Sunteți pe pagina 1din 65

Psihoterapiile

Cognitive si
Comportamentale
 Ce veti vedea in acest material:

 1. Ce sunt Psihoterapiile Cognitive si


Comportamentale?

 2. Tulburarile Alimentre:

 - Bulimia Nervoasa
 - Anorexia Nervoasa

 3. Cum ajungeti la noi, unde ne gasiti?


 CE SUNT PSIHOTERAPIILE COGNITIV-
COMPORTAMENTALE?

 Psihoterapiile Cognitiv-Comportamentale
sunt o forma de tratament psihologic prin
utilizarea cuvantului.

 Scopul Psihoterapiilor Cognitive si


Comportamentale este de a schimba felul in
care gandesti despre tine, despre ceilalti si
situatiile de viata.
 De ce?

 Pentru a deveni mult mai realist si a putea trece


mai usor peste probleme.

 De asemenea, Psihoterapiile Cognitiv-


Comportamentale te ajuta sa-ti schimbi starea
emotionala si comportamentul.

 Adica, Psihoterapia Cognitiv-Comportamentala iti


da anumite “instrumente” care te ajua sa-ti
perfectionezi/schimbi comportamentul.
 Cu cat iti vei analiza mai mult gandurile, emotiile
si comportamentele – cu atat vei gandi mai

 realist, te vei simti mai bine, si-ti vei perfectiona


modul de manifestare comportamentala.

 Si-n acest mod vei deveni mai competen in ceea


ce priveste preluarea controlului asupra vietii tale

 (fara sa te lasi condus de unele ganduri


irationale/nesanatoase, de starea emotionala
si/sau de anumite comportamente nesanatoase).
 Facand acestea, iti va creste stima de sine si
increderea in tine.

 Iar in situatii de stres


 (sau situatii negative de viata, ex. pierderi),
 Psihoterapia Cognitiv-Comportamentala te
poate ajuta sa-ti analizezi optiunile,

 sa preiei controlul si sa eviti mecanismele de


coping negative (ne sanatoase, ex.consumul
de alcool).
 Sa expunem un caz tipic de interventie in
psihoterapie, acesta include (in CBT):

 -identificarea situatie care va provoacat


problema,

 -constientizarea gandurilor, emotiilor si-a


comportamentului in situatia respectiva,
 Sa expunem un caz tipic de interventie in
psihoterapie, acesta include (in CBT):

 -recunoasterea gandurilor/credintelor
disfunctionale/irationale, si schimbarea lor cu
altele functionale/rationale,

 sau scaderea intensitatii si frecventei aparitiei


acestora (acolo unde nu se pot schimba).
 Trebuie sa intelegeti ca intre gand si emotie
exista o legatura directa.
 Adica, gandurile tale iti influienteaza starea
emotionala (felul in care te simti, ex. stresat,
deprimat, trist, singur, invidious, gelos, etc.).

 Ex. Sa presupunem ca la locul dvs de munca va


implicati si lucrati foarte mult deoarece va ganditi
ca veti primi o evaluare pozitiva a muncii dvs. –
atunci veti simti mandrie si incredere de sine.
 Dar, in aceeasi situatie, daca ganditi ca lucrati
prea mult, credeti ca sunteti suprasolicitat,
nedreptatit – veti fi usor iritabil si va veti enerva
la orice mic detaliu.
 Exemple de ganduri automate care va pot
trece prin minte si emotia provocata de ele:

 1.Situatia in care te compari cu altcineva


(comparatie care poate sa fie facuta din orice
unghi, ex. profesional) si ajungi la concluzia
ca nu esti la fel de bun cu el deoarece tu nu
esti la fel de talentat, atractiv, inteligent, nu ai
la fel de mult succes, etc. Aceasta te face sa
TE SIMTI INFERIOR.
 2. Sa analizam o pierdere, sa presupunem ca
v-ati divortat de partenerul/a de viata iar in
minte va apar o serie de ganduri negative
 (ex. “Nu pot sa traiesc fara el/ea”, “Ea/el a
insemnat totul pentru mine.”, “Nu voi mai
intalni niciodata pe cineva.”, “Viata mea s-a
terminat.”,
 “N-o sa mai iubesc niciodata.”, etc.). Aceste
ganduri va provoaca TRISTETE, DEPRESIE.
 3. Te gandesti ca nu primesti destula atentie
si iubire de la cei din jur si esti singur. Acest
gand te face sa te simti SINGUR.

