Lucrare de analiză economică

S.C. SINTEZA S.A.

Profesor coordonator: Student:

Conf.univ.dr Dorina POPA Paina Alexandru-Marin

Asist.univ.dr. Marioara BELENEŞI

Oradea
2017
 Cuprins

Capitolul 1. Considerații generale...............................................................................................2

Capitolul 2. Analiza echilibrului financiar ...............................................................................3

2.1. Situația netă (SN) ......................................................................................................3
2.2. Fondul de rulment (FR).............................................................................................4
2.2.1. Fond de rulment propriu (FRP).................................................................................5
2.2.2. Fond de rulment împrumutat (FRI)...........................................................................6
2.3. Nevoia de fond de rulment (NFR).............................................................................7
2.4. Trezoreria netă (TN)..................................................................................................8

Capitolul 3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune și a ratelor......................................9

3.1. Analiza performanței întreprinderii utilizând soldurile intermediare de gestiune......9
3.1.1. Marja comercială (MC).............................................................................................9
3.1.2. Producția exercițiului (Qex).......................................................................................9
3.1.3.Valoarea adăguată (VA)...........................................................................................10
3.1.4.Excedentul brut de exploatare (EBE).......................................................................11
3.1.5. Rezultatul din exploatare (RE)................................................................................12
3.1.6. Rezultatul curent (RC)............................................................................................13
3.1.7. Rezultatul net al exercițiului (RN)..........................................................................14
3.2. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor.......................................................15
3.2.1. Ratele de structură...................................................................................................12
3.2.2. Ratele de lichiditate și solvabilitate ........................................................................19
3.3.3. Analiza ratelor cinetice (de gestiune)......................................................................22

Capitolul 4. Analiza rapoartelor statice și dinamice ...............................................................23

4.1. Principalii indicatori valorici......................................................................................23
4.2. Analiza raportului static dintre indicatorii valorici.....................................................24
4.3. Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici................................................25

Capitolul 5. Analiza factorială a cifrei de afaceri -CA- modelul descompunerii pe fracții..27

Capitolul 6. Analiza factorială a valorii adăugate -VA- modeul descompunerii pe fracții..30

Capitolul 7. Analiza factorială a productivității muncii..........................................................33

Capitolul 8. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe.................................... .....................35

Capitolul 9. Analiza factorială a fondului de salarii................................................................40

Capitolul 10. Analiza ratei de rentabilitate economică -modelul descompunerii pe fracții..42

Capitolul 11. Analiza ratei de rentabilitate financiară- modelul descompunerii pe fracții..45

Capitolul12. Concluzii și recomandări.......................................................................................47

2
 Capitolul 1.Considerații generale

Evoluţia cifrei de afaceri, a rezultatului net şi

a activelor totale ale societăţii

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se apelează la datele contabile care reprezintă

cuantificarea activităţii economice dintr-o firmă si anume: bilanţ, contul de profit şi pierdere, unele
note explicative, balanţa de verificare cât şi la informaţiile conţinute în bilanţul financiar şi în
bilanţul funcţional.
Necesitatea formulării unor concluzii pertinente privind situaţia întreprinderii impune
analiza în dinamică a indicatorilor selectaţi, motiv pentru care rezultatele financiare ale societăţii
vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2014 şi 2015.
Societatea comercială SC SINTEZA S.A. a fost înfiinţată în anul 1905 şi are ca principalul
obiect de activitate Fabricarea de produse chimice organice, de bază. Datorită numărului de
angajaţi:100 şi a valorii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăţilor mari.
Principalii clienţi sunt companiile și persoanele fizice.

Principalii indicatori financiari ai societăţii comerciale SC SINTEZA S.A. pentru anii

2014 şi 2015 sunt:

Indicator 2014 2015 Δ Δ%

Cifra de Afaceri 29.948.641 27.269.220 -2.679.421 91.05%
Rezultatul Net 244.136 15.825 -228.311 6.48%
Active totale 100.062.056 95.698.697 -4.363.359 95.63%

Aşa cum se observă şi din tabelul de mai sus societatea înregistrează o creștere a
principalilor indicatori financiari, creștere accentuată și de evoluția producției vândute.

120,000,000

100,000,000

80,000,000

60,000,000
Cifra de afaceri
40,000,000
Rezultatul net
20,000,000

Active totale
0
2014 2015

3
 Capitolul 2. Analiza echilibrului financiar

Nr. Indicator 2014 2015

1 Active imobilizate 56.734.139 51.929.487
2 Active circulante 42.889.067 43.233.465
3 Cheltuieli în avans 438.850 535.745
4 Activ total 100.062.056 95.698.697
5 Datorii pe termen scurt 18.485.219 18.695.666
6 Datorii pe termen mediu și lung 5.207.992 4.061.108
7 Venituri în avans 240.044 36.335
8 Provizioane 0 0
9 Datorii totale 23.933.255 22.793.109
10 Situația netă 76.128.801 72.905.588

SN=AT-DT
SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans

Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans
+ Subventii din investitii+Provizioane

AT0=56.734.139 + 42.889.067 + 438.850 = 100.062.056

AT1=51.929.487 + 43.233.465 + 535.745 = 95.698.697

DT=DTS+DTL+Provizioane+Venituri în avans + Subventii din investitii

DTS= datorii pe termen scurt

DTL= datorii pe termen lung

DT0= 18.485.219 + 5.207.992 + 0 + 240.044 = 23.933.255

DT1= 18.695.666 + 4.061.108 + 0 + 36.335 = 22.793.109

SN0=AT0-DT0= 100.062.056 – 23.933.255 = 76.128.801

SN1=AT1-DT1= 95.698.697 – 22.793.109 = 72.905.588
ΔSN=SN1-SN0= 72.905.588 – 76.128.801 = - 3.223.213

4
 Situaţia netă este pozitivă şi descrescătoare, reflectă creşterea valorii patrimoniale a
societăţii, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor
În ambele perioade analizate, situația neta este pozitivă. Se observă o tendință de scădere
de la o perioada la alta, aspect economic nefavorabil pentru societate.
Cauze:

-scăderea într-o măsură mai mare a activului total(4.363.359) , decât au scăzut datoriile
totale ( 1.140.146) datorită:

-creșterea datoriilor pe termen scurt cu 210.447

-scăderea datoriilor pe termen lung cu 1.146.884 lei, o scădere mult mai mica decât cea a
activelor imobilizate

2.2 Fondul de rulment(FR)

Nr. Indicator 2014 2015

1 Capital propriu 76.128.801 72.905.588
2 Datorii pe termen mediu și lung 5.207.992 4.061.108
3 Provizioane 0 0
4 Capital permanent 81.336.793 76.966.696
5 Active imobilizate 56.734.139 51.929.487
6 Fondul de rulment 24.602.654 25.037.209

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si
lung+Provizioane+Subventii din investititii
Nevoi permanente =Active imobilizate nete

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 76.128.801 + 5.207.992 = 81.336.793

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 72.908.588 + 4.061.108 = 76.969.696

FR 0 = 81.336.793 – 56.734.139 = 24.602.654

FR1 = 76.969.696 – 51.929.487 = 25.037.209
∆FR= 25.040.209 – 24.602.654 = 434.555
5
Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se urmărește
dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite evenimente
neprevăzute.

In perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv în ambii ani de analiză și reflectă
realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă
de securitate, care o protejează de potențialele evenimente neprevăzute. Fondul de rulment pozitiv
reprezintă un surplus de surse permanente(capitaluri permanente) peste nevoile permanente de
acoperit(active imobilizate). Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se
alocă surse permanente.

. Se manifestă o tendință de creștere, aspect favorabil pentru societatea analizată.

Cauze:
- Nevoile permanente scad în 2015 față de 2014 mai mult decât a scăzut capitalul permanent,
datorită scăderii activelor imobilizate cu 4.804.652. Această scădere s-a datorat unor
investiții nereușite
- Capitalul permanent scade cu 4.370.097 , scădere datorată mai ales diminuării capitalului
propriu ca acoperire unor pierderi contabile din anii precedenți.

Fondul de rulment se împarte în:

2.2.1.Fond de rulment propriu (FRP)

Nr. Indicator 2014 2015
1 Capital propriu 76.128.801 72.905.588
2 Active imobilizate 56.734.139 51.929.487
3 Fondul de rulment propriu 19.394.662 20.976.101

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

FRP0 = 76.128.801 – 56.734.139 = 19.394.662
FRP1 = 72.905.588 – 51.929.487 = 20.976.101
∆FRP = 20.976.101 – 19.394.662 = 1.581.439

6
 FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce reflectă gradul
de autonomie financiară.
In ambele perioade analizate, FRP este pozitivă ceea ce reflectă echilibrul financiar, dar și
faptul că societatea dispune de o marja de securitate, care o protejază de anumite evenimente
neprevăzute. Se manifestă o tendință de creștere, de la o perioadă la alta, aspect favorabil pentru
societate.
Cauze:
-creșterea capacității societatății de a-și acoperii din surse proprii activele imobilizate
-societatea a făcut investiții semnificative pe baza proiectului de modernzare aprobat.
-investițiile făcut au avut ca și sursă principală de finanțare Fonduri Europene
nerambursabile și resursele proprii,

2.2.2.Fond de rulment împrumutat (FRI)

Nr. Indicator 2014 2015

1 Fondul de rulment 24.602.654 25.037.209
2 Fondul de rulment propriu 19.394.662 20.976.101
3 Fondul de rulment împrumutat 5.207.992 4.061.108

FRI = FR-FRP
FRI0 = 24.602.654 – 19.394.662 = 5.207.992
FRI1 = 25.040.209 – 20.796.101 = 4.061.108
∆FRP = 4.061.108 – 5.207.992 = -1.146.884

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe termen scurt.
In ambele perioade analizate, FRI înregistrează valori pozitive dar are o tendință favorabilă
de scădere.
Cauze:
-scăderea împrumuturilor pe termen lung ca urmare a onorării unor datorii pentru proiecte de
modernizare
-scăderea datoriilor pe termen lung și mediu cu 1.146.884 ca urmare a achitării unor finanțări
prin leasing de care întreprinderea a beneficiat.

7
2.3. Nevoia de fond de rulment(NFR)

Nr. Indicator 2014 2015

1 Stocuri 23.966.418 24.028. 022
2 Creanțe 17.989.972 18.631.083
3 Investiții financiare pe termen scurt 0 0
4 Cheltuieli în avans 438.850 535.745
5 Nevoi temporare 42.395.240 43.194.850
6 Datorii de exploatare 5.582.683 7.377.720
7 Venituri în avans 240.044 36.335
8 Surse temporare 5.822.727 7.414.055
9 Nevoia de fond de rulment 36.572.513 35.780.795

NFR = Nevoi temporare - Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii fin. pe termen scurt+Ch. in avans

Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans
Datorii de exploatare = datorii pe termen scurt – credite bancare pe termen scurt

Nevoi temporare 0 = 23.966.418 + 17.989.972 + 0 + 438.850 = 42.395.240

Nevoi temporare1 = 24.028. 022 + 18.631.083 + 0 + 535.745 = 43.194.850

Surse temporare 0 =(18.485.219 – 12.902.536) + 240.044 = 5.822.727

Surse temporare1 = (18.695.666 – 11.317.946) + 36.335 = 7.414.055

NFR0 = 42.395.240 – 5.922.727 = 36.572.513

NFR1= 43.194.860 – 7.414.055 = 35.780.795
ΔNFR=NFR1-NFR0= 35.780.805 – 36.572.513 = -791.718

Nevoia de fond de rulment este pozitivă în ambele perioade, fiind un aspect economic
nefavorabil pentru societate.
Se manifestă o tendință de scădere , aspect economic favorabil pentru societate.
Cauze:
-în ambele situații analizate, valoarea nevoilor temporare depășește valoarea resurselor temporare.
-nevoile temporare cresc în anul 2015 față de 2014 cu 799.610 în timp ce sursele de finanțare cresc
cu 1.591.328 , deci sursele cresc de aproximativ două ori mai mult decât nevoile, motiv pentru
care are loc scăderea nevoii de fond de rulment.

