Manual de Recoltare

MANUAL DE RECOLTARE
Cod: FL 5.4-04
Editia: 2
Revizia: 1/16.06.2016
ELABORAT:
Responsabil Management al Calitati
Chimist MOGA GEORGETA
APROBAT:
Director General
Dr . CHIUJDEA ADRIAN
Avertisment: Documentul de fata este proprietatea S.C. STILMED S.R.L. - Laborator de Analize
Medicale . Reproducerea si difuzarea documentului sunt in exclusivitate dreptul societatii S.C.
STILMED S.R.L. Copiile sunt numerotate si controlate.
FL-4.0-01
S.C. STILMED S.R.L. MANUAL DE RECOLTARE Editia:2
LABORATOR DE ANALIZE MEDICALE COD FL 5.4.-04 Revizia:1/16.06.2016
Pag. 2 din 18
INDICATORUL REVIZIILOR
Identificari modificare
Nr. Editia/ Capitol, subcapitol, Functia si semnatura
Data
Crt. revizia pagina modificata,
continut modificari Elaborat Verificat Aprobat
RMC Sef laborator Director general
Moga Dr.Veress Dr. Chiujdea
Georgeta Marta Adrian
FL-4.0-03
Pag. 3 din 18
LISTA DE DIFUZARE/RETRAGERE DOCUMENTE
Primit Retras
Compartimentul Nr. Nr.
Data Nume Semnatura Data Nume Semnatura
ex. ex.
FL-4.3-02
Pag. 4 din 18
1. SCOP
Prezentul manual descrie modul in care se efectueaza recoltarea produselor biologice, astfel incat
sa influenteze cat mai putin rezultatul analizei.
2. DOMENIUL DE APLICARE
Manualul se aplica de catre intreg personalul Laboratorului de analize medicale S.C. Stilmed
S.R.L. in vederea respectarii modului de prelevare a produselor biologice, in functie de tipul
investigatiei solicitate.
3. DOCUMENTE DE REFERINTA
3.1. SR EN ISO 15189:2013 – Laboratoare medicale. Cerinte pentru calitate si competenta
3.2. Tratat de microbiologie clinica – D.Buiuc, M.Negut, , Editura Medicala, Bucuresti, 2008
3.3. Analize de laborator : Ghe. Manole , E.M. Galatescu – Ed. A 3-a – Bucuresti : Editura
CNI Coresi -2007
4. DEFINITII SI ABREVIERI
4.1. Definitii – Nu este cazul.
4.2. Abrevieri
VSH – viteza de sedimentare a hematiilor
5. DESCRIEREA ACTIVITATII
GHID DE RECOLTARE A PROBELOR PENTRU EXAMENE DE

LABORATOR
A. Dotari si materiale necesare
 Scaun de recoltare cu suport pentru brate
 Canapea de consultatie
 Vacuumtainere sterile, de unica folosinta cu si fara anticoagulant
 Ace sterile de diferite dimensiuni pentru recoltarea in sistem vacuumat
 Fluturas pentru recoltarea sangelui la copii
 Holdere
 Garou
 Ace sterile pentru recoltarea sangelui capilar
 Casoleta cu tampoane sterile
 Alcool sanitar si vata medicinala
 Lame curate si degresate pentru executarea frotiurilor
Pag. 5 din 18
 Manusi de examinare de unica folosinta

 Plasturi sterili pentru protejarea locului punctionat
 Suporturi pentru stocarea probelor recoltate
 Recipient pentru colectarea deseurilor biologice
B. Pregatirea pacientului pentru recoltare

Momentul recoltarii: in mod obisnuit, dimineata, a jeun, dupa o perioada de odihna. In caz de
urgenta se poate recolta si dupa 3-4 ore de la ultima ingestie de alimente, fara consum de alcool. La
femei este preferabil sa nu fie in timpul menstrei.
Pacientul este informat asupra tehnicii de prelevare si pregatit psiho-emotional in vederea
prelevarii de sange.
Operatorul va solicita informatii asupra simptomelor, tratamente in curs si boli asociate(diabet,
HTA, tulburari de coagulare, boli cardiace, epilepsie, etc.).
Operatorul va asigura pacientul asupra deplinei asepsii cu care se executa punctia.
Operatorul va lua masuri de prevenire a eventualelor accidente (hematom la locul punctiei,
lipotimie etc.) prin respectarea unei tehnici corecte de punctionare si printr-o permanenta comunicare
cu pacientul pentru reducerea disconfortului si a starii de teama.
C. Procedura de prelevare a sangelui venos