 4. Te gandesti ca-ti va ”pica fata” atunci


cand ceilalti vor afla ce ai facut, spus, in
anumite situatii. Acest gand iti provoaca
RUSINE.
 5. Gandesti ca meriti sa fii pedepsit deoarece
ai incalcat legea morala, sau ai ranit pe cineva
in anumite situatii. Acest gand te face sa
simti VINA.

 6. Gandesti ca cineva te nedreptateste sau


vrea sa traga niste foloase de pe urma ta.
Acest gand te enerveaza, resimti furie si esti
iritat.
 Gandurile si emotiile ne dirijeaza
comportamentul.

 Ex. Gandesti depre tine ca: “Sunt un ratat!”,


acest lucru te face sa simti neajutorare - iar
comportamentul manifestat este ca RENUNTI
la “lupta”.

 Sau, spre exemplu daca gandesti ca esti in


pericol, te vei simti anxios – iar
comportamentul este ca NU IESI DIN CASA.
 Ganduri functionale –vs- Ganduri
disfunctionale

 Gandurile disfunctionale sunt ilogice (ne
sanatoase), nu sunt sustinute de experiente
traite, sau alte evidente, nu exista argumente
care sa le sustina.

 Gandurile functionale (sunt sanatoase) sunt


sustinute logic, empiric si pragmatic. Si exista
experiente care le sustin.
 Deci, Gandurile functionale = in acord cu
realitatea (realitatea este perceputa corect)
/rationale/sanatoase/adevarate.

 Iar Gandurile disfunctionale = in dezacord cu


realitatea (realitatea este perceputa eronat),
irationale, nesanatoase, mincinoase.
 In psihoterapie ne focalizam pe identificarea,
chestionarea si schimbarea acelor ganduri
irationale – inlocuidu-le cu altele rationale.

 Sau, daca nu putem face acest lucru, le scadem


din frecventa aparitiei lor si/sau din credibilitate.

 Iar, o data realizat acest lucru (operatiune pe care


o numim RESTRUCTURARE COGNITIVA), starea
emotionala se va schimba si ea, iar implicatiile
sunt observate si asupra comportamentului
manifestat.
 Deci, prin restructurare cognitiva se ajunge la
ganduri rationale (sanatoase), starea emotionala
se echilibreaza (ve simtiti mai bine) si
comportamentul manifestat va fi unul
constructiv, functional (sanatos).

 Ex. Sa revenim asupra unui exemplu dat in acest


articol:

 Gandesti ca esti in pericol, te vei simti anxios –


iar comportamentul este ca NU IESI DIN CASA
 Dupa restructurare discreditezi gandul “sunt
in pericol”, constientizezi ca “nu este nici un
pericol daca iesi din casa”

 – prin urmare nu te vei mai simti anxios (cel


putin nu la nivel disfunctional, adica chiar
daca mai resimti putina anxietate, aceasta nu
te va tine in casa, nu-ti va afecta
comportamentul)

 – iar comportamentul va fi IESITUL DIN CASA.


 In cazul in care nu-ti tratezi anxietatea,
aceasta va creste in intensitate si frecventa.

 Exemplul nostru – fara restructurare cognitiva
(sau fara tratament)

 vei ramane mereu in casa, iar problema se va


agrava in timp, fiind predispus sa dezvolti si
alte probleme de sanatate.
 Deci in cadrul psihoterapiei spargem acest
“cerc vicios” care implica gandirea
disfunctionala, mentine emotia disfunctionala
si comportamentul nesanatos

 (lucrand pe fiecare gand – emotie -


comportament in parte, dupa caz).

 Iar la psihoterapeut beneficiezi totodata de


confidentialitate si suport psihologic.
 IDENTIFICAREA GANDURILOR NESANATOASE
 Identificarea acelor ganduri disfunctionale
(nesanatoase) care va provoaca emotia
negativa, folosim tehnica Downward Arrow
Technique.

 Downward Arrow Technique - este o tehnica


psihoterapeutica importanta pe care o
folosim in procesul psihoteraeutic, mai ales in
cadrul Psihoterapiilor Cognitive si
Comportamentale.
 Aceasta tehnica o folosim pentru a identifica
acele ganduri nesanatoase

 (negative si automate) care apar in mintea


noastra in anumite situatii.