8
2.4 Trezoreria neta(TN)
Nr. Indicator 2014 2015
1 Disponibilități bănești 932.677 574.360
2 Credite bancare pe termen scurt 12.902.536 11.317.946
3 Trezoreria netă - 11.969.859 - 10.743.586
4 Fondul de rulment 24.602.654 25.037.209
5 Nevoia de fond de rulment 36.572.513 35.780.795
6 Trezoreria netă - 11.969.859 - 10.743.586

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate
și eficiente
Trezoreria netă negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică
există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.
Trezoreria netă este negativă în ambele perioade analizate. Se manifesta o tendință de
creștere , aspect favorabil pentru societate.
Cauze:
- nevoile pe termen scurt cresc în anul 2015 față de 2014 cu 799.641 lei în timp ce sursele
de finanțare pe termen scurt cresc cu 1.591.328 lei , deci sursele cresc de 2 ori mai mult decât
nevoile, motiv pentru care are loc o scădere a nevoii de fond de rulment, fapt care este pozitiv
pentru societate.
-scade valoarea creditelor de trezorerie (creditepe termen scurt)
-fondul de rulment crește cu 434.555, în timp ce nevoia de fond de rulment scade cu -
791.718 , fapt ce duce totuși la creșterea trezoreriei nete.

9
 Cap 3. Analiza soldurilor intermediare de gestiune

3.1. Analiza performanței întreprinderii utilizând soldurile intermediare de gestiune.

3.1.1. Marja comerciala (MC)

Nr. Indicator 2014 2015
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 10.878 9.559
2 Cheltuieli privind mărfurile 26.880 9.575
3 Reduceri comerciale primite 0 0
4 Marja comercială -16.002 -16

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile

MC0= 10.878 - 26.880 = -16.002
MC1= 9.559 – 9.575 = -16
∆MC= -16 –(-16.002) = 15.986

Marja comercială reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea
mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.
In ambele perioade analizate, MC este negativă, fiind un aspect nefavorabil pentru
societate; se manifestă o tendință favorabilă de creștere a marjei comerciale.
Cauze:
-scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor ca urmare a vânzării slabe și a prețurilor de
vânzare
-au scăzut cheltuielile privind mărfurile ca urmare a unor conjucturi favorabile firmei
(prețuri mai avantajoase de la furnizori)

3.1.2.Productia exercitiului (Qex)

Nr. Indicator 2014 2015

1 Qvandută 29.937.763 27.259.661
2 Qstocată 384.150 1.791.334
3 Qimobilizată 1.909.300 1.752.931
4 Qexercițiului 32.231.213 27.291.450

10
Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata

Qex0 = 29.937.763 + 384.150 + 1.909.300 = 32.231.213

Qex1 = 27.259.661 – 1.791.334 + 70.192+ 1.752.931 = 27.291.450
∆ Qex= 27.291.450 – 32.231.213 = - 4.939.763
Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind
apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Producția exercițiului este negativă și înregistrează o tendință de scădere , fiind un aspect

nefavorabil pentru societate.

Cauze:

-crește foarte mult valoare producției stocată de la o perioadă la alta ( 384.150 în 2014 la
1.791.334 în 2015

- Scade valoarea producției vândute cu 2.687.102 ca urmare a scăderii cererii pentru

produsele fabricate precum și a intrării pe piață a unor noi producători concurenți cu produse mai
ieftine sau de o calitate mai bună

3.1.3.Valoarea adaugata (VA)

Nr. Indicator 2014 2015
1 Marja comercială -16.002 -16
2 Qexercițiului 32.231.213 27.291.450
3 Cheltuieli materiale 20.367.676 15.563.150
4 Cheltuieli cu serviciile executate 6.647.399 6.009.102
de terți
5 Consumuri externe de la terți 27.015.075 21.572.252
6 Valoarea adaugată 5.200.136 5.719.182

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți

11
Consumuri ext de la terți 0 = (19.922.449+445.227) + (4.227.481+ 2.419.918)=
27.015.075
Consumuri ext de la terți 1 = (15.161.893+401.257) + (3.874.315+2.134.787)=
21.572.252
VA0 = -16.002 + 32.231.213 – 27.015.075 = 5.200.136
VA1 = -16 + 27.291.450 – 21.572.252 = 5.719.182
∆ VA= 5.719.182 – 5.200.136 = 519.046

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din

utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de
la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci,
diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru
autofinanțare.
În perioada analizată, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive , fiind un aspect
favorabil pentru societatea analizată. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.
Cauze:
-scăderea într-o măsură mai mare a capacității de producție a exercițiului (4.939.763 lei)
decât a creșterii marjei comerciale ( cu 15.986 lei) și a scăderii consumurilor de la terți (5.442.823
lei) astfel:
-scad cheltuielile cu energia și apa datorită ultilizării la capacitate mai mica a producției
-scad cheltuielile cu prestațiile externe odată cu scăderea capacității de producție

3.1.4.Excedentul brut de exploatare (EBE)

Nr. Indicator 2014 2015
1 Valoarea adaugată 5.200.136 5.719.182
2 Subvenții din exploatare 0 0
3 Cheltuieli cu personalul 2.685.289 2.891.459
4 Cheltuieli cu alte taxe și impozite 761.368 374.101
5 Excedentul brut de exploatare 1.753.479 2.453.622
EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul - Ch cu alte impozite si taxe

EBE0 = 5.200.136+ 0 – 2.685.289 – 761.368 = 1.753.479

EBE1 = 5.719.182+ 0 – 2.891.459 – 374.101 = 2.453.622
∆EBE= 2.453.622– 1.753.479= 700.143

12
 Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor,
de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor.
EBE înregistrează valori pozitive , aspect favorabil pentru societate. Se observă o tendință
favorabilă de creștere .
Cauze:

-creșterea valorii adăugate cu 519.046 lei compensează creșterea cheltuielilor cu personalul

( 206.170 lei )

-creșterea salariilor cu personalul se justifică prin prisma acordării de majorări salariale

unor categorii de salariați.

3.1.5.Rezultatul din exploatare (RE)

Nr. Indicator 2014 2015
1 Excedentul brut de exploatare 1.753.479 2.453.622
2 Alte venituri din exploatare 2.537.570 845.350
3 Alte cheltuieli de exploatare 893.563 431.417
4 Reluări asupra provizioanelor din 0 0
exploatare
5 Ajustări de valoare privind activele 0 0
circulante (venituri)
6 Ajustări de valoare privind 2.184.579 2.019.227
imobilizările necorporale, corporale,
investițiile imobiliare
7 Ajustări de valoare privind activele 0 0
circulante
8 Cheltuieli cu amortizări și provizioane 2.184.579 2.019.227
din exploatare
9 Rezultatul din exploatare 1.212.907 848.328

RE = EBE + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli de exploatare (ct. 652-658) + Reluări
asupra provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl.

RE0=1.753.479+ 2.537.570 – 893.563+ 0 – 2.184.579 =1.212.907

RE1=2.453.622+ 845.350 – 431.417 + 0 – 2.019.227 = 848.328
∆RE= 848.328 - 1.212.907 = -364.579

13
 Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității de
exploatare.

Rezultatul din exploatare înregistrează valori pozitive , manifestându-se o tendință

nefavorabilă de scădere în perioada analizată.
Cauze:

-scăderea într-o măsură ridicată a altor venituri din exploatare cu 1.692.220 lei

- scăderea într-o măsură mai mica a altor cheltuieli de exploatare și a cheltuielilor cu

amortizări și provizioane din exploatare.

3.1.6.Rezultatul curent (RC)

Nr. Indicator 2014 2015
1 Rezultatul din exploatare 1.212.907 848.328
2 Venituri financiare 597.307 762.418
3 Cheltuieli financiare 1.325.701 1.496.465
4 Rezultatul curent 484.513 114.281

RC = RE + Venituri financiare - Ch financiare

RC0= 1.212.907+ 597.307 – 1.325.701 = 484.513
RC1=848.328 + 762.418 – 1.496.465 = 114.281
∆RC=114.281 – 484.513= - 370.232

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul
financiar. În perioada analizată, rezultatul curent înregistrează valori pozitive , manifestându-se o
tendință de scădere , aspect nefavorabil.

Cauze:

- Creșterea cheltuielilor financiare de la 1.325.701 lei în 2014 la 1.496.465 în 2015 ca

urmare a creșterii și rentabilizării activității de exploatare, reliefată prin creșterea valorii
adăugate și a excedentului brut de exploatare.
- Creșterea veniturilor financiare de la o perioadă la alta cu 165.114 lei, deoarece s-au
îngregistrat creșteri ale venituri din dobânzi precum și a alor venituri financiare.

14
3.1.7.Rezultatul net al exercițiului (RN)
Nr. Indicatori 2014 2015
1 Rezultatul curent 484.513 114.281
2 Venituri extraordinare 0 0
3 Cheltuieli extraordinare 0 0
4 Impozitul pe profit 240.377 98.456
5 Rezultatul net al exercițiului 244.136 15.825

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare + Venituri din impozitul pe

profit amânat - Impozitul pe profit curent – Impozit pe profit amanat -Alte impozite
neprezentate (ct.698)

RN0= 484.513– 240.377 = 244.136

RN1= 114.281– 98.456 = 15.825
∆RN= 15.825- 244.136 = -228.311

Rezultatul net exprima mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul brut
a impozitului pe profit.

În perioada analizată, rezultatul net înregistrează valori pozitive , manifestându-se o

tendință nefavorabilă de scădere .
Cauze:

-scăderea rezultatului current ca urmare a restrângerii capacității de producție

-scăderea într-o măsură mai mică a impozitului pe profitul current și amânat

15
 3.2. Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor

3.2.1 Ratele de structură

3.2.1.1. Analiza ratelor de structură ale activului
1)Rata activelor imobilizate ( RAI) exprimă ponderea elementelor patrimoniale aflate la
dispoziția întreprinderii în mod permanent, refelctând gradul de imobilizare a activului.
Active imobilizate
RAI = x100
Activ total
56.734.139 51.929.487
RAI0= x 100 = 56,70 % RAI1= x 100 = 54,26%
100.062.056 95.698.697

La societatea analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori în scădere, atât valoric, cât
și procentual, întrucât scad atât valorea activelor imobilizate cât și a activelor totale. In perioada
analizată,activele imobilizate reprezintă aproximativ jumătate din totalul activelor.
Cauze:
 Pentru scăderea activelor imobilizate
 gradul de investire al capitalului a scazut de la o perioada la alta
 Valoarea redusă a ratei imobilizărilor necorporale (brevete, licenţe, mărci şi branduri
înregistrate,know-how, cheltuieli de dezvoltare, fond comercial, programe de calculator,
etc.) este un punct negativ, ştiind că acestea sunt dovada creativităţii, cercetării ştiinţifice
şi progresului tehnic şi tehnologic
 Pentru scăderea activului total
 Scăderea producției în execuție
 Scăderea disponibilităților bănești în contrile bancare în lei.

