Irina Craita-Mandra, Regie Teatru, Master, Anul I

- Caiet de regie -

O casa de papusi
de Henrik Ibsen

Traducere de Radu Polizu - Micsunesti si Florin Murgescu

1. 1. Argument regizoral si scurta analiza a piesei

Casa de ppui n care triete Nora este o bula/ un balon de spun n

care se mimeaz fericirea. Helmer se preocupa obsesiv de afisarea si
implicit intretinerea imaginii/ etichetei de cuplu perfect ceea ce m-a trimis
cu gandul la genul de personaj care ar accepta ca viata lui de familie sa
devina subiect de reality show si implicit, ar sti cum sa speculeze aceasta
afacere. Intr-o societate in care sunt promovate modele si valori doar in
aparenta autentice, casnicia celor doi este numai o veriga dintr-un lant de
imitatii false ale notiunii de familie. Cu alte cuvinte, suntem bombardati
din directia mass-mediei si a publicitatii cu imagini/ reclame/ emisiuni/
carti motivationale care promoveaza excesiv modelul de femeie perfecta
(silueta de papusa Barbie, mama si gospodina perfecta, sotia ideala),
precum si tiparul familei ideale. Treptat, afiarea obsesiva a acestora a
determinat validarea lor ca fiind cerine obligatorii ale unei societi
monstruos de artificiale. Ajungem sa adoptam; sa copiem pur si simplu
reprezentrile aprobate de societate din nevoia de a fi acceptai, abaterea
de la aceste tipare atragand dup sine nevalidarea si implicit expulzarea
din societate.
Suntem extrem de receptivi i eficieni la semnalele pe care le primim parca am fi conectai la o mainrie care ne dirijeaz vieile prin modelele
emise. Felul in care ne mbrcam, preferinele culturale, deciziile
personale sau alte activiti cotidiene ne asigura accederea ctre singura
forma de fericire ncurajat i permisa. Trebuie aadar sa pstram
intacta imaginea pe care o afim, indiferent prin ce mijloace sau cu ce
pre. In aceasta ecuaie, umanitatea se pulverizeaz si se acutizeaz
instinctele de supravieuire. Astfel, mai avem oare libertatea de a aciona,
de a gndi? Nu cumva ajungem sa confundam confortul cu fericirea si ne
transformam iremediabil in nite marionete? In aceste condiii, libertatea
individuala dispare i descoperim cu stupoare ca suntem doar o marfa
dependenta de imaginea pe care o afieaz. Conectai la acest lan nociv,
singura noastr preocupare este ntreinerea unei imagini false, dar
capabila sa asigure supravieuirea.
Adevratele valori i relaii dintre oameni sunt nvluite de etichete ct
mai atractive si colorate. In aceasta lume plina de forme lipsite de
coninut (baloane de spun), oare mai putem spera sa distingem
adevarul? mi propun sa povestesc viata unei familii si mai precis, a unei
femei care realizeaz/ contientizeaz in sfrit lumea fals i nedreapt

