Tehnologia Cresterii Bovinelor

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03
MEdCT–CNDIPT / UIP
MATERIALE DE ÎNVĂŢARE
Domeniul: Agricultură
Calificarea: Tehnician zootehnist
pentru clasa a XII a
Modulul: Tehnologia creşterii bovinelor
Acest material a fost elaborat prin finanțare Phare în proiectul de Dezvoltare instituțională a
sistemului de învățământ profesional și tehnic
Noiembrie 2008
Coordonator:
Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Autori:
Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Tureac Anişoara – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Livadariu Florica – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Bucur Roxana – prof. grad. did. II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Zamfir Elena Adriana – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Alba Daniela - prof. grad. did.II, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa
Consultanţă:
Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Claudia Călinescu -– expert CNDIPT – UIP
Ivan Mykytyn – expert asistenţă tehnică
1
Modulul : Tehnologia creşterii bovinelor
CUPRINS
SPECIFICARE PAGINA
INTRODUCERE 3
COMPETENŢE 5
OBIECTIVE 6
INFORMAŢII PENTRU PROFESORI 7
FIŞE DE REZUMAT 9
FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ŞCOLAR 13
CUVINTE CHEIE / GLOSAR 14
INFORMAŢII PENTRU ELEVI 17
 Competenţa 18.1 fişe de documentare 18
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 41
 Competenţa 18.1 exerciţii 42
SOLUŢII DE ACTIVITATE 67
 Competenţa 18.1 soluţii 71
PROIECT DE LECŢIE 111
BIBLIOGRAFIA 114
2
INTRODUCERE
Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul

profesional de pregătire în calificarea ,,Tehnician zootehnist’’, profesorilor şi maiştrilor
instructori care asigură formarea competenţelor profesionale specifice acestei calificări.
Scopul realizării prezentului material de învăţare este acela de-a realiza o
prezentare cât mai captivantă pentru elevi , în vederea depăşirii barierelor din calea
învăţării şi a ajuta grupul ţintă să-şi atingă întregul potenţial.
La baza materialului de învăţare a stat Standardul de pregătire profesională în
care sunt prezentate pentru fiecare competenţă criteriile de performanţă, condiţiile de
aplicabilitate şi diferitele probe de evaluare.
În baza Standardului de pregătire profesională s-a elaborat programa şcolară în care
sunt corelate competenţele specifice modulului cu conţinuturile ce vor fi parcurse de
profesor şi elevi prin diverse activităţi de formare.
Prin planul de învăţământ pentru cultura de specialitate corespunzătoare calificării de
tehnician zootehnist, clasa a XII-a, s-a alocat un număr de 133 ore, corespunzător celor 2
credite repartizate unităţii de competenţă Tehnologia creşterii bovinelor, care este
asimilat în noţiunea de modul “Tehnologia creşterii bovinelor”
Prezentul material promovează viziunea unui etos comunitar care dezvoltă şi
valorifică abilităţi şi atitudini care vor îmbunătăţi activitatea educaţională a elevilor şi îi va
ajuta în formarea competenţelor profesionale pentru viitorul loc de muncă.
Materialul auxiliar contribuie la dezvoltarea abilităţilor şi atitudinilor de creativitate,
inovare şi adaptare la schimbare a cursanţilor.
Materialele de învăţare prezentate în acest document pot constitui modele de bună
practică pentru profesorii care parcurg modulele pentru care nu sunt elaborate materiale de
învăţare pentru această calificare.
Acest deziderat se poate realiza numai printr-o proiectare riguroasă a activităţii
didactice, deci prin folosirea celor mai adecvate metode, mijloace de învăţământ, în care
activitatea didactică este centrată pe elev. Există numeroase metode şi procedee didactice,
dar trebuie alese pentru fiecare unitate de conţinut acelea care conduc la formarea
competenţei specifice a conţinutu
Prezentul document conţine o diversitate de metode şi instrumente de învăţare
relevante pentru calificarea Tehnician zootehnist şi anume:
pentru elevi
 fişe de descriere a activităţilor
 fişe de documentare
 fişe de observaţii
 fişe de lucru: pentru activităţi practice, pentru activităţi de laborator,
 pentru activităţi teoretice la clasă
 fişe de autoevaluare, coevaluare
 fişe rezumat (o intrare pentru fiecare activitate de învăţare)
 cuvinte cheie/glosar
3
pentru profesori
 fişe de evaluare
 fişe rezumat ( pentru înregistrarea progresului)
 soluţii pentru activităţile de învăţare prezentate
 proiecte de lecţie
 observaţii didactice
În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele metode:

proiectul, metoda portofoliului metodologic, problematizarea, demonstraţia, studiul de caz,
experimentul, vizite de studiu la agentul economic, expoziţia cu produse de specialitate, etc.
Materialul de învăţare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională

privind UC 18 „ Tehnologia creşterii bovinelor. Pentru certificare este necesară validare
integrală a competenţelor din Standardul de Pregătire Profesională pentru această unitate
de competenţă
Materialul de învăţare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de

Pregătire Profesională privind UC 18 „ Tehnologia creşterii bovinelor.
Pentru certificare este necesară validare integrală a competenţelor
din Standardul de Pregătire Profesională pentru această unitate de
competenţă
4
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR
COMPETENŢE
18.1 Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine:
 clasificarea şi selectarea raselor de taurine după diferite criterii
 diferenţierea raselor de taurune: dezvoltare corporală, culoare,conformaţie, constituţie,
caractere de exterior.
 analizarea particularităţilor bioeconomice pe rase de taurine: producţie de lapte, producţie
de carne , sporuri de creştere, randamentul la sacrificare.
 aplicarea normelor de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului taurine.
18.2. Organizează reproducţia taurinelor:

 analizarea factorilor care influenţează sporirea efectivelor de taurine.
 supravegherea hrănirii şi întreţinerii taurinelor de reproducţie, a vacilor şi a viţelelor.
 organizarea reproducţiei vacilor şi viţelelor.
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului de
reproducţie a taurinelor.
18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului taurin:

 aplicarea sistemelor şi metodelor de alăptare a viţeilor.
 supravegherea hrănirii viţeilor în perioada de alăptare.
 selectarea nutreţurilor folosite în alimentaţia viţeilor sugari.
 asigurarea condiţiilor de întreţinere a viţeilor în perioada de alăptare
 aplicarea tehnologiilor de creştere a tineretului de reproducţie
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă .
18.4. Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte:

 analizarea factorilor care influenţează producţia de lapte .
 aplicarea tehnologiei hrănirii vacilor de lapte.
 supravegherea mulgerii vacilor de lapte
 supravegherea întreţinerii vacilor de lapte
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă specifice sectorului
taurine.
18.5 Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de carne:

 analizarea factorilor care influenţează producţia de carne.
 aplicarea sistemelor şi metodelor de îngrăşare a taurinelor.
 supraveghere tehnologiei de îngrăşare a taurinelor.
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.
18.6. Aplică tehnologia ameliorării taurinelor

 organizarea selecţiei la taurine după anumite caractere.
 aplicarea tehnicii selecţiei vacilor şi taurilor de reproducţie.
 supravegherea împerecherilor la taurine.
 compararea sistemelor de ameliorare folosite la taurine
 aplicarea normelor specifice de securitate şi sănătate în muncă.
5

OBIECTIVE
Obiectivele modulului ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ vor fi realizate în condiţiile respectării
condiţiilor de aplicabilitate din Standardul de pregătire profesională pentru ,,Tehnicianul
zootehnist - nivel 3 de calificare
1. Clasifică şi selectează rasele de taurine după criterii date
 Rase: autohtone;
 Rase: importate
2. Diferenţiază rasele de taurine după particularităţi morfo - productive

 Particularităţi morfologice - dezvoltare corporală, culoare,conformaţie, constituţie,
 Particularităţi productive - producţie de lapte, producţie de carne , sporuri de
creştere, randamentul la sacrificare.
3. Analizează factorii care influenţează sporirea efectivelor de taurine

 Factori – lotul de prăsilă, fecunditatea, natalitatea , mortalitatea, sacrificările de
necesitate, reforma
4. Supraveghează fătările la vaci

 Fătarea – igiena maternităţii, igiena vacii , igiena îngrijitorului, materiale şi instrumentar,
tehnica îngrijirii vacii şi viţelului după fătare
5. Aplică sisteme şi metode de alăptare a viţeilor

 Sisteme şi metode: alăptare naturală; alăptare artificială; alăptare mixtă
6. Selectează nutreţurile folosite în alimentaţia viţeilor sugari

 Nutreţuri: - concentrate, fibroase, suculente, minerale, vitamine
7. Analizează factorii care influenţează producţia de lapte

 Factori – pentru producţia individuală de lapte
- pentru producţia totală de lapte; pentru producţia de lapte marfă
8. Supraveghează mulgerea manuală

 Mulsul: metode de muls, procedee de muls, calitatea mulgătorului, tehnica mulsului
manual
9. Aplică sisteme şi metode de îngrăşare a taurinelor

 Sisteme – intensiv, semiintensiv, extensiv
10. Organizează selecţia la taurine

 Selecţie - individualizarea taurinelor
6

INFORMAŢII PENTRU PROFESORI
Documentul elaborat pentru modulul ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ îşi propune să
orienteze metodic şi ştiinţific cadrele didactice de specialitate care predau acest modul în
clasa a XII-a pentru Tehnicianul zootehnist, nivel 3 de calificare.
 Pentru fiecare competenţă specifică din modul s-a descris clar relaţia cu obiectivele şi
activităţile de învăţare, au fost corelate metodele didactice cu forma de activitate,
procedee şi tehnici de lucru, fişe de lucru, mijloace şi materiale didactice, timp de lucru,
locul de desfăşurare şi evaluare.
 Alegerea strategiilor didactice se face ţinând cont de :
 Realizarea obiectivelor propuse;
 Capacităţile intelectuale ale elevilor
 Înţelegerea barierelor in calea învăţării cum ar fi :
-emoţionale/de comportament
-de învăţare
-senzoriale
-de comunicare
 Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul formativ al

evaluării, în care cuplul profesor-elev sunt coparticipanţi, cum ar fi: studiul de caz,
descoperirea, problematizarea, brainstorming-ul, jocul de rol, turul galeriilor, mozaicul,
lucrul pe staţiuni.
 Aceste metode au eficienţă maximă în procesul de învăţare, permit agregarea unităţilor
de competenţă, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică cât şi imaginaţia şi
creativitatea.
 Atingerea competenţelor individuale (cheie, tehnice generale, tehnice specializate) se
realizează cu ajutorul conţinuturilor asociate. Profesorul poate opta pentru folosirea
activităţilor de învăţare recomandate prin programă în vederea realizării conţinuturilor,
sau îşi poate alege alte activităţi adecvate condiţiilor concrete din clasă.
 Modulul ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ reprezintă unitatea de competenţe tehnică
specializată ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ şi este constituit din agregarea şi
contextualizarea următoarelor unităţi de competenţă:
Unităţi de competenţe cheie:
 Gândire critică şi rezolvare de probleme
Unităţi de competenţe tehnice specializate:
 Tehnologia creşterii bovinelor
 Relevanţa rezidă din faptul că aceste unităţi de competenţe se tratează complet şi se
evaluează la modulul ,,Tehnologia creşterii bovinelor”.
 Materialele didactice sunt adaptate pentru diferite stiluri şi niveluri inclusiv pentru
elevii cu capacităţi mai mari de învăţare sau pentru elevi cu cerinţe educaţionale
speciale
 Conţinutul temelor este prezentat în viziune interdisciplinară făcând apel la
cunoştinţele şi capacităţile dobândite de elevi la alte discipline: chimie, biologie, fizică,
matematică, informatică, limba română şi alte discipline de specialitate.
7
 Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare ,,diagnostic’’ la

începutul fiecărei competenţe şi are ca scop de a identifica ce au nevoie elevii şi de a-şi
extinde cunoştinţele, înţelegerea, abilităţile şi competenţele.
 Se oferă regulat oportunităţi pentru elev şi profesor pentru a identifica obiectivele de
învăţare şi a planifica alte obiective.
 Sunt incluse oportunităţi de-a sublinia punctele tari ale elevilor şi de a-l îndruma cum să
le dezvolte.
 În egală măsură sunt incluse oportunităţi pentru a depista punctele slabe ale elevului
oferind îndrumare despre cum poate fi aceste abordate.
 Materialele prezentate oferă elevilor oportunităţi de utilizare a tehnologiei informaţiei
pentru a prezenta rezultatele şi a urmări învăţarea independentă.
 Fişa rezumat a temei orientează profesorul în stabilirea conţinuturilor, în funcţie de
capacităţile intelectuale ale elevilor şi tradiţia în creşterea bovinelor în funcţie de zona
geografică.
 Se prezintă o gamă largă de metode, procedee şi tehnici didactice activ-participative la
care profesorul poate apela încât învăţarea să fie centrată pe elev, stimulând gândirea,
imaginaţia, creativitatea. Sunt folosite mijloace şi materiale didactice moderne, acestea
putând fi utilizate şi îmbunătăţite în funcţie de condiţiile concrete din fiecare unitate
şcolară. Metodele didactice folosite sunt prezentate detaliat in contextul continutului
tematic.
 Se folosesc fişe de lucru prin care elevii sunt solicitaţi să emită soluţii în mod
independent, să comunice şi să lucreze în echipă, să facă diverse observaţii, să tragă
concluzii, să motiveze şi să argumenteze, să facă corelaţii, să-şi evalueze singuri
performanţele.
 Elevii sunt solicitaţi în efectuarea de lucrări practice, în rezolvarea de probleme, situaţii
efective de lucru, toate acestea contribuind la formarea competenţelor specifice creşterii
şi exploatării speciei bovine.
 Cea mai mare parte a conţinutului tematic cuprinde fişe de lucru prin care elevii ajung
singuri la însuşirea de cunoştinţe, fără să-şi încarce memoria cu prea multă teorie,
evitându-se predarea cunoştinţelor cu linguriţa de către profesori.
 Autorii au conceput materialul de învăţare într-un format accesibil pe care profesorii îl
pot modifica în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.
 Evaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează competenţele din Standardul
de pregătire profesională, autorii recomandă o gamă variată de metode, folosind modele
de teste cu răspunsuri construite, teste grilă cu alegere multiplă şi teste combinate.
 Fişele de rezumat ale modulului oferă cadrelor didactice şi elevilor mijloace de
înregistrare a progresului.
 Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de
învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui
să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la
arii care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor
didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.
 Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru procesul
de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare
pot contribui la acest obiectiv.
 Pe lângă metodele clasice (probe orale; probe scrise; probe practice) se pot folosi şi
metode alternative de evaluare cum ar fi: observarea sistematică, investigarea,
proiectul, portofoliul elevului etc.
 Autoevaluarea şi coevaluarea se poate folosi frecvent datorită faptului că elevii îşi
exprimă liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează propunerile.
8
FIŞELE REZUMAT
Fişele de rezumat ale modulului ,,Tehnologia creşterii bovinelor’’ oferă cadrelor didactice şi
elevilor mijloace de înregistrare a progresului.
FIŞA DE REZUMAT
Titlul modulului: Tehnologia creşterii bovinelor
Numele
elevului:
Data Data
începerii: finalizării:
Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

îndeplinirii
(Semnătura
profesorului)
 clasificarea şi selectarea raselor de
taurine după diferite criterii
 diferenţierea raselor de taurine:
dezvoltare corporală,
18.1 Aplică culoare,conformaţie, constituţie,
cunoştinţe
 analizarea particularităţilor
referitoare la
bioeconomice pe rase de taurine:
rasele de producţie de lapte, producţie de
taurine carne , sporuri de creştere,
randamentul la sacrificare.
 aplicarea normelor de securitate şi
sănătate în muncă specifice
sectorului taurine.
 analizarea factorilor care
influenţează sporirea efectivelor
18.2. de taurine.
Organizează  supravegherea hrănirii şi
reproducţia întreţinerii taurinelor de
taurinelor: reproducţie, a vacilor şi a viţelelor.
 organizarea reproducţiei vacilor şi
viţelelor.
9
 aplicarea normelor specifice de

securitate şi sănătate în muncă
specifice sectorului de reproducţie
a taurinelor.
 aplicarea sistemelor şi metodelor
de alăptare a viţeilor.
 supravegherea hrănirii viţeilor în
perioada de alăptare.
18.3 Aplică
 selectarea nutreţurilor folosite în
tehnologia
alimentaţia viţeilor sugari.
creşterii  asigurarea condiţiilor de
tineretului întreţinere a viţeilor în perioada de
taurin alăptare
 aplicarea tehnologiilor de creştere
a tineretului de reproducţie
securitate şi sănătate în muncă .
 analizarea factorilor care
influenţează producţia de lapte .
18.4. Asigură
tehnologia de  aplicarea tehnologiei hrănirii
exploatare a vacilor de lapte.
taurinelor  supravegherea mulgerii vacilor de
pentru lapte
producţia de  supravegherea întreţinerii vacilor
lapte de lapte
specifice sectorului taurine.
18.5 Asigură  analizarea factorilor care
tehnologia de influenţează producţia de carne.
exploatare a  aplicarea sistemelor şi metodelor
taurinelor de îngrăşare a taurinelor.
pentru  supraveghere tehnologiei de
producţia de îngrăşare a taurinelor.
carne:  aplicarea normelor specifice de
securitate şi sănătate în muncă.
18.6. Aplică  organizarea selecţiei la taurine
tehnologia după anumite caractere.
ameliorării  aplicarea tehnicii selecţiei vacilor
taurinelor şi taurilor de reproducţie.
 supravegherea împerecherilor la
taurine.
10
FIŞĂ DE REZUMAT ACTIVITATE

O precizare pentru fiecare activitate de învăţare(exemplu)
Competenţă Activitate de Obiectivele

Realizat
învăţare învăţării
Detalii Denumirea sau alte Obiectivul(ele)

referitoare la precizări referitoare activităţii de
competenţa la activitatea de învăţare…
Data la care
care se învăţare
obiectivul învăţării
dezvoltă.
a fost îndeplinit
18.1 Aplică Clasifică şi
cunoştinţe Rase: autohtone; selectează rasele
referitoare la Rase: importate: de taurine după
rasele de criterii date
taurine Comentariile elevului
De exemplu:
 Ce le-a plăcut referitor la subiectul activităţii.
 Ce anume din subiectul activităţii li s-a părut a constitui o
provocare.
 Ce mai trebuie să înveţe referitor la subiectul activităţii.
 Ideile elevilor referitoare la felul în care ar trebui să-şi
urmărească obiectivul învăţării.
Comentariile profesorului
De exemplu:
 Comentarii pozitive referitoare la ariile în care elevul a avut
rezultate bune, a demonstrat entuziasm, s-a implicat total, a
colaborat bine cu ceilalţi.
 Ariile de învăţare sau alte aspecte în care este necesară
continuarea dezvoltării.
 Ce au stabilit elevul şi profesorul că ar trebui să facă elevul în
continuare luând în considerare ideile elevului despre cum le-
ar plăcea să-şi urmeze obiectivele învăţării.
 Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de

învăţare, şi poate de asemenea ajuta la informarea şi motivarea elevilor. Elevii ar trebui
11
să fie încurajaţi să-şi evalueze propriul proces de învăţare comentând cu privire la arii
care le-au plăcut sau nu la un anumit subiect. Aceste comentarii pot oferi cadrelor
didactice informaţii valoroase referitoare la arii care cauzează dificultăţi elevilor.
 Elevii ar trebui de asemenea să fie încurajaţi să îşi asume răspunderea pentru procesul
de învăţare. Elevul care îşi asumă responsabilitatea pentru aspecte ce ţin de înregistrare
pot contribui la acest obiectiv.
 Fişa de rezumat ajută la motivarea elevilor oferindu-le o indicaţie vizuală clară a
progresului pe care l-au făcut.
FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ŞCOLAR
Pe durata derulării unui modul se pot utiliza mai multe fişe de progres şcolar , care
permit evaluarea precisă a evoluţiei elevului sau a întregii clase , furnizând în acelaşi timp
informaţi relevante pentru analiză privind competenţele care trebuie dobândite.
Acest format de fişă este un instrument detaliat de înregistrare a progresului elevilor.
12
FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR - INDIVIDUALA

CLASA………………………
MODULUL…………………………………………………...
NUMELE ELEVULUI……………………………………….
Competenţe Data Activităţi Data Evaluare
care trebuie efectuate în
dobândite cadrul Foarte Bine Satisfăc Refacere
competenţei bine ător
Comentarii privind activităţile elevului

Competenţe care urmează să fie dobândite
Competenţe care trebuie dobândite : vor fi trecute competenţele pentru abilităţi cheie şi
competenţele tehnice specializate care trebuie dezvoltate şi evaluate la modulul
“Tehnologia creşterii bovinelor”; se va întocmi câte o fişă de progres şcolar pentru fiecare
competenţă şi pentru fiecare elev pentru a analiza dobândirea acesteia .
Activităţi efectuate : vor fi înregistrate tipurile de activităţi efectuate de elev şi resursele
utilizate ;
şi orice alte comentarii suplimentare , care ar putea fi relevante pentru planificarea activităţii
sau feed-back.Evaluarea activităţilor evaluează măsura în care şi-a însuşit competenţele
tehnice specializate şi competenţele pentru abilităţi cheie raportate la cerinţele pentru
întreaga clasă ; profesorul poate indica gradul de îndeplinire a cerinţelor prin bifarea uneia
din următoarele trei coloane.
Competenţe care urmează să fie dobândite : aici profesorii înscriu competenţele care nu
au fost dobândite de elev pentru a putea fi reluate sau identificarea altora care trebuie
avute în vedere şi pot face obiectul următoarei fişe de progres şcolar .
13
CUVINTE CHEIE, GLOSAR DE TERMENI
CUVINTE CHEIE,
Conformaţie, constituţie,caractere morfo-fiziologice, caractere
productive, fecundaţie, natalitate, reformă, gestaţie, maternitate,
fătare, semne prodromice, făt, învelitori fetale,
materiale,instrumente, mucozităţi, ombilic, alăptare, colostru,
igienă corporală, hrană,adăpare, comportament, individualizare,
crotaliere, temperatură, genetic, fiziologic, tehnologic
GLOSAR DE TERMENI
Direcţia de specializare Tendinţa animalelor spre o anumită producţie

