
meu. cople5it? de o6oseal? 5i de durere. am l?sat
lacrimile s?9mi curC? pe o6raji((( $ev Ni;olaevici p?rea
foarte uimit. cGiar nemul2umit((( !Bnd am ie5it din ora5.
mi9a fost team? Bn Bntuneric((( BeFna Bmi ap?sa sufletul(((
Nu ne9am vor6it aproape deloc pBu? la pruna sta2ie.
Birioulev. dac? nu m? Bn5el. Bmi amintesc c? $ev
Ni;olaevici era foarte tandru 5i pini de aten2ie fa2? dt
mine( $a Birioulev. ui s9au dat a5a9Fisele camere ale
2arului. ni5te Bnc?peri mari cu mo6ile tapisate cu rips
ro5u. deloc primitoare( Ni s9a adus un samovar(
-Gemuit? Bntr9un col2 al divanului. t?ceam ca o
condamnat?( ..Ei 6ine. mi9a Fis $ev Ni;olaevici. ce9ar
fi dac? ai face tu onorurileWH +9am supus 5i am turnat
ceaiul Bn ce5ti( Eram confuF? 5i nu puteam sc?pa de o
/0=
anumit temere" ;u ndrzneam s-- tutuiesc pe Le!
;iAolae!ici i e!itam s-i spun pe nume" Mult timp
dup aceea am continuat s-i !orbesc la persoana a
doua plural"
2up douzeci i patru de ore a%ung la
Iasnaia *oliana" *e T octombrie &ofia i reia
%urnalul" &e simte nelinitit i sufer din pricina
trecutului so#ului ei"
De cBnd m? 5tiu. am visat Bntotdeauna s? fiu o fiin2?
complet?. proasp?t?. pur# pe care s9o iu6esc((( mi9e
Creu s? renun2 la aceste visuri copil?re5ti( !Bnd m?
s?rut?. m? CBndesc c? nu sBnt pmna pe care a s?rutat9
o astfel(
A doua Fi noteaF?*
+? simt Bncol2it?( oat? noaptea am visat urBt 5i.
de5i nu m? CBndesc tot timpul. asta nu m? Bmpiedic?
s?9mi simt inima Crea( Am visat9o pe mama 5i m9a
durut foarte tare( Era ca atunci cBnd dormi 5i nu te po2i
treFi((( !eva Bmi apas? sufletul( ot timpul mi se pare
c? am s? mor Bn curBnd( E ciudat. acum am un so2( Bl
aud dormind 5i mi9e team? sinCur?( Nu m? las? s?
p?trund Bn forul s?u interior 5i asta m? mBGne5te( oate
aceste rela2ii fiFice sBnt deFCust?toare(
'' octombrie< -roaFnic@ SBnt BnCroFitor de trist?@
+? BncGid 5i mai mult Bn mine Bns?mi( So2ul meu e
6olnav. e prost dispus 5i nu m? iu6e5te( +i a5teptam
la asta. dar nu credeam s? fie atBt de BnCroFitor( !ui Bi
pas? dac? sBnt fericit? sau nuW Nimeni nu95i d? seama
c? eu nu 5tiu s? cl?desc aceast? fericire. nici pentru
mine. nici pentru el( Bn ceasurile de triste2e. mi se
BntBmpl? sa m? Bntre6* la ce 6un s? tr?ie5ti. dac?
lucrurile merC atBt de prost. 5i pentru tine 5i pentru
ceilal2i
<
E ciudat. dar ideea m? o6sedeaF?( El devine
din ce Bn ce mai rece. Bn timp ce eu. dimpotriv?. Bl
iu6esc dm ce Bn ce mai mult((( Bmi amintesc de familia
mea( !e 6ine era atunci cBnd eram Bmpreun?@ Bn timp ce
acum. DumneFeule@ Nimeni nu m? iu6e5te@ DraCa de
mama. draCa de ama. cBt de dr?Cu2e erau@
De ce le9am p?r?sitW E trist. e BnCroFitor@ otu5i.
$iovoci;a este eItraordinar((( Alt?dat?. tr?iam cu
pasiune. 5i la fel munceam. Bmi vedeam de tre6urile
casei((( Acum s9a sfBr5it* a5 putea s? stau t?cut? File
BntreCi. cu 6ra2ele Bncruci5ate. fr?mBntBnd Bn minte
amintirea anilor trecu2i( +i9ar fi pl?cut s? muncesc. dar
nu pot((( +i9ar fi pl?cut s? cBnt la pian. dar aici este
foarte incomod((( $iovoci;a mi9a propus s? r?mBn aFi
acas?. Bn timpul cBt se duce la Ni;ols;oi( Ar fi tre6uit
s? fiu de acord s?9/ eli6ereF de mine. dar n9am avut
puterea((( Bietul de el@ !aut? peste tot prilejuri de
distrac2ie 5i preteIte pentru a m? evita( De ce m9am
mai n?scutW
P: noiembrie PRS:< +?rturisesc c? nu 5tiu cu ce s?
m? ocup( $iovoci;a este fericit pentru c? e BnFestrat cu
inteliCen2? 5i talent. Bn timp ce eu nu am nici una. nici
alta( Nu mi9e Creu s? C?sesc ceva de f?cut. munc? ar fi
destul?( Dar tre6uie s? prinFi Custul acestor tre6uri
m?runte. s? te str?dute5ti s?92i plac?* s? BnCrije5ti de
p?s?n. s? cBn2i la pian. s? cite5ti o Cr?mad? de prosti i
5i pu2ine lucruri interesante. s? pui castraveciori la
saramur?((( SBnt atBt de amor2it?. Bncit nici c?l?toria la
+oscova. nici faptul c? a5tept un copil nu m?
/03
fac s? simt nici cea mai mic? emo2ie. nici cea mai
neBnsemnat? 6ucurie. nimic( !ine9mi va spune cum s?
m? treFesc. cine m? va aduce din nou la via2?W
SinCur?tatea m? cople5e5te( Nu sBnt o6i5nuit? cu ea(
Acas? totul frem?ta de via2?. iar aici. Bn lipsa lui. totul e
sum6ru( El e o6i5nuit cu sinCur?tatea Nu95i afl?. ca
mine. pl?cerea stBnd cu prietenii apropia2i. ci Bn
activitatea sa((( A crescut f?r? a avea o familie(
?: noiembrie< DesiCur. sBnt inactiv?. dar nu sBnt a5a
din fire( Pur 5i simplu nu 5tiu de ce s? m? apuc( !Bteodat?
am o dorin2? ne6un? s? scap de su6 influen2a lui((( de ce
m? apas? aceast? influen2?W O suport. dar nu m? voi
transforma Bn el( Nu voi face decBt s?9mi pierd
personalitatea( Deja nu mai sBnt aceea5i. ceea ce9mi
face via2a 5i mai Crea(
' aprilie< Am marele defect c? nu pot C?si resurse
Bn mine Bns?mi((( $iova este foarte a6sor6it de munca
lui 5i de administrarea mo5iei. Bn timp ce eu nu am nici
o Crij?( Nu sBnt BnFestrat? pentru nimic( A5 vrea s? am
mai mult de f?cut. dar s? fie o munc? adev?rat?(
Alt?dat?. Bn aceste frumoase File de prim?var?. sim2eam
nevoia. donn2a de ceva( DumneFeu 5tie la ce visam@
Acum nu mai am nevoie de nimic. nu mai Bncerc acea
vaC? 5i stupid? aspira2ie spre nu 5tiu ce. c?ci am C?sit
totul. nu mai am nimic de ascuns( otu5i. mi se
BntBmpl? s? m? plictisesc(
?J aprilie< $iova se Bndep?rteaF? de mine din ce Bn
ce mai mult( $atura fiFic? a draCostei la el are un rol
foarte important. Bn timp ce pentru mine nu Bnseamn?
nimic(
Se poate vedea cum tBn?ra femeie sufer?. Bn
cursul acestor prime 5ase luni. din cauFa desp?r2irii
de familia ei. a sinCur?t?2ii. a aspectului definitiv
pe care I9a luat soarta sa7 detest? rela2iile fiFice cu
so2ul ei 5i se plictise5te( Aceea5i plictiseal? pBn? la
lacrimi o Bncearc? mama !oletteiK dup? prima ei
c?s?torie. pe care i9o impuseser? fra2ii ei*
A p?r?sit. deci. casa 6elCian? cea cald?. 6uc?t?ria
din su6sol care mirosea a CaF. pBinea cald? 5i
cafeaua. a p?r?sit pianul. vioara. marele Salvator
Ro5a mo5tenit de la tat?l ei. cutia cu tutun 5i pipele fine
de p?mBnt ars cu 2eava lunC?((( c?r2ile descGise 5i
Fiarele mototolite. pentru a intra. tBn?ra c?s?torit?. Bn
casa cu teras? pe care o Bnconjura iarna aspr? a 2inu9
turilor Bmp?durite((( A C?sit acolo un salon nea5teptat
decorat Bn al6 5i auriu. la parter. dar primul etaj era de9
a6ia tencuit. a6andonat ca un pod((( dormitoarele
BnCGe2ate nu te Bm6iau nici la draCoste. nici la somn
adBnc((( Sido. care c?uta prieteni. o socia6ilitate
inocent? 5i vesel?. n9a C?sit Bn propria sa cas? decBt
servitori. fermieri vicleni((( Ea a f?cut s? Bnfloreasc?
acea cas?. a pus s? se v?ruiasc? 6uc?t?ria Bntunecat?. a
supraveCGeat ea Bns?5i mBnc?runle flamande. a fr?mBntat
pr?jituri cu stafide 5i a visat la primul ei copil
S?l6aticul Bi surBdea. Bntre dou? Goin?reli. 5i pleca din
nou((( !Bnd s9au terminat re2etele Curmande. r?6darea 5i
ceara de parcGet. Sido. care sl?6ise din cauFa iFol?rii. a
plBns(((
/
Casa Claudinei.
198
Marcel *re?ost descrie n Scrisori ctre
Francoise cstorit, confuzia tinerei femei la
ntoarcerea din cltoria de nunt:
Se CBnde5te la apartamentul p?rintesc. cu mo6ilele
sale stil Napoleon al IlI9lea 5i +ac9+aGon. cu pere2ii
Bm6r?ca2i Bn plu5 5i oClinFi. cu dulapurile de lemn de
prun neCru. tot ce ei i se p?rea atBt de demodat. atBt de
ridicol((( oate acestea Bi apar un moment Bn memorie
ca un refuCiu real. ca un adev?rat cui6. un cui6 Bn care
a fost r?sf?2at? de o tandre2e deFinteresat?. la ad?post de
orice intemperie 5i de orice pericol( Acest apartament. cu
mirosul lui de covor nou. cu ferestrele f?r? perdele. cu
sara6anda scaunelor. cu aerul s?u de improviFa2ie. ca 5i
cum locuitorii s?i ar fi Cata s? plece Bn orice moment.
acest apartament nu este. Bn nici un caF. un cui6( Nu
este decBt locul Bn care ar tre6ui s? se cl?deasc? un
cui6((( se va sim2i deodat? ori6il de trist?. tnst? ca 5i cum
ar fi fost a6andonat? Bntr9un de5ert(
Din aceast? confuFie se nasc adesea la tBn?ra
femeie lunCi melancolii 5i diferite psiGoFe( Bn
special. ea simte. su6 forma unor o6sesii
psiGastenice. ame2eala li6ert?2ii sale Coale de
con2inut7 de pild?. Bn fantasmele de prostitu2ie pe
care le9am semnalat deja( Pierre Eanet
/
citeaF?
caFul unei tinere c?s?torite care nu putea suporta s?
r?mBn? sinCur? Bn apartamentul s?u pentru c? se
sim2ea tentat? s? se a5eFe la fereastr? 5i sa arunce
de acolo ocGeade trec?torilor( Unele femei r?mBn
a6ulice Bn fa2a unui univers care Lnu mai pare
adev?ratH . care nu este populat decBt de fantome.
Bntr9un decor de carton pictat( Altele se
str?duiesc s?95i neCe condi2ia lor de adult 5i
se8vor Bnc?p?2Bna s9o neCe toat? via2a( Astfel se
BntBmpl? cu 6olnava9 pe care Eanet o desemneaF?
cu ini2ialele ai(
ai. o femeie de treiFeci 5i 5ase de ani. e o6sedat? de
ideea c? este o feti2? de /< sau /J ani7 mai ales cBnd e
sinCur?. Bi place s? sar?. s? rBd?. s? danseFe. B5i
desface p?rul. Bl las? s? fluture pe umeri. B5i taie 5uvi2e
din el( Ar vrea s? se poat? a6andona complet acestui vis
de a fi copil* e atBt de tnst faptul c? nu poate. Bn fa2a
tuturor. s? se joace de9a v9a2i ascunselea. s? fac?
5trenC?rii((( LA5 vrea ca oamenilor s? le plac? de mine.
mi9e team? c? sBnt CroaFnic de urBt?. a5 vrea ca to2i s?
m? iu6easc?. s?9mi vor6easc?. s? m? r?sfe2e. s?9mi
spun? tot timpul c? m? iu6esc. a5a cum li se spune
copiilor((( Iu6e5ti un copil pentru 5trenC?riile lui. pentru
inimioara lui 6un?. pentru dr?C?l?5eniile lui. 5i ce Bi cen
Bn scGim6W S? te iu6easc? 5i el. nimic mai mult((( Asta
e foarte 6ine. dar uu9i pot spune asta so2ului meu. nu
m9ar Bn2eleCe( %ede2i. a5 vrea atBt de mult s? fiu feti2?.
s? am un tat? sau o mam? care s? m? 2in? pe
CenuncGi. s?9mi mBnCBie p?rul((( Dar nu. eu sBnt o
doamn?. mam? de familie((( tre6uie s? 2in casa. s? fiu
serioas?. s? CBndesc sinCur?. oG. ce mai via2?@H
/
'bsesiile !i psi+astenia.
?
$+uiem.
/00
3i pentru brbat cstoria este adesea o criz:
do!ad c multe psi$oze masculine se nasc n
timpul logodnei sau n prima perioad? a !ie#ii
con%ugale" Mai pu#in ataat de familie dect
surorile sale. tBn?rul apar2inea unei confrerii 9
5coal?. universitate. atelier. ecGip?. Ca5c? 9 care Bl
proteja Bmpotriva a6andon?rii7 el o p?r?se5te
pentru a95i Bncepe adev?rata eIisten2? de adult* se
teme de sinCur?tatea care va urma 5i adesea se
c?s?tore5te pentru a sc?pa de aceast? sinCu9
r?tate( Dar este victima acestei iluFii pe care o
Bntre2ine colectivitatea 5i care repreFint? cuplul ca
pe o Lsocietate conjuCal?H( Bn afar? de caFul unei
scurte Bnfl?c?r?ri amoroase. doi indiviFi n9ar putea
consti tui o lume care Bi protejeaF? pe fiecare
dintre ei Bmpotriva lumii. amBndoi simt acest
lucru a doua Fi dup? nunt?( So2ia. devenit? Bn
scurt timp familiar?. aservit?. nu9i poate ascunde
so2ului li6ertatea sa7 ea este o povar?. nu un ali6i7
nu Bl eli6ereaF? de povara responsa6ilit?2ilor sale.
dimpotriv?. le aCraveaF?( Diferen2a dintre seIe
implic? adesea diferen2e de vBrst?. de educa2ie. de
situa2ie. care nu permit nici un fel de Bn2eleCere
real?* Bn familiaritatea lor. so2ii / 5i sBnt adesea
str?ini( Alt?dat?. Bntre ei era adesea un adev?rat
a6is* fata. crescut? Bntr9o stare de iCnoran2?. de
inocen2?. nu avea nici un LtrecutH. Bn timp ce
loCodnicul ei Ltrecuse prin via2?H* el tre6uia s9o
ini2ieFe Bn realitatea eIisten2ei( Unii 6?r6a2i se
sim2eau flata2i de acest rol delicat7 daca erau mai
luciFi. m?surau cu nelini5te distan2a cate Bi separa
de viitoarea lor so2ie( EditG Uarton a descris Bn
roma nul s?u "usta inocenei scrupulele pe care 5i
le face tBn?rul american de la /:4< in fa2a celei
care Bi este destinat?*
!u un soi de teroare respectuoas?. contempl?
fruntea pur?. ocGii serio5i. Cura inocent? 5i vesel? a
tinerei creaturi care urma s?9i Bncredin2eFe sufletul ei(
Acest produs reduta6il al sistemului social din care
f?cea parte 5i Bn care credea 9 fata care nu 5tia nimic 5i
care spera totul 9 Bi ap?rea acum ca o str?in?((( ce 5tiau
ei cu adev?rat unul despre altul din moment ce era de
datoria lui. ca 6?r6at Calant ce era. s?95i ascund? trecutul
loCodnicei sale. iar aceasta s? nu ai6? nici unulW((( Fata.
centru al acestui sistem de mistificare Bn mod superior
ela6orat. se BntBmpla s? fie. prin cGiar francGe2ea 5i Bn9
dr?Fneala ei. o eniCm? 5i mai indescifra6il? Bnc?( Era
cinstit?. 6iata de ea. pentru c? nu avea nimic de ascuns7
BncreF?toare. pentm c? nu95i BncGipuia c? tre6uia s? se
p?Feasc? de ceva7 5i f?r? nici o preC?tire. tre6uia s? se
cufunde. Bntr9o sinCur? noapte. Bn ceea ce se numea
Lrealit?2ile vie2iiH((( Dup? ce f?cuse pentru a suta oar?
Bnconjurul acestui suflet prea pu2in complicat. reveni
descurajat la CBndul c? aceast? pur? facticitate. atBt de
a6il construit? de conspira2ia mamelor. a m?tu5ilor. a
6unicilor. pBn? la str?moa5ele puritane. nu eIista decBt
pentru a9i satisface Custurile sale personale. pentru ca el
s? poat? eIersa asupra lor drepturile sale de senior 5i
pentru a o sf?rBma apoi ca pe o pl?smuire de F?pad?(
200
Astzi prpastia e mai pu#in adnc pentru
c fata este o fiin# mai pu#in artificial) este mai
bine informat mai bine narmat pentru !ia#"
2ar adesea ea este nc mult mai tBn?r? decBt
so#ul ei" Este un fapt a c?rui importan# nu a fost
subliniat Bndeajuns* adesea sBnt luate drept
diferen2e Bntre seIe consecin2ele unei ineCale
maturit?2i7 Bn multe caFuri femeia este un copil nu
pentru c? este femeie. ci pentru c? de fapt ea este
foarte tBn?r?( Sofia olstaia scria la aproape un
an dup? nunt?*
El este atBt de 6?trBn. este prea a6sor6it. iar eu m?
simt acum atBt de tBn?r? 5i am un cGef teri6il s? fac
ne6unii@ Bn loc s? m? culc. mi9ar pl?cea s? fac piruete.
dar cu cineW
+? Bnv?luie5te o atmosfer? de 6?trBne2e. to2i cei
din jurul meu sBnt 6?trBm( +? str?duiesc s?9mi reprim
ori(ce elan de tinere2e care ar p?rea deplasat Bn acest
mediu reFona6il(
!Bt despre so2. el vede Bn so2ia sa un Lcopila5H7
nu este pentru el tovar?5a pe care o a5tepta 5i o
face s? simt? acest lucru. iar ea este umilit?( F?r?
Bndoial?. Bi place s? C?seasc? o nou? c?l?uF? la
ie5irea din casa p?rinteasc?. dar vrea 5i s? fie
privit? ca ..un om mareH7 dore5te s? r?mBn? copil.
vrea s? devin? femeie7 6?r6atul mai Bn vBrst? nu
poate niciodat? s9o trateFe Bntr9un fel care s? o
satisfac? Bntru totul(
!Giar dac? diferen2a de vBrst? este neBnsemnat?.
nu este mai pu2in adev?rat c? tBn?rul 5i fata au fost
crescu2i Bn dou? feluri total diferite7 ea vine dintr9
un univers feminin Bn care i9a fost inculcat? o
Bn2elepciune feminin?. respectul valorilor
feminine. Bn timp ce el este Bm6i6at de
principiile eticii masculine( Adesea le este Creu
s? se Bn2eleaC? 5i conflictele nu BntBrFie s? apar?(
Prin faptul c? mariajul o su6ordoneaF? Bn mod
normal pe femeie 6?r6atului. adesea pentru ea
pro6lema rela2iilor conjuCale devine o pro6lem?
acut?( ParadoIul c?s?toriei este c? are Bn acela5i
timp o func2ie erotic? 5i o func2ie social?* aceast?
am6ivalen2? se reflect? Bn cGipul pe care9/ ia
so2ul Bn ocGii tinerei femei( Este un semiFeu
BnFestrat cu prestiCiu viril 5i destinat s?9/
Bnlocuiasc? pe tat?l ei* protector. sus2in?tor. tutore.
c?l?uF?7 via2a ei de so2ie tre6uie s? Bnfloreasc? Bn
um6ra lui7 el este cel care de2ine valorile.
CaranteaF? adev?rul. justific? din punct de
vedere etic cuplul( Dar este. de asemenea. un
6?r6at cu care tre6uie s? Bmp?rt?5easc? o
eIperien2? adesea ru5inoas?. 6aroc?. odioas? ori
tul6ur?toare. Bn orice caF. continCen2?7 o invit? pe
femeie s? se t?v?leasc? Bmpreun? Bn 6estialitate. Bn
timp ce el se Bndreapt? cu pa5i siCuri spre ideal(
Bntr9o sear? la Paris. unde se opriser? la Bntoarcere.
Bernard p?r?si ostentativ un spectacol de music,+ull.
care Bl indiCnase* L!Bnd te CBnde5ti c?