Pacientul este invitat sa se aseze comod pe scaunul de recoltare .
Operatorul va inspecta zonele in care se poate executa punctia si o va alege pe cea mai potrivita.
Aplica garoul deasupra zonei alese, recomanda pacientului sa stranga pumnul si executa manevre
pentru evidentierea cat mai buna a venei.
Purtand manusi de examinare de unica folosinta operatorul dezinfecteaza tegumentul din zona de
punctie cu un tampon de vata imbibat in alcool sanitar. Lasa timp de 1 minut sa se evapore alcoolul, isi
pregateste eprubeta(eprubetele) vacuumata si rupe banda ce atesta sterilitatea acului de punctie in fata
pacientului.
Cu acul montat in holder punctioneaza vena cu miscari sigure si cat mai blande.
Adapteaza vacuumtainerul in holder si asteapta aspirarea sangelui. Dupa detensionarea garoului
retrage rapid acul si tamponeaza locul punctionat cu un alt tampon de vata dezinfectat.
Imediat ce s-a terminat recoltarea, operatorul va inscriptiona proba cu numarul unic de
inregistrare.
Pacientul este lasat sa iasa din laborator numai in momentul cand operatorul este sigur ca s-a
creat hemostaza si nu se va produce nici un accident consecutiv recoltarii.
5.1. PRELEVAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Pag. 6 din 18
5.1.1. V.S.H.
Pregatire pacient - a jeun

Specimen recoltat - sange venos
Recipient de recolta
 vacuumtainer 4 ml cu citrat de sodiu(capac negru)
Cantitate recoltata - cat permite vacuumul
Prelucrare necesara dupa recoltare – Imediat dupa recoltare flaconul de recoltare (eprubeta) va
fi omogenizat prin rasturnare de 3 – 4 ori
Stabilitate proba
 2 ore la + 25°C
 12 ore la + 4°C
5.1.2. Hemoleucograma
Pregatire pacient – a jeun sau postprandial

Specimen recoltat - sange venos sau sange capilar
 Vacuumtainer K3E sau K3 EDTA (capac mov)
Cantitate recoltata
 cat permite vacuumul sau cel putin 2 ml
 pana la semn
Prelucrare necesara dupa recoltare – Imediat dupa recoltare flaconul de recoltare (eprubeta)
va omogenizata prin rasturnare de 3-4 ori.
Stabilitate proba
 8 ore la + 18°C - + 30°C sau
 24 ore la + 2°C - + 8°C
5.2. PRELEVAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE

COAGULARE/HEMOSTAZA
5.2.1. Timp de protrombina Quick
Pag. 7 din 18
Pregatire pacient – a jeun

Specimen recoltat – sange venos
Presiunea realizata de garou trebuie sa fie intre valoarea presiunii sistolice si cea a presiunii
diastolice; ea nu trebuie sa depaseasca 1 minut. Daca punctia venoasa a esuat, o noua tentativa pe
aceeasi vena nu se poate face decat dupa 10 minute.
Pentru a evita contaminarea probei cu tromboplastina tisulara se utilizeaza "tehnica seringii
duble”; daca se recolteaza mai multe probe, pentru diferite determinari, cea destinata studiului
coagularii va fi extrasa ultima.
Daca se recolteaza numai pentru Quick, se vor extrage 1-2 ml sange intr-un vacuumtainer care se
arunca, apoi, in alt vacuumtainer, se recolteaza proba de analizat. Pentru efectuarea analizelor de
coagulare eprubetele se centrifuga 5 minute la 3500 rot./min.
 Vacuumtainer 9NC cu citrat de sodiu sau 9NC 3,8 %(0,129M) - capac bleu
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul
Stabilitate proba
 Tubul cu specimenul recoltat se poate pastra 2 ore la temperatura camerei.
 Plasma separata este stabila 4 ore la + 15°C - + 25°C
5.2.2. Fibrinogen