Rata activelor imobilizate

57.00%

56.50% 56.70%
56.00%

55.50%

55.00%

54.50%

54.00% 54.26%

53.50%

53.00%
2014 2015
16
2)Rata activelor circulante (RAC) exprimă ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter
ciclic în total activ, fiind complementară c rata activelor imobilizate.
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙𝑎𝑛𝑡𝑒
RAC= x 100
𝐴𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑒
42.889.067 43.233.465
RAC0= x100 = 42,86% RAC1= x 100 = 45,17%
𝟏00.062.056 95.698.697

Rata activelor circulante la societatea analizată înregistrează o tendință de creștere de la 42,86%

în anul 2014 la 45,17% în anul 2015, cu toate că activele circulante cresc din punct de vedere
valoric, activul total scade.Această situație poate fi apreciată ca fiind negativă pentru societate
prin prisma valorificării mai eficiente a resurselor , fapt reflectat de scăderea cifrei de afaceri.
Cauze:
 Pentru creșterea activelor circulante
 Scăderea numerarului în caserie
 Creșterea într-o măsură mai mică a celorlalte elemente de active circulante (producție,
producție în curs, creanțe)
 Pentru scăderea activului total
 Scăderea masivă a activelor imobilizate
 Scăderea disponibilităților bănești

Rata activelor circulante

45.50%

45.00% 45.17%
44.50%

44.00%

43.50%

43.00%

42.50% 42.86%

42.00%

41.50%
2014 2015

3.2.1.2. Analiza ratelor de structură ale pasivului

a)Rata stabilităţii financiare (RSF) exprimă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent sau stabil faţă de total resurse.
Capital
permanent
RSF = 
100
Pasiv
total

17
 81.336.793
RSF0 = x100 = 81.28%
100.062.056
76.966.696
RSF1 = x100 = 83.56%
95.698.697
Preponderenţa capitalului permanent în resursele financiare conferă un grad ridicat de
siguranţă prin stabilitate în finanţare. Valoarea minim acceptabilă a ratei pentru o firmă industrială
este de 50%, iar o valoare normală oscilează în jurul a 66% şi are o tendinţă de creştere.
Cauze:
 Creştere ratei stabilităţii financiare este apreciată favorabil, este consecinţa modificării
capitalului propriu într-un ritm superior modificării datoriilor pe termen mediu şi lung
 Scăderea capitalurilor proprii cu 4.370.097 lei în timp ce pasivele totale au scăzut cu
4.363.359 lei.

Rata stabilității financiare

84.00%
83.56%
83.50%

83.00%

82.50%

82.00%

81.50% 81.28%

81.00%

80.50%

80.00%
2014 2015

b)Rata autonomiei financiare globale (RAFG) exprimă cât din patrimoniul firmei este finanţat
pe seama resurselor proprii.

Capital
propriu
RAFG = 100
Pasiv
total

76.128.801
RAFG0 = x100= 76.08%
100.062.056
72.905.588
RAFG1 = x100 = 76.18%
95.698.697

18
 Fiind rezultatul politicii financiare promovate de fiecare întreprindere, rata autonomiei
financiare poate să difere de la o întreprindere la alta. Totuşi, analiştii apreciază că valoarea minim
admisibilă este de 33% iar băncile folosesc ca prag minim o rata de 30% a activului net (capitaluri
proprii) fata de totalul pasivului, deşi sursele proprii ar trebui să contribuie la finanţare într-o
proporţie de cel puţin 50%. În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puţin 66% din totalul
resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentând garanţii aproape certe pentru a
beneficia de credite bancare pe termen mediu şi lung.
Cauze:
 Creșterea rezevelor prin repartizarea a unei părți din profitul curent.
 Scăderea capitalurilor proprii cu 0.10%
 Scăderea profitului net cu 0.22%

Rata autonomiei financiare globale

76.20%
76.18%
76.18%
76.16%
76.14%
76.12%
76.10%
76.08%
76.08%
76.06%
76.04%
76.02%
2014 2015

c)Rata de îndatorare globală (RIG) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul

întreprinderii, indiferent de durata şi originea lor.

Datorii
totale
RÎG = 100
Pasiv
total
23.933.255
RÎG 0= = 23.91%
100.062.056

22.793.109
RÎG 1= = 23.81%
95.698.697

19
 Prin natura ei, rata de îndatorare globală este subunitară, valoarea maxim admisibilă fiind
50%, mergând până la 66%, pe măsură ce valoarea raportului se diminuează, îndatorarea se reduce,
respectiv autonomia financiară creşte.
Cauze:
 Scăderea datoriilor pe termen scurt
 Scăderea mai accelerata a pasivelor totale (4.363.359) în raport cu datoriile totale
(1.140.146)

Rata de îndatorare globală

23.92% 23.91%

23.90%

23.88%

23.86%

23.84%

23.82% 23.81%

23.80%

23.78%

23.76%
2014 2015

3.2.2 Ratele de lichiditate și solvabilitate

a)Rata lichidității generale

a)Rata lichiditatii generale (RLG)

ActiveCirculante
RLg=
DatoriiTer menScurt

42.889.067
RLG 0= = 2.320
18.485.219

43.233.465
RLG 1= = 2.312
18.695.666

20
 Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe
termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a-și achita datoriile
scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât această rată
este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie, care ar
putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.
Aceasta rată este supraunitară în ambele perioade, fiind un aspect economic favorabil
pentru societate și reflectă capacitatea societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt
numai din activele circulante deținute în patrimoniu.
Cauze:
 Creșterea valorii activelor circulante în 2015 față de 2014 cu 344.398 lei, ca urmare
a creșterii creanțelor
 Menținerae la aproximativ același nivel a datoriilor pe termen scurt ca urmare a
creșterii cu 726.728 lei a datoriilor comerciale, care compensează scpderea cu
1.584.590 lei a împrumuturilor pe termen scurt primite de la instituții de credit

b)Rata lichidității reduse (RLr)

Creante  Disponibil itatiBanes ti

RLr=
DatoriiTer menScurt

17.989.972+932.677 24.028.022+574.360
RLr 0= = 1.023 RLr 1= = 1.315
18.485.219 18.695.666

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico-financiara sugerează
că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1]
În cazul analizat, societatea înregistrează valori supraunitare în intervalul recomandat, în
ambele perioade analizate, cu tendința de creștere în 2015 față de 2014, aspect economic
favorabil pentru societate.
Cauze:
 Creșterea ușoară a datoriilor pe termen scurt
 Creșterea creanțelor de de la o perioadă la alta cu 641.111 ca urmare a creșterii avansurilor
încasate în contul comenzilor , care compensează scăderea celorlalte categorii de creanțe
restante, care reprezintă însă o problemă pentru întreprindere, deoarece este posibil ca
acestea să nu mai genereze lichidități în cazul în care acestea nu se vor putea încasa

21
c)Rata lichidității imediate (RLi)

Disponibil itatiBanes ti
RLi= DatoriiTer menScurt

932.677 574.360
RLi 0= 18.485.219 = 0.0504 RLi 1= 18.695.666 = 0.0307

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa datoriile scadente
pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în conturile bancare și casă. Nivelul minim
recomandat pentru aceasta rată este de 0,3.
În cazul analizat, societatea înregistrează în anul 2014 o valoare peste valoarea
recomandată, însă în anul 2015, valoarea înregistrată scade și este peste valoarea recomandată.
Tendința de scădere din 2015, reprezintă un aspect nefavorabil pentru societate.
Cauze:
 Creșterea ușoară a datoriilor curente
 Scăderea ușoară a lichidităților ca urmare a ieșirilor de disponibil legate de
activitățile financiare.
d) Rata solvabilității generale(Rsg)
Activ total
RSG =
Datorii totale

100.062.056 95.698.697
RSG0 = = 4.180 RSG1= = 4.198
23.933.255 22.793.109
Rata solvabilității generale prezintă valori satisfăcătoare atât în anul 2014 cât și în anul 2015,
însă nivelul indicatorului ar trebuii să scadă deoarece valoarea optimă este în jur de 3.
Solvabilitatea generală înregistrată în anul 2014 este apropiată ca valoare de cea din 2015,
care este de 4.198. Valorea indicatorului este în creștere cu 0.018, aspect nefavorabil din punct
de vedere economic.
Cauze:
 Creșterea cu 726.728 lei a datoriilor comerciale, care compensează cu 1.584.590 lei a
împrumuturilor pe termen scurt primite de la insituții de credit
 Creșterea creanțelor comerciale (clienți)
 Scăderea datoriilor pe termen lung ca urmare a achitării unor datorii mai vechi.
 Scăderea disponibilităților în cont.

22
3.2.3. Analiza ratelor cinetice (de gestiune)
a) Durata de rotație a stocurilor

Stocuri
Dst= x360
CA

23.966.418 24.028.022
Dst 0 = = 0.800 x 360 = 288 zile Dst 1= = 0.881 x 360 = 317.16 zile
29.948.641 27.269.220

Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul achiziției
mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață. În cazul
societăților care desfășoară comerț, durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie sub 30 zile.
În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează peste limita recomandată însă
având în vedere obiectul de activitate al societății, capacitate de rotație a stocurilor este acceptabilă
Cauze:
 Creșterea valorii stocurilor de la 23.966.418 în 2014 la 24.028.022 în 2015 ca urmare a
valorificării greșite a materiilor prime și a materialelor în sensul optimizării procesului de
aprovizionare.
 Scăderea veniturilor din vânzarea mărfurilor

b)Durata de încasare a creanțelor (Dcr)

Creante
Dcr=  360
CA

17.989.972 18.631.083
Dcr 0= = 0.667 x 360 = 240.12 zile Dcr 1= = 0.719 x 360 = 258.84 zile
29.948.641 27.269.220

Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea creanțelor
de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de zile.
Societatea înregistrează valori mult peste limita recomandată și în creștere în perioada
analizată iar tendința este una nefavorabilă.
Cauze:
 Acumularea de creanțe neperformante , tot mai vechi, fapt ce a dus la creșterea
creanțelor neîncasate la termenul stabilit de la o perioadă la alta.
 .

c)Durata de achitare a furnizorillor (Dfz)

Furnizori
Dfz=  360
CA

23
 3.586.270 4.970.239
Dfz 0= x360 = 43 zile Dfz 1= x360 =66 zile
29.948.641 27.269.220

Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata furnizorilor.
Societatea dorește ca această durată să fie cât mai mare, însă nu ar fi bine să se depășească 30 zile.
În ambii ani analizați, durata de plată a furnizorilor este mai mică decât durata de
încasare a clienților, aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece încasarea clienților
se face lent decât plata furnizorilor.
Cauze:
 Rata lichidității imediate este foarte redusă, ceeace înseamnă un deficit de lichidități pe
termen scurt e îngreunează plata datoriilor curente.
 Creșterea mai rapidă a datoriilor față de furnizori decât cea a cifrei de afaceri.