Încrucişare de tip Încrucişarea de mai multe generaţii(transformare)
absorbţie
Eumetric Animale cu talie şi greutate mijlocie
Hipermetric Animale cu talie şi greutate mare
Expulzare A da afară
Dimorfism sexual Diferenţierea sexelor după anumite caractere
Longeviv Trăieşte mult
Ascendent Generaţii anterioare
Descendent Generaţii care urmează
Fertil Roditor ,capacitate de a procreea
Natalitate Raportul dintre nr. de produşi viabili şi efectivul total de
taurine
Colostru Lapte din primele 4-7 zile de lactaţie
Rustic Rural, patriarhal
Randament la sacrificare Raportul dintre greutatea animalului în viu şi cantitatea de
carne obţinută;
Tatuaj Marcarea animalelor cu semne imprimate în piele pentru
recunoaştere
Crotaliere Marcarea animalelor cu marcă aplicată pe ureche ca
semn de recunoaştere
Perfecţionat Îmbunătăţit calitativ, specializat
Buşumare Fricţionarea organismului
Primitiv Străvechi, rudimentar, neevoluat
Barbotaj Amestec semilichid din apă cu tărâţe şi sare
Spor Creştere în greutate
Meconiu Materie fecală eliminată de făt imediat după fătare
NOTĂ :
Dacă găsiţi şi alţi termeni care nu sunt incluşi , adăugaţi-i la sfârşitul acestei liste.
14
Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor,

venind în sprijinul lor cu fişe de documentare, de lucru, de observaţii, de evaluare şi
de autoevaluare.
Astfel relaţia elev – profesor devine una de colaborare, ajutându-i pe elevi să-şi
formeze competenţele necesare calificării profesionale Tehnician zootehnist nivel
3.
Materialul conţine sarcini de lucru ce constau în căutarea de informaţii utilizând
diferite surse (manuale, documente, mostre, pliante, materiale audio-video, pagini de
internet), desfăşurarea unor activităţi de învăţare, rezolvarea de exerciţii precum şi
întocmirea unui portofoliu cât mai complet pentru ca evaluarea competenţelor să fie
cât mai adecvată.
Există numeroase metode şi procedee didactice care sunt folosite în activităţile de
învăţare propuse şi care conduc la formarea competenţelor specifice conţinutului.
Metode ca studiul de caz, descoperirea, problematizarea, brainstormingul, jocul de
rol, turul galeriilor, cubul, maparea, mozaicul, demonstrarea şi exerciţiul au eficienţă
maximă în procesul de învăţare, stimulează gândirea logică, cauzală, analitică, ca şi
imaginaţia şi creativitatea
Evaluarea şi autoevaluarea scoate în evidenţă măsura în care se formează
abilităţile cheie şi competenţele tehnice specializate din standardul de pregătire
profesională.
Evaluarea continuă sau secvenţială, cu caracter predominant formativ se poate
realiza prin observarea sistematică a elevului, investigare, referate, proiecte,
portofoliul elevului, teste, fişe de observaţii, fişe de evaluare sau autoevaluare.
Autoevaluarea este una din metodele care capătă o extindere tot mai mare datorită
faptului că elevii îşi pot exprima liber opinii proprii, îşi susţin şi motivează
propunerile.
15
FOARTE IMPORTANT!!!
 Citiţi cu atenţie toate materialele!
 Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!
 Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!
 Autoevaluaţi-vă permanent!
 Cooperaţi cu colegii
 Asumaţi-vă responsabilităţi
 Aveţi încredere în voi pentru că nimic nu este
impodibil
16
17

INFORMAŢII PENTRU ELEVI - MATERIALE DE REFERINŢĂ
Competenţa 18.1: Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine
FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1
CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE

Pe baza criteriilor celor mai importante (gradul de ameliorare, aptitudine,
direcţia de specializare şi locul de formare ), rasele din ţara noastră se clasifică astfel:
RASE IMPORTATE RASE LOCALE
SPECIALIZA RASE / Grad de Specializa Rase/ varietăţi

-REA VARIETĂŢI ameliorare rea
Sura de stepă
R. Friză alb cu Primitive Universale
Mocăniţa
roşu tip american
Rase de lapte R. Friză alb cu De lapte Taurinele roşii

negru tipul dobrogene
american
Mixte, Rasa Brună

lapte-
R. Jersey
Ameliorate
carne
Rase mixte R. Friză alb cu Mixte, Rasa Bălţată

lapte - carne negru tipul carne - românească
european lapte
Rasa Schwyz
Rase mixte R. Friză alb cu Universale Rasa Pinzgau de

carne - lapte roşu tipul Transilvania
european
R. Simmental
Structura de rasă s-a îmbunătăţit
R. Hereford an de an , crescând ponderea
Rase de carne raselor ameliorate şi perfecţionate
R. Aberdeen -
angus
18
RASE DE TAURINE IMPORTATE
R. Friză alb cu roşu tip american R. Friză alb cu negru tipul american
Rasa Jersey R. Friză alb cu negru tipul european
Rasa Simmental rasa Aberdeen - Angus
Rasa Hereford
Rasa Friza alb cu
19
roşu tipul european
RASE DE TAURINE LOCALE
Rasa Sura de Stepă Rasa Mocăniţa
Taurinele Roşii dobrogene Rasa Bălţata românească
Rasa Bruna de Maramureş Rasa Pinzgau de Transilvania

20

CARACTERIZAREA RASELOR DE TAURINE
RASA FRIZA RASA BĂLŢATĂ ROMÂNEASCĂ
ORIGINE ŞI FORMARE
S-a format în Olanda – provincia S-a format prin încrucişarea de tip
Frizia din încrucişarea vitelor absorţie din rasele locale primitive – Sura
brahicere cu cele primigene. S-au de stepă şi tauri din rasa Simmental.
format două varietăţi :Friza bălţată
cu negru: tipul european şi tipul
american
Friza bălţată cu roşu
CARACTERE MORFOLOGICE
 Dezvoltare corporală  Dezvoltare corporală hipermetrică:
eumetrică: talia 128 - 133 cm, talia 135 - 140 cm, greutatea 550-
greutatea 580-650 kg. 650 kg.
 Format corporal  Formatul corporal dreptunghiular,
dreptunghiular, conformatia trunchiul lung, larg şi adânc,
corectă ( cap fin şi expresiv, gât  Culoarea este bălţată galben cu alb,
subţire, trunchiul lung şi adânc, uger ( capul, partea inferioară a trunchiului şi
mare, bine prins şi simetric membrele de la genunchi şi jarete în jos
 Culoarea este bălţată alb cu albe ). Extremităţile sunt depigmentate :
negru, deosebindu-se trei zone unghiile şi coarnele, mucoasele .
pigmentate, corespunzătoare celor  Constituţia robustă
trei trenuri.
 Constituţia fină
CARACTERE PRODUCTIVE
 Tip morfo-productiv mixt lapte -  Tip morfo-productiv mixt lapte -
carne carne
 Aptitudini productive foarte bune  Aptitudini productive bune pentru
pentru lapte: lapte:
- lactatie normala: 4500-5000 litri; - lactatie normala: 2800-3300 litri;
grasime: 3,8% - 4,1%(tipul grasime:3,7%- 3,8% %;
european);  Aptitudini productive bune pentru
 Aptitudini productive bune pentru carne:
carne: - consumă 7 UN/Kg spor
21
- consumă 6 –7 UN/Kg spor Spor mediu zilnic – 1000 g

Spor mediu zilnic - 1100 g

CARACTERIZAREA RASELOR DE TAURINE
RASA BRUNA DE MARAMUREŞ RASA SURA DE STEPĂ
ORIGINE ŞI FORMARE
S-a format prin încrucişarea de tip S-a format pe teritoriul ţării noastre
absorţie din rasele locale primitive – din bourul sălbatic pe cale naturală
Sura de stepă şi tauri din rasa
Schwyz.
CARACTERE MORFOLOGICE
Dezvoltare corporală eumetrică: talia Dezvoltare corporală mijlocie spre
126cm, greutatea 450-525 kg. mică: talie 128 cm, greutatea 400-450
Formatul corporal dreptunghiular, kg
trunchiul proporţional. Conformţia nearmonioasă, de
Culoarea este brună, de la nuante tracţiune, pielea groasă, culoarea sură
inchise la cele deschise, avind o dunga cu extremităţile pigmentate
mai deschisă pe linia superioara a Are dimorfism sexual pronunţat
trunchiului, iar in jurul botului un inel Constituţia robustă – grosolană
alb, extremităţi, pigmentate . Longevivă şi rustică, rezistentă la boli
 Constituţia:robustă, robustă spre fină şi intemperii
Rasă tardivă şi puţin economică
CARACTERE PRODUCTIVE
 Tip morfo-productiv mixt lapte-
carne
 Precocitate şi economicitate bună: Producţie mică de lapte, 1000-
- virsta de reproductie: 18-20 luni 1500kg, cu 4,5% grăsime
- prima fatare la 28-30 luni Randament scăzut la tăiere sub 50%
- lactatie normala: 3.000-3500 litri Boii sunt folosiţi ca animale de muncă
- grasime: 3,7% Stă la baza raselor locale ameliorate
 consumă 1UN / litru de lapte şi se păstrează nuclee de rasă Sură ca
 consumă 7UN/Kg de carne rezervă de gene
22
 spor mediu zilnic - 1000 g;

tineretul mascul la ingrasat realizează
420 kg la14 luni
Competenţa: 18.2 - Organizează reproducţia taurinelor
FIŞA DE DOCUMENTARE NR 3
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ SPORIREA EFECTIVELOR DE TAURINE
Sporirea efectivelor de taurine este condiţionată de un complex de factori după cum

urmează:
FACTORI CARACTERISTICI
1. Asigurarea  Asigură de la o generaţie la alta descendenţi superiori

părinţilor
lotului de prăsilă
 Se aleg femelele care au la origine ascendenţi cu producţii
mari
 Se selectează acele exemplare care corespund cerinţelor
de producţie ale crescătorului
 Asigură înlocuirea anuală a 20- 25 % din efectivul de vaci
bătrâne
 Reprezintă numărul de vaci şi viţele rămase gestante din
2. Fecunditatea
100 capete în urma montei sau însămânţării artificiale
 Este influenţată de următorii factori: alimentaţie, îngrijire,
întreţinere, boli ginecologice, tulburări hormonale, atât la
masculi cât şi la femele
 Se consideră o vacă cu fertilitate ideală când intervalul
între două fătări este de 365 zile
 Se consideră o vacă cu fertilitate bună când intervalul
intre două fătări nu depăşeşte 390 zile
 Reprezintă numărul de viţei viabili obţinuţi de la 100 capete
3. Natalitatea
vaci şi juninci
 De la fiecare vacă şi junincă trebuie să se obţină câte un
viţel în timp de 1 an, aceasta reprezintă natalitatea de 100%
 Este influenţată de factori tehnologici şi organizatorici
care determină scăderea acesteia cu până la 70%
4. Mortalitatea şi  În primele 2-3 luni după fătare se înregistrează cele mai
multe mortalităţi şi sacrificări de necesitate, datorită
sacrificările de
sensibilităţii viţeilor faţă de condiţiile de mediu şi boli
23
necesitate la  În condiţii de hrănire şi întreţinere necorespunzătoare

viţei pierderile ajung până la 20 %, ceea ce duce la diminuarea
efectivului de taurine
 Reforma prezintă trei aspecte:

5. Reforma de
necesitate la vaci  reforma selectivă- presupune eliminarea din
şi juninci efectiv a exemplarelor cu producţie scăzută
 reforma de necesitate - presupune eliminarea din

efectiv a vacilor bătrâne, a vacilor cu sterilitate şi
afecţiuni ale glandei mamare sau ale membrelor
( bolnave)
6. Sacrificările
de necesitate şi
 Apar în urma unor acidente sau boli cronice
mortalitatea la
vaci şi juninci
24
LOTUL DE PRĂSILĂ

COMPETENŢA 18.2: - Organizează reproducţia taurinelor
 SEMNELE PRODROMICE FĂTĂRII

 Apar cu aproximativ 10 zile înainte de fătare şi sunt următoarele:
 Abdomenul se lasă mult în jos;
 Ligamentele se slăbesc ;
 De o parte şi de alta a cozii se formează două adâncituri ;
 Baza cozii îşi pierde din rigiditate ;
 Ugerul se măreşte mult în volum;
 Mameloanele se distanţează între ele;
 Vulva se tumefiază;
 Din vulvă se scurge o secreţie filantă şi incoloră care, cu două zile înainte de fătare
este mai abundentă, gălbuie şi transparentă;
 Cu două –trei zile înainte de fătare apare secreţia colostrală;
 În ziua fătării femela este neliniştită, respiraţia este accelerată, se culcă şi se
scoală des, nu mai consumă hrană, campează ca pentru urinare, întoarce capul către
abdomen;
 PREGĂTIREA MATERNITĂŢII
 Constă în spălarea cu apă fierbinte a tuturor componentelor din maternitate;
 Văruirea cu var proaspăt stins;
 Asigurarea unui aşternut format dintr-un strat gros de paie curate şi uscate;
 La intrarea în maternitate se amenajează un dezinfector format dintr-o cutie de
tablă sau o groapă de ciment în care se pune buret sau rumeguş îmbibat cu o soluţie
dezinfectantă;
 ÎNGRIJIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE

 Fătarea are loc în adăposturi special amenajate numite maternităţi , care oferă
condiţii optime de întreţinere şi îngrijire;
 Femela se introduce în maternitate cu 8-10 zile înainte de fătare ;
 Înainte de introducerea femelelor în maternitate se spală pe regiunile corporale
murdare sau în funcţie de specie şi de condiţiile existente în fermă , se pot îmbăia
total(scroafele)
 După apariţia semnelor prodromice ale fătării cât şi după fătare, se face toaleta
trenului posterior şi a glandei mamare cu o soluţie caldă de permanganat de potasiu
1o/O ;
25
 După fătare femelei i se va sigura un aşternut bogat şi curat , se va feri de curenţi

reci de aer , i se va face o uşoară buşumare pentru stimularea funcţiilor
organismului;
 Se va urmări eliminarea învelitorilor fetale pentru a fi îndepărtate;
 HRĂNIREA FEMELEI ÎNAINTE ŞI DUPĂ FĂTARE

 Cu o săptămână înainte de fătare se vor scoate din alimentaţia femelei nutreţurile
voluminoase şi se vor folosi nutreţuri uşor digestibile;
 Se recomandă o alimentaţie moderată, care să împiedice secreţia prea abundentă a
colostrului;
 La două ore după fătare se administrează în hrana femelei apă călduţă şi barbotaje ,
pentru a înlocui pierderile de apă din timpul fătării;
 Timp de o săptămână de la fătare se revine treptat la alimentaţia impusă de
cerinţele normale de hrană caracteristic fiecărei specii;
 ÎNGRIJIREA NOU- NĂSCUTULUI

 Perioada de nou-născut cuprinde intervalul de după fătare şi până la căderea
cordonului ombilical timp în care, nou-născutul trebuie să se obişnuiască cu condiţiile
de mediu extern. Pentru aceasta imediat după fătare se iau următoarele măsuri:
 Primirea nou-născutului după expulzare se face pe o pânză curată sau pe o prelată;
 Scoaterea cu mâna a mucozităţilor din cavitatea bucală şi cavitatăţile nazale în
scopul uşurării respiraţiei;
 La nou-născuţii care nu respiră şi prezintă semne de moarte aparentă, se va face
reanimare prin respiraţie artificială;
 Toaleta cordonului ombilical se face în scopul prevenirii diferitelor infecţii
ombilicale; de obicei cordonul ombilical se rupe, dacă nu s-a rupt se taie cu foarfeca
la 10-12 cm de abdomen , se stoarce de sus în jos şi se dezinfectează cu tinctură de
iod ; operaţiunea se repetă la 2 – 3 zile; dacă cordonul sângerează sau există
posibilitatea infecării , se leagă cu mătase sau aţă sterilizată;
 Uscarea nou –născutului direct de către mamă prin lins sau prin ştergere cu cârpe
curate , astfel se activează funcţiile de respiraţie şi circulaţie;
 HRĂNIREA NOU-NĂSCUTULUI
 Alimentaţia nou-născutului se face cât mai repede după fătare şi constă în
administrarea colostrului direct de la mamă prin supt sau alăptare artificială;
 Prin colostru se asigură nou-născutului substanţe nutritive, laxative şi anticorpi;
 Când nu se produce secreţia de colostru, laptele colostral poate fi substituit prin
lapte de vacă amestecat în părţi egale cu ceaiuri de tei sau muşeţel , la care se
adaugă substanţe purgative necesare eliminării meconiului;
26

Competenţa: 18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului
SISTEME ŞI METODE DE ALĂPATARE
 În funţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă

trei sisteme şi fiecare sistem prezintă mai multe metode , aplicate diferit în funcţie de
condiţiile din unitate.
 Alăptarea viţeilor prezintă următoarele sisteme şi metode:
Alăptarea naturală la vaci mame este meoda

cea mai primitivă , se aplică la rasele de carne şi
în
unele gospodării particulare; Cantitatea de
lapte consumată de viţel se apreciază prin sporul
în greutate, ştiind că pentru 1 kg spor se consumă
8-10 litri lapte .
 Avantaje: viţeii se dezvoltă şi cresc bine
 Dezavantaje: - nu se cunoaşte cantitatea de lapte suptă de viţel

- efort din partea îngrijitorului
- vacile se neliniştesc când nu au viţeii lângă ele
Alăptarea naturală la vaci doici, viţeii se

repartizează la doici după perioda colostrală.
- Se aleg ca doici vacile bune producătoare de lapte şi
cu procent mic de grăsime, vacile care nu se pretează
la mulsul mecanic
- Durata alăptării este de 90 zile.
Ca viţeii să fie primiţi de vacile doici se stropesc

cu lapte pe cap, spinare şi la baza cozii, unde vacile îi ling în timpul suptului
Alăptarea la găleată , este o metodă puţin indicată, deoarece viţelul înghite repede
laptele ceea ce duce la deranjamente stomacale.
27
Regulile care trebuiesc respectate în cazul alăptării la găleată sunt:

 se practică la viţeii care au împlinit 1 lună
 se fac 2-3 întreruperi în timpul suptului
 vasele folosite se spală şi se dezinfectează
foarte bine
 temperatura de administrare a laptelui să
fie de 37-380C
 se şterge botul viţeilor pentru a preveni
fenomenul de sugere
DEZAVANTAJE:
a) viţelul înghite repede laptele
b) laptele nu se amestecă în gură cu saliva
c) în stomac coagulează în blocuri mari greu de pătruns de sucurile gastrice
Alăptarea la biberon, imită suptul la vacă şi nu prezintă dezavantajele alăptării la

găletă
 se folosesc bidoane de 3 litri sau găleţi la care se aplică tetine de cauciuc
 se respectă aceleaşi reguli ca la alăptarea la găleată
Alăptarea la instalaţii mecanice,
 se aplică în fermele cu mulţi viţei, având eficienţă economică mare

 la baza acestei metode stă alăptarea la biberon
care este aplicată la instalaţii speciale
 doica mecanică trebuie să îndeplinească câteva
condiţii obligatorii cum ar fi : vasul să nu
deprecieze calitatea laptelui; să menţină
temperatura constantă cel puţin o oră; să se spele
şi să se dezinfecteze uşor;
28
Competenţa: 18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului taurin
NUTREŢURILE FOLOSITE ÎN ALIMENTAŢIA VIŢEILOR SUGARI ÎN PARALEL

CU LAPTELE
Nutreţurile concentrate sunt introduse în hrana viţelului la vârsta de 10-12 zile,

sub formă de nutreţuri combinate de tip “ starter sau amestecuri de nutreţuri
concentrate. Acest amestec va fi format din uruieli de ovăz cernut. tărâţe de grâu,orz,
porumb, şroturi de floarea soarelui şi soia. După vârsta de 2 luni se introduce în
amestec şi mazăre uruită.
Furajele concentrate se administrează la discreţie până la vârsta de 3 luni.
Nutreţurile fibroase se introduc la vârsta de 10 -12 zile. Fibroasele administrate vor
fi de bună calitate, formate din fân de lucernă sau de trifoi proaspăt.Se pot administra
şi sub formă tocată sau granulată, în amestec cu furajele concentrate.
Nutreţurile suculente se administrează diferit, în funcţie de sezonul în care se
face furajarea.
 Vara, viţeii se vor scoate la păşune la vârsta de 2-3 săptămâni, reuşind ca la
vârsta de 6 luni să consume 5-10 kg masă verde pe zi.
 Iarna, când viţeii au împlinit vârsta de 1 lună, li se introduce în furajare morcovi
roşii, la 3 luni sfeclă furajeră şi după 6 luni porumb siloz de bună calitate.
Nutreţurile minerale şi vitaminice stimulează creşterea şi fortificarea
scheletului, care este în plină formare. Ele se introduce în alimentaţie odată cu
nutreţurile combinate, la vârsta de 10 zile. Cantitatea de săruri minerale creşte direct
proporţional cu vârsta viţelului, astfel încât la vârsta de 6 luni se administrează viţeilor
30 g / zi amestec mineral. Iarna se administrează viţeilor vitaminele sintetice A şi D.
Adăparea se face din prima săptămână de viaţă, deoarece laptele nu suplineşte
apa. În primele 3-4 săptămâni, se dă apă fiartă şi răcită la 37-380C, apoi apă obişnuită
la temperatura de 14-260C, în funcţie de vârsta viţeilor.
29
Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia

de lapte
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA INDIVIDUALĂ DE LAPTE
Producţia de lapte este influenţată de două grupe de factori: genetici şi de mediu.
GENETICI ŞI
FIZIOLOGICI
Specia  vaca este capabilă să realizeze cea mai mare producţie de
lapte comparativ cu alte specii;
 furnizează un lapte de calitate mai slabă în privinţa
substanţei uscate( substanţe nutritive);
Rasa şi  În cadrul aceleiaşi specii, producţia de lapte cantitativă şi
varietatea calitativă, diferă în raport cu rasa şi varietatea;
 sub raportul cantităţii se disting rase slab productive,
medii, bune şi foarte bune producătoare de lapte;
Individualitatea  În cadrul rasei Bălţată românească se întâlnesc indivizi cu
producţie de 1500 kg dar şi vaci cu peste 10000 kg;
Vârsta(lactaţia)  În primele lactaţii vacile dau mai puţin lapte , însă pe
măsură ce glanda mamară atinge dezvoltarea deplină ,
animalele realizează producţii maxime, iar când apare
fenomenul de îmbătrânire, producţia de lapte scade;.
Conformaţia şi  Vacile care au conformaţie corporală de lapte( cap mic,
dezvoltarea trunchi trapezoidal, member fine, uger mare) sunt bune
corporală producătoare de lapte;
 vacile cu tip morfologic de tracţiune sau de carne, care au
dezvoltare corporală exagerat de mare sau de mică,
realizează producţii reduse de lapte;
Constituţia,  vacile cu constituţie robustă sau robustă-fină, cu tip de
sistemul nervos sistem nervos echilibrat şi temperament linistit realizează
şi producţii mari de lapte, sunt rezistente la condiţiile
temperamentul mediului de exploatare;
 vacile cu sistem nervos dezechilibrat, cu temperament
hipersensibil, vacile cu constituţie grosolană şi
temperament limfatic sunt mai slab productive şi
30
neeconomice;
Sănătatea  este o condiţie indispensabilă pentru obţinerea unor
producţii mari de lapte; starea de boală determină scăderi
ale producţiei de lapte

de lapte
TEMPERATURA
ADĂPAREA UMIDITATEA
FACTORI DE MEDIU
NATURALI ŞI
ARTIFICIALI
CURENŢII DE
ALIMENTAŢIA AER
STAREA VREMII
IMPORTANT
Producţia maximă de lapte se realizează când:

 Temperatura este între 10-150C; acest factor influenţează negativ producţia
de lapte , atunci când se abate de la zona de confort;
 Umiditatea trebuie să fie între 60-75% ;
 Curenţii de aer au o viteză de cca 0,3m /s;
31
 Vremea este frumoasă;