Pentru a evita contaminarea cu tromboplastina tisulara, se utilizeaza "tehnica seringii duble"
(numai daca determinarea se face pe coagulometru):
 daca se recolteaza mai multe probe, pentru diferite determinari, cea destinata
determinarii fibrinogenului va fi extrasa ultima.
 daca se recolteaza numai pentru fibrinogen, se vor extrage 1-2 ml intr-un
vacuumtainer care se arunca, apoi, in alt vacuumtainer, se recolteaza proba de
analizat.
 Vacuumtainer cu citrat de sodiu 3,8% (0,129M) – capac bleu
Cantitate recoltata – cat permite vacuumul
Prelucrare necesara dupa recoltare
Se lucreaza imediat sau se separa plasma imediat si se congeleaza la -20oC
Stabilitate proba
 Plasma separata este stabila cateva luni la -20oC
 Plasma congelata nu trebuie sa se dezghete in timpul transportului.
Pag. 8 din 18
5.3. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU ANALIZE DE IMUNOLOGIE

Recipient de recolta – Vacuumtainer Z cu activator de coagulare pentru separarea serului (capac
rosu)
Cantitate recoltata - 6 ml
Stabilitate proba
Serul separat este stabil:
 maxim 72 ore la + 4oC
 6 luni la – 20oC
5.4. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE DIN

SER

Recipient de recolta – Vacuumtainer Z cu activator de coagulare pentru separarea serului (capac
rosu)
Cantitate recoltata – 6 ml
Stabilitate proba – Fiecare analiza este caracterizata printr-un timp de stabilitate propriu, in
conditii de temperatura date.
5.4.1. Cerinte speciale de recoltare pentru analize biochimice

 Glucoza serica
Pregatire pacient: cel putin 8 ore de la ultima ingestie de alimente
 Colesterol total, HDL colesterol
Pregatire pacient:
 pacientul va respecta o dieta neschimbata timp de 3 saptamani inainte de
recoltare;
 se recomanda sa nu manance 12 – 14 ore inainte de recoltare;
 se recomanda abstinenta de alcool 72 ore inainte de recoltare.
Procedura de prelevare a sangelui venos – garoul nu va fi mentinut mai mult
de 2 min
 Trigliceride
Pregatire pacient:
Pag. 9 din 18
 pacientul va respecta o dieta neschimbata timp de 3 saptamani inainte de

recoltare;
 se recomanda sa nu manance 12 – 14 ore inainte de recoltare;
 se recomanda abstinenta de alcool 72 ore inainte de recoltare.
 Calciu seric
Pregatire pacient:
Nu se poate face determinarea calcemiei la pacienti tratati cu EDTA sau care au primit substante
de contrast radiologic
Procedura de prelevare a sangelui venos
La recoltare se va evita staza venoasa cu garoul. Daca folosirea garoului este indispensabila proba
se va preleva la mai mult de 1 min de la restabilirea circulatiei, La recoltare si ulterior, la lucrul efectiv
nu se vor utiliza manusi pudrate cu carbonat de calciu (spalati manusile in apa curgatoare fara sapun sau
detergenti)
 Magneziu seric
Pregatire pacient: a jeun
Recomandari:
 nu faceti staza venoasa cu garoul;
 nu folositi manusi pudrate cu talc (stearat de magneziu); spalati manusile cu
jet de apa fara sapun sau detergenti.
 Sideremie
Recomandari:
 recoltarea se face dimineata;
 se va recolta inainte de instituirea tratamentului cu fier sau transfuzii de
sange. Daca pacientul a fost transfuzat, recoltarea se amana cateva zile dupa
data transfuziei;
 se recolteaza inaintea altor probe care necesita prezenta de anticoagulant in
tubul de recolta.
 Proteine totale serice
Recomandari:
 Venostaza va fi minima si nu va fi prelungita.
 Aspartataminotransferaza, Alaninaminotransferaza
Pregatire pacient: a jeun sau postprandial
 Gamaglutamiltansferaza
Recomandari:
 nu mananca 8 ore inainte de recoltare;
Pag. 10 din 18
 nu se recomanda recoltarea de sange pentru determinarea

gamaglutamiltransferazei, la pacienti tratati cu fenitoin sau cu fenobarbital
(valori mult crescute)
 Electroforeza proteinelor serice
Specimen recoltat: sange venos
5.5. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINA
Specimen recoltat
Prima urina de dimineata. Pacientul va fi sfatuit sa aduca, la laborator, proba de urina in maxim
2 ore din momentul recoltarii. Daca acest lucru nu este posibil va mentine proba la temperatura + 2ºC -
+ 8ºC.
Recipient de recolta –pahar de plastic (unica folosinta) pentru urina.
Cantitate recoltata – 10 – 100 ml
Stabilitate proba
 2 ore la temperatura camerei;
 pana la sfarsitul zilei, la + 2°C - + 8°C
5.6. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE MICROBIOLOGICE
Cerinte specifice examenului microbiologic

