Proiectarea activității didactice se realizează în trei segmente importante:

 proiectarea anuală
 proiectarea semestrială
 proiectarea lecției
Etapele proiectării demersului didactic
Studierea programei școlare: Programa școlară se analizează în succesiunea următoarelor etape:
• Competențe generale
• Competențe specifice
• Conținuturi
• Activități de învățare
Planificarea calendaristică anuală
Proiectarea activității didactice anuale are ca scop realizarea unei viziuni de ansamblu
asupra modului de predare al unei discipline de studiu pentru perioada unui an școlar. Stând la
baza realizării acestui document administrativ, programa școlară valabilă reprezintă elementul
de referință pentru construcția curriculară. O planificare anuală corectă acoperă integral
programa școlară la nivel de competențe specifice și conținuturi ale învățării. Potrivit
reglementărilor actuale, planificările calendaristice se întocmesc înainte de începerea cursurilor.
În acest caz, planificarea conținuturilor învățării prevăzute pentru un anumit nivel de studiu nu
ținea seama de experiența de învățare a elevilor și de ritmul lor. În procesul de elaborare a
planificării se disting patru etape importante:
a. Realizarea conexiunilor dintre competențele specifice și conținuturile învățării;
b. Împărțirea sau gruparea conținuturilor învățării în unități de învățare;
c. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare;
d. Alocarea timpului necesar pentru parcurgerea fiecărei unități de învățare planificată.
Proiectarea activităților semestriale se realizează pe baza planificării calendaristice anuale,
procedând la detalierea acesteia prin abordarea secvențială a fiecărei unități de învățare.
Planificarea semestrială are ca scop structurarea calendaristică a activității didactice de pe
întreaga durată a unui semestru. Acest tip de planificare se concretizează în două documente
similare, dar separate și totodată complementare, câte unul pentru fiecare semestru.
La rubrica „Competențe specifice” se scriu numerele competențelor din programa școlară.
Conținuturile învățării sunt cele prevăzute de programa școlară valabilă pentru nivelul
clasei/anului de studii. Cadrul didactic trebuie să transfere în planificare toate elementele de
conținut. Numărul de ore alocate și săptămâna de studiu se stabilesc de către profesor. În
repartizarea orelor, fiecare cadru didactic trebuie să respecte art. 66 din Legea Educației
Naționale: „Pentru fiecare disciplină și domeniu de studiu, programa școlară acoperă 75% din
orele de predare și evaluare, lăsând la dispoziția cadrului didactic 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu respectiv. În funcție de caracteristicile elevilor și de strategia
școlii din care face parte, profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat
disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învățare remedială, pentru consolidarea
cunoștințelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanțe superioare, conform unor
planuri individuale de învățare elaborate pentru fiecare elev”. Întrucât planificarea
calendaristică este orientativă, rubrica „Observații” trebuie să fie activă. În această rubrică se
menționează eventualele modificări în parcurgerea conținuturilor.
Unitatea de învățare constituie un ansamblu de lecții, grupate în jurul unei teme centrale și
al unui set de competenţe specifice. În noul context curricular, proiectarea unității de învățare
urmărește realizarea unui demers didactic personalizat în funcție de caracteristicile de grup, dar
și individuale ale elevilor clasei. Varianta pentru organizarea demersului didactic pe unități de
învățare are la bază ideea identificării unor teme majore și structurarea conținuturilor științifice
în jurul acestora. Un astfel de demers didactic oferă o imagine de ansamblu mult mai clară
procesului de predare – învățare – evaluare decât defalcarea sa pe lecții separate. Cadrul
metodologic actual acordă, așa după cum am mai precizat, o mare libertate cadrului didactic în
structurarea și proiectarea unităților de învățare. Pentru ca aceste demersuri să fie corect
realizate, cadrul didactic trebuie să țină cont de anumite caracteristici ale unei unități de învățare
eficient formulate. Prin urmare o unitate de învățare trebuie să prezinte un set de caracteristici
similar cu cel prezentat mai jos:
 să prezinte o temă comună pentru toate unitățile de conținut componente;
 să răspundă unui set unitar de competenţe specifice;
 să poată fi operaționalizată în lecții distincte, dar în același timp și puternic corelate;
 să permită realizarea unui demers didactic contextualizat și adaptabil permanent, pe cât
posibil;
 să se desfășoare sistemic și continuu;
 să fie finalizată printr-un demers de evaluare.
Realizarea proiectării unității de învățare este un suport util pentru realizarea proiectului de
lecție. Dacă substituirea proiectelor de lecție cu cele ale unităților de învățare ar putea fi
acceptată în cazul cadrelor didactice cu experiență, în cazul profesorilor debutanți sau cu
minimă experiență, o asemenea substituire poate crea mari probleme la aplicarea practică a
proiectelor elaborate. Proiectarea unității de învățare este precedată de parcurgerea schemei
următoare:
De ce vei face? Ce vei face? Cu ce vei Cum vei face? Cât s-a
face? realizat?

Identificarea Selectarea Analiza Determinarea Stabilirea

competențelor conținuturilor resurselor activităților instrumentelor
de învățare de evaluare

Identificarea unei unități de învățare se realizează prin denumirea temei unității

corespunzătoare. Temele unităților de învățare sunt enunțuri complexe corelate cu scopurile
învățării, materializate în formulări personalizate, fie originale, fie preluate din lista de
conținuturi ale programei școlare sau din manualul școlar selectat pentru disciplina de studiu.
Activitățile de învățare - se anticipează pe baza corelării dintre competențele specifice și
conținuturile prevăzute în programa școlară; - orientează activitatea elevului către un anumit
scop, redat prin tema activității; - în proiectarea unității de învățare, activitățile de învățare sunt
asociate resurselor necesare construirii strategiei și a demersului didactic
Resursele activității didactice:
a. Resurse materiale
b. Resurse umane
c. Resurse procedurale
d. Resurse de timp

Spre deosebire de proiectarea centrată pe lecție, proiectarea unității de învățare are următoarele
avantaje:
- creează un mediu de învățare coerent în care așteptările elevilor devin clare pe termen
mediu și lung;
- implică elevii în proiecte de învățare personale pe termen mediu și lung – rezolvare de
probleme complexe, luare de decizii complexe – cu accent pe explorare și reflexie;
- implică profesorul într-un proces de proiectare pe termen mediu și lung cu răgaz pe
ritmurile de învățare proprii elevilor;
- oferă o perspectivă a lecțiilor printr-o relație neliniară între ele, situându-le în secvențe
diferite ale unității de învățare.
Lecția este concepută ca o componentă operațională pe termen scurt a unității de învățare.
Dacă unitatea de învățare oferă înțelegerea procesului din perspectivă strategică, lecția oferă
înțelegerea procesului din perspectiva operativă. Proiectul unității de învățare trebuie să ofere
o derivare simplă a lecțiilor componente. Astfel, trecerea de la unitatea de învățarea la o lecție
componentă trebuie să permită o replicare în același timp funcțională (de ce?), structurală (cu
ce?) și operațională (cum?) a unității de învățare la scară temporală mai mică și într-un mod
subordonat.