La ce se poate ajunge daca nu dormim ?

Somnul, o necesitate
Ce este somnul ?
Definitia somnului ramane inca descriptiva, deoarece substratul neurofiziologic al ciclului
somn-veghe a carui peridiocitate este ritmata de alternanta zi-noapte, nu se cunoaste cu
exactitate.
Somnul este comportamentul fiziologic periodic, reversibil, caracterizat prin inactivitate
somatica, abolirea relativa si temporara a starii vigile si constientei, diminuarea
sensibilitatilor, a functiei de relatie si a celei vegetative, relaxarea tonusului muscular si, nu
in ultimul rand, aparitia activitatii onirice.
Spre deosebire de alte diminuari ale starii de constienta, in somn aceasta poate fi rapid si
complet restabilita prin stimuli adecvati, somnul fiind numai o “suspendare placuta si
reversibila a interactiunii senzorio-motorii cu mediul inconjurator obisnuit, asociata cu
pozitia culcata si imobilitate” – J. Delmas.
Viata normala impune alternanta a doua stari comportamentale diferite: starea de veghe si
somnul – raportul dintre ele variind in cursul unei perioade de 24 de ore de la un individ la
altul, precum si in functie de varsta subiectului.
Ritmul somn-veghe este independent de temperatura organismului, de conditiile
climaterice sau de cele atmosferice, si insensibil la perturbatiile chimice, dar este puternic
influentat de intensitatea luminii si de alternanta lumina-intuneric.
Bioritmul somn-veghe pare a fi reglat print-un “ceas intern” – asa-numitul “ceas biologic”
care are doua componente: una ereditara, mostenita si alta elaborata in cursul dezvoltarii
individului, in functie de conditiile concrete ale mediului fizic, familial si social.
Stabilizarea ritmului somn-veghe nu exclude insa o serie de factori care pot influenta
somnul – activitatea fizica si intelectuala, conditiile de viata, variatiile neperiodice ale
programului de lucru, excesele alimentare, emotiile puternice etc.
Somnul este o necesitate, dovedindu-se de neinlocuit, ca si oxigenul pentru respiratie, ca si
hrana, ca si apa. Lipsa somnului poate ucide mai repede decat lipsa hranei si mai greu decat
lipsa apei. Privarea de somn de la 100 la 200 ore poate aduce omului dereglari importante
la nivelul intregului organism. Apar tulburari ale tensiunii arteriale, ale respiratiei, atentiei,
frecventei cardiace, metabolismului.
Tulburarile somnului
Insomnia este un element psihopatologic caracterizat printr-o dereglare a calitatii somnului
si a duratei lui normale. In afara de aparitia la modificari ale reflexelor conditionate impuse
de fiecare individ in “preludiul” somnului, insomnia poate surveni si in surmenaj fizic si
intelectual, neurastenie, nevroze anxioase ( frica ), accese maniaco-depresive, stari
dementiale, intoxicatii cronice ( alcool, unele droguri, tutun, cafea ). La batrani exista o
perturbare a ritmului somn-veghe manifestata prin perioade de somn diurn care se repeta de
2-3 ori, urmate de insomnii nocturne. La aceasta categorie de varsta, nu trebuie insa ignorat
ca insomnia poate fi un semn precoce al aterosclerozei cerebrale.
Tulburarile somnului se pot manifesta si sub forma unor hipersomnii – adica o tendinta
irezistibila de a dormi. Definite clasic, hipersomniile sunt prelungiri ale perioadei de somn
care pot surveni continuu sau paroxistic, sunt mult mai rare decat insomniile si au foarte rar
o cauza psihogena. De cele mai multe ori insotesc tabloul clinic al unei boli. Hipersomniile
continue au determinare organica si apar in encefalite din tuberculoza sau sifilis, in tumori
la nivelul trunchiului cerebral sau hipotalamusului, in ciroza hepatica, in insuficienta
hepatica, renala sau mixedem. Hipersomniile paroxistice se intalnesc rar : sindromul
Pickwick, atacul narcoleptic, atacul cataleptic, hipersomnia isterica. Sindromul Pickwick
este o tulburare cardiaca manifestata prin hipersomnie diurna, obezitate, tulburari
respiratorii si cianoza, crizele de somn aparand in plina activitate. Atacul narcoleptic este
caracterizat prin crize de somn de durata variabila, care apar in perioade de inactivitate sau
activitate relativa, frecvent in conditii emotionale deosebite, bolnavii trezindu-se rapid, la
fel cum au adormit. Atacurile cataleptice sunt reprezentate de o pierdere brusca a tonusului
muscular insotite de crize de somn. Factorii emotionali rasul, mania, concentrarea, excitatii
senzoriale puternice si neasteptate, uneori actul sexual, pot declansa atacul cataleptic.
Hipersomnia isterica este un acces de somn cu durata variabila in care bolnavul ramane
inert, fara reactii la nici un stimul extern.
La ce se poate ajunge daca nu dormim ?
Privarea de somn voluntara sau nu poate duce la dereglari mari asupra organismului uman.
Cercetari efectuate pe grupuri de indivizi de varsta adulta care au fost privati de somn
intervale variabile au concluzionat ca lipsa somnului 50-75 ore, asociata cu activitate
intelectuala minima da startul aparitiei unor boli care cu greu pot fi controlate ulterior. In
timpul starii de veghe, cordul mentine un nivel al cantitatii de sange la nivelul tuturor
organelor, implicit la nivel cerebral. Astfel, la solicitari cerebrale impuse de atentie,
frecventa cardiaca creste cu 3-5 batai/minut fata de normal, iar frecventa respiratorie se
amplifica. In momentul acumularii unui numar mare de ore de nesomn, primele tulburari
care pot surveni la un individ sunt cele cardiace manifestate prin hipertensiune arteriala,
palpitatii, stenocardii, tulburari de ritm cardiac. Toate aceste tulburari pot duce in timp la
instaiat, camera supraincalzita, asternutul prea incalzit, haine groase sau stramte.
– Servirea mesei de seara cu cel putin doua ore inainte de culcare. Cina copioasa, bogata in
alimente greu de digerat poate produce insomnii.
– Inlaturarea factorilor care creeaza si intretin o stare de surescitare: probleme familiare,
neintelegeri cu vecinii sau anturajul, neplaceri legate de activitatea profesionala, munca
intelectuala sau fizica incordata.
– Renuntarea la excesele de alcool, cafea, tutun sau ceai negru.

Dr. Ionut Poinareanu