 Alimentaţia raţională , cu furaje de bună calitate şi care asigură necesarul de
substanţe nutritive în funcţie de producţia de lapte;
 Adăpare la discreţie cu apă de calitate bună şi la temperatura de
8-120C;
Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru

pentru lapte
Vârsta vacii la prima Organizarea Tehnologia creşterii tineretului

fătare reproducţiei femel pentru reproducţie
Intervalul între fătări Tehnologia de hrănire
Pregătirea vacilor şi Tehnologia mulsului

junincilor gestante FACTORI
TEHNOLOGICI ŞI
ORGANIZATORICI Tehnologia ameliorării
Durata de exploatare
Tehnologia reproducţiei Organizarea muncii
IMPORTANT:
Producţia de lapte este influenţată pozitiv dacă:
 Vârsta vacii la prima fătare este în funcţie de precocitatea rasei.
 Intervalul optim între fătări este de 12 luni;
 Pregătirea vacilor şi junincilor gestante înainte de fătare este corespunzătoare
din punct de vedere tehnologic şi sanitar veterinar
 Durata de exploatare a vacilor să fie de 6-7 lactaţii sau vârsta de 8-9 ani
32
 Să se folosească însămânţările artificiale iar fătările să fie planificate

eşalonat;
 Tineretul femel destinat înlocuirii reformei să fie de calitate corespunzătoare
rasei din care provine;
 Să se respecte tehnologia de hrănire în funcţie de sistemul de creştere şi
exploatare utilizat;
 Să se efectueze mulsul la intervale egale , la ore fixe, cu o bună pregătire a
ugerului, folosirea metodelor şi procedeelor de muls adecvate vacii;
 Organizarea producţiei şi a muncii influenţează cantitativ şi calitativ producţia
de lapte;

producţia de lapte
FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ PRODUCŢIA TOTALĂ ŞI MARFĂ DE LAPTE
Producţia de
Numărul şi lapte pe cap de Activitatea de
densitatea vacilor vacă reproducţie
la 100 ha.
PRODUCŢIA TOTALĂ DE
LAPTE
Consumul intern Calitatea

PRODUCŢIA DE
laptelui
LAPTE MARFĂ
33
IMPORTANT
Producţia totală de lapte va creşte dacă:
 Densitatea şi numărul vacilor la un hectar teren arabil este mai mare; densitatea
este mai mare acolo unde suprafeţele destinate pentru furaje sunt mai mari;
 Producţia de lapte pe cap de vacă să fie aproape de potenţialul productiv al rasei;
 Indicii de reproducţie să fie superiori pentru a obţine un viţel în fiecare an
Producţia de lapte marfă va creşte dacă:
 Producţia totală de lapte va fi mai mare, va creşte şi producţia de lapte livrată;
 Se reduce consumul intern mai ales privind alăptarea viţeilor;
 Laptele fizic are un conţinut mai ridicat în grăsime faţă de standard ( 3,5% )
34

producţia de lapte
MULSUL MANUAL
 Mulgerea reprezintă operaţiunea de extragere a laptelui din uger , acţionând asupra

acestuia , fără a afecta sănătatea vacilor.
Mulgerea cu mâna Mulgerea cu nod

plină
Se aplică la Se aplică la
mameloane de METODE DE mameloanele
dimensiuni MULS groase şi
obişnuite; cărnoase.
Este metoda cea
mai bună şi cea mai
puţin obositoare.
Mulgerea cu două
degete
Se aplică la mameloanele subţiri

şi mici.
Unilateral
Modul de
asociere a
PROCEDEE DE MULS mâinilor Bilateral direct
în timpul
mulsului
Bilateral încrucişat
35

Competenţa 18.5 : Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru
producţia de carne
ÎNGRĂŞAREA INTENSIVĂ
 Se pretează pentru tineretul taurin din rasele ameliorate şi perfecţionate
 Presupune realizarea unui spor de creştere mare, într-o perioadă scurtă de timp, cu
randament mare la sacrificare, cu un consum minim de nutreţuri
ÎNGRĂŞAREA BABY – BEEF NORMAL
 Este cea mai răspândită şi cea mai rentabilă metodă de îngrăşare intensivă datorită
economicităţii sale comparativ cu celelalte metode intensive;
Elementele Specificare
procesului
tehnologic
 Vârsta de sacrificare este de 14-18 luni, la greutate vie de 450-

550kg
 Sporuri medii zilnice de 900-1200 gr. şi randament la sacrificare de
55-60%; consum specific cca 7 UN/kg spor;
Caracteris-
 Preluarea viţeilor se face la vârsta de 15-21 zile când sunt obişnuiţi cu
tici tehnice
alăptarea la găleată sau la biberon
 De la primirea viţeilor în îngrăşătorie şi până la încheierea procesului
de îngrăşare se parcurg patru perioade
 Prima perioadă – alăptarea:
-durează 30 de zile
-hrănirea se face cu înlocuitor de lapte, nutreţ combinat şi fân de
lucernă sub formă tocată , făină sau granule, la discreţie;
 A doua perioadă – înţărcarea :
-Se reduce treptat înlocuitorul de lapte, ca la sfârşit să se facă
înţărcarea;
-hrănirea se face din stoc de tip monodietă( amestec unic constituit din
mai multe furaje)
Hrănirea
 A treia perioadă – creştere şi îngrăşare
-hrănirea se face din stoc de tip monodietă
36
 Ultima perioadă – de finisare - durează 51 de zile

-hrănirea se face din stoc de tip monodietă dar creşte cantitatea de
concentrate
37

producţia de carne
ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR ÎN SISTEMUL DE ÎNGRĂŞARE BABY – BEEF
Perioada I - alăptarea Perioada II - înţărcarea
Cuşti individuale prevăzute cu Boxe colective aşezate pe două rânduri

instalaţii de alăptare artificială cu alee centrală de furajare pe mijloc
Se face în stabulaţie
liberă şi prezintă unele
particularităţi în
funcţie de perioada de
creştere şi îngrăşare
Perioada III- creştere şi îngrăşare Perioada IV - finisare
Boxe colective aşezate pe două rânduri cu alee centrală de furajare pe mijloc

Pardoseala boxelor este din grătar de beton cu evacuare hidraulică sau mecanică a
dejecţiilor
38

Competenţa 18.6. Aplică tehnologia ameliorării taurinelor
IDENTIFICAREA TAURINELOR ÎN SISTEM UNITAR CODIFICAT DE

INDIVIDUALIZARE ŞI ÎNREGISTRARE
Prin identificarea animalelor se înţelege:
IDIVIDUALIZAREA prin ÎNREGISTRAREA în

 crotaliere, evidenţele de bază cum ar fi :
 tatuaj,  registru de fermă
 crestături la urechi  registru de reproducţie
 aplicarea altor însemne pe  registru agricol etc
diferite regiuni corporale; documente oficiale:
 certificat-bilet de proprietate
 certificat sanitar veterinar de
transport etc.
A numărului matricol codificat, împreună cu principalele informaţii

referitoare la :
 Proprietar
 Deţinător
 Apartenenţă de rasă
 Vârstă
 Sex
 Performanţe productive
 Stare de sănătate
 La data de 29 aprilie 1998 a fost emis Ordinul nr. 27/1998 al Ministerului

Agriculturii şi Alimentaţiei, cu privire la identificarea taurinelor în sistem unitar
codificat de individualizare şi înregistrare, ordin care ţine seama de prevederile
39
legislaţiei europene şi este pus de acord cu ultimele reglementări în acest domeniu

ale Comisiei Uniunii Europene.
 Noul procedeu de individualizare a taurinelor constă în aplicarea unei mărci

auriculare – tip crotalia standardizată, confecţionată din material plastic flexibil,
având înscrise :
- codurile de ţară şi localitate
- ferma şi numărul matricol al animalului
 Pe crotalia standardizată înscrisurile sunt alcătuite din 12 caractere alfa-numerice
( două litere şi zece cifre) după cum urmează:
- RO – reprezintă codul acordat României, conform standardului ISO
- Un număr format din cinci cifre care reprezintă codul de localitate ,
adoptat după sistemul statistic SIRUTA
- Un al doilea număr compus din cinci cifre ( de la 00001 la 99999) care
semnifică numărul matricol acordat animalului.
Numărul matricol codificat pentru stabilirea identităţii taurinelor este individual şi
unic pe toată durata vieţii acestora, acordându-se o singură dată în primele 30 de
zile de la naştere
EXEMPLE DE CROTALII PENTRU TAURINE
40
CLEŞTE DE CROTALIAT NUMĂR ŞI CREION CROTALIE
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 : TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR
LUCRAŢI INDIVIDUAL
EXERCIŢIUL NR. 1
Numele şi prenumele
……………………………………
Data…………………………..
EVALUARE DIAGNOSTIC
TEST INIŢIAL
Predarea-învăţarea cunoştinţelor la acest modul se bazează şi pe noţiunile acumulate la

alte discipline în anii anteriori.
SARCINĂ DE LUCRU:
Pe baza cunoştinţelor anterioare răspundeţi la următoarele întrebări pentru a afla ce
ştiţi despre creşterea bovinelor.
1) Din ce specie face parte vaca ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………
2) În funcţie de organizarea internă a stomacului specificaţi ce fel de animale sunt
bovinele?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
3) Daţi exemple de furaje folosite în hrana bovinelor.
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
4) Cât durează gestaţia la vacă?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
5) Câţi produşi se obţin la o fătare de la vacă?
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
6) Care sunt produsele principale obţinute de la bovine ?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
7) Care sunt produsele secundare obţinute de la bovine?
………………………………………………………………………………………………………………………………………………
8) Precizaţi produsele obţinute din prelucrarea laptelui folosite în hrana omului
41
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Timp de lucru 20 minute.

Faceţi apel la cunoştinţele studiate în anii anteriori pentru a rezolva acest test
Elevii care termină mai repede pot completa acest test şi cu alte informaţii
referitoare la creşterea bovinelor cunoscute .
Ataşaţi testul la portofoliul personal.

EXERCIŢIUL NR. 2
 LUCRAŢI INDIVIDUAL
 CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE Numele şi prenumele
 Problematizarea ………………………………………
Data……………………………
Rasele de taurine din România se clasifică pe baza celor mai importante criterii cum ar
fi: gradul de ameliorare, aptitudine, direcţia de specializare şi locul de formare.
SARCINI DE LUCRU:
Clasificaţi rasele de taurine după cele mai importante criterii completând tabelul de mai
jos:
Provenienţă Grad de Specializare Rase de taurine

ameliorare
Importate
Locale
42
Această activitate vă va ajuta să clasificaţi rasele de taurine după criterii stabilite.

Pentru a rezolva acest exerciţiu, studiază cu atenţie fişa de documentare, notiţele,
manualul şi alte resurse utile.
Timp de lucru 30 de minute.
După expirarea timpului, verificaţi dacă aţi lucrat bine.
Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal

LUCRAŢI INDIVIDUAL
EXERCIŢIUL NR. 3
FIŞĂ FE LUCRU ** descoperirea Nume şi prenume…………..

Data……………………..
 După locul de formare taurinele din ţara noastră sunt clasificate în rase importate şi
rase locale.
SARCINI DE LUCRU
1. Priviţi cu atenţie imaginile din tabelul de mai jos şi încadraţi taurinele în
funcţie de locul de formare.
2. Scrieţi în dreptul fiecărei imagini denumirea corectă a rasei
Imagini taurine Locul de formare Denumirea rasei

1 1
2 2
1 2
3 3
4 4 4
3
5 5
5 6 6
6
43
7 7
8 8
7 8
 Această activitate vă va ajuta să învăţaţi despre clasificarea şi recunoaşterea
taurinelor după locul de formare
 Timp de lucru 20 de minute
 Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişa de documentare şi alte
resurse utile(manuale, reviste, postere, diapozitive, etc.)
 Folosiţi INTERNETUL pentru a găsi informaţii şi imagini utile
 Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal
EXERCIŢIUL NR. 4
 LUCRAŢI ÎN GRUP
Utilizarea calculatorului
FIŞA DE LUCRU – LABORATOR TEHNOLOGIC
 Rasele de taurine se clasifică şi după tipuri morfo- productive care le fac să se

diferenţieze între ele.
SARCINI DE LUCRU:
* Având ca sursă de informare fişele de documentare nr. 1 şi nr. 2, unde sunt
redate caracterele morfo-productive folosind calculatorul realizaţi o prezentare
POWER – POINT cu tema „Rase de taurine” după următoarea schemă de idei:
1 Originea şi formarea raselor de taurine
2 Caractere morfologice ale raselor de taurine
3 Caractere productive ale raselor de taurine
Această activitate vă ajută să învăţaţi recunoaşterea raselor de taurine după

caractere morfo-productive;
Timp de lucru 60 de minute;
44
Pentru acest exerciţiu formaţi grupuri de câte trei elevi;

Fiecare elev din grup este răspunzător de rezolvarea unei sarcini de lucru la alegere
din cele trei ;
Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişele de documentare şi alte
resurse utile;
Folosiţi computerul şi aplicaţia Microsoft POWER – POINT;
Realizaţi diferite slide-uri ca aspect şi formă cu informaţii privind rasele de taurine;
Folosiţi INTERNETUL pentru imagini şi informaţii suplimentare privind rasele de
taurine;
După expirarea timpului de lucru , expuneţi prezentarea în faţa clasei pentru a
cunoaşte şi opiniile colegilor voştri;
Pentru lucrare foarte bună primiţi nota maximă;
Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal.
LUCRAŢI INDIVIDUAL
EXERCIŢIUL NR. 5
Elevi cu cerinţe educaţionale speciale

FIŞĂ FE LUCRU ** joc didactic - puzzle Nume şi prenume……………
Data……………………..
 Rasa de taurine Bălţată românească este răspândită pe tot teritoriul României

datorită tipului său morfo-productiv de carne - lapte ;
SARCINI DE LUCRU:
 Având ca sursă de informare fişa de documentare nr. 1 potriviţi segmentele de mai
jos în aşa fel încât întregul să reprezinte imaginea rasei Bălţată românească;
45
* Această activitate vă ajută să recunoaşteţi rasa de taurine

Bălţata românească;
* Timp de lucru 60 de minute
* Pentru a rezolva acest exerciţiu folosiţi imaginea rasei din
fişa de documentare nr. 1
* Utilizaţi foarfeca pentru a decupa segmentele cu imagini;

* Utilizaţi coala albă ca suport pentru asamblarea segmentelor;
* Utilizaţi tub cu pastă adezivă(lipici) pentru a lipi segmentele pe coala albă;
* Urmăriţi ordinea segmentelor privind imaginea rasei pentru a realiza întregul;
* La finalul rezolvării jocului prindeţi colile pe care aţi lucrat pe tablă;
* Analizaţi împreună cu ceilalţi colegi dacă aţi lucrat bine ;
* Pentru lucrare foarte bună primiţi nota maximă ;
* Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal
lucraţi individual
EXERCIŢIUL NR. 6
FIŞA DE EVALUARE, AUTOEVALUARE

 Joc didactic – aritmogrif
Completând aritmogriful de mai jos veţi găsi pe rastelul vertical denumirea bovinelor
cu cea mai mare răspândire şi producţie de lapte iar, pe rastelele orizontale veţi găsi
cuvinte care caracterizează aceste bovine.
1 S 1 Creştere în greutate
2 P 2.Producţia principală a
3 E
rasei Friză;
4 C
5 I
3 Rasă locală universală
6 A formată pe cale naturală;
7 T 4 Capacitatea
8 A organismului animal de a
9 U atinge greutatea de
10 R
intrare la reproducţie la o
11 I
vârstă timpurie(17-19
12 N
13 E luni);
5 Orientarea rasei spre o
anumită producţie(carne, lapte, etc.);
46
6 Scăzut la sacrificare, de exemplu sub 50%;

7 Culori amestecate uniform sau neuniform;
8 Capacitatea unor rase de taurine de a se preta la mai multe producţii;
9 Reprezintă caracter de rasă;
10 Conformaţie defectuoasă la rasele locale neameliorate;
11 Constituţie specifică raselor de lapte;
12 Rasă ameliorată locală , închisă la culoare, cu inel alb în jurul botului;
13 Rasă importată care a participat la formarea rasei Bălţată românească;
 Aceasta activitate vă ajută să vă evaluaţi cunoştinţele însuşite la această

competenţă ;
 Timp de lucru 30 de minute;
 Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi cu atenţie fişele de documentare de la
această competenţă;
 Dacă rezolvaţi tot aritmogriful primiţi nota maximă;
 După expirarea timpului verificaţi dacă aţi lucrat bine, corectaţi-vă dacă este cazul
sau luaţi-o de la început ;
 Ataşaţi fişa de evaluare, autoevaluare la portofoliul personal;
EXERCIŢIUL NR. 1
lucraţi individual
 FIŞĂ DE LUCRU- ÎNTREBARE STRUCTURATĂ

 activităţi de dezvoltare
 Sporirea efectivelor de taurine este condiţionată de un complex de factori.
SARCINI DE LUCRU:
1 Enumeraţi factorii care inflenţează sporirea efectivelor de animale
a. ……………………………………………………………………………………………………..
b. ……………………………………………………………………………………………………
c. ……………………………………………………………………………………………………
d. ……………………………………………………………………………………………………..
e. ………………………………………………………………………………………………………
f. ……………………………………………………………………………………………………….
47
2 Descrieţi fiecare factor după următoarea structură :
a) Definiţia şi importanţa factorului în sporirea efectivelor de taurine;
b) Influenţa factorilor în sporirea efectivelor de taurine ;
Această activitate vă ajută să analizaţi factorii de sporire a efectivelor de taurine

în detaliu pentru a stabili importanţa lor
Timp de lucru 40 de minute ;
 Studiază cu atenţie resursele de informare(manual, fişă de documentare,
notiţe,INTERNET etc) pentru a putea rezolva acest exerciţiu;
 Puteţi descrie factorii prin conceperea unui tabel cu rubrici care să acopere
informaţia cerută;
 Concepe un exerciţiu cu aceeaşi sarcină de lucru, dar cu mai multe cerinţe aducând
un aport individual de noi cunoştinţe ,aşezate într-o schemă în format grafic ;
( sarcini de dezvoltare) şi vei primi nota maximă;
 Ataşază exerciţiul (ile) rezolvat(e) la portofoliul personal;
48

EXERCIŢIUL NR. 1
INSTRUIRE PRACTICĂ
Fătarea este procesul care necesită asistenţă ; urmărirea fătării presupune următoarele etape:
 Pregătirea maternităţii;
 Pregătirea femelei pentru fătare;
 Pregătirea personalului care asistă la fătare;
 Pregătirea materialelor necesare fătării;
 Asistenţa la fătare(îngrijirea vacii şi viţelului după fătare);
SARCINI DE LUCRU:
 Studiaţi fişa de lucru şi simulaţi manoperele fătării în laboratorul de specialitate;
 Studiaţi fişa de lucru şi efectuaţi practic în ferma didactică sau la agenţii economici cu care
colaboraţi, manoperele fătării:
FIŞA DE LUCRU – manoperele fătării la vaci
ETAPE MATERIALE NECESARE OPERAŢII EXECUTATE
 Apă fierbinte,  Spălarea cu apă fierbinte a boxelor

Pregătirea
 Var,  Văruirea boxelor
 Paie uscate şi curate  Aşezarea unui strat gros de paie uscate şi
maternităţii
curate
 Apă caldă  Spălarea regiunilor corporale murdare

Pregătirea femelei
 Soluţie de permanganat ale trenului posterior sau în funcţie de specie
de potasiu 1% se pot îmbăia
pentru fătare
 Spălarea glandei mamare
 Dezinfectarea regiunilor trenului
posterior(vulva) şi glanda mamară cu soluţie
de permanganat de potasiu
 Se face examen sanitar
 Apă caldă  Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun
Pregătirea
 Săpun  Tăierea unghiilor
 Foarfece  Dezinfecţia mîinilor cu alcool
îngrijitorului
 Alcool sanitar  Îmbrăcarea unui halat alb
 Halat alb
 Material de sac  Se aşează pe o măsuţă materialele
Pregătirea
 Foarfecă în ordinea folosirii lor, la îndemâna
 Tinctură de iod îngrijitorului
materialelor
 Cârpe  Se dezinfectează foarfeca
 Surse de lumină  Se asigură material de sac , cârpe curate
necesare fătării
şi uscate
49
 Material de sac  Se aşează pe o măsuţă materialele

Pregătirea
 Tinctură de iod îngrijitorului
materialelor
 Sursă de lumină  Se asigură material de sac , cârpe curate
necesare fătării
şi uscate
 Apă caldă  După fătare se spală trenul posterior cu

Îngrijirea femelei
 Săpun apă caldă şi săpun, se şterge cu o cârpă de
 Cârpă de sac uscată sac uscată
după fătare
 Paie  Se va face o uşoară buşumare pentru
 Barbotaj stimularea funcţiilor organismului;
 Se va sigura un aşternut bogat şi curat
 Se administrează barbotajul
 Se va urmări eliminarea învelitorilor
fetale pentru a fi îndepărtate;
 Pânză de sac sau prelată  Primirea nou-născutului după expulzare
Îngrijirea nou
 Foarfece pe o pânză curată sau pe o prelată;
 Tinctură de iod  Scoaterea cu mâna a mucozităţilor din
născutului după
 Cârpe sau paie cavitatea bucală şi cavitatăţile nazale în
 Cântar scopul uşurării respiraţiei;
fătare
 Aţă sterilizată sau fir de  La nou-născuţii care nu respiră şi prezintă
mătase semne de moarte aparentă, se va face
reanimare prin respiraţie artificială;
 De obicei cordonul ombilical se rupe, dacă
nu s-a rupt se taie cu foarfeca la 10-12 cm
de abdomen ,
 Se stoarce de sus în jos şi se
dezinfectează cu tinctură de iod ;
 Dacă cordonul sângerează sau există
posibilitatea infecării , se leagă cu mătase sau
aţă sterilizată;
 Uscarea nou –născutului direct de către
mamă prin lins sau prin ştergere cu cârpe
curate , astfel se activează funcţiile de
respiraţie şi circulaţie;
 Purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie specific (mănuşi, halat,
Reguli de protecţia
bonetă, cizme etc.)
 Folosirea cu atenţie a uneltelor şi materialelor specifice lucrării pentru a
muncii
evita accidentarea asistentului şi a vacii şi viţelului
 Folosirea cu atenţie a substanţelor dezinfectante utilizate
Timp de lucru 6 ore;
 Prin efectuarea acestei lucrări veţi învăţa să pregătiţi maternitatea pentru fătare şi să acordaţi
asistenţă înainte şi după fătare vacii şi viţelului ;
 Respectaţi regulile de protecţia muncii care se impun privind lucrarea practică;
 În funcţie de lucrările pe care le executaţi,lucraţi în grup sau individual;
 Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice fătării;
 Ataşaţi fişa de lucru la portofoliul personal;
50
Competenţa: 18.2 - Organizează reproducţia taurinelor EXERCIŢIUL NR. 2

INSTRUIRE PRACTICĂ
SARCINI DE LUCRU:
1 Precizaţi ce reprezintă imaginile de mai jos:
2 Explicaţi de ce sunt obligatorii aceste operaţii:

…………………………………………………………………………………………........................
……………………………………………………………………………………………....................
…………………………………………………………………………………....................................
3 De ce se administrează colostru în primele ore de viaţă:
…………………………………………………………………………………………………………………...........................................
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………...
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………….....
4 În ce constă îngrijirea femelei după fătare

……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Ce reprezintă imaginea alăturată ?
………………………………………………………………………..
……………………………………………………………………..
Răspunzând la acest test vă veţi verifica dacă, aţi realizat corect activităţile practice;
Rezolvaţi individual testul şi autocorectaţi-vă; timp de lucru 20 de minute;
Dacă nu aţi înţeles etapele de lucru privind manoperele fătării, solicitaţi ajutorul
profesorului/maistrului;
Reluaţi din nou efectuarea lucrării
Ataşaţi testul la portofoliul personal
51

SISTEME ŞI METODE DE ALĂPTARE
ACTIVITATE DE GRUP
EXERCIŢIUL NR. 1 Laborator tehnologic
 FIŞĂ DE LUCRU
 METODA MOZAIC – PREDARE RECIPROCĂ
 În funcţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea
prezintă trei sisteme, aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitatea
zootehnică .
SARCINI DE LUCRU:
1. Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea
naturală la vaci mame…………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Transmite colegilor din grupă aceste informaţii;
2 Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru alăptarea naturală la

vaci doici …………………………………………………………………………………………………..................
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
 Transmite colegilor din grupă aceste informaţii
3 Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea la

găleată ………………………………………………………………………………………...........................
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………

biberon şi la instalaţii mecanice………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………
Această activitate vă ajută să înţelegeţi sistemele de alăptare ale viţeilor cu aplicabilitate practică în
producţie;
Formaţi grupe de patru elevi;
Fiecare elev din grupă are câte o sarcină de rezolvat pe care apoi o transmite colegilor din grupă ca,
la finalul activităţii, acestea să alcătuiască întregul ;
52
Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi fişa de documentare nr. 5;

Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal;

lucrează individual - problematizarea EXERCIŢIUL NR. 2
 FIŞĂ DE LUCRU – SARCINI PAS CU PAS
 În hrana viţeilor sugari se introduc, pe lângă lapte, şi alte nutreţuri.