 Ele sunt defapt credinte nesanatoase cu


referire la noi, la ceilalti si la lumea in care
traim.
 Pot sa apara sub forma gandurilor negative
automate (ex. Ma fac de ras!), gandurilor
intermediare

 (ex. Daca fac o greseala, atunci oamenii vor


crede ca sunt un idiot.)

 si/sau schemelor cognitive (ex. Nu poti avea


incredere in oameni).
 Cand utilizam Downward Arrow
Technique, mai intai trebuie sa identificam
acea situatie in care resimtim emotia
nesanatoasa.

Exemple de emotii sunt: vina, frica, rusine,
vinovatie, teama, deprimare, si altele.

 Le dam o valoare pe o scala de la 0 la 10,


unde 0 inseamna lipsa emotiei, iar 10 emotia
este rsimtita foarte intens.
 A doua treapta este cea a intrebarilor!

 Descrie aici situatia care iti provoaca emotia


nesanatoasa/disfunctionala:
 ............................................................................
..........................................................................
 ............................................................................
..........................................................................
 ............................................................................
...........................................................................
 Numeste aici emotia (intr-un singur cuvant, ex. frica,
furie, etc):
 ...................................................................................
.....................................................................


 Intreaba-te ce spune situatia data (descrisa mai sus)
despre tine? Explica mai jos:
 ...................................................................................
.......................................................................
 ...................................................................................
.............................................................................
 Ce spune situatia data despre ceilalti? Explica mai
jos:
 ...................................................................................
..........................................................................
 ...................................................................................
...........................................................................

 Ce spune situatia data despre lumea din jurul tau?


Explica mai jos:
 ...................................................................................
.............................................................................
 ...................................................................................
.............................................................................
 Repeta ciclul intrebarilor pana cand ajungi la
gandul care iti provoaca emotia.

 Si asa ai reusit sa identifici gandul nesanatos.

 O data ce l-ai identificat, treci la


RESTRUCTURAREA COGNITIVA.
 TEMA DE CASA IN PSIHOTERAPIE
 Ce anume reprezinta tema de casa in
psihoterapie (CBT), de cate tipuri este, venind si
cu cateva exemple.

 Sedintele de psihoterapie, in general, se


programeaza de 2 ori/ saptamana (desigur, data
si ora vor fi stabilite impreuna cu clientul),

 insa, din pacate o sedinta dureaza intre 45 – si


maxim 60 de minute, ceea ce este foarte putin.
Tema de casa este un element foarte important
in psihoterapie, ajutand foarte mult la progresul
clientului.

 Incurajam clientul sa ia in serios tema de casa, sa


se implice cat mai mult in rezolvarea ei si cat mai
bine posibil.
 Tema de casa da clientului ocazia sa puna in
practica ceea ce s-a discutat in cabinet, tehnicile
invatate,

 practic tema reprezinta implementarea planului


psihoterapeutic in viata de zi cu zi a clientului.
 Din aproape in aproape, clientul poate
implementa cate putin din planul
 psihoterapeutic, ca intr-un final sa devina
propriul sau psihoterapeut.

 Psihoterapia va deveni pentru dvs un mod de
viata,

 nu exista psihoterapie doar in cabinet, timp de o


ora, iar ulterior sa se lase totul la o parte si sa se
revina la vechile obiceiuri.
 Daca ar fi asa, atunci v-ati pierde timpul si resursele
in zadar.

 Tocmai de aceea, in ceea ce ma piveste, vad tema de


casa indispensabila unui proces psihoterapeutic (nu
conteaza daca se lucreaza pe consiliere psihologica
sau pe probleme de ordin clinic).

 Totodata tema de casa poate fi privita drept “scut” in


ceea ce priveste riscul de a deveni dependent de
psihoterapie, clientul invatand prin intermediul ei sa
se descurce singur. (Michael Neenan, 2004).
 Desigur, nu vom impune clientului o tema de
casa dupa bunul nostru plac.

 Ci vom creiona planul de implementare, alegand


tehnicile care vi se potrivesc, impreuna, prin
colaborare si implicare din partea ambelor parti.