Recoltarea inaintea instituirii tratamentului antimicrobian topic (local) sau general. Daca acesta a
fost instituit, va fi consemnat in lista de lucru ce insoteste produsul la laborator.
Operatorul va folosi materiale si instrumente sterile potrivite caii de abordare a focarului de
infectie.
Operatorul va evita contaminarea produsului patologic cu agenti microbieni straini acestuia.
Se vor respecta regulile de transport si conservare de produs patologic.
5.6.1. Recoltarea exudatului faringian

Materiale necesare
 Tampoane sterile de uz general, de preferinta din alginat de calciu
 Apasator de limba steril(de preferat de unica folosinta)
 Sursa de lumina
 Masca pentru protectia operatorului
Pag. 11 din 18
Pregatirea pacientului pentru prelevare

Pacientul va fi informat asupra procedurii de prelevare.
Operatorul se va asigura ca pacientul nu a ingerat alimente si nu si-a facut toaleta gurii cu cel
putin 3-4 ore inainte de prelevare. De asemenea se va informa daca pacientul este sub tratamentul cu
antimicrobiene.
Procedura de prelevare
Pacientul este asezat pe un scaun cu fata spre lumina, cu gatul in usoara extensie, cu ceafa
sprijinita de spatarul scaunului. In conditii de iluminare adecvata se deprima baza limbii cu apasatorul
steril si in timp ce pacientul pronunta vocala „A”, se sterge cu tamponul, ferm, dar nu brutal amigdalele
si peretele posterior al faringelui, vizand zonele inflamate, ulcerate, depozitele purulente. Cand exisa
false membrane, acestea se desprind usor la periferie si se tamponeaza mucoasa subiacenta. Atat la
introducerea, cat si la scoaterea tamponului din faringe se va evita atingerea bazei limbii sau a palatului
moale. Se reintroduce tamponul in tubul protector etichetat si inscriptionat cu numarul unic de
inregistrare al probei.
Transportul probei
Proba va fi transportata la laborator in vederea insamantarii in maxim o ora. Daca nu este posibil
acest lucru, streptococii fiind sensibili la uscaciune, se recolteaza in tub cu mediu de transport si
conservare Amies.
5.6.2. Recoltarea exsudatului nazal