SARCINI DE LUCRU:
1 Precizaţi vârsta de la care se introduc aceste nutreţuri :
De la……………………………………………………………………..
2 Numiţi categoriile de nutreţuri care se introduc în hrana viţeilor sugari.........

.................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
3 Completaţi în tabelul de mai jos cele mai importante elemente tehnologice
privind hrănirea viţeilor sugari cu aceste nutreţuri:
Categorie de Modalităţi de administrare

nutreţuri
vara
iarna
 Această activitate te va ajuta să cunoşti nutreţurile care se introduc în hrana

viţeilor sugari;
 Timp de lucru 30 minute;
 Pentru a rezolva acest exerciţiu studiază fişa de documentare şi alte resurse de
informare;
 Dacă rezolvi toate sarcinile de lucru corect vei primi nota maximă;
53
 Dacă termini mai repede îţi poţi ajuta colegii;

 Prezintă exerciţiul rezolvat în faţa clasei ; dacă ai greşit , corectează-te
 Ataşează exerciţiul rezolvat la portofoliul personal;

lucrează individual EXERCIŢIUL NR. 3
TESTE DE EVALUARE , AUTOEVALUARE, COEVALUARE
1. Alăptarea naturală la vaci mame se aplică la :

a) rasele de carne
b) rasele de lapte
c) rasele mixte
2. Cantitatea de lapte consumată de un viţel pentru un Kg spor ester de :

a) 2-3 litri
b) 8-10 litri
c) 10-15 litri
3. Avantajele alăptării naturale sunt:

a) viţei se dezvoltă şi cresc repede
b) nu necesită efort din partea îngrijitorului
c) vacile au mereu viţeii lângă ele
4. Vacile doici sunt acele vaci care:

a) au producţii mici de lapte cu un procent ridicat de grăsime
b) au producţii mari de lapte cu un procent mic de grăsime
c) se pretează la mulsul mecanic
5. Alăptarea naturală durează :

a) 60 de zile
b) 120 de zile
c) 90 de zile
6. Alăptarea la găleată este o metodă:

a) indicată
b) nerecomandată
c) puţin indicată
54
7. Regulile care trebuie respectate în cazul alăptării la găleată sunt:

d) Se practică la ……………………care au împlinit……………………………….
e) Se fac………………….întreruperi în …………………………. suptului
f) Temperatura de ……………………. a laptelui să fie de…………………………..
g) Vasele folosite se………………………..şi se ……………………….foarte bine
h) Se …………………..botul viţeilor pentru a preveni fenomenul de …………………….
8. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este
falsă
A – F viţelul înghite laptele repede

A – F laptele se amestecă în gură cu saliva
A – F în stomac laptele coagulează în blocuri mari, greu de pătruns de sucurile
gastrice.
9. Asociaţi coloanei A cuvintele potrivite din coloana B
A B
1. nutreţuri concentrate a fân de lucernă sau trifoi
2. nutreţuri fibroase b masă verde şi porumb siloz
3. nutreţuri suculente c tărâţe de grâu şi urueli de ovăz
4 nutreţuri minerale şi vitaminice d apă fiartă şi răcită
5 adăparea e amestec mineral
Răspunzând la acest test vă veţi verifica dacă, aţi realizat competenţa 18.3 privind
creşterea tineretului taurin;
Rezolvaţi individual testul şi autocorectaţi-vă pe baza baremului de corectare ;
 Timp de lucru 20 de minute;
 Nu se acordă puncte din oficiu
 Fă schimb de test cu colegul de bancă pentru coevaluare
 Ataşaţi testul la portofoliul personal
55

Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de
lapte
EXERCIŢIUL NR 1
Lucraţi în grup
1
FIŞĂ DE LUCRU - METODA CUBULUI

 FACTORII GENETICI ŞI FIZIOLOGICI
Cubul are şase feţe; veţi putea explora subiectul

propus din perspectiva celor şase dimensiuni sau
feţe, rezolvând următoarele sarcini:
1 Analizaţi factorul genetic: specia;

2 Analizaţi factorul genetic: rasa şi varietatea;
3 Analizaţi factorii genetici: vârsta şi
individualitatea;
4 Analizaţi factorii genetici: conformaţia şi
dezvoltarea corporală;
5 Analizaţi factorii genetici: constituţia,
sistemul nervos şi temperamentul;
6 Analizaţi factorul genetic: sănătatea.
Această activitate te ajută să înţelegi influenţa factorilor genetici privind producţia de

lapte a taurinelor
 Formaţi grupe de şase elevi pentru că atâtea feţe are cubul;
 Alegeţi lider de grup care să controleze derularea acţiunii;
 Veţi primi şase sarcini de lucru pe şase foi în formă pătrată , câte una pentru fiecare elev
ce va constitui în final o faţă a cubului;
 Timp de lucru 30 minute;
 Repartizaţi sarcinile între voi;
 La finalul rezolvării construiţi cubul în aşa fel încât foile cu rezolvări să reprezinte câte o
faţă a cubului;
 Lipiţi foile pe un cub de carton construit de voi sau expuneţi cubul desfăşurat pe tablă;
 Analizaţi împreună cu celelalte grupe răspunsurile date ; completaţi cuburile celorlalte
grupe dacă consideraţi că răspunsurile nu sunt complete;
 Fiecare grupă va acorda note celorlalte ; în final se va face media grupei;
56
 Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal.

lapte
Lucraţi în perechi
EXERCIŢIUL NR 2
1
FIŞĂ DE LUCRU - ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE

FACTORII DE MEDIU NATURALI ŞI ARTIFICIALI
 Producţia individuală de lapte este influenţată în foarte mare măsură de factorii de

mediu naturali şi artificiali:
 SARCINI DE LUCRU
1 Enumeraţi factorii de mediu naturali şi artificiali completând tabelul de mai jos;
2 Specificaţi în tabelul de mai jos când se realizează producţii de lapte maxime în
funcţie de aceşti factori;
Factori de mediu naturali şi Condiţii de realizare a producţiilor maxime de lapte
artificiali
Această activitate vă ajută să realizaţi importanţa factorilor de mediu naturali şi

artificiali în obţinerea de producţii mari de lapte
 Timp de lucru 30 de minute
 Formaţi echipe de câte doi elevi şi rezolvaţi sarcinile de lucru prin cooperare
 Studiază cu atenţie resursele de informare(manual, fişă de documentare, notiţe
etc) pentru a putea rezolva acest exerciţiu;
 Citiţi cu atenţie fişa de lucru şi consultaţi-vă în scopul rezolvării ei;
 Completaţi fişa de lucru pas cu pas conform cerinţelor;
 Schimbaţi fişele de lucru rezolvate cu alte perechi; corectaţi greşelile;
 Ataşază exerciţiul rezolvat şi fişa de evaluare la portofoliul personal;
57

de lapte
EXERCIŢIUL NR 3
Lucraţi individual 1
FIŞĂ DE LUCRU -PROBLEMATIZAREA
FACTORII TEHNOLOGICI ŞI ORGANIZATORICI
 Producţia de lapte individuală este influenţată pozitiv dacă factorii

tehnologici şo organizatorici sunt respectaţi în totalitate.
SARCINI DE LUCRU:
1. Completaţi diagrama de mai jos cu factorii tehnologici şi organizatorici care
lipsesc.
Organizarea reproducţie
reproducţiei
Intervalul între fătări
FACTORI
TEHNOLOGICI ŞI
ORGANIZATORICI
Tehnologia ameliorării
Tehnologia reproducţiei
Alegeţi patru factori tehnologici şi organizatorici pe care îi consideraţi mai importanţi

şi argumentaţi cum influenţează aceştia producţia de lapte individuală:
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Această activitate vă ajută să vă sistematizaţi factorii tehnologici şi organizatorici
mai importanţi în obţinerea producţiei individuale de lapte;
 Timp de lucru 30 de minute;
 Studiază cu atenţie resursele de informare(manual, fişă de documentare, notiţe
etc) pentru a putea rezolva acest exerciţiu;
 Prezentaţi exerciţiul în faţa clasei pentru a argumenta sarcina 2 ;
 Aveţi opinii constructive faţă de exerciţiul colegilor privind sarcina 2;
58
 Ataşază exerciţiul rezolvat la portofoliul personal;

de lapte
EXERCIŢIUL NR 4
Lucraţi individual 1
TESTE DE EVALUARE / AUTOEVALUARE/ COEVALUARE
 Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi dă răspunsurile corecte

 Timp de lucru 30 de minute
 Toate subiectele sunt obligatorii
 Se acordă un punct din oficiu
I. Ordonaţi logic factorii de mai jos care, influenţează producţia de lapte,

completând tabelul :
1. specia 10. sănătatea 19. rasa şi varietatea

2. vârsta vacii la prima fătare 11. curenţii de aer 20. tehnologia de hrănire
3. adăparea 12. activitatea de reproducţie 21. vârsta
4. starea vremii 13. conformaţia 22. durata de exploatare
6. alimentaţia 14. temperatura 23. sănătatea
7. constituţia 15. tehnologia mulsului 24. tehnologia mulsului
8. calitatea laptelui 16. umiditatea 25. producţia de lapte
9. numărul şi densitatea vacilor 18. consumul intern pe cap de vacă
la 100 ha 26. organizarea mincii
Factori care influenţează producţia individuală de lapte Factorii care

Factorii genetici şi Factori de mediu Factori tehnologici şi influenţează
fiziologici naturali şi artificiali organizatorici producţia totală şi
marfă
59
II.Completaţii spaţiile goale cu cuvintele lipsă:

a) vaca este capabilă să ………………………cea mai mare……………………………….de lapte comparativ cu alte
specii;
b) în cadrul aceleiaşi ………………., producţia de lapte ………………………………….. şi calitativă, diferă în
raport cu ………………………………şi varietatea;
III Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
producţia de lapte este inluenţată pozitiv dacă:
A – F vârsta vacii la prima fătare este în funcţie de precocitatea rasei;
A – F organizarea producţiei şi a muncii este conformă cu procesul tehnologic;
A – F intervalul optim între fătări este de un an şi jumătate;
A – F uniditatea este de 60-75%
A – F adăparea se face cu apă de calitate bună la temperatura de 20 grade C
IV Asociaţi coloanei A cuvintele potrivite din coloana B:
A B
1. factori genetici a alimentaţia
2. factori fiziologici b mulsul
3. factori tehnologici c sănătatea
4 factori de mediu natural d individualitatea
5 factori de mediu artificial e temperatura
V . Explicaţi cum influenţează factorii tehnologici şi organizatorici producţia individuală de

lapte..................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................................
Acest test vă ajută să vă verificaţi cunoştinţele însuşite despre factorii de influenţă ai

producţiei de lapte.
Rezolvaţi individual testul şi autocorectaţi-vă pe baza baremului de corectare ;
 Se acordă un punct din oficiu
 Fă schimb de test cu colegul de bancă pentru coevaluare
 Ataşaţi testul la portofoliul personal
60

lapte
FIŞĂ DE LUCRU - INSTRUIRE PRACTICĂ - DEMONSTRAŢIA
 TEHNICA MULSULULUI MANUAL
Mulsul manual este operaţiunea de extragere a laptelui din uger utilizând diferite
metode şi procedee de muls , fără a afecta sănătatea animalului; presupune
următoarele etape:
 Operaţii premergătoare mulsului;
 Operaţii specifice mulsului propriu-zis;
SARCINI DE LUCRU:
 Studiaţi fişa de lucru şi simulaţi manoperele mulsului manual în laboratorul de
specialitate;
 Studiaţi fişa de lucru şi efectuaţi practic în ferma didactică sau la agenţii
economici cu care colaboraţi, mulsul manual:
FIŞA DE LUCRU –manoperele mulsului manual
Operaţiile premergătoare mulsului

Pregătirea Unelte pentru  Scularea vacilor cu cel puţin un sfert de oră
vacilor curăţenie: înainte de muls şi împingerea bălegarului în
raz, lopată, rigolă
mătură,  Ştergerea regiunilor corporale limitrofe
roabă, ţesală, ugerului cu o cârpă de sac, pentru îndepărtarea
perie, pânză perilor desprinşi , iar dacă acestea sunt prea
de sac, murdare , se spală şi apoi se şterg ;
burete, apă.  Legarea cozii vacii de gamba membrului stâng
cu o cureluşă sau sfoară;
Apă caldă,  Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun şi
Pregătirea apă rece, îmbrăcarea echipamentului de lucru;
mulgătorului şi săpun, prosop,  Clătirea vaselor de muls cu apă rece şi curată,
a vaselor de halat, bonetă, iar pe bidoane sau găleţi se fixează
muls găleţi, strecurătorile;
bidoane,  Se ataşează scaunul de muls pe corp , se iau
strecurători, vasele de muls şi se merge în adăpost sau la
cană, scăunel locul de muls;
Apă caldă,  Apropierea pe partea dreaptă a vacii , prin
Pregătirea apă rece, prevenirea acesteia;
ugerului găleată,  Spălarea ugerului cu apă caldă (iarna), sau cu
61
prosop, cârpă apă rece (vara);

 Ştergerea ugerului cu un prosop curat ;
Operaţii specifice mulsului propriu-zis

Masajul ugerului
 Se execută imediat după ştergerea ugerului , are o durată medie de un minut şi contribuie la sporirea
cantităţii de lapte şi la formarea unui uger frumos prin dezvoltarea ţesutului glandular;
 Masajul este de trei feluri şi se execută în anumite momente ale mulsului astfel:
* Se prinde jumătatea dreaptă a ugerului cu palmele întinse şi

degetele mari desprinse de celelalte degete;
* Se presează uşor suprafaţa externă a acestei jumătăţi, cu

degetele mari, de sus în jos şi dinafară înăuntru, executându-se 8-12
asemenea mişcări, apăsarea făcându-se cu toată lungimea degetelor;
Masajul pregătitor * Se trece la masajul jumătăţii stângi , aplicând degetele mari pe
linia mediană a ugerului , iar cu celelalte degete se apasă pe suprafaţa
externă, executându-se mişcările ca la jumătatea anterioară;
* Se apucă fiecare sfârc de la bază şi se execută 2-3 mişcări care
imită mulsul , fără a elimina laptele din uger;
 Alegerea unei poziţii comode pentru muls;

 Mulgerea primelor trei-patru jeturi de lapte din fiecare sfârc,
într-un vas special(cană), deoarece este încărcat cu microbi;
 Aplicarea metodei şi procedeului de muls adecvate
Mulsul propriu-zis particularităţilor ugerului;
 Se execută ritmic , cu o frecvenţă de 110-130 mişcări pe minut
 Se termină în 4-8 minute;
 Se execută în timpul mulsului , după extragerea a două treimi din

cantitatea de lapte;
Masajul de întreţinere  Este asemănător masajului pregătitor;
 Nu este obligatoriu;
 Se continuă cu mulsul.
 Are caracter obligatoriu deoarece determină obţinerea unor

cantităţi de lapte mai mari şi mai gras;
Masajul final  Se apucă fiecare sfert, în mod succesiv , cu ambele mâini de la
baza lui şi aceasta se coboară , presându-se asupra sfertului de sus în jos
; se execută astfel câteva mişcări;
 Se prinde fiecare sfert cu mâna stângă deasupra bazei lui, iar cu
dreapta se strânge puternic , pentru a se stoarce ultimele picături de
lapte.
Reguli de protecţia muncii  Purtarea obligatoriu a echipamentului de protecţie specific ( halat,

bonetă, cizme etc.);
62
 Abordarea şi contenţia vacii în mod corespunzător lucrării de muls;

 Folosirea cu atenţie a uneltelor şi materialelor specifice lucrării
pentru a evita accidentarea mulgătorului şi a vacii.

 Prin efectuarea acestei lucrări veţi învăţa să efectuaţi mulsul manual;
 În funcţie de lucrările pe care le executaţi,lucraţi în grup sau individual;
 Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice mulsului;
MASAJUL PREGĂTITOR
METODE DE MULS
63

producţia de carne
EXERCIŢIUL NR 1
Lucraţi in grup
1
FIŞĂ DE LUCRU – cooperare - problematizare
Este cea mai răspândită şi cea mai rentabilă metodă de îngrăşare intensivă, datorită
economicităţii sale comparativ cu celelalte metode intensive.
SARCINI DE LUCRU:
1. Argumentaţi caracteristicile tehnice care determină economicitatea acestui tip de
îngrăşare în tabelul de mai jos:
ARGUMENTE
CARACTERISTICI
TEHNICE
2 Denumiţi perioadele de îngrăşare şi specificaţi caracteristicile acestora completând

diagrama de mai jos:
…………………………………………………………. …………………………………………………..
…………………………………………………………. …………………………………………………..
……………………………………………………….. HRĂNIREA ……………………………………………………
……………………………………………………….. …………………………………………………….
……………………………………………………….. ………………………………………………………
……………………………………………………………………………...…………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………
Această activitate vă ajută să recunoaşteţi cel mai bun sistem de îngrăşare utilizat
la specia taurine;
 Formaţi grupe de 3-4 elevi;
 Cooperaţi în cadrul grupei pentru rezolvarea sarcinilor de lucru;
 Prezentaţi sarcina rezolvată în faţa clasei şi argumentaţi modul de rezolvare;
 Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal;
64

producţia de carne
EXERCIŢIUL NR 2
Lucraţi individual
1
FIŞĂ DE LUCRU - observarea
ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR ÎN SISTEMUL DE ÎNGRĂŞARE BABY – BEEF NORMAL
Întreţinerea viţeilor în acest sistem de îngrăşare se face în stabulaţie liberă şi

prezintă unele particularităţi în funcţie de perioada de creştere şi îngrăşare.
SARCINI DE LUCRU:
1 Observaţi imaginile de mai jos şi descoperiţi cărei perioade de creştere şi
îngrăşare le aparţin;
2 Precizaţi caracteristicile întreţinerii viţeilor din fiecare perioadă de creştere
şi îngrăşare;
a b c
a)…………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………….
b…………………………………………………………………………………………….. d
………………………………………………………………………………………………..
c)……………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
Această activitate vă ajută să recunoaşteţi cel mai bun sistem de îngrăşare utilizat
la specia taurine;
 Lucraţi individual;
 Pentru a rezolva acest exerciţiu studiaţi fişa de documentare nr. 11 şi alte surse de
informare(manual, notiţe, reviste etc);
 Completaţi exerciţiul şi cu informaţii suplimentare privind îngrăşarea BABY – BEEF;
 Folosiţi INTERNETUL pentru informaţii şi imagini suplimentare;
 Prezentaţi sarcina rezolvată în faţa clasei şi argumentaţi informaţiile suplimentare ;
 Ataşaţi exerciţiul la portofoliul personal.
65

FIŞĂ DE LUCRU – INDIVIDUALIZAREA

PROBĂ PRACTICĂ
SARCINI DE LUCRU: Efectuaţi individualizarea prin crotaliere la taurine.
ETAPE MATERIALE OPERAŢII
 Viţel - Verifică starea de integritate a

 Alcool, vată materialelor
1.Pregătirea materialelor  Cleşte de crotaliat - Aranjează materialele şi
necesare  Crotalii instrumentele în ordinea folosirii
lor.
2. Contenţia animalului  Funie - se imobilizează viţelul
 Vată - Şterge faţa internă a urechii cu

3. Identificarea venelor
 Alcool sanitar tampon de vată îmbibată în alcool
auriculare
sanitar.
Cleşte de crotaliat - Perforează urechea în treimea
dinspre baza ei cu cleştele de
4. Perforarea urechii crotaliat.
 Crotalie - Se introduce crotalia în orificiul

5. Ataşarea crotaliei şi
 Cleşte de crotaliat executat şi se nituieşte capătul
nituirea
crotaliei cu cleştele.
REGULI DE PROTECŢIA MUNCII:
 Purtarea echipamentului de protecţie a muncii.

 Se interzice joaca cu instrumentele şi materialele.
 Să evite atingerea ochilor cu substanţe dezinfectante.
 Să nu bruscheze viţeii.
 Să se spele şi să se dezinfecteze pe mâini după efectuarea lucrării.