n care triete. Nora i redescoper feminitatea i independenta in

contextul in care copiii ei au crescut i nu mai depind att de mult de ea.
Ea trece de la condiia de mama la cea de femeie independenta i pe
acest fond ia decizia radicala de a-i prsi cminul pentru a ncepe o
noua viaa. Nora spera sa i regseasc libertatea; ea reuind sa se
deconecteze de la lanul constrngtor al societii in care era privita doar
ca o marfa.
Nora porneste astfel in puterea noptii catre tinte necunoscute pentru a
afirma drepturile individualitatii feminine. Aceasta ultima decizie a starnit
o asemenea impotrivire publica incat piesa n-ar fi putut sa fie
reprezentata in Germania daca Ibsen n-ar fi consimtit sa schimbe finalul
indraznet. Intrand in lupta cu sentimentul public, Ibsen are dreptul sa fie
privit ca un adevarat creator de noi idealuri morale
Dar ce este acest adevar, in numele caruia este considerat un mare
reformator Ibsen? Cred ca vorbim mai intai despre acordul omului cu sine
insusi. Pentru a obtine acest acord, Nora isi paraseste caminul. Caci in
drumul catre sine, Nora intelege ca trebuie sa sacrifice toate mastile cu
care societatea o imbracase. A fost insa o problema a timpului daca in
adevar, obligatiile unei mame catre copiii ei alcatuiesc numai o simpla
masca sociala sau daca intra in chiar structura individualitatii feminine.
Ibsen a fost cel care a aratat cu mai multa forta ca, in compozitia
individului uman, ceea ce ii este cu totul propriu se combina cu ceea ce
societatea ii imprumuta si-i impune. Dramaturgul vorbeste despre
sacrificiul curajos al functiei sociale pentru ca individul sa se indrepte cat
mai usor catre destinatia sa originala.
Ceea ce reiese din piesa este problema locului femeii intr-o lume a
barbatului, lucru care trezeste si astazi interesul. Mai mult decat atat,
investigatia care ma intereseaza este mult mai adanca si anume: tirania
unei fiinte omenesti asupra alteia. In aceasta privinta, piesa ar fi la fel de
valida daca Torvald ar fi sotia si Nora - sotul.
Ibsen nu-si iarta personajele, nu le transforma in victime ale unui
sistem

social

pentru

ca

niciodata

nu

esti

complet

eliberat

de

responsabilitate si de complicitate fata de societatea careia ii apartii.

Citind cu atentie piesa, vedem ca Nora este in egala masura vinovata de
faptul ca este tratata ca o papusa, ca un obiect. Ea accepta bucuroasa

situatia, ea nu este constransa sa joace acest rol si poate ca-l va fi jucat

cu placere inca multa vreme daca o mare incercare si exemplul Kristinei
Linde nu i-ar fi tulburat viata destul de echilibrata. Suferinta o maturizeaza
subit si declanseaza in ea un proces de constiinta in urma careia Nora
renunta sa se mai minta pe sine, sa traiasca in lumea imaginara pe care
si-a creat-o. Nora vede adevarul, iar acest adevar o inspaimanta. Si poate
isi da seama ca acesta casnicie este de fapt prostitutie, ca Helmer este un
strain de care au legat-o niste interese materiale ale ei sau ale altora.
Casatoria cu Helmer a salvat pe tatal ei de la inchisoare. Acest lucru este
aflat de Nora abia in final. In aceasta piesa, ni se arata cum intr-o anume
societate, femeia este constransa la prostitutie. La o prostitutie deghizata,
desigur. Kristine Linde nu se casatoreste cu barbatul pe care il iubeste, ci
cu un om care poate asigura existenta ei, a mamei si a fratilor ei. Cel mai
grav este ca aceasta prostitutie este voluntara si pare o solutie onorabila,
cea mai onorabila dintre toate. Pentru Nora, singura solutie posibila pare
la un moment dat prostituarea cu doctorul Rank. Patrundem asadar intr-o
lume constransa sa faca din sentimentele ei marfa si in acelasi timp, o
lume multumita cu aceasta situatie. O lume care, cu exceptia Norei in
final, nu simte nevoia vreunei schimbari. Nora descopera aceste
adevaruri, descopera ca a fost prinsa toata viata intr-un sistem de vanzari
si cumparari, ca a fost un obiect. Si face ceea ce nu ar face nici un obiect:
isi paraseste stapanul. Ni se da de inteles ca ea nu poate evada din
sistem. In orice caz, ea a devenit constienta si acest lucru este important.
Este un prim pas spre schimbarea lumii.
Toate personajele actioneaza din egoism. La Nora egoismul este cronic.
Un egosim atat de puternic incat devine in final o mare calitate. Chiar
Kristine, marea altruista este, de fapt, un om care lupta pentru binele lui.
Sacrificiul de sine de care face atata caz, ca si Nora de altfel, este
bolnavicios.
Piesa face o adanca explorare a subconstientului, a tentatiilor obscure,
nemarturisite, a relatiilor subterane dintre lucruri. Aceasta lume interioara
se construieste treptat prin actiunile interioare ale personajelor, actiuni
care tradeaza starea lor de spirit reala. Nora pretinde in prima discutie cu
doamna Linde ca nu vrea sa fie egoista, dar egoimul ei se tradeaza peste
cateva secunde, cand vorbeste numai despre ea, depre fericirea ei.

