Cobai în experimentele cu ţigări: greaţă, tuse şi dureri de cap

Autor: Ionela Săvescu1 decembrie 2011

Un bucureştean de 25 de ani a fost, pentru şase luni, tester pentru o companie producătoare de
ţigarete. Trebuia să fumeze un pachet pe zi şi să spună săptămânal cum se simte.

STIRI CALDE

21:44 - Ponta știe: ”Majorarea pensiilor și dublarea alocațiilor vor intra în vigoare”

21:37 - Busculadă în Parlament. 15 aleși s-au încăierat de la pământ

21:31 - Băsescu, avertisment pentru Iohannis. Ce spune despre suspendarea președintelui

21:25 - Prime Time- Gelu Vișan: „Iohannis se joacă cu Parlamentul României pe degete”

21:19 - Trump trage la foc automat în democrați. Acuze grave. „Corupți, murdari, turnători”

21:13 - Se schimbă legea construcțiilor, imobilele ridicate ilegal pot fi autorizate

21:07 - Guvernul a vrut să modifice Codul Rutier! Articolul pe care Ludovic Orban și l-ar fi dorit

21:01 - Atenție, părinți, se dau burse pentru elevi! Câți bani oferă statul român

20:54 - Dușmani la cataramă. Record al exportului de petrol rus către Statele Unite

20:47 - Oscar 2020. Cine sunt câștigătorii? Surpriza vine din partea...

20:40 - Ipocrizia adversarilor lui Trump. L-ar demite democrații pe Obama?

Bogdan Roşca, din Bucureşti, îşi aduce aminte că a intrat în acţiunea companiei producătoare de ţigări
după ce a participat la un focus-group în care se dezbătea fumatul în locurile publice.

O tânără i-a spus că se încadrează în grupul – ţintă al unui nou tip de ţigarete – fumător constant, cu
vârsta până în 30 de ani, care pufăie când iese în oraş, pentru socializare, în pauzele de la facultate,
acasă, pe stradă sau pe oriunde se poate aprinde din plictiseală o ţigară.

Le-a spus şi prietenilor. A sunat cam aşa: "Băieţi, putem fuma moca!".

Şapte pachete albe

După două zile, Bogdan a semnat un contract prin care se angaja că, timp de o lună, va fuma câte un
pachet de ţigări. La fel a făcut şi un prieten de-al lui, care s-a înscris la "categoria grea" – câte două
pachete în 24 de ore.

S-au întâlnit cu fata care le-a propus afacerea şi au completat un formular: "Nu mi s-au făcut analize sau
radiografii. Trebuia să scriu de când fumez, cât fumez, ce mărci de tutun am încercat. Asta a fost la
primul chestionar".

Fata le-a pus în mână un cartuş de ţigări, pe care nu scria nimic, decât că tutunul dăunează sănătăţii. Nici
pachetele nu erau inscripţionate, iar ţigaretele erau albe. Nu li s-a spus nimic despre brand, nici despre
cantitatea de gudron sau de nicotină.

"Ne-a zis clar să nu dăm nimănui altcuiva să fumeze şi nici să nu povestim dacă ne simţeam rău, ca să nu
putem influenţa. Dar n-aveau cum să ne controleze. La sfârşit de săptămâna, ne întâlneam iar cu fata
aceea, ca să completăm un chestionar de cinci pagini şi să-i dăm pachetele goale. Asta era regula: să
returnăm pachetele", mai spune Bogdan.

Întrebările variau: de la dacă tuşeau dimineaţa, dacă au ameţeli, dureri de cap, stări de vomă sau alte
simptome până la dacă au fost tentaţi să fumeze ţigările de dinainte de experiment.

Cantitatea de gudron, diferită în fiecare săptămână

De la o săptămână la alta, Bogdan simţea că ţigările sunt mai tari, fumul era mai înecăcios sau trasul în
piept îi lăsa un gust iute. Îşi nota pe-o foaie toate nemulţumirile apoi, la sfârşit de săptămână, le scria în
chestionar.