Capitolul 4. Analiza rapoartelor statice și dinamice

4.1.Principalii indicatori valorici

a)Cifra de afaceri
CA= Qv + Vmf + Vaferente subvențiilor din exploatare
CA0 =29.937.763 + 10.878 = 29.948.641
CA1 = 27.259.661 +9.559 = 27.269.220
∆CA= CA1 - CA0 = 27.269.220 - 29.948.641 = -2.679.421

4.2.Producția fabricată (Qf)

Qf = Qv + ∆Stocuri pf și sf
Qf0 =29.937.763 + 7.189.925 = 37.127.688
Qf1 =27.259.661 + 7.208.406 = 34.468.067
∆Qf = Qf1 - Qf0 =34.468.067 -37.127.688= -2.659.621

24
4.3.Producția exercițiului
Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata
Qex0 = 29.937.763 + 384.150 + 1.909.300 = 32.231.213
Qex1 = 27.259.661 – 1.791.334 + 70.192+ 1.752.931 = 27.291.450
∆ Qex= 27.291.450 – 32.231.213 = - 4.939.763

4.4. Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex - Consumurile externe de la terți
Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți
Consumuri ext de la terți 0 = (19.922.449+445.227) + (4.227.481+ 2.419.918)= 27.015.075
Consumuri ext de la terți 1 = (15.161.893+401.257) + (3.874.315+2.134.787)= 21.572.252
VA0 = -16.002 + 32.231.213 – 27.015.075 = 5.200.136
VA1 = -16 + 27.291.450 – 21.572.252 = 5.719.182
∆ VA= 5.719.182 – 5.200.136 = 519.046

4.2.Analiza raportului static dintre indicatorii valorici

Indicator 2014 2015

CA 29.948.641 27.269.220
Qf 37.127.688 34.468.067
Qex 32.231.213 27.291.450
VA 5.200.136 5.719.182

a)Raportul static CA⁄Qf

CA0 29.948.641
RsCA/Qf = = = 0.8066
Qf0 37.127.688

CA1 27.269.220
RsCA/Qf = = = 0.7911
Qf1 34.468.067

25
RsCA/Qf1 < RsCA/Qf 0 => crește ponderea stocului de produse finite
Raportul static dintre CA și Qf a scăzut de la o perioada la alta deoarece CA a scăzut mai
mult decât Qf, ceea ce detrmină o creștere a ponderii stocurilor de produse finite existente la
nivelul întreprinderii, fiind un fenomen posibil nefavorabil pentru societate deoarece poate să
însemne lipsa pieței de desfacere pentru anumite produse.

Qf⁄
b)Raportul static Qe
Qf0 37.127.688
RsQf/Qex = = = 1.1519
Qex0 32.231.213
Qf1 34.468.067
RsQf/Qex = = = 1.2629
Qex1 27.291.450

RsQf/Qex 1 > RsQf/Qex 0 => scade ponderea stocurilor de producție neterminată

Raportul static dintre Qf și Qex a crescut de la o perioadă la alta deoarece Qf a scăzut , dar
mai mult decât a scăzut Qex ceea ce determină o scădere a ponderii stocurilor de producție
neterminată, fenomen pozitiv pentru societata analizată dacă această situație este rezultatul
unor vânzări mai dinamice ale societății .

c)Raportul static VA⁄Qe

VA0 5.200.136
RsVA/Qex = = = 0.1613
Qex0 32.231.213
VA1 5.719.182
RsVA/Qex = = = 0.2095
Qex1 27.291.450

RsVA/Qex 1 > RsVA/Qex 0 => scade ponderea consumurilor externe provenite de la terți
Analiza raportului dintre VA și Qex a crescut de la o perioadă la alta deoarece VA a crescut
de la o perioadă șa așta , aspect favorabil pentru societate deoarece aceasta a fost determinată de
scăderea ponderii consumurilor externe de la terți, rezultând astfel o eficientizare a activității, fie
prin realizarea în regie proprie a unor procese, fie prin reducerea tarifelor plătite ca urmare a unor
negocieri cu furnizorii.

4.3. Analiza raportului dinamic dintre indicatorii valorici

a) Raportul dinamic CA⁄Qf

26
 𝐶𝐴1
ICA 𝑥100 91.0532
𝐶𝐴0
RDCA/Qf = = 𝑄𝑓1 = = 0.9807
IQf 𝑥100 92.8365
𝑄𝑓0

RDCA/Qf <1 => crește ponderea stocului de produse finite

Raportul dinamic dintre CA și Qf este subunitar deoarece CA a crescut mai puțin decât a
crescut Qf ( 91 % < 92% ) ceea ce determină o creștere a ponderii stocurilor de produse finite
existente la nivelul întreprinderii, fiind un fenomen posibil nefavorabil pentru societate deoarece
poate să însemne lipsa pieței de desfacere pentru anumite produse finite.

Qf⁄
b)Raportul dinamic Qex

Qf1
IQf
𝑥100 92.8365
Qf0
RDQf/Qex = = Qex1 = = 1.0964
IQe 𝑥100 84.6739
Qex0

RDQf/Qex > 1 =>scade ponderea stocurilor de producție neterminată

Raportul dinamic dintre Qf și Qex este supraunitar deoarece Qf a crescut (92.83% ) dar mai
mult decât a crescut Qex ( 84.67% ) , ceea ce determină o scădere a ponderii stocurilor de producție
neterminată, fenomen pozitiv pentru societatea analizată dacă această situație înseamnă o mai mare
cerere pentru produsele creeate de societatea analizată.

c)Raportul dinamic VA⁄Qex

𝑉𝐴1
IVA 𝑉𝐴0
𝑥100 109.9813
RDVA/Qex = = 𝑄𝑒𝑥1 = = 1.2988
IQe 𝑥100 84.6739
𝑄𝑒𝑥0

RDVA/Qex > 1 => scade ponderea consumurilor externe provenite de la terți

Raportul dinamic dintre VA si Qex este supraunitar deoarece VA a crescut de la o perioadă
la alta iar Qex a scăzut între timp. Aspect favorabil din punct de vedere economic pentru societate
deoarece aceasta a fost determinata de scăderea ponderii consumurilor externe provenite de la terți,
rezultând astfel o eficientizare a activității, fie prin realzarea în regie proprie a unor procese sau
prin reducerea tarifelor furnizorilor.

27
 Capitolul 5. Analiza factorială a cifrei de afaceri.
Modelul descompunerii pe fracții

Indicatori 2014 2015

Cifra de afaceri (CA) 29.948.641 27.269.220

Numărul de salariați (N) 92 88

Mijloace fixe totale (Mf) 41.449.362 37.549.103

Producția fabricată (Qf) 7.200.803 7.217.965

a)Modelul de analiză

Mf Qf CA
CA = N x x x =
N Mf Qf
N = numărul de salariați
Mf
= ît => gradul de înzestrare tehnică a muncii valoarea mijloacelor fixe ce revine pe un salariat)
N
Qf
= r => randamentul mijloacelor fixe totale (producția fabricată ce revine la 1 leu mijloace fixe)
Mf
CA
= gv => gradul de valorificare a producției fabricate
Qf

=>Modelul de analiză devine CA= N x Ît x r x gv

b) Calculul noilor indicatori

Mf0 41.449.362
Îlo = = = 450.536,54
N0 92
Mf1 37.549.103
Îl1 = = = 426.694,35
N1 88
Qf0 37.127.688
r0 = = = 0.8957
Mf0 41.449.362
Qf1 34.468.067
r1 = = = 0.9179
Mf1 37.549.103
CA0 29.948.641
gv0 = = = 0.8066
Qf0 37.127.688
CA1 27.269.220
gv1 = = = 0.7911
Qf1 34.468.067

28
 Noii indicatori 2014 2015

Cifra de afaceri ( CA ) 29.948.641 27.269.220

Numărul de salariați ( N ) 92 88

Înzestrarea tehnică (Ît) 450.536,54 426.694,35

Randamentul mijloacelor fixe (r) 0.8957 0.9179

Gradul de valorificare a Qf (gv) 0.8066 0.7911

c) Abaterea absolută
∆CA = CA1 – CA0 = N1 x Ît1 x r1 x gv1 – N0 x Ît0 x r0 x gv0 =
=27.266.307 – 29.945.987= - 2.679.680
d) Influența factorilor ( ordinea substituției este : N, Ît , r, gv )
1. Influența modificării numărului mediu de salariați ( N ):
∆CA( N )= N1 x Ît0 x r0 x gv0 – N0 x Ît0 x r0 x gv0 = 28.643.988 - 29.945.987= -1.301.999

2. Influența modificării gradului de înzestrare a muncii ( Ît )

∆CA( Ît )= N1 x Ît1 x r0 x gv0 – N1 x Ît0 x r0 x gv0 = 27.064.584 - 28.643.988 = -1.579.404

3. Influența modificării randamentului mijloacelor fixe totale ( r )

∆CA( r )= N1 x Ît1 x r1 x gv0 – N1 x Ît1 x r0 x gv0 = 27.800.535 - 27.064.584 = 735.951

4. Influența modificării gradului de valorificare a producției fabricate ( gv )

∆CA( gv )= N1 x Ît1 x r1 x gv1 – N1 x Ît1 x r1 x gv0 = 27.266.307 - 27.800.535 = -534.228

e)Verificare:
∆CA = ∆CA( N ) + ∆CA( Ît ) + ∆CA( r ) + ∆CA( gv ) =1.301.999 - 1.579.404 + 735.951 - 534.228
=- 2.679.680

29
f) Interpretarea rezultatelor
Per ansamblu, CA a scăzut de la o perioadă la alta, aspect negativ din punct de vedere
economic, această scădere fiind determinată de scăderea numărului mediu de salariați N și de
scăderea înzestrării tehnice a muncii și a gradului de valorificare a producției, în timp ce
randamentul mijloacelor fixe a avut influență pozitivă
Sub influența numărului de angajați CA a scăzut cu -1.301.999 lei, influență negativă din
punct de vedere economic , această scădere fiind determinată de scăderea numărului mediu de
salariați . Cauze care au determinat scăderea numărului de angajați:
-neasigurarea cu personal corespunzător obiectului de activitate, atât ca număr de angajați cât și ca
instruire tehnică;
-intrările(angajări) de personal au fost mai mici decât ieșirile de personal (demisii, concedieri..);
Sub influența gradului de înzestrare a muncii (Ît ) CA a scăzut (-1.579.404) de la o perioadă
la alta mai mult decât sub influența N , influență negativă din punct de vedere economic, scădere
determinată de scăderea gradului de înzestrare tehnică a muncii de la o perioadă la alta.Cauze :
-neasigurarea eficientă cu mijloace fixe
-forță de muncă necalificată corespunzător mijloacelor fixe deținute
Sub influența randamentului (r) CA crește , influență pozitivă din punct de vedere
economic pentru că și randamentul mijloacelor fixe a scăzut din următoarele cauze:
-randamentul utilajelor este peste media pe ramuri de activitate a întreprinderii
-existența utilajelor moderne, performante
Sub influența gradului de valorificare a producției CA scade, influență negativă din punct
de vedere economic pentru că și gv a scăzut de la o perioadă la alta ca urmare a scăderii CA și a
Qf din următorele cauze:
-o slabă/redusă activitate de desfacere
-raport neechilbrat între producție și ritmul livrărilor
-activitate de MK proastă
g)Măsuri propuse:
-asigurarea cu personal în conformitate cu obiectivele firmei printr-o politică de personal flexibilă,
dar care să optimizeze eficiența angajaților și a utilajelor
-creșterea înzestrării tehnice prin achiziția de mijloace fixe direct productive moderne și
performante
-realizarea unui grad superior de valorificare a producției obținute prin îmbunătățirea activității de
marketing
-elaborarea planului de producție în concordanță cu planul de comercializare și cu cererea de piață.

