SEMINAR DREPT CIVIL.

CONTRACTE
I. 1. În cazul contractului de mandat: A) dacă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat
să îl îndeplinească cu diligenţa unui bun proprietar; B) când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai
multe persoane pentru o afacere comună, mandatul nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor mandanţilor;
C) când mandatul a fost dat aceluiaşi mandatar de mai multe persoane pentru o afacere comună, fiecare
dintre ele răspunde solidar faţă de mandatar de toate efectele mandatului.
2. În cazul contractului de mandat: A) dacă părţile nu au prevăzut un termen, contractul de mandat
încetează în 5 ani de la încheierea lui; B) dacă sunt mai mulţi moştenitori ai mandantului, ratificarea actului
încheiat de mandatar cu terţul produce efecte chiar dacă provine numai de la unul dintre moştenitori; C)
orice mandatar este ţinut să remită mandantului tot ceea ce a primit în temeiul împuternicirii sale, chiar
dacă ceea ce a primit nu ar fi fost datorat mandantului.
3. În materia contractului de mandat: A) în toate cazurile, mandantul are acţiune directă împotriva
persoanei pe care mandatarul şi-a substituit-o; B) în toate cazurile, mandantul este obligat să repare
prejudiciul suferit de către mandatar în executarea mandatului; C) mandantul are obligaţia să restituie
mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urmă pentru executarea mandatului, împreună
cu dobânzile legale aferente, calculate din ziua în care mandantul a fost pus în întârziere.
4. În materia contractului de mandat: A) oferta de mandat special trebuie să fie expresă; B) în cazul
mandatului special sau autentic, acceptarea ofertei de mandat nu poate fi tacită; C) dacă, după ce mandatarul
a vândut fără împuternicire un bun, mandantul a încheiat un contract de locaţiune şi dreptul locatarului este
opozabil oricărui dobânditor, terţul cumpărător nu este ţinut să respecte locaţiunea în cazul în care ulterior
încheierii contractului de locaţiune intervine ratificarea vânzării de către mandantul-locator.
5. În materia contractului de mandat: a) un mandat constatat printr-o procură autentică notarială
poate fi revocat în mod tacit şi chiar dacă a fost declarat irevocabil; b) dacă mandatul este cu titlu oneros,
contractul va fi lovit de nulitate pentru lipsa obiectului în cazul în care remuneraţia mandatarului nu este
determinată prin contract; c) dacă mandatul este cu titlu oneros şi mandatarul renunţă la mandat, el nu mai
poate pretinde remuneraţia pentru actele pe care le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunţării.
6. În cazul contractului de mandat: A) mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit
legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancţiunea aplicabilă actului însuşi; B) dacă
mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligenţa pe care o manifestă
în propriile afaceri; C) dacă s-a dat mandat pentru încheierea unui contract de vânzare, mandatarul poate
încheia şi un contract de locaţiune cu privire la acelaşi bun.
7. În cazul contractului de mandat: A) mandatul general îl autorizează pe mandatar să efectueze
acte de conservare, acte de administrare şi acte de dispoziţie; B) mandantul poate oricând revoca mandatul,
expres sau tacit, afară numai dacă mandatul a fost declarat irevocabil; C) mandatul se întinde şi asupra
tuturor actelor necesare executării lui, chiar dacă nu sunt precizate în mod expres.
8. În materia contractului de mandat: A) obligaţia mandatarului de a executa mandatul este în toate
cazurile o obligaţie de rezultat; B) obligaţia mandatarului de a executa mandatul este în toate cazurile o obligaţie
de mijloace (de prudenţă şi diligenţă); C) mandatul pentru vânzarea unui imobil aflat în stare de indiviziune
dat coindivizarului se consideră revocat tacit prin introducerea unei acţiuni de partaj de către mandant.
9. În materia contractului de mandat: A) un mandat constatat printr-o procură autentică notarială
poate fi revocat în mod tacit sau printr-o simplă notificare sub forma unui înscris sub semnătură privată
trimisă mandatarului; B) în toate cazurile, mandantul este obligat să repare prejudiciul suferit de către
mandatar în executarea mandatului; C) acceptarea ofertei de mandat poate fi tacită, inclusiv în cazul în care
procura dată de mandant îmbracă forma autentică cerută ad validitatem.
10. H a încheiat cu M un contract de mandat cu titlu oneros prin care l-a împuternicit să înstrăineze
producția sa de 500 tone de cartofi, cu prețul 1 leu/kg. În baza mandatului, M a vândut cantitatea de cartofi
către un lanț de magazine, cu prețul de 1,5 lei/kg, obținând suma totală de 750.000 lei. Din aceasta, la
momentul desocotirii mandatului, după ce i-a fost plătită remunerația, M i-a predat lui H suma de 500.000
lei, reținând diferența. H l-a notificat cerându-i diferența de preț, însă M a refuzat. Prin raportare la situația
