(1) Normativul cuprinde prescripţiile de proiectare tehnologică a ansamblului de

construcţii şi instalaţii inginereşti de canalizare şi epurare a apelor uzate

provenite de la colectivităţi urbane şi/ sau rurale, punând la dispoziţia speciali
ştilor din domeniu cunoştinţele şi elementele teoretice, tehnologice şi
constructive necesare proiectării şi realizării acestor instalaţii.
(2) Partea a II a prezentului normativ cuprinde prescripţii de proiectare a
ansamblului de construcţii şi instalaţii inginereşti de canalizare şi epurarea a
apelor uzate.
(3) Având în vedere gradul redus al sectorului industrial şi în multe cazuri
absenţa acestuia, natura apelor uzate provenite de la algomerările urbane şi
rurale este menajerăsau cel mult urbană. (4) Apa uzat ămenajeră şi apa uzata
urbanăsunt definite astfel:
a) Apa uzată menajerăreprezintăapa uzatărezultatădin folosirea apei potabile în
scopuri gospodăreşti, în cadrul unităţilor cu caracter social, public, ale industriei
locale, stropitul spaţiilor circulabile şi al spaţiilor verzi;
b) Apa uzatăurbanăreprezintăamestecul dintre apele uzate menajere, apele uzate
tehnologice proprii sistemului de alimentare cu apăşi de canalizare şi apele
uzate industriale,respectiv agrozootehnice preepurate sau nu, astfel încât
caracteristicile lor fizice, chimice, biologice şi bacteriologice sărespecte valorile
indicate în NTPA 002;
În cazul unor staţii de epurare foarte mici, mici şi medii unde epurarea biologic
se realizeazăîn bazine cu nămol activat, poate lipsi decantorul primar, dar
trebuie prevăzutăcel puţin o treaptăde degrosisare a apelor uzate.
Epurarea biologică are loc în instalaţii special prevăzute în acest scop şi
reprezintăun complex de fenomene biochimice realizate cu ajutorul
microorganismelor care mineralizeazăsubstanţele organice pe bază de carbon
aflate în apele uzate sub formăcoloidalăsau dizolvată, transformându-le în
material celular viu, sau biomasă, care este reţinutăsub formăde nămol biologic
în decantoarele secundare. Epurarea biologicăavansatăcontinuă procesele de
epurare din treapta mecanică, contribuie la reţinerea substanţelor organice
coloidale şi dizolvate din apele uzate şi reţine substanţele sau compuşii pe bază
de fosfor şi azot.
Proiectarea construcţiilor
şi instalaţiilor de epurare avansatăşi pentru prelucrarea nămolurilor reţinute în
staţiile de epurare a apelor uzate este cuprinsăîn prezentul normativ.
Epurarea avansatăpoate fi realizatăprin procese încorporate în epurarea biologic
ădestinate elimin
ării compuşilor carbonului şi/sau poate fi realizată în procese independente.
Elemente componente ale sistemului de canalizare şi rolul acestora
Pentru canalizarea unei aglomerări umane sau a unui centru industrial sunt
necesare următoarele grupuri de construcţii:
a)obiectele sanitare şi reţeaua interioară;
b)reţeaua exterioară;
c)staţia de epurare;
d)construcţii de evacuare.
a)Obiectele sanitare
În interiorul clădirilor de locuit, social – culturale sau administrative, există
obiecte sanitare de tip chiuvete, băi şi alte utilităţi.
(2) De la recipiente apa este condusăîn instalaţii interioare prin conducte şi
preluată în reţeaua din interiorul incintelor, denumite reţele interioare.
(3) Legătura dintre reţeaua interioarăşi cea exterioarăse face printr-un canal de
racord şi un cămin de vizitare, numit cămin de racord, ce serveşte pentru control
şi intervenţii.
b)Reţeaua exterioară
(1) Reţeaua exterioarăse compune din canale subterane şi de suprafaţă, staţii de
pompare şi din alte construcţii auxiliare amplasate între punctele de colectare şi
staţia de epurare sau gurile de vărsare în emisar.
(2) Staţiile de pompare se construiesc în punctele joase ale teritoriului ce se
canalizează, atunci când – din cauza configuraţiei terenului – nu este posibil ca
apele de canalizare săcurgăgravitaţional sau viteza de curgere nu este suficientă.
(3) Lucrările auxiliare pe reţea sunt: guri de scurgere care primesc apele
meteorice de pe străzi, cămine de vizitare, camere de legătură, cămine de rupere
de pantă, cămine de spălare, deversoare, bazine de retenţie, deznisipatoare,
treceri pe sub depresiuni şi căi de comunicaţie.
c)Staţia de epurare Staţia de epurare este alcătuitădin totalitatea construcţiilor
şi instalaţiilor prin care se corecteazăparametrii de calitate ai apelor uzate influe
nte astfel încât caracteristicele apelor uzate epurate săcorespundă normativelor
în vigoare funcţie de caracteristicile receptorului.
d)Construcţii pentru evacuare
Construc
ţiile pentru evacuare trebuie săasigure vărsarea apelor în receptori în condiţii de
siguranţăpentru sistemul de canalizare şi receptor.
