GCOALA ,, T. O.

IOSIF’
TECUCI-GALA I

NOIEMBRIE
2009
COALA ,, T. O. IOSIF’
TECUCI - GALA I

ABECEDARUL P RIN ILOR

- AUXILIAR DIDACTIC -

REDACTOR:
INV. MARIA PANDELE
,, C r ile sunt cei mai t cu i i constan i prieteni, sunt cei mai
accesibili i în elep i consilieri i cei mai r bd tori profesori.”
- Charles W. Eliot -
 ARGUMENT

De-a lungul anilor, p rin ii care mi-au încredin at copiii spre instruire i educare, m-
au f cut s cred c sunt dornici s înve e, aproape ca elevii de clasa I, cum s - i exercite
dificila profesiune de p rinte. În plus, aportul constant al nout ilor descoperite, au f cut s
modifice modul de via al tuturor oamenilor i ne-au obligat pe noi, educatorii, s ne
revizuim no iunile i metodele de lucru.
Deoarece în cadrul întâlnirilor cu p rin ii, nu pu ini au fost cei care vroiau s
discut m despre timiditate, refuzul copiilor de a face ce li se cere, recompensele pe care ei le
vor pentru orice lucru rezolvat, dar i despre joac , furt, minciun sau violen , am ajuns la
concluzia c e bine ca toate materialele strânse pe parcursul anilor, s le sintetizez i s le
a ez in ordine alfabetic (pentru a fi mai u or de g sit) întocmind astfel auxiliarul
„ABECEDARUL P RIN ILOR”.
Tonul general,cu a ezarea minireferatelor dup ini iala titlului, ca într-un vocabular,
este acela de dialog degajat, direct i suplu cu p rin ii, fiecare text reprezentând - desigur
extins - un r spuns la o întrebare concret pe care un p rinte sau altul mi-a pus-o.
Timpul liber, limitat de multe ori, ne oblig s c ut m în grab cele necesare bunei
desf ur ri a unei consulta ii cu p rin ii, iar aceast lucrare, este oricând la îndemâna
cadrelor pentru a da l muriri celor interesa i i la îndemâna p rin ilor ce vor s se edifice
asupra diferitelor probleme ap rute în educarea copiilor.
Tratarea subiectelor ivite în educarea copiilor, poate p rea oarecum lipsit de
importan , neesen ial , dar gândindu-m c tineretul trebuie s se adapteze rapid la lumea
nou în care am intrat i s - i ocupe cu onoare locul ce i se cuvine, cred c toate problemele
ivite trebuie tratate înc de la apari ie cu mare seriozitate i luate m suri care s asigure
reu ita în via . Tinerii trebuie s - i asume responsabilit i, iar trecerea spre acestea se
cuvine a fi ajutat , urm rind ca de la vârste fregede copiii s nu se lase cuceri i de
plictiseal , s tie s - i organizeze timpul, s nu recurg la violen e, s fie toleran i i s
caute solu ii care s -i scoat din impas.
„Argumentul palmelor”, al b t ii, trebuie s dispar din „arsenalul educa iei” altfel
copilul devine un închistat, un izolat ,incapabil s - i dezvolte personalitatea.
 ,,Autoritatea este arma de a se impune a celor lipsi i de calit i.”
- Ioan Daniel Teompa -

A
AUTORITATE
De câte ori n-am auzit p rin i spunând, cu o urm de îngrijorare în glas c nu mai
tiu ce s fac cu copii lor?
Mul i p rin i declar c n-ar fi crezut niciodat c lucrurile vor evolua a a. Aveau
copii lini titi care aproape n-aveau curajul s ridice ochii la ei când îi certau, i acum, ce
rusine! Calea cea mai eficace pentru impunerea autorit ii p rinte ti este calea indirect .
Puterea exemplului ine de minune locul pledoariei. Poate ca e necesar ca si p rintii s
recunoasc uneori când gre esc fa de copiii lor, deoarece copilul înva astfel c nu po i
avea întotdeauna dreptate, i c dreptate mai au i al ii. Acolo unde dreptatea este vesnic de
partea adultului, copilul incearca sentimentul ca nu-i în eles în untrul propriei sale familii.
Astfel î i cauta el mica lui ,,dreptate” într-alta parte, unde se exercita un alt fel de autoritate,
aceea a grupului de prieteni în care, de i lui i se pare ca este membru cu drepturi egale,
practica il oblig s se supun voin ei celorlal i, fie si pân la a comite un act antisocial.
De obicei avem de-a face cu ,,produse” extreme: fie rezultatul unei autorit i
p rinte ti slabe, inexistente, fie rezultatul unei autorit i dobândite prin violen i prin
permanent duritate.
Pentru p rinte ar fi bine i comod dac problema autorit ii sale fa de copil s-ar
putea rezolva printr-o formul magic în stare s prescrie exact cantit ile misterioasei
,,compozi ii” a prestigiului p rintesc. Pentru copil, autoritatea parinteasca este legat de
jocul foarte subtil al conflictelor familiale din primii ani ai existen ei lui. A adar, pe cât de
diferite pot fi situa iile familiale, pe atât de deosebite pot fi tipurile de autoritate p rinteasc .

1
 F r îndoial c sunt tot mai pu ini p rin i care doresc ob inerea unei docilit i
absolute dobândit prin intermediul uneia din cele dou atitudini limit : una care aminte te
de replica umoristic : ,,Când vorbe ti cu mine s taci din gur !”, cealalt , dragostea cu
efecte negative, boln vicioas , f r limite, terorizant .
Desigur, exist i adolescenti care au suportat în copil rie manifest ri exagerate ale
p rin ilor, asta exact la vârsta copil riei, când personalitatea lor abia prindea contur. Atunci,
de team c , în viitor mai ales, odraslele lor le-ar putea sc pa de sub control, aplica un regim
cazon : pedepse peste pedepse, ipete, b t i de diverse grade. Pentru început, i se pare c -i
mult mai simplu s rezolvi totul astfel; pe urm îns apar la suprafa realit i temporar
mascate de teama violen ei- fie psihic , fie fizic - iar a a zisa autoritate p rinteasc se
sparge ca un balon de s pun.
Rezultatul grav al unor astfel de „succese” cl dite evident pe nisip: dobândirea unui
copil anost,a unui tân r lipsit de personalitate, f r opinii. Unui astfel de personaj, p rin ii îi
cereau o ascultare mut când era mic apoi nu-i îngâduiau niciodat s - i exprime punctul de
vedere. Pozi ia inflexibil a p rin ilor închisteaz deci, copilul, îl împiedic s se desf oare
normal, cu alte cuvinte rateaz formarea unui membru activ al societ ii.
Se cuvine a fi subliniat, o dat în plus, adev rul c autoritatea real nu se întemeieaz
pe fric , ci pe respectul ob inut de amândoi p rin i, prin bun voin , prin admira ia copilului
fa de aptitudinile adul ilor, prin stabilirea unor leg turi trainice, deschise prin respectul
reciproc.
Daca ar fi s întocmim, un succint „plan de ac iune” în vederea ob inerii unei reale
autorit i, „cele zece porunci” ar suna astfel:
1. Autoritatea p rintesc exercitat de timpuriu, îi organizeaz existen a practic .
2. Autoritatea p rintesc nu este oarb , ci o component fundamental a educa iei.
3. Autoritatea p rintesc nu-i furnizeaz copilului doar jaloanele dezvolt rii, ci îi d ,
stabilitatea i siguran a.
4. Autoritatea p rintesc , îl ajut pe copil s ob in o imagine clar , m rit , a
propriilor s i p rin i.
5. Este absolut indispensabil ca p rin ii s reprezinte, în ochii copilului, o autoritate.
Oamenii fermi i puternici au constituit un punct de atrac ie pentru tineri, pentru
copii.

