OSHO - "Viata este Acum si Aici" - partea I ( 1# - 50# ) #1 Traieste total, traieste cu pasiune...

In elul acesta iecare moment !e"ine !e aur, iar intrea#a ta "iata se trans orma intr-o insiruire !e clipe aurite. O ast el !e iinta nu moare nicio!ata, caci atin#erea ei seamana cu aceea a re#elui $i!as% orice atin#e, se presc&im'a in aur. #( Aceasta scurta "iata pe care o a"eti poate i trans ormata intr-un para!is. Aceasta mica planeta este loarea !e lotus a para!isului. #) Sin#ura raspun!ere a!e"arata este ata !e propriul tau potential, ata !e propria ta inteli#enta si constienta, ata !e actiunea con orma cu ele. #* Atunci cin! te nasti, nu esti un copac, ci o saminta. Tre'uie sa cresti, tre'uie sa a+un#i la o in lorire, iar aceasta in lorire "a i multumirea ta, implinirea ta. Aceasta in lorire nu are nimic !e-a ace nici cu puterea, nici cu 'anii, nici cu politica. ,u are le#atura !ecit cu tine, cu e"olutia ta personala. #5 Intele#e, tre'uie sa !e"ii o a!e"arata cele'rare pentru tine insuti#. /aca tin+esti !upa o utopie, !orinta ta se in!reapta !e apt catre o armonie in!i"i!uala si sociala. Aceasta armonie nu a e0istat nicio!ata, intot!eauna a ost un &aos.Societatea a ost impartita in !i erite culturi, in !i erite reli#ii, in !i erite natiuni - toate a"in! !rept un!ament !i"erse superstitii. ,ici una !in aceste impartiri nu e "ala'ila. 1le arata insa ca omul este !i"i2at in el insusi, iar acestea sunt proiectiile con lictului sau interior. Omul nu are unitate launtrica si, prin urmare, nu este in stare sa cree2e o societate, o umanitate unica, nici in a ara lui. 3au2a nu se #aseste in e0terior. 10teriorul este !oar o re lectare a iintei sale launtrice. #4 ,imeni nu a acor!at o atentie prea mare in!i"i!ului, si aceasta este cau2a un!amentala a tuturor pro'lemelor. Insa !atorita aptului ca in!i"i!ul pare atit !e mic si societatea atit !e mare, oamenii au impresia ca societatea poate i sc&im'ata, !upa care in!i"i!ul se "a sc&im'a la rin!ul lui. /ar lucrurile nu stau !eloc asa, caci "societatea" nu este altce"a !ecit un cu"int5 e0ista numai in!i"i2i, nu e0ista societate. Societatea nu are su let, in ca!rul ei nu se poate pro!uce nici o trans ormare. Sc&im'area este posi'ila numai in ca2ul in!i"i!ului, in!i erent cit !e mica ar i aceasta. Si o!ata ce in"atati cum sa sc&im'ati in!i"i!ul, acest lucru poate i apoi aplicat asupra tuturor in!i"i2ilor, !e pretutin!ani. 1u cre! ca intr-o 'una 2i "om a"ea o societate care sa ie in !eplina armonie, care sa ie mult mai 'una !ecit toate i!eile pe care creatorii !e utopii le-au pro!us !e mii !e ani. 6ealitatea "a i cu mult mai rumoasa. #7 ,u esti nicio!ata multumit cu ceea ce esti si cu ceea ce ti-a !aruit e0istenta, !eoarece atentia ta se in!reapta intot!eauna spre altce"a. Ai ost plasat acolo un!e natura nu a planuit sa ii. ,u te in!repti sprereali2area propriului tau potential. Tu incerci sa ii ceea ce "or altii sa ii, insa acest lucru nu te "a putea multumi nicio!ata. Iar cin! apare nemultumirea, lo#ica iti spune% "8oate ca ceea ce ai nu este su icient5 stra!uieste-te sa o'tii mai mult-" Atunci incerci sa o'tii mai mult, incepi sa cauti. Si toata lumea apare cu o masca 2im'itoare, toata lumea 2im'este ericita, ast el incit iecare "rea sa-i pacaleasca pe toti ceilalti. Si tu porti, la rin!ul tau, o masca, ast el incit ceilalti cre! ca esti ce"a mai ericit5 iar tu, la rin!ul tau, ai impresia ca ei sunt mai ericiti. Iar'a pare a i mai "er!e in curtea "ecinului. 1l pri"este insa iar'a !in curtea ta5 pentru el aceasta este mai "er!e. 1a pare e ecti" mai "er!e, mai mla!ie, mai rumoasa. Acestea sunt ilu2iile pe care le creea2a !istanta. 3in! te apropii insa mai mult, incepi sa "e2i ca nu este c&iar asa. /ar oamenii ramin la !istanta unii !e altii. 3&iar si prietenii, c&iar si iu'itii, se tin unul pe altul la !istanta5 o apropiere prea mare ar i periculoasa, s-ar putea ca ei sa "a!a ceea ce esti in realitate. Iar eroarea isi are sursa in c&iar mo!ul in care pui pro'lema, ast el incit orice ai ace - ne ericirea te "a urma. Ve2i pe cine"a care !ispune !e multi 'ani% iti "ine ime!iat i!eea ca 'anii repre2inta cau2a ericirii. 8ri"este la acest om- 3it !e ericit pare sa ie- Asa ca aler#i !upa 'ani. 9n altul este mai sanatos5 aler#i !upa sanatate- 9n altul ace altce"a si arata oarte multumit - il urmaresti- /ar !e iecare !ata e "or'a !e celalalt... #: Societatea a aran+at lucrurile ast el incit sa nu iti pui nicio!ata pro'lema propriului tau potential. Si toata ne ericirea pro"ine !in aptul ca nu esti tu insuti. ;ii !oar tu insuti si toata ne ericirea si toata competitia cu ceilalti !ispare5 nu iti mai pasa ca altii au mai mult, ca nu esti tu cel care are mai mult. /aca "rei ca iar'a sa ie mai "er!e, nu are rost sa pri"esti in curtea "ecinului. 1ste atit !e simplu ca iar'a sa ie mai "er!e- Omul tre'uie sa ie inra!acinat in propria sa ener#ie potentiala, in!i erent care este aceasta. <umea "a i atit !e multumita ast el, incit acest apt "i se "a parea pur si simplu incre!i'il. #10 A i "iu inseamna a a"ea simtul umorului, a a"ea o pro un!a calitate !e a iu'i si !e a te +uca in "oie. Sunt a'solut impotri"a oricaror atitu!ini ne#ati"e in pri"inta "ietii, iar respectul acor!at /i"inului a repre2entat intot!eauna o ne#are a "ietii. 8entru a trans orma acest respect in ce"a po2iti" tre'uie sa i se a!au#e neaparat calitatea +ocului, simtul umorului si iu'irea. 6espectul ata !e "iata este sin#urul el !e respect care poate i aratat /i"inului, !eoarece nimic nu este mai !i"in !ecit "iata insasi. #11 Omul poarta in interiorul lui un mare te2aur, insa el mai poarta in sine si intrea#a mostenire animala. Aceasta tre'uie in!epartata, pentru a permite comorilor sa se inalte in cimpul constiintei, pentru a i impartasite cu ceilalti. In realitate, aceasta este caracteristica 'o#atiei% cu cit o imparti mai mult cu altii, cu atit iti apartine mai mult. #1( 3ea mai mare parte a pro'lemelor noastre apar !oar pentru ca nu le-am pri"it nicio!ata cu a!e"arat, nu ne-am in!reptat nicio!ata atentia asupra lor pentru a "e!ea ce sunt ele in realitate. Incercati sa creati numai lucruri rumoase, nu a!uceti la "iata nimic urit. ,u a"eti prea mult timp si nu a"eti nici multa ener#ie !e pier!ut. A"in! o "iata atit !e scurta, a"in! o sursa !e ener#ie atit !e mica, este pur si simplu stupi! sa o pier!eti in tristete, in urie, in ura, in #elo2ie. ;olositi-"a ener#ia in iu'ire, olositi-o in actiuni creatoare, in prietenie, in me!itatie5 in!reptati-"a spre ce"a care sa "a inalte. Si cu cit "a inaltati mai mult, cu atit intilniti mai multe i2"oare !e ener#ie care stau la !ispo2itia "oastra. /epin!e numai !e "oi.

#1) ,ici o iinta umana nu este o insula. Tre'uie sa "a amintiti mereu acest lucru, !eoarece el repre2inta unul !in a!e"arurile un!amentale ale "ietii. Insist asupra acestui apt, !eoarece e0ista mereu ten!inta !e a-l uita. ;acem cu totii parte !in aceeasi ener#ie a "ietii, !in aceeasi e0istenta oceanica. Si tocmai !atorita aptului ca ra!acinile noastre sunt ancorate in aceeasi unitate, este posi'ila iu'irea. /aca nu am i o sin#ura unitate, iu'irea nu ar i nici!ecum posi'ila. #1* Omul poarta inca in el multe instincte animalice% uria, ura, #elo2ia, posesi"itatea, siretenia. Tot ceea ce a ost con!amnat in interiorul omului pare sa apartina unei parti inconstiente oarte pro un!e. Iar scopul alc&imiei spirituale este acela !e a pro!uce eli'erarea !e intre#ul trecut animalic. /aca nu se "a eli'era !e acest trecut animal, omul "a ramine !i"i2at. Trecutul animalic si calitatile umane nu pot coe0ista, !eoarece calitatile umane repre2inta tocmai opusul celor animalice. /eci tot ce poate sa mai aca omul este sa ca!a in ipocri2ie. In ceea ce pri"este comportamentul lui ormal, omul se con ormea2a i!ealurilor umane !e iu'ire si a!e"ar, !e li'ertate, neposesi"itate si compasiune. Toate acestea repre2inta insa numai un strat oarte super icial, iar animalul tinut ascuns se poate i"i la supra ata in iecare clipa5 orice intimplare il poate ace sa apara. Insa, in!i erent !aca apare la supra ata sau nu, constiinta interioara este !i"i2ata. Aceasta constiinta !i"i2ata a acut sa se puna intre'area% cum ar putea in!i"i!ul sa !e"ina un intre# armonios= Acelasi lucru este insa "ala'il si in ca2ul societatii% 3um putem trans orma societatea intr-un intre# armonios ara ra2'oaie, ara con licte, ara clase sociale5 ara separare pe criterii !e culoare, reli#ie, casta sau natiune= In loc sa #in!im in termeni !e re"olutie si sa sc&im'am societatea, structura ei, ar tre'ui sa ne punem mai serios pro'lema me!itatiei si a trans ormarii in!i"i!ului.Aceasta este sin#ura cale ce poate !uce la !isparitia tuturor !i"i2iunilor e0istente in ca!rul societatii. Insa ele tre'uie sa !ispara !in interiorul in!i"i!ului. Iar acest lucru este posi'il. #15 ,u e0ista nimic care sa poarte etic&eta "A/1VA6"5 a!e"arul nu este un lucru pe care il "ei putea #asi intr-o 'una 2i intr-o cutie, si pe care, !esc&i2in!-o, sa e0clami uimit% ";antastic- Am #asit a!e"arul-" ,u e0ista o ast el !e cutie. #1. $oti"ul pentru care oamenii "or'esc mereu !espre a!e"ar este clar. In inima lor e0ista o sete !upa a!e"ar, le este rusine ca nu sunt in posesia acestui a!e"ar si, !e aceea, "or'esc !espre el. Insa acestea nu sunt !ecit cu"inte. ;aptul !e a trai in con ormitate cu ele este prea periculos, riscul este prea mare. <a el se intimpla si cu li'ertatea. Toti oamenii !oresc li'ertate !e e0primare, insa nimeni nu este cu a!e"arat li'er. Si nimeni nu !oreste sa ie cu a!e"arat li'er, !eoarece li'ertatea a!uce cu sine responsa'ilitatea5 ea nu "ine sin#ura. Iar aptul !e a i !epen!ent este simplu5 in acest ca2 raspun!erea nu iti re"ine tie, ci persoanei !e care esti !epen!ent. Oamenii au a!optat !eci un mo! !e "iata sc&i2o ren. 1i "or'esc !espre a!e"ar si !espre li'ertate, insa traiesc in minciuna si scla"ie... Iar lanturile ro'iei sunt numeroase, !eoarece aptul !e a i scla"i "a ace sa iti eli'erati !e raspun!ere. 9n om care !oreste sa ie li'er tre'uie sa accepte responsa'ilitati imense. 1l nu isi poate arunca raspun!erea pe umerii nimanui. In!i erent ce ace, in!i erent ce este, raspun!erea ii re"ine in intre#ime. #14 O persoana cu a!e"arat non-"iolenta este cea care nu uci!e pe nimeni si care nu ace rau nimanui, !eoarece este impotri"a aptului !e a uci!e, este impotri"a aptului !e a ace rau. 1a se "a impotri"i insa si in situatia in care altcine"a incearca sa ii aca ei "reun rau. /aca cine"a incearca sa o uci!a, ea se "a impotri"i si in acest ca2 si nu "a permite ca acest lucru sa se intimple. 1a nu "a initia nici o "iolenta, insa !aca impotri"a ei "a i in!reptat "reun act "iolent, atunci se "a 'ate !in toate puterile. ,umai asa oamenii non-"iolenti pot ramine in!epen!enti5 alt el "or i scla"i, "or ramine saraci si "or i intot!eauna e0ploatati !e altii. #17 A i tu insuti iti o era toate elementele pentru a te simti implinit, pentru ca "iata sa ai'a sens, semni icatie. Simplul apt !e a i tu insuti si !e a creste con orm irii tale "a !uce la implinirea !estinului tau. #1: ;ii plin !e nepre"a2ut si mereu sc&im'ator. ,u te impotri"i sc&im'arii si nu inceta nicio!ata sa ii impre"i2i'il5 numai atunci "iata poate i o permanenta 'ucurie. In momentul in care ceea ce aci este pre"i2i'il, ai !e"enit un ro'ot. Actiunile unei masini pot i pre"a2ute. 1a este asta2i la el ca ieri si tot asa "a i si miine. 1ste nesc&im'ata. ,umai omul are calitatea !e a se sc&im'a in iecare clipa. In clipa in care incete2i sa te sc&im'i, intr-un mo! oarte su'til ai si murit. #(0 6isca tot ce ai- ;ii asemenea unui +ucator- 6isca totul, !eoarece clipa urmatoare ar putea sa nu mai "ina, asa ca !e ce sa iti pese= /e ce sa te interese2e= Traieste intens, traieste plin !e 'ucurie. Traieste ara teama, traieste ara sa te simti "ino"at. Traieste ara sa iti ie rica !e ia! si ara sa !oresti raiul. Traieste pur si simplu. #(1 ;iecare #reseala este o oca2ie !e a in"ata. Totul este sa nu comiti aceeasi #reseala in mo! repetat - ar i o prostie... Insa comite cit mai multe #reseli noi !e care esti in stare5 nu tre'uie sa-ti ie teama, caci acesta este sin#urul mo! in care natura iti permite sa in"eti. #(( 6eli#io2itatea inseamna pur si simplu o pro"ocare pentru a creste, o pro"ocare aruncata semintei pentru a a+un#e la apo#eul e0primarii sale, a se !esc&i!e in mii !e lori si a-si raspin!i par umul ascuns in ele. Aceasta mireasma su'tila este ceea ce numesc eu reli#io2itate. #() ;iecare este atit !e ne ericit incit "rea sa #aseasca o e0plicatie acestui apt. Iar societatea "-a !at pentru asta o strate#ie oarte 'una% aptul !e a +u!eca. $ai intii te +u!eci, !esi#ur, pe tine insuti in le#atura cu toate lucrurile. ,ici o iinta nu este per ecta si nici un om nu poate i "reo!ata per ect, !eoarece nu e0ista per ectiune5 prin urmare, aptul !e a +u!eca este oarte usor. Tu esti imper ect si e0ista o serie !e lucruri care !o"e!esc aceasta imper ectiune. Si atunci te in urii, te ri!ici impotri"a ta si impotri"a intre#ii lumi% "/e ce nu sunt per ect=" /upa care pri"esti spre ceilalti, incercin! sa re#asesti aceasta imper ectiune in iecare. Si !oresti sa-ti !esc&i2i inima, !eoarece pina nu o !esc&i2i, "iata ta "a i lipsita !e orice cele'rare, "a i aproape moarta. Insa nu poti sa aci acest lucru !irect. Tre'uie sa !istru#i mai intii in intre#ime acest mecanism. /eci, in primul rin!% nu te mai +u!eca pe tine insuti. In loc sa te +u!eci,

incepe sa te accepti pe tine insuti cu toate imper ectiunile, cu toate sla'iciunile, cu toate #reselile si esecurile. ,u iti cere sa ii per ect. Aceasta inseamna sa ceri ce"a ce nu este cu putinta5 te "ei simti rustrat. <a urma urmei, esti o iinta omeneasca. #(* 8ri"este animalele, pri"este pasarile% ele nu sunt triste, ele nu sunt rustrate. ,icio!ata nu o sa "e2i un 'i2on iesin!u-si !in ire. 1l este pe !eplin multumit sa isi mestece aceeasi iar'a in iecare 2i. 1l este aproape iluminat- ,u e0ista nici o tensiune, el este in !eplina armonie cu natura, cu el insusi, cu tot ceea ce este. >i2onii nu ac parti!e pentru a re"olutiona lumea, pentru a sc&im'a 'i2onul in super-'i2on, pentru a ace 'i2onii reli#iosi sau "irtuosi. ,ici un animal nu este preocupat !e "reun i!eal uman. 3u si#uranta ca 'i2onii ri! si intrea'a% "3e "i s-a intimplat= /e ce nu puteti i pur si simplu "oi insi"a= 3e ne"oie a"eti sa iti altcine"a=". 8rimul lucru este asa!ar acela !e a te accepta, in mo! pro un!, pe tine insuti. #(5 ,u con!amnati sen2ualitatea- 1a a ost con!amnata in intrea#a lume, si !in cau2a acestei con!amnari ener#ia care poate in lori in sen2ualitate se trans orma in per"ersiune, #elo2ie, urie, ura5 ea #enerea2a o e0istenta ari!a, lipsita !e orice sa"oare. Sen2ualitatea este una !in 'inecu"intarile omenirii. 1ste sensi'ilitatea "oastra, este constiinta "oastra. 1ste constiinta "oastra iltrata prin corp. #(. 8arintii au cre2ut intot!eauna !espre copii ca sunt proprietatea lor si ca acestia tre'uie sa le ie intrutotul asemanatori, sa ii copie2e intocmai. O copie este insa lipsita !e orice rumusete, iar e0istenta nu aprecia2a asa ce"a5 ea se 'ucura numai !e ceea ce este ori#inal. Tre'uie sa iti a+uti copiii sa creasca, ast el incit sa te !epaseasca. Tre'uie sa ii a+uti sa nu te imite. A!e"arata in!atorire a parintilor este aceea !e a-si a+uta copiii sa nu ii imite. 3opiii sunt tentati, prin insasi irea lor, sa imite, si pe cine ar putea imita= 8arintii sunt cei mai apropiati. 8ina acum parintii au apreciat oarte mult aptul ca propriii lor copii le seamana. Tatal se simte min!ru ca iul sau ii seamana. Iar "iata copilului este pier!uta, el nu este !orit asa cum este el !e apt. /atorita acestei conceptii #resite, !e a i min!ru !e copiii care te imita, am creat o societate in care toata lumea imita. #(4 O'e!ienta nu presupune inteli#enta. Toate masinile sunt o'e!iente. ,imeni nu a au2it "reo!ata !espre o masina care sa nu se supuna. Supunerea este, !e asemenea, simpla. 1a te eli'erea2a !e po"ara oricarei raspun!eri. Atunci nu mai este ne"oie sa ela'ore2i un raspuns, tre'uie sa aci !oar ceea ce ti se spune. 6aspun!erea apartine celui care a !at or!inul. /intr-un anumit punct !e "e!ere, esti oarte li'er% nu poti i con!amnat pentru actiunile tale. #(7 6eli#io2itatea nu este ce"a in care sa cre2i - este un apt care tre'uie trait, e0perimentat5 ea nu este o cre!inta pe care sa o ai in minte, ci o cunoastere a intre#ii tale iinte. #(: $intea nu se poate mentine intr-o atitu!ine lipsita !e +u!ecata. /aca o orte2i sa ie ast el, se pro!uce o 'locare a inteli#entei. Atunci mintea nu mai poate +u!eca asa cum tre'uie. A a!opta o atitu!ine lipsita !e +u!ecata nu este un lucru care sa tina !e s era mintii. ,umai o iinta care a transcens mintea poate sa ie li'era !e +u!ecata5 alt el ceea ce pare a i o a irmatie "ali!a, un lucru "ala'il, este numai o aparenta. Orice &otaraste mintea, orice a irma ea, este poluat !e con!itionarile sale, !e pre+u!ecatile sale - tocmai acestea o ac sa +u!ece. /e e0emplu% "e!eti un &ot. ;aptul ca el ura este ce"a real, nu contesta nimeni asta5 prin urmare, a irmati !espre el un anumit lucru. Si, ireste, aptul !e a ura nu este 'un5 ast el incit atunci cin! a irmi !espre un om ca este &ot, mintea ta spune% "Ai !reptate5 a irmatia ta este a!e"arata". /e ce ar i insa un &ot rau= Si ce este !e apt rautatea= /e ce a ost oare o'li#at sa ure= Iar actiunea !e a ura este numai una !in actiuni% pe 'a2a acesteia a irmati ce"a a lat in le#atura cu intrea#a persoana. Si a irmati !espre in!i"i!ul respecti" ca este un &ot. 1l ace insa si alte lucruri, nu numai aptul !e a ura. 8oate ca este un pictor talentat, poate ca este un !ul#&er 'un, poate cinta rumos sau !ansea2a 'ine5 acel om poate a"ea o mie si una !e calitati. Omul, in intre#ul sau, este mult prea "ast, iar aptul !e a ura repre2inta o sin#ura actiune. Si nu poti sa te 'a2e2i numai pe aceasta actiune pentru a a irma ce"a !espre intrea#a sa iinta. ,u o cunosti !eloc, si nu cunosti nici macar actiunea care a a"ut loc, con!itiile care au !eterminat-o. 8oate ca si tu ai i urat in acele con!itii. 8oate ca in con!itiile respecti"e aptul !e a ura nu este ce"a rau, !eoarece iecare actiune !epin!e !e circumstantele in care se pro!uce. /aca pri"esti lumea !in +urul tau si o'ser"i con!itionarile oamenilor, parerile lor !espre ceea ce este 'ine si rau, corect si #resit, "ei "e!ea - pentru prima !ata - ca si propria ta minte ace parte !intr-o anumita sectiune a omenirii. 1a nu contine nimic a!e"arat5 este !oar o parte. Si tot ceea ce pri"esti prin interme!iul acestei minti poarta in sine amprenta aptului !e a +u!eca. #)0 10istenta este una sin#ura. 1a se e0prima in milioane !e orme, insa spiritul care este e0primat este acelasi. 1ste o sin#ura !i"initate, cu o "arietate in inita !e creaturi. #)1 >anii sunt un lucru ciu!at. /aca nu ii a"eti, lucrurile sunt simple, nu apare nici o pro'lema. Insa !aca ii a"eti, pro'lemele isi ac, cu si#uranta, aparitia. 9na !intre cele mai mari pro'leme pe care le creea2a 'anii este aptul canu stii nicio!ata !aca tu esti cel !orit sau ei. Si acest lucru este atit !e !i icil !e a lat, incit ai pre era sa nu ii ai !eloc. Atunci, cel putin, "iata ar i simpla. >anii, care ar i putut repre2enta o mare placere, !e"in insa - in acest ca2 - o sursa !e an#oasa. ,u ei sunt insa a!e"arata sursa, ci propria ta minte. >anii sunt olositori, nu este nici un pacat sa ii ai, nu este ne"oie sa ai un sentiment !e culpa'ilitate. #)( Acesta este mo!ul in care mintea isi creea2a starea sa !e ne ericire. 3&iar !aca cine"a te iu'este, nu ii pune aceasta intre'are !elicata% !aca "a spune ca te iu'este, "ei a"ea in!oieli, iar !aca "a a irma ca este atras !e 'anii tai, il "ei cre!e. Insa, in acest !in urma ca2, !aca atractia o repre2inta 'anii, intrea#a relatie este terminata. Iar in cealalta situatie "ei continua sa porti in tine 'anuiala ca este atras !e 'anii tai, nu !e tine. Insa nu e nimic rau% 'anii sunt ai tai, la el cum ale tale sunt si nasul, oc&ii sau parul. Iar celalalt te iu'este in intre#ime. >anii repre2inta, !e asemenea, o parte a ta. ,u ii consi!era ca pe ce"a separat, si atunci nu "a i nici o pro'lema. Incearca sa traiesti o "iata ara complicatii si cu cit mai putine pro'leme posi'il. #)) A cunoaste intrea#a lume nu este nimic in comparatie cu aptul !e a cunoaste misterul interior al iintei tale. Insasi i!eea !e a compara este in intre#ime alsa. ;iecare in!i"i! este unic, !eoarece nu mai e0ista nimeni asemenea lui. ;aptul !e a compara ar i ost ce"a