J</
str?inii v?d a5a ceva la noi( +ai mare ru5inea@ E firesc
s? ne judece dup? asemenea lucruri(((H Gerese se uit?
aproape cu admira2ie la el* doar omul acesta pudic era
tot acela a c?rui la6orioas? inCenioFitate nocturn? va fi
o6liCat? s9o suporte peste mai pu2in de o or?(Q
Bntre mentor 5i faun pot eIista o mul2ime de
forme Gi6ride( Uneori 6?r6atul este Bn acela5i
timp so2 5i amant. actul seIual devine o orCie
sacr? 5i so2ia este o Bndr?Costit? care afl? Bn 6ra2ele
so2ului o salvare definitiv cump?rat? printr9o
total? supunere( Aceast? draCoste9pasiune Bn sBnul
vie2ii conjuCale este foarte rar?( Alt?dat? se
BntBmpl? ca femeia s?95i iu6easc? platonic so2ul.
dar s? refuFe a6andonul Bn 6ra2ele unui 6?r6at
prea respectat( Astfel este aceast? femeie al c?rei
caF este relatat de Ste;el* LDoamna D( S(. v?duva
unui mare artist. are acum patruFeci de ani( B5i
adora so2ul. Bns? asta no Bmpiedica s? r?mBn?
total friCid? Bn rela2iile cu elH( Dimpotriv?. ea
poate cunoa5te Bmpreun? cu so2ul ei o pl?cere de
care sufer? ca de o dec?dere comun? 5i care ucide
Bn sufletul ei stima 5i respectul( Pe de alt? parte.
un e5ec erotic Bl co6oar? pentru totdeauna pe
6?r6at Bn rBndurile 6rutelor* carnea femeii Bl va urB.
mintea ei Bl va dispre2ui7 5i invers. am v?Fut cum
dispre2ul. antipatia. rancGiuna o predestineaF? pe
femeie friCidit?2ii( Se BntBmpl? frecvent ca so2ul s?
r?mBn?. dup? eIperien2a seIual?. o fiin2?
superioar? ale c?rei sl?6iciuni animalice tre6uie
respectate* se pare c? acesta a fost. printre
altele. caFul Adelei "uCo( Sau s? devin? un
partener aCrea6il. lipsit de prestiCiu D +ansfield
a descris una dintre formele pe care o poate lua
aceast? am6ivalen2? Bn nuvela Preludiu<
Ea Bl iu6ea cu adev?rat( Bl Bndr?Cea. Bl admira 5i Bl
respecta enorm( OG
/
mai mult ca pe oricine din aceast?
lume( Bl cuno5tea Bn profunFime( Era francGe2ea.
respecta6ilitatea Bns?5i. 5i. cu toat? eIperien2a lui
practic?. r?mBnea simplu. a6solut inCenuu. mul2umit cu
pu2in. u5or de jiCnit( Numai de n9ar mai s?ri astfel dup?
ea. l?trind atBt de tare. privind9o cu ocGii lui atBt de
lacomi. atBt de Bndr?Costi2i@ Era prea mult pentru ea(
Bnc? dm copil?rie detesta lucrurile care se n?pusteau
asupra ei( Erau momente Bn care devenea terifiant. cu
adev?rat terifiant. Bn care pu2in lipsea ca ea s? striCe
din toate puterile* O s? m? omori@ Atunci Bi venea
s?9i spun? Crosol?nii. lucruri detesta6ile((( da. da.
era adev?rat* cu toat? draCostea. respectul 5i
admira2ia ei pentru StanleR. Bl detesta( Niciodat? nu
sim2ise asta atBt de l?murit* toate sentimentele fa2? de el
erau clare. definite. la fel de adev?rate( Ai aceat? ur?
era la fel de real? ca 5i restul( Ar fi putut s? le pun? pe
toate Bn pacGe2ele mici 5i s? i le dea lui StanleR( Ar fi
vrut s? B9l dea pe ultimul ca pe o surpriF? 5i B5i
imaCina ce ocGi ar fi f?cut cBnd l9ar fi descGis(
Q I
7
r( +AUR/A!( 8+erese
1esOu3eroux. op. cit. J<J
Bn?ra femeie este departe de a95i m?rturisi
totdeauna cu aceea5i sinceritate sentimentele( A9
5i iu6i so2ul. a fi fericit? constituie o datorie fa2?
de sine Bns?5i 5i fa2? de societate7 asta a5teapt? de
la ea familia sa7 sau. dac? p?rin2ii s9au ar?tat
ostili c?s?toriei. este o deFmin2ire pe care vrea
s? le9o aduc?( Ea Bncepe de o6icei prin a95i tr?i
situa2ia ei conjuCal? cu rea9credin2?7 se convinCe
u5or c? simte o mare draCoste pentru so2ul ei7 5i
aceast? pasiune Bm6rac? o form? cu atBt mai
maniac?. posesiv?. Celoas? cu cBt. din punct de
vedere seIual. femeia este mai pu2in satisf?cut?7
pentru a se consola de decep2ia pe care mai BntBi
refuF? s? 5i9o m?rturiseasc?. are nevoie f?r?
Bncetare de preFenta so2ului ei( Ste;el citeaF?
numeroasele caFuri de asemenea ata5amente
maladive(
O femeie r?m?sese friCid? Bn primiii ani ai
c?s?toriei. ca urmare a unor o6sesii infantile( Atunci s9
a deFvoltat Bn sufletul ei o draCoste Gipertrofiat?. cum
se BntBmpl? adesea cu femeile care nu vor s?
recunoasc? fa2? de ele Bnsele c? so2ul lor le este
indiferent( Nu tr?ia 5i nu se CBndea decBt la so2ul ei( Nu
mai avea nici un fel de voin2?( El tre6uia s?9i fac?
diminea2a proCramul Filei. s?9i spun? ce tre6uia s?
cumpere etc( EIecuta totul plin? de con5tiincioFitate(
Dac? nu9i spunea nimic. r?mBnea Bn camera ei f?r? s?
fac? nimic. tBnjind dup? el( Nu putea s?9/ lase s? mearC?
nic?ieri f?r? s?9/ Bnso2easc?( Nu putea s? r?mBn?
sinCur? 5i Bi pl?cea s9o 2in? de mBn?((( Era nefericit?
5i plBnCea ore BntreCi. tremura pentru so2ul ei. 5i. dac?
nu avea ocaFii pentru a se teme. 5i le crea ea Bns?5i(
Al doilea caF ce9mi revenise era acela al unei femei
care se BncGisese Bn camera ei ca Bntr9o BncGisoare.
din teama de a ie5i sinCur?( O C?seam 2inBndu9/ de
mBini pe so2ul ei. implorBndu9/ s? r?mBn? pentru
totdeauna al?turi de ea((( Erau c?s?tori2i de 5apte ani.
iar el nu reu5ise niciodat? s? fac? draCoste cu so2ia
sa(
!aFul Sofiei olstaia este analoC7 reiese clar
din pasajele pe care le9am citat 5i din tot
jurnalul c?. imediat ce se m?ritase. 5i9a dat
seama c? nu95i iu6ea so2ul( Rela2ile fiFice pe care
le avea cu el o deFCustau7 Bi repro5a trecutul lui. i
se p?rea 6?trBn 5i plictisitor. nu avea decBt
ostilitate fa2? de ideile lui7 de altfel i se p?rea
c?. purtBndu9se cu aviditate 5i 6rutalitate Bn pat. o
neClija 5i o trata cu asprime( Ai totu5i. protestele
de draCoste pasionat? se amestec? adesea la Sofia
cu striC?tele de disperare. cu m?rturiile de
plictiseal?. de triste2e. de indiferen2?( %rea s?9/
ai6? f?r? Bncetare al?turi de ea pe iu6itul ei so27
cum se Bndep?rteaF?. este torturat? de CeloFie( Iat?
ce scrie*
203
''( '( PRS:< -eloFia este la mine o 6oal?
Bnn?scut?( Poate c? vine din faptul c?. iu6indu9/. 5i
iu6indu9/ numai pe el. nu pot fi fericit? decBt cu el 5i
prin el(
PT. $. PRS:< A5 vrea s? nu m? viseFe decBt pe mine.
s? nu se CBndeasc?
decBt la mine. s? m? iu6easc? numai pe mine(( De9
a6ia Bmi spun* iu6esc
cutare 5i cutare lucru. c?9mi retraC spusele 5i simt c?
nu iu6esc nimic Bn
afar? de $iovoci;a( otu5i. ar tre6ui s? iu6esc 5i eu
altceva. a5a cum el B5i
iu6e5te munca lui((( otu5i. sBnt atBt de nelini5tit? f?r?
el. o nelini5te care
atinCe anCoasa( Simt c?. pe Fi ce trece. cre5te Bn mine
nevoia s? nu9/ p?r?sesc
niciodat?(((
PU. PJ. PRS:< +? sunt incapa6il? s?9/ Bn2eleC cu
adev?rat. de aceea pro6a6il c? Bl pBndesc cu atBt a
CeloFie(((
:P. U. PRSR< !e ciudat s?92i cite5ti din nou jurnalul@
!Bte contradic2ii@ !e nefericit? eram@ EIist? oare
cupluri mai unite 5i mai fericite decBt sBntem noiW
DraCostea mea cre5te Bntruna( Bl iu6esc mereu cu
aceea5i draCoste nelini5tit?. pasionat?. Celoas?.
poetic?( !almul 5i siCuran2a lui m? irit? uneori(
PS. V. PRUS. !aut cu aviditate paCinile din jurnalul
lui Bn care este vor6a
despre draCoste. 5i. cum le C?sesc. sBnt devorat? de
CeloFie( SBnt sup?rat? pe
$iovoei;a pentru c? a plecat( Nu dorm. nu mai m?nBnc
aproape deloc. uni
BnCGit lacrimile sau plinC pe ascuns( Bn fiecare Fi am
un pic de fe6r?. iar
seara m? apuc? frisoanele((( Oare sBnt pedepsit?
pentru c? am iu6it atBt de
multW
Sim2im Bn toate aceste paCini un efort
Fadarnic de a compensa printr9o eIaltare moral?
sau Lpoetic?H a6sen2a draCostei adev?rate*
eIiCen2ele. anIietatea. CeloFia traduc toate acest
vid din inima Sofiei De multe ori CeloFia
mor6id? se deFvolt? Bn asemenea condi2ii*
CeloFia tr?deaF?. Bntr9o manier? indirect?. o
insatisfac2ie pe care femeia o o6iectiveaF?
inventBnd o rival?7 cum nu Bncearc? niciodat?
lBnC? so2ul ei un sentiment de plenitudine. B5i
ra2ionaliFeaF? Bntr9o oarecare m?sur? decep2ia
imaCinBndu95i c? acesta o Bn5al?(
Foarte adesea. din moralitate. ipocriFie.
orColiu. timiditate. femeia se Bnc?p?2BneaF? Bn
minciun?( LDe multe ori. aversiunea pen tru
so2ul Bndr?Cit nu a fost Bn2eleas? o via2? BntreaC?*
este numit? melancolie sau poart? alt numeH.
scrie !Gardonne K Dar cGiar dac? nu este
numit? ca atare. ostilitatea nu este mai pu2in
preFent? 5i tr?it?( Ea se eIprim? cu mai mult?
sau mai pu2in? violen2? prin efor tul tinerei
femei de a refuFa domina2ia so2ului ei( Dup?
luna de miere 5i dup? perioada de confuFie care9
i urmeaF? de multe ori. femeia Bncearc? s?95i
recapete autonomia( Nu este deloc u5or( Prin
faptul c? adesea so2ul este mai Bn vBrst? decBt ea.
c? posed? Bn orice caF un prestiCiu viril. c? este
Lcapul familieiH dup? leCe. de2ine o superioritate
moral? 5i social?* foarte adesea are 9 cel pu2in
Bn aparen2? 9 un
/

'
b
.
M
(

J
<
1
ascendent intelectual asupra femeii" Mai are i
a!anta%ul culturii sau cel pu#in al unei forma#ii
profesionale) cunoate pu#in dreptul este la curent
cu politica. 2ine de un partid. de un sindicat. de o
asocia2ie7 muncitor. cet?2ean. CBndirea sa este
anCajat? Bn ac2iune7 cunoa5te pro6a realit?2ii. cu
care nu se poate tri5a* aceasta Bnseamn? c? un
6?r6at o6i5nuit are teGnica ra2ionamentului.
Custul faptelor 5i al eIperien2elor. un anume sim2
critic7 este ceea ce le lipse5te multor fete7 cGiar
dac? au citit. au ascultat conferin2e. au cocGetat cu
artele de aCrement. cuno5tin2ele lor BnCr?m?dite mai
mult sau mai pu2in la BntBmplare nu se constituie
Bntr9o cultur?7 nu Bn urma unui viciu cere6ral nu
5tiu s? ra2ioneFe. ci pentru c? practica nu le9a
constrBns la aceasta7 pentru ele CBndirea este mai
deCra6? un joc decBt un instrument7 cGiar dac? sBnt
inteliCente. sensi6ile. sincere. ele nu 5tiu. dintr9o
lips? de teGnic? intelectual?. s?95i demonstreFe
p?rerile 5i s?95i asume consecin2ele lor( Prin
aceasta so2ul 9 cGiar 5i mediocru fiind 9 va triumfa
u5or asupra lor7 va 5ti s? demonstreFe c? are
dreptate. cGiar dac? nu are( !Gardonne a descris
foarte 6ine Bn @pitalam aceast? form? deCGiFat? de
opresiune( +ai Bn vBrst?. mai cultivat 5i mai
instruit decBt BertGe( Al6ert se simte autoriFat prin
aceast? superioritate s? neCe orice valoare
opiniilor so2iei sale. cBnd nu le Bmp?rt?5e5te7 Bi
dovede!te neBncetat c? are dreptate7 iar ea se
Bnc?p?2BneaF? 5i refuF? s? acorde vreun con2inut
ra2ionamentelor so2ului ei7 se o6stineaF? Bn
ideile ei 5i atBt( Astfel Bntre ei neBn2eleCerea
devine din ce in ce mai Crav?( El nu Bncearc? s?
Bn2eleaC? sentimentele 5i reac2iile pe care ea nu le
poate justifica. dar care au Bnl?untrul ei r?d?cini
profunde7 ea nu Bn2eleCe ce poate fi viu Bn Io Cica
pedant? cu care so2ul ei o cople5e5te( El merCe
pBn? la a se iuta Bn fa2a unei iCnorante pe care.
totu5i. ea nu i9a ascuns9o niciodat?. 5i Bi pune. cu
sfidare. Bntre6?ri din astronomie7 este. totu5i.
flatat s ? i dirijeFe lecturile. s? C?seasc? Bn ea un
auditoriu pe care Bl domin? cu u5urin2?( Bntr9o
lupt? Bn care insuficien2a ei intelectual? o
condamn? s? fie Bnvins? f?r? drept de apel( tBn?ra
femeie nu poate recurCe decBt la t?cere. la lacrimi
sau la violen2?*
!u creierul amor2it. ca 5i cum ar fi fost cople5it
de lovituri. BertGe nu mai putea CGidi cBnd Bi auFea
vocea student? 5i sacadat?. iar Al6ert continua s? o
Bnv?luie Bntr9un 6BFGt imperios pentru a o F?p?ci. a o
r?ni Bn confuFia spiritului ei umilit ( Era Bnvins?.
descump?nit? Bn fa2a asperit?2ilor unei arCumenta2ii de
neconceput 5i. pentru a se eli6era din aceast? nedreapt?
putere. striC?* $as?9m?9n pace i Aceste cuvinte / se
p?reau prea sla6e* v?Fu pe m?su2a de toalet? un flacon
de cristal 5i dintr9o dat? arunc? cu el Bn Al6ert(((
205
1emeia ncearc uneori s lupte" 2ar adesea
ea accept de !oie de ne!oie precum ;ora din
Casa cu ppu!i
W
# c brbatul gndete n locul ei) el
!a fi contiin#a cuplului" 2in timiditate
nepricepere sau lene. ea se 6aFeaF? pe so2 pentru
a95i f?uri opinii comune asupra tuturor
su6iectelor Cenerale 5i a6stracte( O femeie
inteliCent?. cultivat?. independent?. dar care timp
de cincispreFece ani admirase un so2 pe care9/
socotea superior. Bmi spunea cu cBt? confuFie.
dup? moartea acestuia. se v?Fuse o6liCat? s?
Got?rasc? ea Bns?5i asupra convinCerilor 5i
purt?rilor ei* Bncearc? 5i ast?Fi s? CGiceasc? ce9ar
fi putut CBndi 5i Got?rB el Bn fiecare Bmprejurare( Bn
Ceneral. so2ul se complace Bn acest rol de mentor
5i de superior(
J
Bn seara unei File Bn care a
cunoscut dificult?2ile raporturilor cu eCalii s?i.
supunerea fa2? de superiori. Bi place s? se simt? de
o superioritate a6solut? 5i s? risi peasc? Bn jur
adev?ruri incontesta6ile( Poveste5te BntBmpl?rile
de peste Fi. B5i sus2ine dreptatea Bmpotriva
adversarilor s?i. fericit s? C?seasc? Bn so2ia sa un
du6lu care9/ confirm? Bn sine Bnsu5i7
comenteaF? Fiarul 5i nout?2ile politice. este Cata
s?9i citeasc? so2iei cu voce tare. pentru ca
raportul acesteia cu cultura sa nu fie autonom(
Pentru a 5 i spori autoritatea. eIaCereaF? cu pl?cere
incapacitatea feminin?7 ea accept? cu mai mult?
sau mai pu2in? docilitate acest rol su6ordonat(
Se 5tie cu cBt? uluit? pl?cere femeile care
8 ((!Bnd eram la tata( Bmi spunea toate felurile Bn
care po2i vedea. 5i atunci le adoptam 5i eu pe acelea5i* 5i
dac? aveam altele( / le ascundeam7 c?ci asta nu B9ar ti
pl?cut((( Din manile tatei am trecut Bntr9ale tale(((
F?ceai totul dup? 6unul t?u plac( 5i eu am avut acelea5i
Custuri ca ale tale( sau ni9am pref?cut c? le ani* nu 5tiu
prea mult* eu cred c? aniBndoi a2i fost de vin?( cBnd unul.
cBnd cel?lalt u si tata im9a2i f?cut mult r?u( Din pricina
voastr? nu sBnt 6un? de nimic7K
9 "R$+RR* ((!reFi( Bns?. c?9nu e5ti mai pu2in draC?
fiindc? nu te9ai pii9ceput s? te descurci sinCur?K(K Nu( nu7
spnjin?9te pe nune. te voi conduce. te voi Bndruma( N9a5 ti
6?r6at dac? incapacitatea ta feminin? nu te9ar face de
dou? ori mai atr?C?toare Bn ocGii mei O ( ( ( P Nu tre6uie s?
2ii seama de cuvintele aspre pe care 2i le9am spus Bn
primul moment de CroaF? cBnd sim2eam c? totul se
d?rBm? pe mine( e9am iertat( Nora* B2i jur c? te9am iertat
O ( ( ( P H "enri I6sen(
4
!f( $AURliN!"( ' fante(ie a incon!tientului<
Lre6uie s? lup2i pentru ca so2ia ta s? vad? Bn tine un 6?r6at
adev?rat. un cuceritor adev?rat( Nimeni nu este 6?r6at
dac? femeia sa nu vede Bn el un cuceritor((( Ai tre6uie
s? por2i o lupt? Crea pentru ca femeia s?95i supun?
interesele intereselor tale((( !e via2? mi nunat? vei avea
atunci@ !e deliciu s? te Bntorci seara la ea 5i s9o C?se5ti
a5teptBndu9te cu nelini5te* !e pl?cere s? te Bntorci acas? 5i
s? te a5eFi linC? ea((( !Bt de 6oCat 5i de BnCreunat te
sim2i. cu toat? munca Filei Bn spate. pe Oirumul spre
cas?((( Bncerci o recuno5t in2? de nedescns pentru femeia
care te iu6e5te. care crede Bn munca ta(((H
J<=
regret cu sinceritate absen#a so#ului lor
descoper n ele nsele cu aceast ocazie
posibilit#i nebnuite: gireaz afaceri cresc
copii decid administreaF? f?r? nici un a%utor" Ele
sufer cBnd Bntoarcerea so#ului lor le fac s? devin?
din nou incompetente(
!?s?toria Bl BncurajeaF? pe 6?r6at Bntr9un
imperialism capricios* tenta2ia de a domina este
cea mai universal? 5i cea mai ireFisti6il? din cBte
eIist?* a9/ Bncredin2a pe copil mamei. a o
Bncredin2a pe femeie so2ului ei Bnseamn? a cultiva
pe p?mBnt tirania7 adesea so2ului nu9i ajunCe s? fie
apro6at. admirat. s? sf?tuiasc?. s? CGideFe* el
ordon?. se joac? de9a suveranul7 el se eli6ereaF?
acas?. asuprindu95i so2ia. pentru toate rancGiunele
adunate de9a lunCul copil?riei sale 5i al vie2ii sale
BntreCi. strBnse Fi de Fi printre ceilal2i oameni a
c?ror eIisten2? Bl opreseaF? 5i Bl r?ne5te7 mimeaF?
violen2a. puterea. intransiCen2a7 porunce5te cu o
voce sever?. sau striC?. 6ate cu pumnul Bn mas?7
aceste scene sBnt pentru femeie o realitate
cotidian?( Este atBt de convins de drepturile sale.
BncBt cea mai mic? autonomie pe care o
p?streaF? so2ia lui Bi apare ca o re6eliune7 ar
dori s? o poat? Bmpiedica s? respire f?r? el( Ai
totu5i. ea se revolt?( !Giar daca a Bnceput prin a9
i recunoa5te prestiCiul viril. or6irea ei se
risipe5te repede7 copilul B5i d? seama Bntr9o 6un?
Fi c? tat?l s?u nu este decBt un individ o6i5nuit7
so2ia descoper? Bntr9o Fi c? nu are Bnaintea ei
m?rea2a fiCur? a SuFeranului. a St?pBnului. a
Aefului. ci doar un 6?r6at7 nu mai vede nici un
motiv s?9i r?mBn? aservit?7 nu repreFint? Bn ocGii
ei decBt o datorie inCrat? 5i injust?( Uneori se
supune cu o compleFen2? masocGist?* B5i asum?
rolul de victim? 5i resemnarea ei nu mai este
decBt un lunC repro5 t?cut7 dar se BntBmpl? de
multe ori s? intre Bn lupt? descGis? Bmpotriva
st?pBnului s?u 5i se str?duie5te s?9/ tiraniFeFe. la
rBiidul ei(
B?r6atul este naiv cBnd B5i imaCineaF? c? Bi va
fi u5or s9o supun? pe femeie Custurilor sale 5i c?
o va LformaHK dup? 6unul s?u plac( LFemeia este
ceea ce face din ea so2ul s?uHH. spune BalFac. dar.
dup? cBteva paCini. afirm? contrariul( Pe terenul
a6strac2iei 5i al loCicii. femeia se resemneaF?
uneori s? accepte autoritatea masculina7 dar cBnd
e vor6a de idei sau o6iceiuri la care 2ine cu
adev?rat. Bi opune o tenacitate viclean?( Influen2a
copil?riei 5i a adolescen2ei este mult mai
profund? Bn caFul ei decBt al 6?r6atului. pentru
faptul c? ea r?mBne mai mult BncGis? in istoria ei
individual?( !el mai adesea ea nu se va deFice
niciodat? de ceea ce a acumulat Bn aceast?
perioad?( So2ul Bi poate impune o opinie politic?7
dar nu9i va scGim6a convinCerile reliCioase. nu o
va clinti din supersti2iile ei7 este ceea ce constata
Eean Barois. care95i imaCina c? poate avea o
influen2? real? asupra prostu2ei cu care urma s?95i
Bmpart? via2a( El spune. cople5it* LUn creier de
feti2?. FaGarisit Bn um6ra unui ora5 de provincie*
toate afirma2iile prostiei iCnorante* este ceva ce
nu mai poate fi scos la
207
lumin." 1emeia i pstreaz n ciuda opiniilor
n!#ate n ciuda principiilor pe care le debiteaz
ca un papagal propria ei !iziune asupra lumii"
Aceast rezisten# poate s-o fac incapabil s?