 Vom programa tema de casa in asa fel incat sa va


faca placere s-o implementati, cautand acele
tehnici, activitati, etc, care vi se potrivesc.
 Tipuri de tema de casa in cadrul psihoterapiei
(CBT):

 Putem imparti tipurile de teme de casa in doua


mari categorii:
 -cognitive (biblioterapie, ascultarea unor CD-uri,
etc),

 -comportamentale (experimente, activitati


placute, gradarea sarcinilor, etc), (Michael
Neenan, 2004).
 Exemple de tipuri de teme de casa in psihoterapie (CBT):

 Biblioterapia:

 Aici ne referim mai ales la anumite materiale care fac parte din
literatura
 “self-help”; de exemplu cartile:

 “The Feeling Good Handbook”, David


 Burns (1989) – daca va confruntati cu anxietate si/sau depresie,
 Love is Never Enough, Aaron Beck (1988) – cu precadere cand
intampinati probleme de relatie, “Overcoming Low Self-
Esteem”, Melanie Fennell (1999) – daca aveti probleme cu stima
de sine, “Life Coaching: A Cognitive Behavioural Approach” -
Michael Neenan and Windy Dryden (2002), etc.

 Ascultarea unor materiale audio-video –
clientilor la care le place mai putin sa
citeasca, le vom recomanda anumite
materiale (“self-help”) in format audio-video.

 Bazandu-ne pe faptul ca este mai important


ca informatia sa ajunga la dvs decat felul in
care ajunge, sa se inteleaga si sa existe
posibilitatea de utilizare a informatiei insusite
cu maxima precizie in beneficiul clientului.
 Scrisul – aici recomandam mai ales jurnalul personal, prin
intermediul lui clientul are posibiliatea sa “se descarce” de tot
ce-l apasa inauntrul lui, de toate acele lucruri pe care nu le-ar
spune nimanui inafara de psihoterapeutul lui.

 Si aici tin sa subliniez ca sinceritatea este absolut necesara in


psihoterapie, o relatie de incredere facilitand foarte mult
procesul psihoterapeutic.

 Minciuna este absolut exclusa, nu putem lucra pe minciuna, daca


vom lucra pe minciuna – rezultatul va fi tot o minciuna. Deci
pierdere de timp si resurse.

 De aceea este bine ca clientul sa se pregateasca sufleteste pentru


psihoterapie, sa vina deschis, cu incredere ca lucrurile se pot
schimba (si se poate), cu dorinta de progres, sa fie deschis spre
o cat mai buna implicare in procesul psihoterapeutic.
 Activitatile placute includ – aceste teme de casa
le sugeram mai ales clientilor afectati de depresie
si anxietate.

 Ele constau in mici activitati cum sunt: o plimbare


prin parc, o iesire la opera, teatru, film, meci de
tenis, etc.

 Variaza de la caz la caz, in functie de


personalitatea si preferintele clientului.

 Experimentele – aici sugeram clientului sa faca ceva nou,
sa experimenteze ceva pentru intaia data si sa
observe/noteze cum a fost.

 Fiecare tema de casa intocmita de catre dvs in timpul avut
la dispozitie intre sedinte, se va discuta in prima parte a
sedintei de psihoterapie. Ne vom opri asupra ei timp de 5
– 10 minute, dupa caz.

 Vom vedea cum a fost rezolvata, vom corecta erorile si


vom nota punctele ei forte (ce, cum, cat v-o ajutat), vom
cauta sa inbunatatim mereu procesul de implementare, cat
si tehnicile folosite pentru punerea ei in practica.


 In ceea ce urmeaza voi prezenta pe scurt ce este
Bulimia Nervoasa.

 Cred ca se cunoaste de catre toata lumea ca


Bulimia Nervoasa este o tulburare alimentara.

 S-au facut studii in Australia care vin cu


informatia ca aproximativ 3% dintre femei

 dezvolta Bulimie Nervoasa intr-o anumita


perioada de viata.
 Persoanele care prezinta aceasta tulburare
tind sa manance mult

 (uneori se ingrasa) iar ulterior manifesta


anumite comportamente compensatorii
pentru a slabi

 (sau a nu lua mai mult in greutate dupa ce au


ingerat o cantitate consistenta de alimente).
 Astfel ei prezinta ganduri obsesive in legatura
cu ceea ce ingereaza, cantitatile ingerate,
frecventa cantitatilor ingerate (cu mancatul in
general), cat si cum sa slabeasca (practicand
acele comportamente compensatorii).

