Romantismul

Aparitia curentului :

Entuziasmul spiritului liberal fata de idealurile revolutiilor din Anglia, Franta,

framantarile din plan social, lupta dintre fortele societatii feudal-monarhice si miscarile
burghezo-democratice , respingerea feudalismului pe plan ideologic si politic determina
negarea clasicimului si impugn o estetica noua.

Romantismul se afirma mai intai in Anglia, in germania si in franta in primele

decenii ale secolului al xix-lea difuzandu-se apoi dincolo de continetul nostru, ca o ampla
miscare, ce cuprinde nu numai literature, ci si artele plastice, muzica, filosofia, istoria,
estetica.

Preromantismul pregateste miscarea romantic prin reactia fata de cultul ratiunii, caruia
ii opune elogiul sentimentalismului si al fanteziei.
In Anglia, poezia cu accente pesimiste a lui Edward Yound, James
Thomson si Thomas Gray pune in circulatie motivele ruinelor, noptilor, peisajul
rustic si sumbru, o lirica elegiaca, melancolica sau protestatara.
In germania, preromantismul ia forma specifica , fiind cunoscut sub
numele de Strum und Drang (Furtuna si avant.). Goethe creeaza un erou care
da expresia sensibilitatii desprinse de orice contac cu lumea prin adancirea in
starile sumbre sufletesti ale eului, iar Schiller realizeaza tipul dramei analitice de
actualitate sociala, dezvoltand tema luptei pentru libertate.
In franta, Chateaubriand si Doamna de Stael, pregatesc o literature in
concordanta cu spiritual vremii, o literature care sa priveasca spre filozofie sis a
fie expresia aspiratiilor omenesti de liberatate.

Trasaturi generale ale romantismului

Cu toata diversitatea de forme nationale ale romantismului, se pot stabili anumite

trasaturi generale, caracteristice intregului curent.

- cultul sentimentului si al fanteziei creatoare

Suprimand limitele si legile experientei concrete, ofera constiintei
si imaginatiei un camp nemarginit, acordand spiritului individual libertatea
si capacitatea unui loc neingradit cu starile sufletesti si propriul eu.
 “Zugravind eul poetului, poezia va zugravi unitatea
intreaga. Intr-adevar, inima omului nu se schimba, ea va
ramane totdeauna inima omului, temelia artei.“
- scriitorii romantici, nesatisfacuti de realitatea obiectiva, incearca sa o
depaseasca, sa evadeze din ea
Scriitorul romantic evadeaza din present in trecut sau viitor, din
spatial sau cunoscut, spre un spatiu fara conturui clare. De aceea, in
operele lor predomina inspiratia din istorie, cu accentual pe latura exotica.
Evocarea trecutului nu este un simplu refugiu, ci o forma de a insufla
contemporanilor idealuri nationale superioare.
 “e ca si cum ai reveni la izvor sau ca si cum ai urmari in
amintire o melodie din copilarie“ (Albert Beguin )
 ‘’arta are o misiune nationala, o misiune sociala, o
misiune umana…’’ (V. Hugo)

- descoperirea infinitului spatial si temporal

Limitarii clasice I se opune inclinatia spre nelimitat, din
convingerea ca esenta omului se implineste in nemarginire. De aici, setae
de absolute, cautarea neobosita si cu orice sacrificii a drumului spre ideal,
nevoia de depasire a realului, a conditiei date.
 ‘’in noi, sau nicaieri, este eternitatea cu lumile ei, trecutul
si viitorul’’ (Novalis)

- romantismul patrunde mai adanc in tainele sufletului, exprima sentimentele

profunde ale scriitorului
Romancierii tind sa ajunga dincolo de aparente, in profunzimile
vietii pshihice, iar poetii descifreaza trairi dincolo de zona constientului.
Intersul pentru stratuile adanci ale vietii sufletesti adduce si inclinatia spre
meditatia filozofica, precum si cultivarea visului.
 ‘’poezia trebuie san e arate mai putin pe poet si mai mult
pe om insusi’’ (Lamartine)
 ‘’profunda si intunecata oglinda e in adancul omului…
Aplecandu-ne spiritual peste acel put, intrezarim aici,
undeva in adanc, ca intr-o prapastie, intr-un cerc ingust,
intreaga imensitate a lumi’’ (V.Hugo)

- interesul pentru frumusetea si pitorescul naturii, pentru culoarea locala

Romanticii considera omul un microcosmos, in care se oglindeste
si se rezuma macrocosmosul, intr-o perfecta comuniune cu natura. In
universal romantic se manifesta predilectia pentru abisurile noptii, cerul,
luna, oceanul, marea, codrul, vegetalul abundant, floralul cu o gama
sugestiva de culori.
- largind cadrul de inspiratie al artistului, romantismul scoate in evidenta si
valoarea artistica a ceea ce nu este frumos
Uratul se prezinta si el in numeroase forme si ‘’fidlitatea’’ fata de
natura impune si surprinderea extremelor ei, ochiul romantic fiind creat
pentru a descoperi contrastele.
- interesul pentru creatia populara si pentru traditiile nationale
Romantismului i se datoreaza redescoperirea fondului si formei
operelor folclorice.

- personajul romantic, provine din toate mediile sociale, este un erou exceptional
care actioneaza in imprejurari exceptionale
Autorul romantic realizeaza personaje din trasaturi psihice
antitetice, cu sentimente contrastante.
 ‘’personajele dramei trebuie sa fie niste oameni, sin u acei
eroi artificiali din care spectacolul nu vede decat profilul
avantajos. Ca si ceilalti oameni, ele trebuie sa fie complexe
si nuantate, alcatuite in adancul
- arta romantica in opozitie cu cea clasica, preocupata de unitate, este
caracterizata de amestecul genurilor, de renuntarea la regulile unitatilor in
numele verosimilului si al culorii locale
Tabloul amplu al vietii necesita amestecul genurilor, caci adevarata
poeziese afla in armonia contrariilor.

- ironia romantica