normal !aca in!i"i2ii ar i ost asemanatori. /ar nu sunt. ,ici macar #emenii nu sunt a'solut i!entici. 1ste imposi'il sa #asesti o alta iinta care sa ie e0act ca tine. ,oi comparam !eci iinte unice, si !e aici pro"in toate pro'lemele. #)* 9n lucru un!amental, si in acelasi timp oarte !i icil, este acela !e a nu imparti "iata in actiuni rumoase si actiuni prostesti, !e a nu crea nici o !i"i2iune. Toate sunt parti ale aceluiasi intre#. Tre'uie numai sa a"eti putin simt al umorului. Iar pentru mine simtul umorului este esential pentru ca persoana sa repre2inte un tot unitar. 3e este rau in aceste maruntisuri, in aceste lucruri prostesti= /e ce nu puteti sa ri!eti, !e ce nu puteti sa "a 'ucurati !e ele= Tot timpul +u!ecati ce este 'un si ce este rau. Tot timpul sunteti ase2ati pe scaunul unui +u!ecator, iar acest apt "a ace sa iti seriosi. ;lorile sunt rumoase, insa ce sa spunem !espre spini= Si ei ac parte !in e0istenta lorilor. ;lorile nu ar putea e0ista ara ei5 spinii le prote+ea2a. 1i au o anumita unctie, un anumit rol, o anumita insemnatate. /aca insa imparti mereu, atunci lorile sunt rumoase iar spinii !e"in uriti. Aceasta se"a &raneste insa tulpina, loarea si spinii. In "iata copacului nu se pro!uce nici o impartire, nu are loc nici un rationament. ;loarea nu este a"ori2ata, spinul nu este !oar tolerat5 amin!oi sunt in intre#ime acceptati. Si acesta ar tre'ui sa ie si mo!ul nostru !e a "e!ea lucrurile in propria noastra "iata. 10ista unele lucruri, lucruri marunte, care, !aca le +u!ecati, par stupi!e, prostesti. Insa acest lucru se intimpla !atorita rationamentului "ostru5 in realitate ele in!eplinesc, la rin!ul lor, un rol esential. #)5 Sin#ura unctie a mintii este !e a !i"i2a la nes irsit. 6olul inimii este !e a "e!ea ceea ce uneste, lucru !e care mintea nu este !eloc capa'ila. $intea nu poate sa intelea#a ceea ce se a la !incolo !e cu"inte5 ea poate sa intelea#a numai ceea ce este corect !in punct !e "e!ere lin#"istic, ceea ce este corect !in punct !e "e!ere lo#ic. 1a nu este preocupata !e e0istenta, !e "iata, !e realitate. $intea este, ea insasi, o ictiune. 8oti trai si ara minte. Insa nu poti trai ara inima. Si cu cit e0istenta ta este mai pro un!a, cu atit este si inima ta mai implicata. #). Viata este o cur#ere, este un lu"iu, este o miscare continua. /ar oamenii au impresia ca ei insisi repre2inta ce"a static.,umai o'iectele sunt statice, numai moartea este incremenita5 "iata este o continua sc&im'are. 3u cit e0ista mai multa sc&im'are, cu atit "iata este mai a'un!enta. Iar o "iata a'un!enta a!uce cu sine e0traor!inare sc&im'ari, clipa !e clipa. #)4 ,imeni nu este superior, nimeni nu este in erior, si nu e0ista nici persoane e#ale intre ele. ;iecare este unic. 1#alitatea este, !in punct !e "e!ere psi&olo#ic, o a'eratie. ,u toti oamenii pot i un Al'ert 1instein sau un 6a'in!ranat& Ta#ore. Insa aceasta nu inseamna ca 6a'in!ranat& Ta#ore este superior pentru ca nu poti i asemenea lui. ,ici el nu poate i ca tine. 1u cre! ca iecare repre2inta o mani estare unica. Tre'uie !eci sa renuntam la toate i!eile !e superioritate, in erioritate, e#alitate si ine#alitate si sa le inlocuim cu i!eea noua !e unicitate. Intr-a!e"ar, iecare in!i"i! este unic. 8ri"este !oar cu mai multa iu'ire si "ei "e!ea ca iecare in!i"i! are ce"a propriu, un lucru pe care nu il mai are nimeni altcine"a. #)7 ;a pur si simplu !oar ceea ce iti ace ma0ima placere tie si celor !in +urul tau. ;a ce"a care sa inalte in tine un cintec si sa cree2e un ritm al cele'rarii in +urul tau. O ast el !e "iata o numesc reli#ioasa. 1a nu se 'a2ea2a pe principii, pe !isciplina si nici pe le#i. 1a se re2uma la o sin#ura i!ee% aceea !e a-ti trai "iata in mo! inteli#ent. #): O'e!ienta are o anumita simplitate5 nesupunerea presupune o inteli#enta !e or!in mai inalt. Orice i!iot poate i supus, si !e apt numai i!iotii sunt supusi. 8ersoana inteli#enta intrea'a intot!eauna% "/e ce = /e ce tre'uie sa ac acest lucru= 8ina cin! nu "oi cunoaste moti"ele si consecintele, nu ma "oi implica in reali2area lui." ,umai asa !e"ine cu a!e"arat raspun2atoare. #*0 1ste imposi'il pentru un s int sa ie smec&er, in timp ce un smec&er poate i s int. #*1 Omul nu a in"atat inca sa #uste rumusetea sin#uratatii. 1l cauta mereu sa se an#a+e2e intr-o relatie, sa ie cu cine"a - cu un prieten, cu un parinte, cu o sotie sau un sot, cu un copil... cu cine"a. 1l a creat societati, clu'uri - <?on 3lu', 6otar? 3lu'. 1l a creat parti!e politice, i!eolo#ice. 1l a creat reli#ii, 'iserici. Insa toate acestea sunt necesare pentru a-l ace sa-si uite sin#uratatea. ;iin! in mi+locul acestor multimi incerci sa uiti ce"a, ce"a !e care iti amintesti uneori in intuneric% ca te-ai nascut sin#ur, ca "ei muri sin#ur, ca in!i erent ce ai ace, traiesti sin#ur. #*( Orice e ort !e e"itare a sin#uratatii esuea2a si "a esua, !eoarece este impotri"a le#ilor un!amentale ale "ietii. In on!, nu ai ne"oie !e un suro#at care sa te aca s-ti uiti sin#uratatea5 tre'uie !oar sa !e"ii constient !e sin#uratatea ta, care este o realitate. Iar aptul !e a o e0perimenta, !e a o simti, este atit !e rumos tocmai pentru ca repre2inta eli'erarea !e multime, !e turma, !e celalalt. 1ste eli'erarea !e teama !e a i sin#ur. 1 !e a+uns sa au2i cu"intul "sin#ur", ca iti si amintesti !e o rana5 ai ne"oie !e ce"a pentru a umple acest #ol care te raneste. Ai ne"oie !e cine"a pentru a-l umple. 3u"intul "sin#uratate" nu are acelasi sens - !e rana, !e #ol care tre'uie umplut. Sin#uratate inseamna pur si simplu implinire. 1sti un intre#5 nu este ne"oie !e nimeni altcine"a pentru a te completa. Incearca !eci sa #asesti centrul tau launtric in care esti tot!eauna sin#ur, in care sin#uratatea a ost intot!eauna per ecta. In "iata, in moarte sau oriun!e ai i, esti mereu sin#ur. Insa aceasta sin#uratate este atit !e plina - nu este nici un #ol -, atit !e completa, atit !e incarcata cu toate !arurile "ietii, cu toate rumusetile si 'inecu"intarile e0istentei, incit ime!iat ce ai #ustat !in propria ta sin#uratate, !urerea "a !isparea. In locul ei se "a naste un ritm nou, !e o e0traor!inara 'lin!ete, pace, ericire si 'inecu"intare. Aceasta nu inseamna ca un om care este centrat in sin#uratate nu isi poate ace prieteni5 in realitate, numai o asemenea iinta poate a"ea prieteni, !eoarece pentru el prietenia nu mai repre2inta o ne"oie, ci o impartasire. ;iinta umana are atit !e mult, incit poate imparti cu altii. #*) ;acem cu totii parte !in aceeasi e0istenta. In!i erent pe cine ranesti, in cele !in urma te ranesti pe tine insuti. 8oate ca acum nu iti !ai seama !e acest lucru, insa intr-o 'una 2i "ei intele#e si iti "ei spune% "/umne2eule- Acest lucru mi l-am acut cu mina mea." Ai ranit pe cine"a, cre2in! ca este "or'a !e un altul. ,u este altcine"a. 10istenta este una sin#ura, este o unitate cosmica. /in aceasta intele#ere se i"este non-"iolenta. #**

3in! esti urios, te pe!epsesti pe tine insuti. Ar2i. Iti !istru#i inima si calitatile ei inalte si te umpli !e ura. #*5 Omul este plin !aca este in armonie cu uni"ersul. /aca nu este in armonie cu uni"ersul, atunci este #ol, in intre#ime #ol5 iar !in aceasta stare !e #ol se naste !orinta !e a pose!a. Aceasta !orinta !e a pose!a poate i umpluta cu 'ani, cu locuinte, cu mo'ila, cu prieteni, cu orice, !eoarece nu poti sa traiesti in acest #ol. 1ste in#ro2itor. 1ste o "iata !e antoma. /aca esti #ol si inlauntrul tau, este imposi'il sa traiesti. 8entru a a"ea sen2atia ca interiorul tau este plin e0ista numai !oua cai. ;ie intri in !eplina armonie cu uni"ersul... te umpli cu tot ceea ce este, cu toate lorile si cu toate stelele. Aceasta este a!e"arata implinire. Insa !aca nu aci acest lucru, si milioane !e oameni nu il ac, atunci sin#ura cale este !e a te umple cu tot elul !e re2i!uuri. /orinta !e a pose!a inseamna ca simti pur si simplu o stare !e #ol, pe care "rei sa o umpli cu orice, in!i erent care ar i respecti"ul lucru. O!ata ce intele#i acest lucru, !orinta !e a pose!a !ispare. Atunci apare !orinta !e a intra in comuniune cu tot ceea ce este, ast el incit tot acest #ol interior sa !ispara. #*. Intre#ul trecut al omenirii a pus un oarte mare pret pe saracie, pe care a ec&i"alat-o cu spiritualitatea, ceea ce este cu totul lipsit !e sens. Spiritualitatea este sin#ura 'o#atie care i se poate intimpla unui om. 1a contine toate celelalte 'o#atii. 1a nu este impotri"a nici unei alte 'o#atii5 ea este, pur si simplu, impotri"a oricarui el !e saracie. 8e !e-o parte oamenii respecta saracia, iar pe !e alta parte "a in!eamna% "A+utati-i pe cei saraci-" 3iu!at- /aca saracia este atit !e spirituala, atunci cel mai spiritual lucru este acela !e a trans orma un om 'o#at in unul sarac. A+utati-i pe 'o#ati sa !e"ina saraci, ast el incit sa ie spirituali. /e ce sa-i a+utam pe saraci= Vreti sa le !istru#em spiritualitatea= A trai in a'un!enta este sin#urul lucru spiritual care e0ista. #*4 >anii sunt un su'iect !i icil !e a'or!at, !in simplul moti" ca nu am ost in stare sa punem la punct un sistem inanciar sanatos, in care 'anii sa !eser"easca intrea#a omenire, si nu sa !e"ina o'iectul !e manipulare al citor"a in!i"i2i posesi"i. >anii repre2inta un su'iect !i icil, !eoarece psi&ismul omului este plin !e lacomie. Ast el, 'anii nu repre2inta !ecit un mi+loc !e sc&im', o mo!alitate per ect a!ec"ata sc&im'ului5 nu e0ista nimic rau in ei. Insa elul in care este pus la punct intre#ul sistem este complet #resit. /aca nu ai 'ani, esti con!amnat, intrea#a ta "iata este o catastro a. Si toata "iata incerci sa cisti#i 'ani, prin orice mi+loace. /aca ai 'ani, asta nu sc&im'a cu nimic lucrurile5 !oresti tot mai mult, iar aceasta !orinta nu mai are limite. Si in cele !in urma ai atit !e multi 'ani - cu toate ca nu sunt !estui, nu sunt nicio!ata !estui, sunt insa mai multi !ecit ai altora - incit incepi sa te simti "ino"at, !eoarece pentru a-i acumula ai olosit mi+loace imorale, inumane, "iolente. I-ai e0ploatat pe ceilalti, le-ai supt sin#ele, ai ost un para2it. Acum ai acesti 'ani, insa iti amintesti !e toate crimele pe care le-ai comis pentru a-i cisti#a. Ast el, "or e0ista !oua cate#orii !e iinte% prima - cele care incep sa aca !onatii unor institutii carita'ile, pentru a se eli'era !e culpa'ilitate5 a !oua - cele care se simt atit !e "ino"ate incit ie inne'unesc, ie se sinuci!. 10istenta lor este o continua an#oasa. ;iecare respiratie !e"ine !in ce in ce mai #rea. Si cel mai ciu!at este ca respecti"a iinta a lucrat !in #reu, o "iata intrea#a, pentru a acumula acesti 'ani, societatea iin! cea care sa!este !orinta, am'itia !e a i 'o#at, !e a i puternic. Iar 'anii a!uc cu sine puterea5 cu ei se poate cumpara orice, in a ara !e acele cite"a lucruri care sunt imposi'il !e cumparat. Insa nimanui nu ii pasa !e aceste lucruri. $e!itatia nu poate i cumparata, iu'irea nu poate i cumparata, nici prietenia sau #ratitu!inea5 insa nimanui nu ii pasa !e acestea. #*7 8ri"iti e0istenta, cu intrea#a ei a'un!enta. /e ce este ne"oie !e atit !e multe lori in intrea#a lume= Tran!a irii ar i ost su icienti. 10istenta este, insa, a'un!enta - milioane si milioane !e pasari, milioane !e animale, totul e0ista !in a'un!enta. ,atura nu este ascetica, ea !ansea2a pretutin!eni% in "alurile oceanului, in 2'orul pasarilor. 1a cinta peste tot - in "intul care trece prin ramurile pinilor, in ciripitul pasarilor... /e ce este ne"oie !e milioane !e sisteme solare, iecare sistem a"in! milioane !e stele= ,u pare sa e0iste nici un moti" care sa +usti ice e0istenta lor, in a ara aptului ca aceasta a'un!enta este in insasi irea e0istentei, aceasta 'o#atie este insasi esenta ei5 e0istenta nu cre!e in saracie. #*: 1u nu "a! lacomia ca pe o !orinta. 1a este in realitate o 'oala e0istentiala. ,u esti in armonie cu intre#ul5 si numai aceasta armonie cu intre#ul te poate "in!eca. 8entru mine, lacomia nu repre2inta o !orinta, prin urmare nu tre'uie sa aceti nimic pentru a o inlatura. Tre'uie sa intele#eti acel #ol pe care incercati sa-l umpleti si sa "a puneti intre'area% "/e ce am aceasta sen2atie !e #ol= Intrea#a e0istenta este atit !e plina, !e un!e aceasta stare !e "i!= 8oate ca m-am ratacit. ,u mai mer# in aceeasi !irectie. ,u mai apartin e0istentei, aceasta este cau2a starii !e #ol pe care o incerc." 6amineti !eci in acest curent e0istential, lasati-"a in "oia lui5 apropiati-"a !e e0istenta in tacere si in liniste, in me!itatie. Si, intr-o 'una 2i, "eti "e!ea ca sunteti oarte plini pe !inauntru5 este un preaplin !in care se re"arsa 'ucuria, 'eatitu!inea, 'inecu"intarea. A"eti atit !e mult incit puteti sa !aruiti intre#ii lumi, ara ca 'o#atia "oastra sa se epui2e2e. In acea 2i "eti i pentru prima !ata li'eri !e orice !orinta !e a pose!a 'ani, mincare, lucruri... sau orice altce"a. Vei trai insa li'er !e aceasta !orinta !e a pose!a, care nu poate i satis acuta, !e aceasta rana care nu poate i lecuita5 "ei trai iresc, si "ei #asi tot ce ai ne"oie. #50 ;iecare se simte in erior intr-un el sau altul. $oti"ul este neacceptarea aptului ca iecare este unic. ,u se pune pro'lema superioritatii sau a in erioritatii. ;iecare ace parte !intr-o cate#orie care ii este proprie, si !in acest lucru nu re2ulta nici o comparatie. ,oi nu le-am permis oamenilor sa se accepte pe ei insisi asa cum sunt. In clipa in care te accepti asa cum esti, ara nici o comparatie, orice in erioritate si orice superioritate !ispare. In acceptarea totala !e sine "ei i li'er !e aceste comple0e !e in erioritate sau superioritate. Alt el, "ei su eri toata "iata.Si nu pot sa-mi inc&ipui o iinta care sa ai'a totul in aceasta lume. 9nii n-au e2itat sa incerce, !ar au esuat lamenta'il. ;ii !oar tu insuti si "a i su icient. 1sti acceptat !e soare, esti acceptat !e luna, esti acceptat !e ar'ori, !e ocean, !e pamint. 3e poti sa iti !oresti mai mult= 1sti acceptat !e intre#ul uni"ers. >ucura-te si sa"urea2a acest lucru-

OSHO - "Viata este Acum si Aici" - partea a II-a ( #51 - #100 ) #51 ,e"oia imperioasa a iecaruia este !e a i apro'at si recunoscut. $entalitatea #enerala are la 'a2a i!eea ca, pina cin! nu suntem recunoscuti, suntem niste anonimi si nu "aloram nimic. ,u munca noastra este importanta, ci recunoasterea ei. Aceasta inseamna a pune caruta inaintea 'oilor. $unca noastra ar tre'ui sa ie o 'ucurie in sine. re'uie sa lucre2i nu pentru a i recunoscut, ci pentru ca iti place sa ii creati". Iti place munca !oar !e !ra#ul muncii. Tre'uie sa muncesti numai !aca iti place. ,u cere si nu astepta nici o apreciere. /aca ea "ine, nu ii !a o importanta prea mare. /aca nu "ine, nu te #in!i la ea. Implinirea ta tre'uie sa se #aseasca in insasi munca ta. #5( /aca o iinta in"ata acest lucru simplu, !e a-si iu'i munca, oricare ar i aceasta, !e a o iu'i ara a cere nici o recunoastere, lumea in care ne #asim ar i mai rumoasa si mai plina !e cele'rare, alt el ca!eti in cercul "icios al ne ericirii. <ucrul pe care il aci nu este 'un pentru ca iti place, ci pentru ca lumea il recunoaste, il recompensea2a si te premia2a, iti !ecernea2a 8remii ,o'el. <umea a !istrus intrea#a "aloare pe care creati"itatea o are in sine si a !istrus milioane !e oameni, !eoarece nu toti pot i laureati ai 8remiului ,o'el. Iar !orinta !e recunoastere a ost creata in interiorul iecaruia, ast el incit nimeni nu mai poate lucra in liniste, in tacere, 'ucurin!u-se !e orice ar ace. Iar "iata este constituita !in tot elul !e lucruri marunte. 8entru aceste lucruri mici nu pot e0ista recompense sau titluri !e onoare !ecernate !e !i"erse uni"ersitati sau #u"erne. #5) >ucuria nu inseamna a inali2a ce"a5 'ucuria consta in aptul ca ai !orit respecti"ul lucru, ca l-ai !orit !in toata inima, ca in timp ce te ocupai !e el ai uitat !e tot restul lumii5 era sin#ura preocupare a intre#ii tale iinte. In aceasta se #aseste 'inecu"intarea si recompensa ta, si nu in aptul !e a-l inali2a sau !e a-l a"ea permanent. In acest curent sc&im'ator al e0istentei, iecare clipa tre'uie sa contina propria ei recompensa. Orice am i acut, ne-am !at intrea#a silinta, am acut-o !in toata inima. ,u am lasat nimic nee0primat, intrea#a noastra iinta a ost cuprinsa in respecti"a actiune. In aceasta se a la toata 'eatitu!inea noastra. #5* 6ealitatea este ca iecare este unic, iecare are o anumita in!i"i!ualitate. Tre'uie sa renuntam pur si simplu la i!eile noastre !espre cum ar tre'ui oamenii sa ie5 ele tre'uie inlocuite cu i!eea ca, in!i erent cum ar i, oamenii sunt rumosi. ,u se pune in nici un el pro'lema lui "ar tre'ui sa ie"5 cine suntem noi pentru a impune un "tre'uie" asupra altcui"a= /aca e0istenta "a accepta asa cum sunteti, cine sunt eu pentru a nu ace la el= 1ste necesara numai o sc&im'are !e atitu!ine5 este ce"a oarte simplu, o!ata ce i!eea este acceptata !e #in!irea "oastra% iecare om este unic, iecare om este asa cum este, si tre'uie sa ie asa cum este. Acesta este a!e"aratul respect pentru in!i"i!ualitate, pentru oameni, asa cum sunt ei. Intrea#a omenire ar i intr-un cu totul alt spatiu, mult mai plin !e iu'ire si !e implinire, !aca i-am accepta pe oameni asa cum sunt ei. #55 ,umai comunismul care isi "a cauta sursa in iu'ire, in inteli#enta, in #enero2itate, "a i autentic. 3omunismul care este impus cu orta este als. Si nu e0ista nici macar un sin#ur om, oricit !e sarac ar i, care sa nu ie in stare sa contri'uie si el cu ce"a. #5. /e ce sa nu cree2i o "iata acolo un!e 'anii nu creea2a nici o ierar&ie, ci !au pur si simplu !in ce in ce mai multe sanse tuturor= #54 Oamenii autoritari sunt cei care su era !e un comple0 !e in erioritate. 8entru a-si ascun!e in erioritatea, ei incearca sa-si impuna o alsa superioritate. 1i "or sa arate ca sunt cine"a, "or sa !emonstre2e ca propriul lor cu"int este sin#urul a!e"ar si sin#ura litera !e le#e. In stra un!urile lor insa sunt iinte mult in erioare. #57 ,atura nu are, cu si#uranta, nici o ierar&ie. Ierar&ia este un +oc al mintii omenesti, !eoarece e#o-ul nu poate i &ranit in a ara unei ierar&ii5 in a ara acesteia el moare - pur si simplu.In natura iecare lucru are o sansa, are un spatiu al lui5 nimeni nu este se . ,imeni nu este stapin, si nu e0ista nici un ser"itor. ,atura unctionea2a aproape ca un intre# or#anic, in care in!i"i!ualitatea nu este pier!uta, insa in care e#o-ul nu are nici o sansa !e a se !e2"olta5 ca urmare, copacii sunt lipsiti !e e#o, pasarile sunt lipsite !e e#o. 8ro'lema apare o!ata cu omul. #5: 1ste pri"ile#iul e0clusi" al omului - si numai al lui - !e a ramine sin#ur, !e a se ri!ica impotri"a intre#ii lumi, in ca2ul in care cre!e ca a!e"arul se a la !e partea sa. /aca tu simti ca aceasta este calea care !uce la li'ertate, atunci accepta 'ucuros orice el !e raspun!ere. Atunci toate aceste raspun!eri nu te "or mai impo"ara. Toate aceste raspun!eri te "or maturi2a, "ei i mai centrat, mai inra!acinat, mai in!i"i!uali2at. #.0 In miinile tale se #aseste !oar o sin#ura clipa - cea autentica. Iar ea nu se mai intoarce "reo!ata. ;ie o traiesti, ie o lasi netraita. #.1 ;iecare copil intele#e aptul ca mo!ul in care pri"este el lumea este !i erit !e acela al parintilor sai. Acest lucru este si#ur, cel putin !in punctul lui !e "e!ere. 1l are cu totul alte "alori. 8oate ca el strin#e scoici !e pe pla+a, iar parintii ii spun% "Arunca-le- /e ce iti pier2i timpul !e#ea'a=" Iar pentru el sunt atit !e rumoase... 3opilul o'ser"a !i erentele, el "e!e ca "alorile lor sunt !i erite. 8arintii sunt a&tiati !upa 'ani5 el !oreste sa colectione2e luturi. Si nu poate intele#e moti"ul pentru care ei se arata atit !e interesati !e 'ani. "3e o sa aceti cu ei=" Iar parintii sai nu pot intele#e ce "a ace copilul cu acei luturi sau cu acele lori. ;iecare copil a+un#e sa isi !ea seama !e acest lucru, !e aptul ca e0ista !i erente. Sin#ura pro'lema este ca ii este teama sa a irme ca !reptatea este !e partea lui. 3ea mai 'una solutie, in pri"inta copilului, ar i aceea !e a-l lasa in pace. Tre'uie !oar sa ai putin cura+5 acesta nu iilipseste, numai ca intrea#a societate este ast el acuta incit pina si rumoasa calitate a cura+ului copilului este con!amnata. /aca parintii isi iu'esc cu a!e"arat copiii, ii "or a+uta sa ie cura+osi, c&iar !aca acest cura+ e impotri"a lor. 1i ii "or a+uta sa se arate plini !e cura+ ata !e pro esori, ata !e societate, ata !e oricine incearca sa le !istru#a in!i"i!ualitatea. #.( Aminteste-ti in permanenta sa nu aci nicio!ata compromisuri. 3ompromisul nu isi #aseste nici un loc in "i2iunea mea. 8uteti intilni multi oameni ne ericiti, !atorita aptului ca au acut intot!eauna compromisuri, iar acum nu pot sa isi ierte acest lucru. 1i stiu ca ar i

tre'uit sa in!ra2neasca, insa s-au !o"e!it a i lasi. 1i si-au pier!ut respectul !e sine, s-au !e"alori2at in propriii lor oc&i. Acesta este re2ulatul compromisurilor. /e ce tre'uie sa acem compromisuri= Traiti, in aceasta mica "iata, cit mai total posi'il. ,u "a ie teama sa mer#eti pina la capat. ,u puteti i mai mult !ecit totali - aceasta este ultima linie. Si nu aceti nici un compromis. Intrea#a minte "a ple!a in a"oarea unui compromis, !eoarece asa am ost crescuti, acesta este mo!ul in care am ost con!itionati. "3ompromis" este unul !intre cele mai urite cu"inte ale lim'ii. 1l inseamna "eu pun o +umatate, tu pui cealalta +umatate5 eu ma ocup !e o +umatate, tu !e cealalta." Oare !e ce= Atunci cin! totul se a la la !ispo2itia ta, atunci cin! poti sa ale#i !aca sa maninci pra+itura sau sa o pastre2i, !e ce sa aci un compromis= Iti tre'uie !oar putin cura+, putina in!ra2neala, insa numai la inceput. O!ata ce ai e0perimentat rumusetea aptului !e a nu ace compromisuri, o!ata ce ai e0perimentat !emnitatea, inte#ritatea si in!i"i!ualitatea care re2ulta !in acestea, simti pentru prima !ata ca ai ra!acini, ca "iata ta se !es asoara !intr-un centru care este !oar al tau. #.) 8ersoanele ne ericite pot i inro'ite oarte usor. 8ersoanele pline !e cele'rare, !e 'eatitu!ine, nu pot ca!ea in scla"ie. #.* Se0ul este inceputul "ietii. iar moartea este s irsitul aceleiasi "ieti5 ele sunt asa!ar cele !oua capete ale aceleiasi ener#ii, cei !oi poli ai aceleiasi ener#ii. 1le nu pot i separate. 8oate ca se0ul este prima rata a mortii, in timp ce moartea este se0ul cu toate ratele ac&itate. 1ste "or'a insa !e una si aceeasi ener#ie, care isi mani esta am'ele aspecte. #.5 /e ce sa nu traiti o "iata in care se0ul sa ie lipsit !e e0periente amare, #elo2ie si esecuri, in care se0ul sa ie !oar ce"a amu2ant, la el ca oricare alt +oc5 !e ce sa nu ie un simplu +oc 'iolo#ic= /aca +ucati tenis, nu inseamna ca tre'uie sa +ucati toata "iata cu acelasi partener... Viata ar tre'ui sa ie mai 'o#ata. 1ste necesara !oar putina intele#ere, si iu'irea nu "a mai repre2enta o pro'lema, iar se0ul nu "a mai i ta'u. #.. $intea nu este nimic altce"a !ecit o colectie !e amintiri !in trecut, !in care se construiesc toate ima#inile si "isele. #.4 ;olositi iecare oca2ie pe care "-o o era "iata pentru a "a mari inteli#enta, pentru a "a ri!ica #ra!ul !e constienta. /e o'icei acem tot ce ne sta in putere pentru a ne trans orma "iata intr-un ia!. 3ei care su eriti sunteti "oi insi"a, si !in cau2a su erintei "oastre ii aceti si pe altii sa su ere. Iar cin! este "or'a !e un #rup mai mare !e oameni, care traiesc impreuna si isi pro!uc su erinte unii altora, aceasta su erinta creste. Asa s-a trans ormat intrea#a lume intr-un in ern. Aceasta situatie poate i sc&im'ata intr-o sin#ura secun!a, insa tre'uie inteles un lucru un!amental% nici un para!is nu e0ista !aca nu e0ista inteli#enta. #.7 1u cre! ca rolul parintilor nu este acela !e a-i a+uta pe copii sa creasca5 ei cresc si ara sa ie a+utati !e parinti. 6olul "ostru este acela !e a-i intretine, !e a-i &rani, !e a prote+a ceea ce este in crestere. ,u le impuneti nici o !irectie si nu sa!iti in ei nici un i!eal. ,u le spuneti ce este 'ine si ce este rau5 lasati-i sa !escopere asta sin#uri, prin propria lor e0perienta. #.: $o!ul !e #in!ire con orm caruia copiii sunt proprietatea "oastra, este #resit. 1i au luat nastere prin interme!iul "ostru, insa nu "a apartin. Voi a"eti un trecut5 ei au !oar "iitor. 1i nu-si "or trai "iata in con ormitate cu i!eile "oastre. /aca ar trai in con ormitate cu ele, ar insemna sa nu traiasca aproape !eloc. 1i tre'uie sa-si !uca "iata in acor! cu ei insisi, in li'ertate, pe !eplin responsa'ili, in runtin! toate pericolele si o'stacolele ce le ies in cale. #40 O!ata ce ai inteles ca propriii tai copii nu-ti apartin, ca ei apartin e0istentei, iar tu ai ost numai un "e&icul, tre'uie sa ii recunoscator e0istentei ca te-a ales ca interme!iar pentru "enirea pe lume a unor copii minunati. Insa nu tre'uie sa inter"ii in !e2"oltarea lor, in potentialul lor. ,u le impune propria ta #in!ire. 1i nu "or trai aceleasi "remuri, ei nu "or a"ea !e in runtat aceleasi pro'leme. Vor ace parte !intr-o alta lume. ,u ii pre#ati pentru aceasta lume, pentru aceasta societate, pentru acest timp, !eoarece le "ei crea pro'leme. ,u-si "or #asi locul, nu "or i pre#atiti. #41 3ru2imea este o neintele#ere. 1a isi ace aparitia in noi pentru ca ne e rica !e moarte. ,u "rem sa murim, asa ca inainte ca altcine"a sa ne uci!a, "om incerca sa uci!em noi, a"in! in "e!ere ca cea mai 'una aparare este atacul. Si nu se stie cine te "a ataca. In lumea animalelor, in lumea oamenilor, concurenta este mereu pre2enta, ast el incit oamenii ataca neincetat, ara sa-si puna pro'lema pe cine ataca sau !aca respecti"a iinta se pre#atea intr-a!e"ar sa atace. Insa acest lucru nu se poate a la, asa ca oca2ia nu tre'uie ratata. Iar atunci cin! ataci pe cine"a, inima ta se impietreste !in ce in ce mai mult, si aptul !e a ataca incepe sa-ti aca placere. ;enomenul poate i o'ser"at in lumea animala, iin! cau2at !e aceeasi concurenta pentru &rana, pentru putere... 3ru2imea nu inseamna altce"a !ecit spiritul !e competitie, !orinta !e a i neaparat cel !intii. /aca e necesar, a+un#em sa olosim c&iar "iolenta, insa primul loc tre'uie cucerit cu orice pret. 1a apare atit la animale, cit si la om. /e ce insa aceasta #oana !upa primul loc= A!e"aratul moti" este moartea. #4( 3ru2imea !ispare numai atunci cin! !escoperi ca moartea nu e0ista. 3in! e0perimente2i ce"a a lat !incolo !e moarte, intrea#a cru2ime !ispare cu !esa"irsire. Atunci nu mai contea2a% nu mai este ne"oie sa u#i, poti sa il lasi pe celalalt sa o ia inaintea ta, !eoarece acum stii ca lumea este in inita, ca "iata este nes irsita. ,u se poate pier!e nimic5 !aca nu se intimpla asta2i, atunci se "a intimpla cu si#uranta miine. /aca intele#i cu a!e"arat acest lucru, este imposi'il sa mai pier2i ce"a. #4) In realitate, aptul !e a lupta si !e a i plin !e cru2ime te aspreste !in ce in ce mai mult, iar inima ta impietreste. 3u o asemenea inima impietrita "ei trece pe lin#a tot ceea ce este minunat, rumos si plin !e 'eatitu!ine. #4* 1ste !i icil sa !ai e0plicatii animalelor. 8ro'lema este insa ca e si mai #reu sa se e0plice iintelor umane ca prin interme!iul competitiei, al am'itiei "iolente, al !orintei !e a i intot!eauna pe primul loc, se creea2a o lume anormala, in care nimeni nu se mai