Material necesar
 Tampon steril de uz general cu sau fara mediu de conservare Amies.
Operatorul sterge pe rand vestibulul foselor nazale cu tamponul, executand miscari blande de
rotire si insistand pe planseul acestora.
5.6.3. Recoltarea secretiei otice
Ne referim la scurgerea otica sero-sanguinolenta sau purulenta din conductul auditiv extern si nu
cea din urechea medie, care va fi recoltata de medicul specialist ORL.
Material necesar
Tampon de vata hidrofoba, cat mai subtire, montat pe o tija corespunzatoare, steril. In lipsa
acestuia se poate folosi tamponul de uz general.
Lame pentru frotiuri curate si sterilizate
Ansa bacteriologica
Pag. 12 din 18
Operatorul va inspecta mai intai zona de unde urmeaza sa recolteze si isi va asigura o buna
vizibilitate. Tragand usor de pavilionul urechii pentru a elibera conductul auditiv va introduce cu grija
tamponul de prelevare, evitand pe cat posibil atingerea lui de peretii conductului.
Cu ajutorul ansei bacteriologice va efectua cel putin 2 frotiuri
5.6.4. Recoltarea secretiei conjunctivale
Secretia conjunctivala pentru investigatia microbiologica se recolteaza, de preferinta, in cabinetul
oftalmologic, tehnicianul microbiolog oferind numai asistenta tehnica prin pregatirea trusei de recoltare,
efectueaza frotiuri si insamantari extemporanee.
Materiale necesare
 Tampoane mici din vata cu fibra lunga, preferabil din alginat de calciu
 Spatula de platina sterila
 Ansa bacteriologica
 Micropipete sterile pentru aspirarea continutului din sacul conjunctival
 Lame de microscop curate si sterilizate
 Ser fiziologic steril
Pregatirea pacientului
Pacientul va fi sfatuit sa se prezinte la recoltare:
 inainte de a-si aplica tratamente locale sau generale cu antimicrobiene;
 inainte de a-si efectua toaleta fetei sau de a se machia.
Cu mana stanga operatorul va imobiliza cu blandete pleoapa superioara si cea inferioara si va
constata prezenta sau absenta exsudatului conjunctival si aspectul acestuia: seros, sero-purulent, muco-
purulent, fibro-membranos etc.
Cu mana dreapta va recolta cu tamponul umectat in ser fiziologic steril exsudatul acumulat in
sacul conjunctival si pe suprafata ambelor conjunctive palpebrale, evitand sa atinga suprafata cutanata.
Cand exsudatul este mai abundent, cu micropipeta va aspira din sacul conjunctival si va realiza cel
putin 2 frotiuri.
Cand exsudatul este uscat se va recolta, cu mare atentie, cu ansa bacteriologica si se va depune
produsul pe lame de sticla in cate o picatura mica de ser fiziologic steril pentru efectuarea frotiurilor.
5.6.5. Recoltarea puroiului
Particularitati privind prelevarea probelor din colectii purulente accesibile laboratorului
 Pe piele, mucoase si in tesuturile subiacente: pustule, furuncule, abcese,
hidrosadenite, flegmoane.
 Pe suprafete denudare, plagi, arsuri.
La abordarea unei colectii purulente se va tine seama daca:
 Puroiul se scurge spontan prin fistulizare
 Este captiv intr-o colectie inchisa, acoperita de un tesut indemn (tegument,
mucoasa).
Pag. 13 din 18
In toate cazurile se va evita contaminarea cu factori straini de agentul etiologic al infectiei

(germeni de pe piele si mucoase, topici antimicrobieni, tesut necrozat, corpi straini, etc.).
Materiale necesare
 Tampoane sterile de uz general
 Lame de sticla curate si sterilizate
 Seringi cu ac gros pentru punctionare
 Manusi de examinare
Din colectiile purulente din care puroiul se scurge printr-o fistula: se exprima cu grija puroiul din
colectie evitand sangerarea. Se recolteaza cu varful tamponului, fara a atinge tesutul din jur. Cu ansa
bacteriologica se realizeaza cel putin doua frotiuri.
Din colectiile purulente inchise: se aseptizeaza zona deasupra colectiei si se punctioneaza cu o
seringa la care s-a adaptat un ac mai gros.
Pentru plagile deschise, arsuri se pot aplica mai multe metode de recoltare in functie de
configuratia leziunii:
 zona este spalata cu solutie salina izotona sterila pentru indepartarea exsudatului
stagnant si se preleva prin perforatorul dermic de 4 mm;
 se aspira lichidul interstitial de sus suprafata denudata prin punctia oblica a
tegumentului sanatos de la periferia leziunii cu ac hipodermic adaptat la o seringa;
 se chiureteaza fundul leziunii dupa spalarea acesteia cu solutie salina izotona.
5.6.6. Recoltarea urinii pentru urocultura

A. Autorecoltarea
Pregatirea pacientului
Pacientul/a va fi sfatuit sa-si faca toaleta riguroasa a organelor genitale inainte de prima mictiune
de dimineata: spalare cu apa si sapun, clatire abundenta si tamponare cu tampon steril sau prosop spalat
si calcat. Femeile vor introduce un tampon intravaginal pentru a evita contaminarea cu flora vaginala.
Procedura e prelevare
Va deschide cu grija recipientul steril destinat recoltarii urinei, fara a-i atinge marginile cu degetele
sau pielea perineului.
Pag. 14 din 18
Pacientul/a va incepe sa urineze in vasul de toaleta si de la mijlocul jetului va prelua in recipient