 Prin efectuarea acestei lucrări veţi învăţa să efectuaţi individualizarea prin
crotaliere la taurine;
 În funcţie de lucrările pe care le executaţi, lucraţi în grup sau individual;
 Studiaţi punct cu punct fişa de lucru şi executaţi lucrările specifice individualizării
 Studiaţi fişa de documentare referitoare la individualizarea taurinelor;
66
67
EXERCIŢIUL NR. 1 – SOLUŢIE  lucraţi individual
EVALUARE DIAGNOSTIC
TEST INIŢIAL
Predarea-învăţarea cunoştinţelor la acest modul se bazează şi pe noţiunile acumulate la

alte discipline în anii anteriori.
SARCINĂ DE LUCRU:
Pe baza cunoştinţelor anterioare răspundeţi la următoarele întrebări pentru a afla ce ştiţi
despre creşterea bovinelor.
1 Din ce specie face parte vaca ?
SPECIA TAURINE
2 În funcţie de organizarea internă a stomacului specificaţi ce fel de animale sunt
bovinele?
Animale rumegătoare
3 Daţi exemple de furaje folosite în hrana bovinelor.
Fânuri de leguminoase , fânuri de graminee, suculente, grosiere, concentrate, nutreţuri
minerale etc.
4 Cât durează gestaţia la vacă?
9 luni şi jumătate (283 de zile)
5 Câţi produşi se obţin la o fătare de la vacă?
Un produs
6 Care sunt produsele principale obţinute de la bovine ?
Lapte ; Carne
7 Care sunt produsele secundare obţinute de la bovine?
Piei, gunoi de grajd, oase, coarne, sânge
8 Precizaţi produsele obţinute prin prelucrarea laptelui folosite în hrana omului
Brânză, smântână, unt, iaurt, etc
SUGESTII METODOLOGICE:
La începerea fiecărui modul elaboraţi o evaluare diagnostic sub forma unui test pentru a
afla ce ştiu elevii despre subiectul modulului respectiv din anii anteriori;
Faceţi apel la interdisciplinaritate pentru a vă folosi de noţiunile acumulate de elevi în anii
anteriori pentru a elabora testul ;
Explicaţi elevilor în ce constă rezolvarea testului;
Notele nu se trec în catalog , ci numai în caietul profesorului;
Aceste note vor fi folosite de profesor pentru a monitoriza progresul şcolar al elevilor în
diferite etape ale parcurgerii modulului;
Prezentaţi răspunsurile corecte pe folie transparentă sau pe videoproiector;
Îndemnaţi elevii să se autocorecteze .
68
ACTIVITATE POWER – POINT CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE
RASE DE
TAURINE
Rase Rase
importate locale
Lapte Mixte Carne Lapte Mixte Universale
Observaţii: pentru această activitate am ataşat un document POWER – POINT numit

„clasificarea raselor de taurine „ ANEXA 1
OBSERVAŢII DIDACTICE:
Tehnologia informaţiei şi a comunicării(TIC) joacă un rol tot mai important în viaţa

copiilor, a profesorilor, a şcolii;
Tehnologia informaţiei îl ajută pe profesor să conceapă şi să creeze resurse centrate pe
elev; să utilizeze interactivitatea pentru a face procesul de învăţare mai plăcut; să
asigure o mai mare disponibilitate a resurselor într-o varietate de medii diferite;
Tehnologia informaţiei îmbunătăţeşte şi dezvoltă cele mai bune metode tradiţionale de
învăţare activă; fişele de lucru lucrate electronic pot fi adaptate uşor astfel încât să
corespundă nevoilor individuale ; sunt mai uşor de actualizat şi pot fi distribuite mai
uşor;
Tehnologia informaţiei oferă elevilor un control mai mare asupra procesului de învăţare ,
spre exemplu prin introducerea feedbak-ului în cadrul activităţilor de autoverificare şi
oferind posibilitatea de a insera autoevaluarea în cadrul procesului;
Tehnologia informaţiei oferă elevilor posibilitatea să consulte permanent materialul
înregistrat în format electronic;
Lumea copiilor include tot mai mult aparate şi echipamente electronice cum ar fi :
computerele, echipamente media digitale portabile, jocuri video portabile , aparate
fotodigitale, telefoane mobile etc.
69
O consecinţă a acestei creşteri este că mulţi elevi sunt deja familiari cu tehnologia când
ajung la şcoală ; cu internetul; cu un set de abilităţi sofisticate care includ modele de
lucru în grup şi de comunicare .
Internetul din punct de vedere educaţional este o resursă care „topeşte zidurile clasei”
oferind fiecărui elev acces instantaneu la cea mai mare bibliotecă din lume ; la o bogăţie
de resurse multimedia; la un sistem de comunicaţii care transformă lucrul în echipă într-
o adunare globală;
Şi pentru profesori indiferent de domeniul de predare, Internetul are multe de oferit, dar
pentru a obţine ce este mai bun de pe Internet este nevoie de planificare şi administrare
atentă;
Paginile de WEB sunt cele care conţin cele mai multe imagini grafice; Wikipedia este
cea mai cuprinzătoare enciclopedie din lume care reprezintă o importantă resursă
educaţională;
Utilizaţi tehnologia informaţiei şi a comunicării(TIC) pentru a realiza sau a extinde diferite
activităţi de învăţare;
Utilizaţi imagini grafice în materialele de învăţare; acestea reprezintă un alt canal de
comunicare care va face ca materialele dumneavoastră să fie:
 Mai bogate:atunci când li se oferă materiale pentru învăţare care sunt bine
prezentate şi care conţin imagini de bună calitate , elevii reacţionează într-o
manieră pozitivă lucrând astfel încât să atingă standardele de excelenţă
stabilite de dumneavoastră.
 Mai utile: imaginile grafice de înaltă calitate fac ca materialele de învăţare să
prindă viaţă; datele şi instrucţiunile devin mai clare şi, dacă este atent
selectat, conţinutul grafic poate conduce pe cel ce învaţă prin material,
furnizându-i prompt cerinţe şi informaţii suplimentare.
 Mai accesibile: mulţi elevi se confruntă cu dificultăţi atunci când au de - a face
cu materiale care conţin doar texte. Unul dintre motivele pentru care se
întâmplă acest lucru este că elevii au diferite stiluri de învăţare, iar cele mai
mari succese le au atunci când lucrează conform stilului de învăţare preferat.
Utilizarea culorilor în imaginile grafice şi în texte fac ca acestea să devină mai clare şi
bine definite.
Utilizaţi computerul în diferite aplicaţii care vă ajută să redactaţi, să expuneţi, să
evaluaţi diferite activităţi de învăţare ( Microsoft Word, Microsoft Excel, Microsoft Power
Point, INTERNETUL)
Power Point este un program de calculator uşor de învăţat şi de utilizat , care oferă
posibilitatea realizării unor slide-uri de foarte bună calitate şi animate; de asemenea
această aplicaţie înlocuieşte foliile pentru retroproiector ;
Power Point poate fi utilizat pentru a adăuga un grad de interactivitate procesului de
învăţare , în cadrul căruia elevul navighează printre slide-uri de pe propriul calculator şi
încurajează învăţarea individuală;
În cadrul unei prezentări Power Point se pot pune unele întrebări , oferind
posibilitatea elevilor de a nota răspunsul;
Un mare număr de elevi învaţă mai eficient prin imagini, activităţi practice manuale,
discuţii sau jocuri de rol . Prin utilizarea web-ului sau a programelor cum ar fi Word sau
Excel se pot realiza documente interactive foarte eficiente pe care elevii le pot utiliza pe
calculatoarele lor;
Cereţi elevilor să utilizeze cât mai des computerul pentru diferite activităţi de învăţare
individuale sau de grup, teme pentru acasă sau în clasă, autoevaluare sau coevaluare,
folosire de imagini şi informaţii suplimentare etc.
70

EXERCIŢIUL NR. 2 – SOLUŢIE  lucraţi individual

 Problematizarea
Rasele de taurine din România se clasifică pe baza celor mai importante criterii cum ar fi:
gradul de ameliorare,aptitudine,direcţia de specializare şi locul de formare.
SARCINĂ DE LUCRU:
Clasificaţi rasele de taurine după cele mai importante criterii completând tabelul de mai jos:
Provenienţă Grad de Specializare Rase de taurine/ varietăţi

ameliorare
Importate R. Friză alb cu roşu tip american
Rase de lapte R. Friză alb cu negru tipul american
Perfecţionate R. Jersey
Rase mixte R. Friză alb cu negru tipul european
lapte- carne Rasa Schwyz
Rase mixte R. Friză alb cu roşu tipul european
Carne –lapte] R. Simmental
Rase de carne R. Hereford

R. Aberdeen - angus
Sura de stepă
Primitive Universale
Mocăniţa
A
De lapte Taurinele roşii dobrogene
m
Locale e
l Mixte, lapte- Rasa Brună
i carne
o
r Mixte, carne - Rasa Bălţată românească
a lapte
t
e Universale Rasa Pinzgau de Transilvania
Această activitate ajută elevii să clasifice rasele de taurine după criterii stabilite;
Pentru rezolvarea acestui exerciţiu, prezentaţi elevilor clasificarea raselor de taurine
după diferite criterii în Power Point
Metoda dominantă pentru rezolvarea exerciţiului este problematizarea iar, metodele
subordonate sunt:observaţia, descoperirea , conversaţia euristică şi interogativă;
Explicaţi elevilor în ce constă rezolvarea exerciţiului;
Pentru fiecare elev să aveţi pregătite fişe de lucru şi fişe de documentare;
Indicaţi elevilor şi alte surse suplimentare de informare privind sarcina de lucru;
Îndemnaţi elevii să se autocorecteze deoarece este o activitate centrată pe elev ;
71

EXERCIŢIUL NR. 3 - SOLUŢIE  lucraţi individual
FIŞĂ FE LUCRU ** descoperirea

 După locul de formare taurinele din ţara noastră sunt clasificate în rase importate şi rase
locale.
SARCINI DE LUCRU
3. Priviţi cu atenţie imaginile din tabelul de mai jos şi încadraţi taurinele în funcţie
de locul de formare.
4. Scrieţi în dreptul fiecărei imagini denumirea corectă a rasei
Imagini taurine Locul de Denumirea rasei/ varietăţii

formare
1 importată 1 R. Friză alb cu negru tipul
european
2 locală 2 Rasa Bălţata românească
1 2
3 importată
3 Rasa Aberdeen - Angus
4 Rasa Jersey
4 importată
4
3
5 locală 5 Taurine Roşii dobrogene
6 importată 6 Hereford
5
6
7 locală 7 Rasa Brună
8 locală 8 Rasa Pinzgau de

transilvania
7 8
eastă activitate ajută elevii să clasifice rasele de taurine după locul de formare;
Pentru rezolvarea acestui exerciţiu, prezentaţi elevilor clasificarea raselor de taurine
după diferite criterii în Power Point;
Metoda dominantă este descoperirea iar, metodele subordonate sunt:observaţia,
problematizarea , conversaţia euristică şi interogativă;
Explicaţi elevilor în ce constă rezolvarea exerciţiului;
Pentru fiecare elev să aveţi pregătite fişe de lucru şi fişe de documentare;
Indicaţi elevilor şi alte surse suplimentare de informare privind sarcina de lucru pentru a
extinde exerciţiul şi cu alte rase de taurine;
72
EXERCIŢIUL NR.4 - SOLUŢIE  lucraţi în grup

Utilizarea calculatorului
FIŞA DE LUCRU – LABORATOR TEHNOLOGIC
 Rasele de taurine se clasifică şi după tipuri morfo- productive care le fac să se

diferenţieze între ele.
SARCINI DE LUCRU:
* Având ca sursă de informare fişa de documentare nr. 2, unde sunt redate caracterele
morfo-productive folosind calculatorul realizaţi o prezentare POWER – POINT cu
tema „Rase de taurine” după următoarea schemă de idei:
1 Originea şi formarea raselor de taurine
2 Caractere morfologice ale raselor de taurine
3 Caractere productive ale raselor de taurine
Această activitate ajută elevii să recunoască rasele de taurine după caractere morfo-
productive;
Activitatea depinde de creativitatea şi originalitatea fiecărui elev din grupă;
Este o metodă de lucru care va capta atenţia, interesul şi imaginaţia elevilor;
În cadrul grupei se vor realiza relaţii de colaborare, ajutor reciproc, cooperare şi
responsabilizare pentru rezolvarea cât mai bine a sarcinii date;
Formaţi grupe de câte trei elevi; Fiecare elev din grup va fi răspunzător de rezolvarea
unei sarcini de lucru, la alegere, din cele trei ;
Pentru fiecare elev din grupă să aveţi pregătite fişe de documentare şi alte resurse utile;
Explicaţi elevilor modul de rezolvare a exerciţiului;
Elevii vor folosi computerul şi aplicaţia Microsoft POWER – POINT pentru a crea o
activitate de grup informatizată;
Elevii vor concepe diferite slide-uri ca aspect şi formă cu informaţii privind caracterele
morfo-productive ale raselor de taurine prezentate în fişa nr.2;
Solicitaţi elevilor să folosească INTERNETUL pentru imagini şi informaţii suplimentare
privind caracterele morfo – productive ale raselor de taurine;
Pentru rezolvarea exerciţiului, indicaţi elevilor siturile cu informaţii şi imagini utile ;
După expirarea timpului de lucru , elevii vor expune prezentarea în faţa clasei pentru a
cunoaşte şi opiniile colegilor lor;
Pentru lucrare foarte bună vor primi nota maximă;
Daţi elevilor temă individuală de dezvoltare pentru acasă privind caractere morfo-
productive şi pentru alte rase, la alegere, care să fie lucrate tot în aplicaţia Microsoft
POWER – POINT şi care, să fie prezentate în plen în cadrul orelor de laborator
tehnologic.
73

EXERCIŢIUL NR. 5 – soluţie

lucraţi individual
Elevi cu cerinţe educaţionale speciale
FIŞĂ FE LUCRU ** joc didactic - puzzle
 Rasa de taurine Bălţată românească este răspândită pe tot teritoriul României datorită
tipului său morfo-productiv de carne - lapte ;
SARCINI DE LUCRU:
 Având ca sursă de informare fişa de documentare nr. 1 potriviţi segmentele de mai jos
în aşa fel încât întregul să reprezinte imaginea rasei Bălţată românească;
Această activitate este creată pentru elevii cu cerinţe educaţionale speciale şi este
redată sub forma unui joc didactic care oferă posibilitate acestora să recunoască rase de
taurine;
Metoda dominantă este jocul didactic prin descoperire iar, metodele subordonate
sunt:observaţia, problematizarea , conversaţia euristică şi interogativă;
Acest tip de exerciţiu se potriveşte pentru elevii cu stil de învăţare vizual şi practic;
Pentru fiecare elev să aveţi pregătite fişe de lucru şi fişe de documentare, coli albe,
foarfece, pastă adezivă, etc.;
Elevii trebuie să potrivească segmentele de imagini în aşa fel încât să realizeze întregul
rasei;
Explicaţi elevilor în ce constă rezolvarea exerciţiului, îi supravegheaţi permanent, le
acordaţi ajutorul ori de câte ori se impune, îi încurajaţi;
Cereţi elevilor să expună pe tablă în faţa clasei cea ce au lucrat; faceţi aprecieri
pertinente pentru ca ei să înţeleagă valoarea muncii lor;
Concepeţi asemenea exerciţii cât mai simple folosind şi alte metode care, să cuprindă
toate stilurile de învăţare;
74
REŢINEŢI !
 Materialele didactice elaborate pentru elevii cu nevoi educaţionale speciale sunt
benefice şi pentru alţi elevi ;
 Conţinutul materialelor didactice ar trebui:
 Să aibă legătură directă cu modulul sau unitatea din curriculum şi
competenţele stabilite;
 Să conţină strategii şi activităţi de predare care, să încurajeze afirmarea unor
stiluri de învăţare favorite;
 Să conţină activităţi stimulante care, să implice elevii şi să încurajeze
învăţarea;
 Să conţină posibilităţi de evaluare;
 Să permită activităţi suplimentare pentru elevii mai capabili;
 Să încurajeze folosirea tehnologiei informaţiei şi comunicării, unde este cazul;
 Să încurajeze dezvoltarea unor abilităţi personale şi sociale prin intermediul
discuţiilor şi activităţilor de grup;
 După folosirea lor la clasă, materialele didactice ar trebui să fie reexaminate şi
adaptate în funcţie de necesităţi; opiniile elevilor pot ajuta la înţelegerea a
ceea ce a fost eficace şi a aceea ce trebuie să fie îmbunătăţit;
 La întocmirea acestora evitaţi folosirea unui limbaj complex;
 Fiţi atenţi ca termenii tehnici să fie scoşi în evidenţă şi faceţi o listă cu termenii tehnici ce
trebuie să fie învăţaţi în cadrul modulului;
 Folosiţi instrucţiuni orale clare şi afişaţi cuvinte cheie şi termeni tehnici prin clasă;
 Nu îi supraîncărcaţi pe elevi cu texte lungi, şi indicaţi-le cea ce trebuie să citească
folosind chenare şi simboluri;
 Testele scrise să fie scurte şi ajutaţi elevii , oferindu-le cuvinte cheie; asiguraţi-vă că
spaţiile pentru scris sunt mari şi că există linii pe care să scrie, şi folosiţi simboluri pentru
a indica că li se cere o rezolvare în scris;
 Unele tipuri de litere sunt mai accesibile elevilor care au probleme cu scrisul şi cititul
decât altele de aceea este indicat a se scrie materialele în Comic Sans deoarece literele
sunt mai apropiate de scrierea de mână;
 Formatul literelor să fie suficient de mare pentru că, cititul este mai accesibil acelora cu o
gamă largă de nevoi , printre care se numără aceea cu dificultăţi de citire şi scriere şi cei
care au probleme cu vederea ;
 Să folosiţi literele mari în mod corespunzător şi să evitaţi să scrieţi cuvintele numai cu
MAJUSCULE – folosirea majusculelor poate să-i împiedice pe unii elevi să înţeleagă
textul; acestea pot constitui veritabile obstacole pentru elevii cu dificultăţi de citire;
 Evitaţi să folosiţi un text compact – aceasta va împiedica accesul elevilor cu nevoi de
citire , al acelora cu preferinţă accentuată pentru stilurile de învăţare auditive şi vizuale şi
al acelora cu probleme de vedere;
 Folosirea ilustraţiilor şi fotografiilor poate contribui enorm la înţelegerea elevilor dar,
trebuie alese cu grijă ;
 Folosirea neadecvată a ilustraţiilor poate să-i încurce pe elevi, pe aceia cu nevoi
educaţionale speciale ;
 Ilustraţiile să reflecte diversitatea culturală şi etnică a populaţiei din România;
 Ilustraţiile să reflecte cu precizie elementul pe care vreţi să-l reprezentaţi;
 Evitaţi utilizarea imaginilor de tip desen animat sau a reprezentărilor artistice;
 Culoarea poate face materialele mai atrăgătoare pentru elevii cu CES dar atenţie la
contrast; scrisul trebuie să se vadă foarte bine pe fundal; un text negru pe un fundal
deschis este extrem de eficace;
75
EXERCIŢIUL NR. 6 - soluţie

Lucraţi individual

 Joc didactic – aritmogrif
Completând aritmogriful de mai jos veţi găsi pe rastelul vertical denumirea bovinelor cu
cea mai mare răspândire şi producţie de lapte iar, pe rastelele orizontale veţi găsi cuvinte
care caracterizează aceste bovine.
1 S P O R 1 Creştere în greutate
2 L A P T E 2.Producţia principală a
3 S U R A D E S T E P Ă
rasei Friză;
4 P R E C O C I T A T E
5 A P T I T U D I N E 3 Rasă locală universală
6 R A N D A M E N T formată pe cale naturală;
7 B Ă L T A T E 4 Capacitatea
8 U N I V E R S A L Ă organismului animal de a
9 C U L O A R E atinge greutatea de intrare
10 N E A R M O N I O A S A la reproducţie la o vârstă
11 F I N Ă
timpurie(17-19 luni);
12 B R U N Ă
13 S I M M E N T A L 5 Orientarea rasei spre o
anumită producţie(carne,
lapte, etc.);
6 Scăzut la sacrificare, de exemplu sub 50%;
7 Culori amestecate uniform sau neuniform;
8 Capacitatea unor rase de taurine de a se preta la mai multe producţii;
9 Reprezintă caracter de rasă;
10 Conformaţie defectuoasă la rasele locale neameliorate;
11 Constituţie specifică raselor de lapte;
12 Rasă ameliorată locală , închisă la culoare, cu inel alb în jurul botului;
13 Rasă importată care a participat la formarea rasei Bălţată românească;
Pentru fiecare elev să aveţi pregătită fişa de evaluare ;

Folosiţi feed-backul pentru a da elevilor indicii privind modul de lucru;
 Prezintă exerciţiul corect pe folii de retroproiector sau videoproiector şi
comentează răspunsurile cu elevii; îndrumă elevii să-şi corecteze greşelile;
INSTRUMENTE DE EVALUARE
 Foloseşte ca instrument de evaluare fşa de lucru;

 Foloseşte ca instrument de evaluare fişa de evaluare şi coevaluare;
 Foloseşte ca instrument de evaluare jocul didactic;
 Foloseşte ca instrument de evaluare folii transparente cu scheme pe care le vei proiecta
pentru prezentarea soluţiilor corecte a exerciţiilor lucrate de elevi;
 Foloseşte ca instrument de evaluare fişa de observaţie unde vei nota observaţiile privind
activitatea individuală sau colectivă a elevilor;
76

EXERCIŢIUL NR. 1 – soluţie Lucraţi individual
 FIŞĂ DE LUCRU- ÎNTREBARE STRUCTURATĂ

 activităţi de dezvoltare
 Sporirea efectivelor de taurine este condiţionată de un complex de factori.
SARCINI DE LUCRU:
1 Enumeraţi factorii care inflenţează sporirea efectivelor de animale
2 Descrieţi fiecare factor după următoarea structură :
a. Definiţia şi importanţa factorului în sporirea efectivelor de taurine;
b. Influenţa factorilor în sporirea efectivelor de taurine ;
 Asigură de la o generaţie la alta descendenţi superiori părinţilor
1. Asigurarea lotului
 Se aleg femelele care au la origine ascendenţi cu producţii mari
de prăsilă  Se selectează acele exemplare care corespund cerinţelor de producţie ale
crescătorului
 Asigură înlocuirea anuală a 20- 25 % din efectivul de vaci bătrâne
 Reprezintă numărul de vaci şi viţele rămase gestante din 100 capete în

2. Fecunditatea
urma montei sau însămânţării artificiale
 Este influenţată de următorii factori: alimentaţie, îngrijire, întreţinere, boli
ginecologice, tulburări hormonale, atât la masculi cât şi la femele
 Se consideră o vacă cu fertilitate ideală când intervalul între două fătări
este de 365 zile
 Se consideră o vacă cu fertilitate bună când intervalul intre două fătări nu
depăşeşte 390 zile
 Reprezintă numărul de viţei viabili obţinuţi de la 100 capete vaci şi juninci

3. Natalitatea
 De la fiecare vacă şi junincă trebuie să se obţină câte un viţel în timp de 1
an, aceasta reprezintă natalitatea de 100%
 Este influenţată de factori tehnologici şi organizatorici care determină
scăderea acesteia cu până la 70%
 În primele 2-3 luni după fătare se înregistrează cele mai multe mortalităţi şi
4. Mortalitatea şi
sacrificări de necesitate, datorită sensibilităţii viţeilor faţă de condiţiile de
sacrificările de mediu şi boli
necesitate la viţei  În condiţii de hrănire şi întreţinere necorespunzătoare pierderile ajung până
la 20 %, ceea ce duce la diminuarea efectivului de taurine
 Reforma prezintă două aspecte:

5. Reforma de
 reforma selectivă- presupune eliminarea din efectiv a
necesitate la vaci şi
exemplarelor cu producţie scăzută
77
juninci  reforma de necesitate - presupune eliminarea din efectiv a

vacilor bătrâne, a vacilor cu sterilitate şi afecţiuni ale glandei
mamare sau ale membrelor
( bolnave)
6. Sacrificările de
necesitate şi
mortalitatea la vaci şi  Apar în urma unor acidente sau boli cronice
juninci
Această activitate ajută elevii să analizeze factorii de sporire a efectivelor de taurine în

detaliu pentru a stabili importanţa lor;
Pregătiţi pentru elevii fişele de documentare, fişele de lucru şi fişe de observare a
activităţii;
Propuneţi elevilor ca rezolvarea exerciţiului să fie sub forma unui tabel;
Indicaţi elevilor şi alte surse e informare privind competenţa respectivă;
Prezentaţi schema de lucru prin proiectare folosind folie transparentă sau
videoproiector;
 Folosiţi feed-backul pentru a da elevilor indicii privind modul de lucru;
 Explicaţi elevilor în ce constă sarcina de dezvoltare pentru ai determina să o realizeze;
indicaţile şi alte surse suplimentare de informare privind sarcina(informaţii de pe intrnet,
manuale tehnice etc.);
 Sarcinile de dezvoltare au următoarele caracteristici:
- sunt mai dificile;
- depind în mare măsură de învăţarea anterioară;
- elevii nu le pot îndeplinii 100% pentru că realizarea lor necesită timp şi
efort ;
- implică mai multe abilităţi de gândire superioară precum evaluarea,
sinteza, analiza, gândirea atentă;
- sunt rezolvate de elevii mai capabili ;
 Propuneţi elevilor , ca temă pentru acasă, să conceapă un exerciţiu cu aceeaşi sarcină
de lucru, dar cu mai multe cerinţe aducând un aport individual de noi cunoştinţe ,aşezate
într-o schemă în format grafic,diagramă sau tabel(sarcină de dezvoltare);
 Propuneţi elevilor să prezinte în faţa clasei rezolvarea temei pentru a afla şi părera
colegilor pe care îi veţi antrena în coevaluare;