'ucura !e nimic, si in care toti ramin saraci. Sin#ura cale !e a-i ace pe oameni sa intelea#a este aceea !e a-i ace sa perceapa e0istenta sinelui lor nemuritor5 ca urmare a acestui apt, orice urma !e cru2ime "a !isparea. 8ro'lema apare !in cau2a aptului ca "iata este prea scurta. /aca la am'ele capete intilnesti in initul - trecutul si "iitorul - nu e ne"oie sa te #ra'esti, nu este ne"oie nici macar sa intri in competitie. Viata este atit !e "asta si !e plina, incit nu o poti epui2a. #45 8entru cei ce !oresc sa anali2e2e "iata, trairea si iu'irea prin interme!iul #in!irii, trecutul si "iitorul sunt pe !eplin satis acatoare, !eoarece le o era un cimp !e actiune nelimitat. 1i pot !ecora trecutul, il pot in rumuseta asa cum !oresc, c&iar !aca nu l-au trait nicio!ata5 atunci cin! lucrurile se petreceau, ei nu traiau in pre2ent. Toate acestea sunt numai um're, re lectii. In #oana lor neintrerupta au 2arit cite"a lucruri si au impresia ca au trait. Sin#ura realitate a trecutului este moartea, nu "iata. Sin#ura realitate a "iitorului este tot moartea, nu "iata. 3ei care si-au ratat "iata, cei care nu si-au trait-o atunci cin! tre'uia, incep sa "ise2e la "iitor pentru a umple cum"a acest #ol. Viitorul lor este !oar o proiectie pro"enita !in trecut. Tot ceea ce au ratat in trecut este proiectat si asteptat sa se intimple in "iitor5 iar intre aceste !oua ine0istente se #aseste aceasta scurta clipa care e0ista cu a!e"arat si care este plina !e "iata. #4. Se cre!e ca timpul este ormat !in trecut, pre2ent si "iitor, insa acest lucru este #resit. Timpul este ormat numai !in trecut si "iitor. 8re2entul este insasi esenta acestei "ieti. Asa!ar, cei ce "or sa traiasca nu au alta cale !ecit aceea !e a trai in pre2ent. ,umai pre2entul este e0istential. Trecutul este !oar o colectie !e amintiri, iar "iitorul nu este nimic altce"a !ecit ima#inatia, "isele "oastre. 6ealitatea este aici si acum. #44 8re2entul nu are nimic !e-a ace cu timpul. /aca te a li pur si simplu aici, in aceasta clipa, timpul nu e0ista. 10ista !oar o imensa tacere, liniste, nemiscare, nu se mai intimpla nimic, totul s-a oprit !eo!ata. 8re2entul iti o era posi'ilitatea sa te cu un2i in a!incurile oceanului "ietii, sa te inalti spre seninul cerului "ietii. Sunteti insa pin!iti !e pericole !in am'ele sensuri% "trecut" si ""iitor" repre2inta cele mai periculoase cu"inte ale lim'a+ului uman. Intre trecut si "iitor, aptul !e a trai in pre2ent este similar cu a ace ec&ili'ristica pe o rin#&ie5 pericolul e0ista !e am'ele parti. Insa o!ata ce ai #ustat !in !arurile pre2entului, nu iti mai pasa !e nici un pericol. O!ata ce intri in armonie cu "iata, nu mai contea2a nimic. Iar pentru mine, "iata este tot ceea ce e0ista. #47 8entru cei care "or sa traiasca "iata, si nu sa se #in!easca la ea, pentru cei care "or sa e0iste cu a!e"arat, si nu sa ilo2o e2e !espre acest lucru, nu e0ista nici o alta alternati"a% ei tre'uie sa sa"ure2e nectarul clipei pre2ente. 9mpleti-"a cu tot ceea ce "a o era clipa pre2enta, !eoarece ea nu se "a mai intoarce. O!ata ce a trecut, a trecut pentru tot!eauna. Viata !urea2a sapte2eci, opt2eci !e ani5 moartea se intimpla intr-o sin#ura clipa. 1ste atit !e con!ensata, incit !aca ai trait o "iata +usta, "ei putea intra in misterul mortii. $isterul consta in aptul ca moartea nu este !ecit coperta5 in interiorul ei se #aseste nemurirea ta, "iata ta eterna. #4: ,u ma #in!esc prea mult la "iitor, !eoarece acesta se naste !in clipa pre2enta. /aca putem a"ea #ri+a !e clipa pre2enta, am a"ut #ri+a si !e "iitor. Viitorul nu "a aparea !in neant, el "a creste !in clipa pre2enta. 9rmatorul moment creste !in acesta. /aca acest moment este plin !e rumusete, pace, 'eatitu!ine, urmatorul "a i si mai pasnic, si mai 'eati ic. #70 8entru mine, serio2itatea este o 'oala, iar simtul umorului "a ace mai umani, mai smeriti. Simtul umorului este unul !intre cele mai importante aspecte ale reli#io2itatii. #71 Omul nu tre'uie sa urmareasca transcen!erea naturii. A!e"arat "a spun, iinta umana tre'uie sa a!uca natura la implinire, apt care nu poate i acut !e nici un animal. Aceasta este !i erenta. Voi sunteti nascuti ca iinte in ca!rul naturii. ,u puteti sa "a !epasiti con!itia. 1ste ca si cum ati incerca sa "a tra#eti !e par pentru a "a ri!ica in aer. S-ar putea sa aceti un mic salt, insa mai !e"reme sau mai tir2iu "eti ca!ea pe pamint si s-ar putea sa "a ale#eti cu cite"a racturi. ,u puteti 2'ura. Acest lucru a ost incercat !intot!eauna% oamenii au incercat neincetat sa se ri!ice !easupra naturii, sa isi !epaseasca con!itia. Insa ei nu sunt separati !e natura. Omul are capacitatea, inteli#enta si li'ertatea !e a e0plora5 iar !aca ati e0plorat in intre#ime natura, ati a+uns acasa. ,atura este casa "oastra. #7( 9na !in le#ile un!amentale ale "ietii este aceea ca tot ce se a la pe un plan mai inalt este si oarte "ulnera'il. 6a!acinile unui copac sunt oarte puternice, insa lorile sale nu sunt la el. ;lorile sunt oarte ra#ile5 un "int mai puternic le poate !istru#e. Acelasi lucru e "ala'il si in ca2ul constiintei umane. 9ra e oarte puternica, insa nu la el se intimpla si cu iu'irea. Iu'irea e ca o loare care poate i stri"ita cu usurinta !e orice "int, care poate i !istrusa !e orice animal. Valorile superioare ale "ietii sunt cele care tre'uie sa ie prote+ate.Valorile in erioare se prote+ea2a sin#ure. O piatra nu tre'uie sa ie prote+ata, insa tu a !e tran!a iri, a lata in apropierea ei, are ne"oie !e aceasta protectie. 8iatra este !e+a moarta, ea nu mai are cum sa moara. 1a nu are ne"oie !e aparare. /ar tran!a irul este "iu% plin !e culoare, rumos, atra#ator. Acesta este pericolul% puterea sa consta in rumusete, insa !atorita rumusetii pericolul isi poate ace aparitia. 3ine"a ar putea sa-l rupa. ,imeni nu "a ri!ica piatra, insa loarea poate i rupta cu usurinta. #7) Tre'uie sa aci !ra#oste numai atunci cin! te #asesti pe cea mai inalta culme, iar pentru a ace acest lucru este ne"oie !e o anumita !isciplina. /isciplina a ost olosita, insa nu pentru a ace !ra#oste. 1u "a in"at !isciplina !e a ace !ra#oste asa cum tre'uie, ast el incit iu'irea "oastra sa nu ie un simplu act 'iolo#ic, care nu patrun!e in lumea "oastra psi&ica. Iu'irea are puterea !e a a+un#e c&iar si in lumea "oastra spirituala, !esa"irsirea iu'irii inseamna atin#erea acestei culmi a spiritualitatii umane. #7* Or#asmul nu este ce"a necesar repro!ucerii. 1ste ce"a care !esc&i!e o ereastra catre e"olutia superioara a constiintei. #75

10perienta or#asmului este intot!eauna nese0uala. 3&iar !aca ai a+uns la ea prin interme!iul se0ului, ea nu contine nici o urma !e se0ualitate. Aceasta con!uce la i!eea ca or#asmul ar putea i atins si prin mi+loace care nu au nimic !e-a ace cu se0ul, !eoarece el insusi iin! nese0ual, se0ualitatea nu repre2inta neaparat sin#ura cale. 3ei care au e0perimentat pentru prima !ata acest lucru tre'uie sa-si i !at seama ca pot e0ista si alte cai pentru a a+un#e la or#asm, !eoarece se0ul nu este o parte inte#ranta a acestuia. Or#asmul este in intre#ime li'er !e orice impresie se0uala. Apoi ei au urmait pro'a'il mo!ul in care se pro!uce acesta, si lucrurile s-au limpe2it% in momentul in care are loc or#asmul, timpul se opreste, uiti !e e0istenta timpului. $intea se opreste la rin!ul ei, !e"ine li'era !e orice #in!. 3lipa este !e un calm !eose'it, iar constienta atin#e o culme. Orice iinta care a e0perimentat aceste lucruri "a conclu2iona% "/aca asemenea lucruri - constienta, a'senta #in!urilor, iesirea !in timp - pot i o'tinute si ara a ace apel la se0, atunci se poate a+un#e la starea or#asmica si ara a ace apel la se0ualitate". Si aceasta este certitu!inea mea% in elul acesta a !escoperit omul pentru prima !ata me!itatia. #7. <i'ertatea a!uce cu sine o totala responsa'ilitate ata !e tot ceea ce esti si ata !e tot ceea ce urmea2a sa !e"ii. #74 10ista iinte care se in urie% ele pun la cale re"olutii, pro!uc sc&im'ari in societate, in stat. Insa toate re"olutiile lor esuea2a, !eoarece tot ceea ce se 'a2ea2a pe urie, se 'a2ea2a si pe i#noranta. Iar o sc&im'are autentica nu poate i posi'ila. #77 Sc&im'area in mai 'ine nu este posi'ila !aca are !rept punct !e plecare uria. Vreau sa "a reamintesc aptul ca tristetea este o urie in"ersata. 1a nu este !i erita5 este o urie reprimata. /aca o anali2ati, "eti a+un#e la aceasta conclu2ie. Tristetea poate i usor trans ormata in urie5 tot ast el, uria se poate trans orma in tristete. 1le nu sunt !oua lucruri !i erite, ci sunt !oua aspecte ale aceluiasi enomen. #7: <umea este trista, este ne ericita. In inimile oamenilor e0ista o mare su erinta. Insa acest lucru nu tre'uie sa "a intriste2e, pentru simplul moti" ca, iin! trist, te "ei alatura celor a lati in aceasta stare5 "ei crea o tristete si mai mare. Iar acest apt nu a+uta cu nimic. 1ste ca atunci cin! oamenii sunt 'olna"i iar "oi, "a2in! starea in care se a la, "a im'olna"iti la rin!ul "ostru. /ar 'oala "oastra nu-i "a putea in nici un ca2 "in!eca5 proce!in! ast el "eti mari numarul celor 'olna"i. A a"ea compasiune pentru 'oala lor inseamna a-i cauta cau2ele, moti"ele care le #enerea2a su erinta si ne ericirea, si a-i a+uta sa inlature aceste cau2e. Iar in acest timp tre'uie sa ramineti cit mai 'ine !ispusi posi'il, !eoarece numai 'ucuria "oastra ii poate a+uta, nu si tristetea. Tre'uie sa iti 'ine !ispusi. 1i tre'uie sa stie ca e0ista posi'ilitatea !e a i ericit in aceasta lume trista... #:0 ;uria, minia, repre2inta intot!eauna un semn !e sla'iciune. #:1 Atunci cin! au loc cataclisme, !e"ii constient !e realitate asa cum este ea. 1a este intot!eauna ra#ila, iecare este in pericol. ,umai ca, in con!itii o'isnuite, esti cu un!at intr-un somn a!inc, ast el incit nu "e2i acest lucru. 3ontinui sa "ise2i, ima#inin!u-ti lucruri rumoase pentru "iitor, pentru 2ilele ce "or urma. 3in! pericolul este iminent, iti !ai seama !eo!ata ca s-ar putea sa nu mai e0iste nici un "iitor, nici un miine, si ca aceasta este sin#ura clipa pe care o ai... Vremurile in care au loc cataclisme sunt re"elatoare. 1le nu a!uc nimic nou in lume, ele arata lumea asa cum este. 1le te tre2esc. /aca nu intele#i acest lucru, poti inne'uni5 !aca il intele#i, poti sa te tre2esti. ,u are nici un rost sa iti aci #ri+i, !eoarece "ei rata aceasta oca2ie si nici nu "ei a+uta pe nimeni. Acesta este !eci secretul pentru a !epasi pericolele. Solutia este urmatoarea% incepe sa traiesti mai intens, mai total, mai constient, ast el incit sa !escoperi in tine ce"a ce nu poate i !istrus !e moarte. Acela este a!apostul, acela repre2inta sin#urul lucru si#ur. Sin#ura pro'lema care se pune este aceea !e a olosi asa cum tre'uie iecare oca2ie care ti se o era. In orice ar consta ea, oloseste-o in mo! +ust. /e2astrul poate i mare, pericolul este mare, insa si oca2ia este pe masura. #:( ,ici o ilu2ie, oricit !e mare si rumoasa, nu poate re2ista in ata realitatii. 6ealitatea o "a stri"i mai !e"reme sau mai tir2iu. #:) 6olul tatalui si al mamei este mare, !eoarece ei a!uc pe lume un nou oaspete, care nu stie nimic, !ar care este !otat cu un anumit potential propriu. 8ina cin! acest potential nu creste, copilul "a ramine ne ericit5 si nici un parinte nu-si poate ima#ina ne ericirea propriului sau copil. 1i !oresc sincer ericirea copilului, insa mo!ul lor !e #in!ire este #resit. 1i cre! ca !aca propriii lor copii !e"in !octori, pro esori, in#ineri sau oameni !e stiinta, "or i ericiti. /ar se inseala. 3opiii lor pot i ericiti !oar !aca !e"in ceea ce tre'uie sa !e"ina. 1i pot !e2"olta numai saminta pe care o poarta in interiorul lor. #:* @u!ecata este ce"a urit, ea ii raneste pe oameni. 8e !e o parte ii ranesti, le pro"oci rani, iar pe !e alta !oresti ca ei sa te iu'easca, sa te respecte. Acest lucru nu este posi'il. Iu'este-i, respecta-i, si poate ca iu'irea si respectul ii "or a+uta sa sc&im'e multe !in sla'iciunile lor, multe !in esecurile lor, !eoarece iu'irea le "a !a o noua ener#ie, un nou rost, o noua putere. Iu'irea le "a !a ra!acini a!inci pentru a se putea impotri"i "intului puternic, soarelui ier'inte, ploilor #rele. #:5 Ori !e cite ori se "a pune pro'lema unei ale#eri, aminteste-ti ca nu tre'uie sa pre eri mintea in locul inimii. Inima este le#atura ta cu e0istenta, in timp ce mintea este le#atura cu societatea. #:. /aca esti trist, un!e"a #resesti5 !aca esti plin !e 'ucurie, tot ceea ce aci este corect. #:4 3in! "a spun sa iti 'ine !ispusi, sa iti ericiti, sa "a 'ucurati ca nu sunteti in situatia !e a i ne ericiti, !e a su eri, o ac cu un anumit scop. Scopul este acela !e a i un e0emplu pentru cei care au uitat in intre#ime ca "iata poate i o cele'rare. 3u tot intunericul !in +ur, puteti sa nu "a lasati impo"arati !e acesta5 c&iar !aca el "a incon+oara, puteti - totusi - sa !ansati. Intunericul nu poate impie!ica !ansul "ostru5 el nu are nici o putere. Iar pentru mine, aceasta este a!e"arata slu+ire a aproapelui. #:7

$intea tre'uie in"atata sa !e"ina un slu+itor al inimii. 6atiunea tre'uie sa ie intot!eauna in slu+'a iu'irii. Atunci "iata se poate trans orma intr-un esti"al !e lumini. #:: Vec&iul !icton "Asa cum este sus, tot ast el si +os", si in"ers, contine unul !in a!e"arurile un!amentale !espre misticism. Acesta ne arata ca nu e0ista nici !easupra, nici !e!esu't, ca e0istenta este una. /i"i2iunile sunt create !e minte. 10istenta este ne!i"i2ata. Impartirile sunt propriile noastre proiectii, cu care ne i!enti icam atit !e mult incit pier!em contactul cu totalitatea. $intea noastra este !oar o mica ereastra care se !esc&i!e spre "astul uni"ers, insa atunci cin! pri"iti !incoace !e ereastra, conturul ei limitea2a cerul. /esi cerul nu are nici o limita, pentru perceptia "oastra conturul erestrei se con un!a cu ca!rul intre#ii e0istente. #100 Ast el se intimpla uneori si cu cei care poarta oc&elari% oc&elarii sunt pe nas, iar ei ii cauta. Au uitat pina si aptul ca le-ar i cu neputinta sa "a!a ara oc&elari, !esi aptul ca pot pri"i, ca pot "e!ea, repre2inta o certitu!ine a aptului ca oc&elarii sunt la locul lor. Insa !aca olosesti oc&elari ani !e 2ile, ei !e"in incetul cu incetul o parte !in tine5 !e"in oc&ii tai. ,u-i mai pri"esti ca iin! separati !e tine. /ar iecare perec&e !e oc&elari colorea2a intr-un anumit el lucrurile care trec prin ei. Voi sunteti o'ser"atorul a lat in spatele lor, oc&elarii nu pot pri"i ei insisi. <ucrurile !in e0terior nu au culoarea pe care o arata oc&elarii, insa "oi ati !e"enit atit !e i!enti icati cu ei incit... $intea omului este !oar un simplu instrument. Oc&elarii se a la in a ara capului, in timp ce mintea se #aseste in interiorul acestuia, in asa el incit nu o poti scoate in iecare 2i. Si este atit !e aproape, in interior, incit insasi aceasta apropiere s-a trans ormat in i!enti icare. 8rin urmare, tot ceea ce intele#e mintea pare a i real. /ar mintea nu poate percepe realul, ea nu poate "e!ea !ecit propriile sale pre+u!ecati. Isi poate "e!ea propriile proiectii a isate pe ecranul lumii. OSHO - "Viata este Acum si Aici" - partea a III-a ( #101 - #150 ) #101 3el mai mare !usman al a!e"arului este persoana cunoscatoare, iar cel mai 'un prieten este acela care stie ca nu stie. #10( Am ost in"atati, pro#ramati, ni s-a spus mereu ca pina si un lucru cum ar i iu'irea tre'uie sa ie o pro'lema a mintii. Iu'irea apartine inimii, insa intrea#a noastra societate a incercat sa o i#nore, !eoarece ea nu este lo#ica, ea nu este rationala, iar mintea a ost e!ucata ca tot ceea ce este ilo#ic e #resit, ca numai lucrurile lo#ice sunt corecte. Iar in pro#ramele noastre scolare inima este complet i#norata, e!ucatia se ocupa numai !e minte. Inima a ost aproape inlaturata !in e0istenta noastra, ea a ost aproape in intre#ime re!usa la tacere. ,u i s-a !at nicio!ata sansa !e a creste, nu i s-a !at nicio!ata posi'ilitatea actuali2arii propriului potential. $intea este, !eci, aceea care !omina. $intea este 'una atunci cin! e "or'a !e 'ani, mintea este 'una atunci cin! e "or'a !e am'itie, insa ea nu este !e nici un olos atunci cin! este "or'a !e iu'ire. >anii, ra2'oiul, !orinta, am'itiile - iu'irea nu poate i pusa in aceeasi cate#orie cu ele. Iu'irea are o alta sursa in iinta "oastra, ea se #aseste intr-un spatiu lipsit !e orice contra!ictie. #10) O e!ucatie autentica nu se "a ocupa numai !e minte, !eoarece mintea "a poate o eri numai un ni"el !e trai ri!icat, insa nu si o "iata 'una. Inima nu este capa'ila sa "a o ere un ni"el !e trai ri!icat, insa "a poate o eri o "iata 'una. Si nu e0ista nici un moti" sa ale#eti intre cele !oua% olositi mintea in !omeniul in care aceasta tre'uie sa unctione2e, si proce!ati la el si cu inima. #10* Toti oamenii reli#iosi, politici, toti oamenii !e a aceri si cei care au !rept ocupatie ra2'oiul insista asupra unei e!ucatii a mintii. Iar inima poate insemna un o'stacol5 ea "a repre2enta neaparat un o'stacol. /aca esti sol!at si ai inima, iti este cu neputinta sa uci2i !usmanul. In clipa in care "ei pune mina pe arma pentru a uci!e pe cine"a, inima iti "a spune% "Asa cum ai o sotie, copii, o mama si un tata care te asteapta, tot ast el si acest 'iet om tre'uie sa ai'a o sotie, copii, mama si tata care il asteapta5 cu totii il asteapta sa se intoarca acasa." 1l nu ti-a acut nimic, iar tu il "ei uci!e. /e ce= 8entru a i recompensat !e aca!emia militara= 8entru a i promo"at in #ra!= #105 /aca incercati sa "a ima#inati mo!ul in care societatea ar putea !e"eni per ecta, pina la urma renuntati - pare cu neputinta. 10ista atit !e multe con licte, si se pare ca nu e0ista nici o cale !e a a+un#e la armonie. O societate umana armonioasa este posi'ila - ar tre'ui sa ie posi'ila - !eoarece ar repre2enta pentru iecare prile+ul cel mai a"ora'il !e a e"olua, !e a i el insusi. ;iecare ar a"ea la !ispo2itie cele mai 'une posi'ilitati. Se pare, asa!ar, ca mo!ul !e a i al societatii contemporane este a'solut stupi!. 3ei care creea2a utopii nu sunt niste "isatori, insa asa-2isii realisti, care ii con!amna, sunt cu a!e"arat stupi2i. Toti sunt insa !e acor! asupra unui lucru% ca tre'uie sa se aca ce"a in le#atura cu societatea. Atit unii cit si ceilalti se ocupa numai !e societate, si aceasta este #reseala lor. Asa cum "a! eu lucrurile, utopia nu este ce"a care nu se "a reali2a5 este ce"a posi'il, insa tre'uie mers !irect la cau2e, nu la simptome. Iar cau2a se #aseste in in!i"i!, nu in societate. #10. Omul a uitat cine este cu a!e"arat. 1l este aproape &ipnoti2at !e o anumita i!ee !espre sine insusi, pe care o poarta cu sine toata "iata, ara sa stie ca nu este el, ci numai um'ra sa. Iar aceasta um'ra nu poate cunoaste nici un el !e implinire. #104 ,u este ne"oie !e nici un ra2'oi, !e nici o lupta5 nu este ne"oie nici !e #elo2ie, nici !e ura. Viata este atit !e scurta, iu'irea este atit !e pretioasa... Iar atunci cin! poti sa iti umpli "iata !e iu'ire, !e armonie, !e 'ucurie, cin! poti sa o trans ormi intr-o poe2ie si rate2i, esti sin#urul raspun2ator !e acest lucru, tu si nimeni altcine"a. 1ste !oar o pro'lema !e intele#ere5 o pura intuitie este su icienta pentru a nu te lasa tirit !e ortele intunericului, ale ne#ati"itatii, ale !istru#erii. /oar putina atentie este necesara pentru a te !e"ota creati"itatii, iu'irii, sensi'ilitatii, si pentru a trans orma aceasta "iata intr-un cintec - ast el incit "iata sa ie un !ans, iar moartea sa ie numai un punct culminant al acestui !ans5 ast el incit sa traiesti total si sa mori total, ara sa te plin#i, ci cu !eplina #ratitu!ine si multumire ata !e intrea#a e0istenta. #107 ;iecare !oreste sa ie iu'it. Aceasta a'or!are este #resita. Si acest lucru incepe inca !in copilarie5 copilul mic nu poate iu'i, nu poate spune nimic5 el nu poate !arui, el poate numai primi. Sin#ura sa mo!alitate !e a e0perimenta iu'irea este una pasi"a5 el primeste !e la