"O singură dată m-am simţit mai rău, aşa, aveam dureri de cap şi-o stare de vomă. Dar eram student, nu
prea aveam bani de ţigări şi tot pe alea le fumam", spune Bogdan.

Primul experiment a durat o lună, iar la sfârşit i s-a spus că trebuie să facă o pauză de trei zile, în care să
nu mai fumeze deloc. I-a fost greu şi a început să tuşească.

A completat un nou set de hârtii. Tot experimentul avea să aibă un rezultat după mărturiile fumătorului:
"Pot spune că am fost conştiincios, chiar am făcut ce mi-au cerut, deşi alt beneficiu material în afară de
faptul că primeam nişte ţigări gratis n-a fost. Prietenul meu s-a lăsat de test după prima lună. La el erau
chinuitoare întâlnirile alea de raport şi faptul că, de multe ori, arunca pachetele goale".

Întâlnirile de grup: ţigara cu alcool sau cafea

A continuat să fie cobai încă cinci luni, timp în care a fost chemat la un focus-grup cu ceilalţi fumători
care făceau parte din experiment: "Ne-au cerut să ne prezentăm. Erau şi bărbaţi de 40-45 de ani, dar şi
un pic mai în vârstă. A trebuit să povestim cu toţii dacă ţigările în combinaţie cu alcoolul sau cafeaua ne-
au făcut rău sau dacă ne curge nasul dimineaţa. Pe asta n-am înţeles-o, nu ştiam că fumatul îşi afectează
mucoasa nazală".

Bogdan mai povesteşte că la întâlnirile de grup venea şi un medic, dar nu i s-a cerut niciodată să facă un
control. L-a făcut după ce le-a spus părinţilor că a fost cobai pentru tutun: "M-am şi speriat, pentru că nu
mi s-a spus niciodată dacă ţigările conţin, ştiu eu, chimicale sau aditivi toxici. Mi-am făcut raze la
plămâni, ca să mă asigur că mi-am făcut praf plămânii de tot".
"O singură dată m-am simţit mai rău. Aveam dureri de cap şi-o stare de vomă. Dar eram student, nu
prea aveam bani de ţigări şi tot pe alea le fumam.”

BOGDAN ROŞCA, fumător

SĂ TE LAŞI E LA MODĂ

14% dintre fumători au abandonat ţigările anul acesta

Centrul Naţional pentru Renunţare la Fumat a făcut, recent, un studiu comparativ privind motivele
pentru care românii se lasă de fumat. Dacă în 2003, 56,3% dintre foştii fumători îşi motivau decizia prin
faptul că "fumatul dăunează sănătăţii", medicii care au realizat studiul spun că românii au început să
aibă argumente concrete pentru care abandonează tutunul.

"Au început să facă legătura între fumat şi starea de rău pe care o resimt, să dea atenţie stării de
saţietate. Un alt motiv important sunt banii. În 2003, de exemplu, doar 3% dintre cei care s-au lăsat
spuneau că banii au fost principalul motiv. Până anul acesta, procentul a crescut de patru ori, ajungând
la 12%", a spus medicul pneumolog Magdalena Ciobanu, coordonatoarea programului antitutun "Stop
Fumat".

Medicul a mai precizat că tot mai mulţi români sunt hotărâţi să scape de acest viciu. Anul acesta, 14%
dintre fumători au abandonat ţigările, fie prin voinţă, fie apelând la un ajutor de specialitate. Pe lângă
faptul că au conştientizat că ţigările afectează sănătatea, un rol important l-au avut şi campaniile
antifumat.

Citiţi şi:

Tot mai mulţi români se lasă de fumat. Mărturia unei foste fumătoare: "Ţigările sunt împuţite"

DOSAR. Cocktailul din otrăvuri: cât gudron înghite un fumător, în cea mai mare loterie la nivel mondial.
De ce unii mor şi alţii scapă

Tot mai puţini români fumează

Aproape de realitate: vaccinul care te ajută să renunţi la ţigări