10 – 100 ml urina. Va inchide cu grija capacul recipientului fara a-l atinge pe interior si va cauta sa
ajunga cu proba recoltata in cel mult 2 ore la laborator. Daca acest lucru nu e posibil va mentine proba
la 4–8ºC.
Transportul si conservarea probei
In cazul in care urina a fost prelevata de catre pacient la domiciliu, acesta o va aduce la laborator
in maxim 2 ore de la recoltare, ferita de temperaturi excesive. Imediat dupa recoltare, pana in momentul
in care va fi adusa la laborator proba va fi tinuta la 4 – 80C.
La primirea probei in laborator, in afara datelor necesare identificarii probei, cererea de analiza
trebuie sa cuprinda in mod expres urmatoarele informatii:
 diagnosticul clinic;
 tipul prelevatului (tehnica de recoltare);
 ora precisa a prelevarii;
 daca pacientul a fost sub cura de diureza sau antimicrobiana;
 examenul solicitat (urocultura cantitativa, depistarea unui anume patogen etc.).
La primirea probelor de urina in laborator se va verifica:
 daca informatiile necesare sunt corect completate;
 daca probele recoltate cu mai mult de 2 ore in urma au ajuns refrigerate;
 daca volumul probei este suficient;
 daca recipientul este corespunzator tipului de prelevat si examenului solicitat.
Probele sosite in laborator vor fi imediat refrigerate la 4 0C (in aceste conditii proba poate fi
mentinuta 24 ore).
NU vor fi prelucrate probele care au ajuns nerefrigerate dupa mai mult de 2 ore de la prelevare si
probele care nu au precizat modul de recoltare.
5.6.7. Recoltarea secretiei vaginale

Dotare si materiale necesare
 Masa ginecologica
 Sursa de iluminare
 Trusa sterila cu valve ginecologice de diferite dimensiuni. Trusa va fi sigilata si
etichetata cu data, ora si operatorul care a executat sterilizarea
 Manusi de examinare din cauciuc, de unica folosinta
 Recipient cu solutie dezinfectanta (cloramina 10%)
 Recipient pentru colectarea deseurilor infectante
 Tampoane sterile de uz general din alginat de calciu
 Periuta sterila Citobruh
 Lame de microscopie curate si sterilizate
Pregatirea pacientei pentru recoltare
Operatorul se va informa asupra simptomelor prezentate de pacienta (eventual diagnostic) si
asupra examenului solicitat.
Pag. 15 din 18
Operatorul va informa pacienta asupra posibilitatilor de investigare a laboratorului si tehnica de

recoltare.
Se recolteaza in cabinete de ginecologie. Pacienta va fi invitata sa se aseze pe masa ginecologica,
intr-o pozitie cat mai relaxata. Tot timpul operatorul va comunica cu pacienta pentru a-i reduce din
starea de disconfort.
Operatorul isi va pune manusile de examinare si va inspecta regiunea vulvara si perineala pentru a
descoperi eventuale modificari (eritem, ulceratii etc.).
Cu policele si indexul mainii stangi, operatorul va departa labiile si va introduce o valva sterila,
potrivita ca dimensiune, in orificiul vaginal, apasand usor pe peretele ventral al vaginului. Cu miscari
blande, observand si reactia pacientei, operatorul va patrunde in sacul vaginal si va cauta sa „incarce”
valva cu secretie, apoi o va retrage usor in afara.
Din secretia prelevata se va recolta pe tamponul steril si restul se va depune pe lama pentru
efectuarea examenului nativ si a frotiurilor colorate.
Proba se va trimite imediat, intr-o casoleta, la laborator pentru prelucrarea microbiologica.
Valva folosita se va depune in recipientul cu solutie dezinfectanta, iar manusile se vor arunca in
recipientul de deseuri infectante.
5.6.8. Recoltarea secretiei vulvare

Se recolteaza in cabinete de ginecologie. Pacienta va fi invitata sa se aseze in pozitie ginecologica.
Operatorul va inspecta regiunea vulvara si perineala pentru a descoperi eventuale leziuni
(ulceratii), dupa ce in prealabil si-a pus manusile de examinare. Daca exista leziuni exterioare evidente
care prezinta o secretie, se poate recolta cu ansa microbiologica flambata si racita si se pot executa cel
putin 2 frotiuri.
De asemenea se tamponeaza suprafata leziunii cu tamponul steril.
La virginele care acuza leucoree se vor recolta 2 tampoane de la nivelul orificiului de deschidere
al vaginului sau se poate recolta endovaginal cand himenul este mai lax si dispunem de un tampon
suficient de subtire. Toate manevrele se vor executa cu mare blandete, fara a forta introducerea
tamponului si comunicand in permanenta cu pacienta pentru reducerea disconfortului.
Probele se vor duce imediat la laborator pentru prelucrare.
5.6.9. Recoltarea secretiei endocervicale