10

parinti, !e la rati, !e la surori, !e la oaspeti, !e la straini, insa intot!eauna primeste. 8rima e0perienta care se i0ea2a in pro un2imile inconstientului sau este aceea !e a i iu'it. 8ro'lema apare pentru ca iecare a ost copil, si poarta in sine aceasta !orinta !e a i iu'it5 nimeni nu are alt !estin. 8rin urmare, iecare cere% "Iu'este-ma" si nimeni nu !aruieste, !eoarece partenerul a ost crescut in acelasi el. 8rin urmare, iintele tre'uie sa ie mereu atente ca acest acci!ent aparut in copilarie sa nu se trans orme in ce"a a lat permanent in mintea lor. In loc sa cereti% "Iu'este-ma", incepeti sa iu'iti. 9itati cu totul aptul !e a primi5 !aruiti. Si "a #arante2 ca "eti primi oarte mult. #10: 1"olutia unctionea2a prin poli opusi. Asa cum nu puteti mer#e olosin! un sin#ur picior - a"eti ne"oie !e !oua picioare pentru a mer#e -, tot asa si e0istenta are ne"oie !e poli opusi - 'ar'at si emeie, "iata si moarte, iu'ire si ura - pentru a #enera miscarea, trans ormarea5 alt el nu ar e0ista nimic altce"a !ecit tacere. 8olul opus "a atra#e pe !e-o parte, iar pe !e alta parte "a ace sa "a simtiti !epen!enti. Si cum nimeni nu !oreste sa ie !epen!ent, intre in!ra#ostiti e0ista o permanenta lupta. ;iecare incearca sa-l !omine pe celalalt. ,umele este acela !e iu'ire, insa ceea ce se intimpla !e apt este politica. >ar'atul ace e orturi pentru a !omina emeia, pentru a o a!uce intr-o stare !e scla"ie, pentru a nu-i permite sa e"olue2e, ast el incit sa ramina intot!eauna intr-o stare !e inapoiere. <i'ertatea emeii, iesirea ei !in scla"ie, "a insemna in acelasi timp si li'ertatea 'ar'atului !e a e0perimenta. 3a urmare, cre! ca miscarea !e eli'erare nu "a apartine e0clusi" emeilor5 ea este !e apt si a 'ar'atului5 prin aceasta se "or eli'era amin!oi. Amin!oi sunt inlantuiti, si sunt intr-o permanenta lupta. Sotia isi are propriile ei proce!ee !e a-si cicali sotul, !e a-l re!uce la tacere, in timp ce 'ar'atul le are pe ale lui. Iar noi speram ca intre aceste !oua cimpuri !e lupta sa apara iu'irea. Au trecut !e atunci secole intre#i, si iu'irea nu a aparut, sau a aparut mai mult spora!ic. Aceasta este situatia in ceea ce pri"este iu'irea o'isnuita, care este iu'ire numai cu numele, si care nu a !e"enit realitate. #110 /aca "reti sa cunoasteti "i2iunea pe care o am eu !espre iu'ire... ea nu mai apartine !omeniului !ialecticii, al contrariilor. >ar'atul si emeia sunt !i eriti si complementari. >ar'atul lasat sin#ur este !oar o +umatate, la el ca si emeia. ,umai impreuna, intr-o pro un!a stare !e unire, 'ar'atul si emeia "or simti pentru prima !ata totalitatea, per ectiunea. #111 3eea ce a acut 'ar'atul, !e sute !e ani, emeii, este pur si simplu monstruos. 1a nu poate sa se consi!ere e#ala cu 'ar'atul. Iar con!itionarea ei este atit !e pro un!a incit c&iar !aca i se spune ca este realmente e#ala, nu "a cre!e acest lucru. Aceasta i!ee i-a patruns in a!incurile mintii, iar con!itionarea a !e"enit propria ei con"in#ere5 ea cre!e ca este in erioara in orta i2ica si in calitati intelectuale. Iar 'ar'atul care a a!us emeia in aceasta stare, nu o poate iu'i. Iu'irea poate e0ista numai intre e#ali, intre prieteni. #11( /aca poti iu'i ara #elo2ie, !aca poti iu'i ara nici un atasament, !aca poti iu'i un 'ar'at atit !e mult incit propria sa ericire sa ie ericirea ta - c&iar !aca el este cu alta emeie si este ericit - atunci iu'esti cu a!e"arat, si acest apt te umple !e 'ucurie. Vei i ericita !eoarece el este ericit, si "ei i recunoscatoare emeii care l-a acut pe partenerul tau ericit5 #elo2ia "a !isparea. Ast el iu'irea a a+uns la puritate. Aceasta iu'ire nu poate crea nici o le#atura. Iar aceasta iu'ire este pur si simplu o !esc&i!ere a inimii in toate !irectiile, catre intre#ul cer. #11) Aelo2ia este un lucru oarte complicat. 1a este compusa !in mai multe lucruri. 9nul !in ele este rica, altul - atitu!inea e#oista, !orinta !e a monopoli2a5 ea nu este o e0perienta a iu'irii, ci una a posesi"itatii, o ten!inta !e a i competiti", o pro un!a rica !e a nu i in erior. Aelo2ia este compusa !in atit !e multe lucruri... #11* 6iscul tre'uie sa ie una !in trasaturile un!amentale ale omului autentic. In clipa in care "e2i ca lucrurile se asea2a, !estrama-le. #115 Tu insuti repre2inti o multime, o multitu!ine. Tre'uie !oar sa pri"esti mai in!eaproape, mai pro un!, si "ei #asi inlauntrul tau mai multe persoane, care pretin! - toate - ca sunt "eu". 3in! esti urios, o anumita personalitate te ia in stapinire si pretin!e ca este "eu". 3in! esti plin !e iu'ire, o alta personalitate te !omina, pretin2in! ca este eul tau. Acest +oc nu te in!uce in eroare numai pe tine, ci si pe toti ceilalti care intra in relatie cu tine, !eoarece ei nu reusesc sa !esluseasca cine esti !e apt. Iar ei poarta in interiorul lor - la el o intrea#a multime. Ast el, orice relatie implica nu !oua persoane, ci !oua multimi. In aceste con!itii, ra2'oiul !e"ine permanent, !eoarece oarte rar se intimpla ca eul iu'itor al unei persoane sa se intilneasca cu eul iu'itor al celeilalte. Si ast el, rate2i mereu. Tu esti plin !e iu'ire, insa celalalt e trist, ner"os sau in#ri+orat. Atunci cin! el este plin !e iu'ire, tu nu esti. Si nu e0ista nici o cale !e a ace aceste personalitati sa se intilneasca5 ele se misca in!epen!ent una !e alta. #11. In interiorul tau se pro!uce o anumita miscare !e rotatie, si !aca continui sa iti pri"esti numeroasele personalitati, atunci este 'ine sa nu te amesteci in ceea ce ac ele, !eoarece acest lucru "a crea si mai multa con u2ie. $ultumeste-te sa le pri"esti, caci numai ast el "ei !e"eni constient !e aptul ca e0ista si un martor - care nu este o personalitate - in ata caruia aceste personalitati apar si !ispar. Iar martorul nu este o alta personalitate, !eoarece o personalitate nu poate urmari o alta. 1ste oarte interesant, si este un lucru un!amental - aptul ca o personalitate nu poate urmari o alta, intrucit niciuna !in aceste personalitati nu este in2estrata cu su let. 10act ca &ainele "oastre. 8uteti sa "a sc&im'ati &ainele, insa ele nu stiu ca au ost sc&im'ate, ca acum este olosit alt costum. Voi nu sunteti &ainele "oastre, ast el incit le puteti sc&im'a. Voi nu sunteti o personalitate, si !e aceea puteti !e"eni constienti !e nenumaratele "oastre personalitati. 9n lucru !e"ine insa clar% e0ista realmente cine"a care pri"este in permanenta acest +oc !e personalitati !in +urul tau. Acesta esti tu insuti. #114 9rmareste asa!ar aceste personalitati, insa a!u-ti aminte mereu aptul ca starea !e martor repre2inta propria ta realitate. Si !aca poti ramine atent la aceste personalitati, ele "or incepe sa !ispara5 ele nu mai pot ramine in "iata. 8entru a ramine in "iata, au ne"oie sa te i!enti ici cu ele. /aca esti urios, este ne"oie sa-ti o'ser"i cu atentie uria, sa nu te i!enti ici cu ea, si atunci, lipsita !e ener#ie, ea moare, !ispare pur si simplu. 6amii asa!ar !in ce in ce mai concentrat in aceasta stare !e o'ser"are, si toate aceste personalitati "or !isparea. Iar cin! nu a mai ramas nici o personalitate, atunci realitatea ta - maestrul interior - s-a intors acasa. Atunci comportamentul

11

tau "a i sincer, autentic. Atunci tot ceea ce "ei ace, "ei ace total, in intre#ime, ara sa re#reti nimic. Iar starea ta "a i intot!eauna una !e multumire. #117 $ulte !in pro'lemele noastre, pro'a'il ma+oritatea lor, e0ista !atorita aptului ca nu le-am pri"it in ata, ca nu le-am in runtat5 iar aptul !e a nu le i o'ser"at cu atentie, le !a amploare. ;aptul ca ne este rica !e ele le !a ener#ie, aptul ca incercam in permanenta sa le e"itam le !a amploare. 1le sunt acceptate5 acceptarea este insasi e0istenta lor. 8ro'lemele nu e0ista in a ara acceptarii "oastre. <ocul !e un!e i2"oraste ener#ia "a apartine... Orice lucru care se intimpla in "iata "oastra are ne"oie !e ener#ie. /aca nu "a trimiteti ener#ia - este ceea ce numesc "i!enti icare" - !eci !aca nu "a i!enti icati cu nimic, lucrul respecti" moare, el nu mai are o ener#ie care sa il sustina. Iar nei!enti icarea este cealalta ateta a aptului !e a ramine martor. #11: O'isnuinta este como!a, luci!itatea este !i icila - insa este ast el !oar la inceput. #1(0 ,u ne-a interesat nicio!ata care sunt ra!acinile iu'irii, ci ne-au interesat !oar roa!ele ei. <e spunem oamenilor sa ie non-"iolenti, sa ie plini !e compasiune, sa ie atit !e plini !e iu'ire incit sa-si iu'easca pina si !usmanii, pina si "ecinii. Vor'im !espre ructe, insa nimeni nu este interesat !e ra!acini. A!e"arata pro'lema este%" !e ce nu suntem iinte iu'itoare=" ,u este "or'a !e a i plini !e iu'ire ata !e o persoana sau alta, ata !e un prieten sau un !usman5 pro'lema este !aca suntem plini !e iu'ire, in sine. Va iu'iti propriul corp= V-ati interesat "reo!ata !e el ast el incit sa il atin#eti cu o miscare usoara, min#iin!u-l= Va iu'iti pe "oi insi"a= Aresiti si este ne"oie sa "a in!reptati. Sunteti pacatosi si tre'uie sa "a trans ormati in s inti. 3um ati putea sa "a iu'iti pe "oi insi"a= ,u sunteti in stare nici macar sa "a acceptati pe "oi insi"a asa cum sunteti. Acestea sunt ra!acinile- ;lorile arti iciale nu se o ilesc nicio!ata5 iu'irea arti iciala este permanenta. ;loarea autentica nu este permanenta5ea se sc&im'a !e la o clipa la alta. Asta2i este aici, !ansin! in 'ataia "intului, a soarelui si a ploii5 miine "a !isparea. 1a a !isparut la el !e eni#matic cum a aparut. Iu'irea autentica este ca o loare a!e"arata. #1(1 Iu'irea nu stie nimic !espre trecut, nimic !espre "iitor5 ea cunoaste numai pre2entul. Inima nu are nici o notiune a timpului. #1(( Incearca sa intele#i aptul ca atit trecutul cit si "iitorul sunt ine0istente, ireale. Tot ce pose2i este clipa pre2enta - c&iar aceasta clipa. In miinile tale se #aseste intot!eauna o sin#ura clipa5 ea este atit !e mica si !e trecatoare, incit !aca te #in!esti la trecut si la "iitor, o "ei rata. Si ea este sin#ura realitate si sin#ura "iata care poate e0ista. #1() 8olitica este o 'oala, si ea ar tre'ui tratata ca atare. Si este mai periculoasa !ecit cancerul% !aca este ne"oie !e o inter"entie c&irur#icala, aceasta ar tre'ui acuta numai!ecit. Insa politica este, in esenta ei, ce"a mur!ar. Tre'uie sa ie ast el, !eoarece mii !e persoane !oresc un sin#ur post, tin+esc !upa el. 1ste iresc sa se lupte, sa uci!a, sa aca orice pentru a-l o'tine. Intrea#a con!itionare a mintii noastre este un!amental #resita, prin aptul ca am ost pro#ramati sa im am'itiosi5 aceasta este politica. Acest lucru nu se intimpla !oar in lumea o'isnuita a politicii5 poluarea a atins intrea#a noastra "iata. #1(* 3&iar si un copil mic incepe sa-i 2im'easca mamei sau tatalui cu un 2im'et nenatural. Acest 2im'et este lipsit !e orice pro un2ime, insa el stie ca atunci cin! 2im'este, este recompensat. 1l a in"atat prima re#ula a unui politician. 3opilul este inca in scutece, si l-ati in"atat politica. 3are poate i apoi re#asita in toate relatiile interumane. >ar'atul a !istrus emeia. 1ste tot o politica. ;emeia repre2inta +umatate !in omenire, iar 'ar'atul nu are nici un !rept sa o stri"easca5 el a acut insa acest lucru secole intre#i. 1l nu i-a permis accesul la e!ucatie, nu i-a permis nici macar sa asculte s intele scripturi. In multe reli#ii i-a ost re u2at pina si accesul in templu5 sau, !aca acest lucru i-a ost permis, atunci numai intr-un loc separat. 1a nu poate i e#ala cu 'ar'atul nici macar in ata lui /umne2eu. #1(5 >ar'atul a incercat sa limite2e li'ertatea emeii in orice el posi'il. Aceasta nu este iu'ire, ci politica. Iu'esti emeia, insa nu ii !ai li'ertate. 3e el !e iu'ire este aceasta, care se teme !e li'ertate= ;emeia este pusa in cusca, la el ca un papa#al. 8oti a irma ca iu'esti papa#alul, insa nu intele#i ce se intimpla in realitate - il uci2i. I-ai luat tot cerul pe care il a"ea si i-ai !at in sc&im' numai o coli"ie. 1a poate i acuta !in aur, insa nu inseamna nimic ata !e li'ertatea pe care o a"ea 2'urin! in inaltul cerului, trecin! !intr-un copac in altul, inaltin!u-si cintecele proprii5 nu acelea pe care este o'li#at acum sa le cinte, ci pe acelea nascute spontan, iresc. #1(. @umatate !in omenire, in!i erent !e tara sau !e cultura, a ost !istrusa !e politica amiliala, care este tot o politica. Ori !e cite ori apare !orinta !e a a"ea putere asupra altei persoane, este "or'a !e politica. 8uterea este intot!eauna politica, c&iar si atunci cin! este e0ercitata asupra copiilor minori. 8arintii cre! ca este iu'ire, insa aceasta este numai o i!ee a lor5 !orinta lor reala este ca propriul lor copil sa ie supus si ascultator. Si ce inseamna sa ie ascultator= Inseamna ca intrea#a putere se #aseste in miinile parintilor. /aca ascultarea in sine este o calitate atit !e importanta, atunci !e ce sa nu ie parintii cei care isi asculta copiii= /aca ascultarea este ce"a atit !e reli#ios, !e ce sa nu ie parintii cei care asculta !e copiii lor= 8uterea nu are nimic !e-a ace cu reli#ia. Sin#ura le#atura !intre putere si reli#ie este aceea !e a ascun!e politica in spatele unor cu"inte rumoase. 1ste necesar sa ie !e2"aluite toate !omeniile in care a intrat politica. 1a a patruns pretutin!eni, in toate relatiile. 1a a contaminat intrea#a "iata si o contaminea2a continuu. #1(4 Am'itia culti"ata in iecare este aceea !e a !e"eni cine"a, !e a tre'ui sa !o"e!esti ca nu esti o persoana o'isnuita, ci una e0traor!inara. Oare !e ce= 3ui oloseste= Scopul este e"i!ent% tu insuti !e"ii oarte puternic, iar ceilalti ti se su'or!onea2a. Omenirea a ost castrata in !i"erse mo!uri, iar aceasta castrare este un enomen pur politic. #1(7 Oamenii iu'esc li'ertatea, insa nimeni nu !oreste "reo responsa'ilitate. Iar aceste !oua lucruri sunt le#ate unul !e altul5 ele sunt insepara'ile. #1(:

1(

/e ce "a pasa !aca sunteti recunoscuti sau nu= 8reocuparea pentru apreciere are sens !oar atunci cin! nu "a iu'iti munca, !orinta !e a i recunoscuti are atunci un sens% ea este un su'stitut. Va uriti munca, ea nu "a place, insa o continuati !eoarece "a urma o recunoastere5 "eti i apreciati, acceptati. Va place= Atunci totul este in re#ula. /aca nu "a place, atunci sc&im'ati-o. 8arintii, pro esorii, insista asupra aptului ca tre'uie sa iti apreciati, ca tre'uie sa iti respectati. Aceasta este o strate#ie oarte su'tila pentru a pastra lumea su' control. In"atati un lucru un!amental% aceti tot ceea ce "reti sa aceti, tot ce "a place sa aceti, si nu cereti nicio!ata ca munca "oastra sa primeasca "reo recunoastere. Ar insemna sa cersiti. /e ce sa ceri sa ti se acor!e "reo recunoastere= /e ce sa um'li !upa acceptare= 8ri"este in pro un2imile iintei tale. 8oate ca nu iti place cu a!e"arat ceea ce aci. 8oate ca iti este teama ca nu te a li pe calea cea 'una. 6ecunoasterea te "a a+uta sa simti ca ai !reptate. ;aptul !e a i recunoscut te "a ace sa simti ca te a li pe !rumul cel 'un. A!e"arata pro'lema tine !e sentimentele tale5 ea nu are nimic !e-a ace cu lumea e0terioara. /e ce sa !epin2i !e altii= Toate aceste pro'leme !epin! !e altii, iar tu insuti !e"ii !epen!ent. 3in! te eli'ere2i !e aceasta !epen!enta, te trans ormi intr-un in!i"i!. Iar aptul !e a !e"eni in!i"i!, !e a trai in !eplina li'ertate, !e a-ti potoli setea !e li'ertate 'in! !e la propriile tale i2"oare, inseamna a i o iinta pe !eplin centrata, inra!acinata. Si acesta este inceputul ultimei tale in loriri. #1)0 /aca inteli#enta te mentine in s era inocentei, este cel mai rumos lucru cu putinta. Insa !aca ea este opusul inocentei, atunci este pur si simplu siretenie, si nimic altce"a5 nu este "or'a in nici un ca2 !e inteli#enta. In clipa in care inocenta !ispare, puritatea inteli#entei !ispare la rin!ul ei5 inteli#enta se trans orma intr-un ca!a"ru. 1ste mai 'ine sa o numim "intelect". 1a "a poate trans orma in mari intelectuali, !ar nu pro!uce nici o trans ormare a "ietii "oastre si nu !esc&i!e nici o poarta spre misterele e0istentei. Aceste mistere sunt re"elate numai copilului inteli#ent. Iar iinta cu a!e"arat inteli#enta isi pastrea2a prospetimea copilariei pina in ultima clipa a "ietii. 1a nu isi pier!e uimirea pe care o simte copilul atunci cin! pri"este pasarile, lorile, cerul... Inteli#entei tre'uie sa i se alature si calitatea !e a i inocent. #1)1 ;aptul ca a!e"arul nu e ce"a !emocratic este un lucru realmente straniu. 3eea ce este a!e"arat nu se poate &otari printr-o ma+oritate !e "oturi5 aceasta cale nu !uce nicio!ata la a!e"ar. Oamenii "or "ota pentru ceea ce este mai con orta'il5 minciunile au aceasta calitate, !eoarece in le#atura cu ele nu tre'uie acut nimic - ele tre'uie !oar cre2ute. A!e"arul presupune un e ort intens, o cercetare pro un!a si un simt al riscului5 tre'uie sa pasesti sin#ur pe o cale neum'lata !e nimeni. #1)( 9n om cu a!e"arat matur are o serie !e calitati care sunt mai !e#ra'a stranii. In primul rin!, el nu mai este o persoana, el nu mai este un e#o. 1ste pre2ent, insa nu in calitate !e persoana. In al !oilea rin!, el seamana cu un copil5 este simplu, este inocent. Sustin !eci ca o persoana matura este in2estrata cu o serie !e calitati oarte stranii, pentru ca notiunea !e "maturitate" este !e o'icei asociata cu e0perienta, cu "irsta. 8ersoana cu a!e"arat matura poate i 'atrina !in punct !e "e!ere 'iolo#ic5 !in punct !e "e!ere spiritual insa, ea "a i la el !e inocenta ca un copil. $aturitatea sa nu e o simpla e0perienta !o'in!ita !e-a lun#ul "ietii5 atunci ea nu ar mai i ca un copil, nu ar mai i o pre2enta. $aturitatea nu are nimic !e-a ace cu e0perienta !e "iata. 1a este le#ata !e calatoria interioara, !e e0perientele interioare. #1)) 3u cit o iinta patrun!e mai mult in interiorul ei, cu atit este mai matura. Atunci cin! a a+uns in insusi centrul iintei sale, este pe !eplin matura. In acea clipa insa, persoana !ispare, ramine !oar o pre2enta5 e#o-ul !ispare, ramine numai tacerea. 3unoasterea !ispare, ramine !oar inocenta. 8entru mine, maturitatea este un alt nume al reali2arii !e sine. Ai a+uns la o !eplina actuali2are a potentialului tau. 8otentialul s-a actuali2at. Saminta si-a inc&eiat lun#a calatorie si a in lorit. $aturitatea are un par um speci ic5 ea in2estrea2a in!i"i!ul cu o rumusete e0traor!inara. 1a a!uce cu sine inteli#enta, o inteli#enta neo'isnuita. ;iinta respecti"a se trans orma in pura iu'ire. Actiunea sa este iu'ire, iar a'senta actiunii este tot iu'ire. Viata sa este iu'ire, moartea sa este iu'ire. Acea iinta este pur si simplu o loare a iu'irii. #1)* /e iecare !ata cin! o iinta reali2ea2a ce"a a!e"arat, inima sa incepe sa !anse2e. Inima sa este sin#ura care poate sa marturiseasca a!e"arul. Iar aceasta marturie nu poate i acuta prin interme!iul cu"intelor. 1a poate i reali2ata in elul ei% prin iu'ire, prin !ans, prin mu2ica - olosin! mo!alitati non"er'ale. 3omunicarea se pro!uce, insa ara a ace apel la lim'a+ si la lo#ica. #1)5 $u2ica mo!erna si-a pier!ut locul pe care il a"ea in trecut, !eoarece a uitat care este rolul ei real. 1a si-a uitat ori#inile. 1a nu stie ca se #aseste in le#atura cu me!itatia. Iar acest lucru este "ala'il si pentru celelalte arte. 1le s-au in!epartat, toate, !e me!itatie, si impin# iintele umane spre ne'unie. Artistul pre2inta un pericol atit pentru el insusi cit si pentru pu'licul sau. 8oate ca respecti"ul se e0prima prin pictura, insa aceasta pictura este ne'una5 ea nu pro"ine !in me!itatie. #1). Sin#urul rol al mintii este acela !e a !i"i2a. Inima are rolul !e a !escoperi le#aturile care unesc lucrurile, iar acest lucru nu poate i acut !e catre minte. #1)4 Ain!ul la liniste si tacere nu incinta pe nimeni. Iar aceasta pro'lema nu este numai a "oastra5 este pro'lema mintii in sine, !eoarece a i linistit, a ramine in tacere, inseamna !e apt a i intr-o stare non-mentala. $intea nu poate ramine linistita. 1a are ne"oie in permanenta !e #in!ire, !e continua in#ri+orare. $intea unctionea2a ca o 'icicleta% cit timp pe!ale2i, isi continua acti"itatea5 !in clipa in care nu o mai aci, se opreste. $intea este un "e&icul cu !oua roti, iar #in!irea ta este o permanenta pe!alare. 3&iar !aca uneori ramii putin in tacere, !upa un timp incepi sa iti aci pro'leme% "3e e cu tacerea asta=" Ori#inea tensiunilor poate i !i"ersa. Ain!urile pot aparea !in orice sursa. /e apt, mintea poate e0ista numai intr-un sin#ur el - u#in! in continuu !upa ce"a sau !e ce"a5 #oana este pre2enta insa in am'ele ca2uri. Aceasta u#a este insasi mintea. In clipa in care te opresti, mintea !ispare. #1)7 Incercam, prin orice mi+loace, sa trecem peste sen2atia ca suntem straini unul ata !e altul. /e aceea am si in"entat tot elul !e ritualuri. 9n 'ar'at se casatoreste cu o emeie. Si ce este in on! casatoria= 1ste !oar un ritual. /e ce este ne"oie !e el= /eoarece sotii !oresc sa treaca peste aptul ca sunt straini, !oresc sa comunice cum"a, sa intre in relatie. Insa aceasta relatie nu este creata nicio!ata5 ei isi ima#inea2a ca unul +oaca rolul sotului, celalalt rolul sotiei, insa ramin straini unul ata !e altul. Si "or trai ast el impreuna toata

1)