Criterii de alegere a schemei sistemului de canalizare
(1) Alegerea schemei sistemului de canalizare are la bazădatele configuraţiei
amplasamentului şi elementele func
ţionale ale utilizatorului. Documentaţiile obiectiv necesare pentru elaborarea
schemei sistemului de canalizare sunt:
a)PUG şi PUZ pentru localitatea urbană/ruralăcu situaţia existentăşi perspectivă
de dezvoltare pentru minim 30 de ani;
b)Studii topografice, geotehnice, hidrogeologice, hidrologice asupra teritoriului,
apelor de suprafaţăşi subterane din zonă;
c)Studii pe variante. Orice sistem de canalizare trebuie studiat în variante
multiple din care proiectantul va propune aceea variant care va asigura:
colectarea apelor uzate în condiţii sanitare fărărisc privind sănătatea populaţiei;
efecte minime asupra mediului înconjurător;
costuri unitare
şi energetice minime independente de factorii variabili care pot
apare în timp.
d)Criterii tehnice şi economice pe care se bazeazăalegerea sistemului:
colectare unitară/separativăpe categorii de ape uzate; în toate proiectele se vor
elabora variante cu minim 2 reţele (ape uzate şi ape meteorice) şi 1 reţ
ea (sistem unitar) pe ansamblul amplasamentului sau pe sectoarele acestuia;
criterii de transport ape uzate; se vor analiza sistemele cu transport
gravitaţional, sub presiune sau reţea vacuumată;
elementele impuse de poziţia receptorului, valorificarea substanţelor reţinute
şi a nămolurilor.
Cămine de vizitare de intersecţie
Deversori
Alcătuirea deversoarelor
Bazine pentru retenţia apelor de ploaie
Sifoane de canalizare
Staţii de pompare
Amplasamentul staţiilor de pompare
Componentele staţiilor de pompare
Reţele de canalizare în sistem vacuumat
Elemente component
Prevederi de proiectare
Racorduri gravitaţionale la căminele colectoare
Cămine de racorduriţea vacuumată
Debite, diametre, lungimi
Configuraţie, lifturi, pante
Staţia de vacuum
Recipienţi de vacuum
Pompe de vid
Timpul de realizare a vacuumului
Timpul de funcţionare zilnicăal pompelor de vacuum
Condiţionări în alegerea soluţiei reţelelor de canalizare vacuumate
Retele de canalizare cu functionare sub presiune
Elemente component
Prevederi de proiectare
Epurarea terţiară
Studii privind calitatea apelor uzate
Calitatea apelor uzate influente în staţia de epurare.
Caracteristici fizice
Caracteristici chimice
Caracteristici biologice şi bacteriologice
Metode de determinare
Conţinutul studiilor hidrochimice.
Indicatori de calitate pentru efluentul staţiei de epurare68
Debitele şi încărcările cu poluanţi pentru staţia de epurare
Debite de calcul.Definiţii
Debite de calcul şi verificare
Încărcări cu poluanţi ale apelor uzate influente în sta
ţiile de epurare
Staţii de epurare noi
Staţii de epurare existente retehnologizate/extinse
Alegerea schemei staţiei de epurare
Gradul de epurare necesar
Treapta de epurare mecanică
Epurarea mecano – biologică
Epurarea mecano – biologic avansată
Epurarea terţiară
Elemente determinante la stabilirea gradului de epurare
Gradul de epurare necesar privind
oxigenul dizolvat
Scheme tehnologice pentru staţii de epurare
Alegerea schemei staţiei de epurare
Tipuri de scheme de epurare
Epurarea mecano – biologicăcu procedee extensive
Epurarea mecano –biologicăartificială(intensivă
Schema generală
Tehnologii aplicate pentru treapta biologicăartificială
Treapta de epurare terţiară
Schema tehnologică
de epurare pentru eliminarea fosforului
Eliminarea fosforului pe cale biologică
Eliminarea fosforului prin precipitare chimică
Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de epurare mecanică
Deversorul amonte de staţia de epurare..................................................................
Debitul de calcul al deversorului........................................................................