de fapt descrisă: a) H este îndreptățit să obțină diferența de preț, chiar dacă prețul încasat de M este mai
mare decât cel prevăzut în împuternicire; b) M va păstra diferența de preț, deoarece a remis lui H prețul
mărfii în conformitate cu clauzele împuternicirii sale; c) H poate obține și dobânda calculată la diferența
de preț, de la data încasării acestei sume de către M.
II. La 1 august 2012, prin procură constatată prin înscris sub semnătură privată, A l-a împuternicit
pe B să încheie, în numele şi pe seama lui A, un contract prin care să vândă un utilaj (o moară de mici
dimensiuni) cu un preţ de cel puţin 150.000 de lei. În cuprinsul procurii s-a menţionat că aceasta nu poate
fi revocată de către A timp de 3 luni şi că, pentru activitatea pe care o va desfăşura în vederea vânzării
utilajului, B urmează să primească o remuneraţie de 1.000 de lei pe lună. A i-a predat lui B actele de
proprietate ale utilajului şi procura în original. Ulterior, la 1 octombrie 2012, nemulţumit de faptul că B nu
a reuşit până atunci să încheie contractul de vânzare, printr-o notificare trimisă prin intermediul
executorului judecătoresc, A a revocat procura şi i-a solicitat lui B să-i predea în termen de 3 zile actele de
proprietate ale utilajului şi procura. La 2 octombrie 2012, înainte de primirea notificării (care a fost primită
de B la 3 octombrie 2012), B a vândut utilajul, în numele şi pe seama lui A, cu preţul de 160.000 de lei
către cumpărătorul C. După primirea notificării, B vă solicită o consultaţie juridică în cadrul căreia urmează
să răspundeţi motivat la următoarele probleme: a) Contractul de vânzare încheiat cu C la 2 octombrie 2012
este valabil? b) Dacă B i-ar fi vândut utilajul lui C la 4 octombrie 2012, în condiţiile în care B i-ar fi ascuns
lui C că A a revocat procura, contractul de vânzare încheiat cu C ar fi fost valabil? c) Presupunând că deşi
a expirat termenul de 3 luni, iar B nu a reuşit să vândă utilajul, acesta va mai avea dreptul să primească de
la A remuneraţia de 1.000 de lei pe lună? d) Care este deosebirea dintre procură şi mandat? e) Ce se înţelege
prin mandatul în interes comun?
III. La 1 septembrie 2014, prin procură autentică, A l-a împuternicit pe M să încheie în numele şi
pe seama lui A două contracte de vânzare-cumpărare: prin primul să-i vândă casa de la ţară împreună cu
terenul aferent cu preţul de cel puţin 70.000 de lei, iar prin cel de-al doilea să-i cumpere un apartament cu
trei camere în Bucureşti, în schimbul unui preţ de cel mult 100.000 de lei, puterile lui M fiind limitate
exclusiv la încheierea celor două contracte. M a primit de la A procura şi suma de 30.000 de lei.
La 1 noiembrie 2014, M a vândut, în numele lui A, casa de la ţară şi terenul aferent în schimbul
unui preţ de 70.000 de lei lui B, pe care M l-a reprezentat în cadrul acestui contract ca mandatar împuternicit
prin procură autentică să cumpere o casă la ţară şi teren aferent. La 5 zile de la încheierea contractului, M
l-a informat pe A (plecat între timp în Spania pentru zece luni) cu privire la contractul încheiat.
La 1 martie 2015, printr-o scrisoare recomandată cu confirmare de primire, A i-a solicitat lui M să
nu-i mai cumpere apartamentul cu trei camere în Bucureşti pentru că a aflat că apartamentele se vor ieftini
în mod substanţial şi a menţionat că procura nu mai este valabilă, urmând să-i fie restituită lui A în termen
de 10 zile, tot prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
La 10 martie 2015, folosind procura pe care nu a restituit-o, M a cumpărat în numele lui A un
apartament cu trei camere, în schimbul unui preţ de 100.000 de lei, de la C, cu care se afla de mai mult
timp în negocieri. Mai mult decât atât, folosindu-se de aceeaşi procură, M a închiriat, în numele lui A,
acelaşi apartament lui D, pentru o perioadă de doi ani, consemnând chiria pe numele lui A.
Revenit din Spania şi luând cunoştinţă de cele întâmplate, A vă solicită o consultaţie juridică în
cadrul căreia urmează să răspundeţi, motivat, la următoarele probleme:
1. Luând în considerare faptul că: i) acceptarea ofertei de mandat (ofertă materializată în procura
autentică, ce exprimă doar voinţa lui A) nu s-a făcut în formă autentică; ii) procura (mandatul) formează
un tot indivizibil cu actul în vederea căruia a fost dat; iii) obiectul contractului de vânzare l-a reprezentat
un imobil, precizaţi dacă este valabil contractul de vânzare încheiat la 1 noiembrie 2014;
2. B, nemulţumit de contractul încheiat de M, i-a solicitat lui A desfiinţarea contractului de vânzare
prin acordul părţilor, în caz contrar ameninţând cu o acţiune în justiţie. Ce motive ar avea B să intenteze
acţiunea în justiţie?
3. Arătaţi dacă este valabil contractul de vânzare încheiat la 10 martie 2015;
4. Dacă A a încasat chiria de la D şi a efectuat anumite reparaţii la apartament la cererea acestuia,
mai poate A să ceară evacuarea lui D înainte de împlinirea termenului?