2
 6. Autoritatea p rinteasc nu se realizeaz pe baz de „re ete”, ci se ca tig într-un
termen îndelungat . Afec iunea e una din condi iile obligatorii.
7 P rin ii reprezint cei dintâi profesori ai materiei intitulat „ coala vie ii”.
8. Tipul preferat de copil pare acela în care el se simte i un fel de „prieten” al
p rintelui s u.
9. Autoritatea p rintesc î i poate propune drept el fundamental formarea unui tân r
capabil s se autocontroleze, lucru ob inut numai i numai prin stimularea individualit ii.
10 Orice p rinte trebuie s depun un anumit efort de preg tire, în vederea în elegerii
proceselor ce se produc, pe drumul cre terii, în sensibilitatea copilului.
Dobândirea autorit ii p rinte ti ine în primul rând de capacitatea p rin ilor de a fi
consecven i în tot ceea ce fac, de a nu ceda cu una, cu dou .Un copil care crede c totul i se
cuvine pentru c -i copil, pentru c -i iubit, ajunge impulsiv, necru tor. Neascultarea de
acas , din zona familial , se mut pe un plan infinit mai larg, cuprinz tor, al existen ei în
societate.

3
,, În fiecare dintre noi exist o surs secret de r utate:instinctul.”
- Carlo Maria Franzero –

BRUTALITATE

Mul i copii brutali îndur de mici presiunea unei comport ri p rinte ti dure i
devin întâi duri în rela iile cu ceilal i copii, pentru ca apoi, la maturitate, s fie la fel i cu
restul oamenilor. Alteori , brutalitatea p rin ilor are drept efect timorarea copilului,
,,stimularea” la it ii lui, instaurarea timidit ii, iar ca rezultat final, accentuata lips de
personalitate.
,,Argumentul” palmelor, al b t ii cu b ul sau cureaua, trebuie s dispar din ,,
arsenalul educa iei’. Iluzia ca b taia îndreapt ceva a fost infirmat în nenum rate r nduri. La
fel s-a pr bu it i o alt prejudecat p rinteasc , aceea privind caracterul implacabil ,,r u” al
progeniturii lor, pentru c ,,a a s-a n scut”. Câteodat , lipsa de logic a celor pu i s -i judece
pe copii este atât de flagrant , încât, dac afl de pild c propriul lor copil l-a b tut pe un
altul, recurg tot la b taie.
De multe ori, copilul însu i îl atrage pe adult pe terenul violen ei, vrând parc s -l
,,încerce”: superioritatea p rintelui se dobqnde te abia atunci când acesta se poate st pâni,
dar dac se las scos din r bdari, înseamn c-a fost manevrat de copil. Când parintele r mâne
îns lucid, copilul î i d seama de însemn tatea st pânirii de sine, de siguran a reac iei sale.
Pe temelia acestei concluzii trase de copil, se pot în l a nenum ra i stâlpi ai personalt ii sale
viitoare.
Amenin at necontenit cu b taia, cu pedeapsa, atr gându-i-se aten ia de o sut de ori
pe zi c e cel mai prost copil din lume, cel mai s lbatic etc. c o s r mân la maturitate ,,un
4
nimic”, teama se instaleaz profund în psihicul s u i, atunci când g se te un teren mai
prielnic, face ravagii, copilul având tendin a de a extinde experien a restrâns la întreaga
omenire. Copilului începe s -i fie fric , devine un închistat, un izolat, incapabil s - i dezvolte
personalitatea sau dimpotriv , un tip pus pe har , convins la ,, coala fricii” c totul se obtine
prin înfrico area celorlal i, când ca tu însu i s nu fii înfrico at de al ii.
Tonusul agresiv din cas nu se m soar doar prin prezen a sau frecven a b t ilor, ci i
prin acte de reprimare nedreapt , pornite din atitudini prea subiective. Tot ca pe un act de
nedreptate, de ostilitate la adresa sa, interpreteaz copilul lipsa de afec iune a unuia dintre
p rin i sau a amândurora.
A adar, brutalitatea î i are sursa infinit mai pu in într-o agresivitate ,,înn scut ”, cât –
mai ales- într-un anumit stil de a ,,dialoga” –de mic copil- cu realitatea i cu to i exponen ii
s i adul i.

5
,, Oamenii dobândesc cuno tin ele propor ional cu curiozitatea lor.”
- Stendhal -

C
CURIOZITATE
Curiozitatea este o tr s tur a copiilor de vârst mic , un fel de „respira ie” a
intelectului lor. Pân la intrarea în coal , se pune temelia inteligen ei viitoare a fiec rui
individ. De felul în care, înc de pe atunci, copilul este deprins s judece, depinde i gradul
s u de receptivitate la coal .
Este dificil s -i explici unui copil de 6-7 ani scurgerea timpului i valoarea
nem surat a fiec rui minut.Dac îns , pe parcursul anilor, copilul e îndemnat s observe
într-una un copac din strad , urm rind împreun cu p rin ii ce transform ri se produc din
prim var pân -n iarn , i din nou din iarn pân -n prim var , ne va fi relativ u or s -i
transmitem adev ruri fundamentale ale existen ei omene ti.
Orice abuz, orice „intensificare” exagerat a acumul rii „bagajului intelectual” la copil rie
duce, mai degrab la e ec decât la reu it . Vanitatea p rin ilor îl poate împinge pe copil spre
un nivel doar în aparen superior celorlal i colegi. Copilul suprasolicitat, în ciuda unor
momente de str lucire a judec ii, ajunge într-un impas dificil de dep it. Potopul „de ce”-
urilor infantile nu trebuie s ne sperie, c ci reprezint teribila nevoie de cunoa tere, de
extindere a cercului de informa ii, a adar ar fi bine ca niciodat cantitatea „de ce”-urilor s nu
influen eze calitatea r spunsurilor. Capacitatea intelectului exersat de timpuriu, de a stabili
leg turi între fenomene, duce la o inteligen plastic , potrivit înv rii sistematice, care se
realizeaz în timp, în coal . Iat motivul pentru care un „de ce” bine explicat i pus
numaidecât în leg tur cu alt „de ce” stabile te conexiuni care – prin acumulare – îmbog esc
substan ial individul. Piatra de temelie r mâne naivul „de ce”. Curiozitatea nu se sfâr e te la
nici o vârst , fiind combustibilul pentru via a întreag , carburantul autoperfec ion rii.
6
 ,, Lipsindu-le judecata, copiii au nevoie de disciplin .”
- John Locke -