Bazinul de retenţie
Debite de dimensionare şi verificare ale gră
tarelor
Proiectarea grătarelor
Măsurarea debitelor de apăuzatădin staţia de epurare
Debite de dimensionare
Debite de dimensionare şi verificare
Parametrii de dimensionare
Deznisipator orizontal longitudinal cu secţiune transversală
parabolică
Deznisipator orizontal tangenţial
Deznisipator cu insuflare de aer
Deznisipator – separator de grăsimi cu insuflare de aer
Separatoare de grăsimi
Debite de dimensionare şi verificare
Parametrii de proiectare
Decantorul primar
Debite de dimensionare şi verificare
Parametrii de dimensionare ai decantoarelor primare
Decantoare orizontale longitudinale
Dimensionarea decantoarelor orizontale longitudinale
Decantoare orizontale radiale
Dimensionarea decantoarelor orizontale radiale
Decantoare verticale
Decantoare cu etaj
Staţii de pompare apăuzată
Amplasarea staţiilor de pompare
Parametrii de proiectare
Elemente tehnologice de legăturăîntre obiectele treptei de epurare mecanică
Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de epurare biologică
Epurarea biologicăîn staţiile de epurare urbane mici şi medii cu o capacitate
între 2.000 şi 10.000 L.E.
Epurarea biologicănaturală
Câmpuri de irigare şi infiltrare
Parametrii de proiectare pentru dimensionarea câmpurilor de irigare
şi infiltrare
Iazurile de stabilizare (biologice
Parametrii de proiectare pentru dimensionarea iazurilor biologice
Epurarea biologicăartificială
Epurarea biologicăartificialăcu biomasăfixată– filtre biologice
Filtre biologice percolatoare (cu picurare) de înălţime redusă
Filtre biologice precolatoare turn
Contactori biologici rotativi
Bazine cu nămol activat – epurare biologicăcu biomasăîn suspensie
Parametrii de dimensionare ai bazinelor de aerare
Prevederi generale privind geometria bazinelor cu nămol activat
Dispozitive de insuflare a aerului
Bazine cu nămol activat - tehnologii speciale
Pomparea nămolurilor în staţiile de epurare
Staţiile de pompare a nămolurilor
Elemente de proiectare a instalaţ
iilor de pompare
Tipuri de pompe utilizate în vehicularea nămolului
Epurarea biologicăîn staţiile de epurare urbane/ rurale cu o capacitate peste
10.000 L.E (epurare avansată)
Generalităţi
Cantitati si concentratii de poluanti în apa uzata
Concentraţii ale substanţelor poluante influente în reactorul biologic
Cantităţi de substanţă influente în bioreactor
Cantităţi de substanţădin efluentul staţiei de epurare
Cantităţi de substanţăeliminate din sistemul bazin biologic – decantor
Dimensionarea reactoarelor biologice
Debite de dimensionare şi verificare
Vârsta nămolului
Determinarea volumului zonei de denitrificare
Eliminarea fosforului din apele uzate urbane
Calculul cantităţii de nămol în exces
Determinarea volumului reactorului biologic
Calculul capacităţii de oxigenare
Decantoare secundare
Clasificare
Parametrii de dimensionare.
Decantoare secundare orizonta
le radiale
Parametrii de dimensionare
Proiectarea obiectelor tehnologice din treapta de tratare a nămolurilor
Clasificarea nămolurilor provenite din staţiile de epurare
Cantităţi specifice de nămol
Caracteristicile nămolurilor
Caracteristici fizice
Umiditatea
Materiile solide
Greutatea specifică
Culoarea şi mirosul
Filtrabilitatea
Puterea calorică
Caracteristici chimice
Fermentabilitatea
Metalele grele
Nutrienţii
Caracteristici biologice şi bacteriologice
Alegerea schemei de prelucrare a nă
Molurilor
Schema de prelucrare a nămolurilor cu bazin de omogenizare – egalizare
şi fermentare anaerobăîntr-o singurătreaptă
Schema de prelucrare a nămolurilor cu îngroşare independentăa nămolului
primar şi a celui 226Xîn exces şi fermentare anaerobăîntr-o singură treaptă
Schema de prelucrare a nămolurilor cu bazin de omogenizare egalizare şi
fermentare anaerobăîn două trepte
Schema de prelucrare a nămolurilor din staţiile de epurare cu treaptă
mecanicăşi fermentare anaerobăîntr-o singurătreaptă
Schema de prelucrare a nămolurilor din staţiile de epurare cu treapta mecanică
şi stabilizare aerobă
Schema de prelucrare a nămolurilor provenite din staţiile de epurare fără
decantor primar...
Bilanţul de substanţăpe linia nămolului
Bazinul de amestec şi omogenizare
Concentratoare de nămol
Fermentarea anaerobăîntr-o singurătreaptă
Fermentarea anaerobăa nămolului în două trept
Stabilizarea nămolului
Deshidratarea nămolului
Prelucrarea preliminarăa nămolurilor
Sitarea nămolurilor
Mărunţirea nămolurilor
Condiţionarea chimicăa nămolurilor
Reactivi minerali
Polielectroliţ
i sintetici
Concentrarea nămolurilor
Concentrarea gravitaţională a nămolurilor
Parametrii de proiectare ai concentratoarelor gravitaţionale de nămol
Concentrarea nămolurilor prin procedeul de flotaţie cu aer dizolvat.....