 Aceste obsesii au doua valente:

 -preocupari legate de “a manca” si


 -preocupari legate de “a nu manca”.
 Caracteristicile Bulimiei Nervoase sunt:

 I. Episoade frecvente de mancat compulsiv (binge


eating), aceste episoade implica doua mari trasaturi:

 -ingerarea unei cantitati mari de alimente intr-o


perioada foarte scurta de timp (ex. in doua ore).

 -sentimentul de pierdere a controlului in ceea ce


priveste mancatul (ex. daca incepi un pachet de
biscuiti, nu poti sa te opresti pana cand nu-I termini;
dar nici nu poti, daca-i vezi undeva, sa nu incepi sa-i
mananci).

 II. Comportamente compensatorii.

 Sunt acele comportamente manifestate


anume sa compenseze episoadele de mancat
compulsiv (binge eating).

 Spre exemplu persoanele isi provoaca voma,


utilizeaza diuretice si laxative, practica
exercitii fizice exagerate.
 III. Comportamentele sunt manifestate
frecvent.

 Adica persoanele care prezinta Bulimie


Nervoasa practica episoadele de binge eating
si comportamentele compensatorii timp de
cateva luni (sau chiar mai mult).
 IV. Schimbari ale formei corpului.

 Se refera la faptul ca persoanele (in multe


cazuri) iau in greutate, dar si la faptul ca,
datorita ingrasarii, se analizeaza global
negativ (avand in vedere doar forma
corpului).

 V. Nu se ingrasa extrem de mult.


 Similar cu Anorexia Nervoasa (despre care am
discutat déjà in articolul precedent), si
Bulimia Nervoasa se imparte in doua tipuri:

 1. Purging type – care implica comportamente
compensatorii (mentionate mai sus).
 2. Non-purging type – care exclude
comportamentele compensatorii.
 unele simptome sunt comune cu cele din Anorexia Nervoasa

 Dar, desigur exista diferente intre cele doua tulburari alimentare
care fac distinctia clara in cazul diagnosticului si anume:

 -cei care sunt afectati de Anorexia Nervoasa sunt extrem de
slabi (subponderali), nu si cei care sunt afectati de Bulimie
Nervoasa (care pot sa aiba chiar un corp bine proportionat, nu-i
o conditie sa fie supraponderali).
 -in ceea ce privesc episoadele de binge eating si
comportamentele compensatorii, ele sunt un criteriu bazic in
cazul Bulimiei Nervoase, dar nu si-n cazul Anorexiei Nervoase
(insa multe persoane care sufera de Anorexie Nervoasa pot sa
prezinte episoade de binge eating si comportamente
compensatorii).
 Anorexia nervoasa este o tulburare alimentara.

 Tulburarea alimentara este caracterizata de doua


lucruri importante:

 -tulburare in ceea ce privesc obiceiurile


alimentare (mancat mult si/sau foarte putin,
mancat repede, etc.).

 -tulburari de comportament care au directa


legatura cu greutatea corpului (ex. prvocarea
vomei, exercitii fizice exagerate, etc.).
 Tulburarile alimentare sunt mai des intalnite
la femei decat la barbati, studiile ne spun ca

 aproximativ 90% din persoanele care prezinta


tulburari alimentare sunt femei.

 Din dorinta de a slabi, multe femei se supun


la diete alimentare, atunci cand regulile
acestor diete sunt foarte stricte, ele pot duce
la tulburari alimentare.
 De retinut este faptul ca o problema alimentara
duce la probleme de sanatate fizica dar si
psihica.

 De aceea, daca se observa prezenta simtomelor


unei tulburari alimentare, de dorit este sa luati
legatura imediat cu un specialist.

 In acest scurt titlu mi-am propus sa va spun


cateva cuvinte despre
 ANOREXIA NERVOASA.
 Au fost facute cercetari in domeniu (mai
exact in Australia)

 care vin cu dovezi care sustin ipoteza ca 2%


dintre femei sufera de aceasta tulburare, iar
alte 2 % dintre femei sunt

 sub pragul de a dezvolta Anorexie Nervoasa


(fara a indeplini toate criteriile de diagnostic).
 Persoanele care sufera de Anorexie Nervoasa
se infometeaza extrem de mult.

 Deci aceasta tulburare nu presupune doar o


dieta stricta, ea implica o percepere
distorsionata a corpului

 (in genere persoana se vede obeza si-i este


extrem de frica sa nu ia in greutate) fiind
foarte rezistenti la schimbare.
 Sunt astfel foarte preocupati cu mancatul sau ne-
mancat-ul si greutatea corpului.

