PROIECT   DE   LECŢIE 

Clasa: a IX­a E 
Unitatea de învăţare: Interpretarea geometrică a proprietăţilor algebrice ale 
funcţiei de gradul al II­lea 
Titlul lecţiei: Semnul funcţiei de grad II 
Tipul lecţiei: de comunicare a noilor cunoştinţe 
Etapa  I  : moment organizatoric 
Etapa  II :  reactualizarea cunoştinţelor 
Considerăm funcţia de gradul II f : R ®  R, f(x) = ax 2  + bx + c, a ¹  0 
Pun elevilor următoarele întrebări:
·  Cum se numeşte graficul funcţiei de gradul al II­lea  ? 
Răspuns aşteptat: 
Graficul funcţiei de gradul al II­lea se numeşte parabolă
·  Când graficul funcţiei de gradul al II­lea este convex sau cu ramurile în sus? 
Răspuns aşteptat: 
Dacă a>0
·  Când graficul funcţiei de gradul al II­lea este concav sau cu ramurile în jos? 
Răspuns aşteptat: 
Dacă a<0 
Etapa  III: comunicarea noilor cunoştinţe 
a)Comunic elevilor şi scriu pe tablă titlul lecţiei noi: 
Semnul funcţiei de gradul al doilea 

b) Precizez că am văzut că semnul lui a ne preciza convexitatea sau concavitatea, monotonia 
2 
funcţiei pe anumite intervale. Vom vedea în continuare că semnul lui Δ= b  ­4ac coroborat cu semnul lui 
a precizează semnul funcţiei f. 
Deci, a determina semnul lui f înseamnă să aflăm valorile lui x pentru care f(x) > 0 precum şi valorile 
lui x pentru care f(x) < 0. 
Punctul M(x, f(x)) pentru care f(x) > 0 este situat în semiplanul superior delimitat de Ox 
(deasupra axei Ox), iar dacă f(x) < 0 punctul este situat în semiplanul inferior delimitat de Ox 
(sub axa Ox). Dacă f(x) ³ 0, atunci punctul se află în semiplanul superior, închis delimitat de Ox 
(adică punctul se poate afla deasupra axei Ox sau pe axa Ox) 
c) Enunţ teorema: 
2 
Teoremă. Fie f : R ® R, f(x) = ax  + bx + c, a ¹ 0. 
2 
1)  Dacă Δ= b  ­4ac>0, atunci ecuaţia ataşată funcţiei f  are două rădăcini reale distincte x1<x2, iar 
semnul lui f este cel al lui a în afara rădăcinilor şi semn contrar lui a între rădăcini: 
2)  Dacă  Δ=  b 2 ­4ac=0,  atunci  ecuaţia  ataşată  funcţiei  f    are  două  rădăcini  reale  egale 
b  ì b  ü
x 1 = x 2  = - , iar semnul funcţiei f este cel al lui a pe R - í- ý
2 a  î 2 a þ
2 
3)  Dacă Δ= b  ­4ac<0, atunci ecuaţia ataşată funcţiei f  nu are rădăcini reale, iar semnul lui f este 
cel al lui a pe R

­ 1 ­ 
d) Demonstrez teorema pentru a>0 
1) Dacă Δ= b 2 ­4ac>0, atunci ecuaţia ataşată funcţiei f  are două rădăcini reale 
distincte x1, x2 şi cum am văzut trinomul se poate scrie
ax 2  + bx + c = a (x - x 1 )( x - x 2 ) 
b 
2)Dacă Δ= b 2 ­4ac=0, ecuaţia atasată are rădăcina dublă  x 1 = x 2  = - , iar funcţia f 
2 a 
2 
æ b  ö
se exprimă sub forma f ( x ) = a ç x + ÷ . 
è 2a ø
3)Dacă Δ<0, atunci scriind f sub forma sa canonică
2 
æ b  ö D
f ( x ) = a ç x + ÷ - > 0 , (" ) x Î R 
è 2 a ø 4 a 
Precizez că pentru a<0 teorema se demonstrează analog 
e) Putem observa că : 
1 În cazul Δ>0, semnul alternează de o parte şi de alta a unei rădăcini 
2 Semnul unei funcţii nu se schimbă pe un interval, deci este suficient să aflăm 
semnul pe un interval şi apoi să alternăm semnele pe celelalte intervale. 
f) Propun să rezolv împreună cu elevii exerciţiul: 

Să se determine semnul funcţiei de grad II: f ( x ) = x 2 - 3 x 

Să se determine semnul funcţiei de grad II: f ( x ) =  x 2 - 2 x + 1 
Să se determine semnul funcţiei de grad II: f ( x ) = - x 2  + x 
Să se determine semnul funcţiei de grad II: f ( x ) = - x  - x - 1 
2

Etapa  IV: fixarea noilor cunoştinţe şi realizarea feedback­ului 
Impreună cu elevii  stabilesc etapele de determinare a semnului funcţiei de grad 2, adresând 
următoarele întrebări:
· Care ar fi prima etapă în determinarea semnului unei funcţii de grad II? 
Răspuns aşteptat: identificarea semnului lui a
· Care este următorul pas? 
Răspuns aşteptat: scrierea ecuaţiei ataşate funcţiei si calculul discriminantului ecuaţiei 
Δ
· Dacă Δ<0, care este semnul funcţiei de gradul al II­lea?
· Dacă Δ=0 ?
· Dacă Δ>0 ? 
- b + D - b - D
Răspuns aşteptat: calculăm rădăcinile ecuaţiei  x 1 = şi  x 2 = iar 
2 a  2 a 
semnul lui f este cel al lui a în afara rădăcinilor şi semn contrar lui a între rădăcini

­ 2 ­