6.1.

3 Calculul disipatorului hidraulic de energie

Dat fiind alc tuirea constructiv a disipatorului de energie (radier cu din i

disipatori, ziduri de gard , pinten terminal), se cer a fi precizate în continuare:
dimensiunile radierului, dimensiunile i amplasarea din ilor disipatori de energie ,
dimeniunile zidurilor de gard i dimensiunile pintenului terminal.

6.1.3.1 Radierul
a.Lungimea radierului
Se determin prin calcul, în func ie de lungimea de b taie a lamei deversante, de
caracteristicile geometrice i hidraulice ale deversorului i de unele caracteristici ale
profilului transversal al barajului.
a
Întrucât în cazul de fa a fost proiectat un deversor cu prag gros ( = 0,7>0,67),
H
pentru calculul lungimii de b taie (lb) se aplic formula:
lb2- 1.77 ⋅ l b ⋅ H 0 ⋅ i a − H 0 (1.77 ⋅ Ym + 1.77 ⋅ a ⋅ i a + 0.53 ⋅ H 0 ) în care:
lb - lungimea de b taie a lamei deversate [m]
Ym - în l imea util a barajului [m]
H0 - sarcina total a deversorului [m]
ia - panta albiei în aval de primul baraj
a - grosimea pragului deversorului
lb2 –lb0*1.77*1.056*0.134-1.056(1.77*3.8+1.77*0.7*0.134+0.53*1.056)=0
lb2 –lb*0.2505-7.869=0;
= b2-4ac ; =31.5387
lb =(-b± 0.5)/2a ; lb>0 ; lb = 3.7 m

Mai departe lungimea radierului se poate calcula cu rela ia:

Lr = lb+Yv(1-λ)+H = 6.8055 m , Lr=6.8 m , în care:
lb -lungimea de b taie a lamei deversate
Yv -în l imea pragului deversorului deasupra punctului în care linia radierului se
intersecteaz cu linia paramentului aval al barajului
λ - înclinarea paramentului aval a barajului
H -în l imea umerilor deversorului
a - grosimea pragului deversorului
Y + a ⋅ ia
Yv = m = 4,1726 m =4.2 m
1 − ⋅ ia
b.L imea radierului
Se impune ca l imea radierului s fie egal cu deschiderea deversorului la partea
superioar . Fiindc umerii sunt înclina i la 45°, vom avea urm toarea l ime a radierului:
br = b + 2H = 1.83+2·1=3.83 m ; br =3.8 m ;
br -l imea radierului
b -lungimea crestei deversorului
H -sarcina în deversor

c.Grosimea radierului
 Se adopt grosimea uzual de 50 cm, care va fi realizat constructiv dintr-un strat
superior de zid rie de piatr cu mortar de ciment cl dit peste un strat inferior din beton.

d. Din ii disipatori
Pentru disiparea energiei cinetice suplimentare, se prev d pe radier dou rânduri
de din i disipatori. Pentru precizarea unor detalii constructive i de amplasare se prezint
schemele de mai jos:

Din i disipatori –vadere în plan

Din i disipatori—sec iune

6.1.3.2. Zidurile de gard

Rolul principal al acestor ziduri este acela de a încadra i a dirija curentul de ap

care deverseaz peste baraj. În secundar, îns zidurile de gard pot contribui la sprijinirea
malurilor din bieful aval.
Pentru proiectarea zidurilor de gard vom stabili: în l imea zidurilor Yz, grosimea
la coronament az a zidurilor i forma sec iunii transversale a lor.

Pentru satisfacerea condi iei hidraulice de încadrare a apei pe radier, elementele

men ionate mai sus se stabilesc potrivit prevederilor din normativ. Astfel vom avea:
Yz≥ Yd + 0,5H = 0,6 + 0.5*1.0= 1.1 m. Se va lua Yz=1.1 m
Yd = 0,60 m ; Yd – în l imea din ilor disipatori din rândul situat în
amonte;
az = 0,40 m;
Observa ie: În l imea Yz stabilit mai sus din condi ia hidraulic poate fi
majorat , dac în condi iile de teren date va fi necesar i sprijinirea malurilor imediat în
aval de baraj. Solu ia adoptat în proiectare este cea detaliat în plan a nr.3.

6.1.3.3. Pintenul terminal

La extremitatea din aval radierul se prevede cu un dinte înfundat în teren, numit
pinten terminal i care are rolul de a feri întreaga construc ie de submin ri.

Pinten terminal Zid gard

radier Pinten
terminal
 Se propune ca adâncimea pintenului terminal s fie de 1,5 m, iar grosimea de 50
cm. Lungimea pintenului terminal este precizat în plan a 3. Se va executa din z d rie de
piatr cu mortar de ciment.
6.2 Calculul canalului de evacuare

Canalul de evacuare al apelor de viitur se va calcula în ipoteza mi c rii

permanente uniforme admi ând c sec iunea sa este trapezoidal , optim din punct de
vedere hidraulic.Elementele sec iunii transversale se prezint în figura care urmeaz :

