Cataracta este o pelicula fina opaca aparuta la nivelul cristalinului, care blocheaza

pasajul fasciculului luminos catre retina (componenta nervoasa a globului ocular la

nivelul careia se formeaza imaginea), cauzand tulburari de vedere.
Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor
pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii
oftalmologice.

Cuprins articol

1. Generalitati
2. Cauze
3. Factori de risc
4. Simptome
5. Consult de specialitate
6. Investigatii
7. Diagnostic
8. Tratament
9. Evolutie
10. Citeste pe aceeasi tema
Cauze
Sus
Cataracta apare datorita opacifierii cristalinului (lentila globului ocular).

Anumiti factori predispun la aparitia bolii si anume:

- varsta inaintata, imbatranirea (cataracta senila)
- expunerea excesiva la raze ultraviolete (UV), si anume, lumina naturala, expunerea
artificiala (saloane pentru bronzat artificial)
- diabetul zaharat, in special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei)
- alte boli oftalmologice: glaucomul (cresterea presiunii intraoculare), uveita
cronica, retinita pigmentara (boala degenerativa a celulelor cu bastonase si conuri de
la nivelul retinei) sau dezlipirea de retina
- tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice)
- expunerea frecventa sau tratamentul cu raze X
- agregarea familiala (factorii genetici), unele persoane mostenesc o anumita
predispozitie pentru aparitia cataractei
- vitrectomia (indepartarea lichidului din interiorul globului ocular), in special in randul
persoanelor de peste 50 de ani. Studiile arata ca peste 80% dintre persoanele care
sufera o vitrectomie, dezvolta si cataracta in intervalul 6 luni si 3 ani de la interventia
initiala
- leziunile oculare, o cauza mai rara de cataracta, intalnita mai ales in randul copiilor

Factori de risc
Sus
Factorii de risc includ:
- varsta inaintata;
- etnia, cu un risc crescut in randul nativilor americani si afro-americani;
- sexul feminin, cu toate ca acest lucru nu este dovedit pentru toate tipurile
de cataracta;
- istoricul familial (factorii genetici), in special in cazul persoanelor care sufera si de
alte boli ereditare. Acestea au un risc de a dezvolta boala de pana la 50%. Dintre
bolile ereditare care asociaza cataracta, amintim: distrofia miotonica (cea mai
frecventa distrofie musculara a adultului) si galactozemia (boala rara, cu afectarea
metabolismului galactozei);
- culoarea irisului, dintr-un motiv necunoscut, predispune la cataracta in cazul
persoanelor cu ochi caprui inchis sau negru.

Unele boli cronice pot creste riscul aparitiei cataractei. Dintre acestea
reamintim pe cele mai importante:
- diabetul zaharat. Pacientii cu diabet zaharat au un risc crescut de aparitiei
a cataractei, prin leziuni aparute la nivelul cristalinului ca rezultat al hiperglicemiei
cronice (nivel crescut al glucozei in sange);
- glaucomul. Anumite medicamente folosite in tratamentul glaucomului cresc riscul
aparitiei cataractei. Tratamentul chirurgical al glaucomului poate, de asemenea, sa
creasca riscul de aparitie al cataractei;
- hipertensiunea arteriala. Exista o legatura intre hipertensiunea arteriala si
aparitia cataractei fara a cunoaste insa mecanismul fiziopatologic exact.

Alti factori de risc

- fumatul. Fumatorii au un risc mai mare de a face cataracta, datorita faptului ca fumul
afecteaza cristalinul prin radicalii liberi si diferitele substante toxice eliberate in timpul
fumatului. Radicalii liberi pot afecta orice tip celular, inclusiv celulele cristalinului;
- infectiile aparute pe parcursul sarcinii pot afecta fatul, astfel
ca rubeola sau varicela pot cauza cataracta dupa nastere;
- lumina ultravioleta (UV), in special tipul B (UVB), pot cauza cataracta. Studiile au
aratat ca o expunere indelungata accidentala sau profesionala la UVB
cauzeaza cataracta dupa un anumit interval de timp;
- alcoolul, in special consumul cronic, a fost definit de diferite studii ca poate
cauza cataracta;
- corticoterapia indelungata (medicamente cu efect antiinflamator puternic), folosite in
mod special in cazul pacientilor cu boli imune, astm bronsic sau emfizem
pulmonar (in ultimele 2 boli se foloseste corticoterapia inhalatorie)
- hipertrigliceridemia (nivel crescut al trigliceridelor in sange) cu depunerea acestora
in vasele sanghine mici, poate agrava cataracta;

Anumite simptome pot semnala agravarea cataractei sau aparitia unor

complicatii grave:
- durere oculara severa;
- vedere dubla sau pierderea brusca a vederii (amauroza fugace).

Este necesar consultul oftalmologic in urmatoarele situatii:

- necesitatea schimbarii frecvente a lentilelor pentru ochelari;
- vedere dubla, incetosata, aparuta treptat;
- vedere ingreunata in timpul zilei datorata fotofobiei (sensibilitate accentuata la
lumina);
- sofat ingreunat pe timpul noptii datorita sensibilitatii crescute la luminile din trafic;
- tulburari vizuale care afecteaza activitatile zilnice.

In cazul adultilor care sufera de cataracta este recomandat un control oftalmologic la

un anumit interval de timp specificat de medicul de familie.