Senzatia transmisa este aceea a unor personaje transparente, a unei

contradictii intre ceea ce declara personajul si ceea ce crede el cu
adevarat. Tema principala a piesei este evolutia launtrica,

lamurirea si

maturizarea unui personaj - Nora.

Toata lumea este angajata intr-o competitie a sacrificiului de sine,
sacrificiu care ascunde de fapt un egoism profund. Fiecare personaj isi
faureste un soclu din faptele sale filantropice. Fiecare personaj isi joaca
rolul de victima, isi poetizeaza faptele cele mai banale, le da o justificare
dramatica. Revolta Norei din final aduce in prim plan adevaratele
sentimente/ mobiluri ale personajelor. In final, ea iese din conventie, din
jocul stabilit de Helmer/ societate, din lantul nesfarsit de minciuni cu care
este constransa sa-si motiveze cele mai marunte fapte.
Intrebarea din perspectiva careia imi propun sa urmaresc traseul
psihologic al personajului Nora este urmatoare: Va reusi ea sa iasa din
lumea care face din om marfa, obiect de schimb, obiect de folosit?

2. Teme

Adevarul vs. aparenta (ceea ce spun vs. ceea ce gandesc/simt

personajele)
Imi propun sa pun in pagina aceasta tema din perspectiva unui reality
show in care sunt implicati sotii Helmer. Mai exact, camera video devine
un obiect in fata caruia oamenii se expun. Filmarea ii face pe oameni mult
mai constienti de ei insisi; ei incearca sa creeze imaginea a ceea ce cred
ei ca ar trebui sa fie. Acesta este unul dintre atributele prin care lumea
noastra se distinge de cea dinainte. Datorita camerei video, fiecare poate
analiza maniera in care se poarta si in care apare in ochii celorlalti. Asta ar
implica si o anumita ipocrizie sociala si o preocupare excesiva pentru
eticheta/ imagine.
Libertatea individului in contextul unei lumi care obliga la
compromis

Intr-o astfel de lume, omul este privit ca o marfa, ca un obiect.

Spiritualitatea lui este complet anulata, iar libertatea ii este redusa.
Sacrificiul vs. egoism
Toate personajele actioneaza in numele unui sacrificiu, dar acesta ascunde
de fapt un mare egoism.

Puterea banului
Imprumutul de bani este inima actiunii, el este opus posibilitatii de
libertate si frumusete. A avea multi bani este un temei al sigurantei si al
unei vieti lipsite de griji. Banul este un simbol al vietii moderne, el poate
influenta relatiile dintre oameni, devenind chiar un motor al actiunii lor.
Conditia femeii intr-o lume in care conteaza doar eticheta
Imaginea de femeie perfecta este o eticheta care vinde orice produs. In
acest caz, asumarea acestei imagini presupune un anumit compromis din
partea femeii. Individualitatea feminina este minimalizata si subestimata;
femeia este obligata sa accepte compromisuri si sa se ascunda in spatele
unor masti.
Pierderea notiunii de familie/ falsitatea relatiilor umane
Familia devine doar un joc de-a fericirea, fiind bazata pe relatii
superficiale, mincinoase. Adevaratele valori si repere se pulverizeaza. "A fi
ferici"t este confundat cu "a fi vesel".

3. Conceptia asupra spatiului

Casa de papusi in care traieste Nora este un miraj al aparentelor in

care Helmerii par ca sunt o familie perfecta. Torvald este obsedat de
mentinerea acestei imagini, iar Nora ii face jocul pana cand sesizeaza ca