D
DISCIPLINA

Destui copii, par a fi „compu i” din dou fiin e, dac îi judec m din punctul de vedere
al disciplinei. Disciplina liber consim it e un subiect foarte r spândit. Pentru ca un copil s
ating îns acest prag al bunei comport ri, se impune ca el s în eleag de timpuriu
necesitatea disciplinei.
Copilul are tendin a de a da curs liber impulsurilor interioare. De aceea, trebuie s
intre în joc i logic . Copilul, de foarte mic, poate fi dirijat c tre în elegerea necesit ii ordinii
în via a de toate zilele. Nu-i deloc greu s -i explic m c altminteri un tramvai ar intra în altul,
c ma inile s-ar ciocni, iar dac brutarii, într-o bun zi, indisciplina i, n-ar mai face pâine la
timp, i dac pompierii n-ar mai veni de urgen acolo unde izbucne te un incendiu i
vatmanii ar întârzia cu tramvaiul atâta cât ar dori, nimic n-ar mai fi la locul lui. A adar, traiul
în colectivitate cere, impune ordine, disciplin .
Copilul nu tr ie te sub un clopot de sticl : asist i aude comentariile maturilor atunci
când tramvaiul întârzie sau când ma ina de pâine nu vine la timp, cât i atunci când adul ii
sunt disciplina i, violen i etc. El înregistreaz totul. E greu de presupus c peste noapte
lucrurile se vor schimba, îns atitudinea p rin ilor poate înclina serios balan a în favoarea
disciplinei.
Duplicitatea comport rii p rin ilor atrage dup sine un efect similar la copil: sunt
p rinti care într-un fel vorbesc acas i într-alt fel în cercul lor de prieteni. Când tu, p rinte,
nu respec i rândul la coad , nu te mira c , mai târziu, la coal , copilul t u a luat un punct
mai pu in la purtare.
O comportare a p rin ilor absolut egal , consecvent , bazat pe principii morale
trainice, indiferent de împrejurare, atrage dup sine o comportare identic a copilului. Marea
art este de a-l determina pe copil s fie disciplinat nu doar în prezen a noastr .

7
Cât de autentic a prins în copil sim ul disciplinei, se verific mai ales atunci când adul ii nu
sunt de fa . O purtare dubl a copilului, într-un fel acas i la coal i într-alt fel în grupul
s u de prieteni, nu dovede te neap rat un e ec educativ, dar constituie, precis un semnal de
alarm . Un individ nu se comport într-un anume fel numai pentru c de fa se afla cineva,
ci pentru c a a în elege el c trebuie s se poarte corect, civilizat chiar atunci când se afl
singur. Evident ob inerea cât mai de timpuriu a acestei „unicit i”, preg te te terenul pentru o
disciplin liber consim it de lung durat .

8
 ,, Exemplul impresioneaz mai mult decât amenin area.”
- Pierre Corneille -

E
EXEMPLU
Exemplul reprezint , neîndoielnic, un carburant ideal al educa iei noi, fiind capabil s
ajute la transportarea de la adult la copil, a tot ceea ce se cuvine s ajung în mintea i spiritul
acestuia din urm . Fire te, în fiecare familie, indiferent de gradul ei de emancipare
pedagogic , „zestrea educativ ” se poate transmite in trei moduri:
-bazându-se exclusiv pe comunicarea verbal a preceptelor morale;
-bazându-se exclusiv pe exemplele pe care i le furniz m tacit copilului; propria
noastr comportare moral de fiecare zi:
-îmbinând armonios ambele c i-exemplul inclus i morala verbal .
Preferabil este, desigur, cea de-a treia cale, oricum mai complet . S-a vorbit i se tot
vorbe te despre puterea exemplului. Nimic mai adev rat. i totu i, mai exist , la unii p rin i,
în unele familii - o viziune mai pu in ciudat în leg tur cu asta. Se pune întrebarea: pot eu
s -i bag copilului în cap ideea c pe lume sunt dou feluri de adev ruri, o dubl dreptate?
Duplicitatea comport rii unora dintre adul i în rela iile familiale este poate cea mai grav
lacun a muncii educative a maturilor cu copiii. Orice argumente ar fi invocate, pe mine m
va interesa întotdeauna cum m vede propriul meu copil.
Uneori, copiii implica i în situa ii de familie grave au o optic special cu privire la
„dreptatea maturilor”. Când la 9-10 ani copilul constat c tat l s u l-a în elat, el poate
extinde automat trista sa experien asupra raporturilor cu to i maturii. R sturnând datele
problemei, aproape c -i este suficient unui copil s aib o experien pozitiv cu propriul s u
p rinte, pentru ca acesta s trag concluzia c to i adul ii sunt, în general, cinsti i, binevoitori,
harnici etc.
9
 Atunci când ne izbim de o înc lcare a normelor morale i de convie uire de c tre
copil, trebuie s investig m situa ia pân în ultima fibr . Este deosebit de important, pentru
cei din familie, s descifreze în ce masur factorii familiali reprezint în copil rie o influen
bun . Nu trebuie s vedem dac p rin ii i-au asigurat o existen bun numai din punct de
vedere material, ci în primul rând din punct de vedere psihic, etico-moral.
Autoritatea p rinteasc îi este folositoare copilului în m sura în care îi d stabilitate i
siguran afectiv . Copilul are nevoie de imaginea unor p rin i fermi i puternici – modele
c tre care s tind .
Copilul se r suce te dup „soare”, dup p rin ii s i. Ini ial, el nu cunoa te alt lege a
existen ei.În casele în care factorii familiali de baz sunt prejudec i, se produce matematic
un fel de vid educativ.
În activitatea noastr , a tuturor, indiferent de vârst , exist personaje ghid. La ca iva
ani ori, brutarul, pompierul, oferul, marinarul, doctorul, agentul de circula ie reprezint
personaje - cheie ale vie ii; apoi se produc permanent muta ii, cât mai apropiate de adev r:
înv torul, profesorul, un actor înlocuiesc subtil optica ini ial .
Exactitatea comport rii, maxima organiz rii, principialitatea, toate se vars , ca ni te
ape subterane, în maiestosul fluviu pe care-l numim EDUCA IE. Desigur, un om se
modeleaz cu dificultate, iar acceptarea de timpuriu a obliga iilor pe care le incumb traiul
într-o colectivitate nu-i poate nim nui strica. Dar exist o presiune infinit mai eficace,
agreabil i prompt : principalitatea, exactitatea, buna organizare, incluse în ceea ce este de
obicei denumit „exemplul personal” (al adul ilor).
În cazurile limit solu iile sunt extrem de dificile. E mult mai greu s reeduci decât s
educi. Importante r mân deci premisele care se pun în familie, în vederea dobândirii unei
personalit i pozitive pe toate planurile, apoi în coal , în întreg mediul social. Aerul de
nep sare, de distan are fa de problemele propriilor copii, afi at de unii dintre p rin i,
întrerupe, de la bun început, orice contact eficace, spontan i sincer de la adult la copil.
În ceea ce prive te atmosfera dinl untrul casei, este de presupus c avem un
vocabular „cenzurat”, gesturi m surate, civilizate i o vestimenta ie asem n toare, i c uz m
mai pu in, dac nu chiar deloc, de a a-zisele „minciuni conven ionale”. În permanen , copii
ne privesc i ne judec tacit. Nu ajunge c -i hr nim, c -i îmbr c m i c -i … sf tuim, suntem
datori s le servim drept modele i de aceea trebuie s fim… modele.