"iata, insa nu "or i nimic mai mult !ecit niste straini, !eoarece nimeni nu poate patrun!e in sin#uratatea celuilalt. Sen2atia !e ciu!atenie !ispare numai !aca puteti patrun!e in sin#uratatea mea, sau !aca pot intra in sin#uratatea "oastra - insa acest lucru nu este posi'il, acest lucru nu se poate reali2a !in punct !e "e!ere practic. 8utem sa ne apropiem oarte mult, insa cu cit ne apropiem mai mult, cu atit !e"enim mai constienti !e aptul ca suntem straini5 apropiin!u-ne, o'ser"am mai 'ine acest lucru. 3elalalt imi este total necunoscut5 s-ar putea c&iar sa nu iu in stare sa il cunosc. #1): ;iecare este im'racat intr-o armura. In primul rin!% copilul se naste, complet nea+utorat, intr-o lume !espre care nu stie nimic. 1ste iresc sa ii ie teama !e necunoscutul care se !esc&i!e in ata lui. 1l nu a uitat inca acele noua luni !e !eplina si#uranta, in care era lipsit !e orice #ri+a, li'er !e orice raspun!ere, ara sa-si aca pro'leme in pri"inta 2ilei !e miine. 8entru noi este "or'a !e numai noua luni, pentru el este insa o eternitate. 1l nu are notiunea timpului5 nu stie nimic !espre calen!ar, !espre ore, minute, 2ile sau luni. 1l a trait o eternitate in !eplina si#uranta, ara nici o responsa'ilitate. Apoi este aruncat !eo!ata intr-o lume necunoscuta, in care !epin!e cu totul !e ceilalti. 1ste !eci iresc sa se teama. Toti sunt mai mari !ecit el, mai puternici si ii este imposi'il sa supra"ietuiasca ara a+utorul lor. 3opilul este constient !e !epen!enta sa5 el si-a pier!ut in!epen!enta, li'ertatea. /intr-un anumit punct !e "e!ere, armura poate repre2enta o necesitate5 poate ca este. Insa, o!ata cu inaintarea in "irsta, are loc nu numai o crestere ci si o maturi2are, si incepeti sa !e"eniti constienti !e ceea ce purtati in interiorul "ostru. 8ri"iti in!eaproape si "eti #asi in "oi teama. O persoana matura tre'uie sa renunte la tot ceea ce are "reo le#atura cu rica. Ast el se instalea2a maturitatea. 9rmariti pur si simplu toate actiunile "oastre, toate cre!intele "oastre si intre'ati-"a !aca au la 'a2a realitatea, e0perienta sau teama. Tot ceea ce se 'a2ea2a pe teama tre'uie aruncat ime!iat, ara nici o e2itare. 1ste armura "oastra. #1*0 Armura "oastra psi&olo#ica nu poate i in!epartata5 "a "eti lupta pentru a o pastra. Sunteti sin#urii capa'ili !e a ace ce"a pentru a o in!eparta% tre'uie sa ii e0aminati cu atentie partile componente. /aca acestea s-au ormat ca urmare a intele#erii, a e0perientelor "oastre, atunci nu tre'uie operata o renuntare, ci o inte#rare in propria "oastra iinta. Insa nu "eti #asi in armura "oastra nici macar un sin#ur lucru care sa ai'a la 'a2a e0perienta. 1a este ormata numai !e teama, !e la A la B. Intrea#a noastra "iata se 'a2ea2a pe teama, iar toate celelalte e0periente sunt otra"ite !e ea. Iu'im o alta iinta, insa aceasta iu'ire are la 'a2a rica. ;rica !istru#e, rica otra"este. 3autam sa !escoperim a!e"arul, insa in ca2ul in care cautarea noastra se 'a2ea2a pe teama, nu "om reusi sa-l #asim. Orice ati ace, retineti un sin#ur lucru% cresterea "oastra nu se "a putea reali2a !aca are !rept un!ament rica5 "eti tremura si "eti muri. ;rica este in slu+'a mortii. O iinta lipsita !e teama este rasplatita cu toate !arurile "ietii. ,u mai e0ista nici o separare5 sunteti incarcati cu !aruri, si in tot ceea ce intreprin!eti a"eti o putere, o si#uranta, o e0traor!inara sen2atie !e autoritate. #1*1 1ste necesara intele#erea procesului !e i!enti icare - mo!ul in care iinta se i!enti ica cu ce"a care nu este ea insasi. In acest moment "a i!enti icati cu mintea. 3re!eti ca sunteti mintea. /e aici pro"ine teama. /aca "a i!enti icati cu mintea, atunci 'ineinteles ca in clipa in care se opreste, sunteti terminati, nu mai e0istati. Iar "oi nu cunoasteti nimic care sa ie transcen!ent mintii. A!e"arul este ca nu sunteti mintea, sunteti ce"a care o transcen!e5 ca urmare, este a'solut necesar ca toate miscarile mintii sa se opreasca pentru a "a !a seama - pentru prima !ata - ca sunteti !i eriti !e ea5 "oi puteti e0ista c&iar si in a'senta ei. $intea a plecat, iar "oi sunteti inca pre2enti - cu mai multa 'ucurie, mai multa #lorie, mai multa lumina, mai multa constiinta, mai multa iintare. #1*( A!e"arul este ca suntem sin#uri, ca suntem straini, iar lumea ar i cu mult mai 'una !aca am accepta acest lucru ca pe un a!e"ar un!amental - aptul ca suntem straini. 3e este rau in a te in!ra#osti !e un strain= /e ce tre'uie neaparat sa !istru#i aceasta sen2atie a necunoscutului inainte !e a te in!ra#osti !e el= 9nul !in lucrurile rumoase ale "ietii este acela ca suntem cu totii straini si nu a"em nici o posi'ilitate !e a sc&im'a aceasta realitate. 1ste rumos sa e0iste straini care se iu'esc, sa e0iste straini care iti sunt prieteni si pe care ii intilnesti in intrea#a lume. Atunci intrea#a lume !e"ine un mister5 ea este realmente un mister. #1*) 1ste cunoscut aptul ca atunci cin! te in!ra#ostesti !e un 'ar'at, iu'irea ta nu se in!reapta catre 'ar'atul real ci catre unul plasmuit !e ima#inatia ta. Inainte !e a i impreuna, cin! il 2aresti !e la ereastra ta, cin! il intilnesti pe pla+a cite"a minute, sau cin! "a tineti !e mina la ilm, incepeti sa "a spuneti% "Suntem acuti unul pentru altul". Insa nici o iinta nu este acuta pentru alta. Va proiectati !oar, in mo! inconstient, propriile antasme asupra celuilalt. 3reati ast el in +urul lui o anumita aura, iar el o creea2a in +urul "ostru. Totul pare rumos, !eoarece in rumusetati totul, "isati, nu "e!eti realitatea. $ai mult, iecare se stra!uieste sa !eran+e2e cit mai putin ima#inatia celuilalt. 8rin urmare, emeia se comporta asa cum !oreste 'ar'atul, iar acesta se poarta asa cum !oreste partenera sa. Insa acest lucru se poate intimpla numai cite"a minute, cel mult cite"a ore. O!ata ce "a casatoriti si tre'uie sa traiti impreuna !oua2eci si patru !e ore pe 2i, acest lucru - aceasta pretentie !e a i ceea ce nu esti !e apt - se trans orma intr-o po"ara !e nesuportat. 3it timp puteti sa "a comportati in asa el incit sa satis aceti ante2ia celuilalt= $ai !e"reme sau mai tir2iu acest lucru !e"ine !i icil, si incepeti sa "a ra2'unati. Incepeti sa !istru#eti tot ceea ce ima#inatia 'ar'atului a creat in +urul "ostru, !eoarece nu !oriti sa iti pri2oniera unei ima#ini - !oriti sa iti, pur si simplu, "oi insi"a. Tot ast el se intimpla si cu 'ar'atul% el !oreste sa ie li'er, sa ie el insusi. Acesta este "esnicul con lict !intre in!ra#ostiti, sen2atia la care se a+un#e in toate relatiile. #1** Iu'irea "a !aruieste intot!eauna li'ertatea.Iu'irea permite celuilalt sa aca tot ceea ce simte ca tre'uie sa aca. In!i erent ce &otaraste el ca il "a transpune intr-o stare !e 'eatitu!ine, ale#erea ii apartine in intre#ime. /aca iu'iti persoana respecti"a, ii respectati intimitatea. ,u "a amestecati in "iata ei intima. ,u incercati sa impuneti nimic iintei sale interioare. 3erinta un!amentala a "ietii este urmatoarea% "Il accept pe celalalt asa cum este". Iar iu'irea nu incearca nicio!ata sa il sc&im'e pe celalalt in con ormitate cu i!eea pe care o a"em !espre el. ,u incercati sa a+ustati persoana pe ici pe colo, pentru a o potri"i cu un sa'lon5 nu proce!ati la el ca toata lumea- /aca iu'iti cu a!e"arat, atunci nu a"eti !e pus nici o con!itie. Iar !aca nu iu'iti, atunci cine "a !a !reptul sa puneti con!itii= 1ste oarte clar. /aca iu'iti, atunci nu se pune pro'lema unor con!itii. Iu'esti cealalta iinta asa cum este ea. ,ici !aca nu iu'iti nu este nici o pro'lema. ,u "a pri"este ce ace celalalt% nu se pune pro'lema nici unei con!itii. 3elalalt poate sa aca tot ceea ce !oreste. /aca #elo2ia !ispare, iar iu'irea ramine totusi pre2enta, atunci "iata "oastra are ce"a care merita sa ie pastrat. #1*5

1*

3in! iti imparti ericirea cu altul, nu te inc&i2i impreuna cu el intr-o inc&isoare% pur si simplu !aruiesti. ,u astepti nici macar multumire sau #ratitu!ine. /aruiesti pentru ca esti prea plin, !aruirea este o necesitate. Asa!ar, in ca2ul in care apare #ratitu!inea, ea este in!reptata catre persoana care a acceptat iu'irea ta, care a acceptat !arul tau. Acceptarea ei te-a eli'erat, ti-a permis sa-ti re"ersi iu'irea asupra ei. Si cu cit impartasesti mai mult celuilalt, cu cit !aruiesti mai mult, cu atit esti mai 'o#at. /aruin! ast el, nu pier2i nimic si nici nu se i"este #in!ul "as putea pier!e totul". /e apt, cu cit pier2i mai mult, cu atit e0istenta isi re"arsa mai mult prospetimea asupra ta, !aruin!u-ti prima"eri pe care pina atunci nici nu le 'anuiai. #1*. /aca intrea#a e0istenta este unitara si !aca are intot!eauna #ri+a !e copaci, !e animale, !e munti, !e oceane, !e la cel mai mic ir !e iar'a pina la cea mai mare stea, atunci "a a"ea #ri+a si !e tine. /e ce sa ii posesi"= 8osesi"itatea arata un sin#ur lucru% ca nu poti a"ea incre!ere in e0istenta. Tre'uie sa te asi#uri ca totul este in re#ula in ceea ce te pri"este, !aca nu ai incre!ere in e0istenta. ,eposesi"itatea inseamna, in principal, incre!ere in e0istenta. ,u ai ne"oie sa pose2i, intre#ul iti apartine !e+a. #1*4 6enunta la i!eea ca atasamentul si iu'irea sunt unul si acelasi lucru. 1le sunt anta#oniste. Atasamentul este cel care !istru#e intrea#a iu'ire. /aca alimente2i atasamentul, iu'irea "a i !istrusa5 !aca intretii si alimente2i iu'irea, atasamentul "a !isparea !e la sine. Iu'irea si atasamentul nu sunt unul si acelasi lucru5 ele sunt !oua enomene complet !istincte, si c&iar anta#oniste. #1*7 Amintiti-"a in permanenta re#ula !e 'a2a a "ietii% !aca a!orati pe cine"a, mai !e"reme sau mai tir2iu "a "eti ra2'una. #1*: Tre'uie sa iti atenti sa nu "a lasati manipulati !e nici o persoana, in!i erent care ar i intentiile acesteia. Tre'uie sa "a eriti !e acesti oameni !e 'ine, care "a s atuiesc sa aceti asa si pe !incolo. Ascultati-i si multumiti-le. Intentiile lor nu sunt rele, insa pina la urma se termina prost. Ascultati-"a !oar inima. 1a este sin#urul "ostru maestru interior. #150 Oamenii !in +ur "-au +u!ecat mereu, iar "oi ati acceptat automat i!eile lor. Su eriti !in cau2a tuturor acestor +u!ecati, pe care le aruncati la rin!ul "ostru asupra altora. Acest lucru este insa cu totul ne iresc, si intrea#a omenire su era !in cau2a lui. /aca "reti sa nu iti antrenati in acest +oc, prima con!itie este !e a nu "a +u!eca pe "oi insi"a. Acceptati-"a, plini !e umilinta, imper ectiunea, esecurile, #reselile, sla'iciunile. ,u este ne"oie sa pretin!eti ca sunteti alt el. ;iti pur si simplu "oi insi"a5 spuneti-"a% "$i-e rica5 mi-e teama !e noptile intunecate. $i-e teama sa mer# noaptea in pa!ure." 3e este rau in acest lucru= 1ste ce"a omenesc. O!ata ce te accepti pe tine insuti asa cum esti, "ei putea sa ii accepti si pe ceilalti, caci iti "ei !a seama ca su era - la rin!ul lor - !e aceeasi 'oala. Iar aptul !e a-i accepta ii "a a+uta sa se accepte la rin!ul lor. 8utem in"ersa intre#ul proces% "a acceptati pe "oi insi"a, iar acest lucru "a ace capa'ili sa ii acceptati si pe ceilalti. Si pentru ca sunt acceptati !e ceilalti, ei cunosc pentru prima !ata rumusetea acceptarii - ei e0perimentea2a aceasta stare !e pace si incep, la rin!ul lor, sa ii accepte pe ceilalti. /aca intrea#a omenire a+un#e in punctul in care iecare este acceptat e0act asa cum este, :0 la suta !in intrea#a ne ericire "a !isparea pur si simplu !e la sine. Aceasta ne ericire nu are nici un un!ament, iar inimile "oastre se "or !esc&i!e !e la sine, iu'irea "oastra se "a re"arsa asupra celorlalti. OSHO - "Viata este Acum si Aici" - partea a IV-a ( #151 - #(00 ) #151 A!e"arul este intot!eauna pur, !irect, !etasat !e toate. 1l are o rumusete !eose'ita, !eoarece este esenta "ietii, a e0istentei, a naturii. ,imeni nu minte, cu e0ceptia omului. O tu a !e tran!a iri nu poate minti. 1a tre'uie sa pro!uca tran!a iri5 !in ea nu pot iesi #al'enele, ea nu poate insela. Ii este imposi'il sa ie alt el !ecit este. Intrea#a e0istenta, cu e0ceptia omului, traieste in a!e"ar. A!e"arul este reli#ia intre#ii e0istente5 numai iinta umana ace e0ceptie. /ar in clipa in care omul se &otaraste sa !e"ina o parte a e0istentei, a!e"arul !e"ine reli#ia sa. Aceasta este cea mai mare re"olutie care i se poate intimpla oricarei iinte. Acesta este momentul !e #lorie. #15( Voi nu "e!eti lumea asa cum este, o "e!eti asa cum "a o'li#a mintea "oastra sa o percepeti. Si acest lucru il puteti constata pretutin!eni. Oamenii sunt con!itionati in cele mai !i"erse eluri, iar mintea nu este nimic altce"a !ecit con!itionare. 1i pri"esc lucrurile con orm pre+u!ecatilor pe care le au5 acestea au o anumita culoare. ;acem !istinctii, consi!eram o iinta superioara si alta superioara, consi!eram ca 'ar'atul este mai puternic iar emeia mai sla'a si ii !i erentiem pe oameni in unctie !e inteli#enta lor... 9nele rase au sustinut ca sunt poporul ales al lui /umne2eu. ;iecare reli#ie pretin!e ca scriptura ei este scrisa !e /umne2eu insusi. Toate aceste lucruri constituie, strat peste strat, mintea "oastra. 8ina cin! nu "eti i in stare sa lasati intrea#a minte !eoparte si sa pri"iti lumea !irect, ime!iat, prin interme!iul constiintei, nu "eti i nicio!ata capa'ili sa "e!eti a!e"arul. 3el mai mare act !e cura+ este acela !e a renunta la minte. 3el mai cura+os om este acela care pri"este lumea asa cum este ea, ara ca intre aceasta si el sa se interpuna mintea. <umea este cu totul alt el, neasemuit !e rumoasa. ,u mai e0ista nimic in erior sau superior, nu mai e0ista nici o !eose'ire. #15) In #eneral se cre!e ca intelectualii sunt oameni inteli#enti. ,u este a!e"arat. Intelectualii se 'a2ea2a pe cu"inte moarte. Inteli#enta nu poate ace acest lucru. Inteli#enta arunca cu"intul, care este ca!a"rul, si pastrea2a "i'ratia lui "ie. 3alea unei iinte inteli#ente este calea inimii, !eoarece inima nu este interesata !e cu"inte5 o interesea2a numai se"a continuta in ele. 1a nu pastrea2a recipientele, ea 'ea pur si simplu sucul si arunca recipientul. #15* 8entru mine, iinta reli#ioasa nu este cea a lata mai presus !e natura, ci aceea care este in intre#ime naturala, care a e0plorat natura in toate !imensiunile ei, care nu a lasat nimic nee0plorat. #155 ;iintele tre'uie sa traiasca o "iata naturala pentru a a+un#e la o moarte ireasca. $oartea care se intimpla iresc repre2inta culminarea unei "ieti traite in c&ip iresc, ara nici o in&i'itie, in a'senta oricarei stari !epresi"e. O "iata ca aceea a animalelor, pasarilor si copacilor, ara nici o !iscontinuitate5 o "iata traita li'er, care ii permite naturii sa se re"erse prin interme!iul ei, ara nici o opo2itie, ca si cum "oi ati i a'senti, iar "iata s-ar misca !e la sine. ,u "oi sunteti cei care traiti "iata5 mai !e#ra'a "iata "a traieste pe "oi5 "oi "a a lati un!e"a in um'ra. In acest ca2, punctul culminant al acestei "ieti "a i o moarte ireasca. $oartea "a i o re lectare a acestui

15

punct culminant, crescen!o-ul intre#ii "oastre "ieti. 1a este, intr-o orma con!ensata, tot ceea ce ati trait. ;oarte putini oameni au murit insa in mo! iresc, !eoarece oarte putini au trait in c&ip iresc. #15. ,e este teama !e moarte, !eoarece stim ca "om muri si nu "rem ca acest lucru sa se intimple. /orim sa raminem cu ilu2iile noastre5 !orim sa traim intr-o stare in care sa putem spune% "toti ceilalti "or muri, insa nu si eu." Aceasta ilu2ie este omnipre2enta% "1u nu "oi muri." $oartea este un su'iect ta'u. Oamenilor le este teama sa !iscute !espre ea, !eoarece le aminteste !e propria lor moarte. 1i sunt preocupati !e "iata !e 2i cu 2i5 apropierea mortii este iminenta, si ca urmare apare !orinta !e a se re u#ia in acti"itatile lor. Acestea sunt ca o per!ea% nu, nu "or muri, in nici un ca2 nu "or muri, cel putin nu acum, poate mai tir2iu. "O sa "e!em noi, atunci cin! se "a intimpla." /aca acceptati "iata in totalitate, ati acceptat si moartea5 ea este !oar o o!i&na. Ati lucrat toata 2iua5 nu !oriti oare sa "a o!i&niti= Somnul "a recon ortea2a, "a pune !in nou in orma. Intrea#a o'oseala !ispare, sunteti !in nou proaspeti. $oartea reali2ea2a acelasi lucru, la un ni"el mai pro un!. 1a sc&im'a acest corp cu un altul, !eoarece corpul pe care il a"eti nu mai poate i in"iorat !e un somn o'isnuit - a im'atrinit. Se impune o sc&im'are mai importanta5 este ne"oie !e un corp nou. 1ner#ia "oastra "itala are ne"oie !e o noua orma. $oartea este !oar un somn care "a a+uta sa treceti mai usor intr-o noua orma. #154 9n om care este plin !e rica, isi !uce "iata insotit !e o neintrerupta teama launtrica. 1l este intot!eauna la limita ne'uniei, !eoarece in "iata se pot intimpla multe, iar moti"ele !e teama nu lipsesc. 8uteti ace o lista consi!era'ila cu toate moti"ele temerilor "oastre5 in!i erent !e pre2enta lor, ramineti - totusi - in "iata. 1pi!emii, 'oli, pericole, rapiri si - !e cealalta parte - o "iata atit !e scurta. Iar apoi urmea2a moartea, pe care nu o puteti e"ita. Intrea#a "oastra "iata "a !e"eni sum'ra. 6enuntati la teama. 1a a patruns in "oi atunci cin! erati copii, in mo! inconstient. 6enuntati acum la teama in mo! constient si !e"eniti persoane a!ulte. Viata este cu atit mai rumoasa si mai luminoasa, cu cit sunteti mai maturi. #157 6esponsa'ilitatea nu este un +oc. 1ste una !in cele mai autentice cai !e a trai periculos. #15: 8entru mine lipsa !e supunere este cea mai importanta re"olutie. Aceasta nu inseamna insa ca tre'uie sa spuneti "nu" in orice situatie. Aceasta inseamna sa !eci!eti pur si simplu ce sa aceti si ce sa nu aceti, !aca este 'ine sa aceti lucrul respecti" sau nu. Inseamna a !e"eni "oi insi"a raspun2atori. #1.0 8ina cin! nu "eti a la a!e"arul iintei "oastre, nu "eti simti nicio!ata marea 'inecu"intare a "ietii. ,u "eti i nicio!ata capa'ili sa iti plini !e 'ucurie pentru simplul apt ca e0istati. /aca nu puteti e0perimenta a!e"arul, nu "eti putea sa intrati in le#atura cu acest cosmos in init care este casa "oastra. 1l "-a nascut, si asteapta !e la "oi sa a+un#eti pe cea mai inalta culme a constientei, !eoarece prin "oi e0istenta poate !e"eni constienta. ,u e0ista nici o alta cale. #1.1 Intelect inseamna #in!ire, in timp ce constienta este !escoperita intr-o stare !e ne-#in!ire, intr-o liniste atit !e !eplina incit nu mai sunteti !eran+ati !e miscarea nici unui #in!. In acea tacere, !escoperiti aptul ca iinta "oastra intima este la el !e "asta ca si cerul. ;aptul !e a o cunoaste este ce"a care merita cu a!e"arat sa ie e0perimentat, restul cunostintelor acumulate !e "oi nu repre2inta !ecit re2i!uuri. 3unostintele "a pot a+uta, "a sunt utile, insa nu !uc la o trans ormare a iintei "oastre. 1le nu "a pot con!uce la implinire, la multumire, la iluminare. 1le nu "a pot con!uce intr-un punct in care sa puteti spune% "Am a+uns acasa". #1.( ,u e0ista nici un loc pe care sa il putem numi casa, pina cin! nu il #asim inlauntrul nostru, in propria noastra iinta. #1.) A !arui iu'irea este o e0perienta reala, rumoasa, !eoarece in acest ca2 esti re#e. A primi iu'irea este o e0perienta nesemni icati"a, ca aceea a unui cersetor. ,u iti cersetori. $acar in ceea ce pri"este iu'irea, iti re#i, !eoarece iu'irea este o calitate inepui2a'ila5 puteti sa !aruiti cit !e mult !oriti. ,u "a ie teama ca se "a epui2a si ca "a "eti spune intr-o 'una 2i% "/umne2eule- ,u mai am nici un pic !e iu'ire !e !aruit." Iu'irea nu este ce"a cantitati", ci calitati"5 ea are calitatea !e a creste atunci cin! !aruiti si !e a se !iminua atunci cin! o tineti !oar pentru "oi. /aca ramine numai in "oi, moare. /aruiti !eci cit puteti. ,u tre'uie sa "a pese. O minte 2#ircita isi spune% "Imi "oi !arui iu'irea numai anumitor persoane, care au anumite calitati". Voi nu intele#eti aptul ca a"eti in "oi atit !e mult... sunteti la el ca un nor #ata sa-si re"erse ploaia. ,orului nu ii pasa !aca se re"arsa asupra stincilor, #ra!inilor sau oceanului - acest lucru nu are nici o importanta. 1l "rea sa se eli'ere2e, si acea eli'erare ii !a o sen2atie e0traor!inara. 8rimul secret este% ,u cereti nicio!ata sa iti iu'iti. ,u asteptati iu'irea, #in!in!u-"a ca o "eti !arui numai atunci cin! "i se "a cere acest lucru. #1.* 3el mai important lucru pe care tre'uie sa "i-l amintiti atunci cin! "a simtiti 'ine, atunci cin! "a a lati intr-o stare e0tatica, este acela !e a nu incepe sa "a #in!iti ca aceasta stare nu "a i permanenta. Traiti acest moment plini !e 'ucurie, stiin! ca a "enit si ca "a "a parasi5 "a i ca o a!iere care patrun!e in casa "oastra, a!ucin! prospetime si mirosuri placute, !upa care "a pleca. /aca incepeti sa "a #in!iti cum sa trans ormati aceste clipe e0tatice in ce"a permanent, ati si inceput sa le !istru#eti. ;iti plini !e #ratitu!ine atunci cin! e0istenta "i le o era, multumiti-i cin! "i le ia inapoi. 6amineti !esc&isi. Acest lucru se "a intimpla !e multe ori. ,u +u!ecati, nu ale#eti, ramineti intr-o atitu!ine lipsita !e ale#ere. Vor e0ista, intr-a!e"ar, momente in care "a "eti simti ne ericiti. Si ce-i cu asta= 10ista persoane care sunt ne ericite si care nu cunosc nici macar o sin#ura clipa !e e0ta2. 3onsi!erati-"a norocosi. 3&iar si in ne ericirea "oastra, amintiti-"a ca aceasta nu este o stare permanenta5 este ce"a trecator. ,u "a lasati asa!ar !eran+ati !e ea. 6amineti linistiti. Tot asa cum e0ista 2i si noapte, e0ista clipe !e 'ucurie si tristete. Acceptati-le ca parte a !ualitatii naturii, la el ca pe oricare alt lucru. Iar "oi sunteti !oar cei care o'ser"ati5 nu iti nici 'ucuria, nici tristetea "oastra. >ucuria "ine si pleaca, ne ericirea "ine si pleaca. 3e"a ramine permanent pre2ent - cel care pri"este, martorul. #1.5 $e!itatia se ocupa !e partea esentiala a iintei "oastre, care nu poate i impartita in 'ar'at si emeie. 3onstiinta este pur si simplu constiinta. O#lin!a este o#lin!a, ea nu este nici 'ar'at, nici emeie - ea re lecta pur si simplu. 3onstiinta este e0act ca o o#lin!a care re lecta. Iar me!itatia permite o#lin2ii "oastre sa re lecte, ea o#lin!este pur si simplu mintea inactiune, corpul in actiune. ,u are

1.