Pag. 16 din 18
Se recolteaza in cabinete de ginecologiede medici ginecologi .Se va examina orificiul
extern al colului dupa introducerea in vagin a 2 valve sterile sau a unui specul. Daca din col se scurge
o secretie muco-purulenta se sterge exocolul cu 2-3 comprese sterile pentru indepartarea secretiilor
stagnante, apoi sunt introduse succesiv in endocol pe o distanta de 1 – 2 cm, 3 tampoane care sunt
rotate usor.
Cele 3 tampoane vor fi duse imediat la laborator pentru executarea frotiurilor si
insamantarilor.
5.6.10. Recoltarea secretiei uretrale
Materiale necesare
 Manusi de examinare de unica folosinta
 Lame din sticla curate si sterile
 Tampoane sterile de unica folosinta
Pregatirea pentru recoltare
Pacientii care prezinta o scurgere discreta vor fi sfatuiti sa se prezinte pentru recoltare inainte de
prima mictiune matinala sau la cel putin 3-4 ore de la ultima mictiune.
Se plaseaza pacientul in asa fel incat sa se observe bine penisul si meatul urinar.
Cand pacientul prezinta o scurgere spontana abundenta se recolteaza un tampon pentru
insamantare, se depune pe o lama o cantitate mai mare de secretie pentru examinare si se executa cu
ansa flambata cel putin 2 frotiuri subtiri.
Cand secretia nu apare spontan se poate provoca prin mulgerea blanda a uretrei intre degetul
mare si index, inmanusate si plasate, respectiv pe fata dorsala si ventrala a penisului.
Daca secretia nu apare nici in acest mod, se apuca usor penisul intre degetele mediu si inelar, iar
cu degetul mare si indexul se deschide meatul urinar pentru examinare. Se recolteaza pe 2 tampoane
sterile fluidul ce apare in meat.
Daca nu apare secretie in meatul urinar se recurge la prelevarea intrauretrala.
In acest caz pacientul trebuie prevenit asupra eventualei stari de disconfort produs de aceasta
manevra. Aceste manevre sunt mai usor de efectuat cu pacientul in decubit dorsal. Un tampon subtire,
din alginat de calciu, se introduce bland circa 2 cm in uretra, fara a forta trecerea, in caz de obstacol. Se
roteste tamponul usor, apoi se retrage. Daca mai este necesar inca un tampon, acesta va fi introdus cu 1
cm mai profund ca primul.
Ca o metoda alternativa, la recoltarea cu tamponul, se poate folosi o ansa de platina, perfect
inchisa circular, sterilizata si complet racita, introdusa in uretra si tot atat de profund. Se mai poate
folosi o chiureta oftalmologica tocita.
Probele recoltate vor fi aduse imediat in laborator si prelucrate.
5.6.11. Recoltarea materiilor fecale
Pag. 17 din 18
Prelevarea materiilor fecale pentru examenul microbiologic si parazitologic este lasata, de obicei,
in seama pacientului. Acesta va fi temeinic instruit de catre personalul medical pentru ca, de
corectitudinea recoltarii depinde succesul investigarii.
a) Recoltarea materiilor fecale pentru examenul microbiologic
Metoda de recoltare difera in functie de scopul propus:
 investigarea microbiologica a sindromului diareic acut sau cronic;
 controlul purtatorilor intestinali de germeni patogeni.
I. Pentru investigarea sindromului diareic
Prelevarea trebuie facuta cat mai aproape de debutul bolii si inaintea instituirii
oricarui tratament antimicrobian. Prelevarea poate fi facuta din scaunul emis spontan.
 coprorecoltor fara mediu pentru examenul coproparazitologic.
 coprorecoltor steril cu mediu de transport Cary-Blair pentru examenul
coprobacteriologic
Cantitate recoltata – o cantitate de marimea unei alune, recoltata din 3 portiuni ale
bolului fecal.
Pentru defecare sunt indicate containere de unica utilizare, din carton sau material plastic, care
vor fi decontaminate cu cloramina dupa intrebuintare, apoi indepartate.
Se mai pot folosi olite emailate, curate, fara urme de detergenti sau dezinfectanti si clatite cu apa
fiarta.
Cu ajutorul „linguritei” coprorecoltorului se vor preleva din masa fecaloida portiuni lichide,
mucoide sau sanghinolente atunci cand exista, in vol. de 3 cm3.
II. Recoltarea materiilor fecale pentru examen coproparazitologic
Pentru examenul coproparazitologic lingurita se introduce in coprorecoltorul, fara
mediul de conservare. Se va insuruba cu grija capacul pentru a nu exista scurgeri de lichid si se va
aduce la laborator intr-o punga de plastic, ermetic inchisa, in maxim 2 ore.
III. Prelevarea materiilor fecale pentru controlul purtatorilor intestinali de