10
 ,, Gândurile ascunse – ulcerul sufletului.”
- Socrates -

F
FURT

Este relativ dificil s -l determini pe copil s în eleag din cea mai fraged vârst c
satisfacerea fiec rei dorin e pe care o are depinde de munca depus de el, deoarece la vârstele
mici, copilul, aparent nu „munce te”.
Sunt mul i p rin i care, atunci când copilul lor le cere un ban pentru cump rarea unui
lucru oarecare, dac nu vor s -i dea, îi r spund: „Ai s - i cumperi atunci când ai s munce ti
i tu!” dar copilul î i are felul s u de munc , specific, este elev sau înc doar…copil. O
asemenea replic îi strecoar copilului ideea c activitatea sa colar nu reprezint o munc .
colarul mic, în cadrul unui sistem strict de recompense care r spl tesc calitatea
muncii, ne ofer o pârghie temeinic pentru educarea în spiritul muncii, implicit în spiritul
onestit ii. Nu absen a cuvântului „furt” din vocabularul copiilor face din ei ni te oameni
cinsti i, ci în elegerea profund a modului în care orice om î i poate satisface dorin ele,
nevoile.
Într-o familie de oameni corec i, muncitori, este destul de simplu s -i determini pe
membrii ei minori s priceap c tot ceea ce exist în cas , tot ceea ce-i hr ne te pe to i, tot
ce le d posibilitatea de a se distra, poate fi rezumat într-un singur cuvânt: munc . În zilele de
leaf nu stric s se in un mic „consiliu de familie”, în prezen a copilului, pentru împ r irea
bugetului. „Furturile” din cas pot avea cauze multiple, de aceea represaliile la care sunt
supu i copii se cuvin a fi raportate la adev ratele cauze.
11
 S nu ne l s m speria i de cuvântul „furt” – aici poate fi vorba i de o deghizare a
unor st ri de spirit confuze i complicate, de un act negativ, f ptuit ca urmare a unei nevoi de
compensa ie, atunci când copilul, sim ind, în mod confuz, c -i lipse te ceva i suferind din
pricina aceasta, încearc s umple golul, luând de-la-sine-putere, ceva. Trebuie s facem
întotdeauna distinc ie între furtul din interes i dimpotriv , furtul care ascunde cine tie ce
conflicte interioare.
Indiferent de vârst , furtul este i r mâne un act antisocial, chiar dac este comis în
sânul familiei. St pânirea lui timpurie merit orice efort i întreaga noastra aten ie.

12
,, A studia i a nu gândi este o risip . A gândi i a nu studia este
periculos.”
- Confucius -

G
GÂNDIRE

G ndirea are drept int final , la toate vârstele, elaborarea unui r spuns potrivit la
întreb rile pe care i le ridic mediul înconjur tor. Este, a adar, un mijloc important cu
realitatea, de permanenta adaptare la existen a social .
În primii ani de via , fundamental pentru dezvoltarea gândirii copilului este
dezvoltarea limbajului. Un mare bagaj de cuvinte, dobândit de timpuriu, poate s constituie
îns i o piedic , dac asimilarea nu-i decât superficial . Este nevoie ca în tot ce înva
copilul, s i se explice, desigur simplificat, mecanismul de producere a unui fapt sau
fenomen, astfel încât creativitatea gândirii acestuia s nu fie involuntar în bu it .
Dezvoltarea sim ului de observa ie constituie garan ia reu itei, c ci calitatea judec ilor
depinde mult de drumul str b tut:
-de felul în care copilul a ajuns la o anumit concluzie, depunând el însu i un efort;
-dac , dimpotriv , concluzia i-a fost furnizat de-a gata, sub forma „a a este i nu mai
întreba atâta”. În primul caz, mintea se exerseaz , se antreneaz , pe când în al doilea caz
tinde s lâncezeasc .
De multitudinea punctelor de contact cu realitatea se leag total plasticitatea min ii
copilului. La doar câ iva ani, copilul ia cuno tin de existen a unui raport simplu, dar
important, între zi-lumin -soare i soare-întuneric-noapte.
13
 Însu irea bazelor tiin ei nu poate avea loc decât în procesul dobândirii diferitelor
cuno tin e, pe care el le sistematizeaz . Drumul ra iunii logice este de la amplu-inductiv, la
deductiv, dezvoltându-se treptat formele abstracte ale gândirii. Exigen ele trebuie s
contribuie substan ial la dezvoltarea criteriilor logice ale clasific rilor, consolidând gandirea
logic . Cu cât situa iile care apar în cale se dovedesc a fi mai complexe, cu atât mai profund
este solicitat gândirea copilului.
Un bagaj respectabil de cuno tin e, nesus inut de calit ile gândirii d realmente,
impresia unei min i compartimentate, în care nu exist o strategie a gândirii, capabil s pun
în eviden ideea de sistem.

14
 ,, S creezi ca un zeu, s porunce ti ca un rege, s munce ti
ca un robot.”
- Constantin Brâncu i -

I
IMAGINA IE
Fiecare om e înzestrat, de la natur , cu puterea de a- i reprezenta realitatea nu numai
în mod direct, a a cum i se înf i eaz ea, ci i original, purtând amprenta personalit ii celui
în cauz .
Copilul d dovada unei intense activit i imaginative, c ci el, oricum, având o
cunoa tere limitat i aproximativ a zonei concretului, vede lumea înconjuratoare extrem de
diferit, la limita dintre realitate i imagina ie, trecând mereu dintr-o zon într-alta.
Parintele trebuie s lupte împotriva unei imagina ii prea bogate i fecunde. Dar o
cânt rire atent a felului în care se întrep trund cele doua sfere – realul i irealul – merit
aten ia oric rui educator. Un copil covâr it de asaltul concretului, exercitat destul de brusc,
într-un timp redus, este în stare s se refugieze în „lumea visurilor”, acolo unde totul arat a a
cum dore te el cu slaba sa cunoa tere a vie ii, a realit ii.
Este necesar s urm rim, pe treptele vârstelor, întemeierea unui sistem de control
intelectual, ra ional, singurul capabil s in în frâu, atunci când va trebui, excesul de
imagina ie. Imagina ia nu e nociv în sine, ci doar atunci când întunec raporturile existente
în realitate. Individul lipsit de imagina ie va tr i permanent sub semnul unei gândiri
schematice, neavând cum s ob in sinteze mentale proprii, fiind lipsit, în fond, de o anumit
suple e de spirit, lips care-i primejduie te personalitatea. Un om de acest tip nu va pune o
amprent proprie pe nici unul din faptele vie ii sale i nici nu va ajunge vreodat s - i

15
închipuie ceva în legatur cu viitorul s u, al muncii sale, al familiei, sau s g seasc solu ii
ingenioase în munc .
Exist o imagina ie reproductiv , o imagina ie creatoare. Imagina ia î i manifest
prezen a în orice fenomen psihic i, paradoxal, este necesar crearea unui control intelectual
cât mai puternic, pentru c produc iile imaginative s fie cât mai bogate.
Înv ând c imagina ia trebuie subordonat i împlinit cu ajutorul zonei concretului,
copilul pune mâna pe cheia unei u i fermecate, dincolo de care se afl visul i, împreun cu
el, realitatea dus mai departe. Plafonarea la datele stricte ale mediului înconjur tor poate
reprezenta, la vârsta adolescen ei, un simptom de nedorit estompare a liniilor de perspectiv
individuale. Obliga iile zilnice, concrete, nu trebuie s împiedice existen a unui „plan de
via ”, a unei permanente mi c ri înainte – înapoi, în timp, singura garan ie a exers rii
imagina iei, produs al realit ii i combustibil al acesteia.

