Sunteți pe pagina 1din 3

Teoria Culorilor – Contrastul Culorilor

Stim ca multor persoane li se pare extrem de complicata teoria culorilor si devin confuzi
la mentionarea unor termeni ca roata culorilor, culori complementare, tertiare, culori
opuse in roata culorilor. In realitate veti descoperi ca este chiar foarte simpla si ca
urmand cateva reguli veti obtine rezultate mult mai bune in picturile voastre.

Fiecare artist ar trebui sa cunoasca macar principiile de baza ale acestei teorii. Desi atat
Leonardo da Vinci cat si Leon Battista Alberti foloseau principiile teoriei, roata culorilor
a fost inventata abia in secolul 18 de catre Sir Isaac Newton. El a demonstrat ca lumina
alba contine mai multe culori (rosu, orange, galben, verde, albastru, indigo, violet). Mai
tarziu Johann Wolfgang Goethe a inceput sa studieze efectul pe care acestea il au asupra
oamenilor. A descoperit ca unele culori (ex. galben) creeaza senzatia de caldura si se
atribuie unor emotii ca pasiunea si veselia, pe cand altele (ex. albastru) creeaza senzatia
de frig si implicit sentimentele de slabiciune si frica.

Roata culorilor a aparut din simpla nevoie de a arata cu usurinta relatiile dintre culori.
Regula fundamentala a teoriei este ca sunt trei culori ce nu pot fi obtinute din
combinarea altor culori. Acestea, rosu, galben si albastru sunt cunoscute ca si culori
primare.
Binenteles, puteti gasi diferite variatii pentru rosu, albastru sau galben. De exemplu
albastru poate fi albastru cobalt, cerulean, ultramarine sau albastru de Prusia. Rosu
include rosul alizarin, crimson sau de cadmiu, iar galben include cel de cadmiu, galbenul
medium, cadmium light sau galmenul lemon. Toate acestea sunt culori primare, doar
diferite versiuni. Nu exista notiunea de culoare primara corecta sau gresita, fiecare
variatie a culorii fiind diferita, la fel ca si rezultatul obtinut din amestecarea lor. Fiecare
pereche de culori primare va produce o culoare diferita, chiar daca uneori diferenta este
foarte mica.

Culorile complementare puse una langa alta creeaza contrastul maxim, parand mai
luminoase, mai intense. Totusi, legea contrastului culorilor lui Chevreul sustine ca: puse
una langa cealalta, culorile vor parea alterate, ca si cand una a fost amestecata cu
complementara celeilalte. Astfel, daca asezam o bucata de material galben pe un fond
albastru, aceasta va avea o usoara tenta portocalie, deoarece portocaliul este culoarea
complementara albastrului.

De asemenea, umbra unui obiect va contine si culoarea complementara celei


predominante, de exemplu umbra unui mar rosu va contine si aceasta culoare. Este
simplu de retinut: in roata culorilor, cele opuse culorilor primare sunt complementarele
acestora. Complementara unei culori primare se obtine din amestecul celorlalte doua
primare. Prin urmare complementara rosului este verde, a lui albastru este portocaliul,
iar pentru galben movul. Complementara unei secundare este culoarea primara ce nu a
fost folosita in obtinerea acesteia, adica pentru verde rosu, pentru portocaliu albastru,
iar nu pentru mov galben.

Culorile tertiare se obtin prin amestecarea unei culori primare cu una secundara (cele
secundare fiind obtinute la randul lor din doua culori primare). Proportiile in care
acestea sunt amestecate creeaza diferite culori tertiare. Ele sunt denumite combinand
numele culorii primare si al celei secundare, folosite in amestec. De exemplu amestecand
rosu si portocaliu obtinem culoarea tertiara rosu-portocaliu.

Variatiile de maroniu si gri sunt si ele considerate tertiare, continand toate culorile
primare. Cea mai usoara metoda de a obtine maroniul este de a amesteca o culoare
primara si complementara sa, in alte cuvinte portocaliu pentru albastru, mov pentru
galben si verde pentru rosu, obtinand din fiecare pereche un maroniu diferit. Griul se
obtine cel mai usor amestecand portocaliu (sau galben si rosu) cu albastru si apoi cu alb.
Intotdeauna va fi necesar mai mult albastru decat portocaliu, dar va trebui sa
experimentati pentru a afla cantitatea de alb. Puteti amesteca albastru si o culoare de
pamant cum ar fi sienna arsa sau raw umber. Bineinteles, la acuarele, pentru a deschide
o culoare adaugati mai multa apa, dar nu uitati ca griul se va mai deschide dupa uscare.

Este posibil sa obtineti nuante “murdare”, daca amestecati prea multe culori. Daca griul
sau maroniul obtinut nu este pe masura asteptarilor, este de preferat sa incepeti
procesul din nou, decat sa mai adaugati culoare in speranta reusitei.

Puteti printa o schema cu roata culorilor pe care sa o colorati singuri. Amestecarea


culorilor cu succes este un exercitiu bun, desi aparent nu se merita sa pierdeti timp cu
asa ceva. Pastrati roata la vedere atunci cand pictati.
Va veti da seama de importanta acestor cateva notiuni dupa ce le veti folosi. Rezultatele
vor fi pe masura.

Terminologia Culorilor
Culori Primare

Culori Secundare

Culori Tertiare

Culori Complementare

S-ar putea să vă placă și