Simptome
Sus
In cele mai multe cazuri cataracta cauzeaza anumite tulburari vizuale, dintre care
amintim:
- vedere incetosata, greoaie, neclara;
- fotofobie (nu suporta lumina), fie cea naturala sau artificiala. Sofatul este de
asemenea ingreunat datorita disconfortului vizual cauzat de lumina farurilor din trafic;
- necesitatea schimbarii relativ frecventa a lentilelor de la ochelari;
- vedere dubla;
- dificultati in desfasurarea activitatilor zilnice, datorate tulburarilor vizuale.

Este important ca parintii sa observe diferitele tulburari vizuale in randul copiilor

pentru identificarea precoce a cataractei (cataracta juvenila) sau a altei patologii
oftalmologice.

Consult de specialitate
Sus
Diagnosticul de cataracta, in special in stadiile incipiente, nu necesita un tratament
medicamentos sau chirurgical, fiind suficienta doar o urmarire atenta a evolutiei bolii.
Tulburarile vizuale accentuate, care influenteaza activitatile zilnice si predispun la
diferite accidente, necesita un tratament chirurgical.

Problemele de vedere pot fi evaluate de:

- oftalmolog;
- optometrist;
- asistent medical;
- medicul de familie;
- medic generalist;
- pediatru.

Cu toate ca tulburarile vizuale pot fi evaluate de mai multe persoane care lucreaza in
domeniul medical, doar medicul oftalmolog poate trata cataracta.

Investigatii
Sus
Diagnosticul cataractei se bazeaza pe istoricul medical si examenul clinic. Cel din
urma are scopul de a elimina alte patologii posibile, care ar putea cauza tulburarile
vizuale si pentru a confirma diagnosticul de cataracta.
In cazul unor tulburari vizuale care nu pot fi corectate chirurgical, oftalmologul trebuie
sa efectueze un examen oftalmologic amanuntit pentru a evalua calitatea vazului
remanent si totodata calitatea vietii.

Diagnostic
Sus
Nu este necesar un test screening (test efectuat in masa pentru detectarea precoce a
unei boli) pentru detectarea cataractei, deoarece majoritatea adultilor care
au cataracta se prezinta chiar la primele simptome pentru efectuarea unui consult
oftalmologic. Totusi, parintii cu copii care manifesta diferite tulburari vizuale, trebuie
sa apeleze la medicul oftalmolog pentru a confirma sau infirma diagnosticul
de cataracta.

Tratament
Sus
Interventia chirurgicala este singura metoda folosita in mod curent pentru a trata
simptomele cauzate de cataracta. Aceasta consta in indepartarea cristalinului (lentila
naturala a globului ocular), deteriorat de cataracta. In mod normal cristalinul are rolul
de a focaliza fasciculul luminos care trece apoi prin celelalte componente ale ochiului
pentru a ajunge la retina, unde se formeaza imaginea. Cristalinul poate fi inlocuit cu o
piesa asemanatoare artificiala, numit implant intraocular sau in locul acesteia poate fi
folosita o lentila de contact cu functie identica.

Interventia chirurgicala nu este necesara decat dupa cateva luni sau ani de la debutul
bolii. In tot acest timp pacientii isi corecteaza acest viciu de refractie cu ajutorul
ochelarilor sau lentilelor de contact speciale.

Tratamentul cataractei juvenile depinde de felul in care aceasta interfera in

dezvoltarea normala a simtului vizual.
In unele cazuri, interventia chirurgicala in randul persoanelor cu cataracta este
necesara pentru o alta patologie oftalmologica asociata, precum retinopatia
diabetica sau degenerescenta maculara. De asemenea, in unele
cazuri cataracta trebuie indepartata de un oftalmolog specializat in tratamentul bolilor
de retina si a nervului optic.

Deseori, exista o conceptie gresita in legatura cu cataracta, astfel ca in ultimii ani s-au
desfasurat mai multe campanii de informare a persoanelor cu cataracta. Este
important sa se stie ca tratamentul chirurgical este necesar doar in cazul in care
tulburarile vizuale sunt grave si influenteaza desfasurarea normala a activitatilor
cotidiene.

Datorita fricii de a nu-si pierde in totalitate vederea, unii pacienti mai in varsta doresc
efectuarea interventiei chirurgicale cu toate ca rezultatul examenului oftalmologic nu
recomanda acest lucru si viciul poate fi corectat prin purtarea ochelarilor sau a
lentilelor speciale. In aceste cazuri nu este justificat riscul unei interventii chirurgicale
(mai mare la pacientii varstnici, care pot asocia si alte boli).
Pacientul cu cataracta este singurul care decide daca simptomele bolii sunt suficient
de grave si afecteaza viata personala in asa fel incat este necesar tratamentul
chirurgical.

Evolutie
Sus
Cataracta poate ramane usoara si poate trece deseori chiar neobservata. Majoritatea
cazurilor de cataracta nu provoaca tulburari vizuale grave si astfel nu necesita
indepartare chirurgicala.

In unele cazuri insa disconfortul vizual exacerbat si evolutia cronica pot cauza:
- cataracta severa, cu tulburari vizuale severe care influenteaza activitatile cotidiene
(sofatul, cititul, etc.)
- cecitatea este o complicatie rara. Interventia chirurgicala se realizeaza de obicei
inaintea aparitiei unei complicatii atat de grave
- glaucomul
- progresia bolii este legata de opacifierea gradata a cristalinului. Cand acesta devine
opac in totalitate, are indicatie de tratament chirurgical
- cataracta copiilor (juvenila) este rara, insa extrem de severa. In cazul in care
cristalinul opacifiat opreste lumina catre retina, centrul nervos vizual (situat in lobul
occipital), nu se mai dezvolta normal, cauzand ambliopie (vedere proasta) care
persista si dupa tratamentul chirurgical de corectare a cataractei.