16
 ,,Lumea jocurilor pe care le n scoceam în copil rie, mi se va
p rea mereu, dureros de mai adev rat decât cealalt via .”
- Antoine de Saint Exuperi -

J
JOC
F r joc, întreaga fiin a copilului degenereaz ca o floare lipsit de ap i soare.
Jocul e hrana spiritului s u. La „ coala jocului” copilul î i îmbog e te – în permanen –
cunoa terea, î i men ine i î i stimuleaz fantezia, se înscrie pe nesim ite în regulile
colectivului. Oricât de „pestrit” ar fi acest colectiv, influen a sa nu poate fi, în cea mai mare
parte, decât pozitiv . Nu prin izolare îl ferim pe copil de latura negativ pe care, eventual, o
poate avea contactul cu o anumit colectivitate eterogen , ci prin preg tirea pentru
respingerea deprinderilor, cuvintelor, etc., neconforme cu cele anterior înv ate acas . În toiul
jocului, de multe ori, copiii care aud acas ori „public” cuvinte nu prea onorabile, le rostesc
la furie sau la bucurie, dupa care ceilal i copii le iau i le r spândesc, iar al ii – de i nu uit
cuvintele i deprinderile respective – le resping prin nefolosire.
Grav nu este faptul c un copil nu se joac prea mult, ci c p rin ii subapreciaz
adeseori jocul, fiind prea subjuga i de ideea efortului cu scop precis. Ori, jocul nu-i egal cu
activitatea f r sens. Nimic nu ne opre te ca permanent s încerc m a trage discret din joc,
foloase i concluzii.
De fapt, latura principal a jocului este exerci iul, antrenamentul fizic i intelectual, o
data cu respectarea anumitor reguli. Nu putem ine copilul într-un mediu izolat de microbi,
iar solu ia principal nu-i, exclusiv, „omorârea” microbilor cât este „c lirea organismului”;
tot a a copilul se cere c lit de acas , pentru ca din exerci iul complex al jocului el s aleag
par ile bune i s fie cât mai imun la influen ele negative, chiar dac acestea par vesele,
antrenante, simpatice.
17
 ,, Lene ul are întotdeauna chef s fac ceva, dar
începând de mâine.”
- Luc de Clapiers -

L
LENE
Lenea, tras tur atât de condamnabil la maturitate, trebuie judecat i la copiii cu
exigen deplin i discern mânt; astfel lipsa interesului la copil fa de anumite lucruri
înconjur toare nu trebuie totu i confundat cu lenea.
E bine s determin m sursa presupusei lenevii, mai precis originea lipsei de interes
pentru ceea ce-i înf iseaz realitatea. C ci un copil e lene la mâncare, altul la lec ii, altul la
îmbr care .a.m.d. În înl turarea lenei trebuie pornit de la ceea ce-i place copilului mic, de la
ceea ce-l atrage, i nu de la ceea ce nu-l pasioneaz în nici un fel. S ne prefacem c
„accept m” pentru moment respingerea unor ac iuni sau a unor sarcini lipsite pentru el de
farmec, promovând, prin compensa ie, acele munci i ac iuni care-l atrag; astfel izbutim s -l
deprindem mai lesne cu rigorile activit ii, în principiu cu lucrul.
Copiii lene i, în chip paradoxal, sunt cei pe care timpul îi strive te, ca i cum nu le-ar
ajunge pentru împlinirea tuturor obliga iilor pe care ceilal i le rezolv destins, firesc; de
exemplu, însp imânta i la gândul c progenitura lor nu va izbuti s - i ispr veasc lec iile,
p rin ii încep prin a-i atrage aten ia, de cum trece pragul, c nu trebuie s - i iroseasc
timpul, s fie mai iute decât de obicei etc. i instantaneu, prin repetare , puterea de ac iune a
sfatului scade, în interiorul copilului ap rând o for de împotrivire inhibant . i dac
constatându-se c nu i-a împlinit total obliga iile, îi mai d m – drept pedeaps – i alte
îns rcin ri, el ajunge s cread c munca este realmente o pedeaps , o povar , concluzie
nefericit i grav .
18
Din acest cerc închis este greu de ie it f r g sirea unui centru afectiv în jurul c ruia s se
cristalizeze interesul. Cel mai mic progres trebuie salutat, pentru a-i insufla încredere în
for ele sale, ideea c „se poate”, c nu exist îndatorire c reia s nu-i poat veni de hac. Din
p cate, mul i p rin i „se straduiesc” s vâre în capul copilului ideea c e lene , neglijent, r u,
în loc c , dimpotriv , s -i stimuleze calit ile. Înviorarea se mai poate dobândi cu ajutorul
colegilor – punându-l s lucreze împreun cu al ii – i prin alternarea mai atent a
momentelor de lucru cu cele de destindere.
Copilul trebuie f cut s în eleag de timpuriu c munca i-a solicitat din totdeauna
omului atât energia, cât i inventivitatea, c i-a oferit cele mai sublime satisfac ii.
Dac ast zi putem sta lini ti i acas , privind cine tie ce meci sau concert de peste
„ apte m ri i apte ri”, aceasta o putem face numai datorit muncii.
Dac ne deplas m cu viteze uimitoare pentru alte timpuri e tot mul umit muncii. A
muncii cui? Unul se culca pe-o ureche, iar altul, neobosit, se str duie te s realizeze ceva în
plus, s n scoceasc , s îmbun t easc existen a omului. S fie oare drept a a?
F r a uza de obositoare precepte moralizatoare, se cuvine s transmitem celor mai
tineri adev rurile care structureaz , din vreme, o concep ie just asupra existen ei umane.