ceea ce conteaza intra-adevar pentru Torvald este imaginea sociala,

nicidecum iubirea sincera fata de ea.
In acest sens, evenimentele din viata familiei Helmer se desfasoara
sub amprenta unui reality show. Mai precis, Torvald este cel care incearca
cu orice pret sa pastreze imaginea unei familii impecabile in fata
camerelor de filmat.
In mijlocul scenei de teatru propriu-zise se afla o bucata din camera
de zi a sotilor Helmer. Exista un cameraman care va filma in timp real
evenimentele din viata acestei familii; acest operator va fi astfel martorul
relatiei si al despartirii lor. Va exista si o persoana care se va ocupa de
machiajul actorilor; aceasta va avea scurte interventii in care face unele
retusuri de machiaj (astfel Helmer ii poate da instructiuni acestei persoane
cand vrea mai multa pudra sau cand vede ca Nora nu mai arata la fel de
luminoasa). Asadar platoul TV de forma dreptunghiulara este dispus ca o
insula pe scena de teatru; fiind amplasat pe un piedestal de aprox. 40 cm.
Exceptand doua iesiri/ intrari in spatiul camerei de zi, pe una dintre laturi
va exista un monitor LCD mare pe care se va transmite reality-show-ul
"Acasa la Helmeri". Imaginile din viata lor de familie sunt intrerupte de
momente de publicitate. Intre acte s-ar difuza trailere la acest reality show
sau reclame. Cand primeste scrisoarea de la Krogstad, Helmer va acoperi
camera si il va trimite pe operator in alta camera, fiindca nu vrea sa se
transmita pe post cearta lor. El simte ca scapa lucrurile de sub control si
ca nu o poate convinge pe Nora sa ramana. Cand Nora paraseste definitiv
casa, Torvald decide in sfarsit sa intrerupa difuzarea emisiunii. Se
deconecteaza de la aceasta lume TV; televizorul din camera ramane
fara semnal. In restul scenei, sunt proiectoare de lumini pe stative si alte
elemente tehnice specifice.
Din interior, atmosfera caminului pare una calda si confortabila.
Aceasta imagine se va deconstrui gradat, asa cum siguranta caminului se
clatina odata cu santajul lui Krogstad. Nora joaca astfel rolul unei sotii
fericite, a unei prietene binevoitoare si a unei gospodine descurcarete toate asigurandu-i o imagine/ eticheta care s-ar vinde bine/ ar asigura
audienta.
Pe msura ce siguranta si imaginea familiei Helmer da semne de
vulnerabilitate odata cu santajul lui Krogstad, aceste imagini de pe ecrane se vor
intrerupe, se vor derula in reluare, vor suferi diverse dereglari video - ca atunci
cand un soft/ mecanism se defecteaza. Acest lucru anunta pericolul pulverizrii

unor aparente indelung aparate si mimate. Intr-un final, Nora oboseste efectiv sa
se mai prefaca ca este fericita si sesizeaza diferentele de gandire dintre ea si sot.
Nu mai poate sa se mai amageasca si constata falsitatea existentei sale.
Impacata si convinsa de necesitatea acestei schimbari, ea iese efectiv pe usa
casei, determinand sfarsitul acestui camin doar in aparenta fericit. Se trece brusc
de la atmosfera calda si luminoasa la una rece si nemediata de nici un alt efect.
Indepartarea efectelor de lumina care sustineau o fericire aparenta echivaleaza
cu decizia Norei de a constientiza o realitate cruda, dar autentica . Alegnd si
asumndu-si calea adevrului, ea i incheie definitiv socotelile cu Torvald. In cele
din urma, plecarea Norei presupune deconectarea acelor imagini obsesive de pe
ecrane. In constructia spectacolului, mizez pe contrastul dintre realitate si
aparenta, dintre libertate si constragere, dintre adevar si minciuna, dintre spirit si
obiect. Aceste opozitii vor capata expresie scenica prin diferentele dintre
aparitiile personajelor (Nora, papusa Barbie - doamna Linde, femeia trecuta prin
viata) sau prin trecerea de la caminul marcat la vedere prin lumina calda si
armonioasa la scena rece a teatrului, asa cum o descoperim atunci cand
aprindem neoanele. Ma intereseaza sa explorez evolutia relatiilor dintre
personaje si sa urmaresc presiunile care actioneaza si determina decizia finala a
Norei. Imaginea femeii-perfecte impuse de societate si implicit de catre Helmer
este

un

mecanism

daunator.