30
 Capitolul 6. Analiza factorială a valorii adăugate
Modelul descompunerii pe fracții

Indicatori 2014 2015

Producția exercițiului ( Qex ) 32.231.213 27.291.450

Valoarea adăugată ( VA ) 5.200.136 5.719.182

Mijloace fixe active ( Mfa ) 18.899.639 19.674.203

Mijloace fixe totale ( Mf ) 41.449.362 37.549.103

a)Modelul de analiză

Mfa Qex VA
VA= Mf x x x
Mf Mfa Qex
Mfa
= ct = compoziția tehnologică (ponderea mijloacelor fixe direct productive în totalul
Mf
mijloacelor fixe)

Qex
= ra = randamentul mijloacelor fixr active sau direct productive (producția exercițiului ce
Mfa
revine la 1 leu mijloace active fixe)

VA
= 𝜈a
̅̅̅ = valoarea adăugată medie ce revine la 1 leu producție a exercițiului ( rata valorii
Qex
adăugate )
 Modelul de analiză devine VA= Mf x ct x ra x 𝜈a
̅̅̅

b) Calculul noilor indicatori

Mfa0 18.899.639
ct0 = = = 0.4557
Mf0 41.449.362
Mfa1 19.674.203
ct1 = = = 0.5239
Mf1 37.549.103
Qex0 32.231.213
ra0 = = = 1.7053
Mfa0 18.899.639
Qex1 27.291.450
ra1 = = =1.3871
Mfa1 19.674.203

31
 VA0 5.200.136
̅̅̅0 =
𝜈a = = 0.1613
Qex0 32.231.213
VA1 5.719.182
̅̅̅1 =
𝜈a = = 0.2095
Qex1 27.291.450

Noii indicatori 2014 2015

Mijloace fixe totale (Mf) 41.449.362 37.549.103

Compoziția tehnologică ( ct ) 0.4557 0.5239

Randamentul mijloacelor fixe 1.7053 1.3871

active (ra )

Rata valorii adăugate (𝜈a

̅̅̅ ) 0.1613 0.2095

c) Abaterea absolută
∆VA= VA1 – VA0 = Mf1 x ct1 x ra1 x 𝜈a
̅̅̅1 - Mf0 x ct0 x ra0 x 𝜈a
̅̅̅0 = 5.716.626 – 5.195.556
=521.070
̅̅̅̅ )
d) Influența factorilor (ordinea subtituției este : Mf , ct , ra , 𝝂𝐚
1. Influența modificării mijloacelor fixe ( Mf )
∆VA(Mf) = Mf1 x ct0 x ra0 x 𝜈a
̅̅̅0 - Mf0 x ct0 x ra0 x 𝜈a
̅̅̅0
= 4.706.670 - 5.195.556 = -488.886
2. Influența modificării compoziției tehnologice (ct )
∆VA(Ct) = Mf1 x ct1 x ra0 x 𝜈a
̅̅̅0 - Mf1 x ct0 x ra0 x 𝜈a
̅̅̅0
= 5.411.069 - 4.706.670 = 704.399
3. Influența modificării randamentului mijloacelor fixe active ( ra )
∆VA(ra) = Mf1 x ct1 x ra1 x 𝜈a
̅̅̅0 - Mf1 x ct1 x ra0 x 𝜈a
̅̅̅0
= 4.401.393 - 5.411.069 = -1.009.676
4.Influența modificării valorii adăugate medii ce revine la 1 leu producție a exercițiului :( 𝜈a
̅̅̅)
∆VA(va) = Mf1 x ct1 x ra1 x 𝜈a
̅̅̅1 - Mf1 x ct1 x ra1 x 𝜈a
̅̅̅0
=5.716.626 - 4.401.393 = 1.315.233

32
e) Verificare
∆VA= ∆VA(Mf) + ∆VA(Ct) + ∆VA(ra) + ∆VA(va)
= -488.886 + 704.399 - 1.009.676 + 1.315.233 = 521.070
f) Interpretarea rezultatelor
Per ansamblu VA a crescut cu 521.070 în perioada analizată, aspect pozitiv din punct de vedere
economic, datorită influenței pozitive a ct și a 𝜈a
̅̅̅ de la o perioadă la alta.
Sub influența modificării mijloacelor fixe Mf , VA a scăzut, influență negativă din punct
de vedere economic deoarece:
-a scăzut valoarea mijloacelor fixe (volumul intrărilor de Mf este mai mic decât volumul ieșirilor
de Mf )
-dotarea întreprinderii cu mijloace fixe necorespunzătoare;
Sub influența compoziției tehnologice (ct ), VA a crescut (704.339 lei ) influență pozitivă
din punct de vedere economic, deoarece și ponderea mijloacelor fixe active din totalul
mijloacelor a crescut din perioada t0 în perioada t1 . Cauze:
-intrările de mijloace fixe active este mai mare decât ieșirile de mijloace fixe active
-creșterea valorii mijloacelor fixe active în timp ce volumul mijloacelor fixe totale a scăzut.
Sub influența randamentului mijloacelor fixe active ra , VA scade , influență negativă din
punct de vedere economic generată de scăderea randamentului mijloacelor fixe active datorită:
-existența unor defecțiuni a mijloacelor fixe active puse în funcțiune
-deținerea unor mijloace fixe active uzate moral
Sub influența valorii adăugate la 1 leu producție a exercițiului, CA crește (1.315.233),
influență pozitivă din punct de vedere economic generată de creșterea VA. Cauze:
-a scăzut ponderea consumurilor intermediare ( cheltuieli cu materii și servicii de la terți),
întreprinderea începând să se bazeze pe regia proprie în detrimentul ajutorului extern.
- a scăzut prețul materiilor prime si materialelor achiziționate de la terți
f)Măsuri propuse:
-asigurarea cu mijloace fixe corespunzătoare obiectivelor stabilite
-îmbunătățirea utilizării timpului de funcționare a mijloacelor fixe active
-înlocuirea mijloacelor fixe active uzate moral sau slab productive cu unele mai performante
-sporirea randamentului mijloacelor fixe printr-o mai bună organizare a producției și a muncii,
prin asigurarea la timp cu factori de producție necesari;
-diminuarea consumurilor intermediare prin raționalizarea consumului de materii prime,
materiale, energie, majorarea prețurilor la materiale și tarifelor la servicii.

33
 Capitolul 7. Analiza factorială a productivității muncii

Indicatori 2014 2015

Numărul de salariați N 92 88

Numărul mediu de zile lucrate pe an de o persoană(nz) 280 278

Durata medie a zilei de lucru (h) 7.8 7.6

Cifra de afaceri 29.948.641 27.269.220

a)Modelul de analiză
𝑤
̅̅̅̅
𝑎 = nz x h x Wh
𝑤
̅̅̅̅
𝑎 = productivitatea medie anuală
nz = numărul mediu de zile lucrate pe an de o persoană
h = durata medie a zilei de lucru
Wh = productivitatea medie orară

CA ̅̅̅̅
wa
𝑤
̅̅̅̅
𝑎 = Wh =
N h x nz

b) Calculul noilor indicatori

CA0 29.948.641
𝑤𝑎0 =
̅̅̅̅̅ = = 325.529 lei/sal
N0 92
CA1 27.269.220
𝑤𝑎0 =
̅̅̅̅̅ = = 309.878 lei/sal
N1 88
̅̅̅̅̅̅
wa0 325.528,70
Wh0 =
h0 x nz0
=
7,8 x 280
= 149 lei/oră
̅̅̅̅̅̅
𝑤 𝑎1 309.877,5
Wh1 = = = 147 lei/oră
h1 x nz1 7,6 x 278

34
 Noii indicatori 2014 2015
Productivitatea medie anuală (𝑤̅̅̅̅)
𝑎
325.529 309.878
Numărul mediu de zile lucrate pe an de o persoană (nz) 280 278
Durata medie a zilei de lucru (h) 7,8 7,6
Productivitatea medie orară (Wh) 149 147

c) Abaterea absolută

𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 =𝑤
̅̅̅̅
𝑎1 - 𝑤
̅̅̅̅
𝑎 0= nz1 x h1 x Wh1 - nz0 x h0 x Wh0 = 310.582 – 325.416 = -14.834

d) Influența factorilor (ordinea substituției este: nz x h x Wh )

1.Influența modificării numărului mediu de zile lucrate de un salariat( nz )

𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 (nz) = nz1 x h0 x Wh0 - nz0 x h0 x Wh0 = 323.092 - 325.416 = -2.324

2. Influența modificării duratei medii a zilei de lucru (h)

𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 (h) = nz1 x h1 x Wh0 - nz1 x h0 x Wh0 = 314.807 - 323.092 = -8.285

3.Influența modificării productivității orare (Wh )

𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 (Wa) = nz1 x h1 x Wh1 - nz1 x h1 x Wh0 = 310.582 - 314.807 = -4.225

Verificare:

𝛥𝑤
̅̅̅̅=
𝑎 𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 (nz) + 𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 (h) + 𝛥𝑤
̅̅̅̅
𝑎 (Wa) = -2.324 - 8.285 -4.225= -14.834

e)Interpretarea rezultatelor:

În perioada analizată 𝑤
̅̅̅̅
𝑎 scade , aspect negativ din punct de vedere economic, scăderea
are loc pe seama duratei medii a zilei de lucru, numărul mediu de zile lucrate precum și
productivitatea orară.

Sub influența numărului mediu de zile lucrate de un salariat nz , w

̅̅̅̅a scade , aspect
negativ din punct de vedere economic asigurată de scăderea numărului de zile lucrate de la 280
la 276 de la o perioadă la alta. Cauze:
-a scăzut numărul de zile lucrate ca urmare a creșterii numărului concediilor medicale, și
creșterea de zile de învoiri
- a crescut numărul de zile de absențe sau greve.