Bn2eleaC? un so2 mai inteligent dect ea) sau.
dimpotri! l va ridica deasupra serioFit?2ii
masculine. a5a cum se BntBmpl? cu eroinele lui
StendGal sau I6sen( Uneori se cramponeaF?
deli6erat. din ostilitate fa2? de 6?r6at 9 fie pentru
c? a deFam?Cit9o din punct de vedere seIual. fie
c?. dimpotriv?. o domin? 5i ea dore5te s? se
r?F6une pentru asta 9 de ni5te valori care nu sBnt
ale sale* se sprijin? pe autori tatea mamei. a
tat?lui. a unui frate sau a vreunei personalit?2i
masculine care i se pare Lsuperioar?H. a unui
confesor. a unei surori. pentru al face s?
e5ueFe( Sau. f?r? a9i opune nimic poFitiv. se
Bnver5uneaF? s?9/ contraFic? sistematic. s?9/
atace. s?9/ r?neasc?7 se str?duie5te s?9i inculce un
compleI de inferioritate( BineBn2eles. dac? are
capacitatea necesar?. se va complace Bn a95i uimi
so2ul. Bn a9i impune p?rerile ei. opiniile. directivele
ei7 va pune stapBnire pe toat? autoritatea moral?( Bn
caFurile Bn care Bi este imposi6il s? conteste
suprema2ia spiritual? a so2ului ei. va Bncerca s?95i ia
revan5a pe plan seIual( Sau i se refuF?. ca doamna
+icGelet. despre care "alevR ne poveste5te c?*
%oia s? domine pretutindeni* Bn pat. pentru c? el
tre6uia s? treac? pe acolo. 5i la masa de lucru( +asa
era 2inta ei. 5i +icGelet i9a mterFis9o mai BntBi. Bn timp
ce ea Bi interFicea patul( imp de mai multe luni.
c?s?toria nu s9a consumat( Bn sfir5it. +icGelet a ajuns Bn
pat. iar la scurt timp dup? aceea. AtGenais +ialaret a
cB5tiCat masa* era o scriitoare Bnn?scut?. 5i acolo era
locul ei(((
Sau B?mBne 2eap?n? Bn 6ra2ele lui 5i Bl face s?
sufere afrontul friCidit?2ii sale7 sau se arat?
capricioas?. cocGet?. impunBndu9i o ati tudine
imploratoare7 flirteaF?. Bl face Celos. Bl Bn5al?7
Bntr un fel sau Bn altul Bncearc? s a l umileasc? Bn
virilitatea sa( Dac? pruden2a Bi interFice s?9/
scoat? din s?rite. cel pu2in B5i BncGide cu orColiu
Bn inim? secretul r?celii ei dispre2uitoare7 Bl
Bncredin2eaF? uneori unui jurnal sau. mai deCra6?.
unor prietene7 multe femei se amuF? s? le
m?rturiseasc? altora LtrucuriH de care se folosesc
pentru a simula o pl?cere pe care pretind c? no
simt7 5i rid cu ferocitate de vanitoasa naivitate a
victimelor lor7 aceste confiden2e sBnt poate un alt
soi de comedie7 intre friCiditate 5i voin2a de a fi
friCid?. frontiera este destul de Creu de definit( Bn
orice caF. ele se socotesc insensi6ile. 5i astfel B5i
satisfac resentimentul( EIist? femei 9 cele
comparate cu insecta numit? c?luC?ri2?. tnantis
religiosa 9 care vor s? triumfe Bn eCal? m?sur?
noaptea 5i Fiua7 sBnt reci Bn Bm6r?2i5?ri.
dispre2uitoare Bn conversa2ie. tiranice Bn
purt?rile lor( Astfel se purta 9 dup?
208
mrturia lui Mabel 2odge - 1rieda cu LaUrence"
;eputnd s-i nege superioritatea intelectual
pretindea s-i impun propria ei !iziune asupra
lumii n care contau numai !alorile se,uale"
re6uia s? vad? lumea prin ocGii ei. 5i rolul ei era s?
o vad? din punct de vedere al seIului( Bn aceast?
perspectiv? se a5eFa ea pentru a accepta sau pentru a
condamna via2a(
Bntr9o Fi ia declarat lui +a6el DodCe*
re6uie ca el s? primeasc? totul de la mine( AtBta
timp cBt nu sBnt lBnC? el. nu simte nimic7 nimic. 5i de
la mine prime5te c?r2ile. continu? ea cu ostenta2ie(
Nimeni nu 5tie asta Am f?cut paCini BntreCi din c?r2ile
pe care le sene Bn locul lui(
otu5i. simte o nevoie arF?toare s?95i
dovedeasc? f?r? Bncetare c? are nevoie de ea7 Bi
cere s? se ocupe de ea Bncontinuu7 dac? nu o face
spontan. Bl Bncol2e5te s9o fac?*
Foarte con5tiincioas?. Frieda se str?duia s? nu
permit? niciodat? rela2iilor ei cu $a[rence s? se
deruleFe Bn aceast? lini5te care se sta6ile5te adesea Bntre
cuplurile c?s?torite( !um sim2ea c? a2ipe5te Bn
o6i5nuin2?. Bi arunca o 6om6?( F?cea astfel ca el s? nu o
uite niciodat?( Aceast? nevoie de o aten2ie necontenit?(((
devenise. cBnd i9am v?Fut. arma de care te folose5ti
Bmpotriva unui du5man( Fneda 5tia s?9/ atinC? Bn
punctele cele mai sensi6ile((( Dac? Fiua nu9i d?duse
destul? aten2ie. seara ea ajunCea s?9/ insulte(
%ia2a lor conjuCal? devenise o suit? de scene
luate de la cap?t Ia infinit. Bn care nici unul nu voia
s? se lase mai prejos. dBnd celor mai mici
neBn2eleCeri fiCura titanic? a unui duel Bntre
B?r6at 5i Femeie(
Bntr9o manier? foarte diferit?. reC?sim la
Elise. a5a cum ne9o descrie EouGandeau
/
. o
voin2? de domina2ie s?l6atic? ce o determin? s?95i
Bnjoseasc? so2ul cBt mai mult posi6il*
E$ISE* Bnc? de la Bnceput mic5oreF totul Bn jurul
meu( Apoi sBnt lini5tit?( Nu mai am de9a face decBt cu
maimu2e sau cu fiCuri Crote5ti(
!Bnd se treFe5te. ea m? cGeam?*
Z Pocitanie(
Este o politic?(
%rea s? m? umileasc?(
!u ce veselie sincer? m9a f?cut s? renun2 la toate
iluFiile pe care mi le f?cusem despre mine. una dup?
alta( Niciodat? n9a pierdut nici o ocaFie s?9ini spun?
c? sBnt a5a 5i pe dincolo. un pr?p?dit. Bn fa2a prietenilor
mei stu9
K Cronici maritale 5i S&oi cronici maritale.
J<0
pefia#i sau a ser!itorilor"(( Ca s m dispre#uiasc nu
rateaz nici o ocaFie de a m? face s? simt c? opera
mea o intereseaF? mai pu2in decBt 6un?starea pe care
ne9ar putea9o aduce(
Ea a secat iFvorul CBndirii mele descurajBndu9m?
cu r?6dare. cu pertinen2?. Bncet9Bncet. uimlindu9m? cu
metod?. fXcBndu9m? s? renun2 Bmpotriva voin2ei mele.
pic cu pic. cu o loCic? precis?. impertur6a6il?.
implaca6il?. la orColiul meu(
Z De fapt. cB5tiCi mai pu2in decBt un muncitor.
mi9a aruncat ea Bntr9o Fi Bn fa2a servitorului care freca
parcGetul(
(((%rea s? m? umileasc? pentru a p?rea superioar?.
sau cel pu2in eCal?. 5i pentru ca acest dispre2 s? o
men2in? Bn fa2a mea Bn m?re2ia ei((( Nu are stim? pentru
mine decBt Bn m?sura Bn care ceea ce fac Bi serve5te drept
treapt? sau constituie o marf?(
Frieda 5i Elise. pentru a se afirma. la rBndul
lor. Bn fa2a 6?r6a2ilor drept su6iect esen2ial.
folosesc o tactic? pe care ace5tia au denun2at9o
adesea* se str?duiesc s? le neCe transcenden2a(
B?r6a2ii sBnt Cata s? presupun? c? femeia nutre5te
fa2? de ei visuri de castrare7 de fapt. atitudinea lor
este am6iCu?* ea dore5te mai deCra6? s?
umileasc? seIul masculin decBt s? / suprime(
+ai eIact. ea dore5te s?9/ mu tileFe pe 6?r6at.
s?9/ priveFe de proiectele. de viitorul s?u( riumf?
atunci cBnd so2ul sau copilul sBnt 6olnavi. o6osi2i.
redu5i la condi2ia de trup( Atunci nu mai apar. Bn
casa Bn care ea domne5te. decBt ca ni5te o6iecte
printre celelalte7 Bi trateaF? cu o competen2? de
menajer?7 Bi panseaF? a5a cum ar pune laolalt? 5i
ar lipi o farfurie spart?. Bi cur?2? cum ar sp?la un
vas7 nimic nu e prea deFCust?tor pentru BnBinile
ei anCelice. o6i5nuite cu l?turile 5i cu cojile de
leCume 5i fructe( $a[rence Bi spunea lui +a6el
DodCe. vor6ind despre Frieda* LNu po2i Bn2eleCe
ce Bnseamn? s? sim2i mBna acestei femei cBnd e5ti
6olnav( +Bna Crea. nem2easc?. a c?rniiH( Bn mod
con5tient. femeia Bi impune mBna aceasta Bn toat?
Creutatea ei pentru a9/ face pe 6?r6at s? simt? c?
5i el este doar o fiin2? f?cut? din carne Aceast?
atitudine n9ar putea fi Bmpins? mai departe decBt
o face Elise. despre care EouGandeau poveste5te*
Bmi amintesc. de eIemplu. de p?ducGele cGanC
sen. la Bnceputul c?sniciei noastre((( N9am cunoscut
intimitatea cu o femeie decBt datorit? lui. in Fiua cBnd
Elise m9a luat pe CenuncGii ei. Col9pu5c?.
luniinBndu9mi toate p?r2ile trupului cu o luminare pe
care9o plim6a pe lBnC? mine( OG. Bnceat? inspec2ie a
su6suorilor. a pieptului. a 6uricului. a pielii
testiculelor Bntins? ca o to6? Bntre deCetele ei.
BntBrFierile de9a lunCul coapselor. Bntre picioare 5i
lama de ras trecBnd Bn jurul anusului* Bn sfBr5it.
c?derea Bn co5ule2 a unui 6ucGet de p?r 6lond Bn care
se ascundeau p?ducGii 5i pe care ea Bl arse( predBndu9
m? dintr9o dat?. Bn acela5i tnnp Bn care m? sc?pa de
p?ducGi 5i de ascunFi5urile lor. unei nudit?2i noi 5i
pustiului iFol?rii(
210
1emeii i place ca brbatul s fie nu un corp n
care se e,prim o subiecti!itate ci o carne pasi!i
Ea opune !ia#a e,isten#ei !alorile carnale -
!alorilor spirituale) este gata s adopte fa# de
ac#iunile masculine atitudinea umoristic? a lui
Pascal7 5i ea crede c? Ltoat? nefericirea oamenilor
vine dintr9un sinCur lucru* c? nu pot r?mBne
lini5ti2i BncGi5i Bntr9o camer?H7 din partea ei. i9ar
BncGide cu draC? inim? Bn cas?7 so2ia lui Bernard
PalissR este indiCnat? c? acesta arde mo6ilele
pentru a inventa un nou smal2 de care lumea se
putuse lipsi pBn? atunci7 doamna Racine vrea ca
so2ul ei s? se intereseFe de coac?Fele din Cr?din?
5i refuF? s ? i citeasc? traCediile( EouGandeau Bn
Cronicile mantale se arat? adesea eIasperat.
pentru c? Elise se Bnc?p?2BneaF? s? nu9i considere
munca literar? decBt ca pe o surs? de profituri(
Bi spun* Ultima mea nuvel? va ap?rea s?pt?mBna
aceasta F?r? a voi s? fie cinic?. numai pentru c? Bntr9
adev?r numai acest lucru o intereseaF?. mi9a r?spuns*
Bnseamn? c? vor fi pe pu2in trei sute de franci Bn plus
s?pt?mBna asta(
Se BntBmpl? ca aceste conflicte s? devin? atBt
de eIasperante BncBt s? provoace o ruptur?( Dar Bn
Ceneral. de5i refuFa domina2ia so2ului. femeia vrea
totu5i s? LBl p?streFeH( $upt? Bmpotriva lui ca s?95i
apere autonomia. 5i Bmpotriva restului lumii
pentru a p?stra Lsitua2iaH care o predestineaF?
dependen2ei( Acest joc du6lu este dificil de
jucat. ceea ce eIplic? Bn parte starea de nelini5te
5i de nervoFitate Bn care95i petrec via2a o mul2ime
de femei( Ste;el d? un eIemplu foarte semni9
ficativ*
Doamna T((. care n9a avut niciodat? orCasm. este
m?ritat? cu un 6?r6at foarte cultivat( Dar nu9i poate
suporta superioritatea. 5i a Bnceput pun a vrea s?9/
eCaleFe studiindu9i specialitatea( !um era mult prea
Creu. 5i9a a6andonat studiile Bnc? din perioada
loCodnei( B?r6atul este foarte cunoscut 5i are
numeroase studente care Bi fac ocGi dulci( Ea B5i
propune s? nu se lase niciodat? Bn voia acestui cult
ridicol( Bn c?snicie a fost Bnc? de la Bnceput insensi6il?
5i a5a a r?mas( Nu ajunCea la orCasm decBt prin
mastur6a2ie. dup? ce so2ul ei o p?r?sea satisf?cut. 5i ea
Bi spunea asta RefuFa Bncerc?rile lui de a o eIcita prin
mBnCBieri((( Bn scurt timp a ajuns s? ridiculiFeFe 5i s?
deprecieFe munca so2ului ei( Nu ajunCea s? le Bn2eleaC?
pe LCB5tele care alerCau dup? el. pe cBnd ea cuno5tea
culisele vie2ii particulare a marelui omH( Bn certurile lor
Filnice. se BntBmpl? s?9i spun?* L+ie n9ai s? ajunCi s?
ini te impui prin mBFC?lelile tale@H sau* L!reFi c? po2i
face ce vrei din mine fiindc? e5ti un scBr2a9scBr2a pe
GBrtieH( So2ul se ocupa din ce Bn ce mai mult de elevele
sale. iar ea se Bnconjura de tineri( A continuat astfel ani
BntreCi. pBn? ce so2ul ei s9a Bndr?Costit de o alt? femeie(
Bntotdeauna Bi suportase micile leC?turi. cGiar se
Bmprietenea cu Ls?rmanele prostu2eH a6andonate((( Dar
de data aceasta 5i9a scGim6at atitudinea 5i s9a
a6andonat. f?r? a sim2i orCasmul. Bn 6ra2ele primii9
J//
lui tinerel mai insistent( I9a m?rturisit so2ului ei c? Bl
Bn5elase. iar acesta a spus c? avea dreptate( Puteau s?
se despart? Bn lini5te((( Ea a refuFat divor2ul( A avut loc
o mare scen? de eIplica2ii 5i de Bmp?care((( S9a
a6andonat plBnCBnd 5i a avut primul ei orCasm
intens(((
Se poate vedea c?. Bn lupta Bmpotriva so2ului
ei. femeia nu a luat niciodat? Bn considerare
posi6ilitatea de al p?r?si(
Este o BntreaC? art? de La pune mBna pe un
so2H* L a l p?straH este o adev?rat? meserie(
Pentru asta. este necesar? mult? BndemBnare Unei
tinere femei ar2?Coase. o sor? prudent? Bi spunea*
LFii atent?. dac? o s?9i tot faci scene lui +arcel.
ai s?92i pierFi situa2iaH( +iFa cea mai serioas?*
securitatea material? 5i moral?. un c?min al s?u. o
demnitate de so2ie. un su6stitut mai mult sau mai
pu2in reu5it al draCostei. al fericirii( Femeia afl?
repede c? atrac2ia sa erotic? nu este decBt cea mai
sla6? dintre armele sale. care se risipe5te o dat? cu
o6i5nuin2a7 5i vai@ eIist? atBtea femei deFira6ile pe
lume7 ea se str? duie5te. totu5i. s? devin?
seduc?toare. s? plac?* adesea este sfB5iat? Bntre
orColiul care o face s? Bncline spre friCiditate 5i
ideea c? prin pasiunea ei senFual? Bl va flata 5i Bl va
leCa de ea pe 6?r6at( Ea conteaF? 5i pe for2a
o6i5nuin2ei. pe farmecul pe care 6?r6atul Bl afl?
Bntr9o locuin2? aCrea6il?. pe Custul lui pentru
mBnc?ruri 6une. pe tandre2ea fa2? de copii7 se
str?duie5te Ls?9i fac? cinsteH prin felul de a primi
oaspe2i. de a se Bm6r?ca. 5i s? capete un ascendent
asupra lui prin sfaturile sau influen2a ei( Pe cBt se
poate. se va face indispen sa6il? fie reu5itei sale
mondene. fie muncii sale( Dar. cu prec?dere. o
BntreaC? tradi2ie le Bnva2? pe so2ii arta de La 5ti cum
s? ia un 6?r6atH* tre6uie s?9i descopere 5i s ? i
flateFe sl?6iciunile. s? doFeFe cu a6ili tate
linCu5eala 5i dispre2ul. docilitatea 5i reFisten2a.
viCilen2a 5i indulCen2a( Aceast? ultim? com6ina2ie
este foarte delicat?( Nu tre6uie l?sat? so2ului nici
prea mult?. nici prea pu2in? li6ertate Prea
BnC?duitoare. femeia vede cum so2ul ei Bi scap?* o
frustreaF? de 6anii 5i de pasiunea amoroas? pe
care le cGeltuie5te cu alte femei7 risc? Bn acest fel
ca o iu6it? s? capete asupra lui suficient? putere
pentru a o62ine un divor2 sau pentru a do6Bndi cel
mai important loc Bn via2a lui( otu5i. dac? Bi
interFice orice aventur?. dac? Bl eIcedeaF? cu
supraveCGerea ei. cu scenele 5i eIiCen2ele ei. poate
s?95i atraC? diF Cra2ia lui( re6uie ca femeia s? 5tie
a Lface concesiiH cu 6un? 5tiin2?. dac? 6?r6atul
Lcalc? strBm6H. va BncGide ocGii7 dar. Bn alte
momente. tre6uie s? fie foarte atent?7 Bn special se
fere5te de tinerele fete care ar fi fericite s?9i fure
LpoFi2iaH( Pentru al smulCe pe so2 de lBnC? o
rival? primejdioas?. va face Bmpreun? cu el o
c?l?torie. va Bncerca s?9/ distraC?7 la nevoie 9
luBnd9o ca model pe doamna de Pompadour 9 va
prilejui BntBlnirea cu o alt? rival? mai pu2in
periculoas?7 dac? nimic nu reu5e5te. va avea ca
ultim? solu2ie criFele de lacrimi(
J/J
crizele de ner!i tentati!ele de sinucidere) dar
prea multe scene i acuza#ii l !or alunga pe so# de
acas) femeia se !a face insuportabil n momentul
Bn care va sim#i ne!oia cea mai acut de a seduce)
dac? !rea s? cB5tiCe partida va doFa cu abilitate
lacrimile nduiotoare 5i surBsurile eroice.
5antajul 5i cocGet?ria( A se preface. a Bn5ela. a urB
5i a se teme Bn t?cere. a miFa pe sl?6iciunile 5 i
pe vanitatea unui 6?r6at. a Bnv?2a s ? i dejoace
inten2iile. s?9/ joace pe deCete. s?9/ manevreFe
este o 5tiin2? foarte trist?( +area scuF? a femeii
este c? i s9a impus s? se anCajeFe cu totul Bn
c?s?torie* nu are meserie. nici Bnsu5iri. nici rela2ii
personale. nici m?car numele pe care Bl poart? nu
mai este al s?u7 ea nu este decBt Ljum?tateaH
so2ului ei( Dac? Bl p?r?se5te. nu va C?si. cel mai
adesea. nici un ajutor. nici Bn sine nici Bn afara sa(
E u5or s? arunci cu piatra Bn Sofia olstaia. cum
fac A( de +onFie 5i +ontGerlant* dar daca ar fi
refuFat ipocriFia vie2ii conjuCale. unde s9ar fi
dusW !e soart? ar fi a5teptat9oW DesiCur. ea pare
a fi fost o scorpie odioas?* dar am fi putut oare
s?9i cerem s?95i iu6easc? tiranul. s?95i
6inecuvBnteFe sclaviaW Pentru a eIista Bntre so2i
loialitate 5i prietenie. condi2ia sine Oua non este
s? fie amBndoi li6eri unul fa2? de cel?lalt 5i eCali
Bn mod concret( AtBta timp cBt numai 6?r6atul
posed? autonomie economic? 5i de2ine 9 prin leCe 5i
moravuri 9 privileCiile pe care i le confer?
virilitatea. e firesc s? apar? atBt de adeseori ca
un tiran. ceea ce o incit? pe femeie la revolt? 5i
viclenie(
Nimeni nu se CBnde5te s? neCe traCediile 5i
mescGin?riile conjuCale* dar ceea ce sus2in
ap?r?torii c?s?toriei este c? certurile Bntre so2i B5i
au oriCinea Bn reaua voin2? a indiviFilor. 5i nu Bn
institu2ia Bns?5i( olstoi. Bntre altele. a descris Bn
epiloCul romanului s?u 6(boi !i pace cuplul
ideal* acela format din Pierre 5i Nata5a(
Aceasta din urm? a fost o adolescent? cocGet?