19
 ,, Adev rul a teapt . Numai minciuna e gr bit .”
- Al. Vlahu -

M
MINCIUNA
Copiii pot i trebuie s fie crescu i într-un des vâr it respect fa de adev r. Când e
mic, copilul poate fi determinat s „împart ” mâncarea cu cel care-i d s m nânce, s - i
împrumute jucariile etc. Copilul se cuvine a fi condus cu aten ie c tre generozitate i echitat,
astfel încât s nu- i îng duie apoi nici cea mai m runt înc lcare a adev rului i justi iei.
Unul din factorii care converg c tre punctul unic denumit educa ie – familia – nu este
îns întoteauna la în l imea misiunii sociale pe care o are.
M runtele „neglijen e” ale comport rii p rinte ti micile lor „gre eli” declan eaz
subtilul resort de înregistrare pe care-l au cei din genera iile care ne urmeaz . Un om de 30-
40 de ani, gata format, e mai pu in sensibil la minciun decât un adolescent de 16-17 ani?
F r doar i poate minciuna este nociv la toate vârstele! Genera iile tinere dau dovada unei
alese lucidit i, a unei preg tiri culturale i tehnico – tiin ifice dintre cele mai ridicate, dar
este necesar s se ating acela i rezultat i în sfera con tiin ei, printr-o permanent
perfec ionare a mijloacelor noastre de comunicare, pe plan etico-moral, în domeniul
controversat al educa iei p rinte ti individuale.
„Un adev r moral” în sine nu exist , îl extragem din îns i realitatea noastr social .
Primejdia ar fi ca, în cazuri particulare, un copil sau altul, pe baza unor experien e triste, s
trag concluzii morale eronate. Ac iunea în favoarea încet enirii cinstei trebuie s înceap
de la cea mai fraged vârst . „Micul furt” din cas , din coal reprezint r d cini ale
viitoarelor defecte, infrac iuni etc. Copilul trebuia s în eleag de timpuriu c minciuna e
minciun tot a a cum furtul este furt, pentru c finalmente, minciuna i furtul, chiulul etc.
dezumanizeaz , spulber preceptele morale, încalc grav normele unei con tiin e noi.

20
 Atitudinea de maxim echitate pe care trebuie s-o avem fa de minori constituie un
factor deosebit de important în educa ie.
Atâta vreme cât modificarea adev rului nu se face con tient, adic un copil n-are
con tiin a c altereaz adev rul prin ceea ce spune, nu putem afirma c el spune o minciun .
Minte doar acela care tie c altereaz adev rul; minciuna merit s fie comb tut vehement,
imediat ce apare, dar f r a o confunda, de pild , cu imagina ia.
Minciuna ca atare poate s apar relativ târziu în existen a copilului, spre 6-7 ani,
atunci când el mai urc o treapt a integr rii sale sociale i, ciocnindu-se de o mie i una de
obliga ii, de teama pedepselor aplicate de cei mari în caz de nereu it , se folose te eronat de
minciun ca de un mijloc natural de ap rare.
În afara exemplului personal, mai exist i alte mijloace de a îndep rta de copil
tenta ia minciunii: instaurarea preciziei în raporturile p rin i-copil, dezvoltarea aten iei, a
spiritului de observa ie, a memoriei i a unui alt sim important – sim ul realului.
În nici un caz, teroarea nu-i determin pe copii s renun e la minciun , dimpotriv , ea
stimuleaz a a-zisele „minciuni de ap rare”. Pedepsindu-l pe copil, echilibrat, pentru o
minciun spus , cre m, oricum, un climat mai potrivit pentru exercitarea sincerit ii. Copilul
s tie c se poate sprijini pe în elegerea p rinteasc i atunci când se afl în culp , în
încurc tur .

21
 ,,Numai în imperfec iune se poate înv ”.
- Emil Cioran-

N
NESUPUNERE

Pân la un anumit grad, i mai ales la vârstele mici, nesupunerea înseamn adeseori
pentru copil doar o faz de trecere, natural – tentativ unui sentiment de autonomie.
Apoi, îns , nesupunerea reflect slaba „racordare” la cerin ele mediului, întâi familial,
apoi mai larg, cel social. Dar, o data cu integrarea, fie i par ial , copilul î i pierde treptat
spiritul de împotrivire, de i pe parcursul cre terii, acest spirit revine la suprafa i conteaz
c o perioad de impas relativ serios. Constanta unei asemenea atitudini tr deaz existen a
unor decep ii, nelini ti sau suferin e i sfâr esc în majoritatea cazurilor printr-o continu
nesupunere la normele convie uirii familiale i chiar colare. Orice eroare comis de copil,
orice repro care i se aduce este numaidecât respins, contestat, aruncat pe umerii altora.
Nesupunerea se poate manifesta activ sau pasiv. O serie de gesturi care pot s apar
ca fiind tributare spiritului de împotrivire, sunt manifest ri ale unor conflicte interioare
proprii.
În chip paradoxal, în prezenta a doi p rin i slabi, spiritul opozant al copilului se
exercit mai aprig, c ci sl biciunea lor îi provoac un sentiment de nesiguran pe care numai
„lupta” cu al ii pare sa i-l îndeparteze: lipsa de siguran declan eaz deseori incriminatul
spirit de nesupunere. Fermitatea unor p rin i, consecven a lor, coincide la copii cu absen a
nelini tii, cu prezen a binevenit a sentimentului de total încredere i siguran .
De cele mai multe ori tactica util poate fi combaterea ocolit , indirect . Nu ne
ciocnim direct cu cel nesupus, în problemele aflate în litigiu, ci c utam s -l atragem pe panta
unei activit i creatoare. Adic , s nu-i repet m mereu copilului ce s NU fac , ci s -i
propunem CE S FAC .
22
 ,,Nici o robie nu-i mai ru inoas decât cea de bun voie.”
- Seneca -

ORIENTAREA PROFESIONAL

Adeseori p rin ii cred c propriul lor copil este ca o plastilin din care po i modela,
rapid, orice vrei.
Important pentru p rin i devine descoperirea la timp a înclina iilor i aptitudinilor
reale pe care le are copilul. Prima surs bogat de informa ii este jocul, în lumea c ruia
copilul întârzie destui ani i în care se ilustreaz calit ile sale fizice, spirituale, imaginative i
de sensibilitate. În raport cu aceste prime descifr ri, p rintele poate începe stabilirea unei linii
de direc ie în dezvoltarea copilului s u. colarul mic are o mul ime de interese
neselec ionate, provocate de experien a direct de contactul spontan cu anumite elemente.
Alegerea de c tre individ a unui destin profesional dintr-o coal sau alta, ori cu
dificultatea intr rii într-o anumit zon de calificare poate genera apoi nemul umiri, poate
duce la ratarea unor înclina ii i aptitudini ini iale. Insatisfac iile acestea camuflându-se,
incon tient, cu timpul, în forme de manifestare par s nu aib nici o leg tur cu ele, ca, de
pild , o permanent stare de iritare, apatie, neglijen , agresivitate, insinuare .a.m.d.
Satisfac iile de ordin profesional joac un rol hot râtor în frumuse ea existen ei omului. O
mare r spundere apas pe umerii p rin ilor i ai cadrelor didactice, ace tia fiind cei destina i
s -i influen eze pe tineri în alegerea unei profesiuni care urmeaz s fie exercitat apoi de-a
lungul întregii vie i.
Recunoa terea timpurie a anumitor repere pe temeiul c rora s fie orientat drumul
copilului înl tur plutirea în gol, într-o incertitudine care poate d una: deprins s fug de
23
colo-colo, dup câte o profesiune care i se pare la un moment dat ideal , copilul ajunge s - i
aleag meseria, în cele din urm , la întâmplare determinat de împrejur ri esen iale. Odata
precizat înclina ia, conteaz enorm exemplul viu, direct. Testele ne pot da i ele o mân de
ajutor: descoperindu-se la vreme absen a unor aptitudini, fie intelectuale, fie fizice, ansele
de e ec profesional sunt mult diminuate.
Un mare du man în alegerea profesiunii este prejudecata p rinteasc . Sunt p rin i
care vor neap rat s - i orienteze copiii spre anumite ocupa ii, chiar atunci când cei destina i
acestor îndeletniciri au cu totul alte înclina ii i aptitudini. Pentru orice profesiune omul
trebuie s aib o voca ie. Ace ti p rin i nesocotesc grav un adev r elementar: c e bine s fii
frunta într-o meserie care i se potrive te, decât un ratat într-un domeniu chiar spectaculos
de activitate, dar impus de p rin i, care e ineficient.