Sub influența duratei medii a zilei de lucru (h), w

̅̅̅̅a scade, influență negativă generată de
scăderea numărului de ore lucrate pe zi de la 7,8 lucrate în 2014 la 7,6 ore pe zi lucrate în
2015.Cauze care au determinat scăderea lui h

35
-întreruperi în furnizarea energiei electrice
-neaprovizionarea cu materii prime
-pierderi de timp de ordinul orelor datorită nerespectării programului de lucru

Sub influența factorului calitativ Wh , w

̅̅̅̅a scade, influență negativă determinată de
scăderea productivității orare. Cauze care au dus la scăderea lui Wh :
-neasigurarea cu factori de producție corespunzători din punct de vedere calitativ
-utilizarea unor echipamente uzate moral
-organizare slabă a muncii.
f)Măsuri propuse:
-o mai bună disciplină în muncă
-o organizare mai superioară a muncii și a aprovizionării cu factori de producție
-respectarea programului de reparații capitale a utilajelor sau înlocuirea acestora
-îmbunătățirea calității materiilor prime
-evoluția continuă a nivelului tehnologic folosit.

Capitolul 8. Analiza eficienței utilizării mijloacelor fixe

Indicatori 2014 2015
Cifra de afaceri CA 29.948.641 27.269.220
Timpul efectiv de funcționare a activelor fixe Tef 200.998 183.015
(CA/rh)
Soldul inițial al mijloacelor fixe – Si 38.077.431 37.859.113
Valoarea medie a intrărilor de active fixe I̅ 1.538.095 1.999.523
̅
Valoarea medie a ieșirilor de active fixe E 1.766.413 5.589.772
Randamentul mediu orar ̅̅̅ rH 149 147

CA
Tef = rH = w
̅̅̅ ̅̅̅̅h
rh

Presupunem că I̅ a crescut cu 30% în 2015 față de 2014 => I1̅ = I0̅ x 1,3 =

1.999.523= I0̅ x 1,3 = 1.538.095

I0̅ =1.538.095

36
Presupunem că ̅
E a scăzut cu 10% în 2015 față de 2014 => ̅
E1 = ̅
E0 x 0,9 =
̅0 x 0,9 =
5.589.772 = E
̅
E0 = 1.766.413
Si0 = Si1 -I0̅ + E
̅0 Si1 = 37.859.113
Si0 = 37.849.113 - 1.538.095 + 1.766.413= 38.077.431
a)Modelul de analiză

CA Tef x̅̅̅̅
rh
CA1000
Mf = x 1000 = x1000
Mf si +I̅−E̅

CA1000
Mf = cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe

CA= cifra de afaceri

Mf= mijloace fixe
Tef = timpul efectiv de funcționare a activelor fixe

rr = randamentul orar
I̅ =valoarea medie a intrărilor de active fixe
̅= valoarea medie a ieșirilor de active fixe
E

b) Calculul noilor indicatori

CA0 29.948.641 CA1 27.269.220
Tef0= = = 200.998 Tef1= = = 183.015
rh0 149 rh1 149

c) Abaterea absolută
Tef1 x ̅̅̅̅̅
rh1 Tef0 x ̅̅̅̅̅
rh0
ΔCA1000 1000 1000
Mf = ΔCAMf 1 - ΔCAMf 0 = x1000 - x1000 =
si 1+I̅1−E
̅1 si 0+I̅0−E0
̅̅̅̅
183.015 𝑥 147 200.998 𝑥 149
= 37.859.113+1.999.523−5.589.772 x 1000 - 38.077.431+1.538.095−1,766.413 x 1000 =
= 785,0626 – 791,2656 = -6,203

37
c)Influența factorilor (ordinea subtistuției este Si, 𝐈̅, 𝐄̅ , Tef , 𝐫̅𝐡 )
1.Influența modificării soldului ințial al mijloacelor fixe :
Tef0 x r̅̅̅̅̅
h0 Tef0 x ̅̅̅̅̅
rh0
ΔCA1000
Mf (Si) = x1000 - x1000=
si 1+I̅0−E0
̅̅̅̅ si 0+I̅0−E0
̅̅̅̅
200.998 𝑥 149
x1000 – 791,2656 =795.8562 – 791.2526 = 4.6036
37.859.113+1.538.095−1,766.413

2. Influența modificării valorii medii a intrărilor de active fixe:

Tef0 x ̅̅̅̅̅
rh0 Tef0 x r̅̅̅̅̅
h0
ΔCA1000 ̅
M f ( I) = ̅ ̅̅̅̅
x1000 - ̅ ̅̅̅̅
x1000
si 1+I1−E0 si 1+I0−E0
200.998 𝑥 149
= x1000 – 795,8562 = 786,2156 – 795,8562 = -9.6406
37.859.113+1.999.523−1,766.413

3.Influența modificării valorii medii de ieșire de active fixe:

Tef0 x ̅̅̅̅̅
rh0 Tef0 x ̅̅̅̅̅
rh0
ΔCA1000 ̅
Mf (E) = x1000 - x1000
si 1+I̅1−E1
̅̅̅̅ si 1+I̅1−E0
̅̅̅̅
200.998 𝑥 149
= 37.859.113+1.999.523−5.589.772 x1000 – 786,2156 =873,9333 – 786,2156 = 87,7177
4. Influența modificării timpului efectiv de funcționare a activelor fixe :
Tef1 x ̅̅̅̅̅
rh0 Tef0 x r̅̅̅̅̅
h0
ΔCA1000
Mf (Tef) = ̅ ̅̅̅̅
x1000 - ̅ ̅̅̅̅
x1000
si 1+I1−E1 si 1+I1−E1
183.015 𝑥 149
= 37.859.113+1.999.523−5.589.772 x1000 – 873,9333 = 795,7437 - 873,9333 = -78,1896
5.Influența modificării randamentului orar
Tef1 x ̅̅̅̅̅
rh1 Tef1 x ̅̅̅̅̅
rh0
ΔCA1000
Mf (rr) = x1000 - x1000= 785,0626- 795,7437 = -10.6811
si 1+I̅1−E1
̅̅̅̅ si 1+I̅1−E1
̅̅̅̅

d)Verificare

ΔCA1000 1000 1000 ̅ 1000 ̅ 1000 1000

Mf = ΔCAMf (Si) + ΔCAMf (I) + ΔCAMf (E) + ΔCAMf (Tef) + ΔCAMf (rr)

= 4.6057 -9.6427 + 87,7177 - 78,1896 - 10.6811 = -6.203

38
e)Interpretarea rezultatelor

În perioada analizată CA1000

Mf crește, ceea ce determină o creștere a eficienței utilizării Mf, fiind
un aspect pozitiv din punct de vedere economic datorită influenței pozitive a modificării
soldului inițial al mijloacelor fixe, și a valorii medii a ieșirilor de active fixe. care au compensat
influența negativă a modificării valorii medii a intrărilor de active fixe a modificării timpului
efectiv de funcționare a activelor fixe și a modifcării randamentului orar,

Sub influența modificării soldului inițial al mijloacelor fixe, CA1000

Mf , crește, influență

pozitivă,creștere determinată de scăderea soldului inițial( în condițiile în care CA rămâne aceeași)

Cauze; - modificarea soldului inițial este influențată de variația intrărilor și ieșirilor din perioada
precedentă. În acest caz, Si a scăzut petru că I0̅ < E
̅0 , generând un deficit de valoarea care a

diminuat soldul inițial din perioada precedentă.

Sub influența modificării valorii medii a intrărilor de active fixe. , CA1000

Mf , scade, influență

negativă din punct de vedere economic, scădere determinată de creșterea intrărilor medii de Mf și
scăderea CA

Cauze:- crește valoarea intrărilor de mijloace fixe datorită achiziționării unui număr mai mare de
mijloace fixe la un preț mai mare decât în perioada precedentă

-scăderea timpului de funcționare (luni de funcționare) prin punerea în funcțiune mai târziu decât
era prevăzut.

Sub influența modificării valorii medii a ieșirilor active fixe , CA1000

Mf crește, influență

̅ de la o perioadă la alta.
pozitivă , creștere determinată de creșterea lui E

Cauze:- s-au vândut mai multe mijloace fixe decât în perioada precendentă

-reevaluări care determină creșterea valorilor ieșirilor

-s-au scos din gestiune mai multe mijloace fixe decât în anul precedent deoarece întreprinderea
avea mijloace fixe uzate, datorită faptului că nu s-a mai investit în utilaje.

Sub influența modificării timpului efectiv de funcționare a activelor fixe CA1000

Mf , scade,

influență negatiă deoarece a scăzut Tef a mijloacelor fixe

39
Cauze:

-dependente de unitate: - nerespectarea programului de reparații

- neasigurarea la timp cu piese de schimb

-dependente de personal:- absențe

-exploatarea necorespunzătoare a Mf datorată lipsei de cunoștiințe de specialitate

Sub influența randamentului orar, CA1000

Mf scade , influență negativă determinată de

scăderea randamentului orar de la o perioadă la alta

Cauze:-utilajele folosite sunt depășite moral

-calitatea pieselor de schimb, ,materiilor prime a scăzut

-oraganizare slabă a producției și a muncii.

f)Măsuri propuse

-respectarea termenelor de punere/ scoatere din funcțiune a Mf

-exploatarea corespunzătoare a Mf pentru a nu fi afectat gradul de uzură a acestuia

-gărisrea celor mai avantajoase căi de intrare în patrimoniu

-utilizarea completă a timpului de lucru prin respectarea programului de lucru de către salariați și
asigurarea condițiilor pentru funcționarea morală a Mf

-asigurarea cu factori de producție mai de calitate ( modernizarea utilajelor, calificarea

personalului , materii prime de calitate ...)

40
 Capitolul 9. Analiza factorială a fondului de salarii

Indicatori 2014 2015

̅
Numărul mediu de salariați N 92 88
Fondul de salarii (FS) 2.685.289 2.891.459
Timpul de lucru efectiv (Tef )- om-ore 200.928 185.923
̅ x nz x h =
Tef = N

Tef0 = 92 x 280 x 7,8 = 200.928

Tef1 = 88 x 278 x 7.6 = 185.923

Modelul de analiză

̅ xTef x FS
N ̅ N Tef

Tef
̅ = consumul mediei de timp în ore pe o persoană ( timpul de lucru pe salariat)
= th
̅
N

FS
= s̅h = salariul mediu orar
Tef

̅ x s̅h
̅ x th
FS = N

a)Calculul noilor indicatori

̅ 0 = Tef0 = 200.928 = 2.184 ore/salariat

th ̅ 1 = Tef1 = 185.923 = 2.112,76 ore/salariat
th
̅ N0 92 ̅ N1 88

FS0 2.685.289 FS1 2.891.459

s̅h 0= = = 13,36 lei/h s̅h 1= = = 15,55 lei/h
Tef0 200.928 Tef1 185.923

b)Abaterea absolută

̅ 1 x s̅h 1 - N
̅ 1 x th
ΔFS = FS1 - FS0 = N ̅ 0 x s̅h 0 = 88 x 2.112,76 x 15,55 – 82 x 2.184 x 13,36 =
̅ 0 x th

= 2.891.101 – 2.684.398 = 206.703

41
 ̅ , ̅̅̅
c)Influența factorilor ( ordinea substituției : 𝐍 𝐭𝐡 ,̅̅̅
𝐬𝐡 )

̅)
1.Influența modificării numărului mediu de salariați( N

̅ 0 x s̅h 0 - N
̅ 1 x th
ΔFS(N̅) = N ̅ 0 x s̅h 0 = 2.567.685 – 2.684.398 = -116.713
̅ 0 x th

̅)
2. Influența modificării timpului mediu de lucru pe salariat (th

̅) = N
ΔFS(th ̅ 1 x s̅h 0 - N
̅ 1 x th ̅ 0 x s̅h 0 = 2.483.930 – 2.567.685 = -83.755
̅ 1 x th

3. Influența modificării salariului mediu orar (s̅h )

̅̅̅) = N
ΔFS(sh ̅ 1 x s̅h 1 - N
̅ 1 x th ̅ 1 x s̅h 0 = 2.891.101 – 2.438.930 = 407.171
̅ 1 x th

Verificare

ΔFS = ΔFS(N ̅ ) + ΔFS(sh

̅ ) + ΔFS(th ̅̅̅) = -116.713 - 83.755 + 407.171 = 206.703

d)Interpretarea rezultatelor

În perioada analizată FS crește ( + 206.703 lei) aspect negativ din punct de vedere
economic,creștere cauzată de creșterea salariului mediu orar ce nu poate fi compensată de scăderea
timpului mediu de lucru pe salariat.