importanta ca acest corp este masculin sau eminin - emotional sau lo#ic. In!i erent ce s-ar intimpla, constiinta tre'uie sa ie atenta. Aceasta atentie este me!itatia. #1.. Incepeti, incetul cu incetul, sa iti !in ce in ce mai centrati in cel care o'ser"a. Bilele si noptile, "ietile si mortile, succesul si esecul "or trece neincetat. Insa !aca sunteti centrati in acest martor - care este sin#ura realitate !in interiorul "ostru - atunci totul "a i trecator. Incercati pentru o sin#ura clipa sa simtiti ceea ce "a spun% pri"iti, ramineti martori. ,u "a atasati !e nici un moment, pentru ca este rumos, si nu re u2ati nici o clipa care a!uce cu ea ne ericirea. ,u mai aceti acest lucru. Il aceti !e "ieti intre#i, si nu "eti reusi nicio!ata ast el. Sin#urul mo! !e a transcen!e este acela !e a ramine in transcen!ent, !e a #asi un loc !in care sa puteti pri"i toate aceste enomene sc&im'atoare ara sa "a i!enti icati cu ele. #1.4 10perienta "ine si pleaca, nu "a atasati !e ea. 8ina nu l-ati #asit pe cel care e0perimentea2a, care simte 'ucuria sau !urerea, care traieste starea !e 'ine sau tristetea, pina cin! nu ati #asit aceasta luci!itate... Tre'uie sa aceti tot posi'ilul sa a+un#eti in acest centru interior al ciclonului. Intrea#a "oastra "iata este un "irte+ al sc&im'arii, al scenelor care se sc&im'a, al culorilor5 in mi+locul ciclonului e0ista insa un centru linistit. Acela esti tu. #1.7 O!ata ce "a i!enti icati cu o anumita i!ee, sunteti pur si simplu 'olna"i. Orice i!enti icare este 'oala mentala. /e apt, 'oala este mintea insasi. A lasa mintea !eoparte si a pri"i realitatea in tacere, ara nici un #in!, ara nici o pre+u!ecata, este o mo!alitate !e a "a inte#ra iresc in realitate. Si "eti #asi cu totul alt el !e realitate. Aasirea realului "a eli'erea2a !e multe prostii, !e multe superstitii, "a puri ica inima !e toate re2i!uurile care "-au ost inoculate !e #eneratii intre#i. >olile se transmit !e la o #eneratie la alta5 "oi mosteniti intre#ul trecut, impreuna cu toate aceste i!ei prostesti. In realitate nu e0ista nici o !istinctie, nu apare nici o comparatie. Si o!ata ce sunteti li'eri !e aptul !e a compara, "a trans ormati in lumina, intrea#a "oastra e0istenta se trans orma in lumina. Va pier!eti #reutatea. /e"eniti atit !e luminosi, incit "a !esc&i!eti aripile si 2'urati. #1.: Totul trece, "oi insa ramineti5 "oi sunteti realitatea. Totul este !oar un "is - pot sa apara "ise, pot sa apara cosmaruri. ,u are importanta !aca este "or'a !e un "is sau !e un cosmar, important este cel care pri"este "isul. 3el care pri"este este sin#ura realitate. 3el care pri"este este cu a!e"arat etern. /oar o sin#ura pri"ire, si toate pro'lemele tale "or incepe sa !ispara, !eoarece "a aparea o perspecti"a cu totul noua, o noua "i2iune, un nou mo! !e "iata, un nou el !e a "e!ea lucrurile si oamenii, un nou mo! !e a reactiona. #140 Iar cel care pri"este este mereu pre2ent% in!i erent !aca aci sau nu ce"a, el este mereu pre2ent. 1l a ost acolo !e secole intre#i, !e o eternitate, asteptin! sa !e"ii constient !e pre2enta lui. 8oate tocmai !atorita aptului ca a ost !intot!eauna acolo, l-ai uitat. 3eea ce este e"i!ent, este intot!eauna uitat. 3in! te #asesti intr-o stare !e 'ine, !e eu orie, aminteste-ti. Aminteste-ti !e acest lucru si atunci cin! esti ne ericit, an0ios. In toate anotimpurile, in toate starile, aminteste-ti !e acest lucru. Vei i pina la urma capa'il sa ramii centrat in el, nu "a mai i necesar sa iti amintesti. Si aceasta "a i cea mai importanta 2i !in "iata ta. #141 A!e"arat "a spun ca nu e0ista nici rau, nici orte ale raului in lume. 10ista in sc&im' iinte care sunt constiente, si iinte care sunt cu un!ate in somn. Intrea#a ener#ie este in miinile iintelor tre2ite. Si o iinta tre2ita poate tre2i intrea#a lume. O luminare aprinsa poate aprin!e milioane !e luminari, ara sa isi piar!a propria sa lumina. #14( ,e ericirea "a &raneste e#o-ul, !e aceea "e!eti atit !e multe iinte ne ericite in lume. >a2a ne ericirii, esenta ei, este e#o-ul. #14) 8entru a intele#e iu'irea, tre'uie in primul rin! sa iti plini !e iu'ire5 numai atunci puteti intele#e iu'irea. $ilioane !e oameni su era% ei !oresc sa ie iu'iti, insa nu stiu cum sa iu'easca. Iar iu'irea nu poate e0ista ca un monolo#5 ea este un !ialo#, un !ialo# armonios. ,u ceea ce "i se o era "a multumeste5 satis actia pro"ine !in ceea ce !aruiti "oi celorlalti. ,u puteti i multumiti !aca sunteti cersetori, multumirea apare numai !aca sunteti re#i. Iar atunci cin! !aruiti iu'ire, !e"eniti un re#e. 8uteti !arui atit !e mult - este inepui2a'il5 cu cit !aruiti mai mult, cu atit iu'irea "oastra !e"ine mai ra inata, mai su'tila, mai nuantata. #14* In momentul in care intele#eti ce este iu'irea, in clipa in care e0perimentati iu'irea, !e"eniti iu'irea insasi. Atunci in "oi nu mai e0ista nici !orinta !e a i iu'iti, nici !orinta !e a iu'i5 aptul !e a iu'i "a !e"eni elul "ostru iresc !e a i, la el !e natural ca si respiratia. ,u puteti ace nimic altce"a5 "eti i - pur si simplu - plini !e iu'ire. /aca iu'irea "oastra nu "a #asi ecou, nu "a simtiti raniti. $oti"ul este urmatorul% numai persoana care a !e"enit ea insasi iu'irea, poate iu'i. 8uteti !arui numai ceea ce a"eti !e+a. ,u are rost sa cerem iu'ire unor oameni care nu au cunoscut iu'irea in "iata lor, care nu au a+uns la sursa intre#ii lor iintari, care nu au cunoscut iu'irea in toata stralucirea ei... 3um ar putea sa iu'easca acesti oameni= 1i pot numai sa simule2e... S-ar putea c&iar sa crea!a in mo! sincer ca "a iu'esc. Insa, mai !e"reme sau mai tir2iu, isi "or !a seama ca este numai o pretentie, ca este numai un rol, o ipocri2ie. 8oate ca nu intentionea2a sa "a insele, insa ce pot ace aceste persoane= Voi cereti sa iti iu'iti, iar celalalt cere, la rin!ul lui, acelasi lucru. ;iecare presupune ca partenerul este o'li#at sa iu'easca, si iecare incearca !in rasputeri sa o aca. Aceasta este o i!ee i0a, insa o asemenea i!ee nu !uce la nimic. Am'ii parteneri "or !escoperi acest lucru, si iecare il "a reprosa celuilalt, plin#in!u-se ca ce"a nu este in re#ula. /e la 'un inceput ei sunt !e apt niste cersetori, iar miinile lor, intinse catre celalalt pentru a cere, pentru a ru#a, ramin #oale. #145 1#o-ul este cea mai mare po"ara, sin#urul in ern !espre care am au2it. #14. 3ei care au #asit sursa iu'irii in ei insisi nu mai au ne"oie sa ie iu'iti5 in ciu!a acestui apt, "or i iu'iti. 1i "or iu'i pur si simplu pentru ca au prea multa iu'ire, la el ca un nor care "rea sa-si re"erse ploaia, ca o loare care "rea sa-si imprastie par umul, ara !orinta !e a primi ce"a in sc&im'. 6asplata iu'irii este iu'irea insasi si nu aptul !e a primi iu'ire. Acesta este unul !in misterele "ietii% atunci cin! o persoana este rasplatita prin insasi iu'irea pe care o raspin!este in +urul ei, multi oameni o "or iu'i5 iin! in contact cu ea, toate aceste iinte "or #asi treptat-treptat sursa iu'irii in interiorul lor. 1le pot i in le#atura cu o iinta care isi

14

raspin!este iu'irea ara sa ceara nimic in sc&im'. Si cu cit aceasta iinta impartaseste si raspin!este mai mult iu'irea sa, cu atit iu'irea este mai mare. #144 Sa nu cre!eti cum"a ca a!e"arul este un o'iect5 nu este. 1l nu se a la un!e"a, in !epartare, ci aici in apropierea cea mai ime!iata. #147 $intea unctionea2a asemenea unui operator "sau"% este corecta ie o parte, ie cealalta. /in punctul !e "e!ere al mintii, al lo#icii, al rationamentului, este imposi'il ca am'ele "ariante sa ie corecte. /aca mintea este "sau", atunci inima este "si". Inima nu are lo#ica, insa ea !ispune !e o anumita sensi'ilitate, o anumita inete a perceptiei. 1a poate sa "a!a ca in realitate este "or'a !e unul si acelasi lucru. 1ste un sin#ur enomen, "a2ut !in !oua puncte !e "e!ere !i erite. Si !aca se pune pro'lema sa ale#i intre minte si inima, inima are intot!eauna !reptate, !eoarece mintea este creata !e societate. 1a a ost e!ucata. 1a "-a ost !ata !e societate, nu !e e0istenta. Inima nu este poluata. Inima este e0istenta pura5 ea este plina !e sensi'ilitate. 8ri"iti !in punctul !e "e!ere al inimii si contra!ictiile "or incepe sa se topeasca, la el ca #&eata. #14: A!e"arat "a spun% pentru a i una cu uni"ersul, "oi tre'uie sa !ispareti, si numai e0istenta sa ie. Voi tre'uie sa !ispareti, sa iti a'senti, pentru ca e0istenta sa ie pre2enta in totalitate. Insa persoana la care ma re er, cea care tre'uie sa !ispara, nu este realitatea "oastra ci !oar personalitatea "oastra, este !oar o i!ee in interiorul "ostru. In realitate sunteti una cu e0istenta. ,u puteti e0ista alt el5 sunteti una cu e0istenta. Insa personalitatea creea2a o ilu2ie si "a ace sa "a simtiti separati. 8uteti sa "a ima#inati acest lucru5 e0istenta "a lasa aceasta li'ertate, c&iar si pe aceea !e a i impotri"a ei. 8uteti sa "a cre!eti o entitate separata, un e#o. Si aceasta este 'ariera care "a impie!ica sa "a cu un!ati in e0istenta, in "astitatea care "a incon+oara clipa !e clipa. #170 8ri"in! un apus !e soare, uitati timp !e o clipa ca sunteti separati% "oi sunteti apusul. ,umai ast el ii puteti simti rumusetea. Insa in momentul in care spuneti ca este un apus !e soare rumos, nu mai simtiti5 ati re"enit la entitatea separata, inc&isa, a e#o-ului "ostru. 3ea care "or'este este mintea. Acesta este unul !in mistere% aptul ca mintea poate "or'i ara sa stie nimic5 iar inima - care stie totul nu poate spune nimic. 8oate ca aptul !e a sti prea mult a!uce cu sine !i icultatea !e a "or'i5 mintea stie atit !e putine lucruri, incit poate sa "or'easca. $intea se poate !escurca olosin! cu"inte, insa inima nu poate ace acest lucru. Insa uneori, su' impresia unei anumite sen2atii, intr-o noapte intunecata, pri"in! un rasarit !e soare, sau o loare, poti uita ca esti separat. Iar aceasta uitare !e sine #enerea2a o e0traor!inara rumusete, o stare !e pur e0ta2, o stare !e 'eatitu!ine. #171 ,imic nu este permanent, nimic nu poate i permanent. ,u sta in puterea ta sa cree2i un lucru permanent. ,umai lucrurile moarte pot i permanente. 3u cit un lucru este mai "iu, cu atit este mai mo'il. Asta2i iu'irea este pre2enta, !ar miine nu mai poti i si#ur pe ea5 ea poate continua sa ie, sau poate !isparea. ,u !epin!e !e tine. 1ste o intimplare. nu poti ace nimic5 nu poti s-o cree2i, !aca ea nu e0ista. In!i erent !aca iu'irea este sau nu pre2enta, esti nea+utorat. 8ietrele pot i permanente. ;lorile insa nu pot a"ea aceasta calitate. Iar iu'irea nu este o piatra. este o loare !e o calitate cu totul !eose'ita. #17( Inima este transcen!erea oricarei !ualitati. Inima "e!e totul cu !eplina claritate, iar iu'irea este calitatea ei intrinseca si nu un lucru care tre'uie in"atat. Aceasta iu'ire nu are, la polul ei opus, ura. #17) Sunteti capa'ili sa treceti !incolo !e !ualitatea iu'ire-ura. In pre2ent ele mer# mina in mina. 9riti aceeasi persoana pe care o iu'iti, ast el incit !imineata este ura, iar seara este iu'ire - este ce"a oarte con u2. ,ici "oua nu "a este clar !aca iu'iti sau uriti persoana respecti"a, !eoarece aceti, in momente !i erite, am'ele lucruri. Acesta este insa mo!ul !e a unctiona al mintii5 ea unctionea2a prin contra!ictii. 1"olutia are loc in acelasi el% prin poli opusi5 insa in ca!rul e0istentei ei nu sunt poli opusi, ci complementari. #17* /aca "reti, ura este tot un el !e iu'ire, insa o iu'ire pe !os. #175 Iu'irea care pro"ine !in minte este intot!eauna iu'ireura. ,u este "or'a !e !oua cu"inte5 este "or'a intot!eauna !e un sin#ur cu"int% "iu'ireaura"5 intre ele nu e0ista nici o linie !espartitoare. Iu'irea pro"enita !in inima este intot!eauna !incolo !e !ualitate... ;iecare cauta acea iu'ire care !epaseste !ra#ostea si ura5 !in ne ericire, cautarea are loc prin interme!iul mintii, si acest apt #enerea2a ne ericire. Toti in!ra#ostitii simt esecul, !eceptia, tra!area, insa niciunul nu consi!era ca este "ina lui. In realitate, instrumentul pe care il olositi nu este potri"it. 1ste ca si cum cine"a si-ar olosi oc&ii pentru a asculta mu2ica, reali2in! aptul ca ast el nu poate percepe nici un sunet. Insa oc&ii nu sunt acuti pentru a asculta, !upa cum urec&ile nu sunt acute pentru a "e!ea. $intea este oarte practica, ea este un mecanism care calculea2a5 mintea nu are nimic in comun cu iu'irea. Iu'irea "a i un &aos, ea "a rasturna totul. Inima nu are nimic in comun cu lucrurile practice, ea este mereu in "acanta. 1a poate iu'i, si poate ace acest lucru ara sa trans orme iu'irea in ura5 ea nu este otra"ita !e ura. ;iecare este in cautarea iu'irii, insa instrumentul prin interme!iul caruia se reali2ea2a cautarea nu este potri"it5 si !e aici - esecul. Iar oamenii, "a2in! ca iu'irea a!uce cu ea numai ura, se inc&i! in ei insisi, 2icin!% "Iu'irea este o prostie". 3onstruiesc un 2i! soli! pentru a se apara impotri"a iu'irii. ;acin! insa acest lucru, "or i lipsiti !e cele mai mari 'ucurii ale "ietii, "or i lipsiti !e tot ceea ce este cu a!e"arat "aloros... #17. 8rietenia este cea mai pura iu'ire. 1ste cea mai inalta orma a iu'irii, in care nu se pretin!e nimic, in care nu se pune nici o con!itie, in care iinta traieste pura 'ucurie !e a !arui. 1a primeste la rin!ul ei, insa acest lucru este !e o importanta secun!ara, se intimpla !e la sine. #174 A trai ara perspecti"a "iitorului repre2inta cel mai mare act !e cura+. ,umai lasii traiesc in "iitor. Trecutul omenirii este plin !e asemenea acte !e lasitate. Omenirea nu a trait in pre2ent, ci in "iitor% "Toate acestea "or a"ea loc miine". 3u aceasta speranta au trait si au murit oamenii. 3eea ce asteptau ei nu s-a intimplat nicio!ata5 l-au asteptat, !e apt, pe Ao!ot. 8re2entul a ramas nee0plorat, netrait - si el este sin#ura realitate care e0ista. #177

17

Asa cum "reti sa "a ie moartea, tot ast el tre'uie sa "a ie si "iata, !eoarece ele nu sunt separate. $oartea nu este s irsitul "ietii, ea nu este !ecit o trans ormare. Viata continua, ea a continuat si "a continua. ;ormele !e"in insa inutile, im'atrinesc, !e"in mai mult o po"ara !ecit o 'ucurie5 este mai 'ine sa se !ea "ietii o orma noua, proaspata. $oartea este o 'inecu"intare, nu un 'lestem. #17: 3ea mai simpla meto!a !e me!itatie este aptul !e a ramine martor. 10ista o suta !ouaspre2ece meto!e !e me!itatie, insa aptul !e a ramine martor este partea esentiala a tuturor acestor meto!e. In ceea ce ma pri"este, consi!er ca aptul !e a ramine martor este sin#ura meto!a. Aceste o suta !ouaspre2ece meto!e repre2inta !i"erse "ariatiuni pe aceeasi tema% aptul !e a ramine martor. ,ucleul esential, spiritul me!itatiei, este !e a in"ata cum sa ramii martor. 8ri"iti un copac5 "oi sunteti pre2enti, copacul este pre2ent, insa nu mai puteti #asi si altce"a acolo= ;aptul ca pri"iti copacul, si ca e0ista in "oi un martor care "a pri"este pri"in! copacul... <umea nu este !i"i2ata in su'iect si o'iect. 10ista ce"a care le transcen!e, si acel transcen!ent este me!itatia. #1:0 A i lipsit !e casa inseamna a i li'er, este pura li'ertate. Inseamna ca nu e0ista nici un atasament, nici o o'sesie ata !e ce"a !in a ara "oastra, inseamna ca nu a"eti ne"oie !e cal!ura unui camin e0terior, cal!ura este in interiorul "ostru. Sursa !e cal!ura este in "oi insi"a, si nu mai a"eti ne"oie !e cea e0terioara. 8rin urmare, ori !e cite ori esti ara casa, esti, in mo! para!o0al, acasa. #1:1 3ei care cauta un camin a+un# intot!eauna la !isperare5 ei "or simti pina la urma% "Am ost inselati, "iata ne-a pacalit. 1a ne-a inoculat !orinta !e a #asi o casa, iar aceasta nu e0ista5 pur si simplu nu e0ista". Iar noi incercam sa ne construim un camin in toate elurile% ne luam un sot, o sotie, se a!uc pe lume copii... Se incearca crearea unei amilii, a unui camin psi&olo#ic. Iar iintele umane nu numai ca incearca sa reali2e2e un camin, ci il si trans orma intr-o entitate "ie. Oamenii incearca sa-si construiasca o casa in con ormitate cu "isele lor, o casa care sa ie o implinire a cal!urii in aceasta imensitate rece... Iar aceasta in!i erenta, aceasta nepasare a e0istentei este "asta. Intre#ul uni"ers este atit !e rece, atit !e in!i erent, incit !oriti sa "a creati un camin in care sa "a simtiti prote+ati, in#ri+iti, care sa ie al "ostru, pentru a nu mai rataci !e colo-colo. In realitate insa, aceasta i!ee "a ace ne ericiti, !eoarece mai !e"reme sau mai tir2iu "eti !escoperi ca sotul sau sotia este, in realitate, un strain. 3&iar si !upa ce ati trait cinci2eci !e ani impreuna, aceasta sen2atie !e insin#urare nu a !isparut5 !impotri"a, s-a a!incit. Ati ost !oi straini !in prima 2i in care "-ati intilnit. #1:( Timpul a trecut, si ati !e"enit !in ce in ce mai straini5 !esi "-ati apropiat tot mai mult unul !e altul, nu intele#eti totusi elul !e a i al celeilalte persoane. 3u cit o cunoasteti mai 'ine, cu atit o cunoasteti mai putin. Se pare ca, cu cit "a o'isnuiti mai mult cu celalalt, cu atit !e"eniti mai constienti !e aptul ca i#noranta "oastra in ceea ce il pri"este este a'soluta5 aceasta i#noranta nu poate i !istrusa. 3opiii care ati cre2ut ca sunt ai "ostri, nu "a apartin. Ati ost numai un "e&icul pe care l-au olosit pentru a "eni pe lume. 1i isi au propria lor "iata5 "a sunt a'solut straini. 1i nu "a apartin. 1i isi "or croi propria lor cale, propriul !estin. 3ine este !eci alaturi !e "oi= ,imeni nu se a la alaturi !e celalalt. Intot!eauna "a a lati intr-o multime, insa si aici sunteti tot sin#uri. ;ie ca sunteti sin#uri, ie ca "a a lati in multime, ie ca a"eti un camin, ie ca rataciti !e colo-colo, nu are nici o importanta. 8entru e#o, sin#uratatea nu repre2inta nicio!ata o 'ucurie. 1#o-ul se 'ucura numai atunci cin! poate sa supuna o alta iinta, atunci cin! poate sa spuna% "$a a lu !easupra ta, sunt mai mare ca tine". 1#o-ul nu se 'ucura nicio!ata !e sin#uratate. In sin#uratate, ce sens mai are sa ai un e#o= #1:) Traieste si iu'este, iu'este in mo! total si intens, insa nicio!ata a!ucin! pre+u!icii li'ertatii. <i'ertatea tre'uie sa ramina "aloarea suprema. #1:* Am ost in"atati mereu ca iu'irea este o relatie, ast el incit ne-am o'isnuit cu aceasta i!ee. Acest lucru nu este insa a!e"arat. Acesta este cel mai !e +os ni"el, oarte poluat. Iu'irea este o stare e0istentiala. #1:5 /e iecare !ata cin! o iinta reali2ea2a ce"a autentic, inima ei incepe sa !anse2e. Inima este sin#urul martor al a!e"arului. Iar marturia ei nu poate i acuta prin interme!iul cu"intelor. Iu'irea poate !epune marturie numai in elul ei% prin iu'ire, prin !ans, prin mu2ica non-"er'al. 1a se e0prima, insa nu transmite nimic prin interme!iul cu"intelor sau al lo#icii. #1:. Timpul este intot!eauna nesi#ur. Iar acest apt repre2inta o pro'lema pentru minte% mintea are ne"oie !e si#uranta, iar timpul nu ii o era nicio!ata si#uranta. 8rin urmare, atunci cin! mintea #aseste, !in intimplare, un mic loc in care si#uranta este pre2enta, se simte linistita5 ea este incon+urata !e un 2i! al ilu2iei. 1a are ten!inta !e a uita natura reala a e0istentei si a "ietii, incercin! sa traiasca intr-o lume !e "is ce are aparenta realitatii. Iar mintea se simte 'ine, !eoarece ea se teme !e in permanenta !e sc&im'are, caci nu stie ce ii "a a!uce aceasta. 9n lucru este si#ur% sc&im'area "a rasturna lumea "oastra ilu2orie, asteptarile si "isele "oastre. $intea este ca un copil, care se +oaca pe malul marii acin! castele !e nisip. Timp !e o clipa, constructia palatului pare a i inc&eiata5 insa el este acut !in nisip. In orice clipa, o mica a!iere, si "a i trans ormat in neant. ,oi incepem insa sa traim in acel palat !e "is. Incepem sa "ietuim acolo, cre2in! ca am a+uns la ce"a permanent. Insa timpul pertur'a intot!eauna mintea. Acest apt pare !ur, insa in realitate e0istenta se !o"e!este a i plina !e compasiune. 1a ramine in permanenta cu "oi5 ea nu "a in#a!uie sa trans ormati aparentele in realitate. 1a nu "a !a nici o sansa sa luati mastile !rept c&ipul "ostru real, c&ipul "ostru ori#inar. #1:4 Oamenii cre! ca aptul !e a ramine nesc&im'ati in principiile lor le !a o anumita putere. Insa se inseala. Acest apt ii #oleste, pur si simplu, !e orice orta. Sunt cei mai sla'i oameni !e pe intre# pamintul. 1i seamana cu acei copii care au crescut, !ar care "or sa oloseasca in continuare pi+amaua pe care o purtau atunci cin! erau mici. Acum arata ciu!at, si au mereu o sen2atie !e !iscon ort. Sunt ne"oiti sa-si ri!ice mereu pantalonii !e la pi+ama, caci acestia le ca! !e pe sol!uri, iar oamenii !in +ur se amu2a. ,u, o!ata cu cresterea "oastra tre'uie sa olositi o pi+ama pe masura. /ar cum aceasta nu creste, tre'uie sa o sc&im'ati. Acest lucru nu pre2inta nici o pro'lema. Insa in aceasta situatie nu se a la numai o sin#ura persoana, ea este "ala'ila pentru milioane !e iinte. 1le se supun unei !iscipline se"ere, !upa care apar pro'lemele. 8ro'lemele nu apar insa in a ara lor, sin#ura pro'lema consta in propriile lor principii. /aca renunta la ele, simt un anumit !iscon ort, iar !aca le pastrea2a, su era. 1u "a in"at, intr-un mo! oarte clar, sa !uceti o "iata lipsita !e orice principii, o "iata plina !e inteli#enta, care se sc&im'a o!ata cu sc&im'arile care au loc in +urul "ostru, ast el incit sa nu