Din

punct

de

vedere

scenic,

acesta

se

materializeaza prin imaginile sub forma de reclame obsesive cu ipostaze ale

femeii perfecte suprapuse sau intercalate cu reprezentari vizuale si auditive ale
Norei in situatii cheie ale traseului ei psihologic. Se ajunge astfel la o realitate
distorsionata, invadata fara mila de mass-media.

Cminul Helmerilor da senzaia unei viei simulate. Obiectele de mobilier

(o canapea roz, o msu, un brad artificial de Crciun excesiv mpodobit, o lada
mare din care vor ni jucriile de plus ale copiilor precum floricele de porumb,
iar Nora va obosi tot strngndu-le) seamn cu unele dintr-o casa de ppui
Barbie. Relaiile dintre personaje de la nceput, precum i stilul de joc al actorilor
sau apariiile lor vor avea ceva din artificialitatea i drglenia excesiva a unor
ppui Barbie - aceasta fiind o masca pe care o adopta pentru a-si vinde
imaginea.

4.Personaje

Nora - 28 ani
Este casatorita cu Torvald de 8 ani, au impreuna trei copii. In momentul
piesei, Nora ajunge sa isi descopere independenta si feminitatea. Odata
ce constata ca Torvald este un las, un om de nimic, decide ca nu mai
poate ramane in casa acestuia. La inceput, se comporta ca o indragostita
de 18 ani - radiaza de energie si inocenta. Mai tarziu, Nora sesizeaza ca
totul a fost o minciuna; o masca pe care o adoptase si in care credea cu
tarie. Mai mult decat atat, ea a facut atatea eforturi sa dea banii inapoi lui
Krogstad fara ca Torvald sa afle acest lucru pentru ca a crezut in sotul ei
"ca in Dumnezeu". Cand se confrunta cu adevarata fata a lui Torvald, trece
printr-o mare dezamagire. Realizeaza ca traieste intr-o mare minciuna si
gaseste curajul sa isi parasesca sotul si caminul. Pleaca din dorinta si
nevoia de a-si redefini valorile si reperele in viata.
Torvald - 32 ani
Torvald este sotul Norei; el urmeaza sa fie promovat in postul de director
al unei banci. Este un tip flegmatic, rabdator, tacticos si foarte atent la
imaginea lui in fata celorlalti. Isi doreste sa fie un exemplu pentru restul
lumii, de aceea nu-si permite sa fie discreditat in nici un fel. Atunci cand
primeste scrisoarea de la Krogstad, simte ca intreg universul se darama
peste el. Risca sa piarda postul la banca si pozitia in societate; intr-un
cuvant, sa fie pus in aceeasi oala cu Krogstad. Nici o secunda nu se
gandeste la sacrificiul facut de Nora. Mai mult decat atat, o umileste si
decide ca nu mai are dreptul sa se ocupe de copii. Torvald este un barbat
foarte sigur pe el; nici o secunda nu se gandeste ca Nora l-ar putea parasi.
Atunci cand ea chiar pleaca, Torvald ramane in stare de soc. Pentru el,
Nora este doar un obiect care completeaza si ii intareste imaginea in fata
lumii. Cand simte ca lucrurile ii scapa de sub control, devine extrem de
nervos si agresiv. Din acest punct de vedere, Torvald este dependent sa
detina controlul si sa stie tot ce se intampla in casa lui.
Doamna Linde - 35 ani
Este confidenta Norei, o prietena veche din copilarie. Doamna Linde a fost
nevoita sa renunte la Krogstad si sa se marite cu un barbat cu bani pentru
a asigura o situatie familiei sale. Spre deosebire de Nora, ea are o