EXERCIŢIUL NR. 2 INSTRUIRE PRACTICĂ
Fătarea este procesul care necesită asistenţă ; urmărirea fătării presupune următoarele
etape:
 Pregătirea maternităţii;
 Pregătirea femelei pentru fătare;
78
 Pregătirea personalului care asistă la fătare;

 Pregătirea materialelor necesare fătării;
 Asistenţa la fătare(îngrijirea vacii şi viţelului după fătare);
SARCINI DE LUCRU:
 Studiaţi fişa de lucru şi simulaţi manoperele fătării în laboratorul de specialitate;
 Studiaţi fişa de lucru şi efectuaţi practic în ferma didactică sau la agenţii economici cu
care colaboraţi, manoperele fătării:
FIŞA DE LUCRU –manoperele fătării la vaci
Pregătirea  Apă fierbinte,  Spălarea cu apă fierbinte a boxelor

 Var,  Văruirea boxelor
maternităţii  Paie uscate şi curate  Aşezarea unui strat gros de paie uscate
şi curate
Pregătirea  Apă caldă  Spălarea regiunilor corporale murdare

 Soluţie de permanganat ale trenului posterior sau în funcţie de
femelei pentru de potasiu 1% specie se pot îmbăia
 Spălarea glandei mamare
fătare  Dezinfectarea regiunilor trenului
posterior(vulva) şi glanda mamră cu soluţie
de permanganat de potasiu
 Se face examen sanitar
Pregătirea  Apă caldă  Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun
 Săpun  Tăierea unghiilor
îngrijitorului  Foarfece  Dezinfecţia mîinilor cu alcool
 Alcool sanitar  Îmbrăcarea unui halat alb
 Halat alb
Pregătirea  Material de sac  Se aşează pe o măsuţă materialele
materialelor  Tinctură de iod îngrijitorului;
necesare fătării  Sursă de lumină  Se asigură material de sac , cârpe
curate şi uscate
Pregătirea  Material de sac  Se aşează pe o măsuţă materialele

materialelor  Tinctură de iod îngrijitorului
necesare fătării  Sursă de lumină  Se asigură material de sac , cârpe
curate şi uscate
Îngrijirea femelei  Apă caldă  După fătare se spală trenul posterior cu

 Săpun apă caldă şi săpun se şterge cu o cârpă de
după fătare  Cârpă de sac uscată sac uscată
 Paie  Se va face o uşoară buşumare pentru
 Barbotaj stimularea funcţiilor organismului;
 Se va urmării eliminarea învelitorilor
79
fetale pentru a fi îndepărtate;

Îngrijirea nou  Pânză de sac sau  Primirea nou-născutului după expulzare
prelată pe o pânză curată sau pe o prelată;
născutului după  Foarfece  Scoaterea cu mâna a mucozităţilor din
 Tinctură de iod cavitatea bucală şi cavitatăţile nazale în
fătare  Cârpe sau paie scopul uşurării respiraţiei;
 Cântar  La nou-născuţii care nu respiră şi
 Aţă sterilizată sau prezintă semne de moarte aparentă, se va
mătase face reanimare prin respiraţie artificială;
 De obicei cordonul ombilical se rupe,
dacă nu s-a rupt se taie cu foarfeca la 10-
12 cm de abdomen ,
 Se stoarce de sus în jos şi se
dezinfectează cu tinctură de iod ;
 Dacă cordonul sângerează sau există
posibilitatea infectării , se leagă cu mătase
sau aţă sterilizată;
 Uscarea nou –născutului direct de către
mamă prin lins sau prin ştergere cu cârpe
curate , astfel se activează funcţiile de
Reguli de  Purtarea obligatoriu a echipamentului de protecţie specific (mănuşi,
halat, bonetă, cizme etc.)
protecţia muncii  Folosirea cu atenţie a uneltelor şi materialelor specifice lucrării pentru
a evita accidentarea asistentului şi a vacii şi viţelului
 Folosirea cu atenţie a substanţelor dezinfectante utilizate
Această lucrare se efectuează în timp de 6 – 12 ore ;
Folosiţi metoda simulării pentru că , este un joc special creat, care reflectă aspecte reale
ale activităţii practice; elevii se angajează într-o activitate, care are aparenţa sau efectul
unei situaţii din viaţa reală ;are avantajul că ajută la crearea de competenţe eliminând
riscuri sau costuri mari;
Pentru simulare pregătiţi din timp materialele necesare ;
Puteţi folosi materiale naturale sau confecţionate care imită starea naturală a lucrurilor(de
exemplu: păpuşa viţel nou născut, confecţionată din material textil şi umplută cu vată, rumeguş
sau alte matriale); pe această păpuşă puteţi simula îngrijirile acordate nou născutului imediat
după fătare;
Folosiţi-vă de creativitate şi imaginaţie pentru a vă reuşi simularea ; nimic nu este imposibil
privind această lucrare;
* Efectuaţi această lucrare direct în producţie , la agenţii economici cu care aţi încheiat
parteneriate pentru instruirea practică sau în ferma didactică a şcolii;
 Aveţi grijă ca elevii să respecte regulile de protecţia muncii care se impun privind lucrarea
practică;
 Întocmiţi fişe de observare a lucrării, pe etape de lucru, după modelul de mai jos sau propuneţi
dumneavoastră o altă variantă;
80
FIŞĂ DE OBSERVARE ŞI NOTARE A LUCRĂRII PRACTICE

Îngrijirea nou născutului după fătare
Numele şi prenumele elevului....................................................................................
Nr. Etape de lucru Punctaj Punctaj

Crt. acordat
1 Respectarea regulilor de protecţia muncii 1p
2 Identificarea materialelor necesare 2p
- Pânză de sac sau prelată 0,5p
- Foarfece, aţă sterilizată sau mătase, cântar 0,5p
- Tinctură de iod 0,5p
- Cârpe sau paie 0,5p

3 Efectuarea operaţiilor de lucru privind îngrijirea nou – 7p
născutului
1p
 Primirea nou-născutului după expulzare pe o pânză curată sau
pe o prelată;
1p
 Scoaterea cu mâna a mucozităţilor din cavitatea bucală şi 1p

cavitatăţile nazale în scopul uşurării respiraţiei;
1p
 Reanimarea prin respiraţie artificială la nou-născuţii care nu 1p

respiră şi prezintă semne de moarte aparentă;
1p
 Tăierea cordonului ombilical, dacă nu s-a rupt, la 10-12 cm de 1p

abdomen ;
 Stoarcerea de sus în jos şi dezinfectarea cu tinctură de iod ;
 Legarea cordonului cu mătase sau aţă sterilizată împotriva

sângerării sau infecării;
 Uscarea nou –născutului direct de către mamă prin lins sau prin
81
ştergere cu cârpe curate , astfel se activează funcţiile de

TOTAL PUNCTAJ 10p

Nota acordată
Profesor/ Maistru instructor

………………………………………………….

EXERCIŢIUL NR. 2 - soluţie
INSTRUIRE PRACTICĂ
SARCINI DE LUCRU
1 Precizaţi ce reprezintă imaginile de mai jos:
 scoaterea mucozităţilor din cavitatea bucală şi căile nazale;

 dezinfectarea ombilicului prin pensulare;
 uscarea corpului prin ştergere cu cârpe uscate;
2 Explicaţi de ce sunt obligatorii aceste operaţii:

 în scopul uşurării respiraţiei;
 pentru a preveni infecţiile ombilicale şi sângerarea;
 pentru activarea funcţiilor de respiraţie şi circulaţie;
3 De ce se administrează colostru în primele ore de viaţă

 se asigură nou născutului substanţe nutritive , laxative şi anticorpi;
4 În ce constă îngrijirea femelei după fătare

 După fătare se spală trenul posterior cu apă caldă şi săpun se şterge cu o cârpă de sac uscată
 Se va face o uşoară buşumare pentru stimularea funcţiilor organismului;
 Se va urmării eliminarea învelitorilor fetale pentru a fi îndepărtate
82
5 Ce reprezintă imaginea de mai jos
Uscarea nou –născutului direct de către mamă prin lins
 Întocmiţi fişe de evaluare, fişe de observaţie a activităţii şi folosiţi-le ca instrumente de

evaluare în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţelor din SPP privind UC
18 “Tehnologia creşterii bovinelor”
EXEMPLE FIŞE DE EVALUARE A LUCRĂRII PRACTICE
Pregătirea materialelor şi instrumentelor necesare asistenţei la fătare
Alegeţi şi pregătiţi materialele şi instrumentele necesare asistenţei la fătare
NR. MATERIALE INSTRUMENTE EVALUATOR

DATA
CRT
Acordă îngrijiri nou-născuţilor:
Efectuaţi următoarele sarcini de lucru:
NR Îngrijirea viţeilor după fătare Evaluator DATA

CRT
1 Primiţi viţelul pe o pânză de sac sau prelată
2 Scoateţi mucozităţile din nas, gură şi urechi
3 Tăiaţi cordonul ombilical la 10-12 cm de abdomen
4 Legaţi cordonul în cazul sângerării
5 Dezinfectaţi bontul ombilical cu tinctură de iod
6 Ştergeţi corpul viţelului până la uscare
7 Cântăriţi viţelul
Acordarea îngrijirilor mamelor după fătare
83
Efectuaţi următoarele sarcini de lucru:
NR. Îngrijirea vacii după fătare Evaluator Data

CRT
1 Spălaţi trenul posterior al vacii cu apă caldă şi
săpun
2 Ştergeţi zona spălată cu o pânză de sac
3 Preparaţi barbotajul
4 Administraţi barbotajul
 Întocmiţi fişe de evaluare, fişe de observaţie a activităţii şi folosiţi-le ca instrumente de

evaluare în corelaţie cu criteriile de performanţă ale competenţelor din SPP privind UC
18 “Tehnologia creşterii bovinelor”

SISTEME ŞI METODE DE ALĂPTARE
EXERCIŢIUL NR. 1 - Soluţie Activitate de grup
Laborator tehnologic
 FIŞĂ DE LUCRU nr.1
 În funcţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă trei
sisteme, aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitatea zootehnică .
SARCINI DE LUCRU:
1 Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea naturală la vaci
mame
Alăptarea naturală la vaci mame este meoda cea mai primitivă

, se aplică la rasele de carne şi în
unele gospodării particulare; Cantitatea de lapte consumată de viţel
se apreciază prin sporul în greutate, ştiind că pentru 1 kg spor se
consumă 8-10 litri lapte .
 Avantaje: viţeii se dezvoltă şi cresc bine

 Dezavantaje: - nu se cunoaşte cantitatea de lapte suptă de viţel
- efort din partea îngrijitorului
- vacile se neliniştesc când nu au viţeii lângă ele
 Transmite colegilor din grupă aceste informaţii;

84
 În funcţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă trei
sisteme, aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitatea zootehnică .
SARCINI DE LUCRU:
Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru alăptarea naturală la vaci doici
Alăptarea naturală la vaci doici, viţeii se repartizează la doici

după perioda colostrală.
- Se aleg ca doici vacile bune producătoare de lapte şi cu procent
mic de grăsime, vacile care nu se pretează la mulsul mecanic;
- Durata alăptării este de 90 zile;
Ca viţeii să fie primiţi de vacile doici se stropesc cu lapte pe cap,

spinare şi la baza cozii, unde vacile îi ling în timpul suptului;
Transmite colegilor din grupă aceste informaţii

 În funcţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă

trei sisteme, aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitatea zootehnică .
SARCINI DE LUCRU:
Studiaţi fişa de documentare şi precizaţi în fişa de lucru în ce constă alăptarea la

găleată :
Alăptarea la găleată , este o metodă puţin indicată, deoarece viţelul înghite repede laptele ceea
ce duce la deranjamente stomacale.
Regulile care trebuiesc respectate în cazul alăptării la găleată sunt:
 se practică la viţeii care au împlinit 1 lună
 se fac 2-3 întreruperi în timpul suptului
 vasele folosite se spală şi se dezinfectează foarte bine
 temperatura de administrare a laptelui să fie de 37-380C
 se şterge botul viţeilor pentru a preveni fenomenul de sugere
DEZAVANTAJE:
d) viţelul înghite repede laptele
e) laptele nu se amestecă în gură cu saliva
f) în stomac coagulează în blocuri mari greu de pătruns de
sucurile gastrice

 În funcţie de procedeele sub care se face administrarea laptelui, alăptarea prezintă

trei sisteme, aplicate diferit în funcţie de condiţiile din unitatea zootehnică .
SARCINI DE LUCRU:
85

biberon şi la instalaţii mecanice:
Alăptarea la biberon, imită suptul la vacă şi nu prezintă dezavantajele alăptării la găleată

 se folosesc bidoane de 3 litri sau găleţi la care se aplică tetine de cauciuc
 se respectă aceleaşi reguli ca la alăptarea la găleată
Alăptarea la instalaţii mecanice,

 se aplică în fermele cu mulţi viţei, având eficienţă economică mare
 la baza acestei metode stă alăptarea la biberon care este aplicată la instalaţii speciale
 doica mecanică trebuie să îndeplinească câteva condiţii obligatorii cum ar fi : vasul să nu
deprecieze calitatea laptelui; să menţină temperatura
constantă cel puţin o oră; să se spele şi să se dezinfecteze
uşor;
 CUM SĂ ÎNCEPI?
 Dacă metoda ţi se pare nouă sau mai greu de aplicat , iată câteva sugestii care să te
ajute să-ţi orientezi gândirea şi proiectarea în această direcţie;
 Se utilizează diagrama de tip “pânză de păianjen”pentru formarea grupelor de lucru,
astfel:
1, 1, 1 2, 2, 2
A B
86
I II III
3, 3, 3 4, 4, 4
C D
 PASUL I – formează trei grupe (I; II; III;) a câte patru elevi pe care îi numerotezi de la 1
la 4 (1, 2, 3, 4 );
 PASUL II- cele trei grupe vor fi dezmembrate pentru a forma alte patru grupe (A, B, C,
D) astfel:
 Elevii cu numărul 1 din grupele iniţiale vor forma grupa A (1, 1, 1 );
 Elevii cu numărul 2 din grupele iniţiale vor forma grupa B (2, 2, 2 );
 Elevii cu numărul 3 din grupele iniţiale vor forma grupa C (3, 3, 3 );
 Elevii cu numărul 4 din grupele iniţiale vor forma grupa D (4, 4, 4 );
 PASUL III- pentru fiecare grupă nou formată (A, B, C, D) întocmiţi câte o fişă de lucru
cu sarcină precisă (fişele de lucru nr. 1, 2, 3, 4);
 PASUL IV- fişa de lucru nr. 1 este înmânată grupei A , unde se găsesc elevii cu nr.1,
împreună cu fişa de documentare “alăptarea naturală la mame”;
 PASUL V- fişa de lucru nr. 2 este înmânată grupei B , unde se găsesc elevii cu nr.2,
împreună cu fişa de documentare “alăptarea naturală la vaci doici”;
 PASUL VI- fişa de lucru nr. 3 este înmânată grupei C , unde se găsesc elevii cu nr.3,
împreună cu fişa de documentare “alăptarea artificială la găleată”;
 PASUL VII- fişa de lucru nr. 4 este înmânată grupei D , unde se găsesc elevii cu nr.4,
împreună cu fişa de documentare “alăptarea artificială la biberon şi instalaţii mecanice”;
 PASUL VIII- elevii fiecărei grupe vor studia împreună fişa de documentare de unde vor
extrage informaţiile pentru completarea fişelor de lucru;
 PASUL IX – după rezolvarea sarcinilor de lucru aceste grupe se vor destrăma pentru a
forma din nou grupele iniţiale (I; II; III;); în fiecare din aceste grupe vom găsi elevii cu
numerele 1, 2, 3, 4, care deţin rezolvarea celor patru sarcini de lucru ; rezolvările vor fi
transmise colegilor din grupă după cum urmează:
 Sarcina de lucru nr. 1 rezolvată de elevul cu nr. 1, va fi transmisă de către
acesta, elevilor cu nr. 2, 3, 4;
 Sarcina de lucru nr. 2 rezolvată de elevul cu nr. 2, va fi transmisă de către acesta,
elevilor cu nr. 1, 3, 4;
elevilor cu nr. 1, 2, 4;
elevilor cu nr. 1, 2, 3,
 PASUL X – se evaluează activitatea elevilor printr-un test sau prin întrebări directe;
87
 Timp de lucru 1 oră

 Este important să cunoaştem , care vor fi resursele materiale folosite (fişe de lucru, fişe
de documentare, fişe de evaluare, poze, manuale, informaţii de pe internet etc.);
 Înloc să vorbiţi despre………………………..,lăsaţi elevii să lucreze cu resursele;
 Învăţarea va fi condusă de elevi şi orientată pe sarcină precisă;
 Elevilor li se explică scopul şi obiectivele acestei metode de lucru, modul de rezolvare a
sarcinilor şi cum vor fi evaluate ; elevii vor lucra împreună pentru atingerea scopului şi
obiectivelor;
 Profesorul faciliteză procesul , rolul lui se schimbă : în loc de predare , furnizează
resurse , dă sugestii când elevii se împotmolesc , păstrează ordinea;
 Când se prezintă sarcina rezolvată , elevii învaţă unii de la ceilalţi;
 Desigur că nu avem timp să predăm aşa mereu , important este ca din când în când să
oferim o varietate de abordări ale problemei pentru ca procesele de învăţare să devină
creative, dirijate de elevi şi să dezvolte tehnicile de comunicare;
 O astfel de metodă acoperă toate stilurile de învăţare(auditiv, vizual, practic);
 Urmăriţi activitatea cu ajutorul fişei de observare bifând cu “X”:
FIŞĂ DE OBSERVARE A ACTIVITĂŢII
NR. GRUPELE
CRT. ELEMENTE DE OBSERVARE I II III
da nu da nu da nu
1 Au fost înţelese obiectivele
activităţii efectuate?
2 A fos înţeles scopul acestei
metode?
3 Au fost organizaţi bine elevii?
4 Elevii au cooperat pentru
realizarea sarcinilor de lucru?
5 Elevii au rezolvat sarcinile de
lucru?
6 S-au completat corect fişele de
lucru?
7 S-au transmis informaţii colegilor
din grupă?
8 S-a făcut evaluarea activităţii?
88
Câteva greşeli frecvente în ceea ce priveşte modul de a pune întrebări
 Prea multe întrebări puse în acelaşi timp;

 Punerea unei întrebări şi oferirea imediată a răspunsului de către profesor;
 Se pun întrebări doar celor mai buni elevi sau doar celor mai simpatizaţi;
 Nu se lasă suficient timp de gândire;
 Nu se corectează răspunsurile greşite;
 Ignorarea unor răspunsuri;
 Nu se folosesc întrebări exploratorii (de detaliere , de verificare a înţelegerii);
 Punerea de întrebări într-un mod (pe un ton)ameninţător;

EXERCIŢIUL NR. 2 - Soluţie Lucrează individual - problematizarea
 FIŞĂ DE LUCRU – SARCINI PAS CU PAS
 În hrana viţeilor sugari se introduc, pe lângă lapte, şi alte nutreţuri.

SARCINI DE LUCRU:
1 Precizaţi vârsta de la care se introduc aceste nutreţuri :
De la 10 – 12 zile
2 Numiţi categoriile de nutreţuri care se introduc în hrana viţeilor sugari

 Nutreţuri concentrate
 Nutreţuri fibroase
 Nutreţuri suculente
 Nutreţuri minerale şi vitaminice
 Adăparea
3 Completaţi în tabelul de mai jos cele mai importante elemente tehnologice privind
hrănirea viţeilor sugari cu aceste nutreţuri:
Categorie de nutreţuri Modalităţi de administrare

Nutreţurile -Sunt introduse în hrana viţelului la vârsta de 10-12 zile, sub formă de
concentrate nutreţuri combinate de tip “starter” sau amestecuri de nutreţuri
concentrate.
-Acest amestec va fi format din uruieli de ovăz cernut, tărâţe de grâu,
orz, porumb, şroturi de floarea soarelui şi soia.
-După vârsta de 2 luni se introduce în amestec şi mazăre uruită.
-Furajele concentrate se administrează la discreţie până la vârsta de 3
luni.
Nutreţurile fibroase
-Se introduc la vârsta de 10 -12 zile.
-Fibroasele administrate vor fi de bună calitate, formate din fân de
89
lucernă sau de trifoi proaspăt.

-Se pot administra şi sub formă tocată sau granulată, în amestec cu
furajele concentrate.
Nutreţurile suculente -Se administrează diferit, în funcţie de sezonul în care se face
furajarea.
Vara viţeii se vor scoate la păşune la vârsta de 2-3 săptămâni, reuşind
ca la vârsta de 6 luni să consume 5-10 kg masă verde pe zi.
-Când viţeii au împlinit vârsta de 1 lună, li se introduce în furajare
morcovi roşii, la 3 luni sfeclă furajeră şi după 6 luni porumb siloz de
bună calita
Iarna când viţeii au împlinit vârsta de 1 lună, li se introduce în furajare
morcovi roşii, la 3 luni sfeclă furajeră şi după 6 luni porumb siloz de
bună calitate
Nutreţurile minerale şi -Stimulează creşterea şi fortificarea scheletului, care este în plină
vitaminice formare. Ele se introduc în alimentaţie odată cu nutreţurile combinate,
la vârsta de 10 zile.
-Cantitatea de săruri minerale creşte direct proporţional cu vârsta
viţelului, astfel încât la vârsta de 6 luni se administrează viţeilor 30 g / zi
amestec mineral.
-Iarna se administrează viţeilor vitaminele sintetice A şi D.
Adăparea
-Se face din prima săptămână de viaţă, deoarece laptele nu suplineşte
apa. În primele 3-4 săptămâni, se dă apă fiartă şi răcită la 37-380C, apoi
apă obişnuită la temperatura de 14-260C, în funcţie de vârsta viţeilor.
SUGESTII METODOLOGICE
 Elevii lucrează în ritm propriu , monitorizaţi şi ajutaţi individual de către profesor;

 Profesorul prezintă exerciţiul corect pe folii de retroproiector şi comentează răspunsurile
cu elevii; îndrumă elevii să-şi corecteze greşelile;
 Elaboraţi activităţi de învăţare pas cu pas ; sarcinile pas cu pas au următoarele
caracteristici:
 Sunt uşoare, implicând de obicei numai cunoştinţe şi
înţelegere;
 Nu depind de învăţarea anterioară;
 Pot fi rezolvate în scurt timp;
 Toţi elevii trebuie să le poată rezolva 100 % corect;
 Permit elevilor mai slabi să se bucure de succes, sprijin , încredere
de sine şi motivaţie;
 Folosiţi fişe de observaţie pentru monitorizarea activităţii elevilor;
90
 Pentru rezolvarea exerciţiului daţi instrucţiuni de lucru în funcţie de stilurile de învăţare

ale elevilor;
 Înmânaţi elevilor fişa de lucru şi fişa de documentare sau alte surse de informare;
 Explicaţi elevilor modul de lucru privind rezolvarea pas cu pas a sarcinilor în funcţie de
stilul de învăţare al acestora.