 Simptomele care caracterizeaza Anorexia


Nervoasa sunt:

 -persoana este extrem de slaba, greutatea


corpului lor se situeaza la mai putin de 85% din
ceea ce se asteapta in functie de varsta pe care o
au si inaltime. Isi restrictioneaza sever regimul
alimentar, si practica exercitii fizice exagerate
pentru a-si controla greutatea corpului.
 -prezinta frica intensa de a nu se ingrasa.

 -prezita o perceptie distorsionata in ceea ce


privesc formele si greutatea propriului corp.

 Persoanele cu Anorexie Nervoasa nu-si vad


corpul asa cum este in realitate. Atunci cand
se privesc in oglinda, isi vad corpul mult mai
voluminos, percepandu-se distorsionat drept
grasi.
 Pentru ca isi vad corpul in acest fel, le este afectat
mult modul in care gandesc despre ei insisi, le scade
stima de sine, si tind sa se evalueze global prin forma
corpului (care este la ei perceputa distorsionat).

 Fiindca isi percep distorsionat corpul (vazandu-se


grasi), persoanele afectate de Anorexie Nervoasa nu-
si constientizeaza problema alimentara si nu inteleg
ca greutatea foarte scazuta a corpului lor este o
problema.

 -femeile care au dezvoltat Anorexie Nervoasa pot


suferi de amenoree (iar la barbati le scade nivelul de
testosteron).
 Se cunosc 2 tipuri de Anorexie Nervoasa:

 -tipul restrictiv, care nu include episoade de


mancat compulsiv, nici comportamente
compensatorii.

 -tipul care implica episoade de mancat


compulsiv si comportamente compensatorii.

 Un episod de mancat compulsiv presupune ca
persoana ingereaza o cantitate mare de alimente
intr-o perioada scurta de timp (ex. 2 ore), si-si
pierde controlul alimentar.
 Comportamentele compensatorii se refera la faptul ca
persoana isi provoaca voma imediat dupa ce a ingerat
o anumita cantitate de alimente (din dorinta de a nu
lua in greutate),

 practica exercitii fizice exagerate, face uz de laxative


si diuretice.

 Studiile ne spun ca aproximativ 60% dintre


persoanele care prezinta Anorexie Nervoasa prezinta
si episoade de mancat compulsiv si/sau
comportamente compensatorii.

 Va propun urmatorul test!


 ANALIZA REZULTATELOR TESTULUI:

 Daca raspunsurile date sunt mai mult


“Destul/Mult” decat “Deloc/Putin”,

 indicat este sa va prezentati la un specialist


(psihiatru/psiholog clinician)

 pentru o evaluare complexa a


comportamentului dvs alimentar.
 Europa, Romania, Jud. Cluj, Loc. Cluj-Napoca, Bd-ul
Eroilor, nr.10, ap. 30

 Lucrez numai cu programare, suntem 5 psihologi care


utilizam si rezervam acelasi spatiu pentru activitatile
curente – in functie de disponibilitatea clientului si a
noastra.

 Pe usa cabinetului nostru sunt afisate datele de contact a


tuturor psihologilor care ne desfasuram activitatea in
aceasta locatie. Aveti posibilitatea sa lucrati cu oricare
dintre noi.

 Confidentialitatea sedintelor v-o garantam prin Codul


Deontologic al Psihologilor din Romania.
 Telefon de contact – 0752432904
(Psiholog/Psihoterapeut - Suciu Lucretia)

 Serviciile mele (Psiholog/Psihoterapeut - Suciu


Lucretia)

 constau in Evaluare Psihologica Clinica (facuta


pentru psihoterapie) si Psihoterapii Cognitive si
Comportamentale.

 Utilizam pentru evaluare materiale standardizate


(SCID-I si SCID-II, cu Drept de Licenta).
 Aveti posibilitatea sa beneficiati doar de
atatea sedinte cate doriti, nimeni nu va
impune sa continuati tratamentul daca
considerati ca nu vi se potriveste.

 Iar numarul si pretul sedintelor se stabileste


prin contract (in dublu exemplar, conform
Legii).

 Aveti posibilitatea sa platiti costul sedintelor


fie initial, fie in cadrul fiecarei sedinte.
Va multumesc!
Tel: 0752432904