experienta de viata si simte inca de la prima lor revedere ca exista un

mare secret pe care Nora il ascunde. Desi ar fi putut sa evite aflarea
adevarului, ea decide dintr-un sentiment de invidie ca scrisoarea lui
Krogstad sa ajunga la destinatar. Linde observa si analizeaza cu multa
maturitate relatia dintre Nora si Torvald. Sesizeaza prefacatoria si il
convinge pe Krogstad sa lase scrisoarea in cutia postala. Vine intr-un
moment foarte greu in vizita la Nora, cand nu mai are familie si nici slujba.
In casa Helmer, obtine un post la banca lui Torvald si se impaca cu
Krogstad.
Rank - 36 ani
Este prietenul lui Torvald si confidentul Norei. O iubeste in secret pe
aceasta si se foloseste de prietenia cu Torvald pentru a o vedea cat mai
des pe Nora. Spre deosebire de Helmer insa, el este un barbat
dezinteresat, generos si bogat. Stiind ca zilele ii sunt numarate, are o
indiferenta/ detasare in fata vietii.
Krogstad - 37 ani
El este un revoltat; este indignat de faptul ca o societate corupta care l-a
impins la coruptie il judeca pentru niste fapte firesti in acest sistem. Pana
la un punct, el este chiar un justitiar. Pana cand incepe sa ceara. Insa
rezolvarea situatiei lui nu va aduce dreptatea in acest sistem. Revolta lui
Krogstad esueaza lamentabil. Krogstad este absorbit de sistem, el devine
un negustor ca toti ceilalti - constrans insa si el de viata. Stie ca Torvald
il va concedia odata ce va prelua postul de director al bancii si apeleaza la
singurul mijloc prin care se poate salva. Ca si Helmer, el are de intretinut o
familie si lupta cu toate armele pentru acest lucru. Krogstad isi desfasoara
santajul cu mult tact si rabdare. Cand vede ca planul lui nu da rezultate,
se enerveaza si devine impulsiv. Reluarea legaturii cu Linde il transforma
intr-o persoana pozitiva si optimista.

5. Scena Nora - Torvald, actul III

Ma intereseaza scena despartirii dintre Nora si Torvald din perspectiva
reactiilor pe care aceste personaje le au in situatia extrema a aflarii
adevarului. Nora ii vede adevarata fata a sotului ei si isi da seama ca timp

de opt ani de zile s-a amagit. Pe de cealalata parte, Torvald este pentru
prima data intr-o situatie atat de delicata: depinde de Krogstad, un om
care ii poate distruge viitorul. Acesta scena este parte a unui reality-show
transmis in direct la televizor.
In camera de zi a sotilor Helmer, Nora sta pe semi-intuneric. Este ora
11 seara. Epuizata dupa petrecerea de Craciun si dupa cele trei zile
groaznice, ea il asteapta pe Torvald pentru a-i spune adevarul inainte ca el
sa citeasca scrisorile. Bradul de Craciun este in contrapunct cu starea
cumplita a Norei. Intra Torvald degajat si bucuros dupa o seara minunata,
in care sotia lui i-a incantat pe toti invitatii de la petrecere.
Cand tocmai intra in birou, Nora il striga. Torvald se intoarce brusc,
aprinde lumina si se indreapta spre ea, placut surprins de "jocul" Norei. Ea
tasneste in bratele lui si incearca sa ii spuna ceea ce are pe suflet de atata
timp. Operatorul incepe sa filmeze si imaginile apar pe televizor. Nora nu
poate sa ii destainuie lui Torvald ce are pe suflet si il roaga sa se duca sa
citeasca scrisorile. Interpretand totul ca un alt joc al "ciocarliei" sale,
Torvald pleaca cu scrisorile in birou.
Operatorul filmeaza pe Torvald care citeste scrisorile. Nora simte ca un
pumnal in piept imaginile cu scrisoarea lui Krogstad in mainile sotului ei.
Hotaraste sa plece din casa definitv si sa se sinucida. Chiar inainte de a
ajunge la usa, intra Torvald in stare de soc si cu scrisoarea in mana. Nora il
implora sa o lase sa plece. El o respinge; inca nu-i vine sa creada ceea ce
a citit in scrisoare. Nora vrea sa fie lasata sa plece pentru ca Torvald sa nu
sufere din pricina ei. Prefera sa se sacrifice...
Nervos si agitat, Torvald incuie usa de la intrare, acopera camera de
filmat cu salul ei si il impinge pe operator in biroul lui. Transmisiunea
emisiunii este brusc intrerupta de reclame si interventii care atrag atentia
publicului asupra tensiunii neasteptate din casa Helmer. Fiind in sfarsit
singuri si nefilmati, Torvald o acuza si o umileste pe Nora pentru ca este o
femeie usoara. Isi pune un pahar de coniac si ii ordona Norei sa stea pe
canapea. Cauta disperat o solutie, stie ca nu trebuie sa afle nimeni despre
greseala comisa de sotia lui. Exact cand ii comunica decizia lui in privinta
relatiei lor de acum incolo, se aud batai in usa. Cei doi tresar. Torvald
tocmai ii interzicea Norei sa se mai ocupe de copii de acum incolo,
urmand ca relatia lor sa ramana numai o aparenta.