EXERCIŢIUL NR. 3 – Soluţie Lucrează individual
TESTE DE EVALUARE , AUTOEVALUARE, COEVALUARE
1. Alăptarea naturală la vaci mame se aplică la : 0,5 pct

a) rasele de carne
2. Cantitatea de lapte consumată de un viţel pentru un Kg spor ester de : 0,5 pct

b) 8-10 litri
3. Avantajele alăptării naturale sunt: 0,5 pct

a)viţei se dezvoltă şi cresc repede
4. Vacile doici sunt acele vaci care: 0,5 pct

b) au producţii mari de lapte cu un procent mic de grăsime
5. Alăptarea naturală durează : 0,5 pct

c) 90 de zile
6. Alăptarea la găleată este o metodă: 0,5 pct

c) puţin indicată
7. Regulile care trebuie respectate în cazul alăptării la găleată sunt: 2 ,0 pct

a) se practică la viţeii care au împlinit o lună.
b) Se fac 2-3 întreruperi în timpul suptului
c) Temperatura de administrare a laptelui să fie de 37-380C
d) Vasele folosite se spală şi se dezinfectează foarte bine.
e)Se şterge botul viţeilor pentru a preveni fenomenul de sugere.
10. Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F 1,5 pct
dacă afirmaţia este falsă
91
A – viţelul înghite laptele repede

F - laptele se amestecă în gură cu saliva
A – în stomac laptele coagulează în blocuri mari, greu de pătruns de sucurile
gastrice20
11. Asociaţi coloanei A cuvintele potrivite din coloana B : 3,5 pct

1-C; 2-A; 3- B; 4- E; 5-D.
 Faceţi setul de întrebări cât mai vizual posibil

 Folosiţi programe de calculator pentru a alcătui setul de întrebări de control
 Oferiţi elevilor un anume grad de libertate în ceea ce priveşte modalitatea de răspuns –
practic , în scrs, oral.

Competenţa: 18.4: asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte
EXERCIŢIUL NR. 1 - Soluţie Lucraţi în grup
FIŞĂ DE LUCRU - METODA CUBULUI

 FACTORII GENETICI ŞI FIZIOLOGICI
 Producţia individuală de lapte este influenţată în foarte mare măsură de factorii genetici
şi fiziologici:
SARCINI DE LUCRU: Analizaţi factorii genetici şi fiziologici folosind metoda cubului
Cubul are şase feţe; veţi putea explora subiectul

propus din perspectiva celor şase dimensiuni
sau feţe, rezolvând următoarele sarcini:
1. Analizaţi factorul genetic: specia;

2. Analizaţi factorul genetic: rasa şi varietatea;
3. Analizaţi factorii genetici: vârsta şi
individualitatea;
4. Analizaţi factorii genetici: conformaţia şi
dezvoltarea corporală;
5. Analizaţi factorii genetici: constituţia, sistemul
nervos şi temperamentul;
6. Analizaţi factorul genetic: sănătatea.
92
 Produsul final poate fi un set (sau mai multe) de şase paragrafe care prezintă
tema/subiectul din cele şase perspective , care pot fi precedate de răspunsuri scrise sau
orale la acele sarcini sau întrebări;
 Metoda acoperă toate stiliurile de învăţare de aceea să formaţi grupele cu elevi pentru
toate stilurile de învăţare(vizual, auditiv,practic);
 Folosiţi fişe de documentare şi fişe de lucru ; fiecare faţă a cubului reprezintă câte o fişă
de lucru cu sarcini de rezolvat;
 Forma desfăşurată a cubului cu rezolvările, care poate fi expusă pe tablă se prezintă
astfel;
1 Analizaţi
factorul genetic:
specia;
2 Analizaţi factorul
genetic: rasa şi
varietatea;
4 Analizaţi 5 Analizaţi factorii

3 Analizaţi factorii genetici: genetici:
factorii genetici: conformaţia şi constituţia,
vârsta şi dezvoltarea sistemul nervos şi
individualitatea; corporală; temperamentul;
6 Analizaţi
factorul genetic:
sănătatea.
 Se poate lucra împărţind clasa în şase grupuri , fiecare grup primeşte câte o sarcină de
lucru din tema respectivă; în fiecare grup câte un elev realizând analiza subiectului pe
câte o dimensiune , eventual cu ajutorul celorlalţi; astfel fiecare grup îşi poate realiza
propriul său cub;
 La final se va organiza o discuţie în urma căreia să se realizeze un “cub al clasei”pentru

tema respectivă;
93
 Metoda se poate folosi pentru evaluare sumativă (recapitulare)pentru tema respectivă

sau pentru instruirea formativă ca metodă centrată pe elev;
 Utilizaţi diverse tipuri de întrebări şi sarcini de lucru, care pot fi întrebări de : descriere,
comparare, asociere, analiză, aplicare, argumentare etc.;
 Implicaţi toţi elevii;
 Activitatea se poate desfăşura sub forma unui concurs între echipele de lucru;
 Profesorul va fi moderatorul şi arbitrul activităţii;
 Comentaţi rezultatul grupelor, evidenţiaţi grupa cu cea mai bună activitate şi cu cea mai
slabă activitate; acordaţi şi dumneavoastră note şi argumentaţi-le; puteţi trece notele în
catalog ca o motivaţie pentru activitatea elevilor;

Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte
EXERCIŢIUL NR. 2 - Soluţie Lucraţi în perechi
FIŞĂ DE LUCRU - ÎNVĂŢAREA PRIN COOPERARE

FACTORII DE MEDIU NATURALI ŞI ARTIFICIALI
 Producţia individuală de lapte este influenţată în foarte mare măsură de factorii de mediu
naturali şi artificiali:
 SARCINI DE LUCRU
1 Enumeraţi factorii de mediu naturali şi artificiali completând tabelul de mai jos;
2 Specificaţi în tabelul de mai jos când se realizează producţii de lapte maxime în

funcţie de aceşti factori;
Factori de mediu naturali şi Condiţii de realizare a producţiilor maxime de lapte

artificiali
Temperatura  Să fie între 10-150C; acest factor influenţează negativ producţia de
lapte , atunci când se abate de la zona de confort;
Umiditatea  trebuie să fie între 60-75% ;
Curenţii de aer  să aibă o viteză de cca 0,3m /s
Vremea  să fie frumoasă;
Alimentaţia  să fie raţională, cu furaje de bună calitate şi care asigură necesarul

de substanţe nutritive în funcţie de producţia de lapte;
Adăpare  să se facă la discreţie cu apă de calitate bună şi la temperatura de
94
8-120C;
 Prin această metodă elevii realizează un schimb de idei cu ceilalţi, cooperează în rezol-
varea sarcinilor de lucru.
 Exprimă puncte de vedere proprii, argumentează, pune şi îşi pune întrebări cu scopul de
a înţelege;
 Învăţarea prin cooperare (ÎPC) reprezintă modul de organizare a activităţii didactice pe
grupuri mici, astfel încât – lucrând împreună – elevii îşi maximizează atât propria
învăţare, cât şi a celorlalţi colegi;
 Pentru a aplica această metodă la clasă, trebuie să planificaţi cu atenţie şi să realizaţi
patru acţiuni specifice:
1. Să luaţi anumite decizii preinstrucţionale: cât de mari să fie grupurile, cum să le
structuraţi, cum puteţi aranja mai bine clasa astfel încât să se preteze lucrului în grupuri
mici?
• Cum concepeţi şi folosiţi materialele instrucţionale? ce roluri atribuiţi membrilor
grupurilor?
2. Să explicaţi foarte clar elevilor ce au de făcut în timpul unei lecţii în care învaţă prin
cooperare: daţi o sarcină de învăţare concretă.
3. Să conduceţi lecţia, pentru că deşi elevii lucrează în grupuri, trebuie:

• să urmăriţi şi să monitorizaţi grupurile;
• să interveniţi acolo unde este nevoie;
• să îmbogăţiţi sarcinile şi să-i ajutaţi pe elevi să lucreze mai eficient în grup.
4. Să structuraţi şi să organizaţi activităţi după ce se termină lucrul în grupuri mici, în
care: să evaluaţi învăţarea;
• elevii să se evalueze cât de eficient au lucrat în grup, ce progrese sau dificultăţi au
întâmpinat în procesul personal de învăţare şi ce corecţii sau îmbunătăţiri trebuie
introduse.
Prezentaţi soluţia exerciţiului pe folie de retroproiector , solicitaţi elevilor să
se autocorecteze ;

de lapte
EXERCIŢIUL NR. - Soluţie Lucraţi individual
FIŞĂ DE LUCRU -PROBLEMATIZAREA

FACTORII TEHNOLOGICI ŞI ORGANIZATORICI
 Producţia de lapte individuală este influenţată pozitiv dacă factorii tehnologici şi

organizatorici sunt respectaţi în totalitate.
SARCINI DE LUCRU:
1Completaţi diagrama de mai jos cu factorii tehnologici şi organizatorici care lipsesc.
95
Vârsta vacii la prima fătare Organizarea Tehnologia creşterii tineretului

reproducţiei femel pentru reproducţie
Intervalul între fătări Tehnologia de hrănire
Pregătirea vacilor şi Tehnologia mulsului

junincilor gestante FACTORI
TEHNOLOGICI ŞI
ORGANIZATORICI Tehnologia ameliorării
Durata de exploatare
Tehnologia reproducţiei Organizarea muncii
2 Alegeţi patru factori tehnologici şi organizatorici pe care îi consideraţi mai importanţi şi

argumentaţi cum influenţează aceştia producţia de lapte individuală:
 Tehnologia reproducţiei -să se folosească însămânţările artificiale iar fătările să

fie planificate eşalonat;
 Tehnologia creşterii tineretului femel pentru reproducţie - tineretul femel
destinat înlocuirii reformei să fie de calitate corespunzătoare rasei din care provine;
 Tehnologia mulsului - să se efectueze mulsul la intervale egale , la ore fixe, cu o
bună pregătire a ugerului, folosirea metodelor şi procedeelor de muls adecvate
vacii;
OBSERVAŢII DIDACTICE
 Aceasta va fi o situaţie de învăţare în care elevii se vor simţiîn largul lor, vor avea
încredere în aceasă strategie;
 Elaboraţi fişe de lucru cu elemente grafice în care să introduceţi diagrame cu spaţii goale
de completat;
 Stabiliţi stilurile de învăţare ale elevilor; daţi informaţii despre stilul lor de învăţare ,
deoarece vă ajută să folosiţi cel mai bine punctele lor forte şi să dezvoltaţi punctele lor
slabe;
 Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de învăţare sunt
satisfăcute la un anumit moment al lecţie;
96
 Elaboraţi fişe de lucru pe stiluri de învăţare ( vizual, auditiv, practic) şi ajutaţi elevi în
rezolvarea sarcinilor de lucru astfel:
 Pentru tipul vizual inseraţi simboluri, fotografii, imagini, culori pentru a atrage
atenţia elevului, pentru a deveni cât mai vizibilă fişa de lucru;
 Pentru tipul auditiv, citiţi fişa de lucru, propoziţie cu propoziţie, lăsaţi spaţiu
acolo unde sunt elemente lipsă şi încurajaţi elevii să-şi repete diferitele
aspecte în gând sau unul altuia;
 Pentru tipul practic, bazaţi conţinutul fişei de lucru pe activităţi practice
desfăşurate anterior, lăsaţi elevii să utilizeze calculatorul pentru a-şi rezolva în
mod practic sarcina de lucru;
 Pregătiţi din timp fişe de documentare, care vor fi înmânate elevilor din timp; pregătiţi
pentru fiecare elev fişă de lucru pe care le veţi înmâna la începutul activităţii;
 Antrenaţi elevii în rezolvarea fişelor de lucru şi autocorectarea acestora pe stiluri de

învăţare.

de lapte
EXERCIŢIUL NR. 4 – Soluţie Lucraţi individual
TESTE DE EVALUARE / AUTOEVALUARE/ COEVALUARE
 Citeşte cu atenţie enunţurile de mai jos şi dă răspunsurile corecte

 Timp de lucru 30 de minute
 Toate subiectele sunt obligatorii
 Se acordă un punct din oficiu
I. Ordonaţi logic factorii de mai jos care, influenţează producţia de lapte, completând
tabelul : 4p
Factori care influenţează producţia individuală de lapte Factorii care

Factorii genetici şi Factori de mediu Factori tehnologici şi influenţează producţia
fiziologici naturali şi artificiali organizatorici totală şi marfă
Specia Temperatura Vârsta vacii la prima fătare Numărul şi densitatea
vacilor la 100 ha
Rasa şi varietatea Umiditatea Durata de exploatare Producţia de lapte pe
cap de vacă
Vârsta vacii Curenţii de aer Tehnologia de hrănire Activitatea de
reproducţie
Conformaţia Starea vremii Tehnologia mulsului Calitatea laptelui
Constituţia Alimentaţia Organizarea muncii Consumul intern
Sănătatea Adăparea
97
II Completaţii spaţiile goale cu cuvintele lipsă: 1p

a) vaca este capabilă să realizeze cea mai mare producţie .de lapte comparativ cu alte
specii;
b) în cadrul aceleiaşi specii, producţia de lapte ……cantitativă…. şi calitativă, diferă în
raport cu ……rasa…şi varietatea;
III Încercuiţi litera A dacă afirmaţia este adevărată şi litera F dacă afirmaţia este falsă.
producţia de lapte este inluenţată pozitiv dacă: 1p
A vârsta vacii la prima fătare este în funcţie de precocitatea rasei;
A organizarea producţiei şi a muncii este conformă cu procesul tehnologic;
F intervalul optim între fătări este de un an şi jumătate;
A umiditatea este de 60-75%
F adăparea se face cu apă de calitate bună la temperatura de 20 grade C
IV Asociaţi coloanei A cuvintele potrivite din coloana B: 1p
1d 2 c 3 b 4 e 5 a
V . Explicaţi cum influenţează factorii tehnologici şi organizatorici producţia individuală de

lapte
Producţia de lapte este influenţată pozitiv dacă: 2p
 Vârsta vacii la prima fătare este în funcţie de precocitatea rasei.
 Intervalul optim între fătări este de 12 luni;
 Pregătirea vacilor şi junincilor gestante înainte de fătare este corespunzătoare din
punct de vedere tehnologic şi sanitar veterinar
 Să se folosească însămânţările artificiale iar fătările să fie planificate eşalonat;
 Tineretul femel destinat înlocuirii reformei să fie de calitate corespunzătoare rasei
din care provine;
 Să se respecte tehnologia de hrănire în funcţie de sistemul de creştere şi exploatare
utilizat;
 Să se efectueze mulsul la intervale egale , la ore fixe, cu o bună pregătire a
ugerului, folosirea metodelor şi procedeelor de muls adecvate vacii;
 Înmânaţi fiecărui elev câte un test , rezolvarea fiind individuală;

 Solicitaţi elevilor să răspundă fără a se inspira din notiţe pentru a evalua capacitatea de reţinere
şi înţelegere a sarcinilor rezolvate;
 Solicitaţi elevilor să se autocorecteze cu ajutorul informaţiilor primite;
 Solicitaţi elevilor să facă schimbul de teste între grupe pentru evaluare reciprocă;
 Evaluaţi şi dumneavoastră testul;
98
 Pentru evaluare folosiţi diferite metode şi instrumente; cele mai folosite instrumente
pentru a efectua evaluarea sumativă a uniei competenţe o reprezintă testele cu ajutorul
cărora se poate verifica şi evalua nivelul asimilării cunoştinţelor şi al capacităţilor de a
opera cu ele.
 Elaboraţi teste cu itemi cu răspunsuri deschise , care oferă elevilor posibilitatea de a-
şi formula independent răspunsul . Asigură condiţii prielnice spontaneităţii, creativităţii şi
altor însuşiri ale personalităţii.
 Elaboraţi itemi cu răspunsuri închise , sunt acelea care presupun un singur răspuns
,fiind aceleaşi întodeauna şi în toate condiţiile după următoarele tehnici: 1)tehnica
alegerii duale care solicită din partea elevilor să asocieze unor enunţuri una sau alta
dintre componentele unor cupluri de alternativi duali : adevărat-fals, corect-greşit, da –
nu; 2) tehnica perechilor când se solicită elevilor să stabilească asocieri dintre
elemente , care pot fi : cuvinte, propoziţii, fraze, numere, simboluri repartizate pe două
coloane; 3) tehnica alegerii multiple când elevii aleg un singur răspuns dintr-o listă de
alternative pentru o singură premiză (întrebare)
 Elaboraţi teste combinate cu itemi deschişi( întrebări structurate) şi itemi închişi după
tehnicile descrise deoarece sunt mai atractive pentru elevi, le solicită gândirea şi sunt
mai precise în ceea ce priveşte evaluarea; De asemenea acest fel de teste pot fi
autoevaluate sau coevaluate;
 IDEI PRIVIND STRATEGIILE PE CARE PROFESORII LE-AR PUTEA

FOLOSII PENTRU A ADECVA STRATEGIA DE PREDARE ALEASĂ LA STILURILE
DE ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR
Scopul predării – ce speraţi să Strategia de predare :
realizaţi? Cum veţi proceda?
EVALUARE / TEST
Consolidarea informaţiei
Strategii pentru persoanele care învaţă:
Tipul vizual Tipul auditiv Tipul practic
 Faceţi setul de întrebări  Citiţi cu voce tare  Puneţi elevii să rezolve

cât mai vizual posibil. întrebările (testul) întrebările folosindu-se de
 Utilizaţi imagini în  Repetaţi şi citiţi de la un imagini
întrebările testului. capăt la altul  Dezvoltaţi setul de
 Alcătuiţi câteva întrebări  Încurajaţi elevii să-şi întrebări astfel încât să
în majoritate vizuale cu repete în gând întrebările încorporaţi şi activităţi
minim de text  Sugeraţi citirea de către practice cum ar fi:
 Răspunsurile să fie date elevi, fiecare pentru sine , a îndeplinirea unei sarcini
în formă vizuală , de testului cu voce tare (dar în (asociază în mod practic
exemplu prin diagrame. linişte) prin trasarea de săgeţi ,
 Întrebările să fie  Aţi putea folosi o cuvinte, cifre etc) sau
disponibile în format scris persoană care pune demonstrarea unei abilităţi
( procesarea unor
99
ca elevii să urmărească întrebări cu voce tare şi diagrame, răspunsuri etc.)

individual întrebarea de pe notează răspunsurile , aşa  Oferiţi elevilor un anume
hârtie atunci când aceasta cum au fost date ele de grad de libertate în ceea
este citită cu voce tare. elevi oral, cu cuvintele lor. ce priveşte modalitatea de
 Puneţi la dispoziţia  Prezentaţi verbal modul răspuns: practic, în scris
elevilor ilustraţii şi diagrame de lucru şi daţi explicaţii etc.
pentru a explica ce se cere legate de rezolvarea  Sugeraţi citirea de către
în întrebările testului. testului. elevi a testului, dar în
 Folosiţi programe de  Încurajaţi elevii să pună linişte.
calculator pentru a alcătui întrebări legate de situaţii  Folosiţi programe de
setul de întrebări de control. de neînţelegere a calculator pentru a alcătui
 Folosiţi programe de întrebărilor. setul de întrebări de
calculator pentru evaluare,  Evaluaţi şi notaţi verbal control;
coevaluare şi notare testul;  Folosiţi programme de
calculator pentru evaluare,
coevaluare şi notare
Competenţa: 18.4: Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte
EXERCIŢIUL NR. 5 - Soluţie
FIŞĂ DE LUCRU - INSTRUIRE PRACTICĂ – DEMONSTRAŢIA
 TEHNICA MULSULULUI MANUAL
Această lucrare se efectuează în timp de 6 – 12 ore ;

Lucraţi individual sau în grup în funcţie de activităţi;
Folosiţi metoda simulării pentru că ,este un joc special creat, care reflectă aspecte reale
Pentru simulare pregătiţi din timp materialele necesare ;
Puteţi folosi materiale naturale sau confecţionate care imită starea naturală a
lucrurilor(de exemplu: un mulaj cu o vacă; un uger, confecţionat din material textil şi
umplut cu vată sau alte materiale; o mănuşă menajeră umplută cu apă , sau o mănuşă
obstetricală umplută cu apă care imită ugerul); pe acestea puteţi efectua în laboratorul
de specialitate pregătirea ugerului, masajul ugerului, mulsul propriu-zis;
Folosiţi-vă de creativitate şi imaginaţie pentru a vă reuşi simularea ; nimic nu este

imposibil privind această lucrare;
* Efectuaţi această lucrare direct în producţie , la agenţii economici cu care aţi încheiat
parteneriate pentru instruirea practică sau în ferma didactică a şcolii
100
 Aveţi grijă ca elevii să respecte regulile de protecţia muncii care se impun privind
lucrarea practică;
REGULI DE PROTECŢIE A MUNCII PRIVIND MULSUL TAURINELOR
 Purtarea obligatorie a echipamentului de protecţie

 Abordarea şi contenţia vacilor să se facă cu blândeţe
 Folosirea cu atenţie a uneltelor pentru curăţenia adăpostului şi a vacii
 Folosirea cu atenţie a apei fierbinţi pentru a evita accidentele
 Folosirea cu atenţie a detergenţilor de spălare a vaselor pentru muls şi clătirea
acestora să se facă foarte bine
 Apropierea de vaci să se facă pe partea dreaptă
 Alegerea metodei şi procedeului corect pentru muls
101
FIŞĂ DE OBSERVARE ŞI NOTARE A LUCRĂRII PRACTICE

Operaţiile premergătoare mulsului
Numele şi prenumele elevului....................................................................................
Nr. Etape de lucru Punctaj Punctaj

Crt. acordat
1 Respectarea regulilor de protecţia muncii 1p
Pregătirea vacilor
1 Identificarea materialelor necesare 1p
 Unelte pentru curăţenie: raz, lopată, mătură, roabă, ţesală,

perie, pânză de sac, burete, apă
2 Efectuarea operaţiilor de lucru privind pregătirea vacilor; 2p
0,5p
 Scularea vacilor cu cel puţin un sfert de oră înainte de muls şi
împingerea bălegarului în rigolă
 Ştergerea regiunilor corporale limitrofe ugerului cu o cârpă de 1p
sac, pentru îndepărtarea perilor desprinşi , iar dacă acestea sunt
prea murdare , se spală şi apoi se şterg 0,5p
 Legarea cozii vacii de gamba membrului stâng cu o cureluşă sau
sfoară;
Pregătirea mulgătorului şi a vaselor de muls

1 Identificarea materialelor necesare
1p
 Apă caldă, apă rece, săpun, prosop, halat, bonetă, găleţi,

bidoane, strecurători, cană, scăunel
Efectuarea operaţiilor de lucru privind pregătirea pregătirea 2p

mulgătorului şi a vaselor de muls;
0,5p
2  Spălarea mâinilor cu apă caldă şi săpun şi îmbrăcarea
echipamentului de lucru; 1p
 Clătirea vaselor de muls cu apă rece şi curată, iar pe bidoane
sau găleţi se fixează strecurătorile; 0,5p
 Ataşarea scaunului de muls pe corp , luarea vaselor de muls şi
deplasarea în adăpost sau la locul de muls;
Pregătirea ugerului
Identificarea materialelor necesare
1 1p
 Apă caldă, apă rece, găleată, prosop, cârpă
Efectuarea operaţiilor de lucru privind pregătirea ugerului; 2p
102
0,5p
 Apropierea pe partea dreaptă a vacii , prin prevenirea acesteia;
2 1p
0,5p
 Spălarea ugerului cu apă caldă (iarna), sau cu apă rece,vara;
 Ştergerea ugerului cu un prosop curat ;
TOTAL PUNCTAJ 10p