IV. La data de 03.09.2017, printr-o procură autentică X l-a împuternicit pe Y să închirieze, în

numele și pe seama lui X, o casă în orașul Topoloveni, în care X să locuiască atunci când se va întoarce
din străinătate. Pentru acest serviciu, X i-a plătit lui Y suma de 1.000 de lei şi i-a înmânat şi suma de 15.000
de lei pentru ca Y să plătească chiria în avans pe mai mulţi ani.
Ulterior, la data de 12.11.2017, găsind o casă care se vindea cu preţul de 30.000 de lei, Y a încheiat,
în numele și pe seama lui X, contractul de vânzare prin intermediul căruia Z i-a vândut lui X (reprezentat
de Y) o casă situată în localitatea Topoloveni. Contractul de vânzare a fost autentificat în fața notarului
public N, s-a plătit suma de 14.000 de lei (1.000 de lei fiind cheltuielile contractului, suportate de X),
urmând ca diferenţa să se plătească până la data de 25.01.2018, după ce X se va întoarce în ţară.
Revenit în ţară, la 21 ianuarie 2018 X vă solicită o consultaţie juridică în cadrul căreia urmează să
răspundeţi, motivat în fapt şi în drept, la următoarele probleme:
a) dacă nu plăteşte diferenţa de preţ de 16.000 de lei, Z poate solicita executarea silită a obligaţiei
de plată a restului de preţ?
b) dacă doreşte să păstreze casa, este suficient să plătească diferenţa de preţ şi să intre în posesia
casei ori este necesar să încheie el însuşi contractul de vânzare cu Z?
 BAREM