24
 ,, Chiar i cei mai puternici oameni au nevoie de prieteni.”
- Mario Puzo -

PRIETENIE

Prietenia în copil rie reprezint o perfect coal a vie ii stimulând i integrarea

social a copilului.
O dat cu ie irea mai deplin în lume, copilul stabile te rela ii nu numai în cadrul
unui colectiv gata constituit ci i în afara unor asemenea ansambluri precise, pe strad , pe
stadioane sau în tranduri. Influen ele se diversific , controlul exercitat de adul i pare s
scad i totul depinde acum de puterea de discern mânt a fiecarui copil.
Tendin a omului de a se grupa, pentru a stabili astfel noi i noi raporturi sociale, este
atât de fireasc , motiv pentru care nu se cuvine a fi comb tut în sine. R mâne îns în grija
familiei c foarte de timpuriu s a eze în a a fel c r mizile la temelia viitoarei personalit i a
copilului, încât el, chiar atunci când se afl în afara zonei de influen a p rin ilor, s
ac ioneze numai în raport cu ceea ce filtreaz adic gânde te i simte. Prietenii pot fi
pedagogi mai buni sau mai pu in buni, dar cel intrat într-un grup de prieteni nu trebuie s
renun e la ce tie de acas .
Este preferabil ca p rin ii s fie discre i în aprecierea prietenilor. Dac -i spune i : „S
nu-l mai v d pe la la noi în cas ” exist anse serioase ca „ la” s se vad cu copilul
dumneavoastr în alt parte. E mai bine s -i ave i pe amândoi sub ochi.
Prietenia i-a stimulat dintotdeauna pe oameni, ajutându-i s - i realizeze idealurile, s -
i duc la bun sfâr it obliga iile.

25
 Sentimentul de prietenie este un sentiment absolut pozitiv, c ci include într-însul
prezen a permanent a normelor morale. Nu po i spune: prietenul acesta al meu este pu in
incorect, pu in necinstit, îns este un foarte bun prieten. Deci, prietenia nu cere doar simpatia
i stima reciproc a prietenului fa de prieten, ci pretinde corectitudine, voin , curaj. Ceea
ce circul de la un prieten la altul, ceea ce î i împrumut prietenii trebuie s constituie calit i
nu defecte.
Într-un mediu disciplinat, ordonat, în care activit ile se desf oar perfect, chibzuit,
nu la întâmplare, prietenia are un mediu bun de existen ; într-un mediu dezordonat,
primejdiile care pândesc prietenia sunt mari, apar multe neajunsuri în sfera înv turii, în
activitatea de orice fel i se nasc nemul umiri între prieteni. În zilele noastre, necesitatea
cultiv rii sentimentelor cap t o mare însemn tate. Copilul poate fi înv at de mic s -i spun
celuilalt c a gre it într-o situa ie dat , sinceritatea lui stimulând prietenului sau nu du m nie,
ci dimpotriv trezind într-însul capacitatea de a- i recunoa te gre eala s vâr it .
Prietenia nu se poate întemeia pe lene, pe lips de seriozitate, pe incorectitudine, pe
eschivarea de la coal sau înv tur . Cu alte cuvinte, nu încerci s tragi lumea, omenirea la
tine, ci te îndrep i tu, permanent, c tre ea.
Prietenia nu limiteaz , ci dinamizeaz sentimentele i ac iunile omului, îi deschid larg
por ile c tre dragoste de oameni i via în general.

26
 ,,Omul devine cu adev rat OM atunci când î i asum întreaga
r spundere pentru ceea ce este”.
- Osho -

R
R SPUNDERE

R spunderea constituie problema cheie a educa iei. Caracterele slabe simt

r spunderea ca pe o povar .
Nu e greu de observat c , desigur f r inten ie, p rin ii le inoculeaz copiilor ideea c
r spunderea este o povar , pe care oamenii i-o trec gr bi i din mân în mân , ca pe un cartof
prea fierbinte.
Modelarea la copil a sim ului de r spundere are dou laturi. Prima prive te aspectele
de disciplin , de ascultare. Aceast latur este în general în eleas de p rin i, în sensul c
fiecare ar dori s fie ascultat de copilul s u. Ceea ce se uit adeseori este cealalt latur :
dobânde ti ascultare pentru c ai format „mu chii” r spunderii, exersându-i în mod activ
copilului ideea c fiecare are anumite r spunderi. P rin ii n-ar trebui s se limiteze la a spune
copiilor ce s nu fac , ci s le dea îns rcin ri care s le satisfac gustul pentru ac iune,
dezvoltându-le sentimentul c sunt lua i în serios, c persoana lor ne preocup , exact ca a
unui om mare.
S-a observat c familiile cu mai mul i copii au mai multe anse de a cre te oameni
echilibra i i cu un dezvoltat sim al r spunderii.
Exersarea r spunderii în orice activitate, atât pe parcursul încredin rii cât i al
împlinirii unor mici îns rcin ri ne d autoritatea necesar i creeaz temeiuri pentru a avea
apoi i preten ia ca orice copil s - i asume unele r spunderi, care îi plac mai pu in. Nu este
nevoie s transform m casa într-o cazarm . Trebuie s obi nuim copilul cu farmecul
activit ii, cu spiritul încrederii. Disciplina, neluminat de în elegere, duce la spirit cazon, a a
cum r sf ul i încrederea lipsite de control i de disciplin formeaz copii capricio i, f r
t rie în învingerea obstacolelor. Un echilibru între cele doua laturi ofer cele mai multe anse
pentru ca tân rul de mâine s nu se simt nici strivit, nici „robot”, ci un om armonios
dezvoltat în rela iile sale cu ceilal i, perfect capabil s se integreze social
27
 Schimb rile datorate dezvolt rii considerabile a tiin ei i a tehnicii au provocat o
adev rat revolu ie. Aportul constant al nout ilor descoperite modific modul de via al
tuturor fiin elor umane, i-i oblig pe educatori (inclusiv pe p rin i) s - i revizuiasc în mod
constant no iunile i metodele lor. Tineretul trebuie s se adapteze la o lume nou , s - i
ob in locul ce i se cuvine, contând - dar nu exclusiv - pe experien a transmis de adul i.
Tineretul însu i este chemat, mai mult decât oricând, s ia parte activ la via a i dezvoltarea
comunit ii.