Pentru aplicarea procedeului de calcul hidraulic i pentru verificarea stabilit ii la

eroziune a canalului se cer a fi precizate urm toarele elemente:
1. Capacitatea de evacuare a canalului este cea care corespunde debitului lichid
maxim de verificare.Q = Qmax 0.5% = 4.7 m3/s
2. Întrucât canalul va fi prev zut cu trepte de c dere , panta longitudinal a acestuia
se va lua mai mic decât panta longitudinal a talvegului. Potrivit celor date anterior:
i
ic = 1− 2 = 13.39/2=6.69%; ic =7% ;
2
3. Deoarece canalul este amplasat în regiunea conului de dejec ie, unde depozitul
aluvionar este constituit predominant din pietri uri i nisip, coeficientul de taluz al
canalului poate lua cu valoari între 1.0 i 1.5 .În cazul de fa :
m = ctgθ θ = 1,2
4. Coeficientul secund de taluz al canalului va fi:
m’= 2 ⋅ 1 + m 2 = 3,1241
5. Parametrii relativi ai canalului dedu i din condi ia de optim hidraulic vor avea
valorile:
-l imea relativ a canalului: β0 = m’- 2m = 0.7241
-coeficientul : k0 = m’- m = 1.9241
6. Cu ajutorul elementelor date mai sus, se calculeaz mai departe modulul de debit
dat:
2 ⋅Q
Mdat = = 13.0568 m3/s
K 0 ⋅ ic
7. Îmbr c mintea canalului fiind realizat din zid rie de piatr cu mortar de
ciment(piatr brut rostuit sau bolovani de râu cu mortar), pentru coeficientul de
rugozitate al zid riei vom adopta valoarea :
n = 0,028
8. Se determin prin aproxima ii succesive adâncimea curentului în canal:
 R = h/2 M = C· h5/2
H C = f (n, R) h5/2 Observatii
[m] [m3/s]
[m]
1.0 0.5 31.8178 1 31.8178
0.8 0.4 30.6562 0.5724 17.5476 Mdat=13.0568
0.7 0.35 29.9815 0.4100 12.2924
h=0.8 m
Se adopt h=0.8 m

9. Cu ajutorul adâncimii h, calculata mai sus, se determin în continuare ceilal i

parametrii geometrici i hidraulici ai sec iunii transversale ai canalului:
l imea la fund a canalului: b = β 0 ⋅ h = 0.579=0.6 m
l imea la nivelul suprafe ei libere: B = b + 2mh = m’·h = 2.49=2.5 m
suprafa a udat : A = K 0 ⋅ h 2 = 1.2314 m2
perimetrul udat: P = 2 ⋅ K 0 ⋅ h = 3.0786 m
A
raza hidraulic : R= = 0.4 m
P

10. Viteza medie a curentului în canal va fi:

Q
V= = 3.8168 m3/s
A
11. Pentru a se decide în privin a stabilit ii la eroziune, se compar viteza medie V
de mai sus cu viteza medie maxim admis . Aceasta din urm este precizat de
normativ, în func ie de natura îmbr c min ii canalului i de adâncimea medie a curentului
în canal.
Vmax ≅ 6.0 m—6.5 m/s
În concluzie, deoarece V≤Vmax, canalul este stabil la eroziune. Prin urmare solu ia
ob inut din calcule poate fi adoptat ca solu ie de proiectare.

6.3 Racord rile canalului de evacuare

Pentru a se integra în sistemul de amenajare i a r spunde func iunilor pentru care

se proiecteaz canalul de evacuare a apelor de viitur se va racorda dup cum urmeaz :
1. În bieful din amonte, cu radierul barajului de priz , prin intermediul unei pâlnii
convergente numit confuzor.
2. În bieful din aval, cu pârâul colector, prin intermediul unei pâlnii divergente numit
evazor.

6.3.1 Elementele confuzorului

 Elementele de baza ale confuzorului sunt unghiul de convergen dintre ziduri i
lungimea confuzorului. Ambele elemente se stabilesc potrivit recomand rilor din
normativ.

1. Unghiul de convergen dintre ziduri (θ)

Pentru asigurarea unei scurgeri lini tite în zona dintre radierul barajului de priz i
canalul de evacuare a apelor de viitur , se recomand ca unghiul de convergen dintre
cele dou ziduri ale confuzorului s fie de 30°. Aceasta înseamn c unghiul θ format de
linia fiec rui zid cu axa de simetrie a confuzorului trebuie s fie de 15°. Pentru
îndeplinirea acestei condi ii, zidurile confuzorului trebuie s se racordeze cu zidurile de
gard ale radierului sub un unghi θ’ de 165°.
--Confuzorul--

confuzor

canal

2. Lungimea confuzorului
br − b
Lconf = =6.66 ; Lconf =6.7m
2tgθ
br - l imea radierului barajului de priz
b - l imea la fund a canalului de evacuare

6.3.2. Elementele evazorului

Pentru a reduce efectele de deformare a patului albiei, segmentul terminal al

canalului va fi construit sub forma unei pâlnii divergente asimetrice numite evazor.
Aceast racordare este necesar pentru a asigura o conjugare cât mai bun între curentul
evacuat de canal i cel transportat de pârâul colector. In acest scop, zidurile evazorului se
vor construi asimetric (cu unghiuri diferite α1>α2) astfel încât curentul de ap s fie
direc ionat în direc ia de scurgere a p râului colector
Pentru stabilirea lungimii evazorului se recomand rela ia:
 Lev = 5⋅h = 4.0 m

La v rsarea în pârâul colector, evazorul se prevede cu un pinten terminal construit

din zid rie de piatr cu mortar de ciment, în acest fel eliminându-se pericolul submin rii
evazorului de c tre apele care se scurg in emisar.
Dimensiunile pintenului terminal sunturm toarele:
-1.5 m adâncimea pintenului terminal
-0.5 m grosimea pintenului terminal
-8.3 m lungimea pintenului terminal

Evazorul

canal

evazor