1:

a"eti nici un principiu care sa se opuna acestor sc&im'ari. ;iti complet lipsiti !e principii si urmati "iata5 ea "a i atunci lipsita !e orice ne ericire. #1:7 Tre'uie sa ne rupem in intre#ime !e trecut, pentru ca a ost un trecut 'olna". Omul a trait o "iata cu totul anormala, !eoarece a creat un mo! !e #in!ire anormal si l-a urmat cu strictete. Tre'uie sa ne rupem !e anormalitate, oricit ar i aceasta !e respecta'ila si !e tra!itionala, tre'uie sa re!escoperim totalitatea iintei umane. Iar acest lucru !e"ine cu putinta !oar atunci cin! punem alaturi calitatea !e a i lu!ici si respectul5 cin! !orinta !e a te +uca se trans orma intr-un pro un! respect, atunci respectul nu "a !uce la moarte, la renuntare, ci la 'ucurie, !ans si cele'rare. #1:: Traieste ca un ra2'oinic, ale#e intot!eauna cu &otarire una !in alternati"e, insa nu a nicio!ata compromisuri. 1ste mai 'ine sa ii in rint insa inte#ru, !ecit in"in#ator prin interme!iul unui compromis. Acea "ictorie nu iti "a !a nimic in a ara !e umilinta, in timp ce in rin#erea lipsita !e orice compromis iti "a con eri !emnitate. Viata este plina !e mister% uneori "ictoria a!uce cu sine numai rusine, iar in rin#erea este ce"a plin !e !emnitate, !atorita aptului ca nu a ost a!mis nici un compromis. #(00 A e0ista intele#ere inseamna ca uneori te poti insela, iar emeia poate a"ea !reptate. ;aptul ca esti 'ar'at nu iti con era puterea si autoritatea !e a a"ea mereu !reptate. Sia acelasi lucru este "ala'il si in ca2ul emeii. /aca am i putin mai umani si mai prietenosi, am putea sa-i spunem celuilat% "Imi pare rau". Si pentru ce "a luptati, !e apt= Sunt lucruri marunte5 !aca ati i intre'ati !espre ce este "or'a, "-ati simpli pur si simplu +enati. 6enuntati in intre#ime la i!eea ca totul tre'uie sa se potri"easca per ect5 renuntati la i!eea ca armonia tre'uie sa ie !eplina, !eoarece aceste i!ei nu sunt 'une. /aca totul se potri"este, "a "eti plictisi unul !e altul. /aca totul este armonios, "eti pier!e intrea#a sa"oare a relatiei. ;aptul ca lucrurile nu se potri"esc este po2iti". 1ste 'ine ca ramine intot!eauna o mica !istanta, ast el incit e0ista mereu ce"a !e e0plorat, care tre'uie trecut, peste care tre'uie construit un po!. Viata noastra ar putea i o e0traor!inara e0plorare a celuilalt !aca am accepta !i erentele, !aca am accepta aptul ca iecare in!i"i! este unic si nu am trans orma iu'irea in ro'ie, !aca am permite aparitia unei relatii !e prietenie. OSHO - "Viata este Acum si Aici" - partea a V-a ( #(01 - #(50 ) #(01 $intea poate unctiona numai in ca!rul lumii cunoscute, operin! cu lucruri la care se asteapta. Atunci cin! apare ce"a neasteptat, necunoscut, ea tre'uie sa se opreasca. Iar oprirea mintii este sunetul unei sin#ure miini care aplau!a. 1ste tacerea. #(0( 3ine "a "a in"ata sa ramineti ase2ati in tacere= Acesta este cel mai #reu lucru !in lume. 8uteti ace orice cu mare usurinta, insa cel mai usor lucru - acela !e a ramine in liniste - pare a i oarte !i icil. #(0) Iu'irea tre'uie sa ie o relatie plina !e prietenie, in care nimeni nu este superior, in care nimeni nu !eci!e cum sa se !es asoare lucrurile, in care partenerii sunt pe !eplin constienti ca sunt !i eriti, ca a'or!area lor in ceea ce pri"este "iata este !i erita, ca mo!ul lor !e "iata este !i erit si, cu toate aceste !i erente, se iu'esc. 1i nu "or #asi nici o pro'lema. ,u incercati sa creati ce"a suprauman. ;iti umani si acceptati omenescul celuilalt, cu toate sla'iciunile inerente naturii umane. 3elalalt "a comite pro'a'il #reseli, tot asa cum comiteti si "oi, si "a tre'ui sa in"atati. A i impreuna inseamna a in"ata sa iertati, sa uitati, sa intele#eti ca si celalalt este la el !e uman ca si "oi. ,umai putina iertare... #(0* 3in! oamenii "or'esc, ei incearca !e apt sa te con"erteasca la parerea lor. 1i incearca sa e!i ice un imperiu ne"a2ut. 3in! oamenii "or'esc, ei incearca sa te in!octrine2e, !eoarece toti cei care au o !octrina traiesc cu teama ca aceasta ar putea sa nu ie a!e"arata. Sin#urul mo! !e a "eri ica ca tot ceea ce a irma ei este a!e"arat, este acela !e a in!octrina cit mai multe iinte, in oc&ii carora sa se re lecte con"in#erea, aptul ca au ost con"ertite. 8rin urmare, ei se simt mai linistiti, !eoarece lo#ica este urmatoarea% "/aca un numar atit !e mare !e iinte #asesc alinare in ceea ce le spun, atunci tre'uie sa ie ce"a a!e"arat in aceste cu"inte". Oamenii le "or'esc altora pentru a cre!e ei insisi in ceea ce spun. #(05 8rietenia este !e !oua eluri. 9na este prietenia in care esti ca un cersetor5 ai ne"oie !e ce"a !e la celalalt pentru a-ti acoperi sin#uratatea. Si celalalt este tot un cersetor5 el !oreste !e la tine acelasi lucru. 1ste normal ca !oi cersetori sa nu isi ie unul altuia !e "reun a+utor. 1i "or o'ser"a !upa un timp ca aptul !e a cere !e la un cersetor a !u'lat sau a multiplicat ne"oia iecaruia. In loc sa ie un sin#ur cersetor, acum sunt !oi. Si !aca !in pacate mai au si copii, atunci re2ulta o intrea#a trupa !e cersetori care cer, si nimeni nu are nimic sa le !ea. ;iecare este asa!ar rustrat si urios, iecare se simte pacalit. In realitate, nimeni nu este inselat si nimeni nu "a pacaleste, caci ce ati putea, in on!, sa !aruiti= 3elalalt el !e prietenie, celalalt el !e iu'ire are o cu totul alta calitate. 1a nu pro"ine !in ne"oie5 ea pro"ine !in aptul ca a"eti prea mult si tre'uie sa !aruiti celorlalti. In "oi apare o noua 'ucurie, aceea pro"enita !in aptul !e a impartasi cu ceilalti5 este o 'ucurie pe care nu ati mai trait-o nicio!ata, !eoarece pina atunci ati cersit. Atunci cin! !aruiti, nu se mai pune pro'lema nici unui atasament. Incepeti sa "a lasati in "oia e0istentei, cur#eti o!ata cu sc&im'arile "ietii, !eoarece nu are importanta cine iti accepta !arul. S-ar putea ca miine sa ie aceeasi persoana, s-ar putea sa ramina aceeasi persoana toata "iata, sau este posi'il sa ie persoane !i erite. ,u se pune pro'lema nici unui contract, nu este "or'a !e "reo casatorie5 este pur si simplu o plenitu!ine pe care "rei sa o !aruiesti. In!i erent cine este in apropierea ta, !aruiesti. Iar aptul !e a !arui este o 'ucurie atit !e mare... #(0. Omul s-a nascut ara casa, si ramine ast el toata "iata5 omul ramine toata "iata in aceasta situatie. ;aptul !e a accepta acest a!e"ar a!uce cu sine o e0traor!inara trans ormare. Atunci nu mai cautati nici un camin - !eoarece casa este in a ara "oastra, !i erita !e "oi insi"a. Si toti cauta o casa. In momentul in care "a !ati seama ca aceasta lume este ilu2orie, in loc sa mai cautati un camin, incepeti sa cautati iinta care s-a nascut ara camin, iinta a carei !estin este acela !e a nu a"ea un camin. ,u este nici o mo!alitate !e a a"ea un camin. Acesta este miracolul% in clipa in care reali2e2i aptul ca nu e0ista nici o cale !e a-ti ace un camin, intrea#a e0istenta !e"ine caminul tau. Atunci, oriun!e ai i, te a li acasa. #(04 In lumea o'iceiurilor, totul este repetitie. In lumea constiintei, repetitia este ine0istenta.

(0

#(07 ,ici o persoana inteli#enta nu este interesata in a-i !omina pe altii. 1a este interesata in primul rin! sa se cunoasca pe sine. Inteli#enta superioara este orientata spre mistica, in timp ce mintile me!iocre sunt interesate !e putere. 8uterea poate i lumeasca, politica, inanciara... sau poate i putere spirituala asupra a milioane !e iinte5 !orinta un!amentala este insa aceea !e a !omina !in ce in ce mai multi oameni. Aceasta !orinta apare pentru ca nu "a cunoasteti pe "oi insi"a, pentru ca nu "reti sa acceptati aceasta i#noranta. Sunteti atit !e inspaimintati !e aptul ca nu "a cunoasteti pe "oi insi"a, "a este atit !e teama sa recunoasteti i#noranta care !omneste in centrul iintei "oastre, incit incercati sa scapati !e acest intuneric olosin! meto!e cum ar i !orinta !e 'ani, !e putere, !e a i respectat si onorat. Iar o iinta al carei interior este plin !e intuneric poate intreprin!e o serie !e actiuni !istructi"e. 3reati"itatea este !e neconceput pentru o asemenea persoana, !eoarece creati"itatea pro"ine !in aptul !e a i mai constient, mai atent, plin !e lumina si iu'ire. 3reati"itatea nu este !eloc intresata in a-l !omina pe celalalt. 3e rost ar a"ea= 3elalalt este celalalt. ,u !oresti nici sa !omini, nici sa ii !ominat. <i'ertatea este insasi esenta aptului !e a i ce"a mai constient. #(0: <i'ertatea este in lorirea "oastra, loarea !e lotus care se !esc&i!e in soarele !iminetii. Si pina cin! acest lucru nu se intimpla, nu "eti simti acea multumire, acea implinire, acea pace pe care o simtiti cin! a+un#eti acasa. ;iecare isi poarta casa in interiorul sau. ,u tre'uie sa mer#eti niciun!e, tre'uie !oar sa renuntati la aptul !e a mai pleca un!e"a, pentru a ramine acolo un!e sunteti si asa cum sunteti. ;iti - pur si simplu. Si in acea tacere !eplina a iintei sunt ascunse toate misterele e0istentei. #(10 ,u cautati un camin - el nu e0ista5 cautati-"a pe "oi insi"a - aceasta este sin#ura certitu!ine. #(11 Iu'irea "a a+uta sa a+un#eti intr-un spatiu in care incre!erea !e"ine posi'ila. Incre!erea nu este posi'ila in a ara iu'irii. Iu'irea este aproape ca un po!, care poate sa !ispara in orice clipa, !ar care - cu toate acestea - e0ista. /aca il puteti trece, "eti a+un#e la incre!ere, insa acest lucru nu este posi'il !ecit prin interme!iul iu'irii. Iu'irea este !eci necesara, insa ea nu este su icienta. 1a este o cale !e a a+un#e la a!e"ar. #(1( In clipa in care a"eti incre!ere in e0istenta, in clipa in care incetati sa luptati impotri"a e0istentei, nu mai este ne"oie sa "a aceti #ri+i in le#atura cu nici un lucru. Are e0istenta #ri+a. Sin#ura pro'lema a mintii omenesti este lupta neincetata, aptul ca incearca sa inoate impotri"a curentului. Si e0ista un moti" pentru care ace acest lucru% numai aptul !e a inota impotri"a curentului poate multumi e#oul. Simplul apt !e a te lasa in "oia curentului, ara nici o lupta, lasin! "iata sa te con!uca un!e "rea ea, !uce la !isparitia e#oului. Veti continua sa e0istati, sen2atia "a i mult mai intensa !ecit acum - "eti i mai autentici, mai a!e"arati, insa nu "a mai e0ista nici o sen2atie a eului. Si atunci "eti putea "e!ea cu claritate spre ce "a in!reptati. 3&iar si calea creata !e miscarea "oastra poate i "a2uta !e iintele lipsite !e e#o. 8uteti "e!ea c&iar si urmele pasarilor care se inalta spre cer. 1le nu lasa nici o urma. Insa atunci cin! mintea este lipsita !e e#o, intrea#a iinta se trans orma intr-o o#lin!a atit !e clara incit re lecta pina si aceste urme. #(1) 9n lucru este si#ur% e0istenta nu are nici o tinta, si nici eu - ca parte a e0istentei - nu pot a"ea "reuna. In clipa in care iti propui un tel, te separi !e e0istenta5 o mica picatura incearca sa lupte cu oceanul. 1ste un e ort 2a!arnic, o lupta lipsita !e sens. #(1* Incre!erea cumulea2a toate calitatile iu'irii. "Incre!ere" este poate cel mai rumos cu"int !in lim'a+ul uman. Iar incre!erea este atit !e aproape !e a!e"ar incit, !aca este totala, se trans orma in a!e"ar5 ea !e"ine o re"elatie, o re"olutie. #(15 Iu'irea este rumoasa, !ar sc&im'atoare. 1a este rumoasa, !ar nu te poti 'a2a pe ea. Asta2i este aici, miine nu mai este. Iu'irea este mai sa"uroasa !ecit incre!erea, mai naturala !ecit incre!erea, insa incre!erea este !e o calitate mai inalta. 3u"intul "incre!ere" nu este e0plicat cum se cu"ine in !ictionare% el inseamna a a"ea incre!ere in cine"a care merita acest lucru. 1ste ce"a o'iecti" - persoana merita incre!ere, prin urmare i-o acor2i. Incre!erea nu este o calitate a ta5 calitatea apartine celuilalt, iar incre!erea ta !epin!e !e acesta. Si !atorita aptului ca oamenii !e incre!ere au !isparut aproape in totalitate, milioane !e oameni au uitat ce este incre!erea5 acesteia nu i se !a nici o sansa. 1ste ne"oie !e o persoana !e incre!ere, iar ast el !e persoane nu e0ista. ,imeni nu are incre!ere in altcine"a5 prin urmare "incre!ere" a !e"enit un cu"int sec, lipsit !e sa"oare, ara nici un #ust. 3in! olosesc cu"intul "incre!ere", semni icatia pe care i-o !au este cu totul !i erita% nu intele# prin acest cu"int aptul !e a a"ea incre!ere in cine"a care merita acest lucru. Aceasta nu este incre!ere. Omul respecti" merita incre!ere, insa "oi nu a"eti nici un merit. 3in! spun "incre!ere", ma re ere la aptul ca aceasta este acor!ata in!i erent !e caracterul omului, in!i erent !aca merita aceasta incre!ere sau nu. /e apt, tre'uie sa ii acor!ati incre!erea "oastra tocmai atunci cin! o merita... numai atunci se "a i"i ce"a, pentru prima !ata, in constiinta "oastra. Atunci incre!erea "oastra "a !e"eni un enomen oarte luminos, mult superior iu'irii, !eoarece este total in!epen!ent !e cealalta persoana. #(1. ,umai o persoana total in!epen!enta, total autonoma, train! in !eplina li'ertate, poate a+un#e la e0perienta a!e"arului. #(14 3in! spui "Te iu'esc" e0ista si un curent su'til !e posesi"itate. ;ara sa se spuna e0plicit, se intele#e ca% "Acum esti in posesia mea,nu tre'uie sa te mai iu'easca nimeni". In ca!rul incre!erii, nu se mai pune pro'lema sa pose2i persoana in care ai incre!ere. /impotri"a, ii spui% "Te ro#,pose!a-ma. /istru#e-mi e#o-ul. A+uta-ma sa !ispar si sa ma unesc cu tine, ast el incit intre noi sa nu mai e0iste nici un o'stacol". Iu'irea este o permanenta lupta, un permanent con lict. Iu'irea cere mereu. "Te iu'esc" inseamna% "Tre'uie sa ma iu'esti la rin!ul tau. /e apt, te iu'esc !oar pentru ca "reau sa ma iu'esti si tu". 1ste !oar un tir#5 ca urmare apare teama% ",u tre'uie sa mai iu'esti pe nimeni altcine"a, nimeni altcine"a nu tre'uie sa te mai iu'easca, !eoarece nu "reau sa mai participe nimeni la iu'irea mea, eanu mai tre'uie impartasita !e nimeni". $intea inconstienta a omului continua sa crea!a ca iu'irea este ce"a cantitati", ca este "or'a !e o anumita cantitate !e iu'ire% "/aca te iu'esc, tre'uie sa iti !au intrea#a cantitate tie. /aca mai iu'esc si alte persoane, tre'uie sa impart aceasta cantitate intre ele5 tu nu "ei a"ea !ecit o parte, si nici!ecum intrea#a cantitate". In consecinta apare #elo2ia, neincre!erea, lupta, cicaleala - tot ceea ce este urit si se ascun!e su' rumosul nume al iu'irii. In incre!ere nu se pune pro'lema

(1

niciunei lupte. Aceasta este a!e"arata pre!are. Ori !e cite ori spui "Am incre!ere in tine", acest lucru inseamna% "/in aceasta clipa, lupta mea cu tine se inc&eie. Sunt al tau." #(17 Incre!erea nu este o competitie5 in ca!rul ei nu apare #elo2ia. 8uteti a"ea incre!ere in mine5 milioane !e oameni au incre!ere. /e apt, cu cit acestia "or i mai numerosi, cu atit "eti i mai ericiti. Va "eti 'ucura ca e0ista atit !e multe persoane incre2atoare. ,u la el se intimpla cu iu'irea. #(1: Incre!erea este - ara nici o in!oiala - mai "aloroasa !ecit iu'irea. In incre!ere este continuta si iu'irea, insa iu'irea nu presupune incre!erea. 3in! a irmati% "Am incre!ere in tine" se su'intele#e ca si iu'iti. Insa cin! a irmi ca iu'esti, acest lucru nu presupune in mo! o'li#atoriu si incre!ere. In realitate, iu'irea "oastra este oarte suspicioasa, neincre2atoare, tematoare, mereu la pin!a, urmarin! in permanenta iinta iu'ita. In!ra#ostitii !e"in uneori a!e"arati !etecti"i. 1i se spionea2a unul pe altul. #((0 Iu'irea este rumoasa !aca este o parte a incre!erii, !eoarece incre!erea nu poate e0ista ara iu'ire. #((1 1ste e"i!ent ca atunci cin! spuneti "Te iu'esc" nu este "or'a !e !aruire, nu este o pre#atire pentru e0tin!erea "oastra. ,u este o !isponi'ilitate !e a i !us spre necunoscut si inco#nosci'il. 3in! spui "Te iu'esc", esti e#al cu celalalt, iar aceasta e#alitate are o anumita a#resi"itate. Spunin! insa "Am incre!ere in tine", este "or'a !e o pro un!a !aruire, o !esc&i!ere, o recepti"itate, o !eclaratie ata !e tine insuti si ata !e uni"ers% "3&iar !aca acest om ma "a !uce in in ern, nu "oi protesta. Am incre!ere !eplina. /aca locul in care ma !uce mi se pare a i in ernul, e0ista toate sansele ca eu sa nu "a! 'ine. ,u este cu putinta ca el sa ma con!uca in in ern". 3in! este "or'a !e incre!ere, "ei #asi #reseli numai in tine insuti. 3in! este "or'a !e iu'ire, #reseala "a i a celui pe care il iu'esti. Incre!erea inseamna a spune% "Sunt i#norant, sunt a!ormit si inconstient. 10ista posi'ilitatea !e a spune ce"a #resit, !e a ace ce"a rau, ast el incit tre'uie sa ii in#a!uitor si plin !e compasiune ata !e mine". Incre!erea inseamna atit !e mult... 1ste o comoara nepretuita. #((( In calatoria autentica a "ietii tale, propria ta intuitie este sin#urul tau maestru. #(() In loc sa te in!repti spre o'iectul cautarii tale, cauta-l pe cel care cauta. Aasin!u-l pe cel care cauta, reali2e2i !eo!ata ca te simti acasa in intrea#a e0istenta. Aasin!u-te pe tine insuti, reali2e2i aptul ca intrea#a e0istenta este casa ta. #((* <umea lui "mai mult" este lumea omului o'isnuit. <umea in care nu cauti sa ai mai mult, in care nu te in!repti spre nici o tinta, ci in care pri"esti in pro un2imile clipei pre2ente, in ceea ce esti, acea lume in care patrun2i in pre2entul constiintei tale, repre2inta sin#ura re"olutie, sin#ura reli#ie si spiritualitate autentica. #((5 8amintul este unul sin#ur, este un tot unitar. Ar tre'ui sa im min!ri !e aptul ca planeta noastra este sin#ura !in acest uni"ers - in care se #asesc milioane !e sisteme solare si milioane !e planete. 8laneta noastra este sin#ura care a pro!us nu numai "iata, nu numai constiinta, ci si cea mai inalta in lorire a constiintei in iinte ca Aautama >u!!&a, <ao Tseu, Tilopa si multi altii. #((. 3in! a irm ca in a ara omului totul este un a!e"ar "iu, ca tot ceea ce e0ista - oceanul, norii, stelele, pietrele, lorile - e autentic, lipsit !e orice masca, si ca numai omul este capa'il sa se ilu2ione2e si sa ii pacaleasca pe altii, tre'uie sa retineti ca acesta este un prile+ nemaipomenit. 1ste un apt po2iti", care nu tre'uie con!amnat ci lau!at, !eoarece c&iar !aca un tran!a ir sau o loare !e lotus "or sa minta, ele nu pot ace acest lucru. Autenticitatea lor nu este li'ertate, iar a!e"arul lor este o po"ara. 1le nu isi pot !epasi limitele. Omul are acest prero#ati", acest pri"ile#iu, !e a nu i autentic. Aceasta inseamna ca are li'ertatea !e a ale#e. /aca ale#e autenticitatea, "a ale#e a!e"arul si li'ertatea. <i'ertatea este pri"ile#iul sau. ,imeni !in intrea#a e0istenta nu !ispune !e li'ertate. 3in! apar insa asemenea oca2ii a"ora'ile, apare pericolul !e a #resi. 3in! !ispuneti !e li'ertate, este posi'il sa #resiti. ,ici un tran!a ir nu poate #resi, nici o stinca nu poate #resi. Voi insa puteti sa o aceti5 !e aceea tre'uie sa iti patrunsi !e o !eplina constienta a iecarei actiuni, a iecarui #in!, a iecarui sentiment. ,umai omul tre'uie sa caute a!e"arul5 toate celelalte iinte l-au #asit !e+a, insa ele sunt lipsite !e #loria li'ertatii. Tre'uie sa-l cautati si sa-l !escoperiti5 iar aceasta cautare si !escoperire "a aureolea2a !e #lorie. Ast el !e"eniti incununarea intre#ii e0istente. #((4 ,e ericirea nu este altce"a !ecit o ale#ere. Ale#eti sa e0perimentati ericirea, e0ta2ul, insa prin aptul !e a ale#e "eti i prinsi intr-un proces natural. Va "eti atasa !e aceste sen2atii, care sunt nepermanente5 ele ac parte !intr-o roata a lata in miscare. Sunt la el ca 2iua si ca noaptea% !aca ale#em 2iua, cum am putea e"ita noaptea= 1a "a "eni oricum. ,oaptea nu a!uce cu sine ne ericirea5 in realitate aptul ca ale#i 2iua impotri"a noptii creea2a starea ta !e ne ericire. ;iecare ale#ere este menita sa se termine cu o stare !e ne ericire. <ipsa ale#erii a!uce cu sine 'eatitu!inea. A'senta ale#erii inseamna a te lasa in "oia curentului. Inseamna ca 2iua si noaptea, succesul si esecul, 2ilele !e #lorie si cele !e con!amnare se succe!, iar pentru tine, !atorita aptului ca nu ai ales nimic, in!i erent ce se pre2inta, este 'ine. Incetul cu incetul "ei a"ea o anumita sen2atie !e !etasare% roata "a continua sa se in"irta, insa tu nu mai esti prins in miscarea ei. ,u mai are importanta !aca este 2i sau noapte. 1sti centrat in tine insuti5 nu te mai atase2i !e nimic altce"a, nu iti mai i0e2i centrul niciun!e altun!e"a. Sin#ura pro'lema este aceea !e a putea trai ara nici o ale#ere. >ucurati-"a in!i erent ce se intimpla. 3in! !ispare acea stare, apare o alta5 'ucura-te si in acest ca2. Biua este rumoasa, insa noaptea isi are rumusetea ei. Si poti sa te 'ucuri !e amin!oua numai !aca nu esti atasat !e niciuna. ,umai o persoana care nu ale#e sa"urea2a "iata in intre#ime. 1a nu este nicio!ata ne ericita. In!i erent ce se intimpla, ea #aseste o cale !e a se 'ucura !e acel lucru. Si aceasta este a!e"arata arta !e a trai - a #asi o cale pentru a ne 'ucura !e "iata. Amintiti-"a insa mereu !e con!itia un!amentala% a'senta ale#erii. 8uteti i ast el numai !aca sunteti atenti, constienti5 alt el "eti ca!ea in lumea ale#erii. Viata este, !esi#ur, o arta5 este arta suprema, iar ormula cea mai scurta, care se poate aplica oricarei situatii, oricarei pro'leme, este aceea a luci!itatii totale lipsite !e ale#ere. #((7

((

O!ata ce accepti "iata in totalitatea ei, ai acceptat si moartea care este inclusa in ea5 iar moartea nu este ce"a care sa i se impotri"easca, este numai un ser"itor, la el ca si somnul. Viata ta este eterna si "a continua la nes irsit5 corpul este insa etern5 el tre'uie sa ie sc&im'at. 3orpul im'atrineste si este mai 'ine sa "a luati unul nou - sa a"eti o orma noua - !ecit sa "a c&inuiti cu cel "ec&i. In ceea ce ma pri"este, cre! ca un om care intele#e acest lucru nu "a a"ea nici o pro'lema. 1l "a a"ea o claritate a "i2iunii, iar pro'lemele sale "or !isparea pur si simplu. In urma ramine o e0traor!inara tacere, o tacere !e o mare rumusete si o mare 'inecu"intare. #((: ,imic nu te +i#neste si nu te raneste mai tare !ecit a!e"arul. #()0 3unostintele imprumutate nu sunt altce"a !ecit i#noranta. #()1 A!e"arul e0perimentat !e tine nu iti im'o#ateste cunostintele, ci te ace umil. 3u cit stii mai mult, cu atit sustii mai putin ca stii. Iar atunci cin! cunoasterea ta este per ecta, poti sa spui !oar% "Sunt complet i#norant5 sunt !oar un copil care cule#e scoici !e pe pla+a. ,u stiu nimic." ,umai cel cu o cunoastere per ecta poate spune ",u stiu". Oamenii care a irma "1u stiu" sunt niste iinte per ect i#norante, insa memoria lor este plina pina la re u2. Amintirile lor sunt insa moarte, lipsite !e "iata, !eoarece ele nu au !at nastere niciunei e0periente proprii. #()( 8entru mine, a i natural inseamna a i pe !eplin spiritual. 1 ortul meu este !e a crea un om natural, un om lipsit !e orice simt al culpa'ilitatii, un om care sa accepte toate sla'iciunile, toate esecurile speci ice iintei umane. In aceasta pro un!a acceptare a iintei tale se a la saminta trans ormarii tale. #()) Vietile noastre sunt pline !e lucruri lumesti, !e actiuni o'isnuite tocmai pentru ca nu am in"atat secretul !e a trans orma calitatea tuturor actiunilor noastre. Amintiti-"a ca pina nu a lati acest secret, "eti i la el !e comuni ca si actiunile "oastre5 "eti ramine la el pina cin! nu a+un#eti la acea constiinta care "a sacrali2ea2a, "a sancti ica si a!uce tot ceea ce aceti la acelasi ni"el cu ceea ce sunteti. Atunci, tot ceea ce atin#eti "a !e"eni sacru. Tot ceea ce aceti "a i sacru. #()* Tot ceea ce este rumos in "oi, tot ceea ce "a aminteste !e transcen!ent, a!uce in "oi un !or, un !or !e ine a'il. ,u stiti numele o'iectului pe care il !oriti, !eoarece nu este "or'a !e nici un o'iect. Atunci cin! ascultati o melo!ie rumoasa, cin! urmariti un rasarit !e soare sau 2'orul unei pasari, cin! pri"iti rumosii tran!a iri sau ramineti in tacere, simtiti parca o !ulce !urere. 1ste !orul !e a te uni cu aceasta stare, care sa nu mai ie trecatoare, tran2itorie, ci sa ramina cu tine si sa !e"ina propria ta iinta. #()5 Aceeasi mu2ica pe care ati ascultat-o ieri si "i s-a parut rumoasa, poate sa "a para miine plictisitoare. ,u mu2ica este cea care a !eclansat in "oi !orinta !upa acea liniste, !upa acea armonie, !orinta !e a a"ea intrea#a rumusete a e0istentei, pentru tot!eauna. Aceasta !orinta este una spirituala, un !or !e transcen!ent, a lat !incolo !e toate e0perientele tran2itorii5 o !orinta !e a opri timpul si !e a i aici si acum, in aceasta clipa, pentru tot!eauna. Aceasta este a!e"arata reli#io2itate. #(). Atunci cin! simti e0istenta in mo! ime!iat, ara nici un interme!iar, ara o minte imprumutata, traiesti o e0perienta care te trans orma, care te iluminea2a, care te tre2este, care te ri!ica pe cea mai inalta culme a constiintei. ,u e0ista implinire mai mare. ,u e0ista multumire mai mare. ,u e0ista rela0are mai pro un!a. Ai a+uns acasa. Viata !e"ine o 'ucurie pura, un cintec, un !ans, o cele'rare, si aceasta este ceea ce numesc eu "iata reli#ioasa. #()4 A"em ne"oie !e o iinta umana care sa nu ie in!octrinata reli#ios sau politic. 1!ucatia sa ie numai o !e2"oltare a inteli#entei, ast el incit ea sa isi poata #asi intr-o 'una 2i propriul sau a!e"ar. ,u uitati insa% !aca a!e"arul nu este al "ostru, atunci nu este a!e"ar. 8entru a i a!e"ar tre'uie sa "a apartina, sa pro"ina !in e0perienta "oastra5 a!e"arul nu poate i imprumutat. #()7 /umne2eu poate muri, reli#iile pot !isparea, insa reli#io2itatea este ce"a consu'stantial cu intrea#a e0istenta. 6eli#io2itatea este rumusetea rasaritului !e soare sau a pasarii !e pe ramura unui copac. 1ste rumusetea unei lori !e lotus care se !esc&i!e. 1ste tot ceea ce e sincer, autentic, plin !e iu'ire si compasiune. 6eli#io2itatea inclu!e tot ceea ce "a inalta, tot ceea ce nu "a lasa sa "a opriti acolo un!e "a a lati, ci "a reaminteste mereu ca mai a"eti inca mult !e mers. Oriun!e "a opriti pentru a "a o!i&ni, este !oar o o!i&na !e o noapte5 !imineata pere#rinarea continua. Iar aceasta pere#rinare este eterna. #(): /oresc ca iecare sa !e"ina un &oinar prin aceasta e0istenta. ,u a"eti ne"oie !e ra!acini, pentru ca nu sunteti copaci. #(*0 ,atura nu este an#oasa, ci 'eatitu!ine. 1a nu este an0ietate, ne ericire, su erinta. 1a este iu'ire si 'ucurie. 1ste o permanenta cele'rare. ,e tra#em !in aceasta natura, suntem o parte a ei si mostenim calitatile ei in constiinta noastra. #(*1 Incre!ere inseamna ca, in!i erent ce s-ar intimpla, acceptam respecti"ul lucru plini !e 'ucurie. ,u il re u2am, nu ne opunem !eoarece atunci nu ar a"ea nici un sens - ci il primim !ansin!, cintin!, ri2in!, plini !e iu'ire.