germeni patogeni (controlul la angajare si controlul periodic)
In aceasta situatie se va tine seama ca germenii patogeni intestinali, daca exista, sunt in
numar foarte mic si neuniform repartizati in bolul fecal. Pentru mobilizarea acestora din intestin,
obligatoriu, prelevarea materiilor fecale se va face din al doilea scaun dupa ce subiectul a ingerat o doza
de purgativ salin. Rezultate superioare se obtin cand se preleva 3 probe de materii fecale in 3 zile
Pag. 18 din 18
succesiv. Se utilizeaza coprorecoltoare sterile cu mediu de transport Cary-Blair. Probele nu se

refrigereaza.
6. RESPONSABILITATI
6.1. Seful de laborator:
 instruieste personalul responsabil de recoltarea probelor, cu privire la prezenta
procedura
 supravegheaza activitatea de recoltare a probelor
6.2. Responsabil de analiza
 instruieste personalul responsabil de recoltarea probelor, cu privire la prezenta
procedura
 supravegheaza activitatea de recoltare a probelor
6.3. Asistent recoltare
 recolteaza probe biologice
 informeaza pacientul cu privire la conditiile de recoltare
 se informeaza asupra conditiilor in care s-a efectuat recoltarea probei de catre
pacient si respinge probele incorect recoltate sau transportate la laborator
7. INREGISTRARI
7.1. Instructiuni de autorecoltare cod FL 5.4-01

Manual de Recoltare

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Manual de Recoltare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MANUAL DE RECOLTARE

LISTA DE DIFUZARE/RETRAGERE DOCUMENTE

GHID DE RECOLTARE A PROBELOR PENTRU EXAMENE DE

 Manusi de examinare de unica folosinta

B. Pregatirea pacientului pentru recoltare

C. Procedura de prelevare a sangelui venos

5.1. PRELEVAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE HEMATOLOGICE

Pregatire pacient - a jeun

Pregatire pacient – a jeun sau postprandial

5.2. PRELEVAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE

Pregatire pacient – a jeun

Pregatire pacient – a jeun

5.3. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU ANALIZE DE IMUNOLOGIE

Pregatire pacient – a jeun

5.4. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE DIN

Pregatire pacient – a jeun

5.4.1. Cerinte speciale de recoltare pentru analize biochimice

 pacientul va respecta o dieta neschimbata timp de 3 saptamani inainte de

 nu se recomanda recoltarea de sange pentru determinarea

5.5. RECOLTAREA URINEI PENTRU EXAMENUL SUMAR DE URINA

5.6. RECOLTAREA PROBELOR PENTRU EXAMENE MICROBIOLOGICE

Cerinte specifice examenului microbiologic

5.6.1. Recoltarea exudatului faringian

Pregatirea pacientului pentru prelevare

5.6.2. Recoltarea exsudatului nazal

In toate cazurile se va evita contaminarea cu factori straini de agentul etiologic al infectiei

5.6.6. Recoltarea urinii pentru urocultura

Pacientul/a va incepe sa urineze in vasul de toaleta si de la mijlocul jetului va prelua in recipient

5.6.7. Recoltarea secretiei vaginale

Operatorul va informa pacienta asupra posibilitatilor de investigare a laboratorului si tehnica de

5.6.8. Recoltarea secretiei vulvare

5.6.9. Recoltarea secretiei endocervicale

III. Prelevarea materiilor fecale pentru controlul purtatorilor intestinali de

succesiv. Se utilizeaza coprorecoltoare sterile cu mediu de transport Cary-Blair. Probele nu se

S-ar putea să vă placă și