5i roman2ioasa* c?s?torit?. Bi uime5te pe to2i cei
din jur renun2Bnd la toalete. la lume. la orice
distrac2ie pentru a se consacra eIclusiv so2ului 5i
copiilor ei* devine prototipul matroanei(
Pe fa2? nu i se mai aprindea. ca alt?dat?. focul
Bnsufle2irii care era farmecul ei pe atunci( Acum. de
cele mai multe ori Bi vedeai fa2a doar. 5i trupul. dar din
suflet nu / se mai vedea nimic( ot ce se vedea era
femeia voinic?. frumoas? 5i fecund?(Q
Ea cere de la Pierre o draCoste la fel de
eIclusiv? ca cea pe care ea o simte fa2? de el7
este Celoas?7 el renun2? s? mai ias? Bn lume.
Q $E% O$SOI 9 6(boi !# pace. Editura pentru
$iteratur? Universal?( Bucure5ti( /0=0. traducere de Ion
r
7
mn'etii 5i N( Farocescu(
213
renun# la orice camaraderie pentru a se
consacra la rndul lui Bn ntregime familiei sale"
LNu tre6uia s? se mai duc? la clu6 5i la mese cu
prietenii numai a!a. ca s?95i mat treac? vremea7 nu
tre6uia s? cGeltuiasc? 6ani pentru capricii. nu tre6uia
s? plece Bn c?l?torii pe termen lunC. eIceptBnd c?l?toriile
de afaceri Bn nudul c?rora Nata5a punea 5i preocup?rile
lui cu caracter 5tiin2ific. din care ea nu pricepea nimic.
dar c?rora le atri6uia o importan2? deose6it?(H O( ( ( P
Pierre era Lsu6 papucul so2iei saleH. dar . Bn
scGim6*
LNata5a. acas? la ea. se socotea roa6a 6?r6atului
ei7 5i toat? casa um6la Bn vBrful picioarelor cBnd Pierre
avea de lucru. citea adic?. sau scria Bn ca6inetul s?u(
Era de ajuns s? arate Pierre vreo preferin2? oarecare 5i
orice cGef / se Bmplinea numaidecBt( Era destul s?95i
eIprime el vreo dorin2? 5i Nata5a d?dea fuCa s? /9<
Bmplineasc?( O((( PHQ
!Bnd Pierre este plecat departe de ea. Nata5a
Bl BntBmpin? la Bntoarcere cu ner?6dare. pentru c?
a suferit din pricina a6sen2ei sale7 Bntre so2i
domne5te o Bn2eleCere minunat?7 ei se Bn2eleC f?r?
s? fie nevoie de prea multe cuvinte( Bntre copii 5i
so2ul ei iu6it 5i respectat. Bn casa ei. Nata5a Cust?
o fericire aproape netul6urat?(
Acest ta6lou idilic merit? s? fie studiat mai
Bndeaproape( Nata5a 5i Pierre sBnt uni2i. spune
olstoi. ca trup 5i suflet7 dar cBnd sufletul p?r?se5te
trupul. este vor6a de o sinCur? moarte* ce s9ar
BntBmpla dac? Pierre ar Bnceta s9o iu6easc? pe
Nata5aW Ai $a[rence refuF? ipoteFa nestatorniciei
masculine* Don Ramon o va iu6i Bntotdeauna pe
micu2a indian? eresa care ia d?ruit sufletul ei(
otu5i. unul dintre cei care laud? cel mai Bnfocat
draCostea unic?. a6solut?. etern?. Andre Breton.
este o6liCat s? admit? c?. cel pu2in Bn Bmprejur?rile
actuale. aceast? draCoste poate s? se Bn5ele asupra
o6iectului ales* fie c? este vor6a de eroare sau de
nestatornicie. pentru femeie Bnseamn? acela5i
a6andon( Pierre. ro6ust 5i senFual. va fi atras
trupe5te de alte femei7 Nata5a este Celoas?7 Bn
curBnd raporturile lor se vor altera7 sau Bl va
p?r?si. ceea ce9i va ruina ei via2a. sau el o va
min2i. iar ea va suporta cu rancGiun?. ceea ce9i va
otr?vi lui eIisten2a. ori vor tr?i din compromis 5i
din jum?t?2i de m?sur?. ceea ce9i va face pe
amBndoi neferici2i( Se va o6iecta c? Nata5ei Bi vor
r?mBne m?car copiii* dar copiii nu sBnt un iFvor
de fericire decBt Bn sBnul unei forme ecGili 6rate.
Bn care so2ul este unul dintre vBrfuri7 pentru so2ia
a6andonat?. Celoas?. ei devin o povar? inCrat?(
olstoi admir? devotamentul or6
Q $bidem.
J/1
al ;ataei fa# de ideile lui *ierre) dar un alt
brbat LaUrence care i el cere de la so2ia sa un
de!otament orb i bate %oc de *ierre i de
Nata5a7 un 6?r6at poate. deci. dup? prerea altor
brba#i s? fie un idol de lut. 5i nu un adev?rat
Feu7 BncGinBndu9i un cult. femeia B5i pierde via2a
Bn loc s? o salveFe7 cum ar putea s? 5tieW
Prieteniile masculine sBnt contestate7 autoritatea
nu mai func2ioneaF?* tre6uie ca femeia s? judece 5i
s? critice. iar ea n9ar putea fi decBt un ecou docil(
De altfel. a9i impune principii. valori la care nu
ader? prin nici un impuls li6er. Bnseamn? s9o
umile5ti7 ceea ce Bmp?rt?5e5te ea din CBndirea
so2ului ei n9ar putea fi Bmp?rt?5it decBt printr9o
judecat? autonom?7 ceea ce Bi este str?in nu
tre6uie nici s? apro6e. nici s? refuFe7 nu poate
Bmprumuta de la cineva propriile sale ra2iuni de a
eIista(
!ea mai radical? condamnare a mitului
Pierre9Nata5a o ofer? cuplul $ev9Sofia( Sofia
simte repulsie fa2? de so2ul ei. Bl C?se5te
LCroaFnic de plictisitorH7 el o Bn5al? cu toate
t?r?ncile din Bmprejurimi. ea este Celoas? 5i se
plictise5te7 B5i tr?ie5te multele ei sarcini Bntr9o
stare de nervoFitate. iar copii nu pot s? umple
Colul din inima ei. nici pustietatea Filelor sale7
pentru ea. c?minul este un de5ert arid7 pentru el. un
iad( Ai totul se sfBr5e5te cu 6?trBna femeie
isteric? culcBndu9se aproape Coal? Bn Bntunericul
umed al p?durii. cu 6?trBnul G?ituit care o ia la
fuC?. reneCBnd la sfBr5it ..uniuneaH de o via2?
BntreaC?(
DesiCur. caFul lui olstoi este eIcep2ional7
eIist? o mul2ime de c?snicii care ..merC 6ineH* sBnt
acelea Bn care so2ii ajunC la un compromis7 tr?iesc
unul lBnC? cel?lalt f?r? a se opresa prea mult.
f?r? a se min2i prea mult( Dar eIist? un 6lestem de
care foarte rar scap?* plictisul( Fie c? so2ul face
din femeia sa un ecou al fiin2ei sale. sau fiecare se
BncGide Bn universul s?u. dup? cBteva luni sau
cB2iva ani. nu mai au nimic s?95i comunice( !uplul
este o comunitate ai c?rei mem6ri 5i9au pierdut
autonomia. f?r? a ajunCe s? scape de sinCur?tate7
sBnt static asimila2i unul altuia. Bn loc s? sus2in?
Bntre ei un raport dinamic 5i viu7 de aceea. Bn
domeniul spiritual ca 5i pe plan erotic. nu mai
pot s?95i dea nimic. s? scGim6e nimic Bntre ei( Intr9
una dintre cele mai 6une nuvele ale sale. .are
pcat)# DorotGR Par;er a reFumat trista poveste a
celor mai multe vie2i conjuCale7 este sear? 5i
domnul Uelton se Bntoarce acas?*
Doamna Uelton Bi descGide atunci cBnd el sun? la
u5?
Z
Ei
6ine@
Fice
ea
vesel?
(
B5i
FBm6e
sc cu
vioici
une(
Z Bun?@ Fice el( Ai stat acas?W
Se s?rut? u5or( !u un interes politicos. ea Bl
urm?re5te cum B5i aCa2? Bn cuier paltonul. p?l?ria. cum
scoate din 6uFunar Fiarele 5i Bi Bntinde unul dintre ele(
J/>
Z Ai adus ziareR remarc ea lundu--"
Z Ei bine ce9ai fcut toat? FiuaW Bntrea6?
e$
A5teptase aceast? Bntre6are7 B5i BncGipuise Bnainte
de Bntoarcerea lui cum Bi va povesti toate micile
incidente ale Filei((( Dar acum i se p?reau a fi o lunC?
poveste insipid?(
Z OG@ nimic. r?spunse ea cu un cGicotit
vesel( Ai avut o dup?9amiaF?
6un?W
Z Ei 6ine@ Bncepu el((( Dar interesul ei
disp?ruse Bnainte de a fi Bnceput
s? vor6easc?((( De altfel. era ocupat? s? smulC? un fir
din franjurii de lBn? de
pe una dintre perne(
Z -ata. asta a fost. Fise el(
Ea se pricepea s? vor6easc? destul de 6ine cu al2i
oameni((( Ai Ernest era destul de vor6?re2 Bn societate(((
Bncerc? s?95i aminteasc? despre ce vor6eau Bnainte s? se
c?s?toreasc?. pe cBnd erau loCodi2i( Nu avuseser?
niciodat? mare lucru s?95i( spun?( Dar aceasta nu o
preocupase niciodat?((( Erau s?rut?rile 5i altele la care s?
te CBnde5ti( Dar nu po2i conta pe s?rut?ri 5i pe tot restul
pen tru a face s? treac? senle dup? 5apte ani(
S9ar putea crede c? Bn 5apte ani te o6i5nuie5ti. c?
B2i dai seama cri a5a merC lucrurile 5i c? te resemneFi(
Dar nu e a5a( !Gestia asta Bncepe s? te calce pe nervi(
Nu este una dintre acele t?ceri 6lBnde. prietene5ti. care se
Gs? uneori Bntre oameni( B2i d? impresia c? ar tre6ui
s? faci ceva. ca nu92i Bndepline5ti datona( Precum o
st?pBn? a casei cBnd petrecerea pe care a dat9o nu e
reu5it?(((( Ernest se ducea s? citeasc? sBrCuincios. dar
pe la jum?tatea Fiarului Bncepea s? ca5te( !Bnd f?cea
asta. Bn Hsufletul doamnei Ueidon se BntBmpla ceva(
+urmura c? tre6uie s? vor6easc? cu Delia si se repeFea
Bn 6uc?t?rie( R?mBnea acolo mult timp. privind vaC Bn
6orcane. verificBnd listele de la sp?l?torie. iar cBnd
revenea el tocmai B5i f?cea toaleta pentru noapte(
Bntr9un an. trei sute dintre serile lor se petreceau
astfel( De 5apte ori trei sute. asta Bnseamn? mai mult
de dou? mii(
Adeseori se pretinde c? Bns?5i aceast? t?cere
este semnul unei intimit?2i mai profunde decBt
orice cuvinte7 5i. desiCur. nimeni nu se CBnde5te s?
neCe faptul c? via2a conjuCal? creeaF? o
intimitate* astfel se BntBmpla cu toate raporturile
de familie care nu acoper? din aceast? pricin?
mai pu2in? ur?. CeloFie 5i rancGiun?( EouGandeau
accentueaF? foarte tare diferen2a Bntre aceast?
intimitate 5i o adev?rat? fraternitate uman?
atunci cBnd scrie*
Elise este so2ia mea 5i f?r? Bndoial? nici unul
dintre prietenii mei. nici unul dintre mem6rii familiei
mele. nici unul dintre apropia2ii mei nu9mi este mai
intim decBt ea. dar oricBt de aproape de mine ar fi
locul pe care 5i /9a f?cut ea. pe care i l9am f?cut Bn
universul meu cel mai particular. oricBt de Bnr?d?cinat?
ar fi Bn ineItrica6ila 2es?tur? a c?rnii mele 5i a
sufletului meu Oaici este tot misterul 5i toat? drama
uniunii noastre imposi6il de desf?cutP. necunoscutul
care trece Bn acest moment pe 6ulevard 5i pe care a6ia Bl
v?d de la fereastr?. oricine ar fi el. Bmi este omene5te
mai pu2in str?in decBt ea(
J/=
El spune de altfel:
B2i dai seama c? 2i s9a dat o otrav?. dar c? te9ai
o6i5nuit cu ea( !um s? renun2i la ea de9acum Bnainte
f?r? a renun2a la tine Bnsu2iW
Ai mai departe*
!Bnd m? CBndesc la ea. simt c? draCostea conjuCal?
n9are nimic comun nici cu simpatia. nici cu
senFualitatea. nici cu pasiunea. nici cu prietenia. nici cu
draCostea( Adecvat? doar la sine Bns?5i. nefiind
reducti6il? la nici unul dintre aceste sentimente
diverse. are propria sa natur?. esen2a sa particular? 5i
felul s?u unic. dup? cuplul pe care Bl une5te(
Avoca2ii draCostei conjuCale
/
sBnt Cata s?
pledeFe c? de fapt aceast? draCoste nu e draCoste.
5i cGiar acest lucru Bi d? un caracter minunat( !?ci
6urCGeFia a inventat Bn ultimii ani un stil epic*
rutina ia cGipul aventurii. fidelitatea. pe acela al
ne6uniei su6lime. iar ura familial? este forma cea
mai profund? a draCostei( De fapt. leC?tura dintre
doi indiviFi care se detest?. f?r? a se putea totu5i
lipsi unul de cel?lalt. nu este cea mai adev?rat?
5i cea mai mi5c?toare dintre rela2iile umane*
este cea mai jalnic?( Idealul ar fi. dimpotriv?. ca
dou? fiin2e umane s?95i fie suficiente perfect una
celeilalte. 5i s? nu fie Bnl?n2uite decBt de
draCostea li6er consim2it?( olstoi admir?
leC?tura dintre Pierre 5i Nata5a ca pe ceva
Lnedefinit. dar ferm. solid. a5a cum era uniunea
propriului s?u suflet cu trupulH( Dac? accept?m
ipoteFa dualist?. trupul nu repreFint? pentru suflet
decBt o pur? fac9ticitate7 astfel. Bn uniunea
conjuCal?. fiecare ar avea pentru cel?lalt
inelucta6ila Creutate a datului continCent7 ar tre6ui
ca cel?lalt s? fie asumat 5i iu6it. ca preFen2?
a6surd?. care nu a fost aleas?. ca o condi2ie
necesar? 5i materie Bns?5i a eIisten2ei( Bntre
aceste dou? cuvinte se face o confuFie voluntar?
5i de aici se na5te mistificarea* nu iu6e5ti ceea ce
B2i asumi( B2i asumi trupul. trecutul. situa2ia pre9
Fent?7 dar draCostea este o mi5care c?tre !el?lalt.
c?tre o eIisten2? separat? de a ta. un scop. un
viitor7 felul de a92i asuma o povar?. o tiranie. nu
Bnseamn? s? le iu6e5ti. ci s? te revol2i Bmpotriva
lor( O rela2ie uman? nu are valoare atBta timp cBt
este suportat? Bn imediat7 raporturile copiilor cu
p?rin2ii. de eIemplu. nu95i cap?t? adev?ratul
Q Poate eIista draCoste Bn c?snicie* dar Bn acest caF
nu se mai vor6e5te despre LdraCoste conjuCal?H7 cBnd
pronun2?m aceste cuvinte. Bnseamn? c? draCostea este
a6sent?7 a5a cum. atunci cBnd spunem despre cineva c?
este Lfoarte comunistH. ar?t?m prin cGiar aceste cuvinte
c? nu e comunist* un mare Lom de onoareH este un om
care nu apar2ine pur 5i simplu cateCoriei oamenilor de
onoare etc(
J/3
pre# dect atunci cnd snt reflectate de o contiin#)
n-am putea s? admirm la raporturile con%ugale
faptul c ele recad n contingent i c so#ii i
ngroap n ele propria lor libertate" ;u ni se
pretinde s? respect?m acest amestec compleI de
ata5ament. de rancGiun?. de ur?. de consemne. de
resemnare. de lene 5i ipocriFie numit? draCoste
conjuCal? decBt pentru c? el ne serve5te drept ali6i(
Dar Bn prietenie lucrurile se petrec la fel ca Bn
draCostea fiFic?* pentru a fi autentic?. tre6uie mai
BntBi s? fie li6er?( $i6ertatea nu Bnseamn? capriciu*
un sentiment este un anCajament care dep?5e5te
momentul7 dar nu 2ine decBt de individ s?95i
confrunte voin2a Ceneral? 5i purt?rile sale par9
ticulare astfel BncBt s? men2in? Got?rBrea. sau.
dimpotriv?. s? o sfarme7 sentimentul este li6er
cBnd nu depinde de nici o constrBnCere din afar?.
cBnd este tr?it Bntr9o sinceritate lipsit? de team?(
!onsemnul LdraCostei conjuCaleH invit?. Bn
scGim6. la toate reful?rile 5i la toate minciunile(
Ai Bn primul rBnd le interFice so2ilor s? se
cunoasc? cu adev?rat( Intimitatea cotidian? nu
creeaF? nici Bn2eleCere. nici simpatie( So2ul B5i
respect? prea mult so2ia pentru a se interesa de
avatarurile vie2ii ei psiGoloCice* ar Bnsemna s?9i
recunoasc? o secret? autonomie care s9ar putea
dovedi jenant?. periculoas?* oare Bncearc? pl?cerea
Bn pat. cu adev?ratW B5i iu6e5te Bntr9adev?r so2ulW
Este fericit? s?9/ asculteW Prefer? s? nu B5i pun?
aceste pro6leme* sBnt ni5te Bntre6?ri care cGiar i se
par 5ocante( Sa c?s?torit cu Lo femeie cinstit?H7
prin defini2ie ea va fi virtuoas?. devotat?. fidel?.
pur?. fericit?. 5i va CBndi ceea ce tre6uie s?
CBndeasc?( Un 6olnav. dup? ce le mul2umise
tuturor prietenilor. apropia2ilor. infirmierelor. ia
spus tinerei sale so2ii care. timp de 5ase luni.
veCGease neBntrerupt la c?p?tBiul lui* Lie nu92i
mul2umesc. nu 2i ai f?cut decBt datoriaH Din nici
una dintre calit?2ile ei nu face un merit* acestea sBnt
Carantate de societate. sBnt implicate de Bns?5i
institu2ia c?s?toriei7 nu95i d? seama c? so2ia sa.
depaite de a fi ie5it dintr9o carte a lui Bonald. este
un individ Bn carne 5i oase7 crede c? fidelitatea ei
se datore5te consemnelor pe care 5i le impune7 nu
2ine seama de faptul c? ea poate avea de BnfrBnt
tenta2ii sau poate le cedeaF?. c? Bn orice caF
r?6darea. castitatea. decen2a ei sBnt ni5te dificile
cuceriri7 cu 5i mai mult? Bnver5unare Bi iCnor?
visurile. fantasmele. nostalCiile. climatul afec tiv
Bn care95i petrece Filele( Astfel. !Gardonne ne arat?
Bn @va un so2 care ani BntreCi 2ine un jurnal al vie2ii
sale conjuCale* vor6e5te despre so2ia sa Bn nuan2e
delicate7 dar numai despre so2ia sa a5a cum o
vede el. a5a cum este pentru el. f?r? a9i restitui
vreodat? dimensiunea sa de individ li6er7 este
fulCerat cBnd afl? deodat? c? ea nu9/ iu6e5te. c? Bl
p?r?se5te( S9a vor6it adesea despre deFiluFia
6?r6atului naiv 5i loial Bn fa2a perfidiei feminine*
so2ii din c?r2ile lui Bernstein desco per?
scandaliFa2i c? tovar?5a lor de via2? este Goa2?.
r?ut?cioas?. adulter?7 BncaseaF? lovitura cu un
curaj viril. dar asta nu9/ Bmpiedic?
J/:
pe autor s eueze n a-i face s apar generoi
i puternici) i ne apar cu precdere ca nite
indi!izi grosolani lipsi#i de sensibilitate i de
bun!oin#) brbatul le reproeaz femeilor
prefctoria dar este ne!oie de mult complezen#
pentru a se lsa pclit n mod atBt de constant(
Femeia este predestinat imoralit#ii fiindc
pentru ea morala consist? Bn BntrucGiparea unei
entit?2i inumane* femeia puternic?. mama
admira6il?. femeia cinstit? etc( Imediat cum
CBnde5te. viseaF?. doarme. dore5te sau respir?
liber ea tr?deaF? idealul masculin( De aceea multe
femei nu se las? Bn voia li6ert?2ii Lde a fi ele
BnseleH decBt Bn a6sen2a so2ului lor( Reciproc.
femeia nu95i cunoa5te so2ul7 crede c?9i F?re5te
adev?ratul cGip pentru c? Bl vede Bn continCen2a sa
cotidian?* dar 6?r6atul este mai BntBi ceea ce face
Bn lume. Bn mijlocul celorlal2i 6?r6a2i( A refuFa s?
Bn2eleCi momentul transcenden2ei sale Bnseamn? a9
/ denatura( Le c?s?tore5ti cu un poet. Fice Elise.
5i. cBnd devii so2ia lui. primul lucru pe care Bl
remarci este c? uit? s? traC? apa la toalet?H
/
(
Aceasta nu Bnseamn? Bns? c? este mai pu2in poet.
iar femeia care nu se intereseaF? de opera sa Bl
cunoa5te mai pu2in decBt cel mai Bndep?rtat cititor(
Adesea nu este vina femeii dac? aceast?
complicitate Bi este interFis?* ea nu se poate pune
la curent cu afacerile so2ului s?u. n9are
eIperien2a. cultura necesar? pentru La9/ urmaH*
e5ueaF? Bn tentativa de a se uni cu el prin proiecte
cu mult mai Bnsemnate pentru el decBt monotona
repeti2ie de fiecare Fi( Bn anumite caFuri
privileCiate. femeia poate reu5i s? devin? o
tovar?5? adev?rat? pentru so2ul ei* discut?
Bmpreun? despre proiectele lui. Bi d? sfaturi.
particip? la munca lui( Dar B5i face iluFii dac?
crede c? prin aceasta a realiFat personal ceva* el
r?mBne sinCura li6ertate responsa6il? 5i activ?(
re6uie ca ea s?9/ iu6easc? pentru a9/ servi cu
6ucurie7 dac? nu. va fi Bnciudat?. pentru c? se va
sim2i frustrat? de produsul eforturilor sale(
B?r6a2ii 9 fideli Bndemnului lui BalFac de a trata
femeia ca pe o sclav?. convinCBnd9o c? este o
reCin? 9 eIaCereaF? cu pl?cere importan2a
influen2ei pe care o eIercit? femeile7 Bn fond.
5tiu foarte 6ine c? este o minciun?( -eorCette le
Blanc sa l?sat Bn5elat? de aceast? mistificare cBnd
i9a cerut lui +aeterlinc; s? Bnscrie 5i numele ei
al?turi de al lui pe cartea pe care. credea ea. o
scriseser? Bmpreun?7 Bn Prefaa la 4mintirile
cBnt?re2ei. -rasset Bi eIplic? f?r? menajamente c?
orice brbat este Cata s? salute Bn so2ia lui o
asociat?. o inspiratoare. dar c? acest lucru nu9/
Bmpiedic? s? considere reFultatul muncii lui ca fiind
numai al lui7 5i pe 6un? dreptate( Bn orice ac2iune. Bn
orice oper? conteaF? momentul deciFiei 5i al
aleCerii( Femeia joac? Bn Ceneral rolul globului de
sticl? Bn care se uit? preFic?toarele* oricare alta.
Bn locul
/
!f( EOU"ANDEA$E( Cronici mamaie.
J/0
ei s-ar descurca la fel de bine" 3i do!ada este c
adesea brbatul ntmpin cu aceeai ncredere o
alt sftuitoare o alt colaboratoare" Sofia olstaia
copia manuscrisele so2ului ei le trecea pe curat7
mai tBr9Fiu. el i9a Bncredin2at aceast? sarcin? uneia
dintre fiicele sale7 Sofia a Bn2eles c? Felul ei nu
reu5ise s9o fac? indispensa6il?( Numai munca
independent? poate s?i asiCure femeii o
autonomie adev?rat?(
/
%ia2a conjuCal? poate c?p?ta Bnf?2i5?ri diferite(
Dar pentru majoritatea femeilor Fiua se desf?5oar?
aproape la fel( Diminea2a. 6?r6atul pleac? de lBnC?
femeie Bn Cra6?* ea aude cu pl?cere u5a
BncGiFBndu9se Bn urma lui7 Bi place s? r?mBn?
li6er?. f?r? o6liCa2ii. st?pBn? Bn casa ei( $a rBndul
lor. copiii pleac? la 5coal?7 va r?mBne sinCur? toat?
Fiua7 6e6elu5ul care se fr?mBnt? Bn leaC?n sau se
joac? Bn p?tu2ul lui cu Cratii nu este o companie(
B5i petrece un timp mai mult sau mai pu2in lunC cu
toaleta. cu Cospod?ria7 dac? are servitoare. Bi d?
ordine. BntBrFie pu2in prin 6uc?t?rie p?l?vr?Cind
cu ea( Dac? nu. se va duce s? Goin?reasc? prin
pia2?. s? mai scGim6e o vor6? despre pre2uri cu
vecinele sau cu vBnF?toru( Dac? so2ul 5i copiii
vin acas? la prBnF ca s? ia masa. ea nu profit?
prea mult de preFen2a lor* este prea ocupat? s?
preC?teasc? inBncarea. s? pun? masa. s? strBnC?
masa7 dar cel mai adesea este sinCur? la prBnF(
Oricum. are Bn fa2a ei o lunC? dup?9a miaF? Coal?(
B5i duce copiii mai mici Bn parc 5i se apuc? s?
tricoteFe. supraveCGindu9i7 ori. a5eFat? la
fereastr?. coase sau cBrpe5te( +Binile ei lucreaF?.
iar CBndurile Bi F6oar? Bn alt? parte7 se CBnde5te la
Crijile care o fr?mBnt?7 B5i face proiecte7 viseaF?. se
plictise5te7 nici una din tre ocupa2iile ei nu95i este
sie5i suficient?7 mintea ei merCe B n BntBmpinarea
copiilor care vor purta c?m?5ile pe care le coase.
care vor mBnca mBncarea pe care o preC?te5te7 nu
tr?ie5te decBt pentru ace5tia7 dar ei Bi sBnt m?car
recunosc?toriW Plictiseala i se scGim6? Bncet9Bncet
Bn ner?6dare. Bncepe s? le a5tepte cu anIietate
Bntoarcerea !opiii se Bntorc de la 5coal?. Bi
Bm6r?2i5eaF?. le pune Bntre6?ri7 dar ei au lec2ii de
f?cut. vor s? se joace unii cu al2ii. Bi scap? printre
deCete. nu are cum s? se distreFe cu ei( Ai apoi. au
luat note rele. 5i9au pierdut fularul. fac FComot.
deFordine. se iau la 6?taie7 tot timpul tre6uie s?9i
cer2i. mai mult sau mai pu2in( PreFen2a lor mai
deCra6? o o6ose5te pe mam? decBt s9o lini5teasc?(
Bl a5teapt? pe so2ul ei din ce Bn ce mai
ner?6d?toare( !e faceW De ce n9a venit pBn?
acumW A muncit. s9a v?Fut cu al2ii. a vor6it cu
al2ii. nu sa CBndit la ea7 Bncepe
/
EIist? uneori Bntre 6?r6at A$ femeie o adevrat
cola6orare( Bn care aniBndoi sBnt la fel de independen2i*
ca Bn cuplul Eoliot9!une( de eIemplu( Dai atunci femeia.
la fel de competent? ca 5i so2ul ei. B5i dep?5e5te rolul de
so2ie7 rela2ia lor nu mai este de ordin conjuCal( EIist?
5i femei care se servesc de 6?r6at pentru a95i atinCe
scopun personale* ele se sustraC. Bn acest caF. condi2iei de
femeie marital?(
220
s rumege cu ner!ozitate gndul c e o proast
s-i sacrifice tinere#ea pentru el care nu-i poart
recunotin# pentru asta" 7rbatul n drumul spre
casa unde este BncGis? so2ia lui. B5i d? i el seama
c?. oarecum. este vinovat7 Bn primii ani de
c?s?torie Bi aducea ca ofrand? cBte un 6ucGet de
flori. cadouri m?runte7 dar acest ritual B5i pierde Bn
curBnd sensul7 acum sose5te cu mBinile Coale. 5i
este cu atBt mai pu2in Cr?6it cu cBt se teme de
primirea cotidian?( Bntr9adev?r. adeseori femeia
se r?F6un? pnntr9o scen? pentru a5teptarea sau
pentru plictiseala din Fiua aceea7 prin aceasta
previne 5i decep2ia provocat? de o preFen2? care
nu9i va Bndeplini speran2ele a5tept?rii( !Giar dac?
B5i trece su6 t?cere nemul2umirile. 6?r6atul este.
la rBndul s?u. 5i el deFam?Cit( $a 6irou n9a stat s?
se amuFe. este o6osit7 simte o dorin2?
contradictorie. de eIcita2ie 5i de odiGn?( !Gipul
prea familiar al so2iei sale nu poate s?9/ smulC?
din sine Bnsu5i7 simte c? ea ar vrea s?9/ fac? s ? i
Bmp?rt?5easc? Crijile sale 5i c? a5teapt? la rBndul ei
distrac2ie 5i destindere* preFen2a ei Bl apas? f?r? al
cople5i. nu C?se5te al?turi de ea o adev?rat?
relaIare( Nici copiii nu aduc pace sau
amuFament7 se ia cina. seara se scurCe Bntr9o stare
vaC? de proast? dispoFi2ie7 citind. ascultBnd
radioul. vor6ind de una. de alta. fiecare. su6
acoperirea intimit?2ii. va r?mBne sinCur( otu5i.
femeia se Bntrea6? cu o speran2? anIioas? dac? Bn
aceast? noapte Z Bn sfBr5it@ Bnc? o dat?@ 9 se va
BntBmpla ceva( Adoarme decep2ionat?. iritat?
sau u5urat?7 mBine diminea2? va auFi cu pl?cere
cum se BncGide u5a Bn urma lui( Soarta femeilor
este cu atBt mai Crea cu cBt sBnt mai s?race 5i mai
cople5ite de munc?7 daca au Bn acela5i timp 5i
clipe de r?CaF. 5i distrac2ii. este mai suporta6il?(
Dar aceast? scGem?* plictiseal?. a5teptare 5i
decep2ie se BntBlne5te Bn foarte multe caFuri(
Anumite evaFiuni
/
sBnt posi6ile pentru femei7
dar din punct de vedere practic. nu toate 5i le pot
permite( +ai ales Bn provincie. lan2urile
c?sniciei sBnt Crele7 tre6uie ca femeia s?
C?seasc? un mod de a95i asuma o situa2ie din
care nu poate sc?pa( Am v?Fut cum unele
dintre ele B5i dau o importan2? eIcesiv? 5i devin
matroane tiranice. scorpii( Altele se complac
Bntr9un rol de victim?. se fac sclavele Bndurerate
ale so2ilor 5i copiilor lor 5i Bncearc? o 6ucurie
masocGist? Bn acest rol( Altele continu? purt?rile
narcisiste pe care le9am descris vor6ind despre
fete7 5i ele sufer? pentru c? nu reu5esc Bn nici o
ac2iune 5i. pentru c?. nef?cBnd nimic. nu snt
nimic7 nedefinite. se simt nelimitate 5i se cred
neBn2elese7 aduc un cult melancolic propriei
persoane7 se refuCiaF? Bn vise. Bn scene. Bn 6oli 5i
manii7 creeaF? Bn jurul lor drame sau se BncGid
Bntr9o lume imaCinar?7 LsurBF?toarea doamn?
BeudetH. descris? de Amiel. este una dintre
/
!iH. cap( %II(
221
acestea( BncGis? Bn monotonia unei vie2i
provinciale. lBnC? un so2 necioplit. neavBnd nici
ocaFia de a ac2iona. nici pe aceea de a iu6i. ea este
roas? de sentimentul vidului 5i al inutilit?2ii vie2ii
sale7 Bncearc? s? afle o compensa2ie Bn reveriile ei
romane5ti. Bn florile de care se Bnconjoar?. Bn
toalete. Bn personajul pe care9/ BntrucGipeaF?7 so2ul
ei tul6ur? pBn? 5i aceste jocuri( Ea sfBr5e5te prin a
Bncerca s?9/ ucid?( !onduitele sim6olice Bn care
evadeaF? femeia pot antrena perversi uni. o6sesiile
ei pot ajunCe la crim?( EIist? crime conjuCale care
sBnt dictate nu atBt de interes. cBt de ura cea mai
pur?( Astfel. +auriac ne9o Bnf?2i5eaF? pe Gerese
DesSueRrouI BncercBnd s?95i otr?veasc? so2ul cum
f?cuse alt?dat? doamna $afarCe( De curBnd a fost
acGitat? o femeie de patruFeci de ani care
suportase timp de dou?Feci de ani un so2 odios 5i
care Bntr9o Fi. cu sBnCe rece 5i ajutat? de fiul ei
cel mai mare. Bl suCrumase( Pentru ea nu eIista
alt mijloc de a sc?pa dintr9o situa2ie intolera6il?(
Unei femei care aleCe s?95i tr?iasc? situa2ia cu
luciditate. cu autenticitate. nu9i r?mBne adesea
altceva decBt un orColiu stoic( Pentru c? depinde
de tot 5i de to2i. nu poate cunoa5te decBt o o li6ertate
interioar?. deci a6stract?7 refuF? pricipiile 5i
valorile primite de9a Cata. le pune su6 semnul
Bntre6?rii. 5i prin aceasta scap? de sclavia conju9
Cal?7 dar reFerva ei dispre2uitoare. adeFiunea ei la
formula LSuport? 5i a62ine9teH nu constituie decBt
o atitudine neCativ?( eap?n? Bn renun2area ei. Bn
cinism. Bi lipse5te o Bntre6uin2are poFitiv? a
for2elor sale7 atBta timp cBt este pasionat?. plin? de
vioiciune. se str?duie5te s? le foloseasc?* Bl ajut? pe
cel?lalt. consoleaF?. protejeaF?. ofer?. B5i multiplic?
ocupa2iile7 dar sufer? c? nu are nici o sarcin? care
s? o solicite cu adev?rat. c? nu95i consacr?
activitatea nici unui scop Adesea. roas? de
sinCur?tate 5i de sterilitate. sfBr5e5te prin a se rene
Ca. a se distruCe( Un remarca6il eIemplu al unui
asemenea destin ne este oferit de doamna de
!Garriere( Bn cartea Bnduio5?toare pe care i9a
consacrat9o
/
. -eoffreR Scott o descrie astfel*
Lr?s?turi de foc. frunte de CGea2?H( Dar nu
ra2iunea stinCe Bn ea aceast? flac?r? a vie2ii despre
care "ermencGes spune c? Lar fi Bnc?lFit 5i o
inim? de laponH7 c?snicia a ucis9o Bncetul cu
Bncetul pe str?lucitoarea Belle de TuRlen( Din
resemnare. ea 5i9a f?cut o ra2iune7 i9ar fi tre6uit
Ceniu sau eroism pentru a inventa o alt? solu2ie(
Faptul c? marile ei calit?2i. foarte rare de altfel. n9
au reu5it s? o salveFe este una dintre cele mai
preCnante condamn?ri ale institu2iei conjuCale
din istorie(
Str?lucitoare. cultivat?. inteliCent?.
pasionat?. domni5oara de uRle uimea Europa 5i
B5i Bnsp?imBnta pe2itorii7 a refuFat totu5i mai mult
de doispreFece. dar al2ii. mai accepta6ili poate.
au dat Bnapoi
/
Portretul *el idei.
222
!u sinCurul 6?r6at care9o interesa. "ermencGes.
nici nu era vor6a s? se c?s?toreasc?7 a Bntre2inut
cu el o coresponden2? de doispreFece ani7 dar
aceast? prietenie 5i studiile ei nu i9au mai ajuns. Bn
cele din urm?( LFecioar? 5i martir?H este un
pleonasm. spunea ea7 iar con strBnCerile vie2ii Bn
familia TuRlen Bi erau insuporta6ile7 voia s? fie
femeie. voia s? fie li6er?7 la treiFeci de ani s9a
c?s?torit cu domnul de !Garriere7 aprecia
LonestitateaH pe care o descoperise la el. spiritul
s?u justi2iar7 mai BntBi Got?rBse s? fac? din el Lso2ul
cel mai iu6it care a eIistat vreodat? pe lumeH7 mai
tBrFiu( Benjamin !onstant va povesti c? LBl
cGinuise mult pentru a9i imprima o mi5care eCal?
cu a saH7 n9a reu5it Bns? s?9i BnvinC?
temperamentul s?u fleCmatic 5i metodic7 BncGis?
la !olom6ier Bntre acest so2 onest 5i t?cut. un socru
senil 5i dou? cumnate lipsite de farmec. doamna
de !Garriere a Bnceput s? se plictiseasc?7 societatea
provincial? din NeufcGXtel nu9i pl?cea. fiindc?
oamenii erau destul de m?rCini2i7 B5i omora timpul
sp?lBnd rufele din cas? 5i jucBnd. serile. LcometaH(
Un tBn?r a trecut prin via2a ei. scurt. l?sBnd9o 5i mai
sinCur? decBt Bnainte( LF?cBndu95i din plictis o
muF?H. a scris patru romane despre moravurile din
NeufcGXtel. 5i cercul prietenilor s?i se mic5ora din
ce Bn ce mai mult( Bntr9una dintre operele ei. a
descris lunCa nefericire a c?s?toriei unei femei
sensi6ile 5i vioaie cu un 6?r6at 6un. dar rece 5i
Creoi* via2a conjuCal? Bi ap?rea ca o suit? de
neBn2eleCeri. de decep2ii. de rancGiune m?runte(
Era evident c? ea Bns?5i era nefericit?7 s9a Bm6ol 9
n?vit. s9a Bns?n?to5it. a revenit la acea lunC?
sinCur?tate Bn tov?r?5ia altora care era via2a ei(
LEste evident ca rutina vie2ii de la !olom6ier 5i
6lBnde2ea neCativ? 5i supus? a so2ului ei s?pa
neBncetat Bn sufletul s?u Coluri pe care nici o
activitate nu le putea umpleH. scrie 6ioCraful ei(
Atunci s9a ivit Benjamin !onstant. care a fost
o6iectul aten2iei sale pasionate timp de opt ani(
Dup? ce. prea mBndr? pentru a 5i9/ disputa cu
doamna de Stael. a renun2at la el. orColiul ei r?nit
i9a Bmpietrit sufletul( Bi scrisese Bntr9o Fi* L%ia2a
la !olom6ier era odioas?. 5i nu mai puteam reveni
acolo f?r? disperare( N9am vrut s9o p?r?sesc 5i am
f?cut9o suporta6il?H( S9a BncGis acolo 5i n9a mai
ie5it din Cr?dina ei timp de cincispreFece ani7
astfel aplica ea preceptul stoic* caut s,i
nvingi sufletul mai degrab dect soarta. Pri9
Fonier?. nu95i putea afla li6ertatea decBt aleCBndu95i
alt? BncGisoare( LAcceptase preFen2a domnului de
!Garriere lBnC? ea a5a cum accepta AlpiiH. spune
Scott( Dar era prea lucid? pentru a nu Bn2eleCe c?
aceast? resemnare nu constituia. pBn? la urm?.
decBt o p?c?leal?7 era atBt de BncGis? Bn sine. atBt de
dur?. se putea CGici Bn ea atBta disperare. BncBt Bi
Bnsp?immta pe ceilal2i( B5i descGisese casa
emiCran2ilor care veneau 5uvoi la NeufcGXtel. Bi
proteja. Bi ajuta. Bi conducea7 scria opere eleCante 5i
deFiluFionate pe care le traducea "u6er. un filosof
223
german n mizerie) i risipea sfaturile ntr-un cerc
de tinere femei 5i i preda lec#ii despre LocAe
fa!oritei sale Henriette) i plcea s? joace rolul
providen2ei fa2? de #ranii din mpre%urimi)
e!itnd din ce Bn ce mai mult societatea din
NeufcGXtel. B5i strimta cu orgoliu cercul eIistentei
sale7 LNu se mai str?duia decBt s? creeFe rutin? i s9
o fac? suporta6il?( -esturile ei de infinit? 6un?tate
aveau ceva Bnfrico5?tor prin sBnCele rece care le
dicta((( F?cea asupra celor care o cuno5teau
impresia unei um6re care trece printr9o camer?
Coal?(H
/
Bn rare ocaFii 9 o viFit?. de eIemplu 9
flac?ra vie2ii se treFea Bn ea( Dar Lanii treceau 5i
via2a ei era pustie( Domnul 5i doamna de !Garriere
Bm6?trBneau al?turi. desp?r2i2i de o BntreaC? lume.
iar viFitatorii. p?r?sind casa cu un suspin de
u5urare. aveau impresia c? ies dintr9un mormBnt(((
Pendula B5i 6?tea tic9tacul. domnul de !Garriere.
jos. lucra la studiile lui de matematic?7 din Gam6ar
se auFea FComotul monoton pe care9/ f?ceau
2?ranii Bm6l?tind CrBul((( %ia2a merCea Bnainte.
de5i Bm6l?ciele o Coleau de s?mBn2a ei ( ( ( O via2?
din fapte m?runte. redus? cu disperare la Bncercarea
de a astupa cele mai mici cr?p?turi ale Filei7 iat?
unde ajunsese aceast? Telide care detesta
nimicniciaH(
Se va spune poate c? via2a domnului de
!Garriere na fost mai vesel? decBt aceea a so2iei
sale7 cel pu2in el era cel care o alesese7 5i se pare
c? aceast? eIisten2? se potrivea cu mediocritatea
lui( Dac? ne9am putea imaCina un 6?r6at BnFestrat
cu eIcep2ionalele calit?2i ale Bellei de TuRle. nu s9
ar fi consumat Bn sinCur?tatea arid? de la
!olom6ier( Ai9ar fi croit locul s?u Bn lumea Bn
care ar fi Bntreprins ceva. ar fi luptat. ar fi ac2ionat.
ar fi tr?it( !Bte femei BnCropate Bntr9o c?snicie n9au
fost. dup? cuvintele lui StendGal. Lpierdute pentru
umanitateH@ Sa spus c? o c?snicie Bl diminueaF?
pe 6?r6at7 adesea este adev?rat7 dar aproape
Bntotdeauna o aniGileaF? pe femeie( !Giar 5i
+arcel Prevost. care este un ap?r?tor al
c?s?toriei. recunoa5te acest lucru(
De o sut? de ori. BntBlnindu9m? dup? cBteva luni sau
dup? cB2iva ani cu o tBn?r? femeie pe care o cunoscusem
cBnd era adolescent?. eram frapat de 6analitatea
caracterului ei. de insiCnifian2a vie2ii pe care o ducea(
SBnt aproape acelea5i cuvinte pe care le scrie
Sofia olstaia la 5ase luni dup? nunt?(
EIisten2a mea este atBt de 6anal?* este moartea( Bn
timp ce el are o via2? plin?. o via2? interioar?. talent 5i
nemurire( C?:. P?. PRS:.7
/
ti( scorr(
224
Cte!a luni mai trziu i e,prima o alt
nemul#umire:
Cum ar putea o femeie s? se mul2umeasc? s? stea
toat? Fiua pe un scaun. cu un ac Bn mBn?. s? cBnte la
pian. s? fie sinCur?. a6solut sinCur?. dac? se gndete
c? so2ul ei n9o iu6e5te 5i a redus9o pentru totdeauna
la sclavieW CV mai# PRS:.7
Dup? unspreFece ani. scrie aceste cuvinte la
care aFi su6scriu nc o mul2ime de femei C??.
PJ. PRUT7<
Ast?Fi. mBine. lunile. anii. Bntotdeauna. Bntotdeauna
e acela5i lucru( +? treFesc diminea2a 5i nu am curajul
s? m? ridic din pat( !ine m? va ajuta s? ies din
amor2eal?W !e m? rnai a5teapt?W Da. 5tiu. va veni
6uc?tarul. 5i apoi va fi rBndul doicii( Apoi m? voi
a5eFa Bn t?cere 5i9mi voi lua 6roderia enCleFeasc?. apoi
voi repeta Cramatica 5i Camele( !Bnd va veni seara. voi
lua din nou 6roderia enCleFeasc? Bn timp ce m?tu5ica 5i
Pierre B5i vor relua eternele lor a5tept?ri(((
BnCuirea doamnei ProudGon are eIact aceea5i
tonalitate. Lu ai ideile tale. Bi spunea ea so2ului
ei( Iar eu. cBnd e5ti la lucru. cBnd copiii sBnt la
5coal?. nu am nimic(HK
Adesea. mai ales Bn primii ani. femeia se
leaC?n? cu iluFii. Bncearc? s? i admire
necondi2ionat so2ul. s?9/ iu6easc? f?r? reFerve. s?
se simt? indispensa6il? lui 5i copiilor lui7 5i apoi
ies la iveal? adev?ratele ei sentimente7 B5i d?
seama c? so2ul ei ar putea s? se lipseasc? de ea.
c?. la rBndul lor. copiii sBnt f?cu2i s? se
deFlipeasc? de lBnC? ea7 Bntotdeauna sBnt mai mult
sau mai pu2in inCra2i( !?minul nu o mai protejeaF?
Bmpotriva li6ert?2ii sale vide7 se treFe5te solitar?.
a6andonat?. un su6iect7 dar nu vede ce ar putea s?
fac? cu ea Bns?5i( Afec2iunea. o6iceiurile poi n Bnc?
de mare ajutor. dar nu sBnt o sal vare( oate
scriitoarele sincere au vor6it despre aceast?
melancolie din inima Lfemeilor de treiFeci de
aniH. este o tr?s?tur? comun? eroinelor Bnf?2i5ate
de DatGerine +ansfield. DorotGR Par;er. %irCinia
Uoolf( !ecile SauvaCe. care a descris cu atBta
veselie. la Bnceputul vie2ii sale. c?s?toria 5i
maternitatea. mai tBrFiu 5i9a eIprimat Bn scrierile
ei o delicat? disperare( E remarca6il c? dac? se
compar? num?rul de sinucideri Bn rBndurile
femeilor nec?s?torite 5i a celor m?ritate. afl?m c?
acestea din urm? sBnt solid protejate Bmpotriva
deFCustului de a tr?i Bntre dou?Feci 5i treiFeci de
ani O mai ales de la dou?Feci 5i cinci la treiFeci de
aniP. dar nu 5i Bn anii urm?tori( L!Bt despre
mariaj. scrie "al6[acGs
/
. acesta protejeaF?
femeile. din
/
Cau(ele sinucidem# pp( /0>9J40( Remarca citat? se
aplic? la Fran2a 5i Elve2ia. dar nu la UnCaria 5i la
Olden6ourC(
JJ>
provincie ca 5i din Paris. mai ales pBn? la treiFeci
de ani. dar din ce Bn ce mai pu2in dup? aceeaH
Drama c?s?toriei este c? ea nu9i asiCur? femeii
fericirea pe care i9o promite 9 nu eIist? niciodat?
siCuran2a fericirii. 5i tocmai lipsa acestei
certitudini o mutileaF? 9 5i o sorte5te repeti2iei
5i rutinei( Primii dou?Feci de ani ai vie2ii
feminine sBnt de o eItraordinar? 6oC?2ie7 femeia
traverseaF? eIperien2ele menstrua2iei. ale
seIualit?2ii. ale c?s?toriei. ale maternit?2ii.
descoper? lumea 5i propriul s?u destin( $a
dou?Feci de ani. se treFe5te st?pBn? Bntr9un
c?min. leCat? de un 6?r6at. cu un copil Bn 6ra2e*
via2a ei s9a sfBr5it pentru totdeauna Adev?rata
ac2iune. adev?rata munc? sBnt privileCii ale
6?r6atului. ea nu are decBt ocupa2ii care sBnt
adesea istovitoare. dar nu o mul2umesc
niciodat?( I a u fost ridicate Bn sl?vi renun2area.
devotamentul7 dar adesea i se pare Fadarnic s?
se consacre LBntre2inerii a dou? fiin2e
oarecare pBn? la sfBr5itul vie2ii lorH( Este
foarte frumoas? uitarea de sine. dar tre6uie s?
5tii pentru cine. pentru ce( Ai cel mai r?u este c?
devotamentul ei Bns?5i apare ca inoportun.
transformBndu9se Bn ocGii so2ului Bntr9o tiranie de
care Bncearc? s? scape7 5i totu5i. el i9/ impune
so2iei sale ca fiind suprema. unica ei justificare7
c?s?torindu9se cu ea. o o6liC? s? i se d?ruiasc? Bn
BntreCime7 nu accept? o6liCa2ia reciproc? pe
care o implic? acceptarea acestei d?ruiri(
!uvintele Sofiei olstaia* ..r?iesc prin el.
pentru el. 5i cer acela5i lucru Bn ceea ce m?
prive5teH. sBnt. desiCur. revolt?toare7 dar olstoi
cerea Bntr9adev?r ca ea s? nu tr?iasc? decBt prin
5i pentru el. atitudine pe care o poate justifica
numai reciprocitatea( Duplicitatea so2ului o
sorte5te pe femeie unei nefericiri de care mai apoi
se plBnCe el Bnsu5i c? ia c?Fut victim?( $a fel cum
Bn pat el o vrea Bn acela5i timp cald? 5i rece.
pretinde ca ea s? i se d?ruiasc? total. dar f?r? ca
acest fapt s? implice pentru el responsa6ilitate( Bi
cere s?9/ leCe de un loc anume 5i de ea. 5i Bn
acela5i timp s?9/ lase li6er. s? asiCure repeti2ia
mono ton? a Filelor 5i totodat? s? nu /
plictiseasc?. s? fie Bntotdeauna preFent? 5i
niciodat? inoportun?7 vrea s? fie cu totul a lui. dar
sa n u 9 i apar2in?7 s? tr?iasc? Bn cuplu 5i s?
vie2uiasc? sinCur( Astfel. Bnc? din momentul Bn
care se c?s?tore5te cu ea. o Bn5al?( Iar via2a ei
trece m?surBnd dimensiunile acestei tr?d?ri( !eea
ce spune D( "( $a[rence despre draCostea
seIual? este Bn Ceneral vala6il* uniunea a dou?
fiin2e umane e sortit? e5ecului dac? este un efort
de a se completa una pe alta. ceea ce presupune
o mutilare oriCinar?7 ar tre6ui ca mariajul s?
fie a5eFarea laolalt? a dou? eIisten2e autonome.
nu un ad?post. o aneIare. o fuC?. un remediu(
Acest lucru Bl Bn2eleCe Nota cBnd Got?r?5te c?
Bnainte de a putea fi so2ie 5i mam?. tre6uie mai
Bntii
/
IBS"N. Casa cu ppu!i.
226
s? devin? o persoan?( Ar tre6ui ca un cuplu s? nu
fie considerat o comunitate. o celul? BncGis?. ci ca
individul s? fie inteCrat ca atare unei societ?2i Bn
sBnul c?reia s?95i poat? deFvolta personalitatea
sinCur7 atunci i a r fi permis s? creeFe. din pur?
CeneroFitate. leC?turi cu un alt individ adaptat la
colectivitate. leC?turi care ar fi Bntemeiate pe
cunoa5terea celor dou? li6ert?2i(
Acest cuplu ecGili6rat nu este o utopie7 el
eIist?. uneori cGiar Bn cadrul mariajului. cel mai
adesea Bn afara lui7 unele cupluri sBnt unite printr9
o mare draCoste de natur? seIual? care Bi las?
li6eri pe parteneri de prieteniile 5i de ocupa2iiile
lor7 al2ii sBnt leCa2i printr9o prietenie care nu
Bmpiedic? li6ertatea seIual?7 mai rar. sBnt Bn
acela5i timp aman2i 5i prieteni. dar f?r? a c?uta
unul Bn cel?lalt unica lor ra2iune de a tr?i( Bn
raporturile dintre 6?r6at 5i femeie o mul2ime de
nuan2e sBnt posi6ile7 prin camaraderie. prin
pl?cere. prin Bncredere. prin tandre2e. prin
complicitate. prin draCoste. pot s? fie unul pentru
cel?lalt cea mai fecund? surs? de 6ucurie. de
6oC?2ie. de for2? care poate s?9i fie dat? unei fiin2e
omene5ti( Nu indiviFii sBnt responsa6ili de e5ecul
c?s?toriei7 dimpotriv? 9 contrar celor spuse de
Bonald. !omte. olstoi 9 institu2ia Bns?5i este
pervertit? Bnc? de la oriCine( A declara c? un 6?r6at
5i o femeie care nici m?car nu s9au ales unul pe
cel?lalt trebuie s?95i fie suficien2i Bn toate
privin2ele. toat? via2a. este o monstruoFitate care
na5te Bn cGip necesar ipocriFie. minciun?.
ostilitate. nenorocire(
Forma tradi2ional? a c?s?toriei este Bn curs de
modificare7 dar constituie Bnc? o opresiune pe
care cei doi so2i o simt Bn feluri di ferite( !Giar
dac? nu consider?m decBt drepturile a6stracte de
care se 6ucur? ei. ast?Fi sBnt aproape eCali7 se
aleC mai li6er decBt alt?dat?. pot s? se despart?
mai usnr mai ales Bn America. unde divor2urile
sBnt ceva o6i5nuit7 Bntre so2i diferen2a de vBrst? 5i
de cultur? este mai mic? decBt odinioar?7 so2ul Bi
recunoa5te mai u5or so2iei sale autonomia pe care
aceasta o revendic?7 se BntBmpl? s? Bmpart? eCal
sarcinile Cospod?riei7 distrac2iile lor sBnt comune*
campinC. 6iciclet?. Bnot etc( Ea nu95i mai petrece
Filele a5teptBnd Bntoarcerea so2ului7 face sport.
este mem6r? a unor asocia2ii sau clu6uri. este
ocupat? Bn afara casei. uneori are o sluj6? care Bi
aduce ceva 6ani( +ulte tinere cupluri dau impresia
de perfect? eCalitate( Dar atBta timp cBt 6?r6atul
p?streaF? responsa6ilitatea economic? a cuplului.
eCalitatea nu este decBt o iluFie( El sta6ile5te
domiciliul conjuCal dup? eIiCen2ele muncii sale7
ea Bl urmea( din provincie la Paris. de la Paris
Bn provincie. Bn colonii. Bn str?in?tate7 nivelul
vie2ii lor se Got?r?5te dup? cB5tiCurile sale7 ritmul
Filelor. al s?pt?mBnilor. al anilor se reCleaF? Bn
func2ie de ocupa2iile lui7 rela2iile 5i prieteniile
depind cel mai adesea de natura profesiei sale(
Fiind inteCrat mai poFitiv societ?2ii decBt femeia.
6?r6atul p?streaF? conducerea cuplului Bn
domeniile intelectuale.
227
politice morale" Divor2ul nu este pentru femeie
decBt o posi6ilitate a6stract? dac? nu are
mijloacele de a 5 i cB5tiCa sinCur? eIisten2a7
dac? Bn America t+e alimon3 este pentru 6?r6at o
o6liCa2ie Bmpov?r?toare. Bn Fran2a soarta femeii. a
mamei a6andonate cu o pensie deriForie est un
adev?rat scandal( Dar ineCalitatea vine din aceea
c? 6?r6atul se Bmpline5te Bn mod concret Bn
munc? sau ac2iune. Bn timp ce pentru so2ie. ca
atare. li6ertatea nu are decBt o form? neCativ?*
situa2ia tinerelor americane. Bntre altele. o
aminte5te pe aceea a femeilor romane
emancipate din epoca decadent?( Am v?Fut c?
aces tea puteau aleCe Bntre dou? moduri de a tr?i*
unele perpetuau felul de a95i duce via2a 5i
virtu2ile 6unicilor lor7 altele B5i petreceau timpul
Bntr9o Fadarnic? aCita2ie7 tot astfel. multe
americane r?mBn Lfemei de cas?H conform
modelului tradi2ional7 altele nu fac decBt s?95i
risipeasc? for2ele 5i s?95i piard? timpul( Bn
Fran2a. cGiar dac? so2ul ar avea toat? 6un?voin2a
din lume. cBnd tBn?ra femeie devine mam?.
sarcinile c?minului nu o cople5esc mai pu2in
decBt Bnainte(
Este un loc comun s? afirmi c? Bn cuplurile
moderne. 5i mai ales Bn S(U(A(. femeia /9a redus
pe 6?r6at la sclavie( Faptul nu este nou Bnc? din
AnticGitate 6?r6a2ii s9au plBns de tirania
)antipelor7 este adev?rat c? femeia intervine Bn
domenii care alt?dat? Bi erau interFise7 cunosc.
de pild?. so2ii de studen2i care contri6uie la reu5ita
6?r6a2ilor lor cu o frenetic? Bnver5unare7 le fac
proCramul. le fiIeaF? un reCim. le supraveCGeaF?
munca7 Bi priveaF? de orice distrac2ie. pu2in
lipse5te s? nu i Bncuie Bn cas?7 este adev?rat 5i c?
6?r6atul este mai deFarmat decBt alt?dat? Bn fa2a
acestui despotism. recunoa5te ca femeia are
drepturi a6stracte 5i Bn2eleCe c? le poate face s? se
con cretiFeFe pun el* va compensa prin eforturile
sale neputin2a. stenii tatea la care este
condamnat? femeia7 pentru a realiFa Bn asocia2ia
lor o aparent? eCalitate. tre6uie s?9i dea femeii
din surplusul s?u. dm moment ce el are mai mult(
Dar tocmai pentru c? este mai s?rac?. femeia
prime5te. ia. cere( Dialectica sclavului 5i a
st?pBnului B5i C?se5te aici aplicarea ei cea mai
concret?7 oprimBnd. devii optimat B?r6a2ii s9au
Bnl?n2uit prin Bns?5i suveranitatea lor7 pentru c?
doar ei cB5tiC? 6anii. so2iile lor pretind cecuri.
pentru c? numai ei practic? o meserie. ele le cer s?
ai6? succes. pentru c? numai ei BncarneaF?
transcenden2a. ele vor s? le9o fure Bnsu5indu95i
proiectele 5i reu5itele lor( Ai invers. tirania
eIercitat? de femeie nu face decBt s?9i mani 9
festeKdependen2a* ea 5tie c? reu5ita cuplului.
viitorul. fericirea ei. justificarea ei se afl? Bn
mBinile altcuiva7 dac? Bncearc? cu atBta asprime
s?9/ supun? voin2ei sale. aceasta se BntBmpl?
pentru c? femeia sa alienat Bn 6?r6at( Din
sl?6iciunea ei 5i9a f?cut o arm?7 dar tot sla6?
r?mBne( Sclavia conjuCal? este mai cotidian? 5i
mai iritant? pentru so27 dar este mai profund?
pentru femeie7 so2ia care95i re2ine ore BntreCi
so2ul al?turi de ea pentru c? se plictise5te Bl
opreseaF?.
228
preFen2a ei Bl apas?7 dar la urma urmei. brbatul
se poate lipsi de ea mai u5or decBt ar putea9o face
femeia7 dac? o p?r?se5te. via2a ei va fi distrus?(
+area diferen2? este c?. Bn caFul femeii.
dependen2a este interioriFat?7 ea este sclav?. cGiar
atunci cBnd se poart? cu o aparent? li6ertate7 Bn
timp ce 6?r6atul este Bn cGip esen2ial autonom. 5i
este Bnl?n2uit nu din?untru. ci din afar?( Dac? are
impresia c? el este victima. este pentru c?
sarcinile pe care le suport? sBnt mai evidente7
femeia se Gr?ne5te din el. ca un paraFit7 dar un
paraFit nu este un st?pBn triumf?tor( De fapt. a5a
cum din punct de vedere 6ioloCic masculii 5i
femelele nu sBnt niciodat? victime unii pentru
al2ii. ci Bmpreun? apar2in speciei. tot astfel so2ii
Bndur? Bmpreun? opresiunea unei institu2ii pe care
nu au creat9o ei( Dac? se spune c? brbaii le
asupresc pe femei# so2ul se indiCneaF?7 el se
simte cel asuprit* cGiar 5i este7 dar realitatea e c?
Bnsu5i codul masculin. societatea creat? de 6?r6a2i
Bn interesul lor a definit condi2ia feminin? su6 o
form? care este Bn preFent pentru cele dou? seIe
un iFvor al cGinurilor
In interesul lor comun ar tre6ui scGim6at?
acesta situa2ie. inter9FicBndu9se ca mariajul s? fie
pentru femeie o Lcarier?H( B?r6a2ii care se declar?
antifemini5ti su6 preteItul c? Lfemeile sBnt 5i a5a
destul de otr?vitoareHH nu au prea mult? loCic? Bn
CBndire* tocmai pentru c? mariajul le transform?
pe femei Bn Linsecte9c?luC?ri2eH. Bn LlipitoriHK 5i Bn
..otr?vuriH tre6uie ca institu2ia c?s?toriei s? fie
scGim6at?. 5i prin aceasta 5i condi2ia femeii
Femeia Bl apas? atBt de tare pe 6?r6at pentru c? i
se interFice s? ai6? deplin? Bncredere Bn el7 el se
va eli6era eli6etBnd9o( adic? dBndu9i ceva de
fcut Bn aceast? lume
Unele tinere femei Bncearc? deja s? cucereasc?
aceast? li6ertate poFitiv?7 dar rare sBnt acelea care
persevereaF? mult timp Bn meserie sau Bn studii*
cel mai adesea 5tiu c? interesele muncii lor vor fi
sacrificate Bn favoarea carierei so2ului lor7 nu
aduc Bn cas? decBt un salariu care9/
completeaF? pe acela al 6?r6atului7 nu se
anCajeaF? decBt cu timiditate Bntr9o activitate care
le smulCe din servitutea conjuCal?( !Giar cele
care au o meserie serioas? nu reu5esc s? ai6? de
pe urma ei acelea5i 6eneficii sociale ca 6?r6atul7
so2iile de avoca2i. de eIemplu. au dreptul la o
pensie dup? moartea so2ilor lor7 dar Bn caFul
femeilor9avocat sa interFis ca. Bn caF de deces.
so2ilor lor s? le fie acordat? Bn acela5i fel o
pensie( Aceasta ecGivaleaF? cu a afirma c?
femeia care munce5te nu este considerat? ca
eCal? cu 6?r6atul( EIist? femei care afl? Bn
profesiunea lor o adev?rat? independen2?7 dar
mai numeroase sBnt acelea pentru care munca
..Bn afar?H nu repreFint?. Bn cadrul c?s?toriei. decBt
o o6oseal? Bn plus( De altfel. cel mai adesea.
na5terea unui copil le o6liC? s? se limiteFe la rolul
lor de matroane7 Bn vremurile noastre este Bntr9
adev?r foarte Creu s? Bmpaci o profesie cu
maternitatea(
229
2up tradi#ie c$iar copilul trebuie s-i
asigure femeii o autonomie concret care s o
scuteasc de obliga#ia de a se consacra oricrui
alt scop" 2ac n calitate de so#ie femeia nu este
un indi!id complet ea !a de!eni astfel n calitate
de mam) copilul este bucuria 5i justificarea
eIisten2ei sale( *rin copil ea se realiFeaF? din
punct de vedere seIual 5i social7 deci prin
maternitate institu2ia c?s?toriei B5i cap?t? sensul 5i
B5i atinCe scopul( S? eIamin?m. a5adar. aceast?
suprem? etap? a deFvolt?rii femeii(
!a
p
i
t
o
l
u
l

%
I

+
A
+
A
Prin maternitate femeia B5i Bndepline5te
inteCral destinul ei fiFioloCic7 aceasta este voca2ia
ei Lnatural?H . pentru c? tot orCanismul ei este
orientat spre perpetuarea speciei( Dar s9a spus deja
c? societatea omeneasc? nu a fost niciodat?
l?sat? Bn seama naturii( Ai. mai ales. de aproape
un secol. func2ia de reproducere nu mai este
comandat? numai de GaFardul 6ioloCic. ci prin
voin2?(
/
Unele 2?ri au adoptat oficial metode
precise de planning/ Bn na2iunile supuse influen2ei
catolicismului. adesea acestea sBnt clandestine7 sau
6?r6atul practic? ceea ce se nume5te coitus
interruptus# sau femeia. dup? actul amoros.
alunC? din trupul ei spermatoFoiFii( Adesea
aceasta este. Bntre aman2i sau so2i. o surs? de
conflicte 5i de rancGiun?7 6?r6atul este iritat c?
tre6uie s?95i supraveCGeFe pl?cerea7 femeia detest?
corvoada sp?latului7 el este sup?rat pe pBntecele
prea fecund al femeii7 ea se teme de Cermenii
vie2ii care s9ar putea depune Bn ea( Ai amBndoi
Bncearc? aceea5i consternare cBnd. Bn ciuda
precau2iilor. ea se treFe5te Bns?rcinat?( !aFul este
frecvent Bn 2?rile Bn care metodele anticon9
cep2ionale sBnt rudimentare( Atunci antip+3sis
Bm6rac? o form? deose6it de Crav?* avortul( De5i
este interFis 5i Bn 2?rile Bn care se practic?
planning,u%# caFurile Bn care se recurCe la el sBnt
mult mai rare( Dar Bn Fran2a este o opera2ie la
care multe femei se v?d Bncol2ite s? recurC? 5i
care o6sedeaF? via2a seIual? a multora dintre ele(
EIist? pu2ine su6iecte pe care societatea
6urCGeF? le trateaF? cu atBta ipocriFie* avortul
este o crim? deFCust?toare. la care este indecent
s? faci aluFie( Dac? un scriitor descrie 6ucuriile
5i suferin2ele unei mame care a n?scut. este
perfect7 dac? vor6e5te de o femeie care
avorteaF?. este acuFat c? se t?v?le5te Bn noroi 5i
c? descrie umanitatea Bntr9o lumin? a6ject?7 or. Bn
Fran2a eIist? Bn fiecare an tot atBtea avorturi cBte
na5teri( Este un fenomen atBt de r?spBndit. BncBt
tre6uie considerat ca unul dintre riscurile
normale implicate de condi2ia feminin?( radi2ia
se o6stineaF? totu5i s? fac? din acesta un
/
!f( voi( I( paC( :: 5i urm(. unde se afl? un istoric al
cGestiunii controlului na5terilor 5i al avorturilor(
231
delict i cere ca aceast opera#ie delicat s fie
e,ecutat clandestin" Nimic mai a6surd decBt
arCumentele invocate Bmpotriva leCifer?rii
avorturilor( Se pretinde c? avortul este o opera2ie
periculoas?( Dar medicii one5ti recunosc. o dat?
cu doctor +aCnus "irscGfeld. c? Lavortul f?cut de
mBna unui adev?rat medic specialist Bntr9o clinic? 5i
luBndu9se m?surile preventive necesare nu
implic? aceste pericole Crave. a c?ror eIisten2? o
afirm? leCea penal?H( Dimpotriv?. su6 forma lor
actual? 5i clandestin?. avortul o face pe femeie s?95i
asume mai multe riscuri( $ipsa de competen2? a
Lmoa5elorH. condi2iile Bn care acestea opereaF?
prilejuiesc o mul2ime de accidente. multe din tre
ele mortale( +aternitatea for2at? duce la aruncarea
Bn lume a unor copii pl?pBnFi. pe care p?rin2ii sBnt
incapa6ili s?9i Gr?neasc? 5i care vor deveni
victimele Asisten2ei pu6lice sau Lcopii9martiriH(
re6uie s? remarc?m de altfel c? societatea. atBt
de BndBrjit? cBnd este vor6a s? apere interesele
em6rionului uman. se deFintereseaF? de copii de
Bndat? ce ace5tia sBnt adu5i pe lume7 sBnt urm?rite
moa5ele care fac avorturi Bn loc s? se ia m?suri
pentru a reforma aceast? scandaloas? institu2ie
numit? Asisten2a pu6lic?7 sBnt l?sa2i Bn li6ertate
tutori@ care95i dau pupilele pe mBinile tor2ionarilor7
se BncGid ocGii la ori6ila tiranie practicat? Bn
Lcasele de corec2ieH sau Bn locuin2ele particulare
de c?tre c?l?ii de copii7 5i. dac? nu se admite
faptul c? fetusul apar2ine femeii care Bl poart? Bn
pBntece. copilul este considerat( Bn scGim6. un
lucru care apar2ine p?rin2ilor s?i( Bn aceea5i
s?pt?mBn?( un cGirurC se sinucide pentru c? se
dovedise c? a provocat avorturi. iar un tat? care
aproape c? B5i oinorBse Bn 6?taie copilul este con
damnat la trei luni de BncGisoare cu suspendare(
Recent. un tat? 5i9a l?sat copilul s? moar? de
larinCit? difteric?. nedBndu9i nici un fel de BnCrijiri7
o mam? a refuFat s? cGeme medicul s?9i vad?
fiica. Bn numele a6andonului ei necondi2ionat Bn
voia Providen2ei7 la cimitir. copiii au aruncat cu
pietre Bn ea7 5i. cum cB2iva Fiari5ti s9au indiCnat. o
coGort? de oameni de 6ine au protestat spunBnd
c? p?rin2ii sBnt st?pBnii sor2ii copiilor lor 5i c?
orice control din afar? ar fi inaccepta 6il( Ast?Fi
eIist? Lun milion de copii Bn pericolH. spune
Fiarul Ce soir/ iar 0rance,Soir scrie
urm?toarele* L!inci sute de mii de copii au fost
semnalai ca fund Bn pericol. fiFic sau moralH( Bn
Africa de Nord. femeia ara6? nu are posi6ilitatea
de a avorta* din Fece copii pe care9i na5te. 5apte
sau opt mor. 5i nim?nui nu9i pas? c? aceste peni
6ile 5i a6surde na5teri au ucis Bn ea sentimentul
matern( Dac? morala are de profitat de aceasta.
ce putem CBndi despre o asemenea moral?W
re6uie s? ad?uC?m 5i c? 6?r6a2ii care arat? cel
mai mare respect vie2ii em6rionare sBnt aceia care
se arat? cei mai Cr?6i2i cBnd este vor6a s ? i
condamne pe adul2i la moartea militar?(
232
Ra#iunile practice in!ocate mpotri!a a!ortului
legal nu au nici o Creutate7 cBt despre ra2iunile
morale. acestea se reduc la un vecGi arCument al
reliCiei catolice* fetusul are 5i el un suflet. c?ruia
i se BncGide u5a paradisului. din moment ce este
suprimat Bnainte de a fi 6oteFat( re6uie remarcat
Bns? faptul c? Biserica autoriFeaF?. Bn unele
situa2ii. uciderea oamenilor* Bn r?F6oi. sau cBnd este
vor6a de condamna2ii la moarte7 cBt despre fetus.
este tratat cu un umanitarism intransiCent( El nu
este r?scump?rat prin 6oteF* dar. pe vremea
r?F6oaielor sfinte Bmpotriva p?CBnilor. faptul c?
necredincio5ii nu erau 6oteFa2i nu Bmpiedica
Biserica s? BncurajeFe cu t?rie masacrafea acestora(
%ictimele IncGiFi2iei nu erau. f?r? Bndoial?. toate
Bn starea de Cra2ie. 5i nici. Bn vremurile noastre.
criminalul care este CGilotinat sau solda2ii ce
mor pe cBmpul de lupt?( Bn toate aceste caFuri(
Biserica face recurs la Cra2ia divin?7 admite c?
omul nu este decBt o unealt? Bn mBinile Domnului
5i c? salvarea sufletului s?u Bi revine ei 5i lui
DumneFeu( De ce i s9ar interFice deci lui
DumneFeu s? pri measc? sufletul fetusului uman
Bn ceruriW Dac? un conciliu 6ise ncesc ar apro6a
acest lucru( DumneFeu n9ar protesta mai mult
decBt Bn frumoasele timpuri ale masacrului pios al
indienilor( De fapt( aici ne lovim de o vecGe 5i
o6stinat? tradi2ie care nu are nimic de9a face cu
morala( re6uie s? 2inem seama 5i de acel sadism
masculin despre care am vor6it deja( !artea pe
care doctorul RoR i9a consacrat9o Bn /014 lui
Petain repreFint? un eIemplu str?lucit* un
monument de rea9credin2?( Autorul insist?
p?rinte5te asupra riscurilor avortului7 dar nimic nu
i se pare mai iCienic decBt o ceFarian?( %rea ca
avortul s? fie considerat o crim?. 5i nu un
delict7 5i ar don ca acesta s? fie interFis cGiar 5i
su6 forma sa terapeutic?. adic? Bn caFurile Bn care
sarcina pune Bn pericol via2a sau s?n?tatea
mamei7 este imoral s? aleCi Bntre o via2? 5i alta.
declar? el. 5i. p?truns de acest arCument.
recomand? sacrificarea mamei( Declar? c?
fetusul nu apar2ine mamei. ci este o fiin2?
autonom?( otu5i. cBnd cGiar ace5ti medici Lde
6ineH eIalt? maternitatea. ei afirm? c? fetusul face
parte din trupul mamei. c? nu este un paraFit care
se Gr?ne5te pe socoteala ei( Putem vedea cBt de
Bnver5unat este antifeminismul din BndBrjirea cu
care unii 6?r6a2i refuF? tot ceea ce ar putea9o
eli6era pe femeie(
De altfel. leCea care sorte5te mor2ii. sterilit?2ii.
6olii o mul2ime de tinere femei este total
neputincioas? cBnd este vor6a s? asiCure o
cre5tere a natalit?2ii( Un punct asupra c?ruia sBnt
de acord partiFanii 5i inamicii avortului este
e5ecul radical al represiunii( !onform spuselor
profesorilor Doleris. BaltGasar. $acassaCne. Bn
Fran2a ar fi avut loc cinci sute de mii de avortur i
pe an prin /0047 o statistic? Ocitat? de doctorul
RoRP f?cut? Bn /04: estima num?rul la un milion(
233
n ->=- doctorul Aubertin de 7ordeau, ezita
ntre opt sute de mii i un milion" Aceast din
urm cifr pare a fi mai aproape de ade!r ntr-
un articol aprut Bn ziarul Combat Bn martie
/01:. doctor Desplas scrie*
Avortul a devenit un o6icei((( Represiunea practic a
e5uat((( Bn departamentul Senei. Bn /014. /4<< de
ancGete au antrenat 3>< de inculp?ri. dintre care 4=< de
femei arestate. >/4 condamn?ri de la mai pu2in de un
an la mai mult de cinci ani. ceea ce este pu2in Bn raport
cu /> <<< de avorturi presupuse Bn acest departament(
Se num?r? Bn acest teritoriu /< <<< de procese(
Ai adauC?*
Avortul a5a9Fis criminal este la fel de r?spBndit Bn
toate clasele sociale ca 5i politicile anticoncep2ionale
acceptate de societatea noastr? ipocrit?( Dou? treimi
dintre femeile care avorteaF? sBnt c?s?torite((( Putem
estima cu aproIima2ie c? Bn Fran2a sBnt tot atBtea
avorturi cBte na5teri(
Din pricina faptului c? opera2ia se practic? Bn
condi2ii adesea deFastruoase. multe avorturi se
termin? prin moartea femeii(
!adavre de femei care nu murit Bn urma unui avort
sosesc Bn fiecare s?pt?mBn? la institutul medico9leeal7
multe avorturi provoac? 6oli care nu se vor vindeca
niciodat?(
S9a spus adesea c? avortul este Lo crim? de
clas?H 5i Bn mare parte este adev?rat Practicile
contraceptive sBnt mult mai r?spBndite Bn rBndurile
6urCGeFiei7 eIisten2a unui ca6inet de toalet? face
aplicarea acestora mai u5oar? decBt Bn casele de
muncitori sau de 2?rani care nu au ap? curent?7
fetele din familiile 6urCGeFe sBnt mai prudente
decBt altele. iar Bn interiorul c?sniciilor dm
aceast? clas? social?. copilul este mai pu2in o
povar?7 s?r?cia. criFa de locuin2e. necesitatea ca
femeile s? munceasc? Bn afara casei sBnt cBteva
dintre cele mai frecvente cauFe ale avorturilor(
Se pare c? cel mai adesea dup? dou? na5teri
cuplul se Got?r?5te s? se opreasc? aici7 astfel BncBt
femeia cu tr?s?turi Gidoase care a f?cut un avort
este aceea5i minunat? mam? care leaC?n? Bn
6ra2ele ei doi BnCeri 6lonFi( Bntr9un document
pu6licat Bn 8emps modernes din octom6rie
/01>. su6 numele de LSala comun?H. -enevieve
Sarreau descrie o sal? de spital unde a tre6uit s?
stea un timp 5i unde multe 6olnave tocmai
suferiser? un cGiuretaj* cincispreFece dm
optspreFece f?cuser? avorturi. din care mai mult
de jum?tate fuseser? provocate( Num?rul 0 era
so2ia unui Gamal7 din dou? c?s?torii B se n?scuser?
Fece copii vii. din care nu mai r?m?seser? decBt
trei. avusese 5apte avorturi. dintre care
234
cinci pro!ocate) folosea te$nica +bag$etei. pe
care o e,punea cu amabilitate i nite pastile al
cror nume --a spus celor interesate" ;umrul -L
la numai aisprezece ani mritat a!usese nite
a!enturi 5i suferea de salpinCit? Bn urma unui a!ort"
;umrul 3. Bn vBrst? de treiFeci 5i cinci de ani.
eIplica* LSBnt dou?Feci de ani de cBnd m9am
m?ritat7 nu l9am iu6it7 dou?Feci de ani m-am
purtat cum tre6uie( Acum trei luni am avut un
amant O sinCur? dat?. Bntr9o camer? de Gotel( +9
am treFit Bns?rcinat?( Deci n9aveam Bncotro. nu9i
a5aW $9am dat afar?( Nimeni nu 5tie nimic. nici
so2ul meu. ni ci ( ( ( el( Acum s9a terminat( N9am s9
o mai fac niciodat?( Suferi prea mult((( Nu. nu
vor6esc despre cGiuretaj((( E altceva((( e vor6a de
mBndrie. vede2i(((H Num?rul /1 avusese cinci
copii Bn cinci ani7 la patruFeci de ani p?rea o
femeie 6?trBn?( $a toate se putea vedea aceea5i
resemnare disperat?( LFemeia este f?cut? ca s?
sufereH. Ficeau ele cu triste2e(
-ravitatea acestei Bncerc?ri variaF? dup?
Bmprejur?ri Femeia m?ritat? cu un 6urCGeF sau
conforta6il Bntre2inut?. care are un 6?r6at cu 6ani 5i
rela2ii drept sprijin. este foarte avantajat?7 mai
BntBi. o62ine mai u5or decBt celelalte permisiunea
unui avort LterapeuticH7 la nevoie. are
posi6ilitatea s?95i pl?teasc? o c?l?torie Bn Elve2ia.
unde avortul este tolerat Bn mod li6eral7 Bn
condi2iile actuale ale Cinecolo9Ciei. este o opera2ie
6eniCn? cBnd este efectuat? de un specialist cu
toate Caran2iile de iCien? 5i. dac? este nevoie. su6
anesteFie7 Bn lipsa unei complicit?2i oficiale.
C?se5te un sprijin oficios care este la fel de
siCur7 cunoa5te adrese de Bncredere. are destui
6ani ca s?95i pl?teasc? BnCrijiri con5tiincioase 5i
s? avorteFe la timp. cBnd sarcina nu este Bnc?
avansat?( %a fi tratat? cu mult? aten2ie7 unele dintre
aceste privileCiate pretind c? acest mic accident
este profita6il pentru s?n?tate 5i c? d? str?lucire
tenului( Bn scGim6. eIist? pu2ine situa2ii mai
vrednice de mil? decBt disperarea unei fete f?r?
6ani sau rela2ii. care se vede Bncol2it? s? comit?
o Lcrim?H pentru a ascunde o LCre5eal?H pe care
anturajul s?u nu i a r ierta9o* Bn Fran2a acesta este
n fiecare an caFul a aproape trei sute de mii de
func2ionare. secretare. studente. muncitoare.
2?r?nci7 maternitatea neleCitim? este Bnc? o tar?
atBt de BnCroFitoare. BncBt se prefer? sinuciderea
sau infanti9cidul st?rii de Lfat?9mam?H7 ceea ce
Bnseamn? c? nici o penalitate n9ar putea s? le
Bmpiedice pe aceste femei s? Ldea copilul afar?H(
Un caz 6anal care se BntBlne5te de mii de ori
este acela pe care Bl relateaF? o confesiune
culeas? de doctorul $iepmann(K Este vor6a de o
fat? din Berlin. copilul natural al unui ciFmar 5i al
unei servitoare*
/ 8ineree !i sexualitate.
J4>
$9am cunoscut pe fiul unui !ecin cu zece ani mai
n !rst dect mine"( +BnCBierile lui erau ceva atBt de
nou pentru mine. BncBt m9am l?sat Bn voia lui( otu5i.
aceasta nu putea fi nicicum draCoste( A continuat s?
m? ini2ieFe Bn toate felurile. dBndu9mi s? citesc c?r2i
despre femei7 5i pBn? la urm? i9am d?ruit fecioria
mea( !Bnd. dup? o a5teptare de dou? luni. am acceptat
un post de educatoare la Cr?dini2a din SpeuFe. eram
Bns?rcinat?( Nu mi9a mai venit ciclul timp de alte dou?
luni( Seduc?torul meu Bmi scria c? tre6uia neap?rat s?
m? ocup de asta. s? 6eau petrol 5i s? m?nBnc s?pun
neCru ca s?9mi vin? din nou( Nu sBnt Bn stare s? v?
descriu cGinurile pe care le9am Bndurat((( A tre6uit s?
mere sinCur? pBn? la cap?t cu miFeria asta( De teama
de a nu avea un copil am f?cut lucrul acela BnCroFitor(
Atunci am Bnv?2at s? ur?sc 6?r6a2ii(
Pastorul 5colii. aflBnd povestea dintr9o
scrisoare r?t?cit?. Bi 2ine o lunC? predic? 5i ea se
desparte de tBn?n este tratat? de to2i cu dispre2
E ca 5i cum mi9a5 fi petrecut optspreFece luni Bntr9
o 5coal? de corec2ie(
Apoi a devenit Cuvernanta copiilor unui
profesor. unde r?mBne patru ani(
Bn aceast? perioad? am cunoscut un maCistrat(
Eram fericit? c? iu6eam un 6?r6at adev?rat. l9am dat
totul Bmpreun? cu draCostea mea( Raporturile noastre
au avut ca urmare na5terea unui 6?iat 6ine f?cut(
Aveam dou?Feci 5i patru de ani( !opilul are ast?Fi
Fece ani( Nu l9am v?Fut pe tat?l lui timp de nou? ani
5i jum?tate((( cum mi se p?rea insuficient? suma de
dou? inii cinci sute de m?rci 5i pentru c?. refuFBnd s?
dea un nume fiului s?u. B5i reneCa paternitatea. totul s9
a sfBr5it Bntre noi( Nici un 6?r6at nu mi mai inspir?
acum nici o dorin2?(
Adesea. Bnsu5i seduc?torul este cel care o
convinCe pe femeie s? scape de copil( Fie c? a
a6andonat9o deja cBnd a descoperit c? este
Bns?rcinat?. fie c? ea vrea cu CeneroFitate s ? i
ascund? starea ei. nu va C?si nici un sprijin Bn
6?r6at( Uneori. femeia reCret? c? tre6uie s?
avorteFe7 ori nu s9a liot?rBt imediat. ori nu
cunoa5te pe nimeni care ar putea s?9i provoace
avortul sau n are 6anii necesari 5i B5i pierde
timpul BncercBnd droCuri ineficiente7 ajunCe la
a treia. a patra. a cincea lun? de sarcin? cBnd se
Got?r?5te s? scape de copil7 atunci avortul va fi
infinit mai periculos. mai dureros. mai
compromi2?tor decBt Bn cursul primelor s?pt?mBni
Femeia 5tie asta7 5i Bncearc? s? se eli6ereFe cu
anCoas? 5i cu disperare( $a 2ar? nu se cunoa5te
folosirea sondei7 2?ranca Bns?rcinat? se las? s?
cad? pe scara podului. se arunc? din capul
sc?rii 5i de multe ori se r?ne5te f?r? nici un
reFultat7 dar se BntBmpl? s? fie C?sit Bn
m?r?cini5uri. Bn G?2i5uri. Bn latrine cBte un mic
cadavru suCrumat( Bn ora5e. femeile se ajut?
Bntre ele Dar nu e Bntotdeauna u5or s? dai de
o .(moa5?H 5i este Bnc? 5i mai dificil s? aduni
6anii pe care9i cere7 femeia Bns?rcinat? cere
ajutorul
236
unei prietene sau se opereaz ea nsi) aceste
doctori#e de ocazie snt pu#in competente)
reuesc imediat s? se perforeze cu 6aCGeta sau cu
andreaua7 un medic mi9a povestit c? o
6uc?t?reas? iCnorant?. vrBnd s?95i injecteFe o2et Bn
uter. 5i /9a injectat Bn veFica urinar?. ceea ce i9a
provocat suferin2e atroce( Provocat 6rutal 5i
BnCrijit precar. avortul. adesea mai Creu decBt o
na5tere normal?. poate fi Bnso2it de tul6ur?ri
nervoase care pot merCe pBn? la marCinea unor
criFe epileptice. provoac? uneori Crave maladii
interne 5i poate declan5a o GemoraCie mortal?(
!olette a povestit. Bn ribic+e# aConia unei mici
dansatoare de music,+all a6andonate Bn
mBinile iCnorantei sale mame7 un remediu
o6i5nuit. Ficea ea. este s? 6ei o solu2ie
concentrat? de s?pun 5i apoi s? alerCi un sfert de
or?* prin aceste tratamente. se ajunCe la
suprimarea copilului prin uciderea mamei( +i s9a
povestit despre o dactiloCraf? care a stat patru
File BncGis? Bn camera ei. sc?ldat? Bn sBnCe. f?r?
s? m?nBnce sau s? 6ea. pentru c? nu Bndr?Fnea s?
cGeme pe nimeni( Este Creu de imaCinat un
a6andon mai BnCroFitor decBt acela Bn care
amenin2area mor2ii se contope5te cu aceea a
crimei 5i a ru5inii( Bncercarea este mai pu2in dur?
Bn caFul femeilor s?race. dar m?ritate. care
ac2ioneaF? cu acordul so2ului lor 5i f?r? s? fie
cGinuite de scrupule inutile* o asistent? social?
Bmi spunea c? Lprin partea loculuiH B5i dau
reciproc sfaturi. B5i Bmprumut? instrumente 5i se
asist? una jpe alta la fel de simplu precum ar fi
vor6a s?95i scoat? 6?t?turile( Ins? femeile Bndur?
Crele suferin2e fiFice7 Bn spitale medicii sBnt
o6liCa2i s? primeasc? femeia care a Bnceput s?
avorteFe7 dar este pedepsir cu sadism
refuFBndu9i9se orice calmant cBnd are dureri 5i
cBnd i se face opera2ia ultim? a cGiuretajului(
!um se vede. Bntre altele. din m?rturia
-enevievei Sarreau. aceste perse cutii nici
m?car nu le indiCneaF? pe femei. care sBnt prea
o6i5nuite cu suferin2a* Bn scGim6. sBnt sensi6ile
la umilirile de care sufer? din plin Faptul c?
opera2ia Bndurat? este clandestin? 5i criminal? Bi
multiplic? riscurile 5i Bi confer? un caracter a6ject
5i anCoasant( Durerea. 6oala. moartea cap?t?
Bnf?2i5area unei pedepse* se 5tie ce distan2?
separa suferin2a de tortur?. accidentul de
pedeaps?7 prin riscurile pe care 5i le asum?.
femeia se simte vinovat?. 5i aceast? interpretare a
durerii 5i a Cre5elii este pentru ea deose6it de
dureroas?(
Acest aspect moral al dramei este resim2it.
dup? Bmprejur?ri. cu mai mult? sau mai pu2in?
intensitate( Pentru femeile foarte ..li6ereH datorit?
averii lor. situa2iei sociale 5i mediului c?ruia Bi
apar2in. pentru cele pe care s?r?cia 5i miFeria
le9au Bnv?2at s? dispre2uiasc? morala 6urCGeF?.
nu se ridic? prea multe Bntre6?ri* este un moment
mai mult sau mai pu2in nepl?cut de trecut 5i
care tre6uie s? treac?. asta e tot( Dar o mul2ime
de femei sBnt intimidate de o moral? care B5i
p?streaF? Bn ocGii lor BntreCul s?u prestiCiu. de5i
nu i se pot conforma7 ele respect? Bn sufletul lor
leCea pe care o Bncalc? 5i sufer?
237
din pricina delictului pe care-- comit) sufer i
mai tare pentru c trebuie s?95i caute complici"
ndur mai nti umilin#a de a ceri: cer5esc o
adres?. BnCrijirile unui medic. ale moa5ei7 risc? s
se vad? respinse cu dispre27 sau se eIpun unei
complicit?2i deCradante( A invita deli6erat pe un
altul s? comit? un delict este o situa2ie pe care
majoritatea 6?r6a2ilor o iCnor? 5i pe care
femeia o tr?ie5te cu un amestec de team? 5i de
ru5ine( Adesea respinCe. Bn forul ei interior.
interven2ia pe care o cere( Se poate ca ea s?95i
doreasc? spontan acest copil pe care9/
Bmpiedic? sa se nasc?( !?ci. dac? nu este
adev?rat c? avortul este un asasinat. n9ar putea fi
nici asimilat unei simple practici contraceptive7
s9a BntBmplat un eveniment care este un Bnceput
a6solut 5i a c?rei deFvoltare este opri2i Unele
femei vor fi urm?rite toat? via2a de amintirea
copilului care nu s9a n?scut( "elene DeutscG
/
citeaF? caFul unei femei m?ritate. normal? din
punct de vedere psiGoloCic. care. avortBnd de dou?
ori. din pricina constitu2iei sale fiFice. fetu5i de
trei luni. a pus s? li se fac? dou? micu2e
morminte la care merCea s? se roaCe cu mare
pietate. cGiar dup? ce n?scuse numero5i copii( !u
atBt mai mult. dac? avortul a fost provocat. femeia
va avea adesea sentimentul de a fi comis un
p?cat. Bnvie remu5carea care urmeaF?. Bn
copil?rie. dorin2ei Celoase de a 5 i vedea mort
fr?2iorul nou9n?scut. 5i femeia se simte vinovat?
de a fi omorBt cu adev?rat un copil( Aceste
sentimente de culpa6ilitate se pot eIprima
printr9o melancolie patoloCic?( Pe lBnC?
femeile care cred c? au atentat la o via2? alta
decBt a lor. multe se socotesc mu2i late de o parte
a propriului trup7 de aici se na5te rancGiuna
Bmpotriva 6?r6atului care a acceptat sau solicitat
aceast? mutilare( ot "elene DeutscG citeaF?
caFul unei fete profund Bndr?Costite de iu6itul
ei. care a insistat ea Bns?5i pentru a face s?
dispar? copilul care ar fi fost un o6stacol Bn
calea fericirii lor7 la ie5irea din spital. a refuFat
s a l mai vad? vreodat? pe 6?r6atul pe care Bl
iu6ea( Dac? o ruptur? atBt de definitiv? este rar?.
Bn scGim6. se BntBmpl? frecvent ca femeia s?
r?mBn? friCid?. fie Bn raport cu to2i 6?r6a2ii.
fie numai fa2? de cel care a l?sat9o Bns?rcinat?(
B?r6a2ii au tendin2a s? nu dea o prea mare
importan2? avortului7 Bl privesc ca pe unul
dintre numeroasele accidente la care natura
Gain? le9a sortit pe femei* nu pot m?sura
valorile care intr? Bn joc aici( Femeia reneaC?
valorile feminit?2ii. valorile sale. Bn momentul
Bn care etica masculin? se contest? Bn modul cel
mai radical( ot viitorul s?u moral este FCuduit
din aceast? pricin?( Bntr9adev?r. Bnc? din
copil?rie i s9a repetat femeii c? este f?cut?
pentru a da via2? la rBndul ei 5i i se ridic? Bn
sl?vi minunile maternit?2ii7 inconvenientele
/
Psi+ologia femeilor.
238
condi#iei sale - menstrua#ie boli etc" - plictiseala
treburilor casnice totul se %ustific prin acest
miraculos pri!ilegiu de a aduce pe lume copii( Ai
iat? c? 6?r6atul. pentru a95i p?stra li6ertatea.
pentru a nu avea nici o piedic? Bn calea
viitorului s?u. Bn interesul meseriei sale. Bi cere
femeii s? renun2e la triumful ei de femel?( !opilul
nu mai este deloc o comoar? f?r? pre27 a na5te
nu mai e o Bndatorire sacr?7 aceast? proliferare
devine continCen2?. inoportun?. este Bnc? una
dintre tarele feminit?2ii( !orvoada lunar? a
menstrua2iei apare. Bn compara2ie. ca
6inecuvBntat?7 iat? c? acum femeia pBnde5te cu
anIietate Bntoarcerea acestei scurCeri ro5ii care Bi
f?cea oroare feti2ei7 numai promi2Bndu9i9se
6ucuriile maternit?2ii fusese atunci determinat?
s? se resemneFe( !Giar dac? este de acord cu
avortul. cGiar dac? Bl dore5te. femeia Bl resimte
ca pe un sacrificiu al feminit?2ii sale* tre6uie ca
ea s? vad? definitiv Bn propriul s?u seI un
6lestem. o infirmitate. o primejdie( +erCBnd pBn?
la cap?t Bn aceast? reneCare. unele femei devin
GomoseIuale Bn urma unor traumatisme
provocate de avort( otu5i. Bn momentul Bn care
6?r6atul. pentru a reu5i mai 6ine Bn destinul s?u
de 6?r6at. Bi cere femeii s? 5i sacrifice
posi6ilit?2ile sale carnale. el denun2? ipocriFia
codului moral al masculilor( Ace5tia interFic
aproape unanim avortul7 dar Bl accept? cu
deose6ire ca pe o solu2ie comod?7 se pot
contraFice cu un cinism aiurit7 dar femeia
simte aceste contradic2ii Bn carnea ei r?nit?7 Bn
Ceneral este prea timid? pentru a se revolta
deli6erat Bmpotriva relei9credin2e masculine7
de5i se crede victima unei nedrept?2i care o
decreteaF? criminal? f?r? voia ei. ea se simte
murd?rit?. umilit? BntrucGipeaF?. su6 o Bnf?2i5are
concret? 5i imediat?. Bn sine. vina 6?r6atului7 el
comite Cre5eala. dar o arunc? asupra ei7 nu face
decBt s? vor6easc? pe un ton ruC?tor.
amenin2?tor. reFona6il. furios7 va uita repede
aceste cuvinte7 ei Bi este dat s? traduc? aceste
fraFe Bn durere 5i Bn sBnCe( Uneori 6?r6atul nu
spune nimic. pur 5i simplu pleac?. dar t?cerea 5i
fuCa lui sBnt o deFmin2ire 5i mai evident? decBt
BntreCul cod moral instituit de 6?r6a2i( Nu
tre6uie s? ne mire LimoralitateaH femeilor. tema
favorit? a misoCinilor7 cum ar putea oare ele s?
nu Bncerce o sfidare intim? la adresa principiilor
aroCante pe care 6?r6a2ii le afi5eaF? Bn pu6lic.
iar Bn secret le denun2?W Ele Bnva2? s? nu mai
cread? ce spun 6?r6a2ii atunci cBnd eIalt?
femeia sau cBnd eIalt? 6?r6atul* sinCurul lucru
siCur este pBntecele sfBrtecat 5i sBnCerBnd.
fB5iile de via2? ro5ie. a6sen2a copilului( $a
primul avort femeia Bncepe ..s? Bn2eleaC?H(
Pentru multe dintre ele. lumea nu va mai avea
niciodat? acela5i cGip( Ai totu5i. din lipsa
metodelor contraceptive. avortul este ast?Fi Bn
Fran2a sinCura cale pentru femeia care nu
vrea s? aduc? pe lume
J40
copii condamna#i s moar n mizerie" &teAel
-
a
e,primat acest lucru ntr-o fraz plin de
ade!r: +Interzicerea a!ortului este o lege
imoral? din moment ce ea trebuie s? fie n mod
obligatoriu nclcat Bn fiecare Fi. Bn fiecare
ceasH(
Planning,u% 5i avortul leCal i9ar permite femeii
s?95i asume maternitatea Bn mod li6er( De fapt.
fecunditatea feminin? este Got?rBt? Bn parte de o
voin2? deli6erat?. Bn parte de GaFard( AtBta timp
cBt Bns?mBn2area artificial? nu a devenit o practic?
o6i5nuit?. se BntBmpl? ca femeia s?95i doreasc? un
copil f?r? s?9/ poat? avea 9 fie pentru c? nu are
rela2ii cu 6?r6a2i. fie c? so2ul ei este steril sau ea
are o conforma2ie necorespunF?toare( Bn scGim6.
adesea femeia se vede silit? s? nasc? Bmpotriva
voin2ei sale( Sarcina 5i maternitatea vor fi tr?ite Bn
feluri foarte diferite. dup? cum se vor desf?5ura
Bn revolt?. Bn resemnare. Bn satisfac2ie sau
entuFiasm( re6uie s? 2inem seama de faptul c?
deciFiile 5i sentimentele pe care le
m?rturise5te tBn?ra mam? nu corespund
Bntotdeauna cu dorin2ele ei profunde( O fat?9ma9
m? poate s? fie cople5it? din punct de vedere
material de sarcina care Bi este deodat? impus?.
s? fie disperat? 5i s? arate acest lucru. 5i totodat?
s? afle Bn copil Bmplinirea unor visuri nutrite Bn
secret7 5i invers. o tBn?r? c?s?torit? care B5i
BntBmpin? sarcina cu 6ucurie 5i niBndrie poate s?
se team? de ea Bn t?cere. s? o deteste prin o6sesii.
fantasme. amintiri infantile pe care ea Bns?5i
refuF? sa le recunoasc?( Este unul dintre
motivele care le face pe femei s? Bnv?luie cu
atBta tain? acest su6iect( ?cerea lor vine Bn parte
din pl?cerea de a Bnconjura Bn mister o
eIperien2? care este eIclusiv un privileCiu al
lor* dar. de asemenea. pot fi 5i deconcertate de
contradic2iile 5i de conflictele care le +inim?
LPreocup?rile din timpul sarcinii sBnt un vis pe
care9/ ui2i la fel cum ui2i de visul durerilor de la
na5tereH
J
. a spus o femeie( Ele se str?duiesc s?
BnCroape Bn uitare adev?rurile eoni pleIe care i
se descoper? Bn acele momente femeii(
Am v?Fut c? Bn copil?rie 5i Bn adolescen2?.
femeia trece prin mai multe faFe Bn raport cu
maternitatea( !Bnd este mic?. aceasta repreFint?
un miracol 5i un joc7 ca 5i Bn p?pu5?. Bn copilul
care va veni feti2a presimte un o6iect pe care9/
poate poseda 5i domina( Adolescent?. vede Bn
copil. dimpotriv?. o amenin2are la inteCritatea
pre2ioasei ei persoane( Sau Bl refuF? cu
s?l6?ticie. precum eroina !olettei AudrR . care
ne m?rturise5te*
/
0emeia fiigui.
J
N( "A$E(
4
;ucmi n pierdere# ((!opilulH(
240
Uram fiecare copila5 care se juca Bn nisip. Bl uram
pentru c? ie5ise dintr9o femeie((( Bi uram 5i pe
oamenii mari pentru c? le porunceau copiilor. le
d?deau purCative. Bi 6?teau la fund. Bi Bm6r?cau. Bi
umileau Bn toate felurile* pe femei. cu trupul lor
moale Bn care totdeauna erau Cata s? BnmuCureasc?
al2i 6e6elu5i. pe 6?r6a2ii care priveau toat? aceast?
caracati2? format? din femeile 5i din copiii lor. cu un
aer satisf?cut 5i independent( rupul meu Bmi apar2inea
numai mie. nu9mi pl?cea decBt 6ronFat. Bncrustat cu
sarea m?rii. FCBriat de m?r?cini( re6uia s? r?mBn?
tare 5i pecetluit(
Sau se teme de o sarcin?. Bn acela5i timp
dorind9o. ceea ce duce la fantasme de
Craviditate 5i la tot felul de anCoase( EIist?
fete c?rora le place s?95i eIerseFe autoritatea pe
care le9o confer? maternitatea. dar nu sBnt
dispuse s?95i asume responsa6ilit?2ile ei( Este
caFul tinerei $Rdia. citat de "( DeutscG. care. la
vBrsta de 5aispreFece ani. anCajat? ca
Cuvernant?. se ocupa de copiii care9i fuseser?
Bncredin2a2i cu cel mai mare devotament7 era o
prelunCire a reveriilor infantile Bn care ea
Bmpreun? cu mama ei formau un cuplu care
cre5tea un copil7 6rusc a Bnceput s?95i neClijeFe
sluj6a. s? se arate indiferent? fa2? de copii. s?
ias? la plim6are. s? flirteFe7 vremea jocurilor
trecuse 5i Bncepea s? se preocupe de via2a ei
adev?rat?. Bn care dorin2a de a fi mam? ocupa
un loc foarte restrBns( Unele femei B5i p?streaF?
toat? via2a aceast? dorin2? de a domina copiii. dar
sBnt oripilate de travaliul 6ioloCic al na5terii7
atunci se fac moa5e. infirmiere. Bnv?2?toare7 sBnt
m?tu5i devotate. dar refuF? s? nasc?( Altele. f?r?
a respinCe cu deFCust maternitatea. sBnt prea
a6sor6ite de via2a lor amoroas? sau de carier?
pentru a9i face loc Bn via2a lor Sau le e team? de
povara pe care ar repreFenta9o copilul pentru ele
sau pentru so2ul lor(
Adesea femeia B5i asiCur? deli6erat sterilitatea.
fie sustr?CBndu9se oric?rui raport seIual. fie prin
practici de planning/ dar sBnt caFuri Bn care nu95i
m?rturise5te teama de a avea un copil. 5i atunci
un proces psiGic de ap?rare face imposi6il?
concep2ia7 Bn?untrul femeii se produc tul6ur?ri
func2ionale care pot fi descoperite la o eIaminare
medical?. dar care sBnt de oriCine nervoas?(
Doctorul ArtGus8 citeaF?. printre altele. un
eIemplu frapant*
Doamna "((( fusese r?u preC?tit? pentru via2a de
femeie de c?tre mama ei7 aceasta Bi preFisese cele
mai man catastrofe dac? s9ar fi BntBmplat s? r?mBn?
Bns?rcinat?( !Bnd doamna "((( s9a m?ritat. sa creFut
Bns?rcinat? Bn luna imediat urm?toare7 a recunoscut
c? se Bn5elase7 5i Bnc? o dat? dup? alte trei luni* din
nou eroare( Dup? un an a consultat un CinecoloC care
nu a descoperit nici la ea. nici la so2ul ei vreo cauF?
oarecare de sterilitate( Dup?
/
Cstoria.
J1/
trei ani s9a dus s? consulte un alt doctor. care i9a spus*
L%e2i r?mBne Bns?rcinat? cBnd ve2i vor6i mai pu2in
despre asta(((H Dup? cinci ani de c?s?torie. doamna
"((( 5i so2ul ei se Bmp?caser? cu ideea c? nu vor
avea niciodat? copii( !opilul s9a n?scut Bn anul
urm?tor(
Acceptarea sau refuFul conceperii unui copil
este influen2at de aceia5i factori ca 5i sarcina Bn
Ceneral( Bn timpul sarcinii sBnt resusci tate visele
infantile ale Cravidei 5i anCoasele sale din
adolescen2?(
Devenind la rBndul ei mam?. femeia ia. Bntr9o
oarecare m?sur?. locul celei care i9a dat via2?(
Pentru ea este o total? emancipare( Dac? o dore5te
cu sinceritate. se va 6ucura de sarcin? 5i va 2ine s?
o poarte f?r? ajutorul nim?nui7 dac? este Bnc?
dominat? 5i consimte s? fie astfel. dimpotriv?. se
va preda Bn mBinile mamei sale* nou9n?scutul i se
va p?rea mai deCra6? un frate sau o sor? decBt
fructul propriului ei pBntece7 dac? vrea s? se
eli6ereFe 5i Bn acela5i timp nu Bndr?Fne5te s9o fac?.
se teme c?. Bn loc s9o salveFe. copilul ar putea9o
face din nou s? cad? su6 juC7 aceast? anCoas?
poate provoca avorturi7 "( DeutscG citeaF? caFul
unei tinere femei care. tre6uind s?95i Bnso2easc?
Bntr9o c?l?torie so2ul 5i s?95i lase copilul ce
urma s? se nasc? Bn Crija mamei sale. a n?scut
acest copil mort7 a fost uimit? c? nu9i p?rea
prea r?u dup? el. c?ci 5i9/ dorise foarte tare7 dar 5i9
a dat seama c? se CBndea cu oroare s? i9/ lase
mamei sale. care ar fi dominat9o Bn con tinuare
prin acest copil( Am v?Fut c? sentimentul de
culpa6ilitate fa2? de mam? este foarte frecvent la
adolescente7 dac? la vBrsta matu rit?2ii acest
sentiment este Bnc? viu. femeia B5i imaCineaF?
c? un 6lestem apas? asupra proCeniturii sale sau
asupra ei Bnse5i* copilul crede ea. Bi va provoca
moartea venind pe lume sau va muri n?scBn du
se( Aceast? remu5care este la oriCinea anCoasei.
atBt de frecventa la tinerele femei. c? nu95i vor
putea duce sarcina la 6un sfir5it( Se vede din
acest eIemplu relatat de "( DeutscG cit?
importan2? nefast? pot avea rela2iile dintre fiic? 5i
mam?*
Doamna SmitG. cea mai mic? dintr9o familie
numeroas? Bn care nu era decBt un 6?iat. fusese primit?
cu ciud? de c?tre mama ei care voia un 6?iat7 datorit?
afec2iunii pe care /9< ar?tau tat?l s?u 5i surorile mai
mari. n9a suferit prea mult din cauFa acestei rela2ii(
Dar cBnd s9a m?ritat 5i a r?mas Bns?rcinat?. de5i B5i
dorea nespus de mult copilul. ura pe care9o avusese
alt?dat? fa2? de mama ei a f?cut9o s? deteste ideea de
a deveni la rBndul ei mam?7 a n?scut un copil mort. cu
o lun? Bnainte de termen( Bns?rcinat? a doua oar?. i9a
fost team? de un nou accident7 din fericire. una
dintre prietenele ei apropiate a r?mas Cravid? Bn
acela5i timp cu ea( Aceasta avea o mam? foarte
afectuoas? care le9a protejat pe cele dou? femei Bn
timpul sarcinii7 dar prietena B5i concepuse copilul cu o
lun? mai devreme decBt doamna SmitG. care s9a
Bnsp?imBntat la ideea de a na5te sinCur?7 spre
surpriFa tuturor. prietena a
242
r?mas Bns?rcinat? Bnc? o lun? dup? termenul prev?Fut
pentru na5tereK 5i cele dou? femei au n?scut Bn aceea5i
Fi( Prietenele au Got?rBt s?95i conceap? Bn aceea5i Fi
urm?torul copil. 5i doamna SmitG 5i9a Bnceput f?r? nici
o nelini5te noua sa sarcin?( Dar Bn cea de9a treia lun?.
prietena a tre6uit s? p?r?seasc? ora5ul7 Bn Fiua Bn care
a aflat. doamna SmitG a f?cut un avort( N9a mai putut
avea copii niciodat? dup? aceea7 amintirea mamei
sale o ap?sa prea tare(
Un raport nu mai pu2in Bnsemnat este acela pe
care femeia Bl are cu tat?l copilului( O femeie deja
matur?. independent?. poate avea un copil care nu9
i apar2ine decBt ei* am cunoscut una dintre aceste
femei ai c?rei ocGi se aprindeau la vederea unui
6?r6at frumos. dar nu dintr9o dorin2? senFual?. ci
pentru c?9i m?sura acestuia Bnsu5irile de arm?sar7
aceste amaFoane ale maternit?2ii salut? cu
entuFiasm mira9b colul Bns?mBn2?rii artificiale(
Dac? tat?l copilului B5i Bmparte via2a cu ele. Bi vor
refuFa orice drept asupra proCeniturii sale. vor
Bncerca 9precum mama lui Paul din 0ii !i
ndrgostii 9 s? formeFe cu micu2ul un cuplu
BncGis( Dar. Bn majoritatea caFurilor. femeia are
nevoie de un sprijin masculin pentru a95i accepta
noile sale responsa6ilit?2i7 nu se va devota cu
6ucurie nou9n?scutului decBt dac? un 6?r6at Bi
este devotat(
!u cBt este mai infantil? 5i mai timid?. cu
atBt aceast? nevoie e mai presant?( ot "(
DeutscG poveste5te despre o tBn?r? femeie care
s9a c?s?torit la cincispreFece ani cu un 6?iat de
5aispreFece ani. care o l?sase Bns?rcinat?( De
cBnd era doar o feti2? Bi pl?ceau copiii 5i o
ajutase pe mama ei s?9i BnCrijeasc? pe fra2ii 5i
pe surorile ei mai mici( Dar cBnd a ajuns ea
Bns?5i mam? a doi copii. a intrat Bn panic?. Bi
cerea so2ului ei s? stea tot timpul lBnC? ea7 a
tre6uit ca el s?95i ia o sluj6? care9i permitea s?
Mtea ore BntreCi acas?( r?ia Bntr9o continu?
anIietate. eIaCerBnd certurile Bntre micu2i. dBnd
o importan2? eIcesiv? celor mai mici incidente
ale Filei( +ulte tinere mame cer astfel ajutorul
so2ului lor. pe care9/ alunC? adesea de acas?
cople5indu9/ cu Crijile lor( "( DeutscG citeaF? 5i
alte caFuri curioase. printre care 5i acesta*
< tBn?r? m?ritat? a creFut c? a r?mas Cravid? 5i a
fost eItrem de fericit?7
plecBnd Bntr9o c?l?torie f?r? so2ul ei. a avut o foarte
scurt? aventur? pe care a
acceptat9o tocmai pentru c?. fiind cople5it? de
maternitate. nimic altceva nu /
se p?rea mai important7 revenind lBnC? so2ul ei. 5i9a
dat seama ceva mai
tBrFiu c? Bntr9adev?r se Bn5elase asupra concep2iei.
care data din acea
c?l?torie( !Bnd s9a n?scut copilul. s9a Bntre6at 6rusc
dac? era fiul so2ului ei
sau al amantului de ocaFie7 era incapa6il? s? Bncerce
vreun sentiment fa2? de
/
"( DEUS!" afirm? ca a verificat faptul c?
na5terea copilului a avut loc
la Fece luni dup? ce fusese conceput(
243
copilul pe care 5i9/ dorise atBt7 plin? de anCoas?.
nefericit?. a recurs la un psiGiatru 5i nu s9a interesat de
copil decBt din momentul Bn care s9a Got?rit s?9/
considere pe so2ul ei ca fiind t