I. 1. B) şi C); 2. C); 3. A); 4. A); 5. A); 6. A); 7. C); 8. C); 9. A) şi C); 10. A).

II. I. (4 puncte) a) Răspuns afirmativ. Dacă mandatarul nu a cunoscut cauza care determină încetarea
mandatului (de exemplu, revocarea mandatului, moartea mandantului etc.), tot ceea ce mandatarul a făcut, în
numele mandantului, înainte de a cunoaşte sau de a fi putut cunoaşte cauza de încetare a mandatului este socotit
ca valabil făcut în executarea acestuia.
b) Răspuns afirmativ. Contractele încheiate cu terţii de bună-credinţă sunt valabile şi opozabile
mandantului (în condiţiile mandatului aparent – art. 1.309 alin. 2 C.civ.), chiar dacă mandatarul ar fi cunoscut
cauza de încetare a mandatului, mandantul fiind vinovat de încredinţarea puterii de reprezentare unei persoane
care abuzează de ea.
c) Răspuns afirmativ. Când mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească remuneraţia,
chiar dacă actul juridic în vederea căruia a fost conferit mandatul nu a putut fi încheiat. Numai culpa mandatarului
în îndeplinirea mandatului îl poate scuti pe mandant de plata remuneraţiei.
d) Procura, ca negotium iuris, este un act juridic unilateral, care exprimă doar voinţa mandantului, iar ca
instrumentum probationis este înscrisul semnat doar de mandant în care se enumeră actele juridice ce urmează a
fi încheiate de mandatar, puterile conferite acestuia şi alte eventuale clauze (remuneraţia mandatarului etc.).
Mandatul, ca negotium iuris, este un contract (act juridic bilateral), care exprimă atât voinţa mandantului,
cât şi voinţa mandatarului, iar ca instrumentum probationis este înscrisul semnat de ambele părţi în care se
enumeră actele juridice ce urmează a fi încheiate de mandatar, puterile conferite acestuia şi alte eventuale clauze.
e) În cazul mandatului în interes comun, mandatarul este cointeresat, alături de mandant, în încheierea
actului care formează obiectul mandatului (de exemplu, este şi el coproprietar al bunului care urmează să fie vândut
sau – fiind creditorul mandantului – urmează să îşi satisfacă propria creanţă din preţul obţinut în urma vânzării
bunului).

III. 1. Contractul de vânzare încheiat la 1 noiembrie 2014 este valabil din cele trei perspective evocate în
întrebare. Astfel, deși este evident că forma contractului de vânzare a unui imobil trebuie să fie autentică, iar
potrivit art. 2.013 alin. (2) C. civ. mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus formei autentice trebuie
să fie încheiat în formă autentică, acceptarea mandatului poate rezulta și din executarea mandatului (tacit), potrivit
art. 2.013 alin. (1) C.civ. Așadar, numai oferta de mandat concretizată în procură trebuia să fie autentică, iar nu
neapărat și acceptarea acesteia (0,25 p).
2. B poate solicita anularea contractului, în conformitate cu prevederile art. 1.304 C. civ, ca urmare a
faptului că M a acționat în calitate de mandatar al ambelor părți contractante (dubla reprezentare), fără ca M să fi
fost împuternicit în mod expres să acționeze în acest mod și fără să existe o redactare prealabilă a clauzelor care
să excludă prejudicierea lui B (0,50 p).
3. Contractul de vânzare fiind încheiat cu un terţ de bună-credinţă este valabil şi opozabil mandantului
(în condiţiile mandatului aparent – art. 1.309 alin. 2 C.civ.), chiar dacă mandatarul a cunoscut cauza de încetare
a mandatului, mandantul fiind vinovat de încredinţarea puterii de reprezentare unei persoane care abuzează de ea
(0,25 p).
4. Faptul că A și-a exercitat drepturile și şi-a executat obligațiile generate de contractul de locațiune poate
fi considerat ca reprezentând o ratificare tacită a contractului de locațiune (contract consensual). Întrucât
ratificarea echivalează cu existența mandatului, A nu va putea solicita evacuarea lui D înainte de împlinirea
termenului. Sunt aplicabile prevederile art. 1.311-1.312 C.civ. (0,50 p).

IV. a) (0,50 p) Răspuns negativ. Z nu poate solicita executarea silită a obligației de plată a restului de
preț întrucât contractul de vânzare nu produce efecte între X și terțul Z. Astfel, mandatarul Y a acționat cu
depășirea puterilor conferite, neavând împuternicire de reprezentare pentru vânzare. Potrivit dispoziţiilor art.
1309 alin (1) C.civ., vânzarea încheiată în asemenea condiții nu produce efecte între X și Z, ceea ce înseamnă
că Z nu poate solicita obligarea lui X la plata restului de preţ.
b) (0,50 p) Răspuns negativ. Potrivit art. 1.311 alin. (1) C.civ., X poate să ratifice contractul de vânzare
încheiat între Y și Z, însă pentru aceasta este nevoie ca ratificarea să respecte forma cerută de lege pentru
încheierea valabilă a vânzării, respectiv forma autentică, deoarece contractul de vânzare are ca obiect un imobil
– art. 1.244 C.civ. Prin urmare, nu este suficient ca X să plătească diferența de preț şi să intre în posesia casei, ci
trebuie să ratifice contractul de vânzare exprimându-şi consimţământul în formă autentică. Ratificarea nu poate
fi, în acest caz, tacită.