Cardiologie si nursing in cardiologie

Pericardita acuta

Diaconescu Alexandra-Ioana

ANUL II-A-AMG

1
Pericardita acuta reprezinta inflamaatia acuta a pericardului. Exista o pericardita uscata (exsudat
fibros) care prezinta depozitie de fibrin si uneori false membrane pe foitele pericardului si o
pericardita cu lichid (exsudat serofibros), revarsat care depaseste rar 1-2l. Dupa natura lichidului,
pericardita poate fi serofibroasa, hemoragica, purulenta si chiloasa.

Cele mai frecvente cause sunt reumatismul articular acut, tuberculoza si pericardita acuta
benigna (probabil virotica sau alergica). Mai rar se intalnesc pericardita purulenta (cu
pneumococ sau stafilococ), pericadita din uremie, din infarctul miocardic, din mixedem,
neoplasme si diateze hemoragice.

Simpotomatologie

 Pericardita uscata, frecvent neobserata,este mascata de boala de baza. Primul semn

characteristic este durerea retrosternala,cu iradiere spre umarulsi zona supraclaviculara
stanga, agravata de inspiratia profunda si pretend la confuzia cu infractul miocardic. Al
doilea semn characteristic este frecatura pericardica, zgomot independent de sistola si
diastole, superficial si variabil de la o zi la alta, care dispare pe masura ce apare lichid.

 Pericardita exsudativa (cu lichid) se caracterizeaza pin diminuarea sau disparitia durerii
precordiale, acu accentuarea dispeei,uneori foarte intensa, obligand bolnavu sa ia anumite
pozitii care o amelioreaza: pozitia sezand si aplecat inainte sau pozitia genu-pectoala. In
functie de boala de fond si de cantitatea de lichid,apar semen toxiinfectioase, febra cu
frisoane,transpiratie, astenie, tahicardie si semen de compresiune a organelor din jur
(disfagie,tuse, cianoza). Cand lichidul pericardic devine brusc abundent, atriul drept si
marile vene sunt comprimate, presiunea diastolica ventriculara creste, in timp ce volumul

2
 sistolic sade si apare tamponada cardiac, cu tablou de insuficienta cardiaca hipodiastolica.
Durerea si dispneea se accentueaza, apar disfagie, greturi, durere abdominala, anxietate
mare, transpiratii, polipnee si stari confuzionale. Creste staza retrograde si apar
turgescenta exagerata a venelor jugulare, pulsatii exagerate ale venelor gatului, cianoza
periferica, tahicardie, hipotensiune, diminuarea zgomotelor inimii, marirea rapida a inimii
(clinic si radiologic),hepatomegalie si cresterea presiunii venoase. Tamponada cardiac
impune, de urgenta, punctia evacuatoare a pericardului.

Investigatii

 Examenul radiologic precizeaza diagnostiul: volumul inimii creste, dispar arcurile si

pulsatile, inima ia o forma triunghiulara sau de carafa.
 Punctia pericardica confirma existent lichidului si permite stabilirea naturii sale
(serofibros, hemoragic, purulent).

Forme clinice

 Pericardita reumatismala apare in cursul unui reuatism articular acut, mai ales la tineri,
si este asociata de obicei cu o miocardita si o endocardit. Lichidul lipseste sau este redus,
fiind de obicei serofibrinos, rereori hemoragic,
 Pericadita tuberculoasa este secundara unei tuberculoze pulmonare, cu lichid abundent,
serofibrinos si uneori hemoragic, Endocardita si miocardita sunt absente.
Uneori, se insoteste de o pleurezie sau de o peritonita realizand tabloul clinic numit
poliserozita. Este posibila evolutia spre pericardita constrictive.
 Pericardita acuta benigna se caracterizeaza prin debut brutal, dureros. Regreseaza
spontan

Evolutia si prognosticul depend de forma clinica si afectiunea de fond. Pericardita

uscata se poate vindeca suu evolua catre o pericardita cu lichid.
Prognosticul este sever in tamponada cardiac, formele cu lichid abudent, cu pancardita
sau cu insufiecinta cardiac.

Tratamentul este etiologic:

 In pericardita tuberculoasa: tuberclostatice;

 In pericardita reumatismala: tratamentul R.A.A.
 In pericardita acuta benigna (vindecarea spontana) : corticoterapia si salicilatul de
sodium;
 In pericardita acuta purulenta: antibiotic in doze mari, dupa natura germenului, se indica
tratamentul parenteral sau local (intrapericardic) cu Penicilina (pentru pneumococ sau
streptococ), cu Meticilina (1g) sau Oxacilina (0,g5g) cand germenul este stafilococul sau

3
cu Gentamycin (5-15mg), inc azul bacililor gram-negativi; hidrocortizonul-intracardiac,
impiedica organizarea fibroasa a exsudatelor; la nevoie drenaj chirurgical. In caz de
lichid abundent se procedeaza la punctie evacuatoare.

Tratamentul simpotomatic: sedarea durerii cu analgezice sau punga cu gheata pericardial,

repaus si dieta.