Sub influența modificării numărului mediu de salariați FS scade, influență pozitivă

determinată de scăderea numărului mediu de salariați

Cauze:- intrările de personal (angajări) au fost mai mici decât ieșirile de personal ( au scăzut
numărul de persoane care s-au pensionat , nu au existat concedieri pentru indisciplină în muncă)

- achiziționarea unor utilaje mai performante ce pot înlocui o parte din salariați

Sub influența modificării timpului mediu de lucru pe salariat FS scade, aspect pozitiv din
punct de vedere economic deoarece scad cheltuielile firmei, aspect determinat de scăderea
numărului de ore lucrate de un salariat

Cauze:- a crescut numărul orelor afectat de reparațiile utilajelor

42
 -a crescut numărul orelor nelucrate datorită respectării programului de lucru: lipsa
întârzierilor, reducerea învoirilor..

Sub influența modificării salariului mediu orar FS crește, influență negativă determinată de
creșterea salariului mediu orar

Cauze:- creșterea fondului de salarii pe baza presiunilor sindicale

-indexări de salarii
-creșterea salariului minim pe economie
-creșterea inflației
e) Măsuri propuse
-asigurarea cu personal în conformitate cu necesitățile firmei
-o mai bună utilizare a timpului de lucru
-creșterea salariulu mediu orar în concordanță cu creșterea productivității muncii
-evaluarea și supravegherea mai atentă a resursei umane

Capitolul 10. Analiza ratei de rentabilitate economică-

Modelul descompunerii pe fracții

Indicatori 2014 2015

Cifra de afaceri (CA) 29.948.641 27.269.220
Activ total (AT) 100.062.056 95.698.697
Profit burt (Pb) 484.513 114.281

Pb CA Pb
re = x100 = x x100
AT AT AT

a)Modelul de analiză devine => re = VrAT x rMbrute x 100

43
Unde:- CA= cifra de afaceri

AT= Activ total

Pb = Profit brut
VrAT = viteza de rotație a activului total prin cifra de afaceri
rMbrute = rata marjei brute de rentabilitate

b) Calculul noilor indicatori

29.948.641 484.513
VrAT0= = 0,2993 rMbrute0 = = 0,0167
100.062.056 29.948.641

27.269.220 114.281
VrAT1= = 0,2849 rMbrute1 = = 0,0041
95.698.697 27.269.220

Noii indicatori 2014 2015

Viteza de rotație a activului total prin cifra de 0,2993 0,2849
afaceri (VrAT)

Rata marjei brute de rentabilitate (rMbrute) 0,0167 0,0041

c) Abaterea absolută

Δre = re1 – re0 = VrAT1 x rMbrute1 x 100 - VrAT0 x rMbrute0 x 100 = 0,2993 x 0,0167 x100 – 0,2849
x 0,0041 x100 = 0,1168% - 0,4998% = -0.383%

d) Influența factorilor

1. Influența modificării vitezei de rotație a activului total prin cifra de afaceri (VrAT)

Δre(VrAT) = VrAT1 x rMbrute0 x 100 - VrAT0 x rMbrute0 x 100

= 0,2849 x 0,0167 x 100 – 0,4998% = 0,4757% - 0,4998% = - 0,0241 %

2. Influența modificării rate marjei brute de rentabilitate (rMbrute)

Δre(rMbrute) = VrAT1 x rMbrute1 x 100 - VrAT1 x rMbrute0 x 100

= 0,1168% - 0,4757% = -0,3589%

44
e) Verificare

Δre = Δre(VrAT) + Δre(rMbrute) = - 0,0241 % -0,3589% = -0,383%

f)Interpretarea rezultatelor

În perioada analizată , rata rentabilității economice scade, aspect negativ din punct de
vedere economic , scade influențată de scăderea ratei marjei brute de rentabilitate și de scăderea
vitezei de rotație a activului total prin cifra de afaceri.

Sub influența modificării vitezei de rotație a activului total prin cifra de afaceri (VrAT), re
scade, influență negativă determinată de scăderea mai pronunțată a activului total în comparație
cu scăderea cifrei de afaceri

Cauze: - creșterea producției în execuție

-acumularea de produse finite pe stoc, datorită unei activități de desfacere insuficient de

eficientă
-creșterea creanțelor cu 641.111 lei ceea ce a dus la creșterea activelor circulante
(+344.398 lei)

Sub influența modificării ratei marje brute de rentabilitate (rMbrute) ,re scade, aspect negativ
din punct de vedere economic .

Cauze:- diminuarea profitului brut din activitatea financiară

-creșterea cheltuielilor ineficiente care au dus la o activitate neeficace

-diminuarea veniturilor aferente aferente costurilor stocurilor de produse

g)Măsuri propuse

-creșterea volumului fizic al vânzărilor

-reducerea costurilor

-creșterea prețurilor bazată pe imbunătățirea calității produselor

-reducerea creanțelor și a duratei medii de încasare a acestora.

45
 Capitolul 11. Analiza ratei de rentabilitate financiară

Modelul descompunerii pe fracții

Indicatori 2014 2015

Cifra de afaceri (CA) 29.948.641 27.269.220
Capital propriu (Cpr) 76.128.801 72.905.588
Profit net (Pn) 244.136 15.825

a)Modelul de analiză

CA Pn
rf = x x100 => Modelul de analiză devine : rf = vrCpr x rmn x100
Cpr CA

CA= cifra de afaceri

Cpr = capital propriu

Pn = profit net
CA
vrCpr = = viteza de rotație a capitalului propriu prin cifra de afaceri
Cpr

Pn
rmn = = rata marjei nete de rentabilitate
CA

b) Calculul noilor indicatori

CA0 29.948.641 Pn0 244.136

vrCpr0 = = = 0,3933 rmn0 = = 29.948.641 = 0,0081
Cpr0 76.128.801 CA0

CA1 27.269.220 Pn1 15.825

vrCpr1 = = = 0,3740 rmn1= = 27.269.220 = 0,0006
Cpr1 72.905.588 CA1

Noii indicatori 2014 2015

Viteza de rotație a capitalului propriu prin cifra 0,3933 0,3740
de afaceri vrCpr
Rata marjei nete de rentabilitate rmn 0,0081 0,0006

46
c) Abaterea absolută

Δrf = rf1 – rf2 = vrCpr1 x rmn1 x100 - vrCpr0 x rmn0 x100

0,3740 x 0,0006 x 100 – 0,3933 x 0,0081 x 100 = 0,0024% - 0,3185% = -0,3161%

d) Influența factorilor ( ordinea substituției este vrCpr, rmn )

1. Influența modificării vitezei de rotație a capitalului propriu prin cifra de afaceri (vrCpr )

Δrf (vrCpr) = vrCpr1 x rmn0 x100 - vrCpr0 x rmn0 x100 = 0,3740 x 0,0081 x100 – 0,3185%

= 0,3029% - 0,3185% = -0,0156 %

2. Influența modificării ratei marjei nete de rentabilitate (rmn)

Δrf (rmn) = vrCpr1 x rmn1 x100 - vrCpr1 x rmn0 x100 = 0,0024% - 0,3029% = -0,3005%

e)Verificare

Δrf = Δrf (vrCpr) + Δrf (rmn)= -0,0156 % - 0,3005% = -0,3161%

f) Interpretarea rezultatelor

În perioada analizată , rata rentabilității financiare scade, aspect negativ din punct de vedere
economic, scădere determinată de diminuarea marjei nete e rentabilitate (rmn) și de degenerarea

vitezei de rotație a capitalului propriu prin cifra de afaceri (vrCpr)

Sub influența modificării vitezei de rotație a capitalului propriu prin cifra de afaceri ,rf
scade, influență negativă determinată de scăderea cifrei de afaceri în raport cu scăderea
capitalului propriu

Cauze:- scăderea capitalurilor proprii cu 3.223.213 lei în timp ce CA a scăzut cu 2.679.421 lei

-existența unui dezechilibru între ritmul producției și cel al livrărilor

Sub influența modificării marjei nete de rentabilitate, rf scade , influență negativă

Cauze:- creșterea cheluielilor ineficiente fapt ce a dus la o activitate neeficace

-scăderea mai accentuată a profitului net în comparație cu cifra de afaceri.

47
g)Măsuri propuse

-modificarea profitului net în sensul creșterii continue și susținute într-un ritm superior
modificării CA prin:- reducerea cheltuielilor de exploatare

- folosirea unui regim favorabil de calcul a amortizării provizionalor

-sporirea vitezei de rotație a capitalurilor proprii, adică modificarea în sensul creșterii CA într-un
ritm superior creșterii capitalurilor proprii, ceea ce inseamnă fructificarea superioară a capitalului
propriu, sporirea eficienței utilizării acestuia.