Torvald iese si se intoarce cu o alta scrisoare de la Krogstad. Cu

privirea in jos, Nora inca nu isi revine dupa reactia complet neasteptata a
lui Torvald. El deschide emotionat scrisoarea si parcurge in graba cateva
randuri. Striga de bucurie ca este salvat. O ia pe Nora in brate si ii arata si
ei scrisoarea. Nora arunca doar o privire scurta pe scrisoare; este complet
neinteresata. Torvald se relaxeaza in sfarsit, dar tresare, aducandu-si
aminte sa distruga hartiile. Strange de pe jos scrisoarea si se duce sa o
arunce in birou. Mai arunca o ultima privire pe hartie si o arunca.
Operatorul profita de ocazie si iese cu grija din birou cu intentia de a relua
filmarea. Simte ca sunt momente de maxima audienta si de acum incolo
incearca cu grija sa suprinda cele mei bune cadre. Astfel, Torvald se
apropie tandru si intelegator fata de cele trei zile cumplite ale Norei si ii
cere iertare foarte sigur pe el.
Observand ca operatorul reia filmarea, Torvald pluseaza cerandu-si
iertare. Nora se ridica brusc de langa sotul ei si pleaca in cealalta camera.
Se duce sa se schimbe. Torvald, vizibil entuziasmat de faptul ca este
salvat, ii promite Norei ca doar el o poate proteja. Cand ea iese schimbata
in haine de zi, Torvald o saruta pe frunte si vrea sa o alinte ca de obicei.
Nora se desprinde, acum nu mai poate suporta nici macar o atingere din
partea lui. Asadar aprinde lumina in camer si se aseaza pe fotoliu. Ii
ordona si lui Helmer sa stea jos. Nu stie cum sa inceapa ce are de zis.
Sigur pe el, Torvald se amuza pe seama dispozitiilor ei. Se aseaza relaxat
pe canapea, isi pune picioarele pe masa si o tot intrerupe pe Nora.
Desi ii expune niste lucruri foarte grave din casnicia lor, Torvald pare
ca nu pricepe unde vrea sa ajunga Nora. Ea se ridica de pe fotoliu si il
acuza pe Torvald ca nu a iubit-o niciodata. Abia in acest moment, el este
cu adevarat contrariat si simte ca ceva nu este in regula. Observa faptul
ca Nora este mult mai dura si transanta. Ii promite ca de acum incolo,
relatia lor va fi mult mai frumoasa.
Nora pleaca in cealalta camera sa isi faca bagajele. Abia acum Torvald
intelege ca Nora vorbeste serios. Cu cat repeta faptul ca ii interzice sa
plece, cu atat Nora se aprinde mai tare. Ea este hotarata sa il paraseasca
si isi ia doar lucrurile personale. Dezarmat de ura din vocea Norei, Helmer
o acuza ca nu il mai iubeste. Abia in acest moment, Nora simte ca Torvald
a pus punctul pe i. Ii explica dezamagirea prin care tocmai a trecut in
privinta lui. Incheie recunoscand ca a trait opt ani cu un strain; ca a avut

trei copii cu un strain si pleaca hotarata. Torvald ramane impietrit langa

usa. Operatorul de apropie de el sa suprinda un prim plan; Torvald ii
inchide camera. Pe televizor apare o imagine care denota lipsa de semnal.

Distributie:
Nora - Lia Sinchevici
Torvald - Dani Achim
Operator - Vlad Benescu
Scenografie - Sabina Vesteman