28
 ,, Copil ria este somnul ra iunii”.
- J. J. Rousseau -

S
SOMN
Majoritatea copiilor, când intr la coal , renun la bunele deprinderi din perioada
pre colar (scurta odihn de dup -amiaz i culcarea devreme seara). Somnul târziu, de
noapte, nu este nici pe departe la fel de complet, de s n tos, ca somnul timpuriu, de cu sear .
Trei ore anume de somn sunt indispensabile mai ales organismului infantil, trupului i min ii
copilului: cele dintre orele 21:00-24:00. E destul de u or de dovedit c aparent neînsemnata
suprasolicitare de dup ora 21:00 avariaz organismul mai mult decât însu i efortul fizic
direct. Oboseala care se instaleaz în jurul orei 24:00 este de-a dreptul iritant , împiedicându-
te uneori s adormi u or, s dormi profund. Apoi, cel care s-a culcat spre miezul nop ii,
indiferent c doarme un num r de ore egal cu cel care s-a culcat în jurul orei 21:00, este de
diminea i peste zi mult mai obosit, randamentul s u intelectual e mai sc zut.
Binen eles, explica ii ale acestei deprinderi „moderne” de a te culca târziu, noaptea,
ine de anumite tr s turi ale epocii. În plus, un rol negativ îl are tendin a copilului, în special
spre adolescen , de a imita comportamentul adul ilor, în spe al p rin ilor, uitând c un
adult este gata constituit, în timp ce ei, cu organismul lor înc în dezvoltare, suport altfel
orice suprasolicitare nervoas , fizic , intelectual .
Aparent simpl , problema somnului copiilor implic m suri hot râte: în primul rând
din partea copiilor în i i, apoi a mediului familial. Randamentul i s n tatea copiilor depind
de odihna complet , ceea ce, în fond, înseamn dezvoltarea armonioas .
Via a modern ne solicit intens. În mod surprinz tor, într-un secol al comodit ilor
tehnice, omul se simte mai frecvent obosit decât alt dat .
Pe lâng oboseala denumit destul de aproximativ „nervoas ”, exist i oboseala
„normal ”, care urmeaz unui efort voluntar, intelectual sau fizic.
29
 ,, Stâng ciile, ca i timiditatea au un farmec
discret prin surprizele pe care le provoac , prin panica naiv
pe care o r spândesc.”
- Mircea Eliade -

TIMIDITATE

Un copil lipsit de sentimentul siguran ei ajunge s fie un timid greu recuperabil

pentru societate, terorizat în permanen c orice face se soldeaz cu e ecuri i el chiar
ajunge s lucreze prost, s înve e prost, într-un cuvânt izbute te, s - i demonstreze, pe
temeiul propriului „defect”, c se afl într-o situa ie f r ie ire.
Timiditatea adultului este acumulat pe parcursul copil riei i constituie rezultatul
unei educa ii gre ite, pe diverse planuri: neacordarea încrederii ce i se cuvine copilului,
izolarea sa de colectivitatea de copii, ori exagerarea unor preten ii formulate la adresa lui,
exagerare care-l duce la concluzia c nu este în stare s rezolve ceea ce i se cere. Poate fi
ajutat s scape de „defectul” s u dac -l integrezi într-un grup de copii i dac ocul primului
contact cu acest grup nu-i prea violent, inhibant i mai ales, dac -i stimulat, încurajat, dac i
se apreciaz – nu exagerat, fals – micile reu ite în diverse împrejur ri, dac este pus, cu sim
de grada ie, în fa a unor noi situa ii care s -i reclame mereu tot mai mult ini iativ i spirit
de decizie – într-un cuvânt dac tim s -i provoc m încrederea în sine. În nici un caz un copil
timid nu se „vindec ” suportând ve nic repro urile legate de r mânerea sa în urm , fie
exprimate cu c ldur , fie, dimpotriv , exprimate violent.
30
 ,, Violen a este ultimul refugiu al incompeten ei.”
- Isaac Asimov -

V
VIOLEN A

J. J. Rousseau vedea oamenii fericiti de la natur , dar tulbura i de societate.

În ziua de azi zâmbim din ce în ce mai rar, suntem din ce în ce mai grâbi i, stresa i i
nervo i. Când nu ne convine ceva r bufnim i acuz m. Ne transform m încetul cu încetul în
altcineva. S fie vorba de furie? Latinii spuneau c furia este o scurt nebunie i nu se
în elau. Cu to ii avem probleme, dar ce ne facem dac într-o atare situa ie, î i p lmuie ti
copilul t u sau mai r u, pe al altcuiva, ori îi vorbe ti urât?
Nu dup multe st ri de furie ale p rin ilor „micile fiin e” lipsite de ap rare, vor începe
s - i distrug juc riile, s îi loveasc pe al i copii, s-o înjure pe bunica sau pe vecina, s
m zg leasc pere ii, s omoare necuvânt toarele, sau cine tie ce le mai trece prin cap.
Atunci când ajung la coal , starea lor de instabilitate, de violen nu va întârzia s
apar chiar din primele zile, de i li s-a atras aten ia tuturor asupra respect rii unor reguli ale
colectivit ii.
De cine este influen at instabilitatea copilului?
R spunsurile pot fi g site întâi în emisiunile T.V. care ofer f r s filtreze aproape
nimic; i filme i desene animate i exemple de violen ale altor copii de vârsta lor.
Exemple nedemne de urmat de cei mici, sunt oferite i de grupurile în care de multe
ori, cu sau f r tirea noastra, ei intr .
Nu de pu ine ori, chiar familia ofer din plin exemple care formeaz astfel de
comportamente. Nu degeaba auzim spunându-se unor copii „n-ai cei apte ani de-acas ”.
31
 Ace ti ani doar p rin ii îi pot face.
Copii, se spune, nu se nasc nici buni, nici r i; ei devin a a în func ie de tiparele de
comportament din familie. Înjurând cei mari, înjur i ei f r s tie ce spun ci repet ce aud.
Alinta i la vârste mici, necorecta i la timp, ajung în colectivit i i continu s fac ce
au v zut în familie i s vorbeasc a a cum au auzit în familie, lovindu- i colegii i vorbindu-
le urât i ceea ce este i mai grav, deranjând orele.
Violen a de multe ori poate fi prevenit prin: oferirea copilului a unor activit i
pl cute; eliminarea energiei în surplus prin folosirea unor obiecte de joc ce consum o mai
mare parte din energia ce o de ine fiecare; selectarea programelor media i aprobarea de c tre
p rin i a vizion rii lor; cunoa terea grupului de prieteni i pedepsirea ferm a abaterilor.
F când front comun, dasc lul i p rintele, trebuie s ajute, copilul s con tientizeze
consecin ele actelor sale i faptul c trebuie s - i asume responsabilitatea pentru ele.

32
 CUPRINS

ARGUMENT

A AUTORITATE........................................................................................ pag. 1

B BRUTALITATE..................................................................................... pag. 4

C CURIOZITATE...................................................................................... pag. 6

D DISCIPLIN ........................................................................................... pag. 7

E EXEMPLU.............................................................................................. pag. 9

F FURT ..................................................................................................... pag. 11

G GÂNDIRE............................................................................................... pag. 13

I IMAGINA IE ....................................................................................... pag. 15

J JOC ........................................................................................................ pag. 17

L LENE ..................................................................................................... pag. 18

M MINCIUN .......................................................................................... pag. 20

N NESUPUNERE ..................................................................................... pag. 22

O ORIENTALA PROFESORAL ........................................................... pag. 23

P PRIETENIE ........................................................................................... pag. 25

R R SPUNDERE ..................................................................................... pag. 27

S SOMN ................................................................................................... pag. 29

T TIMIDITATE ........................................................................................ pag. 30

V VIOLEN ........................................................................................... pag. 31