23.03.

2018

SIMBIOZĂ

 relaţii stabilite între 2 organisme care s-au

PARAZITOLOGIE adaptat să trăiască împreună
MEDICALĂ  MUTUALISM
 profită ambii parteneri
 COMENSALISM
 un partener beneficiază
 celălalt partener nu beneficiază şi nu este dezavantajat
 PARAZITISM
 asociaţie în care gazda este vătămată

PARAZITISM GAZDA
 parazit obligatoriu  gazda rezervor
 organism total dependent de gazda sa  specia de care depinde parazitul pentru supravieţuirea
 parazit facultativ în natură
 organism care poate trăi:  este sursă de infecţie
 liber în natură şi  gazda intermediară
 în gazda animală  în care se dezvoltă stadiul intermediar sau larvar
 stadii de dezvoltare în care organismul este  gazda definitivă
 parazit  se dezvoltă adultul sau stadiul final al parazitului
 liber

EPIDEMIOLOGIE EVOLUŢIE
 prevalenţa  endemică
 nr. de persoane infestate dintr-un teritoriu, într-o  ?
perioadă de timp  epidemică
 ?
 incidenţa  sporadică
 frecvenţa cu care este întâlnită o parazitoză  infestaţia apare neregulat, la indivizi izolaţi

1
 23.03.2018

DEFINIŢII ELUDAREA ACŢIUNII IMUNE A GAZDEI

 ectoparaziţi  mimare antigenică
 trăiesc pe / în tegumentul gazdei  parazitul se îmbracă cu componente ale gazdei
 infestaţie  nu mai este recunoscut ca străin
 blocare
 endoparaziţi  ac. non-citotoxici se combină cu ag. parazitare 
 trăiesc în tractul digestiv, organele şi ţesuturile este inhibată legarea ac. citotoxici
gazdei  localizarea intracelulară
 infecţie  protecţie faţă de mecanismele de apărare a gazdei

ELUDAREA ACŢIUNII IMUNE A GAZDEI GRADUL DAUNELOR PRODUSE GAZDEI

 variaţia antigenică
 parazitul îşi modifică glicoproteinele de suprafaţă
 scapă de acţiunea anticorpilor
 imunosupresia
 parazitul reduce răspunsul imun al gazdei
 faţă de sine
 faţă de alte antigene străine
 DEPINDE DE:
 virulenţa parazitului
 cantitatea inoculului
 rapiditatea cu care se multiplică în organism
 toleranţa sau rezistenţa gazdei
 starea sistemului imun al gazdei

MODURI DE LEZARE A GAZDEI MODURI DE LEZARE A GAZDEI

 perturbă sistemele enzimatice ale gazdei prin  iritaţia mucoasei intestinale: Giardia, Trichinella
 secreţii  iritaţia canalelor biliare: Fasciola
 excreţii  fenomene obstructive:
 produse parazitare  a canalelor biliare: Fasciola
 sustrag substanţele nutritive ale gazdei  ocluzie intestinală: Ascaris
 chim intestinal: cestode, nematode  fenomene compresive: chist hidatic
 sânge: Ancylostoma  perforaţii: Ascaris
 vitamina B12: Diphylobotrium

2
 23.03.2018

PROTOZOARE PARAZITE
METAZOARE
AMIBE
 TREMATODE
FLAGELATE CAVITARE
 CESTODE
FLAGELATE SANGUINE ŞI TISULARE
 NEMATODE INTESTINALE
CILIATE
SPOROZOARE
TAXONOMIE INCERTĂ

PROTOZOARE PARAZITE
ECTOPARAZIŢI
 Sarcoptes scabiae organisme eucariote
 Pediculidae dimensiuni 20 – 100 μ
formă sferică sau ovoidală
nu au contur precis în stadiu de trofozoid

PROTOZOARE PARAZITE PROTOZOARE PARAZITE

structuri morfologice fundamentale: structuri morfologice fundamentale:
- citoplasma
– membrană plasmatică semipermeabilă
ectoplasma endoplasma
în stadiul de trofozoid
– sediul
menţine concentraţia normală a substanţelor – rol în
proceselor digestive
citoplasmatice locomoţie rezervelor de glicogen
ingestia hranei – reglează presiunea osmotică
controlează
respiraţie prin vacuole digestive
– captarea hranei prin vacuole contractile
excreţie
– eliminarea produselor de excreţie

3
 23.03.2018

PROTOZOARE PARAZITE NUTRIŢIA

structuri morfologice fundamentale:
– nucleul
determină caracterul genetic al speciei
reglează creşterea şi reproducerea
înconjurat de o membrană perforată de pori 
comunică cu endoplasma
1. hrana introdusă prin
– endocitoză sau
– citostom
2. vacuolă digestivă  fuziune cu lizozomul =
fagolizozom
3. enzime lizozomale – scindare hrană în
elemente simple – dizolvare în apa din
vacuolă
4. intrare în citoplasmă – utilizare pentru
energie şi sinteze
5. eliminare material nedigerat prin exocitoză,
la suprafaţa parazitului

RESPIRAŢIA ÎNMULŢIREA
prin difuziune sexuat ± asexuat
– oxigenul difuzează în interiorul parazitului
– CO2 difuzează în afara parazitului înmulţirea asexuată: diviziune binară
longitudinală
– schiziparitate
diviziune simplă
– schizogonie
diviziune multiplă

ÎNMULŢIREA ÎNCHISTAREA
sexuat ± asexuat rol

înmulţirea sexuată: sporogonică – de protecţie a parazitului

– între gameţi
celule diferenţiate sexual
– se formează zigotul (oul)
– se transformă în sporochist (sac cu spori)
– se eliberează sporozoiţii
în afara gazdei  uşurează trecerea la o nouă gazdă
faţă de enzimele din tractul intestinal superior al noii
gazde
– de reproducere
nucleul suferă o diviziune  nr. crescut de exemplare
după dechistare

4
 23.03.2018

ÎNCHISTAREA DECHISTAREA
iniţiată de datorată:

– deficitul de hrană – gazdei

acţiunii enzimatice a ţesuturilor gazdei
– acumularea excesivă de produse catabolice modificări osmotice apărute în mediu
– modificări în concentraţia ionilor de hidrogen
– protozoarului din interiorul chistului
– suprapopulare
acţiune mecanică
acţiune biochimică

CICLUL DE VIAŢĂ
simplu
– stadiu trofic într-o singură gazdă
– înmulţire binară
– Trichomonas vaginalis, Entamoeba gingivalis

complex
– a. în plus stadiu de chist (Amibe)
– b. necesită 2 gazde