Nota acordată
Profesor/ Maistru instructor

………………………………………………….
producţia de carne
EXERCIŢIU NR.1 - Soluţie Lucraţi in grup
FIŞĂ DE LUCRU – problematizarea

Este cea mai răspândită şi cea mai rentabilă metodă de îngrăşare intensivă, datorită
economicităţii sale comparativ cu celelalte metode intensive.
SARCINI DE LUCRU:
1. Argumentaţi caracteristicile tehnice care determină economicitatea acestui tip de
îngrăşare în tabelul de mai jos:
ARGUMENTE
 Vârsta de sacrificare este de 14-18 luni, la greutate vie de 450-550kg
 Sporuri medii zilnice de 900-1200 gr.şi randament la sacrificare de 55-60%;

CARACTERISTICI consum specific cca 7 UN/kg spor;
TEHNICE
 Preluarea viţeilor se face la vârsta de 15-21 zile când sunt obişnuiţi cu
alăptarea la găleată sau la biberon
 De la primirea viţeilor în îngrăşătorie şi până la încheierea procesului de

îngrăşare se parcurg patru perioade
103
2 Denumiţi perioadele de îngrăşare şi specificaţi caracteristicile acestora completând

diagrama de mai jos:
alăptare înţărcare
Durează 30 de zile -Durează 66 de zile

hrănirea se face cu înlocuitor -Se reduce treptat înlocuitorul de
de lapte, nutreţ combinat, fân de HRĂNIREA lapte urmat de înţărcare
lucernă la discreţie -Hrănire din stoc de tip monodietă
creştere şi îngrăşare Finisare2

-Durează 340 de zile - Durează 51 de zle
-Hrănirea se face din stoc de tip - Hrănirea se face din stoc de
monodietă tip monodietă dar, creşte
cantitatea de concentrate;
 Explicaţi elevilor modul de lucru privind rezolvarea pas cu pas a sarcinilor în funcţie de
stilul de învăţare al elevilor; procedaţi astfel:
 IDEI PRIVIND STRATEGIILE PE CARE PROFESORII LE-AR PUTEA
FOLOSII PENTRU A ADECVA STRATEGIA DE PREDARE ALEASĂ LA STILURILE
DE ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR
cooperare –gîndiţi / lucraţi în
Oferirea informaţiei grup / comunicaţi
De la teorie la practică:
Explicarea de elemente teoretice
importante în practică
Strategii pentru persoanele care învaţă:
104
 Folosiţi materiale  Citiţi cu voce tare  Implicaţi aceşti elevii cât

tipărite sau scrise şi sarcinile de rezolvat mai mult posibil; cereţile chiar
imagini, pentru a ajuta să vă fie asistenţi, să noteze
elevii să reţină mai procedura de lucru pe tablă
uşor:suport de curs,fişă în timp ce dumneavoastră o
explicaţi
documentare,imagini cu  Prezentaţi verbal modul
 Puneţi elevii să rezolve
animale, notiţe; de lucru şi explicaţi în
pas cu pas sarcinile folosindu-
 Utilizaţi folii de amănunt fiecare sarcină de se de imagini
retroproiector colorate rezolvat
pentru a permite elevilor să
vadă şi să descopere în
acelai timp informaţiile  Îndemnaţi elevii să
 Îndrumaţi elevii să  Încurajaţi elevii să proceseze fişa de lucru
utilizeze culori pentru ca citească cu voce tare
rezolvarea sarcinilor să fie informaţiile utile
cât mai vizibilă
 Îndemnaţi elevii să facă un
 Îndrumaţi elevii să colaj cu animale domestice pe
privească imagini cu sexe unde vor prezenta
animale pentru a descoperi caracterul activităţii sexuale;
răspunsurile din texte. afişaţi-l în clasă
 Încurajaţi elevii să pună
întrebări şi să discute
despre rezolvarea sarcinilor
105

producţia de carne
EXERCIŢIUL NR.2 - Soluţie Lucraţi individual
FIŞĂ DE LUCRU - OBSERVAREA

ÎNTREŢINEREA VIŢEILOR ÎN SISTEMUL DE ÎNGRĂŞARE BABY – BEEF NORMAL
Întreţinerea viţeilor în acest sistem de îngrăşare se face în stabulaţie liberă şi prezintă
unele particularităţi în funcţie de perioada de creştere şi îngrăşare.
SARCINI DE LUCRU:
3 Observaţi imaginile de mai jos şi descoperiţi cărei perioade de creştere şi îngrăşare
le aparţin;
4 Precizaţi caracteristicile întreţinerii viţeilor din fiecare perioadă de creştere şi
îngrăşare;
a b c
a) Perioada I – alăptarea
Cuşti individuale prevăzute cu instalaţii de alăptare
artificială
b) Perioada II – înţărcarea d
Boxe colective aşezate pe două rânduri cu alee centrală
de furajare pe mijloc
c) Perioada III- creştere şi îngrăşare - Boxe colective aşezate pe două rânduri cu alee centrală
de furajare pe mijloc
Pardoseala boxelor este din grătar de beton cu evacuare hidraulică sau mecanică a
d) Perioada IV - finisare - Boxe colective aşezate pe două rânduri cu alee centrală de furajare
pe mijloc
Pardoseala boxelor este din grătar de beton cu evacuare hidraulică sau mecanică a dejecţiilor
106
Această activitate ajută elevii să observe şi să descopere pe baza imaginilor şi a

informaţiilor cel mai efficient system de îngrăşare;
Pregătiţi din timp fişele de documentare şi fişele de lucru pentru această activitate;
Propuneţi elevilor ca rezolvarea exerciţiului să fie temă individuală unde elevul îşi poate
manifesta imaginaţia şi creativitatea pentru a obţien informaţii mai multe privind
tema(sarcini d edezvoltare);
Folosiţi feed-backul pentru a da elevilor indicii privind modul de lucru;
Indicaţi elevilor şi alte surse de informare privind rezolvarea acestui exerciţiu;
Cereţi elevilor să lucreze exerciţiul pe calculator după o schemă proprie;
Cereţi elevilor să prezinte rezultatele muncii lor prin proiectare folosind folie transparentă
sau videoproiector;
Cereţi părerea elevilor privind modul de abordare a activităţii individuale de către colegii
lor; antrenaţi elevii în evaluare şi coevaluare;
 Elaboraţi exerciţii cu activităţi de învăţare individualizate.
 Utilizaţi în aceleaşi activităţi de învăţare sarcini care pot fi rezolvate pas cu pas şi sarcini
de dezvoltare deoarece asigură faptul că elevii slabi reuşesc să aibă unele succese în
timp ce elevii capabili sunt solicitaţi.
 Stabiliţi stilurile de învăţare ale elevilor; daţi informaţii despre stilul lor de învăţare ,
deoarece vă ajută să folosiţi cel mai bine punctele lor forte şi să dezvoltaţi punctele lor
slabe.
 Activităţile la lecţii pot fi variate astfel încât să garanteze că toate stilurile de

învăţare sunt satisfăcute la un anumit moment al lecţiei;
 Folosiţi stilurile de învăţare caracteristice fiecărui elev şi daţi elevilor teme individuale pe
baza stilurilor de învăţare sau preferinţelor, deşi acest lucru ocupă mult din timpul
profesorului.
EXEMPLU: TEMA DE LUCRU INDIVIDUALĂ:
 Profesorul fixează o singură sarcină , care cere acelaşi lucru de la toţi elevii;
 Elevii studiază aceeaşi temă dar au posibilitatea să-şi prezinte lucrarea în mod diferit în
funcţie de stilurile de învăţare : sub formă de exerciţiu cu mai multe cerinţe, sub formă de
schemă, prezentare orală, afiş etc; sarcina nu este diferenţiată , dar produce un rezultat
diferenţiat după modul cum este prezentată.
107
IDEI PRIVIND STRATEGIILE PE CARE PROFESORII LE-AR PUTEA FOLOSII

PENTRU A ADECVA STRATEGIA DE PREDARE ALEASĂ LA STILURILE DE
ÎNVĂŢARE ALE ELEVILOR
 TEMA DE LUCRU INDIVIDUALĂ

Planificarea şi organizarea propriei
învăţări(observare,problematizare) Instruire individualizată
Strategii pentru persoanele care învaţ
 organizează-ţi zona de  Discută modul de  organizează-ţi zona de

lucru şi concentrează-te rezolvare a sarcinii cu lucru şi te concentrezi
asupra sarcinii profesorul sau colegii asupra sarcinii
 vezi materiale tipărite  Ascultă explicaţiile şi  ai încredere în tine când
sau scrise pentru a te ajuta sugestiile profesorului abordezi o sarcină de lucru
să reţii mai uşor:suport de  Citeşte cu voce tare  întocmeşte o listă cu
curs,fişă documentare, sarcina şi încearcă să o activităţi practice pentru a
notiţe, reţii rezolva tema:
 Repetă cu voce tare -căută material documentar
cuvintele cheie privind tema
 priveşte imaginea  Citeşte cu voce tare fişa -citeşte textul urmărind cu
pentru explicarea textului de documentare sau creionul informaţiile
 utilizează culori pentru a notiţele necesare
sublinia cuvintele cheie cât  Pune întrebări despre -subliniază cu creioane
mai vizibil imagine colorate cuvintele cheie
 fă fişa de schiţare a  Vorbeşte cu voce tare necesare rezolvării temei
sarcinii cât mai vizibilă cu cum gândeşti să rezolvi  întocmeşte o schemă
putinţă –folosiţi pictograme, sarcina cu cerinţele temei
elemente grafice colorate  Vorbeşte în şoaptă în  întocmeşte practic fişa
 alcătuiţi câteva întrebări timp ce rezolvi tema de lucru cu un exerciţiu cu
în majoritate vizuale, cu  Stabileşte în gând mai multe cerinţe
minim de text modul de prezentare a  decupează imaginea pe
execiţiului componente
 Înregistrează audio  lipeşte componentele pe
propriile idei, planuri dacă fişa de lucru şi explicăle
îţi este mai uşor să prezinţi  procesează fişa de lucru
tema
 Prezintă oral rezolvarea
sarcinii
108

IDENTIFICAREA TAURINELOR ÎN SISTEM UNITAR CODIFICAT DE INDIVIDUALIZARE

ŞI ÎNREGISTRARE
FIŞĂ DE LUCRU – INDIVIDUALIZAREA

PROBĂ PRACTICĂ
SARCINI DE LUCRU: Efectuaţi individualizarea prin crotaliere la taurine.
ETAPE MATERIALE OPERAŢII

 Viţel
- Verifică starea de integritate a
 Alcool, vată
 Cleşte de crotaliat materialelor
1.Pregătirea materialelor
necesare  Crotalii - aranjează materialele şi
instrumentele în ordinea folosirii lor.
2. Contenţia animalului  Funie - se imobilizează viţelul

 Vată
3. Identificarea venelor - Şterge faţa internă a urechii cu
 Alcool sanitar
auriculare tampon de vată îmbibată în alcool
sanitar.
- Perforează urechea în treimea

dinspre baza ei cu cleştele de
4. Perforarea urechii  Cleşte de crotaliat
crotaliat.
 Crotalie
5. Ataşarea crotaliei şi - Se introduce crotalia în orificiul
 Cleşte de crotaliat
nituirea executat şi se nituieşte capătul
crotaliei cu cleştele.
REGULI DE PROTECŢIA MUNCII:

 Purtarea echipamentului de protecţie a muncii.
 Se interzice joaca cu instrumentele şi materialele.
 Să evite atingerea ochilor cu substanţe dezinfectante.
 Să nu bruscheze viţeii.
 Să se spele şi să se dezinfecteze pe mâini după efectuarea lucrării.
SUGESTII METODOLOGIC
Această lucrare se efectuează în timp de 6 ore;
109
Lucraţi cu elevii individual sau în grup în funcţie de activităţi;

Întocmiţi fişe de observare a lucrării practice individuale sau colective;
Folosiţi metoda simulării pentru că, este un joc special creat, care reflectă aspecte reale
Pentru simulare pregătiţi din timp materialele necesare ; Efectuaţi simularea lucrării în
laboratorul de specialitate ;
Puteţi folosi materiale naturale( crotalii din plastic, cleşte de crotaliat, creion, alcool, vată
etc) sau confecţionate(ureche confecţionată din carton), care imită starea naturală a
lucrurilor;
Efectuaţi lucrarea în ferma didactică a şcolii sau la agenţii economici în condiţii de

producţie direct pe viţei;
Studiaţi fişa de documentare care face referire la individualizarea taurinelor şi realizaţi

alte exerciţii cu privire la informaţiile date;
110
COLEGIUL TEHNIC PONTICA
PROIECT DE LECŢIE
 DATA:
 CLASA: a – XII – a TEHNICIAN ZOOTEHNIST
 MODULUL: Tehnologia creşterii bovinelor
 COMPETENŢA: 18.1 Aplică cunoştinţe referitoare la rasele de taurine:
 SUBIECTUL: RASE DE TAURINE.
 DURATA: 2 ore
 TIPUL LECŢIEI: Formarea deprinderilor practice.
 VARIANTA: Lecţie de laborator tehnologic.
 SCOPUL: Formarea competenţei de a identifica rasele de taurine.
 OBIECTIVE: La finalul lecţiei elevii vor fi capabili:

O1 Să identifice rasele de taurine
O2 Să caracterizeze rasele după caracterele lor morfologice.
O3 Să caracterizeze rasele după caracterele lor productive.
O4 Să utilizeze termenii de specialitate.
O5 Să-şi evalueze obiectiv rezultatele muncii
 STRATEGII DIDACTICE:
a) METODE ŞI PROCEDEE:
Metoda dominantă: Lucrul pe staţiuni
Metode subordonate: Observarea
Descoperirea
Problematizarea
Conversaţia euristică
Autoevaluarea
b) RESURSE MATERIALE:
Mulaje
Folii
Retroproiector
Fişe de documentare
Fişe de lucru.
Fişe de autoevaluare.
c) FORMA DE ORGANIZARE:
Frontal
Pe echipe
 BIBLIOGRAFIE:
- GHE. GEORGESCU şi colab. – “Tehnologia creşterii animalelor domestice”. Editura
“Ceres”. Bucureşti 1987.
111
ACTIVITĂŢI DESFĂŞURATE DE: EVALUARE

NR. EVENIMENTE DIDACTICE FORME –
CRT. MOMENTELE LECŢIEI PROFESOR ELEVI INSTRUMENTE
I INSTRUCTAJUL INIŢIAL  Notează absenţele, face observaţii dacă  Raportează prezenţa Observarea
(SECVENŢA INIŢIALĂ) este cazul, verifică materialele  Sunt pregătiţi pentru începerea lecţiei, sistematică
1 Momentul organizatoric didactice. organizaţi în echipe de câte 4 elevi.
 Scrie pe tablă titlul lecţiei “RASELE DE  Notează în caiete titlul lecţiei.
TAURINE”.  Ascultă cu atenţie întrebările
 Reactualizează cunoştinţele acumulate formulate. Observarea
2 Anunţarea temei (subiectului) la orele de teorie sau la alte teme prin  Răspund, explică, argumentează sistematică
întrebări clare, concise adresate frontal uneori din experienţa proprie sau alte Orală
surse de informare.
II INSTRUCTAJUL CURENT  Ascultă prezentarea şi se
(SECVENŢA CURENTĂ) concentrează asupra teme
1 Realizarea continuităţii activităţii  Prezintă pe scurt metoda “Lucrul pe
de instruire. staţiuni”
2 Organizarea staţiunilor. Formarea  Organizează staţiunile  Se grupează câte 4 elevi şi formeză o
grupelor de lucru. grupă de lucru.
 Îşi aleg câte un lider.
3 Distribuirea fişelor de lucru pentru  Fiecărei staţiuni de lucru i se distribuie  Fiecare grupă de lucru va avea
fiecare staţiune. fişele de documentare şi fişele de lucru. asupra sa câte o fişă de lucru.
 Solicit ă elevii să studieze fişa de  Studiază fişa de documentare.
documentare  Discută între ei despre eventualele
 Răspunde solicitărilor elevilor pentru neclarităţi. Fişă de lucru
clarificări.  Cer sprijinul profesorului dacă este
4 Prezentarea sarcinilor de lucru  Solicită elevii să resolve fişele de lucru. cazul, pentru clarificare unor probleme
Rezolvarea sarcinilor de lucru.  Anunţă timpul alocat rezolvării sarcinii neînţelese (termeni, exprimări)
de lucru din fiecare staţiune.  Gândesc, cooperează, comunică între Fişa de observare
 Urmăreşte cu atenţie comportamentul ei pentru găsirea soluţiei.
elevilor în grupă şi participarea  Încep rezolvarea sarcinii de lucru,
membrilor grupei la rezolvarea sarcinei fiecare grupă la staţiunea unde a fost
de lucru. repartizată.
 Urmăreşte şi dirijează deplasarea  Elevii se deplasează în ordine prin Observarea
sistematică
112
elevilor pentru rezolvarea sarcinilor de fiecare staţiune unde vor studia în

lucru din fiecare staţiune. continuare fişele de documentare
prezentate şi vor rezolva fiecare
secvenţă din fişa de lucru.
 Ascultă prezentarea soluţiilor de către
Prezentarea soluţiilor de către liderul fiecărei grupă.
fiecare grupă.  Distribuie fiecărui elev din fiecare grupă  Prezintă soluţia la problema propusă. Fişa de lucru
5 câte o fişă de autoevaluare  Verifică soluţia fişei de lucru.
 Solicită elevii să completeze fişa de  Rezolvă fişa de autoevaluare.
Autoevaluarea autoevaluare în 10 minute şi să se  Se autoevaluează. Fişă de
autoevalueze.  Verifică soluţia fişei de autoevaluare. autoevaluare
 La expirarea timpului de lucru expune  Ascultă cu atenţie aprecierile făcute.
soluţia fişelor de autoevaluare.  Urmăresc notarea.
 Completează fişa de observare.
Evaluare  Pe baza fişei de observaţie apreciază
comportamentul elevilor şi evaluează
activitatea acestora.
 Face aprecieri individuale prin note
III INSTRUCTAJUL DE ÎNCHEIERE  Face aprecieri globale şi evidenţiază
(SECVENŢA FINALĂ) modul în care a lucrat fiecare echipă.  Reţin aprecierile făcute
 Face observaţii şi recomandări dacă
este cazul.
NOTĂ:
Acest proiect didactic este un exemplu; pentru utilizarea acestui proiect didactic folosiţi-vă de fişele de documentare şi de lucru
privind rasele de taurine existente în acest auxiliar la competenţa 18.1
113
BIBLIOGRAFIE
www.agroinfo.ro
www.cartiagricole.ro
www.cresterea-taurinelor.ro
www.fermierul.ro
www.ghidul-fermierului.ro
www.revista-ferma.ro
www.zootehnie.ro
Stelian Dinescu Cresterea vacilor pentru lapte -

tehnologii moderne, Editura
Ceres, 2005, Bucuresti
Vasile Maciuc, Vasile Ujica, Ionel GHID PRACTIC DE

Nistor AMELIORARE GENETICA A
BOVINELOR PENTRU
PRODUCTIA DE LAPTE, Editura
Alfa, 2002,Bucuresti
Gh. Georgescu şi colab. TEHNOLOGIA CREŞTERII

ANIMALELOR DOMESTICE,
Editura Ceres, Bucureşti, 1989
114

Tehnologia Cresterii Bovinelor

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tehnologia Cresterii Bovinelor

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

Proiectul Phare TVET RO 2005/017-553.04.01.02.04.01.03

Patape Mărioara – prof. grad. did. I, Colegiul Tehnic Pontica Constanţa

Catinca Scrioşteanu – expert CNDIPT – UIP

Prezentul material de învăţare se adresează elevilor care urmează traseul

În prezentarea activităţilor de învăţare, profesorii pot utiliza următoarele metode:

Materialul de învăţare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de Pregătire Profesională

Materialul de învăţare nu acoperă toate cerinţele din Standardul de

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

18.2. Organizează reproducţia taurinelor:

18.3 Aplică tehnologia creşterii tineretului taurin:

18.4. Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de lapte:

18.5 Asigură tehnologia de exploatare a taurinelor pentru producţia de carne:

18.6. Aplică tehnologia ameliorării taurinelor

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

1. Clasifică şi selectează rasele de taurine după criterii date

2. Diferenţiază rasele de taurine după particularităţi morfo - productive

3. Analizează factorii care influenţează sporirea efectivelor de taurine

4. Supraveghează fătările la vaci

5. Aplică sisteme şi metode de alăptare a viţeilor

6. Selectează nutreţurile folosite în alimentaţia viţeilor sugari

7. Analizează factorii care influenţează producţia de lapte

8. Supraveghează mulgerea manuală

9. Aplică sisteme şi metode de îngrăşare a taurinelor

10. Organizează selecţia la taurine

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

 Autorii recomandă utilizarea diferitelor metode care să confere caracterul formativ al

 Prezentul material de învăţare dă posibilitatea de a face o evaluare ,,diagnostic’’ la

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

Titlul modulului: Tehnologia creşterii bovinelor

Competenţe Activitate de învăţare Data Verificat

 aplicarea normelor specifice de

FIŞĂ DE REZUMAT ACTIVITATE

Competenţă Activitate de Obiectivele

Detalii Denumirea sau alte Obiectivul(ele)

 Înregistrările exacte reprezintă un aspect important al administrării procesului de

FIŞĂ PENTRU ÎNREGISTRAREA PROGRESULUI ŞCOLAR

FIŞA DE PROGRES ŞCOLAR - INDIVIDUALA

Comentarii privind activităţile elevului

CUVINTE CHEIE, GLOSAR DE TERMENI

Direcţia de specializare Tendinţa animalelor spre o anumită producţie

Acest material îşi propune să uşureze activitatea de învăţare a elevilor,

 Citiţi cu atenţie toate materialele!

 Completaţi fiecare secţiune cu atenţie!

 Consultaţi-vă cu profesorul la nevoie!

 Aveţi încredere în voi pentru că nimic nu este

UNITATEA DE COMPETENŢĂ 18 – TEHNOLOGIA CREŞTERII BOVINELOR

FIŞA DE DOCUMENTARE NR. 1

CLASIFICAREA RASELOR DE TAURINE

RASE IMPORTATE RASE LOCALE

SPECIALIZA RASE / Grad de Specializa Rase/ varietăţi

Rase de lapte R. Friză alb cu De lapte Taurinele roşii

Mixte, Rasa Brună

Rase mixte R. Friză alb cu Mixte, Rasa Bălţată

Rase mixte R. Friză alb cu Universale Rasa Pinzgau de

RASE DE TAURINE IMPORTATE

Rasa Jersey R. Friză alb cu negru tipul european

Rasa Simmental rasa Aberdeen - Angus

roşu tipul european

RASE DE TAURINE LOCALE

Rasa Sura de Stepă Rasa Mocăniţa

Taurinele Roşii dobrogene Rasa Bălţata românească

Rasa Bruna de Maramureş Rasa Pinzgau de Transilvania