()

In!i erent ce se intimpla, totul este inspre 'ine. 10istenta nu poate #resi. 1a nu ne in!eplineste toate !orintele, pentru simplul moti" ca acestea sunt #resite. #(*( 3ea mai mare tre'uinta a omului este aceea !e a i !orit. /aca cine"a are ne"oie !e "oi, "a simtiti rasplatiti. Insa !aca intrea#a e0istenta are ne"oie !e "oi, 'eatitu!inea "oastra !e"ine nelimitata. Iar aceasta e0istenta are ne"oie in e#ala masura !e un mic ir !e iar'a, ca si !e cea mai mare stea5 nu se pune pro'lema unei ine#alitati. ,imeni nu "a poate inlocui. /aca nu ati e0ista, intrea#a e0istenta ar pier!e ce"a5 ea ar ramine pentru tot!eauna ce"a mai saraca5 ar i neimplinita. Sen2atia ca aceasta e0istenta imensa, acest intre#, are ne"oie !e "oi, "a eli'erea2a !e orice posi'ila ne ericire. #(*) 1"olutia incearca, prin interme!iul omenirii, sa atin#a cea mai inalta culme a constiintei. 3ite"a iinte au si atins-o5 acest lucru !emonstrea2a ca oricine o poate atin#e - este ne"oie !oar !e putin e ort, !e putina sinceritate si cautare. Toate lucrurile par sa "a spuna ca mo!ul in care traiti nu repre2inta totalitatea "oastra, ca lucrurile pe care le aceti nu repre2inta totul, ca "iata "oastra !e 2i cu 2i nu este !ecit ce"a super icial5 "iata "oastra reala ramine, !e cele mai multe ori, neatinsa. Oamenii se nasc, traiesc si mor ara sa stie cine sunt cu a!e"arat. Intrea#a e0istenta este tacuta5 !aca "ei i si tu tacut, "ei #asi aceasta constiinta !in interiorul tau. 3unoscin!-o, "iata "a !e"eni o 'ucurie, o cele'rare !e iecare clipa, o nes irsita eerie !e lumini. #(** 10ista un sin#ur el !e ru#aciune% acela !e a trai plin !e recunostinta ata !e intrea#a e0istenta. 10istenta ti-a !at o oca2ie pe care nu ai cerut-o nicio!ata, pe care nu ai meritat-o nicio!ata, si pe care totusi o ai. Si ai in lorit in mii !e lori, lasin! in urma un par um al #ratitu!inii. #(*5 Actionati intr-un mo! mai constient si "a "eti apropia !in ce in ce mai mult !e o calitate ce poate i numita !i"ina, si nu !e o persoana numita /umne2eu5 nu !e o persoana, ci !e o calitate, !e o esenta. Actionati in mo! inconstient si "a "eti apropia nu !e ce"a ce poate i personi icat si numit !ia"ol, ci !e o anumita calitate a raului. $intea inconstienta ale#e cai #resite5 mintea constienta le ale#e !oar pe cele 'une. Si sin#ura reli#ie care poate e0ista este o arta !e a trans orma inconstienta mintii in constienta, ast el incit sa nu mai e0iste !ualitatea constient-inconstient, ci numai lumina, o constiinta pura. Iar !aca pri"im prin interme!iul acestei constiinte pure, totul este !i"in. #(*. ;iti #ata intot!eauna sa treceti !e la cunoscut la necunoscut, in!i erent !e ce !omeniu sau e0perienta ar i "or'a. 1ste mai 'ine asa, si aceasta c&iar !aca necunoscutul se !o"e!este a i mai rau !ecit cunoscutul5 nu acest lucru contea2a. 3eea ce are importanta este aptul !e a ace trecerea !e la cunoscut la necunoscut, ceea ce contea2a este !isponi'ilitatea !e a reali2a aceasta trecere. Iata ce este !eose'it !e pretios6epet% c&iar !aca tra!itia este la el !e pretioasa 0a aurul, uitati-o. Ale#eti noul, in!i erent !aca este !in aur sau nu. 3eea ce contea2a este ale#erea "oastra !e a in"ata, !e a e0perimenta, aptul !e a accepta sa patrun!eti in intuneric. #(*4 $e!itatia este sin#urul raspuns la toate pro'lemele omului. In!i erent !aca este "or'a !e rustrare, !e !escura+are, !e tristete, !e ne#asirea unui rost sau !e an#oasa5 pro'lemele sunt multe, solutia este insa una sin#ura. Iar aceasta solutie este me!itatia. #(*7 In intrea#a lume s-a incercat reali2area unei societati armonioase5 toate incercarile au !at #res, pentru ca nimeni nu si-a pus intre'area !e ce societatea nu este armonioasa in mo! natural. Armonia este imposi'ila, !eoarece iecare in!i"i! este ra#mentat in interior, iar aceasta ra#mentare este proiectata asupra societatii. Si pina cin! aceasta !i"i2are interioara nu este !i2ol"ata, reali2area proiectului

(*

utopic al unei societati armonioase ramine !e neatins. Sin#ura cale !e reali2are a acestei utopii este aceea a cresterii luci!itatii "oastre, reali2ata simultan cu o !escrestere a #ra!ului "ostru !e inconstienta, pina cin! nu mai ramine nimic inconstient5 "oi insi"a sunteti o pura constiinta. 3in! "eti reali2a acest lucru, orice !i"i2are "a !isparea. #(*: 1ste e"i!ent aptul ca in lume este ne"oie !e actiune si nu !e a'senta ei. 8entru a a"ea succes, este ne"oie !e actiune, nu !e non-actiune. 8entru reali2area oricarei am'itii este ne"oie !e actiune. Intrea#a lume si-a in!reptat !eci, incetul cu incetul atentia asupra aspectului acti". Aspectul acti" "a crea insa tensiuni, "a #enera an#oasa si tristete. 3&iar !aca "eti reusi sa atin#eti tinta, "eti reali2a aptul ca nu ati atins in realitate nimic, ca "-ati pier!ut pur si simplu timpul si "-ati irosit ener#ia. 8artea acti"a a mintii "oastre nu "a poate lasa intr-o stare !e tacere, intr-o stare !e rela0are, liniste si concentrare. Acest apt este cu neputinta pentru partea acti"a a mintii. ,umai partea inacti"a "a poate o eri un camin in care sa "a o!i&niti, un a!apost si o sen2atie placuta ca nu mai este nimic !e terminat5 "a simtiti 'ine asa cum sunteti, tinta a ost !e+a atinsa si nu mai este ne"oie sa aceti nici cel mai mic e ort. #(50 <umea poate i armonioasa numai !aca me!itatia este raspin!ita pretutin!eni, iar iintele umane a+un# la constiinta !e sine. Acesta "a i un mo! !e a'or!are cu totul nou. 8ina in pre2ent accentul a ost pus pe e"olutie. Atentia a ost in!reptata asupra societatii si structurii ei. 1securile s-au tinut lant. Acum atentia tre'uie sa se in!repte asupra in!i"i!ului, asupra me!itatiei si trans ormarii, iar nu asupra e"olutiei. Si nu este atit !e !i icil cum s-ar putea cre!e. Tre'uie !oar inteleasa "aloarea me!itatiei. 1ste oarte usor, si milioane !e oameni pot a+un#e la o "iata interioara ne!i"i2ata. 1i "or repre2enta primul #rup uman armonios. Iar armonia, rumusetea, compasiunea si iu'irea lor "or a"ea ecou in intrea#a lume. OSHO - "Viata este Acum si Aici" - partea a VI-a ( #(51 - #(44 ) #(51 Omenirea este in pericol in iecare clipa. Va i o a!e"arata minune !aca "om supra"ietui acestui s irsit !e secol. #(5( 1ste esential sa "a !ati seama ca a!e"arul nu poate pro"eni !ecit !in propria "oastra e0perienta. ,u e0ista nici o alta cale pentru a-l atin#e. 8uteti a"ea ilu2ii !in a'un!enta5 tot elul !e ilu2ii - !e toate culorile, ormele si marimile - orice !oriti. 1le sunt la !ispo2itia "oastra si "i se potri"esc per ect. ,u tre'uie sa "a potri"iti cu ele5 au ele #ri+a sa "i se potri"easca. 1ste oarte simplu5 ele sunt acute pentru "oi, "i se potri"esc per ect. A!e"arul repre2inta insa cu totul altce"a. Va tre'ui sa iti pe masura lui. 1l nu accepta nici un el !e compromis. Tre'uie sa "a trans ormati in con ormitate cu a!e"arul5 tre'uie sa treceti printr-o pro un!a trans ormare. #(5) 9n om cu a!e"arat reli#ios "a transpune aceasta reli#io2itate in actiunile sale, in relatiile, in #in!urile si sentimentele sale. 1l nu are ne"oie !e o 'iserica, !e o sina#o#a sau !e un templu. 1l are ne"oie !e o claritate a "i2iunii, o tacere a inimii, o e0perienta a propriei sale iinte5 prin aceasta e0perienta el "a reali2a ca intrea#a lume este !i"ina, ca tot ceea ce e0ista se #aseste la !i erite ni"ele !e e"olutie, continin! insa potentialul "ietii si acela al constiintei. #(5* $intea nu cunoaste cele trei aspecte ale timpului. 1a cunoaste numai !oua% trecutul si "iitorul. 8re2entul este, pentru ea, ine0istent. 3eea ce e0ista i se pare a i ine0istent, in timp ce ine0istentul i se pare ca e0ista. Intre#ul e ort este asa!ar in!reptat asupra aptului !e a iesi !in minte, !e a parasi ceea ce nu e0ista si a ramine in mie2ul e0istentei. 3um poti ramine in pre2ent= - acesta este secretul me!itatiei. In clipa

(5

in care ramii in pre2ent, iluminarea nu mai repre2inta !ecit o consecinta. #(55 8unctul !e plecare al tuturor artelor a ost me!itatia, insa ele au s irsit prin a se in!eparta !e me!itatie5 aceasta este nenorocirea. ;iecare artist tre'uie !eci, in!i erent !e speci icul artei sale, sa #aseasca o cale !e intoarcere la me!itatie. In realitate nu se intimpla !eloc asa. /impotri"a, cea mai mare parte a artistilor, a mu2icienilor, !ansatorilor, poetilor, sculptorilor, in loc sa a+un#a la me!itatie, s irsesc in ne'unie, care este polul opus al me!itatiei. $oti"ul este ca, la ori#inile artei, inter"alele, spatiile li'ere, erau mai importante !ecit cu"intele. 3u trecerea timpului insa, cu"intele au !e"enit mai importante !ecit inter"alele. #(5. ,ici o iinta umana me!itati"a nu s-a sinucis sau nu a inne'unit "reo!ata5 !impotri"a, a !e"enit tot mai ec&ili'rata, tot mai armonioasa, a+un#in! pina la armonia cea mai !eplina - non-mentalul. A a+un#e la non-mental inseamna a atin#e starea suprema. ,u e0ista nimic mai presus, !eoarece non-mentalul este pace, este tacere, este 'eatitu!ine. ,on-mentalul este !i"inul, este nemurirea, este eternitatea. #(54 8si&olo#ia occi!entala se in"irte in +urul ra!acinilor. 1a nu a a+uns insa la run2e, la lori si la ructe. ,ici nu se pune pro'lema sa patrun!a in !omeniul non-mentalului5 ea nu a ost in stare sa cuprin!a totalitatea nici macar in !omeniul mental. Iar !aca nu cunoasteti intre#ul !omeniu al mentalului, nu puteti ace saltul in non-mental. ,on-mentalul este reali2are. ,on-mentalul este iluminare. ,on-mentalul este eli'erare. #(57 Oamenii !e stiinta nu "or i nicio!ata in stare sa intelea#a pro un2imea a'isala, intunecimea si tinutul misterios al propriei lor minti. #(5: /aca e0ista o sin#ura stiinta, atunci nu poate e0ista !ecit o sin#ura reli#ie. /aca o sin#ura stiinta este su icienta pentru a e0plora intrea#a lume o'iecti"a, atunci o sin#ura reli#ie "a i su icienta pentru a e0plora lumea interioara a omului5 iar acestei reli#ii unice nu tre'uie sa i se mai a!au#e nici un a!+ecti"% crestina, &in!usa, taoista, etc. <a el cum stiinta este pur si simplu stiinta, tot ast el reli#ia este pur si simplu reli#ie. /e apt, in ceea ce ma pri"este, cre! ca nu e0ista !ecit stiinta, aceasta a"in! !oua !imensiuni% una !intre ele actionea2a in lumea e0terioara, iar cealalta in lumea interioara. 8utem !eci sa renuntam la cu"intul "reli#ie". 9n principiu un!amental al stiintei este acela !e a olosi un numar minim !e ipote2e. 8rin urmare, !e ce sa olosim !oua cu"inte= 9n sin#ur cu"int este su icient. Iar cu"intul "stiinta" este un cu"int rumos5 el inseamna "cunoastere". ;aptul !e a-l cunoaste pe celalalt repre2inta un aspect, iar a te cunoaste pe tine insuti repre2inta celalalt aspect5 cu"intul "cunoastere" acopera insa am'ele aspecte. #(.0 /aca esti pre#atit sa !esc&i2i o noua poarta in iinta ta, !aca esti #ata sa asculti !in inima, atunci tot ceea ce spun eu !e"ine atit !e simplu incit nu este ne"oie sa cre2i5 orice in!oiala este pur si simplu e0clusa. 1ste atit !e simplu incit nu ai cum sa te in!oiesti. /e aceea sunt impotri"a cre!intei5 moti"ul este acela ca intrea#a mea in"atatura nu se 'a2ea2a pe nici o cre!inta. $a pronunt in intre#ime in a"oarea in!oielii, !eoarece in"atatura mea este atit !e simpla incit nu a"eti cum sa "a in!oiti. #(.1 3on!itionarile noastre nu ne permit sa im naturali. Suntem in"atati inca !e la inceput ca tre'uie sa transcen!em natura, ca aptul !e a i naturali este ec&i"alent cu a ace parte !in re#nul animal si ca - in consecinta tre'uie sa im supranaturali. 8are oarte lo#ic. Toate reli#iile au la 'a2a in"atatura ca a i om inseamna a transcen!e natura. Si ele au con"ins omenirea, timp !e secole

(.

intre#i, sa-si !epaseasca propria natura. ,imeni nu a reusit transcen!erea naturii5 sin#urul apt care a reusit, a ost !istru#erea rumusetii naturale a iintei umane si a inocentei sale. #(.( 3in! o persoana matura !e"ine copil... e0ista o !i erenta intre un copil o'isnuit si o iinta care a renascut. 3opilul este inocent pentru ca este i#norant5 inocenta omului matur re!e"enit copil are o "aloare mult mai mare, !eoarece ea nu este i#noranta, ci pura inteli#enta. #(.) Inocenta sin#ura !e"ine i#noranta. Inteli#enta sin#ura se trans orma in "iclenie. <uate impreuna, ele nu sunt nici i#noranta, nici "iclenie, ci pur si simplu o recepti"itate, o !sc&i!ere... o inima capa'ila sa pri"easca cu uimire c&iar si cel mai nesemni icati" lucru. Iar omul care e0perimentea2a aceasta stare !e uimire este, pentru mine, sin#ura iinta cu a!e"arat reli#ioasa. 8rin interme!iul acestei uimiri, el a+un#e sa intelea#a ca e0istenta nu este numai materie5 este imposi'il sa ie ast el. Acest apt nu repre2inta pentru el o simpla conclu2ie lo#ica5 nu este o 'anala cre!inta, ci o e0perienta autentica. O e0perienta atit !e rumoasa si !e misterioasa... o e0perienta ine a'ila, care contine o e0traor!inara inteli#enta... 10istenta nu este sireata. 10istenta este simpla, este inocenta. 8rin urmare, !aca o iinta este capa'ila sa pastre2e aceste !oua calitati impreuna - inteli#enta si inocenta - nu mai are ne"oie !e nimic altce"a. Aceste !oua calitati o "or con!uce spre telul ultim - reali2area !e sine. #(.* As "rea sa "a spun ca e0ista un sin#ur lucru care certi ica !aca un maestru este autentic sau nu% pre2enta sa. Aceasta pre2enta poate !etermina tre2irea 'rusca a mintii "oastre a!ormite5 ea "a poate in lacara. Va poate ace sa in loriti in mii !e petale, intr-o sin#ura clipa. Iar aceasta clipa poate i atit !e imensa, incit are "aloarea eternitatii. Aceasta este sin#ura cale !e a e0perimenta aptul ca toate celelalte lucruri sunt pur si simplu lipsite !e semni icatie. #(.5 $intea "e!e totul in al' sau ne#ru, ara nici o nuanta interme!iara% 2i si noapte, "iata si moarte, iu'ire si ura, ara ca intre ele sa e0iste ce"a interme!iar. $intea !i"i2ea2a, ra#mentea2a, taie un lucru in !oua realitati !istincte, polare5 ea le ace atit !e !eose'ite, incit pare cu neputinta sa e0iste o cale !e reconciliere5 nu se mai poate !emonstra ca ele repre2inta !e apt una si aceeasi realitate. $intea se ocupa numai !e cele !oua aspecte polare ale aceleiasi realitati. Asa se intimpla mereu. /in punct !e "e!ere lo#ic este a!e"arat ca iu'irea si ura sunt opuse, contra!ictorii, insa acest lucru nu este a!e"arat !in punct !e "e!ere e0istential. Iu'irea se poate trans orma in ura oarte usor5 intre ele nu e0ista nici o 'ariera. 9ra se poate trans orma in iu'ire, asa cum "alurile se trans orma in alte "aluri, ara ca intre ele sa e0iste "reo linie !e !emarcatie. ;aptul ca lumina si intunericul repre2inta !oua realitati opuse, contra!ictorii, este in"entia "oastra. /ar nu este !eloc a!e"aratIntre ele nu e0ista nici un el !e opo2itie. 8utem spune cel mult ca lumina este mai putin intunecata, iar intunericul mai putin luminos. Insa tre'uie sa olosim ce"a care su#erea2a numai o !i erenta !e nuanta, ara sa le puna in contra!ictie. #(.. 8utem "e!ea in iecare 2i cum "iata trece in moarte intr-un mo! atit !e linistit, atit !e tacut, ara sa aca nici un el !e 2ar"a... $oartea este atit !e tacuta incit nici nu ii puteti au2i pasii. ,u poate e0ista nici o contra!ictie. Iar cei ce stiu cu a!e"arat acest lucru, cunosc si aptul ca moartea trece apoi in noi orme !e "iata. Toate !istinctiile sunt acute !e mintea omului5 e0istenta este lipsita !e asemenea !istinctii. /e in!ata ce incepem sa #in!im ara sa acem apel la !istinctii, la !ualitati, ara sa intro!ucem o !i&otomie, separarea !in mintea noastra !ispare. ,u ati ost ra#mentati !e nimeni altcine"a, raspun!erea "a apartine in e0clusi"itate5 acum puteti inlatura !ualitatea, ra#mentarea, si

(4

intrea#a minte poate re!e"eni unitara. #(.4 Ain!urile repre2inta un su'stitut, ele apar numai atunci cin! lipseste luci!itatea. #(.7 Tre'uie sa "a amintiti mereu acest lucru5 cin! e0perimentati ce"a lipsit !e polul sau opus, ati a+uns acasa. 3it timp e0ista un pol opus, "eti i mereu ra#mentati. Veti i ca o min#e ce se rosto#oleste !intr-o parte in alta5 uneori ericiti, alteori ne ericiti, insa ara a "a cunoaste pe "oi insi"a si ara a !escoperi ceea ce e0ista !incolo !e ceea ce "a ace ericiti sau ne ericiti. Acesta este si moti"ul pentru care transpunerea in cu"inte este imposi'ila5 cu"intele apartin lumii !ualiste, alt el ele nu ar a"ea nici un sens. Aceasta este insasi esenta lim'a+ului5 nu poate e0ista nici un cu"int care sa nu isi ai'a opusul. /aca opusul nu e0ista, atunci cu"intul nu are nici un sens. #(.: 8entru mine intunericul este unul !intre cele mai mari mistere ale e0istentei5 un mister mult mai pro un! !ecit lumina. 3ei ce se tem !e intuneric nu "or i nicio!ata in stare sa patrun!a in propria lor iinta. Se "or in"irti in +urul ei, insa nu "or a+un#e nicio!ata in ei insisi. Iar acest interior repre2inta intunericul si nu lumina, !eoarece lumina "ine si pleaca5 !in clipa in care ai !escoperit ra2a !e intuneric !in interiorul tau, ai !escoperit ce"a etern, in!estructi'il, ce"a cu mult mai autentic !ecit "iata pe care o cunosteai. Intunericul este su'stanta un!amentala pe care este cla!ita "iata. #(40 9n Coan repre2inta o eni#ma care nu poate i !esci rata5 nu e0ista nici un mo! !e re2ol"are. 1ste o strate#ie olosita pentru a o'osi atit !e mult partea acti"a a mintii, incit aceasta sa se pra'useasca epui2ata. In aceste clipe, atentia poate i re!irectionata oarte usor. 3um mentalul nu a reusit, atentia poate i in!reptata lesne catre non-mental. #(41 $isticii au numit me!itatia "non-mental" caci, !aca este numita "me!itatie", mintea o trans orma !in nou intr-un scop. $e!itatia !e"ine un lucru care tre'uie !o'in!it. ,u are importanta !aca aceasta tinta este iluminarea sau me!itatia5 ea ramine pre2enta, impreuna cu perspecti"a "iitorului, iar pre2entul este !istrus. $isticii, care au sc&im'at pentru prima !ata !enumirea cu"intului "me!itatie" in "non-mental", au a"ut o intuitie e0traor!inara. Ast el, non-mentalul nu poate i un scop in sine. $entalul nu poate trans orma non-mentalul intr-un scop. Ar i pur si simplu a'sur!5 cum ar i posi'il ca mentalul sa trans orme starea non-mentala intr-un scop= Omul o'isnuit isi "a spune ca acest lucru nu este cu putinta, ca nu e0ista nimic mai presus !e mental, ca !e apt nici nu e0ista o stare non-mentala. Aceasta a ost o strate#ie pentru a nu "a permite sa trans ormati non-mentalul intr-un scop. ;oarte putine persoane au inteles ca aceasta este o strate#ie menita sa impie!ice trans ormarea non-mentalului intr-un scop. ;iti !eci, !in ce in ce mai mult, in aceasta stare !e ne-#in!ire3ontinuati sa in!epartati amintirile si ima#inatia, pentru a a+un#e la puritatea clipei pre2ente. Atunci cin! "a cu un!ati mai a!inc, cin! sunteti in stare sa "a mentineti in aceasta stare !e ne-#in!ire, iluminarea se pro!uce !e la sine. #(4( <a el cum iu'irea repre2inta o mo!alitate !e a a+un#e la incre!ere, tot ast el si incre!erea este un mi+loc !e a atin#e un lucru mai inalt, pentru care nu e0ista nici un cu"int, in nici o lim'a. 1ste o e0perienta. ,u se pune pro'lema iu'irii sau a neincre!erii, ci a unui lucru care nu poate i cunoscut !e minte. Iu'irea si incre!erea "a a+uta sa atin#eti acest ni"el. Amintiti-"a asa!ar ca ele nu repre2inta altce"a !ecit mo!alitati pentru a a+un#e la ce"a ce nu poate i numit. Insa, !eo!ata, cin! incre!erea este totala, puteti a"ea o "i2iune u#ara. 1ste ce"a mai presus !e "oi insi"a5 "oi insi"a !ispareti, pur si simplu. #(4)

(7

A!e"arul nu poate i ormulat5 prin urmare, tot ceea ce este ormulat repre2inta o rumoasa minciuna5 rumoasa, !eoarece ea poate con!uce la a!e"ar. 1u !i erentie2 minciunile in rumoase si urite5 urite - care te in!epartea2a !e a!e"ar, si rumoase - care te apropie !e el. 3alitatea lor este insa aceeasi5 si unele si altele sunt minciuni. Insa minciunile rumoase sunt e iciente5 ele impartasesc ce"a !in sa"oarea a!e"arului. #(4* A!e"arata sa"oare a "ietii se #aseste inlauntrul "ostru. 8uteti sa "a intoarceti spre "oi insi"a, puteti sa pri"iti in interiorul "ostru c&iar acum. ,u este ne"oie !e nici o a!orare, !e nici o ru#aciune. Tre'uie !oar sa intreprin!eti acea calatorie tacuta spre iinta "oastra. ,umesc aceasta "me!itatie"% o pere#rinare catre propria "oastra iinta. Iar in momentul in care "a #asiti propriul centru, ati #asit centrul intre#ii e0istente. #(45 10tremistul este intot!eauna un e#oist. #(4. In anumite momente sunteti mai constienti, in altele mai putin constienti. Se poate crea prin urmare o situatie in care sa iti !in ce in ce mai constienti. /e aceea, atentia a !e"enit un un!ament pentru me!itatie. Si o!ata cu aptul !e a i constienti, #in!urile !ispar. Atunci cin! esti pe !eplin constient nu mai ai nici un #in!, iar timpul se opreste !intr-o !ata. #(44 3um ati putea sa a+un#eti la o moarte ireasca !aca traiti o "iata ne ireasca= 10istenta omului este cel mai mare e0periment. ,umai in acest uni"ers "ast, in init, numai pe acest pamint a ost posi'ila aparitia unei umanitati care sa ai'a potentialul !e a !e"eni pe !eplin constienta. 10istenta asteapta mult !e la "oi.

(: