AHPCCBuc ur

estiCri
stinaSt
eri
etel072418088psi
holog
s
ecr
etaralas
oci
ati
ei.Am avuts
imoduldehi
pnoter
api
e,s
uc ces

Moussa Nabati -
Guérir son enfant intérieur
Vindecarea copilului nostru interior

Ultim update: 27 aprilie 2011 orele 19:00 aici

De pe coperta spate a cãrtii:
Orice fiintã umanã adãposteste în ea asemenea
unei pãpusi rusesti douã !u-ri unul adult unul
copilãresc"
Primul, supus principiului de realitate,
este capabil sã se comporte, la muncã sau în iubire,
la modul lucid.
Al doilea, în schimb, din lipsã de reflectie si de recul,
purtat de o emotionalitate debordantã,
osileazã între dramatizare anxioasã
si agitatie euforicã.
#n realitate copilul interior este cel care $%idea&ã
pasii adultului"
Adevãrat înger pãzitor,
atunci când copilãria a fost fericitã si în sigurantã,
el riscã sã fie persecutor,
plasându-l pe adult într-un context de esec sau de
dependentã afectivã,
dacã a fost victimã a maltratãrilor sau a trebuit sã
asiste, neputincios, la suferinta pãrintilor sãi.
Moussa abati ne aratã prin numeroase mãrturii cã
niciodatã nu adultul este cel care suferã, ci copilul din
el. Atunci, pentru a se elibera de trecut si a-si $ãsi
ec%ilibrul omul trebuie sã-si caute copilul
interior sã-l asculte si sã facã pace cu el pentru
a-l 'indeca"
()N*OM!
!unt de mult timp intrigat de existen"a la oameni,
începând cu pacien"ii mei, a unei personalit#"i duble, cu
dou# fe"e, a unui psihism cu dublu compartiment în
care coabiteaz#, de multe ori de bine de r#u, dou# fiin"e
diferite, adultul $i copilul. !unt din ce în ce mai convins
c# fericirea unei persoane sau, invers, nenorocirile
%ghinioanele& lui, aptitudinea sau dificultatea lui de a se
bucura senin de bucuriile pe care i le ofer# via"a, depind
de natura leg#turilor, crispate sau destinse, pe care le
între"in între ele cele dou# 'u-ri, cel copil#resc $i cel
adult.
(n fond, contrar crezului psihologiei $i al filosofiei
tradi"ionale, 'ul nu este niciodat# unul, simplu, unic. 'l
nu trimite înapoi la o unitate, unidimensional#,
omogen#, armonioas# $i uniform#. )dentitatea este în
mod paradoxal dubl#. *+asa-sine, dup# imaginea
p#pu$ii ruse$ti sau imbricate, nu este a$adar locuit#
exclusiv de un singur locatar, faimosul *eu, con$tient,
lucid, realist, doritor, activ, rezonabil $i ra"ional, supus
principiului de realitate, a$a cum bine l-a conceput $i
descris escartes. 'a ad#poste$te cel pu"in un al doilea
oaspete, invizibil, de$i st#pân la bord, $i anume copilul
interior, b#ie"elul sau feti"a care am fost fiecare din noi,
care înc# suntem $i azi $i care vom r#mâne mereu,
dincolo de sexul, pozi"ia social# $i mai ales vârsta
noastr#. recutul nu se $terge. 'l nu va disp#rea
niciodat#, $i din fericire de altfel, în m#sura în care el
reprezint# r#d#cinile fiin"ei, funda"iile ei, sursa $i
rezervorul ei, pentru toat# via"a, a energiei lui vitale, a
inspira"iei $i a creativit#"ii lui/ Am g#sit mereu uimitor
c# filia"ia, adic# ideea conexiunii $i a înr#d#cin#rii, este
resim"it# în 0ccident ca o piedic# handicapant#, o
infirmitate, b#nuit# a-i interzice subiectului de a fi liber
$i el însu$i. recutul insufl# viitorul.
Astfel, fiecare fiin"# uman# ad#poste$te în ea dou# ego-
uri, dou# 'u-ri, dou# împ#r#"ii, dou# sensibilit#"i, dou#
viziuni de sine, despre via"#, despre lume $i despre
altele1 orice fiin"# uman# este bipolar#, bilateral#,
bicefal#, bilingv#.
234
'ul adult reprezint# desigur partea ie$it# a aisbergului,
instan"a $i sediul con$tiin"ei, al 5udec#"ii, al voin"ei $i al
ac"iunii. 'l asum#, aidoma c#pitanului unei nave,
func"ia de mediator între revendic#rile pulsiunilor,
imperativele !upra-eului $i exigen"ele realit#"ii
exterioare. +u toate acestea, în spatele fa"adei
rezonabile, el nu se bucur# întotdeauna de o veritabil#
autonomie. 'l poate s# se arate capabil, în cazurile
fericite, s# se afirme gestionând cu senin#tate $i
suple"e energia lui vital#, conciliind astfel, cu a5utorul
compromisului, revendic#rile prezentate de cele dou#
principii de realitate $i de pl#cere, care trag de multe
ori unul h#is $i altul cea. ar el risc#, de asemenea, ca
în caz de conflict, s# se vad# scufundat, influen"at,
brutalizat, "inut în les# de puterea ocult# a copilului lui
interior, despre care nu are nici o cuno$tin"# $i pe care
e$ueaz#, în consecin"#, s#-l st#pâneasc#.
(n aceste condi"ii, for"a sau sl#biciunea 'ului adult,
buna sau reaua imagine pe care o are despre ele,
combativitatea sau moliciunea lui, temeritatea sau
la$itatea, depind de starea de s#n#tate a copilului
interior, de soliditatea sau fragilitatea lui. (n realitate,
acesta din urm# îi ghideaz# pa$ii celui dintâi spre
întâlniri fericite sau îl precipit#, din contr#, în spaimele
nelini$tilor $i ale dependen"elor sado-masochiste, în
pofida inteligen"ei $i a voin"ei *adultului, f#r# voia lui.
+ând acesta se afl# sub influen"a incon$tient# a
copilului lui interior, el înceteaz# chiar s# simt# $i s#
reac"ioneze ca adult. 'l devine orb, pierzându-$i
autonomia psihic#. 'l se scufund# în nisipurile
mi$c#toare ale unei afectivit#"i excesive, ale unei
emo"ionalit#"i dezordonate, senzitive, infantile, privat#
de un minimum de reflexie $i de logic#, din lips# de
distan"# $i de recul. 'ste motivul pentru care el se afl#
în mod repetat prins, în"epenit în excese nocive, fie
pentru c# dramatizarea anxioas# îl împiedic# s#
ac"ioneze sau s# reac"ioneze, fie, invers, pentru c#
entuziasmul euforic îl face s# oculteze riscurile. ocmai
lipsa de m#sur#, exagerarea emo"ional#, serve$te drept
revelator $i indicator al prezen"ei copilului în spatele
m#$tii adulte.
Astfel, i se poate întâmpla *adultului, st#pânit de feti"a
sau b#ie"elul lui interior, mai de grab# vorbit $i ac"ionat
decât vorbind $i actor, s# nu se recunoasc# în unele din
alegerile lui, ca $i cum ar fi fost antrenat, telecomandat
de o for"# str#in#. !esizat, dup# aceea, de regret $i de
culpabilitate, el î$i repro$eaz# naivit#"ile%copil#riile&, pe
care se str#duie$te s# le explice, repetând f#r#
încetare6 *u $tiu ce mi-a apucat, sau *'ra ceva mai
puternic decât mine/
ot a$a, cea mai mic# frustrare sau contrarietate pot
deveni pentru el insuportabile $i extrem de grave,
riscând s#-l destabilizeze reactivându-i temerile lui
infantile de a se vedea respins, de unde aviditatea lui
afectiv# $i c#utarea lui obsesional# de reasigurare $i de
securitate.
Prin urmare, copilul din noi, $i nu adultul în realitate, se
teme c# nu va fi *iubit, c# va fi *5udecat r#u, c# va fi
*criticat, c# i se va *repro$a aceasta sau aceea, c# va
fi *culpabilizat, c# va fi *certat, c# va fi socotit *nul,
idiot $i urât. 'l este cel care se îndoie$te de capacit#"ile
lui, necrezându-se la în#l"ime, percepându-se inutil sau
r#u, dramatizând orice problem#, ezitând neîncetat în
fa"a alegerilor vie"ii, f#r# s# reu$easc# s# se decid#. ot
lui îi este team# c# totul merge din r#u în mai r#u, f#r#
s# spere o ie$ire pozitiv#.
e asemenea, tot el se impacienteaz#, se înfurie, se
enerveaz#, devine iritabil, agresiv sau violent, sau cel
care, invers, se expune în mod masochist ca "ap
isp#$itor în situa"ii de e$ec, de respingere $i de
h#r"uire, c#utând bastoane pentru a se face b#tut. (n
sfâr$it, el este cel care se epuizeaz# ca s# plac#, s#
str#luceasc#, s# se fac# remarcat, s# se laude, s#
seduc#, prin intermediul reu$itei $i al renumelui, pentru
a se crede cineva, pentru a exista, a fi recunoscut,
dorit, important $i iubit.
Aceasta dezv#luie limpede neseriozitatea, nocivitatea
chiar, a unui anumit psihologism de bazar care caut# s#
lini$teasc# $i s# deculpabilizeze în mod artificial
subiectul, incitându-l s# *aib# încredere în el, s# *nu
dramatizeze, s# *profite de ceea ce are în clipa
prezent# etc.
imeni nu aspir# în mod deliberat s# sufere $i nici nu
alege asta. imeni nu poate decide nici s#-$i rectifice
cusururile prin hot#râri, oricât de voluntariste ar fi
acestea, f#r# consim"irea prealabil# a copilului interior.
Acest gen de demersuri, care i se adreseaz# subiectului
adult, voin"ei lui con$tiente, dându-i iluzia c# ar fi
capabil s# se transforme aplicând o re"et# sau un
program, risc# în realitate, în mod paradoxal, s# duc# la
inversul rezultatului dorit. 'le accentueaz# pe termen
lung nefericirea, exersând o refulare suplimentar# în
direc"ia copilului interior, de5a de mult timp
comprimat#, $i necerând, dimpotriv#, altceva decât s#
fie recunoscut $i ascultat.
otu$i, ceea ce dezv#luie cel mai evident existen"a
copilului interior $i suprema"ia lui asupra subiectului
*adult este relativ la fenomenul ambivalen"ei. )ndividul
se vede atunci invadat de prezen"a simultan# în el a
dou# gânduri, dou# emo"ii, dou# voin"e contrare, iubire
$i ur#, da $i nu, *vreau $i *nu vreau, în privin"a
aceluia$i obiect, ceea ce face situa"ia nebuloas#,
imposibil de clarificat $i orice decizie imposibil#. )at#-l
deci sfâ$iat, tras în toate p#r"ile, dedublat, comandat
rând pe rând de dou# aspira"ii antinomice, dou# for"e,
dou# fiin"e în el, copilul $i adultul. Prins între ciocan $i
nicoval#, între frân# $i accelerator, el tergiverseaz#,
cânt#re$te pentru $i contra, reflecteaz#, înainteaz# $i
d# înapoi. 7ocea adult# îl încura5eaz# s# fie el însu$i, s#
aib# încredere în capacit#"ile lui $i s# se afirme,
exprimându-$i dorin"ele $i valorile. +ea a copilului,
invers, îi ordon# s# se supun#, s#-$i rotun5easc#
unghiile, s# fie supus, din culpabilitate la ideea de a
decep"iona sau de a r#ni, din teama de a displace sau
de a fi respins.
Astfel, 'ul adult, sechestrat de copilul din el, poate
p#rea imatur, infantil, suferind de subdezvoltare
psihic#. Privat de autonomie $i împiedicat s# se
dezvolte, el î$i risipe$te energia vital# luptând, într-un
fel, contra lui însu$i, comb#tând accesele de angoas#,
de ambivalen"# $i de culpabilitate emise de copilul lui
interior. ar, în mod paradoxal, cu cât mai mult se
înver$uneaz# el contra acestor manifest#ri, cu atât le
face mai agresive, epuizându-$i în acela$i timp propriile
lui resurse de energie.
(n mod evident, complet invers, copilul interior, acest
alt-sine, poate s# se comporte în privin"a 'ului adult,
colocatarul lui din *casa-sine, de o manier# care a5ut#,
constructiv#, devenind îngerul lui p#zitor, mentorul lui,
geniul lui bun protector, inspiratorul lui, colaboratorul lui
privilegiat.
+ontrar a ceea ce afirm# vânz#torii de himere, fericirea
nu are secret. +ei care se simt *bine în pielea lor,
bucurându-se de pacea interioar#, capabili s# simt#
bucurie $i s# deguste micile $i marile pl#ceri ale vie"ii,
nu se recruteaz# dintre fiin"ele umane superioare,
bogate, frumoase, dotate, tinere, inteligente $i
s#n#toase. u exist# nici un program de urmat pentru a
a5unge la starea-de-bine%fericire&. 0amenii ferici"i sunt
cei care, din cauza prezen"ei în ei a acestui înger
p#zitor - a nu se lua evident în sens propriu, literal -,
se bucur# de o imagine s#n#toas# despre ei în$i$i.
(ncrez#tori în capacit#"ile lor $i con$tien"i de limitele lor,
ei accept# ceea ce au $i ceea ce sunt, în prezent, vârsta
lor adult#, sexul de b#rbat sau de femeie, bog#"ia lor,
f#r# a se l#sa devora"i de nostalgie, utopie, panic# sau
euforie, f#r# a se brutaliza în mod masochist prin
ambivalen"# $i culpabilitate. 'i au privilegiul, într-un
cuvânt, de a ad#posti un b#ie"el sau o feti"# care îi
spri5in# la modul încrez#tor $i fericit, ca un înger
p#zitor. umai acesta este susceptibil s# sus"in#
dezvoltarea vital# $i identitar# a adultului.
+opilul interior apare deci sub dou# fa"ete, întunecat#
sau luminoas#, în func"ie de ceea ce a integrat din
trecutul lui familial $i transgenera"ional, de ceea ce a
îndurat $i tr#it, de ceea ce a reu$it sau e$uat s#
surmonteze.
'vident, nu sunt
eu
primul şi nici singurul descoperitor al acestei dualităţi psihologice
fundamentale, a acestei idei a unei coexistenţe în fiecare a două
fiinţe,a două egouri, a două voinţe, a două Eu-ri. Este vorba aici de o
noţiune de mult timp familiară tuturor acestor cunoscători ai sufletului
care sunt scriitorii, poeţii, filosofii şi psihologii. Ea a fost, fără
îndoială, presimţită, de asemenea, de o manieră pur şi simplu intuitivă
de cei mai mulţi dintre muritori.
Postare 8 martie 9:;;
+u toate acestea, no"iunea unui alt sine în mine, care
m# guverneaz# în plus%suplimentar&, a fost pân# acum
constant refulat# $i comb#tut#. 'ste adev#rat c# ea
deran5eaz# $i nelini$te$te, provocând fantasme de
intruziune. 'a contrariaz# $i r#ne$te orgoliul, dogma
liberului arbitru, iluzia st#pânirii, nevoia imperioas# a
omului de a se sim"i unit $i autonom. 'a ne face s# ne
temem în special de fisur#, de ruperea, de spargerea
identit#"ii noastre, de intrarea în nebunie sau
perversiune, faimoasa dedublare de personalitate,
caracteristic# a schizofrenicului, în care alienatul se
vede total deposedat de el însu$i, mi$cat de o ocult#
voin"# stranie $i str#in#, infernal#, diabolic#, riscând s#-
l fac# s# comit# toate ororile posibile, asasine sau
suicidare.
*'xist# în fiecare om dou# postul#ri simultane, una spre
umnezeu, cealalt# spre !atan, scria <audelaire.
oat# lumea îl cunoa$te pe )anus, unul din cei mai vechi
zei din =oma, cu cele dou# fe"e spate în spate, una
orientat# spre trecut, cealalt# întoars# spre viitor. 'l a
fost mereu considerat cu bun#voin"# în m#sura în care
el nu încarneaz# o dubl# personalitate ambivalent#,
despicat#, cu dou# fe"e, una neagr#, cealalt# alb#, ca în
cazul perversului. 'l reprezint# chiar un simbol pozitiv.
'l este zeul tuturor por"ilor, al pragurilor, favorizând
tranzi"iile, a5utând de exemplu trecutul s# se continue,
s# se prelungeasc#, s# se dezvolte în viitor. 'l este, pe
total, simbolul cre$terii, al devenirii, al copilului care
devine adult.
+u totul alta este situa"ia în cazul legendei lui r. >e?@ll
$i a l. @de. =omancierul britanic !tevenson pune aici
în scen# o fiin"# fantastic#, l#untric divizat#, cu cele
dou# 'u-ri antinomice, despicate, în sciziune, în
schism#, total str#ine una alteia. Bna, dr. >e?@ll,
irepro$abil#, este atras# de bine, de pl#cerile s#n#toase
ale vie"ii. )nvers, cealalt#, dl. @de C în englez#, to
hide înseamn# *a se ascunde-, este atras# de r#u, de
crime $i de vicii. 'l este, pentru acest motiv, un
persona5 foarte negativ, calificat drept monstru
însp#imânt#tor, o încarnare satanic# provenind din
întuneric, inspirând spaim# $i aversiune.
234
(n consecin"#, ideea unui dublu 'u, de$i intuitiv sesizat#
%s# ne gândim o clip# la Portretul lui Dorian Gray de
0scar Dilde&, a fost energic refulat#, comb#tut#, în
virtutea temerilor unei posesiuni satanice pe care le
inspir#, a unei rupturi schizofrenice sau a unui cliva5
pervers.
)poteza unui psihism cu dou# obloane %deschideri&,
copil#resc $i adult, reunite $i independente, constituie o
realitate psihologic# incontestabil#, dincolo de nelini$tile
pe care ar fi susceptibil# s# le trezeasc#, relative la
str#inul $i intrusul din noi. !a nu repre&int+ nici un
fenomen patolo$ic nici o func,ionare re$resi'+ la
originea suferin"elor individului sau a restric"iei
domeniului lui de libertate.
<a dimpotriv#, recunoaterea unui psi%ism cu dou+
compartimente, bidimensional, cât $i în"elegerea a
ceea ce se împlete$te $i se 5oac# între adult $i copilul lui
interior, luminat de trecutul familial, comport+ 'irtu,i
benefice i eliberatoare. 'a contribuie, în primul
rând, la lini$tirea subiectului, a5utându-l s# realizeze c#
suferin"a lui nu este deloc consecutiv# unei lipse reale
în Aici $i Acum, reparabil# în mod concret, ci c# ea
constituie expresia temerilor copilului lui interior $i c#
ea este a$adarpurt+toare a unui sens. 'a îl
prote5eaz#, de asemenea, pe subiect contra tentativelor
exterioare de manipulare venite din familia sa, de la
colegi $i prieteni, dar $i din publicitate $i propagand#
mediatic#. Acestea, adresându-se exclusiv emo"iilor lui,
sensibilit#"ii lui de copil, fricilor $i speran"elor lui,
reu$esc s#-i scurtcircuiteze luciditatea, capacit#"ile lui
adulte de discern#mânt $i inteligen"a sa.
!# ne întreb#m acum pentru ce motive $i în ce scop
copilul interior se comport# la unii adul"i ca persecutor,
împiedicându-i s# fie în mod autentic ei în$i$i, s#
tr#iasc# $i s# se dezvolte în pace, în compania celor pe
care îi iubesc.
(nc# o dat#, dac# adultul nu reu$e$te s#-$i realizeze
fericirea, dac# se epuizeaz# în conflicte interioare, este
a$a pentru c# este imatur, insuficient de adult în
consecin"#, în ciuda vârstei lui, din cauza n#p#dirii lui
de copilul lui interior care îi confisc# elanul vital. ar
pentru ce acesta ac"ioneaz# într-un mod atât de
negativ $i de distructivE Aceasta se produce a$a atunci
când subiectul nu $i-a tr#it deplin copil#ria lui, cu tot
ceea ce aceast# perioad# comport# ca le5eritate $i lips#
de gri5i, în numele lui propriu, pe func"ia $i pe locul lui,
la locul $i timpul lui. 'l r#mâne pueril, infantil, de multe
ori de-a lungul întregii lui existen"e, încremenit,
în"epenit de trecutul lui, de$i în aparen"# revolut,
pentru c# s-a aflat plasat prea precoce într-o pozi"ie de
*adult. 'l n-a avut deci $ansa, mic fiind, s# deguste cu
adev#rat micimea lui, s# fie suficient de bebe, b#ie"el
sau feti"#. (mbulzit de angoas# $i culpabilitate, el a
trebuit s# evadeze din copil#ria lui pentru a se eri5a în
p#zitor $i terapeut al p#rin"ilor lui. 'ste cazul, de
exemplu, atunci când subiectul a tr#it o istorie familial#
dificil#. 'l a îndurat maltratare sau a asistat ca
spectator pasiv $i neputincios la suferin"a p#rin"ilor s#i6
divor", boal#, $oma5, depresie etc. este vorba aici de o
copil#rie non consumat#, avortat#, s#rit#, neîmplinit#,
neterminat#, lips#, ratat#, alb#. +um s# te dega5ezi
atunci dintr-o perioad# $i dintr-un statut care nu au fost
suficient tr#ite pentru a putea fi integrate $i arhivate, în
mod simbolic dep#$iteE +um s# te separi, f#când doliul
respectiv, de feti"a sau de b#ie"elul care nu ai putut fi
pentru a-"i putea continua cre$tereaE
Aceast# copil#rie alb#, adic# non tr#it#, ca un buletin
de vot alb pe care nu este nimic înscris, ca o noapte
alb# f#r# somn, ca o c#s#torie alb#, non consumat#
fizic, nu va disp#rea totu$i, pulverizat# în neant. <a
dimpotriv#, în loc s# se absoarb# în mod natural, s# se
integreze în psihism $i s# devin# fundamentul cât $i
rezervorul de energie vital#, ea se despic#, se izoleaz#,
se deconecteaz# pentru a pleca, a se e.ila unde'a în
in'i&ibilitatea catacombelor labirintice ale
incontientului.
+u toate acestea, ea 'a ,/ni într-o &i mai de'reme
sau mai t/r&iu 'enind s+ b/ntuie casa-sine
asemenea unei fantome r+t+citoare, r#uf#c#toare
pentru c# este nefericit#. u este vorba aici, evident, ca
într-o literatur# fantastic#, despre o stafie, despre o
fiin"# care a existat anterior.(antoma serve$te pur $i
simplu de imagine pentru a descrie întoarcerea
refulatului incontient, adic# a ceea ce nu a fost tr#it
$i metabolizat la timpul lui. 'a revine, adesea dup# o
lung# perioad# de hibernare, sub form# de simptome
deran5ante, obsedante dar incomprehensibile pentru
subiect, f#r# leg#tur# cauzal# inteligibil# cu realitatea
sa prezent#.
(nc# o dat#, nu adultul este cel care sufer#, ci, prin el,
copilul lui interior, sechestrat de fantom#. Astfel, cu cât
subiectul s-a v#zut mai mult împiedicat în al s#u
Altundeva $i Altcândva s#-$i tr#iasc# în mod s#n#tos
via"a lui de copil, cu atât mai mult va fi el mai târziu
urm#rit, legat burduf de întoarcerea refulatului care
cere satisfacerea cererilor lui, r#mase în suspensie.
)at# de ce, de exemplu, atâtea persoane în vârst#
*recad, cum se spune, în copil#rie, devenind
capricioase, egoiste, anxioase, ner#bd#toare. 'ste sigur
c# pe m#sur# ce omul îmb#trâne$te $i î$i descoper#
copilul interior, el se apropie mai mult de copil#ria lui,
mai ales dac# aceasta a fost dificil# $i deci nu a fost
tr#it# deplin, la locul $i la timpul ei, ci a fost avortat#,
ratat#, s#rit#, alb#. 'ste de neconceput s# devii cu
adev#rat adult dac# nu ai fost mai întâi copil, apoi
adolescent. <#trâne"ea nu îl modific# în profunzime pe
subiect. 'a amplific# unele din tr#s#turile personalit#"ii
lui existente dintotdeauna.
Plecând de acolo, la modul general, orice emo"ie care
nu a putut fi resim"it#, derobându-se astfel punerii în
cuvinte $i elabor#rii con$tiente, se transform# în
fantom# care d# târcoale pe aleile *casei-sine. Fa fel se
întâmpl# în cazul ansamblului emo"iilor, al depresiei, al
culpabilit#"ii pe care individul, de teama de a *deveni
nebun, se înver$uneaz# s# o refuleze, s# o resping# în
invizibilitatea incon$tientului, a5utat de multe ori de
arsenalul medicamentelor chimice.
#n sc%imb orice suferin,+ recunoscut+ asumat+
se metaboli&ea&+ se di$erea&+ pier&/ndu-i
astfel în mod natural din intensitate i din
noci'itate" Mai mult înc+ ea se transform+ în
în$r++m/nt în %ran+ afecti'+ în în$er p+&itor
amplific/nd ener$ia 'ital+. (n acest sens, ritualurile
simbolice, de esen"# laic# sau religioas#, care se
rarefiaz# din nefericire în epoca noastr#, aveau drept
scop încura5area individului în a-$i exprima emo"iile în
urma unei pierderi sau cu ocazia trecerii de la o vârst#
a vie"ii la alta. 'le îl a5utau pe om s#-$i împlineasc#
travaliul de doliu. 'ste interesant de remarcat, de
asemenea, c#, în literatura fantastic#, fantoma
desemneaz# creatura supranatural# locuit# de spiritul
unui mort care ar fi r#mas prizonier# pe p#mânt sau
care ar reveni de dincolo pentru a se r#zbuna, a-i a5uta
pe apropia"ii ei sau a r#t#ci ve$nic ca pedeaps# pentru
vinov#"iile ei. oate aceste legende de spectre $i de
stafii, cunoscute în ma5oritatea culturilor, toate aceste
fabule macabre sau fantastice exprim#, în cele din
urm#, desigur nu o realitate obiectiv#, ci un adev#r
psihologic simbolic, $i anume întoarcerea refulatului
incon$tient sub form# de fantom#. 0rice via"#
neîmplinit#, neterminat#, avortat#, orice litigiu non
reglat, a c#rui doliu nu a putut fi realizat, r#mâne în
suspensie, reapare, dup# o perioad# de incuba"ie, sub
form# de fantom#.
'ste ra"iunea pentru care, în multe folcloruri, stafiile se
recruteaz# dintre sufletele chinuite $i r#t#citoare,
r#mase f#r# mormânt, cele ale unor asasina"i,
sinuciga$i sau tinere moarte la na$tere. )magine trist#,
desigur, dar cum nu se poate mai expresiv#, definind
fantoma ca $i consecin"a unei rat#ri, reac"ia la
întreruperea prematur# a unei vie"i care nu s-a petrecut
înc#, care nu s-a putut derula pân# la cap#tul ei
natural, asemenea unui boboc ofilit f#r# s# fi înflorit, un
gr#unte non germinat.
(n medicin#, *membrul fantom# desemneaz# membrul
care, de$i chirurgical amputat, continu# s# fac# parte în
mod imaterial din schema corporal#. (ntr-o bibliotec#,
*cartea fantom# desemneaz# cartonul plasat într-un
raft în locul obi$nuit al unei c#r"i pentru a marca
indisponibilitatea de moment a ei.
e acum, adultul sufer# de imaturitate $i de infantilism,
în toate sectoarele identit#"ii lui plurivalente, în iubire,
munc#, rela"ii sociale $i familie. 'l se arat# fragil,
emotiv, susceptibil, ambivalent, impulsiv, irascibil $i
alergic la frustrare. 'l dramatizeaz# în mod anxios sau
idealizeaz# în exces, în mod naiv, peripe"iile vie"ii, f#r#
s# poat#, datorit# distan"ei, s# reflecteze $i s#
relativizeze. 'l se arat# infantil, în nici un caz pentru c#
ar fi fost *r#sf#"at din cale afar#, îmbuibat, fixat într-o
copil#rie poleit# cu aur, ci dimpotriv# pentru c# a fost
privat de ea, a5uns adult precoce.
Aceast# copil#rie *prost moart# din cauz# c# nu a
putut fi tr#it# se transform# deci într-o fantom# care
vine s#-l bântuie pe adult, cu singurul scop de a se face
recunoscut# $i în"eleas#. (n mod curios, ace$ti subiec"i
sunt capabili s# se comporte în anumite circumstan"e,
în special atunci când este vorba s#-i a5ute pe al"ii sau
s# înfrunte încerc#ri reale, cu o luciditate $i cu un cura5
exemplare. +u toate acestea, atunci când este vorba de
via"a lor afectiv#, ei se arat# uimitor de imaturi, orbi,
hipersensibili, susceptibili, nelini$ti"i $i fragili. Aici,
copilul interior este cel care domin#, care simte $i
ac"ioneaz# în ei, în detrimentul 'ului lor adult.
eea ce-l împiedic+ pe copil s+-i locuiasc+ deplin
copil+ria pentru a-i putea continua în mod
s+n+tos creterea este datorat apari,iei unei
depresii infantile precoce 3D456" Aceasta se produce
atunci când mica fiin"a uman#, impresionabil#, îndur# o
caren"# narcisic# important#, o priva"iune semnificativ#
de iubire $i de securitate în timpul acestei perioade atât
de decisiv# a existen"ei ei în care c#ldura $i luarea în
bra"e constituie hrana afectiv# privilegiat#. 'l poate s#
se deprime, în primul rând, pentru c# a fost în mod
personal victim# a ne-iubirii, a abandon#rii $i a
maltrat#rii. (n alte situa"ii, el a trebuit s# asiste ca
martor neputincios la suferin"ele p#rin"ilor s#i, atin$i de
boal#, deces, $oma5, pierderea unei fiin"e dragi etc. (n
aceste condi"ii, p#rin"ii lui, de$i prezen"i fizic, devin
psihologic absen"i, inexisten"i chiar, absorbi"i de gri5ile
$i dificult#"ile lor, copilul este convins de fiecare dat#, în
pofida eviden"elor, c# el este vinovat de tot ceea ce i se
întâmpl# negativ, lui sau apropia"ilor lui, c# este a$adar
r#u, nociv $i, drept urmare, nedemn de a fi iubit.
Bneori, în absen"a chiar a oric#rui traumatism reperabil,
în timp ce a fost crescut *în puf, ferit de orice frustrare
$i de orice agresiune, copilul poate totu$i s# sufere de
caren"# narcisic# dac# el nu a fost durit pur $i simplu
pentru el însu$i, pentru feti"a sau b#ie"elul care a fost,
în gratuitatea dorin"ei, ci mai degrab# pentru ceea ce
reprezenta el. 'l a fost conceput, spre exemplu, pentru
a înlocui, a reincarna chiar un fr#"ior sau o surioar#
disp#rut%#&, al c#rui prenume îl poart#. !au înc#, a fost
programat s# cârpeasc# cuplul $chiop al p#rin"ilor s#i,
s#-i uneasc#, s#-i adune împreun# etc. Astfel, nefiind
pe func"ia lui adev#rat# $i pe locul lui, el se vede
îns#rcinat cu o misiune de terapeut pentru a satisface
nevoia narcisic# de reconfort $i de lini$tire a p#rin"ilor
s#i. 'l poate s# se simt# vizat, f#r# s# aib# cuno$tin"#
de aceasta, de un litigiu transgenera"ional. 'xist#, în
paralel cu ereditatea biologic# C talia, culoarea pielii, a
ochilor, a p#rului, a inteligen"ei poate -, o ereditate
psihologic#. Aceasta const# în a primi a capta din
partea ascenden,ilor ceea ce a r+mas e.act
incontient la ei non spus refulat secret inter&is
s+ accead+ la cu'/nt la repre&entare i la
elaborare contient+ sau, la modul general, toate
cele pentru care doliul nu a putut fi împlinit6 conflict,
fr#mântare, accident, întâmplare nepl#cut# etc. Pentru
acest motiv, digestia, metabolizarea, reconversia
acestor evenimente pentru a le transforma în
îngr#$#mânt, în sev# $i în trambulin# pentru a hr#ni $i
a ridica psihismul devin compromise. ot ceea ce nu a
fost în mod normal tr#it, care a suportat în mod brutal
o avortare, o oprire, se transform# în fantom#
r#t#citoare $i persecutoare în loc s# serveasc# de înger
p#zitor protector.
'ste vorba, poate, aici de un mod de func"ionare, $i
chiar de o lege universal#, care transcende domeniul
specific al aparatului psihic $i al incon$tientului pentru a
veni s# caracterizeze via"a în întregimea ei, atât
ecosistemul natural cât $i societatea.
0rice dictatur#, politic# sau intelectual#, se vede într-o
zi sau alta, avid triumfând asupra lui Goliat, atacat# $i
r#sturnat# de întoarcerea s#lbatec#, neprev#zut# $i
incontrolabil# a refulatului, a tuturor ideilor minoritare
de mult timp temute $i deci energic comb#tute,
dispre"uite.
Antibioterapia oarb# $i masiv# a acestor ultime dou#
decenii s-a tradus prin apari"ia noilor su$e %tulpini de
microbi& microbiene mutante, necunoscute pân# acum,
mult mai *rele decât virusul intestinal sau gripal
original, transformat acum în fantom# r#zbun#toare $i
exterminatoare.
ot a$a, b#t#lia neîndur#toare dus# de cel pu"in
cincizeci de ani pentru eliminarea mizeriei, pe de o
parte, $i a parazi"ilor vegetali, pe de alt# parte, cu
a5utorul utiliz#rii negândite $i monstruoase a otr#vurilor
chimice, a pesticidelor $i a diferi"ilor detergen"i, se
pl#te$te în zilele noastre cu întoarcerea refulatului, $i
anume o gigantic# poluare planetar# ce distruge mediul
$i via"a.
A te înh#ma azi la sarcina prioritar# constând în a
reabilita *negativul, *r#ul, $i anume acele emo"ii care
ne displac, angoasa, culpabilitatea $i deprimarea, a
înv#"a s# toler#m ideile politice care ne contrariaz#, a
asuma un minimum de suferin"# $i de maladie, a
accepta în sfâr$it s# tr#im, fie $i cât de pu"in, cu
mizeria, toate aceste demersuri se dovedesc în mod
paradoxal promi"#toare de fericire interzicând muta"ia
disimulat# a *r#ului în fantom#.
Fupta nu duce, în definitiv, decât la epuizarea energiei
vitale metamorfozând, din cauza reful#rii, $opârla în
crocodil $i viermele în viper#/
) 'indeca copilul nostru interior înseamn+ a-l
c+uta a-l recunoate a-l asculta pentru a aduce
pacea în le$+turile noastre cu el.
Maltrat+ri
234
ac8ues
ot#. Aici a fost relatat cazul unui b#rbat de 8H de ani,
ie$it la pensie, c#s#torit de IH de ani cu aceea$i femeie,
care sim"ea nevoia s# se travesteasc# din când în când
*pe ascuns în femeie. u am timp s# traduc tot, redau
doar concluziile, n.t.
234
Jrustrarea pulsiunii de a-$i iubi p#rin"ii, atunci când
ace$tia se arat# brutali fa"# de copii se arat# a fi la fel
de pre5udiciabil# dezvolt#rii afective ca $i privarea
narcisic# îndurat#. Aceasta din urm# poate chiar s#
par# uneori, în virtutea caracterului ei con$tient $i
verbalizabil, mai pu"in d#un#toare, în m#sura în care
iubirea neinvestit# în afar#, necheltuit#, neîmp#rt#$it#,
risc# s# se transforme în ur# de sine, m#cinând
subiectul din interior.
234
(n general, b#rba"ii, mai ales îmb#trânind, tr#iesc mari
dificult#"i în a lua o anumit# distan"# vizavi de realit#"ile
materiale. 'i se v#d astfel constrân$i s#-$i refuleze
emo"iile, în loc s#-$i permit# s# le asculte, s# le resimt#
$i s# le verbalizeze. ac# ma5oritatea covâr$itoare a
clientelei *ps@-ilor e constituit# din femei, aceasta nu
înseamn# în nici un caz c# ele sunt mai fragile decât
b#rba"ii, ci c# invers, fiind mult mai solide decât ei din
punct de vedere psihologic, ele sunt capabile s#
resimt#, s# recunoasc# $i s#-$i încredin"eze tr#irea lor
f#r# ru$ine, cerând a5utor.
(n acest context, *feminitatea lui >acKues, în pofida
suferin"ei pe care i-o cauzeaz#, îi ofer# cel pu"in
avanta5ul de a-l a5uta s# se deschid# lui însu$i. )at#
pentru ce, el se arat# capabil s# asimileze cu u$urin"#
recomandarea pe care eu o enun" adesea în fa"a
pacien"ilor mei. 'u îi încura5ez, de fapt, s#-$i modifice
privirea vizavi de unele simptome 5enante, s# înceteze
s# se 5udece de o manier# prea negativ#, s# le
considere nu ca tare de eradicat de urgen"#, ci mai
degrab# ca enigme de decriptat, în speran"a de a le
p#trunde semnifica"ia incon$tient#. Pe de alt# parte,
singur# accederea la sens poate oferi indispensabila
cheie a eliber#rii.
0rice simptom, simptomul travestirii lui >acKues,
adic"ia, 0+ %E&, alcoolismul etc se instaleaz# la
început pentru a asigura supravie"uirea psihologic# a
subiectului, salvându-l astfel de implozie $i de ruinare.
'l devine desigur, în continuare, din cauza neadapt#rii
la prezent, o surs# de bloca5 $i de suferin"#, pân# când
pacientul s# reu$easc# s# descoperecodul secret pe
care-l con"ine, permi,/nd astfel ieirea din labirint.
'ste motivul pentru care orice atitudine agresiv#,
r#zboinic# chiar, spre exemplu recurgerea masiv# $i
prelungit# la *arsenalul de medicamente psihiatrice
într-o tendin"# de suprimare simptomatic#, nu face
decât s# agraveze pe termen lung starea de r#u,
compromi"ând adev#rata vindecare, cea care
germineaz# din interior.
234
+opilul victim# a maltrat#rilor este convins c# dac# nu
este iubit, dac# este b#tut $i respins este din vina sa. 'l
crede c# este a$a pentru c# el este r#u, nociv chiar,
lipsit de orice valoare, nedemn de orice privire $i de
orice afec"iune. Aceast# culpabilitate infantil# a victimei
inocente, de$i scandaloas# $i revolt#toare în ochii logicii
noastre con$tiente, poate totu$i s# r#mân# mult timp
intact# în catacombe ale incon$tientului. 'a determin#
$i orienteaz#, la vârsta adult#, maniera noastr# de a fi
în lume $i comportamentele noastre.
Astfel, adultul, dominat de copilul lui interior nefericit,
afectat de culpabilitate $i de )P %depresie infantil#
precoce, ca urmare a unei caren"e narcisice în
copil#rie&, pentru c# a fost odinioar# victim# a
maltrat#rilor, va tr#i unele dificult#"i în a dispune de
capitalul lui de energie vital# $i a-l gestiona în mod
liber. 'l se va vedea în mod incon$tient constrâns s#-l
risipeasc# în mod excesiv în cele dou# fenomene de
expiere $i de c#utare a inocen"ei. Pe de o parte, pentru
a-$i sanc"iona gre$elile imaginare, în speran"a ob"inerii
absolvirii %iert#rii& $i, pe de alt# parte, pentru a-$i
demonstra lui însu$i $i altora c# este bun, pur, blând,
amabil $i, prin urmare, demn s# primeasc# iubirea de
care a fost frustrat. 'l va avea în mod aprig, din acest
motiv, tendin"a de a se sacrifica pentru al"ii, de a se
ocupa în mod exagerat de ei, în uitare $i negli5are de
sine. evoia lui imperioas# de afec"iune $i de
recunoa$tere îi interzice s# spun# nu $i s# pun# limite,
din teama de a se vedea respins. Aceast# aviditate
afectiv# îl transform# într-o fiin"# docil#, servil# chiar,
prada privilegiat# a $arlatanilor $i manipulatorilor de tot
felul, $i îl plaseaz# în situa"ii expiatoare $i de h#r"uire.
Altfel spus, îndurând odinioar# maltratarea, copilul va
continua s# se maltrateze în mod masochist el însu$i,
prin identificare cu agresorul lui, devenind propriul lui
du$man $i persecutor. Jiind lipsit de mama iubitoare, el
se va eri5a la vârsta adult# în mam# bun# a tuturor, dar
în mam# rea $i persecutoare fa"# de sine însu$i. 'ste
vorba evident aici, dincolo de aparen"e, de o c#utare
infantil# $i egoist# de aten"ie $i de recunoa$tere, de
nevoia vital# de a se sim"i în sfâr$it iubit $i recunoscut,
$i în nici un caz de un dar dezinteresat, de o dorin"#
altruist# gratuit#. 'ste posibil, cu toate acestea, ca unii
copii maltrata"i s# se transforme mai târziu în fiin"e
umane asociale %inapte pentru via"a în societate& $i
agresive, crude chiar, mi$cate de singura dorin"# de a
se r#zbuna pentru brutalit#"ile îndurate. +u toate
acestea, în marea lor ma5oritate, ei se deghizeaz# în
!aint-<ernard %este vorba despre câinii salvatori, n.t.&,
eri5ându-se din instinct în ap#r#tori $i protectori ai
altora, comportându-se de aceast# dat# a$a cum ar fi
dorit s# se procedeze cu ei în$i$i.
234
4da
)da este o femeie frumoas# de H: de ani, cu p#r $aten
închis $i cu ochi de culoarea mierii. 'ste îmbr#cat#
sobru, dar $ic, mai degrab# cu bun gust. 'a ia cu
senin#tate loc în fotoliul pe care i-l prezint, dar începe
s# vorbeasc# brusc, f#r# a a$tepta s# fie invitat#,
înainte chiar ca eu s# m# fi a$ezat. (n mod evident, ea
are multe de povestit, de *evacuat, lucruri importante
care nu mai pot a$tepta. G#sesc totu$i c# ner#bdarea ei
contrasteaz# ciudat cu senin#tatea clipei prezente.
*!unt cuprins# de angoas#. M# panichez la volan. Am o
fric# groaznic# de a m# deplasa cu ma$ina sau de a-mi
face drumurile. !unt paralizat# de o anxietate masiv#,
intens#, cvasi permanent#. M# simt str#in# mie îns#mi
$i lumii. 'u nu $tiu cine sunt. Mi-e atât de fric# s# nu
devin nebun#. +eva din mine îmi spune c# sufletul îmi
va p#r#si în curând corpul, c# voi disp#rea imediat de
pe suprafa"a p#mântului, c# nu voi mai exista. Am
momente când nu îmi mai simt corpul, ca $i cum nu ar
mai fi viu ci vid sau ireal, sau nu ar avea consisten"# $i
grosime. Plutesc ca un arbore dezr#d#cinat dup# un
uragan, purtat de valuri, în toate p#r"ile. Am adesea
senza"ia oribil# c# mâna mea nu îmi mai apar"ine. 234
emaiputând s#-mi continui munca în aceste condi"ii,
nici s# ies din cas#, r#mân închis#, "intuit# de fotoliul
meu. =esimt atunci o furie puternic# contra tuturor
celor care m# abandoneaz#. Am atâta nevoie de al"ii,
atâta dorin"# de a fi leg#nat#, alintat#, f#r# s# se ocupe
de nimeni altcineva decât de mine. +aut mereu
compania altora. (ncon5urat# fiind, m# simt mai bine.
ar imediat dup# plecarea lor simt din nou sentimente
de abandon $i de excludere. (ncep atunci s# le port pic#
$i s# fiu geloas# pe ei. !uf#r comparându-m# cu
persoanele aparent fericite, care sunt în via"# $i în
pl#cere iar eu nu. Mi-e ciud# pe mine apoi, m# simt
vinovat# de ingratitudinea mea. Am fost spitalizat#
acum doi ani timp de dou# luni. Am urmat apoi o
psihoterapie care mi-a f#cut bine. ar de câteva
s#pt#mâni am rec#zut. 7alurile de angoas# au reap#rut
a doua zi dup# o disput# cu companionul meu. u
în"eleg ce mi se întâmpl#. e ce nu am dreptul de a
exista $i de a fi fericit# ca toat# lumeaE e ce nu a5ung
s# expulzez, odat# pentru totdeauna, aceast# durere
insuportabil#E
234
(n mod evident, suferin"ele )dei nu sunt motivate de
nici o gri5# de importan"# din existen"a sa prezent#. 'le
au fost desigur declan$ate de o disput# cu companionul
ei, dar acest eveniment, oricât de nepl#cut ar fi, nu
a5unge s# genereze un asemenea tsunami. 'ste vorba
deci de un simplu factor declan$ator $i nu de o cauz#.
+eea ce dovede$te c# nu adultul este cel care sufer# de
o nepl#cere particular# în al s#u Aici $i Acum, ci copilul
lui interior, prizonier al fantomei, este dispropor"ia
dintre mica însemn#tate a dezagrementului real $i
seismul psihologic declan$at.
'ste cu totul legitim ca un subiect, atacat de $ocurile $i
stresul vie"ii cotidiene, s# simt# drept reac"ie unele
sentimente penibile ca furia, frica, decep"ia, triste"ea
sau descura5area. +apacitatea de a primi, de a resim"i
$i de a exprima acest gen de emo"ii dovede$te tocmai
buna s#n#tate a psihismului. )nvers, absen"a de reac"ie
emotiv#, chiar indiferen"a sau apatia uneori, sunt
revelatoare nu de o soliditate, ci de o rigiditate $i deci
de o fragilitate psihologic#, datorate mecanismelor de
refulare $i de ap#rare.
234
!# ascult#m acum istoria copil#riei lui )da6 *Mama mea
a avut trei copii, cei doi fra"i ai mei $i pe mine, ultima,
cea mai mic#. iciunul dintre noi nu a fost dorit cu
adev#rat. ac# pilula ar fi existat la acea vreme, ea nu
ar fi devenit mam#, spunea ea. A c#utat s# fac# avort,
la to"i trei, s#rind în aer, dar f#r# succes. 'u era cât pe
ce s# mor, pe la 9 luni, cuprins# de vomismente $i de
accese de tuse.
P#rin"ii mei nu s-au în"eles niciodat#. Acesta este de
altfel motivul pentru care mama mea nu voia s#
r#mân# îns#rcinat#. at#l meu bea $i o b#tea din când
în când. 'u l-am urât destul de mult timp, aruncând
toat# vina pe el, convins# fiind c# el era extrem de
prost $i r#u. Ast#zi cred c# el suferea mai degrab# de o
lips# de iubire din partea mamei mele. A fost o
c#s#torie aran5at#.234
(n unele dimine"i tremuram la trezire, imaginându-mi
c# mama mea a profitat de lini$tea $i de întunericul
nop"ii, în timp ce lumea dormea, pentru a se întoarce în
!pania. Alergam repede s# v#d dac# ea era acolo, în
camera
părinţilor mei şi mă strecuram între ei în pat. Aceasta mă liniştea ca
prin magie pe moment. În fond, eu nu am simţit niciodată ocrotire în
această familie, nici dorită să fac parte din ea. Îmi plăcea să evade din
mine însămi, imagin!ndu-mi că trăiam într-o altă casă, liniştită şi
veselă, încon"urată de alţi părinţi care se iubeau şi cu care puteam să
mă să simt bine. #ăceam tot ce puteam în realitate pentru a linişti
tristeţea mamei mele, pentru a reconforta, a-i ridica moralul. $%&
'ram atât de avid# de tandre"e $i de ocrotire/ 234
+onsecin"a cea mai marcant# a maltrat#rii pasive
prive$te încingereaa culpabilit#"ii incon$tiente a victimei
inocente. otul se petrece în realitate ca $i cum
violen"ele la care )da a asistat C acest verb semnificând
bine în"eles * a vedea, a remarca, dar $i *a a5uta, a
participa C erau vina ei, fie pentru c# ea le-a provocat,
fie pentru c# nu a reu$it s# le previn#, s# le împiedice.
'i îi incumb# în orice caz misiunea de a repara
stric#ciunile pentru a se reabilita.
234
+ând o suferin"# dep#$e$te un anumit grad de
intensitate, când ea devine obsedant#, împiedicându-l
pe subiect s# r#mân# în picioare $i s#-$i continue
existen"a, aceasta dovede$te c# ea pro'ine de
departe, c# este veche $i c# î$i are sursa în istoria
trans$enera,ional+ familial+. ocmai aici rezid#
diferen"a de natur# între aceste dou# categorii de
afec"iuni psihice numite în mod grosier *nevroze $i
*psihoze.
ac# primele trimit în urm# mai ales la vicisitudinile
unei istorii existen"iale, tr#it# personal de subiect în
sânul triunghiului familial, ultimele se raporteaz# mai
mult la tulbur#rile non tr#ite $i non con$tientizate de el,
dar care ating mo$tenirea lui transgenera"ional# $i
filia"ia lui. Astfel, )da este mo$tenitoare, purt#toare a
dezn#de5dii $i a nelini$tilor mamei ei $i a celor dou#
bunici ale ei, pe lâng# ale sale proprii. 'a provine, din
ambele p#r"i, matern# $i patern#, din femei brutalizate
de destin, deprimate, nefericite. +ând nu mor la
na$tere sau nu-$i pierd copilul, ele sunt b#tute de so"i
alcoolici $i violen"i care le consider# drept bone $i
obiecte sexuale.
Poate c# mai ales din aceste motive )da a decis la rece,
la ;: ani, înainte chiar de a a5unge la vârsta procre#rii
sau de a $ti de unde vin copiii, c# ea nu va avea copii.
'ste greu pentru o femeie care nu a dat na$tere unui
copil, oricare ar fi motivul, s# se simt# vie, deplin# $i
întreag#. 'nergia vital# se blocheaz#, sl#be$te $i se
împu"ineaz#, împiedicat# fiind s# parcurg# în mod fluid
diversele paliere ale existen"ei. 0rice s#mân"#
nefecundat#, orice via"# neîntâmplat# se transform# în
fantom# persecutoare. Li pentru aceste motive,
desigur, )da nu î$i permite s# duc# o via"# amoroas# $i
sexual# fericit# cu companionul ei, din solidaritate $i
culpabilitate fa"# de ascenden"ii ei, $i din cauz# c# ea
îns#$i a fost în5osit# sexual în copil#ria ei.
)at#, în sfâr$it, pentru ce a acceptat ea s# piard# zece
ani din via"# 5ucând un rol de ghei$# pe lâng# un b#rbat
ce abuzeaz# de naivitatea ei, refuzând în acela$i timp
s#-l iubeasc# pe cel care o dore$te la momentul actual
propunându-i s# fie împreun#. 'u te urmez, tu fugi de
mine, eu fug de tine, tu m# urmezi/
+u siguran"#, )da nu cere mai mult, din punct de
vedere con$tient, decât s# se uneasc# cu un b#rbat în
iubire $i complicitate. +u toate acestea, dup# modelul
copiilor maltrata"i, afecta"i de )P $i culpabilitate, ea î$i
interzice s# fie fericit# în virtutea convingerii ei
incon$tiente c# este rea $i f#r# merit. 'a caut# astfel
neîncetat ceea ce în fond nu-$i d# dreptul s# ia,
respingând cu putere acel ceva la care aspir# în acela$i
timp atât de intens.
'u cred totu$i c#, dac# )da sufer# atât din cauza unor
preocup#ri care nou# ne pot p#rea la prima vedere vagi
$i abstracte - *'u nu $tiu cine sunt, nu sunt eu îns#mi,
corpul meu nu este al meu, nu m# simt incarnat#, mi-e
fric# s# nu devine nebun# sau s# mor, mâna mea se
deta$eaz# etc. -, este pentru c# ea se afl#
cumva contagiată de moarte, mai exact de mor"ile
închistate în ea. A avut loc, în primul rând, înainte chiar
de venirea ei pe lume, decesul unui bebe $i a mamei lui
la na$tere. otul se petrece ca $i cum pacienta mea ar fi
fost, $i ast#zi înc#, bântuit# de aceste dou# fiin"e
prematur $i pe nedrept secerate de destin, $i deci
transformate în fantome, alegând-o pe ea drept
mormânt. )da a suferit apoi din cauza sinuciderii
unchiului ei, înainte de cel al tat#lui ei, $i unul $i cel#lalt
purtându-se ca ni$te copii imaturi, crampona"i de so"ia
lor, obseda"i $i m#cina"i de fantasma temerii de a fi
în$ela"i. imic nu este mai traumatizant decât suicidul
unui apropiat. Antura5ul se afl# atunci în fa"a unui doliu
indigest, imposibil, din cauza arsurii culpabilit#"ii, a
certitudinii ilogice $i absurde de a nu fi încercat totul
pentru a împiedica aceast# dram#, sau chiar de a fi fost
la originea lui. !uicidul îi aneantizeaz# pe cei apropia"i
mai degrab# decât dispare cel în cauz#.
(n sfâr$it, angoasele )dei, împiedicând-o s# se
investeasc# în prezent, provin din sechestrarea ei în
trecut, din cauz# c# nu este ea îns#$i, psihic autonom#,
individuat#, separat# $i diferen"iat# de mama sa. 'a are
drept misiune incon$tient# s# întrupeze 5um#tatea, pe
sora *geam#n# sau *laptele mamei, al c#rei prenume
îl poart#, într-un context de dependen"# fuzional#.
Fuat# drept alta, ea este împiedicat# s#-$i asume
propria identitate $i s#-$i ia zborul cu propriile aripi, ca
artizan al dorin"ei ei $i al destinului ei. u numai c# ea
nu-$i d# dreptul s-o p#r#seasc# pe mama sa nefericit#,
sim"indu-se vinovat# dac# o abandoneaz#, dar ea î$i
datoreaz# în plus, în calitate de copil terapeut, s# o
înlocuiasc# pe mica )da pentru a umple ceea ce îi
lipse$te mamei. Aceasta $i-a numit fiica exact )da
pentru a o oferi mamei sale drept înlocuire pentru cea
adev#rat#, pentru a o consola la rândul ei de o ruptur#
necicatrizat#. Jiecare genera"ie se str#duie$te $i se
epuizeaz#, sacrificându-se într-un fel, s# panseze
r#nile, s# acopere lipsurile, s# pl#teasc# gre$elile $i s#
ramburseze datoriile celei care a precedat-o, în loc s#-$i
utilizeze energia vital# împlinindu-$i destinul. oate
suferin"ele î$i au originea în dezordinea de locuri
simbolice $i de func"ii, în confuzia de identit#"i $i de
dorin"e.
+um s# dezlegi nodurile acumE +um s# asanezi aceast#
disfunc"ionare familial#, introducând ordine în roluri
pentru ca )da s# reu$easc# s# se elibereze de
autoritatea fantomeiE +um s-o exorcizezi pe aceasta
pentru ca pacienta mea s# devin# în sfâr$it ea îns#$i,
diferen"iat# de dorin"a matern#, care o confund# cu
alta, sora ei geam#n# sau lapteE +um s# u$urezi, cât de
cât, povara de culpabilitate a victimei inocente pentru
ca )da s# înceteze s# se cread# de vin#, pentru $i în
locul altora, pentru violen"ele la care a fost martor#, în
neputin"# total#. +um s#-i redai lui +ezar ceea ce îi
apar"ine lui +ezarE
0 anumit# lectur# a teoriei rezilienţei , poate
imperfect transmis# sau prost asimilat#, las# s# se
cread# c#, în virtutea plasticit#"ii sufletului de copil,
copilul maltratat p#streaz# capacitatea de a reuşi, de a
trăi şi de a se dezvolta pozitiv de o manieră social
acceptabilă în ciuda stresului sau a unei adversităţi care
comportă în mod normal riscul grav al unei ieşiri
negative.

Aceast# teorie insist#, tot a$a, asupra posibilit#"ii

pentru tân#ra victim# de a ieşi de acolo, datorită
speranţei şi optimismului, de a metamorfoza oroarea şi
suferinţa în artă, de a sări în afară, de a triumfa asupra
încercărilor, o victorie fiind întotdeauna mai puternică
decât disperarea.

*=ezilien"ii se v#d astfel prezenta"i ca noii eroi ai

timpurilor moderne, imuniza"i, vaccina"i într-un fel
definitiv fa"# de contrariet#"ile existen"ei, viitoare $i
prezente. Jiecare epoc# are nevoie de miturile $i de zeii
ei, pe care le secret# dup# modele de moment. (n mod
curios, cei doi *supermani ai rezilien"ei, au sfâr$it prin
a se sinucide6 scriitorul Primo Fevi în ;NO, $i
psihanalistul <runo <ettelheim în ;:, sufocându-se
într-un vulgar sac mena5er din plastic. 0roarea
intern#rii în lag#rele de concentrare naziste,
culpabilitatea strivitoare a victimei inocente de a fi fost
obiectul violen"elor, a"ipite pentru o clip#, au trebuit
brusc s# se reactiveze, determinându-le s# fac#
implozie.
!uccesul acestei viziuni pu"in simpliste a psihismului, ce
pare neclar# $i contradictorie, se bazeaz# în mod
esen"ial pe puternica ei tonalitate emo"ional# $i
pozitiv#. 'a se adreseaz# cu ingeniozitate gândirii
magice a copilului interior, dorin"ei lui ner#bd#toare de
a vedea toate necazurile $i obstacolele volatilizându-se
ca prin minune. 'a caut# s# scurtcircuiteze spiritul
critic, capacit#"ile ra"ionale de reflexie $i de
discern#mânt ale adultului. e"inând seama
complexit#"ile incon$tientului, ea gâdil# iluzia unui viitor
deschis, neîncremenit, neipotecat de trecutul familial,
mai ales transgenera"ional, considerat ca revolut sau
gestionabil.
(n zilele noastre, suntem constrân$i s# ne ar#t#m
optimi$ti $i pozitivi pentru a pl#cea, lini$titori $i le5eri
pentru a seduce, s# afirm#m c# totul este corectabil $i
perfectibil, c# nimic nu este ireversibil sau grav.
+enzura $i delictul de opinie nu au disp#rut cu adev#rat
din domeniul cultural $i ideologic modern. 'le au
devenit pur $i simplu disimulate $i invizibile, ceea ce
dubleaz# intensitatea $i influen"a lor. (n spatele fa"adei
liberale $i tolerante, adesea chiar libertar#, a culturii
actuale, prosl#vind libertatea de a gândi orice $i de a
exprima orice, unele idei susceptibile s# deran5eze
armonia factice a *gata gânditului pozitiv consensual $i
politic corect sunt instantaneu îndep#rtate, lovite de
anatem#.
)luzia lini$titoare dup# care *nimic nu este executat
%5ucat& $i totul poate fi recuperat datorit# optimismului
$i speran"ei nu constituie în fond decât un balsam
temporar antidepresiv $i anxiolitic. 'a are drept func"ie
s# contrabalanseze nelini$tile $i disperarea subiectului,
neputin"a lui real# de a gestiona, pentru a-l modifica,
cursul existen"ei lui, calchiind realitatea dup# visele lui.
otu$i, virtu"ile anesteziante $i adormitoare provizorii
ale demersului *pozitivist, for"at $i artificial, de
mar?eting, confec"ionat, comport# inconvenientul ma5or
al deposed#rii subiectului de sine însu$i, deturnându-l
pe termen lung de fa"#-c#tre-fa"# cu interioritatea lui.
'le împiedic# astfel întâlnirea $i ascultarea copilului din
el, prizonier al fantomei, pentru a-l elibera.
(n mod curios, cu cât existen"a devine mai dificil# $i
complex#, pe planurile atât material $i psihologic cât $i
rela"ional, cu atât discursurile fals lini$titoare, vrându-
se din punct de vedere comercial *optimiste $i
*pozitive, prolifereaz# ca ciupercile, mizând pe
aspira"ia copil#reasc# de a se bucura f#r# gri5# de
timpul prezent. 'ste ceva de în"eles, într-un fel, în
m#sura în care cu cât depresia câ$tig# teren, cu atât
excitarea dionisiac#, ca mecanism de ap#rare, î$i
redubleaz# intensitatea.
iscursul social, am subliniat de5a, are drept func"ie, în
timp ce celebreaz# zgomotos o valoare, s# camufleze $i
s# compenseze penuria ei de fapt. u se exalt# într-
adev#r atât de mult iubirea de aproapele, solidaritatea
$i altruismul ca atunci când individualismul $i
indiferen"a egoist# se propag# în mod canceros.
'u r#mân convins, în ce m# prive$te, c# copilul, victim#
direct# sau indirect# a maltrat#rii, nu devine în mod
automat $i definitiv *rezilient. ac# el î$i continu#,
dezvoltarea potrivit elanului vital, via"a r#mânând
incontestabil mai puternic# decât moartea, el risc#, în
special al vârsta adult#, confruntat cu $ocurile $i cu
încerc#rile existen"ei, purt#toare ale aceluia$i sens ca $i
r#nile pe care le-a îndurat odinioar#, s# recad# în
spaimele din al s#u Altundeva $i Altcândva. 'ste exact
ce i s-a întâmplat lui )da.
Bnul din progresele cele mai notabile ale pacientei
mele, în cursul psihoterapiei sale, este faptul c# ea a
devenit ceva mai r+bd+toare, tocmai luând cuno$tin"#
de refle.ele ei automate i in'oluntare de crispare
i de lupt+ de îndat# ce în orizontul interiorit#"ii ei
apare cea mai mic# contrarietate. *Mult timp m-am
epuizat încercând s# m# debarasez de istoria mea, s#
m# eliberez de familia mea, de care, de altfel, nu am
avut niciodat# dorin"a s# apar"in. !im"eam prea mult#
furie contra p#rin"ilor mei, contra prietenilor mei de
asemenea, contra mea îns#mi desigur, în definitiv. Pe
de o parte refuzam via"a $i lucrurile a$a cum erau,
crezându-m# în acela$i timp incapabil# s# le modific a$a
cum a$ fi dorit C spre exemplu s# sudez cuplul p#rin"ilor
mei pentru a o face pe mama fericit#. u am încetat,
de-a lungul acestor ani, s# consult o mul"ime de
speciali$ti, implorându-i s# m# salveze. +#utam re"ete,
r#spunsuri, solu"ii magice $i remedii minune peste tot
unde eram sf#tuit# s# m# îndrept. =ealizez acum c# era
a$a pentru c# nu aveam nici o încredere în mine, c#
eram pierdut#, vid#, dependent# de al"ii $i c#
vindecarea, salvarea nu puteau s# vin# decât din
exterior. M# credeam nul#, incapabil#, rea.
+ompanionul meu m# numea, glumind cu simpatie,
*miriapodul, atâta alergam peste tot, în stânga $i în
dreapta. (mi d#deam totu$i seama uneori c# aceast#
agita"ie dezordonat# m# deposeda $i mai mult de fiin"a
mea profund#. =esim"eam de asemenea, ca o lic#rire
palid#, c# în fond eu devenisem *intoxicat#%drogat#&
de suferin"a mea. 'a devenise de-a lungul timpului ca
un drog, $i eu m# satisf#ceam ce ea într-un fel. Japtul
c# sufeream însemna c# înc# exist, c# nu am murit $i
nu am înnebunit/
+u cât se lupt# mai mult contra fantomei, cu atât mai
mult ea sechestreaz#, luându-l ostatic, copilul interior,
împiedicându-l pe adult s# devin# el însu$i, în rolul $i pe
locul s#u, liber, dega5at de trecutul familial.Niciodat+
nu realitatea oricare ar fi $ra'itatea i $reutatea
ei are ultimul cu'/nt" eea ce împiedic+ libera
de&'oltare a ener$iei 'itale în
pre&ent interzicându-i s# circule în mod fluid prin
diversele aspecte ale identit#"ii plurivalente, nu este
deloc relativ# la severitatea r#nilor trecutului sau a
maltrat#rilor îndurate ci în i$norarea lor în
refularea lor i mai mult în lupta oarb+ an$aat+
contra lor pentru a ne debarasa de ele pentru a le
ter$e" *Pentru a câ$tiga, trebuie s# încet#m s#
învingem, spunea <udha.
opilul interior nu cere dec/t s+ fie primit i
ascultat" !ste sin$urul mod pentru el de a se
de$aa datorit+ securit+,ii re$+site de puterea
fantomei linitind prin aceasta i pe adultul care
constituie morm/ntul ei"
!ON4;4!4
Oli'ier
0livier tocmai $i-a s#rb#torit cei H: de ani. 'ste înalt $i
mai degrab# un b#rbat frumos. 'l pare cu toate acestea
la prima vedere încordat, are un aer destul de
contrariat, nemul"umit poate pentru c# nul-am primit
exact la ora convenit# a întâlnirii noastre.
er#bd#tor, el îmi expune f#r# nici un preambul,
preocupat în mod sigur s# nu piard# timpul, motivul
consulta"iei6 *Acum doi ani $i 5um#tate, când plecam în
vacan"#, am avut un grav accident de ma$in#. Am lovit
din plin un b#iat de ;: ani care traversa pe nea$teptate
strada pentru a se al#tura p#rin"ilor lui care îl a$teptau
pe trotuarul din fa"#. u b#usem $i nu dep#$isem deloc
viteza legal#. (n orice caz, nu l-am v#zut deloc cum
"â$ne$te de pe $osea. 'l a lovit parbrizul, care s-a
spart, a decedat practic pe loc, înainte chiar de sosirea,
foarte rapid# totu$i, a pompierilor. 'ram complet
siderat, prostrat, r#mânând f#r# reac"ie, ca $i împietrit,
în mi5locul unei agita"ii intense, cât $i a urletelor so"iei
mele $i a p#rin"ilor b#ie"elului.
*e atunci nu mai îndr#znesc s# conduc. 7ia"a mea a
încremenit. Am pierdut cu totul încrederea în mine, cât
$i gustul $i dorin"a de tot ce m# interesa, de a munci,
de a ie$i, de a face sport, de a c#l#tori etc. nu mai
profit de nimic. M# învârt în cerc. M# târ#sc cu o ran#
deschis#. u mai reu$esc s#-mi asum via"a, s# întorc
pagina. Am consultat o mul"ime de psihoterapeu"i. o"i
mi-au repetat sub o form# sau alta, la fel ca $i prietenii
$i familia mea, c# nu sunt r#spunz#tor de acest nefericit
accident $i c#, în consecin"#, nu trebuie s# m#
culpabilizez peste m#sur#. +u toate acestea, eu m#
simt neîn"eles. iscursurile lini$titoare ale altora nu-mi
fac nici un bine. impotriv#, în loc s# m# lini$teasc#,
ele m# afund# mai mult într-o infernal# spiral#. Ancheta
5andarmeriei $i 5udecata tribunalului m-au declarat
nevinovat, f#r# a reu$i totu$i s# m# u$ureze. A$ fi
preferat, pe undeva, s# fiu sever condamnat, cred.
Aceasta mi-ar fi permis, f#r# îndoial#, s#-mi r#scump#r
vina.
(n acest moment, r#mân acas# culcat din ce în ce mai
mult, închis într-o proast# dispozi"ie, cu idei mai mult
decât negre. =ecent, mi-am redactat testamentul.
evenit hipersensibil, plâng pentru orice bagatel#, ca
un b#ie"el, ca o feti"# vreau s# spun. Fa cap#tul
puterilor, nu m# mai simt apt pentru nimic, în definitiv.
u m# recunosc, nici al"ii care m# credeau invulnerabil
pân# atunci, asemenea unui colos. M# simt ca un idiot.
M# întorc regulat la locul dramei, trecând din nou la
nesfâr$it prin cap scena accidentului. 7ia"a mea s-a
r#sturnat total în câteva secunde, pe un drum de
vacan"#. Paradisul promis s-a transformat subit în
co$mar. (nc# de a doua zi am încercat s#-mi vin în fire,
s# o iau de la început. Am c#utat s# m# conving de
nevinov#"ia mea, confirmat# f#r# ambiguitate de
procesul verbal al 5andarmeriei. M# for"am s# tr#iesc,
s# m# amuz $i s# lucrez, luptând din toate puterile
pentru a nu-mi pierde echilibrul $i a m# scufunda.
7oiam s# redemarez via"a ca $i cum nimic nu s-ar fi
întâmplat. 'ram cu adev#rat gr#bit s# închei cu
povestea aceasta. ineam s# ies singur de acolo, f#r#
a5utorul nim#nui. +#utam r#spunsuri rapide, solu"ii
imediate pentru ca via"a mea s# redevin# ca înainte,
f#r# probleme.
ar, în câteva luni doar, tot universul meu s-a pr#bu$it.
Am for"at prea mult. A trebuit s# opresc totul, sau mai
exact totul s-a blocat, suspendat, f#r# ca eu s# pot
controla ceva, decide ceva. !unt total neinteresat de tot
ceea ce pân# atunci avea importan"# pentru mine $i
d#dea sens vie"ii mele. Mi-a r#mas totu$i destul#
energie pentru a-mi lichida afacerile. Am decis s# vând,
s# lichidez la pre" sc#zut mai degrab#, spre surpriza $i
dezaprobarea alor mei, afacerile pentru care am muncit
dou#zeci $i cinci de ani pentru a le crea $i dezvolta.
Fumea pe care am construit-o cu atâta perseveren"# $i
combativitate, piatr# cu piatr#, s-a surpat.
Ast#zi, absolut nimic nu mai reu$e$te s# m# bucure,
nici puterea, nici banii, nici c#l#toriile, nici automobilele,
nimic/ )at#-m# asemenea unei legume. (nainte, eu
st#pâneam lucrurile $i îi diri5am pe al"ii. Acum, al"ii se
ocup# de mine. Aceasta m# revolt#. u am obiceiul s#-
mi plâng de mil# $i s#-i fac pe al"ii s#-mi plâng# de
mil#. Am aspirat întotdeauna ca lumea s# fie mândr# de
mine $i s# caute s#-mi semene. =efuz $i ideea c# acest
accident mi s-a întâmplat mie, c# a c#zut tocmai pe
ma$ina mea $i nu pe a altuia. u vreau s# fiu omul
cumsecade care l-a omorât pe acest pu$ti. Mi-e ru$ine
c# am fost incapabil s# evit aceast# dram#. Mi-e ciud#
pe mine $i pentru c# sunt neputincios ast#zi s# întorc
pagina.
M-am s#turat s# fiu o povar# pentru antura5ul meu, mai
ales pentru so"ia mea, care nu $tie cum s# se situeze $i
s# se comporte fa"# de mine. (nainte, eram ca un
p#rinte pentru ea, protector $i invulnerabil. Acum, ea
m# poart# ca pe un b#ie"el, sau ca pe un b#trân de
asistat, nu $tiu. 'a era cea dominat#, iar la ora actual#
este invers. 'a s-a emancipat $i m# domin# în toate. e
doi ani $i 5um#tate, ea m# poart# pe bra"e. u o
credeam atât de puternic#. =aporturile noastre s-au
inversat total. u mai pot s# fac dragoste cu ea,
aceasta m# întristeaz# mult. +um s# scap de aici $i s#
aflu un viitorE !# uit totulE ar este mai u$or de sus
decât de f#cut. u mai $tiu nimic.
!unt natural emo"ionat la ascultarea acestui discurs
patetic, în pofida efortului $i a voin"ei mele de a
respecta scrupulos regula de aur a neutralit#"ii
binevoitoare6 a asculta $i a în"elege ca profesionist al
sufletului, în func"ia mea de analist, f#r# a m# l#sa
tulburat# de sensibilitatea mea $i de emo"iile mele de a
fi om. (mi pare evident cu totul normal, perfect
s#n#tos, ca pacientul meu s# fie tulburat, destabilizat $i
nefericit dup# o asemenea dram#, s# simt# culpabilitate
pentru a fi ucis un copil, chiar dac# din punct de vedere
5udiciar el nu are nici o vin#. +ontrariul, adic# absen"a,
paloarea sau scurtimea durerii morale, mi-ar fi p#rut
mult mai $ocante.
+u toate acestea, mi se pare ciudat c# *rana lui 0livier
continu# s# sângereze, r#mânând înc# $i ast#zi, la doi
ani $i 5um#tate de la accident, *deschis#, necicatrizat#,
ca $i cum tragedia s-ar fi produs ieri. (mi pare
semnificativ faptul c# existen"a întreag# a pacientului
meu, $ef de întreprindere combativ $i talentat s-a
pr#bu$it atât de masiv în ruine $i obscuritate. Am dedus
de aici C în mod logic fa"# de acest tablou depresiv C
c# în fond 0livier a decedat $i el în acest accident,
odat# cu b#ie"a$ul de ;: ani. +a $i cum acesta,
transformat imediat în fantom# r#zbun#toare, îl lua pe
uciga$ul lui cu el în cealalt# lume sau neantul. u exista
doar un singur mort z#când pe asfalt în acea zi, ci erau
dou# persoane, victima $i uciga$ul ei involuntar. ar de
ceE +e s-a întâmplatE Pentru ce motive depresivitatea
natural#, acest tragic al existen"ei salutar totu$i, s-a
preschimbat în depresie puternic# la 0livierE +a
întotdeauna, sensul a ceea ce pune probleme în Aici $i
Acum este c#utarea în Altundeva $i Alt#dat# %înainte&.
raumatismul singur al factorului declan$ator, oricare ar
fi severitatea lui, nu a5unge pentru a explica starea
psihologic# actual# a lui 0livier.
234
+eea ce caracterizeaz#, într-un cuvânt, existen"a lui
0livier din copil+ria lui este tocmai relativ la
aceast# absen,+ de 'ia,+, la aceast# lips+ de
'italitate, la aceast# s#r#cie de energie vital#.
Accidentul de ma$in# de acum doi ani $i 5um#tate,
concretizându-se prin decesul copilului de ;: ani, a fost
resim"it cu atât mai dramatic cu cât el a trebuit s#
trezeasc# $i s# dezv#luie aceast# non-via"#, aceast#
infeconditate biologic# $i psihologic# lovindu-l pe
pacientul meu.
(nainte de orice, copil#ria lui este descris# de el ca o
perioad# tern#, plictisitoare, trist#. e$i *r#sf#"at, el se
sim"ea singur $i izolat, privat de prezen"a c#lduroas# a
p#rin"ilor lui, de anima"ia s#rb#torilor de familie, cât $i
de $otiile cu prietenii. 0livier era gr#bit, spune el, s#
p#r#seasc# aceast# lume, acest *cerc strâmt $i
sufocant, pentru a se putea dezvolta $i a se sim"i viu.
'l nu $i-a tr#it, într-un fel, copil#ria, copil#rie alb#, cu
le5eritate $i lips# de gri5i.
Pe de alt# parte, ceea ce m-a frapat mereu la el este
absen"a cvasi total# de amintiri relative la aceast#
perioad#, atât de bogat# $i de plin# de peripe"ii totu$i în
existen"a fiec#ruia. 'l nu-$i aminte$te de *mare lucru,
spune el, ca $i cum ar fi fost absent sau ar fi asistat în
mod pasiv, $i de departe, la un spectacol neinteresant,
care nu-l privea cu adev#rat. u este vorba evident de
vreo tulburare de memorie, ci de spa,ii, de pa$ini non
scrise, de evenimente non fixate, de o memorie
afectiv# non interiorizat#, care nu a l#sat decât pu"ine
amprente, urme. <#ie"a$ul de ;: ani z#când f#r#
suflare pe asfalt îl face s# descopere. (nviindu-l, pe
copilul neînsufle"it din 0liver, neînsufle"irea din copil#ria
lui, transformat# în fantom# la vârsta de ;: ani.
Aceast# non via"# interioar# se reflect# de o manier# $i
mai clar# înc# asupra celor dou# aspecte ale identit#"ii
lui plurivalente, via"a emo"ional# $i paternitatea.
(n ceea ce prive$te prima, pacientul meu a încercat,
timp de ani întregi,serioase dificult+,i în sim,irea i
e.primarea emo,iilor sale cu e.cep,ia
culpabilit+,ii. 'u nu l-am auzit, de exemplu, niciodat#
evocând nici cel mai mic sentiment de tandre"e fa"# de
cei apropia"i. u mi-a spus niciodat#6 *îmi place sau
*îmi pl#cea de p#rin"ii mei, cutare profesor, cutare
prieten, ex-so"ia mea, actuala mea so"ie, *fiul meu,
*fiica mea. 'l expune în schimb bucuros afec"iunea
altora în locul lui, ca în scopul de a acoperi un gol
narcisic6 *'u m-am c#s#torit din datorie. 'a era atât de
fericit#, în schimb, s# se c#s#toreasc# cu mine din
dragoste. ot ceea ce îl intereseaz#, îl preocup#, îl
obsedeaz# chiar pe 0livier, $i care devine de fapt
domeniul unic în care 0livier î$i investe$te libidoul,
prive$te problematica de dominare, de putere, de
posedare, chiar $i, mai ales de fapt, în rela"iile lui
amoroase $i sentimentale, dac# putem spune a$a, cu
femeile, pe care se str#duie$te s# le cucereasc#, pentru
a le salva apoi ca un tat#, f#r# s# a5ung# s# le iubeasc#
pur $i simplu de la egal la egal, ca b#rbat. 'l vrea s# fie
admirat, s# fie imitat $i luat ca exemplu de reu$it#.
)at# de ce îi este atât de greu s# accepte s# rateze, s#
e$ueze, s# fie neputincios s# împiedice accidentul de
ieri $i s# se vad# incapabil s# întoarc# pagina ast#zi,
repede $i absolut singur, f#r# a5utorul cuiva. 'ste
imperios vital pentru el s# exercite un control perfect $i
s# aib# o st#pânire absolut# a lucrurilor $i a fiin"elor.
Accidentul de ma$in#, decesul micului pieton au
retrezit, au aprins o via"# emo"ional# pân# atunci
sufocat#, stins#. Bn vulcan adormit se treze$te, un
bara5 din beton armat se crap#, invadând spiritul lui
0livier re"inut, z#g#zuit, aspru $i sec, neobi$nuit s#
spun# ce simte, nici s# resimt# ceea ce spune. 'ste
motivul pentru care începe s# plâng# ast#zi *pentru
bagatele, ca o feti"#.
Al doilea vid, umplând în mod paradoxal, asemenea
unei pânze de p#ian5en, spa"iul lui vital, retrimite la
paternitatea lui alb#, non tr#it#, la femeile pe care nu
le-a fecundat, la copiii pe care nu i-a conceput, la cei
care poart# numele lui dar nu sunt deloc ai lui. (n mod
cu totul natural, din cauza existen"ei acestei mor"i din
suflet, dac# putem spune a$a, accidentul de ma$in# a
fost atât de mult, peste m#sur#, hiperbolizat, f#cându-i
lui 0livier, de doi ani $i 5um#tate, orice tr#ire a vie"ii
imposibil#, de neconceput, interzis#.
!pre ;O ani, evadat din copil#ria lui asemenea unui
prizonier condamnat la perpetuitate $i scufundat într-un
exces, apoi în altul, al stingerii $i apoi al exult#rii
libidoului, el $i-a pierdut puterile ca s# existe, s#
*devin# cineva prin intermediul reu$itei sociale. 'l $i-a
f#urit astfel o masc#, o carapace, sacrificând toate
celelalte fe"e ale identit#"ii lui plurivalente, în special
paternitatea. Aceast# dezl#n"uire era f#r# îndoial#
necesar#, inevitabil# pentru a-l a5uta s# supravie"uiasc#
colmatând )P a sa. +u toate acestea, ea s-a
metamorfozat apoi în handicap, obstruând,
împiedicându-l s# creasc#, s# devin# adult, sine,
adev#rat. ac# carapacea broa$tei o prote5eaz#
punând-o la ad#post de agresiuni, ea o împiedic#, de
asemenea, s# se deplaseze cu u$urin"# $i rapiditate. Pe
m#sur# ce se umple vidul, el se transform# într-o
pr#pastie abisal# ce aspir# 'ul ca un vârte5. 'ste
imposibil de solu"ionat o problem# psihic# intern# prin
treceri la act, ac"iuni încercate în realitatea exterioar#,
concret#.
ocmai c#, starea lui 0livier, moralul lui, a început s#
evolueze pozitiv de îndat# ce el a putut s# în"eleag#,
resim"ind aceasta, c# în fond aceast# *voin"# de a
sc#pa de acolo, aceast# furie sau determinare de a
supravie"ui, care era desigur un moment mobilizator,
benefic $i salvator, 5uca acum contra lui, în detrimentul
lui, înfundându-l în nisipurile mi$c#toare în loc s#-l
a5ute s# se restabileasc#.
7oin"a, a c#rei sl#biciune sau lips# serve$te în 0ccident
de explica"ie pentru toate relele $i r#t#cirile, eri5at# $i
propus# în consecin"# ca r#spuns $i remediu la toate
încerc#rile existen"ei, constituie într-adev#r mai
degrab# un obstacol în"elegerii de sine $i înfloririi
interiorit#"ii. 'a face s# avorteze întâlnirea cu copilul.
ac# subiectul se simte r#u, este tocmai pentru c# el a
solicitat $i a ac"ionat prea mult frâul voin"ei, uzat#
deodat# pân# la sârm#, devenit# inoperant# $i
neproductiv#. Aceasta înseamn# c# el a dus, de-a
lungul a ani întregi, o lupt# oarb# $i f#r# mil# contra lui
însu$i, c# a refuzat s# se asculte, c# s-a negli5at $i s-a
rigidizat, c# a fugit de emo"iile care îl interpelau $i $i le-
a refulat. Aceast# atitudine r#zboinic#, zi de zi, l-a
epuizat, îngr#$ând simptomele $i suferin"a sa, pentru a
sfâr$i prin a-l în"epeni în fundul sacului unde se zbate
acum. ot ce este evacuat din cuvânt $i din elaborare
con$tient# se transform# în fantom# persecutoare. +u
cât ne bloc#m capacitatea, s#n#toas# $i natural#, de
suferin"#, cu atât aceasta se ascute $i se eternizeaz# cu
timpul. (n plus, aceasta anesteziaz# sensibilitatea
afectiv# în întregime, împiedicând prin rico$eu
resim"irea celorlalte emo"ii, calificate într-o optic#
maniheist# $i binar# drept *pozitive, bucuria $i
pl#cerile. 'ste iluzoriu s# încerci s# clasifici afectele în
bune $i rele, în pozitive $i negative, c#utând s# le
respingi pe ultimele pentru a le adopta pe
primele. )ltfel spus 'oin,a face s+ tac+ copilul
interior în loc s+ permit+ s+-l primim s+-l l+s+m
s+ se e.prime i s+-l ascult+m pentru a ne
reconcilia cu el în pace.
'ste aici $i un alt punct capital pe care 0livier reu$e$te
s#-l în"eleag#, $i anume c# depresia lui actual#, în
pofida sau datorit# durerii pe care o ocazioneaz#, îi face
un serviciu în definitiv. 'a îi permite s#-l descopere pe
b#ie"a$ul suferind din el, s# fac# s# tr#iasc# din nou
cel#lalt 'u, 5um#tatea lui, negli5at# pân# atunci.
u subiectul î$i vindec# depresia, ci, invers, aceasta îl
exhorteaz# pe individ s# se ocupe de sine însu$i
reg#sind copilul interior r#t#cit. Accesul la acesta din
urm# este, la cvasi-totalitatea pacien"ilor mei, din
p#cate, adesea compromis din cauza greut#"ii $i a
barierei sacrosanctei *voin"e.
+ultura noastr# este fondat# cam excesiv pe refuzul
voluntarist al suferin"ei $i, la modul general, a tot ce ne
contrariaz#, ne displace $i ne deran5eaz#. 'a ne înva"#
$i ne încura5eaz# deci, prin intermediul p#rin"ilor no$tri
în primul rând, al profesorilor no$tri de $coal# dup#
aceea, apoi prin o mie $i una de procedee de
comunicare de influen"# mai exact, la vârsta adult#, de
a cultiva în noi un dublu cliva5. Pe de o parte între afar#
$i în#untru, între exterior $i interior, între realitatea
obiectiv# $i emo"iile noastre, pentru a supravaloriza pe
primele $i a denigra pe ultimele, prezentate ca opuse $i
antinomice celorlalte. Pe de alt# parte, între cele trei
dimensiuni ale timpului, în special prezentul $i trecutul,
c#utând s# ne conving# c# numai primul conteaz#, este
adev#rat, valabil $i demn de interes, în timp ce al doilea
este cu totul revolut, $ters, radiat, disp#rut pentru
totdeauna. Acest dublu cliva5, între în#untru $i afar# ca
între ieri $i azi, îl face în mod insidios pe subiect s#
cread# c# lipsa de care sufer# trimite, în al s#u Aici $i
Acum, la ceva sau cineva real, f#r# leg#tur# cu
interioritatea lui, $i nici cu trecutul lui. e aici fantasma
c# ar fi perfect posibil s# repar#m totul din exterior,
într-un mod concret, cu mult# voin"# $i perseveren"#,
prin recurgerea la consumarea anumitor produse sau
obiecte. oi c#ut#m astfel, f#r# s# ne d#m seama,
condi"iona"i cu perfidie de aceast# ideologie, s#
satisfacem, cât mai la timp, nevoile noastre afective,
psihologice $i vechi prin subterfugiile conduitelor
noastre actuale, sperând s# lini$tim tensiunile prin
recurgerea la eliber#ri $i substitute, f#r# s# ne aplec#m
asupra copilului interior. 'ste vorba acolo
de mecanismul profund i constant care se afl+ la
ba&a tuturor adic,iilor. (nc# o dat#, nu adultul este
cel care se zbate contra unei suferin"e sau a unei
frustr#ri reale, ci b#ie"elul sau feti"a din el. Acest mod
de gândire binar#, dualist#, într-un fel schizofrenic#,
este evident absurd# $i eronat#, nociv chiar. u exist#
în realitate nici o divizare, nici o sciziune, nici un divor"
între corp $i spirit, afar# $i în#untru, nici mai ales între
dimensiunile timpului, ast#zi, mâine $i ieri. Participând,
dincolo de diferen"ele lor $i de specificit#"ile manifeste,
la o singur# $i aceea$i realitate profund#, aceste
diverse aspecte între"in între ele leg#turi invizibile de
reciprocitate $i de solidaritate, în sânul unei totalit#"i
incasabile.
#n aceast+ optic+ primul pro$res în psi%oterapie
nu const+ contrar ilu&iei comune în a ne mer$e
imediat mai bine în a rede'eni ca înainte i înc+
i mai pu,in a ne 'indeca ci în a ne reconecta la
!ul nostru profund adic+ la interioritatea i
trecutul nostru pentru a re$+si copilul r+t+cit"
<indecarea nu ar trebui s+ constituie un prealabil
o premis+ ci o lucrare r+bd+toare în continu+
de'enire urm/nd deconstruc,iile i
reconstruc,iile necesare" !ste imposibil s+ c+ut+m
s+ o for,+m s+-i $r+bim apari,ia" !a 'ine
întotdeauna de la sine atunci c/nd nu ne $/ndim
la ea atunci când ne a$tept#m mai pu"in. Asemenea
unei preaiubite, ea prefer# s# se d#ruiasc#, s# se ofere
spontan, f#r# s# i se cear#. Altfel, ea se crispeaz# $i se
sustrage când c#ut#m s# o captur#m, ca pe un fluture
sau ca pe un pe$te s#lbatic. Jructul cade de la sine de
îndat# ce este copt. u este nevoie s#-l smulgem.
(n plus, în cursul unei analize, oricare ar fi formula sau
forma ei, terapeutul nu vizeaz# niciodat# adultul ca
atare, în realitatea lui prezent#, ci partea lui infantil#,
imatur#, neterminat#, copilul din el prizonier al
fantomei, care îl împiedic# s# creasc# $i s# se vindece
pentru a se purta ca adult. (n spatele oric#rui afect,
oric#rei suferin"e, oric#rei angoase, oric#rei mânii,
oric#rei gelozii, oric#rei disper#ri, oric#rei ner#bd#ri,
oric#rei sete de seduc"ie, oric#rei ambivalen"e etc, în
special a celor care apar de o manier# repetitiv# $i
intens#, se ascunde copilul interior, surs# de
dezorientare $i în acela$i timp purt#tor al unui mesa5 ce
prive$te devenirea subiectului $i eliberarea lui. Astfel,
acesta se afl#, în pofida orgoliului s#u $i a preten"iei lui
la liber arbitru $i la st#pânire, mai mult ac"ionat decât
actor, mai mult cel vorbit decât cel care vorbe$te.
234
Aceast# primeitate acordat# copilului interior înc# de la
schi"area lucr#rii psihoterapeutice, acest accent,
aceast# primire $i aceast# ascultare permit abordarea
suferin"ei psihologice a adultului pentru a o în"elege $i a
o formula în termeni mai 5u$ti $i adecva"i, mai clari $i
preci$i, eficien"i. )at# dou# exemple rapide.
Georgette, a doamn# de OH de ani, pretinde c# fiica sa
de H9 de ani, c#s#torit# demult $i mam# a trei copii, îi
tulbur# existen"a $i b#trâne"ea, pân# acolo încât î$i
dore$te s# p#r#seasc# via"a cât de repede. *e anul
trecut, fiica mea m-a abandonat. 'a nu mai este atent#
la mine, nu m# mai iube$te, nu mai îmi telefoneaz# ca
înainte, nu mai vine s# m# vad# aproape zilnic, nu mai
îmi urmeaz# sfaturile, nu mai îmi face confiden"e3 ca
înainte. (n plus, ea începe s# se îmbrace într-un mod
caraghios, frecventând oameni pe care eu nu îi apreciez
deloc, etc.
(n realitate, nu Georgette, cea adult#, este cea care
vorbe$te aici, b#trâna doamn# de OH de ani pe care am
avea tendin"a s# o calific#m drept intruziv#, tiranic# $i
culpabilizatoare. 'ste feti"a care plânge prin ea, cea
care, abandonat# de mama sa la na$tere, o plaseaz#
ast#zi pe fiica sa într-o pozi"ie de copil terapeut,
impunându-i s# îndeplineasc# fa"# de ea func"ia de
mam#, bon#, ocrotitoare, iubitoare, care i-a lipsit
cumplit în al s#u Altundeva $i Altcândva %înainte&. u
c/t înaint+m în '/rst+ cu at/t ne apropiem de
copil+rie=
Al doilea exemplu6 enri tr#ie$te o agonie de la divor"ul
cerut $i ob"inut de so"ia sa. 7ia"a lui a devenit subit
goal# de sens, asemenea unui pustiu, a încercat s#-$i ia
via"a cu o lun# înainte înghi"ind trei cutii de somnifere
$i un litru de Qhis?@. Aceast# dependen"# excesiv#,
adictiv#, fa"# de so"ia sa nu traduce desigur o iubire
puternic# $i debordant# a unui b#rbat vizavi de iubita
lui, iubit# cu pasiune, ci dezn#de5dea unui bebe smuls
de lâng# mama lui. (ncercarea actual# vine s#
trezeasc#, r#sucind cu"itul într-o ran# veche de5a, un
traumatism îndurat odinioar# $i comportând acela$i
sens, ne metabolizat înc#6 divor"ul p#rin"ilor s#i de
când avea R ani, l#sându-l pe b#ie"a$ privat de
aprovizionarea narcisic# matern# indispensabil#
cre$terii lui.
e acum, ceea ce Georgette $i enri au fundamental
nevoie, contrar a ceea ce cred ei, nu este s# reg#seasc#
cine este fiica sa, cine este so"ia sa, ci feti"a $i b#ie"elul,
imaturi, infantili, lipsi"i de mam#, prizonieri ai fantomei.
+u cât subiectul a tr#it mai pu"in fuziunea matricial#,
c#lduroas# $i înv#luitoare, la locul $i timpul lui, cu atât
va avea mai mult tendin,a la '/rsta adult+ s+ se
comporte ca un copil pentru a umple aceast# lips#. 'l
va deveni dependent, lipicios, avid de tandre"e $i de
recunoa$tere, revendicativ, exigent, gelos, posesiv,
temându-se în continuu de pierderea iubirii $i de
respingere. (n mod curios, toat# strategia lui de
compensare $i de evitare nu va duce decât la înmul"irea
e$ecurilor $i a rupturilor gr#bindu-le. Nimeni nu este
capabil de fapt s+ satisfac+ aceste cereri masi'e
de iubire insa,iabile în fond de'orante"
Astfel, aceast# con$tientizare a copilului din sine captiv
al fantomei permite destul de rapid, înc+ de la
primele edin,e, s# se reduc# considerabil suferin"a,
f#r# a mai vorbi de economiile de energie, de timp $i de
bani. 'ste a$adar de o extrem# importan"# s# se
repereze înainte de orice în terapie 5um#tatea
subiectului, copilul r#t#cit din el, prin micile $i marile
lucruri din cotidian, reflectând asupra leg#turilor
între"inute cu sine $i asupra celor între"esute cu
antura5ul lui. ) tr+i i a se pri'i tr+ind, într-un fel, a
se dedubla f#r# team# $i a-$i vorbi sie$i ca $i cum ar
vorbi altuia.
(n mod parado.al, tocmai aceast+ dedublare
aceast+ decupare contiin,a de a con,ine dou+
!u-ri de a ad+posti dou+ 'oin,e dou+ dorin,e
permite s+ se unifice s+ de'in+ între$ unic unul
total indi'id indi'i&ibil incasabil imuni&at
contra oric+rei sci&iuni intra-psi%ice. (n schimb,
când subiectul este desp#r"it, amputat de aceast# parte
esen"ial# din el, de copilul lui interior ca r#d#cin#,
depozitar al primelor pagini din cartea vie"ii lui, $i ca
rezervor de energie vital#, el devine extrem de
împu"inat, diminuat, divizat, fragmentat, scindat,
neterminat. ocmai acest cliva5 se transform# în surs#
de angoas# $i de nefericire. econcilierea permite s+
se transforme di'i&area $i smucirea în toate
p#r"ile dintre cele dou+ !uri în alian,+ i în
complementaritate.
)ceast+ descoperire a copilului interior datorit+
unei sc%imb+ri de pri'ire asupra sa îi procur+
subiectului în c+utare de sine o comoar+ de
re'ela,ii i de uurare pe care am putea s-o
pre&ent+m aici succint în trei puncte6
• opilul interior este cel care determin+
ima$inea pe care adultul i-o f+urete despre
sine pozitiv# sau negativ#, independent de orice
realitate, tinere"e sau b#trâne"e, bog#"ie sau
s#r#cie. 'l este cel care se afl# la sursa iubirii,
respectului $i a încrederii pe care o are adultul în
bun#tatea sa sau, invers, la originea dispre"ului
s#u, a urii $i a r#ut#"ii lui. (n sfâr$it el este cel care
îl constrânge pe adult s# se cread# nul, urât $i
mizerabil, vinovat orice ar spune $i orice ar face,
tulburat la ideea c# va fi agresat, negli5at sau r#u
5udecat. Dumanul nostru cel mai r+u nu se
afl+ neap+rat în afar+ ci în mod secret în
interiorul nostru=
• *ot copilul interior este cel care condi,ionea&+
rela,iile subiectului cu ceilal,i conect/ndu-se
la incontientul copiilor lor interiori pe care
ace$tia îi p#streaz#, la rândul lor $i f#r# $tirea lor,
mai mult decât la dimensiunea lor de persoan#
adult#. 'l este deci cel care decide, define$te $i
orienteaz#, ca înger p#zitor, promotor de leg#turi
s#n#toase de schimb $i de reciprocitate, sau,
 invers, ca fantom# persecutoare, inducând
raporturi nes#n#toase, plasând în mod repetat pe
gazda sa într-un context de e$ec $i de decep"ie.
!pa"iul libert#"ii interioare al individului, gradul lui
de fericire sau de nenoroc, depinde astfel de
alian"a fericit# sau nefericit# a adultului cu copilul
interior, a raporturilor lui pa$nice sau
conflictuale. >copul terapiei este în mod
esen,ial de a face s+ se ia cunotin,+ de
impactul decisi' i de mesaul copilului din
sine pentru a-l accepta i a se reconcilia cu
el. umai aceast# descoperire îl prote5eaz# pe
adult de fagocitoza, de invadarea de c#tre fantom#,
acest str#in în fond atât de apropiat. +on$tiin"a c#
exist# în orice om nu un 'u, ci dou# 'u-ri, îi
permite subiectului s# repereze la cei cu care
între"ine leg#turi, partener con5ugal, p#rin"i,
prieteni, colegi etc, copilul interior activ în spatele
m#$tii lor. eci nu acesta, ci b#ie"elul sau feti"a,
latura infantil# $i imatur#, este cea care se înfurie,
plânge, se plânge, se autodistruge, îi este fric#,
agreseaz#, sau care, invers, se afi$eaz#, c#utând
s# plac# $i cer$ind iubirea. )ceast+ în,ele$ere
empatic+ a altuia permite în special când rela"ia
a devenit conflictual# $i tensionat# din cauza
litigiilor $i a neîn"elegerilor, s+ se tolere&e mai
bine situa,ia $i s# se *ierte mai u$or unele lipse
de elegan"#, cu mai pu"in# ranchiun# $i cu mai
mult# compasiune.
• #n sf/rit aceast+ recunoatere îi permite
subiectului s+ re$+seasc+ încrederea în el
pentru a se comporta ca adult i a se feri de
manipul+rile mentale de influen,e i de
condi,ion+ri.
Acestea provin în general din dou# surse. 'le
 eman#, pe de o parte, din cei apropia"i nou#,
p#rin"i sau partener con5ugal, care au adesea în
mod incon$tient interesul ca noi s# r#mânem
ve$nic copii, dependen"i de ei, blânzi $i ascult#tori,
r#mânând sub influen"a lor, pentru ca ei s# poat#
s# ne domine sim"indu-se buni, utili, vii.
)nterpelând de preferin"# pe feti"a sau pe b#ie"a$ul
din noi, ei au ingeniozitatea de a gâdila subtil
c#lcâiul lui Ahile al nostru, culpabilitatea,
amintindu-ne toate sacrificiile la care a trebuit s#
consimt# pentru a ne cre$te, toate speran"ele
decep"ionate din cauza ingratitudinii noastre. Bnele
familii rezist# astfel în mod brutal la autonomizarea
copiilor lor. 'le resimt orice tentativ# de
separareSdiferen"iere a unui membru literalmente
ca pe o dezmembrare, o nebunie, o vin#
impardonabil# ce ar risc# s# fac# s# explodeze
unitatea $i armonia factice a vitrinei familiale, dat#
spre vedere trec#torilor/
U5;U4
?!);D4N!
Geraldine are R9 de ani. 'a declar# c# nu se simte bine
de mult# vreme, de pe la ;H ani, sau poate chiar mai
înainte. *!tarea mea s-a înr#ut#"it progresiv de-a
lungul anilor. e fiecare dat# când mi se întâmpl# ceva
dur, m# zbat s# ies de acolo, dar în loc s# m# simt mai
bine îmi afund $i mai mult capul sub ap#. u iau decât
decizii rele. Am crezut de exemplu c# dac# a$ avea un
copil acest fapt mi-ar face bine. +u toate acestea, la
ora actual#, sunt mai pu"in bine ca acum $ase ani,
înainte de na$terea lui Fola. Am g#sit cel pu"in motiv
pentru a-mi 5ustifica plângerile6 tat#l lui Fola a decedat
acum $ase luni, eu tr#iesc singur# cu fiica mea $i, pe
deasupra, sunt f#r# slu5b#.
*Primul b#rbat cu care am tr#it, timp de patru ani, se
numea !teve. 'l avea în fond toate calit#"ile. 'ra bun,
inteligent, generos $i mai ales foarte iubitor. u eram
nefericit# cu el, dar eu nu-l iubeam cu pasiune, îl
iubeam, nu $tiu. (ntr-o sear#, am întâlnit un alt b#rbat,
>ac?@, la o serat#. A fost o *coup de foudre %dragoste
la prima vedere& pe loc. în pofida diferen"ei de vârst#
dintre noi, eu 9H de ani, el II de ani, ne-am apropiat
imediat. M# sim"eam bine cu el, în"eleas#. 'l mi-a
prezentat cinstit situa"ia sa familial#. ocmai divor"ase
$i a r#mas cu cele dou# feti"e de H $i O ani, so"ia lui
abandonat $i a plecat cu prietenul lui cel mai bun. e-
am întâlnit de câteva ori pe ascuns. 'u i-am propus de
mai multe ori s# locuim împreun#, dar el, traumatizat
fiind de e$ecul cuplului precedent, refuza s# se
anga5eze din nou cu o alt# femeie. !perând c# el î$i va
schimba pozi"ia într-o zi, dar $i pentru a-i dovedi
iubirea mea, am decis s#-l p#r#sesc pe !teve $i s# m#
mut singur# într-o nou# locuin"#.
*Fa pu"in timp dup# aceea, am c#zut îns#rcinat#, în
timp ce îmi respectam contracep"ia. >ac?@ nu-$i dorea
absolut deloc un alt copil. M# gândeam s# fac avort, dar
mi-am dat seama c# în fond eu nu reu$eam s# m#
hot#r#sc. +eva îmi interzicea s# trec la fapt. Am
consultat un psiholog, care mi-a r#spuns f#r#
mena5amente6 *(n cuplu sau nu, a vrea un bebe, este
întotdeauna un act egoist/ Atunci m-am hot#rât s#
continui sarcina, spunându-ni c#, dup# toate cele, a
avea acest copil îmi va face cu siguran"# bine. M#
gândeam de asemenea c# aceasta l-ar încura5a pe
>ac?@ într-o zi s# se mute în cuplu cu mine. +u toate
acestea, treceam prin sui$uri $i coborâ$uri. Bneori eram
mândr# s# am un bebe în pântecul meu , alteori m#
deprimam pu"in, regretându-mi decizia. M# sim"eam
vinovat# fa"# de >ac?@, c#ruia i-a f#cut un copil f#r#
$tirea lui, dar $i fa"# de copila$ul meu, pe care m#
temeam s#-l cresc singur#, f#r# tat#l lui. (l lini$team
adesea pe >ac?@, promi"ându-i c# niciodat# n-o s#-l
nec#5esc $i nu o s#-i cer nimic, $i c# el va fi totdeauna
liber s# accepte sau s# refuze s#-$i recunoasc#
copila$ul. +ând am n#scut, el a venit s# ne fac# vizit# la
maternitate. 'ra foarte emo"ionat. A luat-o pe Fola în
bra"ele lui, dar aceasta nu l-a încura5at s#-i dea numele
lui. Am plâns, sperând c# el î$i va schimba p#rerea.
*(n definitiv, situa"ia noastr# nu a evoluat deloc în
continuare. oate speran"ele mele au devenit himere.
(n timpul celor cinci ani ai leg#turii noastre, nimic nu s-
a mi$cat. 'l petrecea un Qee?-end din dou# cu mine,
când nu le avea în gri5# pe cele dou# feti"ele ale lui.
'ram fericit# de fiecare dat# s# petrec timp cu el, dar $i
foarte îndurerat#, când pleca, la gândul de a m# afla
singur# cu Fola, cursele, buc#t#ria, mena5ul, pe lâng#
munca mea, f#r# s#-mi pot împ#rt#$i cotidianul cu
b#rbatul pe care-l iubeam. u aveam nici m#car dreptul
s# m# plâng. 'l îmi r#spundea imediat c# el nu mi-a
cerut nimic $i c#, dac# nu sunt mul"umit#, el nu va mai
reveni. M# întrebam adesea dac# el chiar era
îndr#gostit de mine.
*(ntr-o sear#, Fola avea I ani, >ac?@ m-a anun"at c# i s-
a depistat un cancer la pl#mâni. A murit acum $ase
luni. ' drept c# fuma mai mult de dou# pachete de
"ig#ri pe zi. +hiar $i acum când m# gândesc, nu-mi vine
s# cred, ca $i cum ar fi vorba de un co$mar. ar nu,
este adev#rat, >ac?@ bietul nu mai este aici. (n plus,
mi-e ciud# teribil pe mine. M# simt vinovat#. rebuie c#
el m# ur#$te. u m-am ocupat bine de el $i l-am tr#dat.
'l era b#rbatul vie"ii mele. M# sim"eam frumoas# când
m# privea. Acceptam orice pentru a-l face fericit $i
pentru a-i pl#cea. Atunci, ne mai reu$ind s# tr#iesc
normal, s# m# ocup de Fola $i s#-mi gestionez serviciul,
m-am întors la mama mea, cu care rupsesem leg#tura
înc# de la începutul sarcinii. evenit# bulimic#, m-am
îngr#$at ;: ?ilograme în $ase luni. (nghit orice pentru a
m# consola, f#r# s#-mi fie foame.
Povestea lui Geraldine chestioneaz# patetic sentimentul
iubirii. +e este iubireaE +um s# în"elegem pasiunea,
dragostea la prima vedere, aceste atrac"ii puternice
care ne împing spre unii oameni f#r# s# putem reflecta
$i f#r# s# ne putem controlaE +e anume face s# m#
apropii mai degrab# de acesta decât de acelaE Pentru
ce unii sunt atât de orbe$te atra$i, fascina"i de
persoane *cu probleme, complicate, perturbate,
adesea chiar malefice, $i de care le este apoi atât de
greu s# se desprind#E +ine vibreaz#, cine iube$te, cine
alege în mine $i pentru ceE
(n acest caz, pentru ce Geraldine a decis s#-l
p#r#seasc# pe !teve, b#rbat descris totu$i ca bun,
inteligent, generos, pentru a se ata$a atât de puternic
de >ac?@, cu dou# zeci de ani mai în vârst#, care refuza
s# se anga5eze fa"# de ea $i s# recunoasc# fructul
semin"ei lui, FolaE
*u era r#u cu !teve. 'l era echilibrat, stabil. Provenea
dintr-o familie convenabil#. P#rin"ii lui d#deau impresia
c# înc# se iubesc chiar $i dup# treizeci $i cinci de ani de
maria5. umai c# eu m# simt uneori sufocat#, dar mai
ales inutil#, nefericit# pentru c# pot s#-i aduc mare
lucru, în pofida iubirii pe care mi-o arat#. (n schimb, de
cum l-am întâlnit pe >ac?@, am v#zut imediat c# era
cineva care nu se sim"ea bine în pielea lui, marcat de o
imens# $i t#cut# triste"e. at#l lui i-a abandonat, pe el,
pe cele dou# surori ale lui $i pe mama lui, când el era
foarte tân#r. +ând eu l-am cunoscut, el tocmai fusese
concediat de la întreprindere $i abandonat de so"ie.
7oiam s#-i ofer iubirea mea $i s#-l a5ut s#-$i g#seasc#
alt# slu5b#. +u el m# sim"eam util#, necesar#. 'ram
fericit# s# pot s#-l consolez. (mi dau seama ac#m c#
înc# de mic# func"ionez a$a. e cum cuiva îi merge r#u,
eu sar în a5utorul lui. otdeauna am fost atras# de cei
care suf#r. !imt compasiune pentru ei. Am nevoie s#-i
a5ut, s# m# fac util#. Asta îmi face bine.
Astfel, în fond, întâlnirea dintre doi oameni în sânul
cuplului se sustrage voin"ei con$tiente a *adul"ilor. 'a
se elaboreaz# $i se decide, din contr#, la nivelul
incon$tientelor, între b#ie"elul $i feti"a din ei. +opilul
interior este cel care, ca $i înger p#zitor protector, îl
orienteaz# pe subiect spre întâlnirile constructive sau îl
împinge, invers, ca fantom# persecutoare, pe c#i f#r#
ie$ire, pe asambl#ri sado-masochiste $i autodistructive.
)ubirea, prezentat# ca o enigm# sau ca o misterioas#
vibra"ie de poe"ii romantici $i de c#tre filosofi, se
supune totu$i unor mobile.
Aceasta înseamn# c# nu Geraldine este cea care
conduce cu adev#rat dansul, alegând în toat# libertatea
$i în toat# con$tien"a *obiectele sale de iubire, ci
copilul ei interior. 'a nu se situeaz# fa"# de >ac?@ ca o
femeie adult#, în orizontalitate de la egal la egal în
aceea$i genera"ie. 'a 5oac#, pe de o parte, rolul de
mam#, de terapeut, de infirmier# $i de asistent#
social#, $i, pe de alt# parte, pe cel de feti"# în c#utare
de afec"iune $i de considera"ie.
update orele 9;6::
)at# de ce, tocmai, crezându-se inutil#, ea $i-a p#r#sit
partenerul precedent, pe !teve. Acesta, b#rbat aparent
echilibrat, f#r# probleme mari, nu dorea de fapt s#
între"in# cu Geraldine decât leg#turi adulte de iubire $i
de sexualitate. 'l nu sim"ea nici o nevoie s# se lase
tratat matern ca un b#ie"el, nici s# o încon5oare cu
dragoste ca pe o feti"#.
Pentru ce nu reu$ea pacienta mea s# întemeieze un
cuplu s#n#tos, situându-se în func"ia $i pe locul ei de
femeieE +e s-a petrecut în copil#ria eiE +e scenariu
incon$tient a 5ucat ea cu cei doi b#rba"iE
*P#rin"ii mei au trebuit s# divor"eze când eu aveam O
ani. !pun *au trebuit pentru c# ei se iubeau puternic
unul pe altul. Mama mea s-a decis s#-l p#r#seasc# pe
tat#l meu pentru c# el devenise nebun, paranoic,
maladiv de gelos, convins c# el o în$ela, mai ales de la
na$terea mea. 'l era foarte violent, aproape s# o
omoare. +ând eu aveam I ani, îmi amintesc foarte
bine, într-o zi s-au certat în ma$in#. at#l meu s-a
enervat $i a început s# accelereze pentru a izbi
vehiculul din fa"#. Acesta s-a r#sturnat pe o parte. Apoi
în mi5locul t#bl#riei $i al r#ni"ilor, el a încercat s# o
stranguleze pe mama mea, de5a mai mult sau mai pu"in
le$inat#. 'u, sângerând la frunte $i la genunchi, îl
imploram, urlând ca o nebun#, s# se opreasc#. +u toate
acestea, în pofida dezaprob#rii unanime a familiei,
mama mea a acceptat s# se reconcilieze cu el *pe
pern#. 'i au avut înc# un copil, fratele meu, în
speran"a de a restaura unirea lor cr#pat#. ici aceast#
na$tere nu a rezolvat nimic. 'i au trebuit s# se despart#
doi ani mai târziu. at#l meu a plecat l#sându-$i so"ia
cu cei doi copii pe care îi adora. 'l a reu$it s#-$i refac#
via"a la pu"in timp dup# aceea al#turi de o alt# femeie
divor"at#. (l vedeam rareori, o dat# sau cel mult de
dou# ori pe an. (n schimb, mama mea nu $i-a revenit
niciodat# din aceast# ruptur#, refuzând s# iubeasc# un
alt b#rbat. 'u am crescut f#r# tat#l meu, mereu prezent
totu$i în capul meu, cu o mam# adesea depresiv#. 'u
cred c# ea suferea mai ales la gândul c# tat#l meu a
reu$it s# se deta$eze de ea $i pentru c# era mul"umit
de noul lui cuplu, f#r# s# traverseze scene de gelozie.
Astfel, Geraldine a fost contaminat#, di dou# motive, de
culpabilitate $i de )P. 'a a fost mai întâi victim# de
caren"# afectiv# din cauza absen"ei reale a tat#lui ei,
dar mai ales a celei psihologice, a mamei sale,
deprimat#, ocupat#, preocupat# de turbulen"ele vie"ii ei
sentimentale. 'a a asistat apoi, ca martor neputincios,
la suferin"a p#rin"ilor ei, la certurile lor, crezându-se
vinovat# de aceste comport#ri, pentru c# s-a spus c# ei
se certau de la na$terea ei.
Mai târziu, devenit# *adult#, Geraldine se vede a5uns#
din urm# de trecutul ei, de copil#ria ei netr#it# ca feti"#,
$i deci transformat# în fantom#. 'a repet# de fapt cu
>ac?@ acela$i scenariu rela"ional pe care l-a 5ucat
odinioar# cu mama sa6 a-i îngri5i depresia în calitate de
copil terapeut, ca mam# a mamei sale, pentru ca
aceasta, astfel restaurat#, s#-$i poat# relua func"ia
matern# hr#nitoare acordându-i iubire $i aten"ie. !unt
exact cele dou# roluri pe care ea le interpreteaz#
pentru iubitul ei , cel al bunei mame reconfortante $i cel
al feti"ei ce aspir# la tandre"e $i la
recunoa$tere%recuno$tin"#& în schimb. Aceast# confuzie
între *mam# $i *iubit o împiedic# s#-$i ocupe în mod
s#n#tos adev#ratul ei loc de adult, într-o leg#tur# de
iubire $i de sexualitate cu un b#rbat pe care ea îl
iube$te, fondat# pe reciprocitate $i alian"#.
Geraldine nu poate deci s#-$i ia nici ast#zi rolul de
adult#, femeie, mare, autonom#, în m#sura în care ea
nu a fost mic#, copil, neputând s# tr#iasc# deplin
fuziunea cu mama sa la locul $i timpul cuvenit. 0rice
nevoie, orice etap# care a fost frustrat#, s#rit#,
avortat#, departe de a disp#rea, se transform# în
fantom#, opunându-se expulz#rii subiectului în afara
uterului. +eea ce demonstreaz# limpede persisten"a la
Geraldine, la vârsta *adult#, a unui context infantil
fuzional cu mama sa, este faptul c# ea a decis s# rup#
brutal orice rela"ie cu ea la na$terea feti"ei ei Fola.
evoia de a rupe în mod du$m#nos o leg#tur# afectiv#
cu o persoan# apropiat# dovede$te c# nu suntem deloc
separa"i de ea, diferen"ia"i, c# ducem lips# de reculul $i
de distan"a necesare stabilirii unei comunic#ri
s#n#toase. Pentru acest motiv, nici o îndep#rtare fizic#,
geografic#, chiar dac# se m#soar# în mii de ?ilometri,
nu va putea s# contribuie la t#ierea cordonului ombilical
psihologic. 'al risc# chiar în mod paradoxal s#
intensifice fuziunea mam#-copil cât $i codependen"a.
Din aceste ra,iuni eu simt o anume dificultate în
a adera la do$ma comple.ului lui Oedip, înc#
ap#rat cu religiozitate de mul"i psihanali$ti. Aceast#
no"iune se inspir# din celebra tragedie greac#
prezentat# de !ofocle, în care Faios caut# s# se
debaraseze de progenitura lui amenin"#toare, 0edip,
pentru a împiedica ca acesta s# nu se c#s#toreasc# cu
)ocasta, potrivit predic"iei oracolului din elphi. up#
aceast# teorie, micul b#ie"el, identificându-se cu tat#l
lui, ar nutri o leg#tur# erotic# incon$tient# pentru
mam#, v#zând un rival în tat#l lui $i dorind s#-l suprime
$i s#-l înlocuiasc# în rela"ia cu mama. e fapt, eu nu
am auzit niciodat# nici un pacient în clinic# povestind
ceva care s# semene cu acest scenariu, chiar
str#duindu-m# s# p#trund mesa5ul latent disimulat sub
discursul manifest.
!u nu cred aadar c+ b+rbatul i femeia pot s+ se
atra$+ unul pe altul fiind mica,i de renaterea
ataamentelor oedipiene sexuale, brutal
incestuoase, de p#rintele de sex opus. Altfel spus, dup#
p#rerea mea, alegându-$i partenerul, adultul nu
nutre$te visul de a se uni cu tat#l sau cu mama sa, nici
cu o imagine a acestora, fie c# ea este conform# cu
realitatea lor sau total opus# dac# ei s-au ar#tat a fi
negativi. Micul om se bran$eaz# mai degrab# la nivelul
incon$tient nu numai de persoanele adulte ale p#rin"ilor
s#i, ci de feti"a sau de b#ie"elul fericit sau nefericit care
au fost ace$tia $i pe care ei îl ascund $i ast#zi în ei.
Plecând de aici,ade'+rata înt/lnire profund+
incontient+ se situea&+ în cuplu nu la ni'elul
adul,ilor care cred c+ s-au ales în mod liber unul
pe altul ci la cel al copiilor interiori sub e$ida
binef+c+toare a în$erului p+&itor sau sub
influen,a ne$ati'+ a fantomei"
Astfel, feti"a interioar# ce orienteaz# destinul lui
Geraldine o împinge s# se uneasc# cu un iubit
intermitent într-o rela"ie de tip mam#-copil, cel îngri5it-
cel care îngri5e$te, cu sens consolator, terapeutic.
Geraldine proiecteaz# asupra acestui b#rbat, descris ca
*nefericit, o imagine nu sexual#, incestuoas#,
oedipian#, ci pe cea a p#rin"ilor ei suferinzi, singuri,
divor"a"i, depresivi, în dezn#de5de. (ntr-un fel pe ei, sau
mai exact pe copiii lor interiori, î$i propune Geraldine
s#-i îngri5easc# prin intermediul lui >ac?@, în dublul rol
al mamei $i al feti"ei, în detrimentul femeii adulte care
este ea.
<ineîn"eles, aceste dou# fe"e de feti"# $i de mam# fac
parte integrant# din identitatea plurivalent# feminin#.
Aceasta, asemenea unui diamant cu multiple fa"ete,
cuprinde în plus dimensiunile de sor#, de prieten#, de
iubit#. Aceasta înseamn# c# o femeie psihologic
s#n#toas#, dup# imaginea unui trandafir înflorit cu
multe petale, este capabil# s# dezvolte în rela"ia ei cu
b#rbatul ansamblul acestor cinci emana"ii în func"ie de
dorin"e $i de circumstan"e. 'sen"ial este c# nici una din
aceste fe"e s# nu dispar#, s# nu r#mân# înghe"ate, sau,
invers, s# nu îi invadeaz# pe ceilal"i.
+eea ce g#sesc impresionant la Geraldine este mai ales
relativ la profunda ei ambivalen"# afectiv#. Fatura ei de
femeie adult#, de$i fragil#, o incit# s# tr#iasc# fericit#,
s# iubeasc#, s# prospere, dar, pe de alt# parte, feti"a
vinovat# din ea din cauza divor"ului p#rin"ilor ei caut#
s# fac# s# avorteze aceast# aspira"ie sub presiunea
sentimentelor de nemerit $i de nevrednicie. 'a a5unge
astfel s# se autopedepseasc# privându-se în mod
paradoxal de ceea ce se str#duie s# ob"in#, de ceea ce
dore$te cel mai mult. *+u cât m# lupt mai mult, cu atât
m# afund mai mult sub ap#, spune Geraldine. 'a se
aprinde de pasiune pentru o fiin"# cu care $ansele de
succes par cele mai slabe C dac# nu sunt chiar
inexistente C decât cu precedentul ei partener pe care,
în mod impulsiv $i f#r# s# reflecteze prea mult, l-a
abandonat. 'ste totu$i straniu faptul c#, dublu orbit#
prin fibra ei matern# $i prin emotivitatea feti"ei din ea,
ea nu a putut lua cuno$tin"# de malignitatea acestui
b#rbat ce abuza de generozitatea ei. +u siguran"# nu
iubirea te face orb, ci fantoma scurtcircuiteaz# ra"iunea.
+e este atunci o adev#rat# rela"ie de iubireE +are ar fi
caracteristicile unui *bun cupluE 'xist# în fond dou#
feluri de uniri, una copil#reasc# $i cealalt# adult#. 0
rela"ie de iubire care s# merite cu adev#rat acest
calificativ este cea care se stabile$te între doi oameni
purta"i în mod esen"ial de dorin"a gratuit#, aceea de a
comunia împreun#, fizic $i psihologic, într-un context
de alian"# $i de respect al diferen"elor, la distan"# de
emo"iile extreme.
...update 9O aprilie 9:;;...
)nvers, o leg#tur# $chioap# $i imatur# se bazeaz# pe
nevoia vital# de a se sim"i, datorit# prezen"ei celuilalt,
iubit, viu, util $i recunoscut. 'a este destinat#,
asemenea unui medicament, s# compenseze o lips#
afectiv#, s# astupe o sp#rtur# identitar#, s# exorcizeze
teama de a se sim"i inutil $i abandonat.
(n primul model, fiecare partener este capabil s# existe
singur, s# se iubeasc# pe el însu$i, s# se gestioneze, în
nume propriu, f#r# dependen"# parazitar#, adic# într-un
mod psihic autonom. Jiind el însu$i, el nu reac"ioneaz#
dramatic, nu se pr#bu$e$te, nu-$i pierde vitalitatea,
nici ra"iunea de a tr#i în caz de îndep#rtare, de
separare sau chiar de pierdere a *obiectului s#u de
iubire. 'l a5unge astfel s# se deschid# celuilalt, adult de
asemenea, în deplin# siguran"#, apreciind s# fie iubit,
acceptând s# dea $i s# primeasc#. imeni nu *cade de
fapt niciodat# din întâmplare peste alter egoul lui,
dar fiecare este unde'a atras f+r+ tirea lui de cel
care este la acelai $rad de e'olu,ie interioar+.
Altfel spus, c/nd subiectul este in'adat ac,ionat i
manipulat de copilul lui interior nefericit el
cade în mod iterati' ca i cum i-ar atra$e
peste oameni slabi imaturi r+ni,i de 'ia,+ i
lipsi,i de coloan+ 'ertebral+ care necesit+ mai
mult o infirmier+ dec/t o partener+. u este,
bineîn"eles, în nici un caz interzis ca cei doi din cuplu s#
se intra-a5utoreze, dar cu condi"ia s# nu se serveasc#
de cel#lalt sau de rela"ie ca de o protez# sau
pansament narcisic în iluzia de a putea $terge în mod
magic nefericirea interioar#. (n plus, acest gen de
uniune cu caracter pasional, puternic emo"ional, situat
undeva între faptul divers $i teatrul de bulevard, apare
ca fiind foarte impregnat de ambivalen"e, de fuziuni, de
rupturi, de gelozii, de rivalit#"i $i de co-dependen"e
sado-masochiste perverse. u ar fi posibil, evident, $i
nici mai ales de dorit s# concepem ast#zi un cuplu
nefondat pe iubire, cum era cazul în secolele trecute. Ar
fi inimaginabil s# constrângi un b#rbat $i o femeie s#
coabiteze cu r#ceal# ca doi colegi de munc#, f#r#
afinit#"i, f#r# afec"iune, f#r# ca ei s# vibreze unul
pentru altul. umai iubirea singur#, cu sau f#r# ap#
proasp#t#, nu a5unge deloc pentru a construi un cuplu.
'a risc# chiar s# se transforme în otrav# dac# nu este,
cât de cât, ponderat#, încadrat#, amortizat#, limitat# la
un minim de luciditate adult# $i de ra"iune. +u atât mai
mult cu cât iubirea C nu vorbesc despre dragostea la
prima vedere care se n#puste$te asupra copiilor
interiori C este rareori prezent# la începutul întâlnirii. 'a
se edific# încet-încet, cu timpul, gra"ie co-naşterii, ca o
cas#, piatr# cu piatr#, ca un copil care cre$te, ca o
plant# care cre$te. (n cuplul infantil, compus din dou#
fantome, fiecare are tendin"a s# pluteasc# pe un ocean
de iluzii. 'l î$i reprezint# uniunea ca pe o bul# v#tuit#,
plin#, armonioas#, un eden matricial, lipsit prin esen"#
de orice conflict, de orice neîn"elegere $i de orice
imperfec"iune. 'l nutre$te fantasma Marii )ubiri cu un
companion f#r# defecte, o fiin"# excep"ional#,
împodobit# cu toate virtu"ile, frumuse"e, inteligen"#,
bun#tate, blânde"e, generozitate, $i mai ales dotat cu
puterea magic# de a-l satisface pe toate planurile
realizându-i visele cele mai nebune, suprimând pentru
el vidul $i plictisul, angoasa $i depresia.
Partenerul con5ugal idealizat, minunat, perfect, $i pe
care îl descrie de cum prezint# cea mai mic#
insuficien"#, nu este în definitiv la modul veritabil
perceput, privit, estimat pentru ceea ce este el cu
adev#rat. Plasat într-o pozi"ie de mam# ideal#, se cere
mai degrab# de la el ca el s# reprezinte $i s#
compenseze pe mama cea bun# care îmbr#"i$eaz# $i
prote5eaz# care a lipsit odinioar#. (n mod curios, cultura
modern# recupereaz# $i glorific# aceast# imagine,
aceast# fantasm# naiv#, simplist#, emo"ional#,
infantil#, matricial# pe scurt, a cuplului, pe care ea o
între"ine $i o insufl# în mod insidios b#rba"ilor $i
femeilor. 'a caut# de fapt s# fac# credibil# posibilitatea
C pe care ea o prezint# chiar ca pe un drept inalienabil
C a unei fericiri în doi scutit# de orice suferin"#, de orice
neîn"elegere $i de orice rea-în"elegere %surditate&,
sc#ldându-se în comprehensiune mutual#, armonie
sexual#, în"elegere complice în toate domeniile
cotidianului.
(n loc s# pondereze, s# rectifice aceast# viziune pur
sentimental# $i imatur#, ea devine complicea $i
ap#r#toarea ei. J#când s# se bazeze cuplul pe singurul
pilon al iubirii, ideologia actual# exalt# $i celebreaz#
arhetipul copilului în bra"ele mamei lui, fuziune pa$nic#
între dou# fiin"e purtate de gra"ie, dispre"uind totodat#
ideea unei construc"ii efectuate cu r#bdare de cei doi
asocia"i, fiecare imperfect, confruntat cu limitele,
lipsurile $i fragilit#"ile lui.
M-am întrebat adesea dac# prosperitatea $i posibilitatea
hegemonic# a acestei vocabule magice, *iubirea, din
discursul social nu avea drept misiune s# disimuleze
penuria ei de fapt, apari"ia contrariului ei chiar. Acest
cuvânt tocit, utilizat în exces, ascunde sau
compenseaz# f#r# îndoial# la nivelul realit#"ii cotidiene
multiplicarea egoismelor, a incomprehensiunilor $i a
intoleran"elor reciproce din sânul societ#"ii, a
întreprinderii, a familiei $i a cuplului. u se vorbe$te în
mod exagerat despre ceva sau despre cineva decât
pentru c# acesta lipse$te. Adev#rul este t#cere/ (n
orice caz, no"iunea unei iubiri-cult, idolatrizat#,
prezidând singur# la na$terea $i la longevitatea
cuplului, într-un cer albastru azur dega5at de orice nor,
va risca puternic, în mod paradoxal, s# sperie nu doar
un b#rbat sau o femeie, descura5ându-i de a se anga5a
într-o asemenea epopee, de5a prin esen"# complex#.
Maladia *dezleg#rii, care bântuie de câteva decenii $i
care se traduce printr-un num#r crescând de celibatari,
de divor"a"i $i de *cupluri intermitente, care nu se
întâlnesc decât cu ocazia Qee?-end-urilor $i a
vacan"elor, poate fi o dovad# în acest sens.
+ât despre sexualitate, în mod abuziv prezentat# în
zilele noastre ca un panaceu garantat al armoniei $i al
stabilit#"ii, ea reflect# de asemenea, atunci când este
practicat# la modul adictiv $i pervers, cu o n#zuin"#
anxiolitic# $i antidepresiv#, nevoia infantil# de alint#ri $i
de tandre"e.
'ste urgent s# ne înh#m#m la a dezafectiva
%desaffectiver& cât de cât rela"ia încordat# dintre b#rbat
$i femeie. Aceasta ar permite dega5area cuplului de
puterea copilului interior, legat de mâini $i de picioare
de fantom#, $i anga5area pe calea de a deveni adult,
îndeplinind doliul dup# mama pe care nu am avut-o.
Poate c#, dup# toate acestea, materialul esen"ial pentru
formarea cuplului, soclul pe care cele dou# sexe se
asociaz#, este el+lalt de dincolo de iubire. 'ste
într-adev#r ter"ul, aceast# liniu"# de unire care separ#
$i reune$te, un proiect, o cauz#, o valoare, un principiu
federator, care s# fie capabil s#-i transcend# $i s#-i
spri5ine din exterior pentru a-i sal'a din duo. Nu
putem fi doi dec/t dac+ suntem trei/ u dorim de
fapt niciodat# ceva sau pe cineva în absolut, numai
pentru ceea ce este. 0rice dorin"# este dorin"# a
dorin"ei a$a cum orice iubire este iubire a iubirii. umai
aceast# cutare va putea "ine elanul vie"ii viu, stimulând
dorin"a de a merge împreun#, a se împlini, dup# cum
omida se preschimb# în fluture.
!ursa6 Jragmente traduse din volumul6
Moussa Nabati @ Guérir son enfant intérieur 
Ja@ard, 9::N,
raducerea îmi apar"ine, 7>