Capitolul 12. Concluzii și recomandări

Puncte tari Puncte slabe RECOMANDĂRI

Situația netă pozitivă reflectă
buna gestiune a financiară a
societății.
Fondul de rulment este
pozitivă în ambele perioade și
are o tendință de creștere,
aspect favorabil care reflectă
realizarea echilibrului
financiar pe termen lung
Societatea analizată Este recomandat ca
înregistrează o scădere întreprinderea să adopte o
semnificativă a principalilor politică de prețuri mai
indicatori financiari: Cifra de avantajoasă care să genereze
afaceri,Rezultatul net și profit într-o sumă mai mare
Activele totale. Mai mult, o
scădere cu 8,95% a cifrei de
afaceri a antrenat o scădere a
rezultatului net cu 93,52%
Se observă o tendință de Este recomandat să se asigure
scădere de la o perioadă la o bună gestionare a surselor
alta
temporare pentru ca aceasta
Nevoia de fond de rulment să reușească să acopere
este pozitivă în ambele nevoile temporare.
perioade și reflectă un
dezechilibru financiar pe
termen scurt

48
Se manifestă o tendință de
creștere a TN cu 1.226.273 lei în ambele perioade , aspect
, fiind un aspect favorabil
pentru societate.
Marja comercială crește în
2015 cu 15,986 de lei față de
anul 2014, ceea ce înseamnă
că societatea reușește să-și
aducă procentul de marjă
către profit
Producția exercițiului este
pozitivă în ambele perioade
În perioada analizată,
Valoarea adăugată
înregistrază valori pozitive și
manifestă o tendință
favorabilă de creștere
EBE înregistrează valori
pozitive,aspect favorabil
pentru societate întrucât
reflectă capacitatea potențială
de autofinanțare a
investițiilor, de rambursare a
datoriilor către bugetul de stat
și de remunerare a
acționarilor. Se observă o
tendință favorabilă de
creștere.
Trezoreria netă este negativă
nefavorabil pentru societate
deoarece ea reflectă realizarea alocărilor permanente, pentru
dezechilibrului financiar al
societății
În ambele perioade analizate
Marja Comercială este
negativă.
Producția exercițiului
înregistrează o tendință de
scădere , aspect nefavorabil
fiindcă acest indicator
dimensionează întreaga
activitate desfășurată de
societate
49
Este recomandat să crească
FR prin atragerea de surse
permanente peste nivelul
a se putea acoperi pe seama
acestuia și nevoia de fond de
rulment astfel încât trezoreria
netă să nu mai fie deficitară.
Obținerea de reduceri
comerciale în continuare de la
furnizori pentru creșterea
marjei comerciale
Este recomandat ca firma să
își planifice o strategie de
markenting pentru produsele
sale în vederea cererii și
îmbunătățirea calității
acestora vis-a-avis de
concurență.
Reducerea cheltuielilor cu
personalul sau eficientizarea
acestora prin creșterea
productivității muncii într-un
ritm mai mare decât cresc
cheltuielile salariale
Rezultatul din exploatare RE manifestă o tendință Este recomandată creșterea
păstrează valori pozitive
nefavorabilă de scădere alor venituri din exploatare
Rezultatul curent și RC și RN înregistrează o
Rezultatul net este pozitiv în
tendință accentuată de Este recomandat ca să se
ambele perioade
scădere de la o perioadă la majoreze rezultatul curent
alta. prin expansiunea capacității
de producție
Rata activelor circulante la Rata activelor imobilizate Este recomandat ca să crească
societatea analizată
înregistrează valori în scădere gardul de investire al
înregistrează o tendință de
scădere , aspect favorabil , atât valoric cât și procentual capitalului și creșterea ratei
pentru socitate fiind dovada
imobilizărilor necorporale
unei gestiuni eficiente a
resurselor circulante, mai ales
a stocurilor
Creșterea activelor
imobilizate direct productive

Reducerea creanțelor
comerciale neîncasate la
termenul stabilit.

Rata stabilității financiare Apelarea la piața de capital

depășește limita minină
prin emisiunea de acțiuni
acceptată de 50% și are o
tendință de creștere pentru finanțarea obiectivelor
investiționale, pentru a nu
Rata autonomiei financiare
globale înregistrează o acumula împrumuturi
tendință de creștere de la
excesive.
76,08% la 76,18% ,
reflectând gradul de
autonomie financiară.

Rata de îndatorare globală

înregistrează o tendință
favorabilă de scădere de la
23,91% în 2014 la 23.81% în
2015, valori situate cu mult
sub pragul maxim de 66%

50
Rata lichidității generale este
supraunitară în ambele
perioade și în creștere, fiind
un aspect favorabil pentru
societate deoarece reflectă
capacitatea acesteia de a-și
achita datoriile scadente pe
termen scurt numai din
activele circulante deținute în
patrimoniu.
Rata lichidității imediate se
situează cu mult sub limita
recomandată de 0,3 , ceea ce
indică o potențială criză de
lichidități bănești , deoarece
disponibilul nu acoperă
datoriile pe TS numai într-o
măsură foarte mică.
Transformarea creanțelor în
disponibilități și reducerea pe
cât posibil a datoriilor pe
termen scurt și apelând la
creditul furnizor atunci când
este posibil, pentru a nu
contracta credite purtătoare
de dobânzi

Rata lichidității reduse este în

2015 (1,315), în creștere față
de 2014, ceea ce înseamnă un
asăect favorabil pentru
societate deoarece exprimă
capacitatea firmei de a-și
onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din
creanțe și disponibilități
bănești.

Rata solvabilității generale

este în creștere , aspect
favorabil pentru societate și
denotă o ușoară consolidare a
poziției financiare a
întreprinerii.

Durata de rotație a stocurilor

este cu mult peste 30 de zile,
aspect nefavorabil pentru
societate, iar tendința este una
de creștere .

51

Raportul static dintre VA și
Qe a crescut de la o perioadă
la alta, aspect favorabil pentru alta deoarece CA a scăzut mai de produse finite și încercarea
societate deoarece aceasta a
fost determinată de de
scăderea ponderii
consumurilor externe
provenite de la terți.
Raportul dintre Qf și Qe a
crescut de la o perioadă la
alta, ceea ce înseamnă o
scădere a ponderii stocurilor
de producție neterminată,
fenomen pozitiv pentru
societatea analizată
În perioada analizată, durata Societatea trebuie să încerce
de plată a furnizorilor este să scadă durata de încasare a
mai mică decât durata de creanțelor sub durata de plată
încasare a clienților,aspect a furnizorilor
nefavorabil pentru societate,
deoarece ea trebuie să achite
furnizorii înainte de a încasa
creanțele.De asemenea durata
de încasare este foarte mare,
depășind chiar 100 de zile și
având o tendință de creștere,
pe când durata de plată a
furnizorilor este de 43-66 de
zile .
Raportul static dintre CA și Valorificarea stocurilor de
Qf a scăzut de la o perioadă la producție în curs și a acelor
puțin decât a scăzut Qf, ceea de a reduce aceste acumulări
ce determină o creștere a de active circulante.
ponderii stocurilor de produse
finite existente la nivelul
întreprinderii.
52
Sub influența modificării
randamentului mijloacelor
fixe totale, CA a crescut
Sub influența compoziției
tehnologice(ct ), VA a crescut
Sub influența randamentului
mijloacelor fixe active( ra ),
Per ansamblu, CA a scăzut de
la o perioadă la alta, aspect
negativ din punct de vedere
economic
Sub influența gradului de
înzestrare a muncii ,CA a
scăzut
Sub influența gradului de
valorificare a producției
fabricate, CA a scăzut
Pe ansamblu VA a scăzut cu
4.939.763 lei în perioada
supusă analizării., aspect
nefavorabil din punct de
vedere economic.
Sub influența valorii adăugate
medii ce revine la 1 leu
producție a exercițiului ( 𝜈a
̅̅̅),
VA a crescut cu 1.315.233 lei
de la o perioadă la alta
53
Creșterea înzestrării tehnice
prin achiziția de mijloace fixe
direct productive moderne și
performante.
Elaborarea planului de
producție în concordanță cu
planul de comercializare și cu
cererea de piață
Realizarea unui grad superior
de valorificare a producției
obținute prin îmbunătățirea
acitivății de MK
Este recomandată continuarea
procesului de ratehnologizare
Creșterea mijloacelor fixe
active, precum și a ponderii
Mfa în totalul Mf prin
orientarea investițiilor
preponderent spre Mf
productive
Îmbunătățirea utilizării
timpului de funcționare a Mfa
Sporirea printr-o mai bună
oraganizare a producției și a
muncii prin asigurarea la timp
cu factori de procuție necesari
 În perioada analizată, (𝑤
̅̅̅̅)
𝑎 Este recomandată
scade, aspect nefavorabil din eliminarea,reducerea
punct de vedere economic
pierderilor de timp sub forma

Sub influența duratei medii a zilelor sau a orelor unei zile

zilei de lucru (h), (𝑤
̅̅̅̅)
𝑎 scade
Sub influența numărului
mediu de zile lucrate, (𝑤
̅̅̅̅)
𝑎
scade, influență negativă
asigurată de scăderea
numărului de zile de 280 în
2014 la 278 în 2015
Sub influența facotorului
calitativ (Wh), (𝑤
̅̅̅̅)
𝑎 scade,
influență negativă
determinată de scăderea
productivității muncii
Sub influența modificării În perioada analizată ΔCA1000
Mf
valorii medii de ieșire de scade, aspect nefavorabil din
active fixe, ΔCA1000
Mf crește punct de vedere economic,
ceea ce înseamnă o utilizare
necorespunzătoare a Mf, fiind
un aspect negativ
Sub influența modificării
valorii medii a intrărilor de
active fixe, ΔCA1000
Mf scade ,
influență negativă, scădere
determinată de scăderea lui I̅
de la o perioadă la alta
de lucru prin:
 o mai bună
oraganizare a muncii
și a aprovizionărilor
cu factori de producție
 respectarea
programului de
reparații capitale a
utilajelor sau de
înlocuire a acestora
 întărirea disciplinei în
muncă
 corelarea rezultatelor
cu timpul efectiv
lucrat
Asigurarea în continuare a
calității factorilor de
producție utilizați
(modernizarea utilajelor,
calificarea
personalului,materii prime de
calitate)
Respectarea termenelor de
punere/scoatere din funcțiune
a mijloacelor fixe
Exploatarea corespunzătoare
a Mf pentru a nu fi afectat
gradul de uzură al acestora

54
Sub influența modificării
timpului mediu de lucru pe
salariat, FS scade influență
pozitivă ( scad cheltuielile
întrepriderii)
În perioada analizată, Fondul
de salarii (FS) crește ,
Sub influența modificării
salariului mediu orar, FS
crește
Sub influența modificării
salariului mediu orar, (s̅h ),
FS crește
În perioada analizată Rata
rentabilității economice re
scade aspect negativ din
punct de vedere economic
Sub influența modificării
vitezei de rotație a activului
total prin cifra de
afaceri(VrAT), re scade
În perioada analizată, Rata
rentabilității financiare (rf) a
scăzut, aspect nefavorabil din
punct de vedere economic,
scădere determinată de
diminuarea ratei marjei nete
de rentabilitate
Sub influența modificării
vitezei de rotație a capitalului
propriu prin cifra de afaceri,
(vrCpr ), rf scade
55
Asigurarea cu personal în
conformitate cu necesitățile
întreprinderii
Investirea în utilaje ce
necesită mai puține persoane
pentru manipulare și folosire
Creșterea salariului mediu
orar în concordanță cu
creșterea productivității
muncii
Asigurarea creșterii
productivității muncii orare
cu cel puțin în aceeași
proporție cu salariul mediu
orar
Reducerea nivelului
stocurilor de producție în curs
de execuție, produse finite
prin valorificarea lor pe calea
vânzării
Reducerea creanțelor și a
duratei medii de încasare a
acestora
Creșterea volumului fizic al
vânzărilor
Sporirea vitezei de rotație a
capitalurilor proprii , adică,
modificarea în sensul creșterii
CA într-un ritm superior
creșterii capitalurilor proprii,
ceea ce înseamnă fructificarea
superioară a capitalului
propriu, sporirea eficienței
utilizării acestuia.
Modificarea profitului net în
sensul creșterii continue și
susținute într-un ritm superior
modificării CA