Telencefalul

2 emisferele cerebrale
Corpii striati
2 ventriculi laterali

Emisferele cerebrale
Forma – ovoidala
Φ anteroposterior: 16 cm
Φ transversal: 14 cm
Φ vertical: 12 cm
Masa: aprox 1300 g

Scisura interemisferica + scisuri profunde

Unite prin comisurile mari interemisferice:
- corpul calos
- trigonul cerebral.

Configuratia exterioara a emisferelor cerebr.

3 fete:
Laterala – convexa
Mediala – plana si verticala  coasa creierului;
Inferioara  scizura Sylvius: 2 parti – anterioara (orbitara)- posterioara (temporo-occipitala)

Lobi si circumvolutiuni (gyrusuri)

Santuri:
1. Profunde = scizuri  separa lobi
2. Superficiale = santuri secundare  separa circumvolutiunile
Lobii:
1. Frontal
2. Parietal
3. Occipital
4. Temporal
5. Lobul insulei
6. (Lobul corpului calos)

Lobul frontal Lobul parietal Lobul Lobul

Limite Limite temporal occipital Lobul insulei
Scizuri Scizuri Limite Limite
Santuri Santuri Scizuri Scizuri
Gyrusuri Gyrusuri Santuri Santuri
Gyrusuri Gyrusuri
SCOARŢA CEREBRALĂ
Scoarta cerebrala = palium = cortex cerebral
= stratul de substanţă cenuşie de la suprafaţa emisferelor cerebrale
Filogenetic  arhipallium – 2-3 straturi celulare = ALLOCORTEX  hipocampul
 neopallium – 6 strauri celulare = IZOCORTEX – cea mai mare parte a cortexului cerebral

Citoarhitectonica
Arhipallium - alocortex:
arhicortex = cu structură în 2 straturi sau fără stratificare – din neuroni receptivi şi efectori
paleocortex:
 cu structură în 3 starturi, din care unul este receptor şi unul efector
 funcţia olfactivă

Neopallium - izocortex:
zone cu cele 6 straturi relativ egale => izocortex homotipic
zone cu straturi inegale => izocortex heterotipic

cele 6 straturi ale neocortexului:

a) stratul molecular:
mai bogat în fibre
b) stratul granular extern:
format din neuroni mici, receptori
primeşte aferenţe de la zone corticale
c) stratul piramidal extern:
format din neuroni piramidali
trimite eferenţe spre alte zone corticale
d) stratul granular intern:
primeşte aferenţe de la etajele
subcorticale/căile senzitive
e) stratul piramidal intern:
format din neuroni mari, piramidali
trimite eferenţe scoarţei cerebrale/căile motorii
f) stratul polimorf:
format din neuroni de forme diferite

predominanţa straturilor granulare

 izocortex heterotipic granular
predominanţa straturilor piramidale
 izocortex heterotipic piramidal

Mieloarhitectonica sc. cer. = arhitectura fibrelor albe în interiorul scoarţei cerebrale

după direcţie:
tangențiale - paralele cu suprafaţa scoarţei şi se concentrează în anumite straturi  strii
a) stria Kaes-Bechterew - între straturile molecular şi granular extern
b) stria Bailarger externă - în stratul granular intern
c) stria Bailarger internă - în straturile piramidal intern şi polimorf
perpendiculare = aferenţele şi eferenţele scoarţei cerebrale.
ARHICORTEXUL
FORMAŢIUNILE ARHICORTICALE
porţiunea din arhipalium cu structură difuză - fără straturi sau cu 2 straturi;
conţine două tipuri de formaţiuni:
HIPOCAMPUL DORSAL
HIPOCAMPUL VENTRAL

HIPOCAMPUL DORSAL
a) Indusium griseum - strat de substanţă cenuşie - pe faţa dorsală a corpului calos
 se continua cu subst. cen. a gyr. cingulat
b) Striile longitudinale medială şi laterală
a+b = împreună formează GYRUSUL SUPRACALOS
care se continuă peste spleniul CC  gyrusul fasciolar
peste genunchiul CC  gyrusul paraterminal

HIPOCAMPUL VENTRAL
a) hipocampul = cornul lui Amon - situat în prelungirea temporală a ventriculului lateral;
b) fimbria - medial de hipocamp
c) gyrusul dentat - medial de fimbrie

Formaţiunile hipocampului ventral şi dorsal unite între ele formează împreună gyrusul intralimbic

 conexiunea hipocampului ventral - hipocampului dorsal ant. şi post.:

 gyrusul dentat se continuă posterior  gyrusul fasciolar  indusium griseum
 gyrusul paraterminal  bandeleta diagonală Broca – trece prin fisura interemisferică laterala 
faţa bazală pe substanţa perforată anterioară  lateral până la uncusul gyrusului
parahipocampic unde se continuă cu bandeleta Giacomini  trece peste uncus  intră în fisura
Bichat  gyrusul dentat

Conexiunile arhicortexului
Aferenţe:
 de la formaţiunile paleocorticale
 de la unele zone ale neocortexului
 de la hipotalamus
Eferenţe:
 spre hipotalamus şi apoi spre alte zone subjacente
 spre ariile septale
 spre hipocampul din partea opusă
PALEOCORTEXUL
Paleocortex = Rhinencefal
funcţie olfactivă
Formaţiunile rhinencefalului
1.Lobul olfactiv anterior:
a) bulbul olfactiv
b) tractul olfactiv
c) trigonul olfactiv
d) striile olfactive:
 medială
 intermediară
 laterală
e) substanţa perforată anterioară

2.Lobul olfactiv posterior:

a) nucleul amigdalian
b) girusurile de la nivelul uncusului / extremitateaanterioară a gyr. parahipocampic al lobului temporal:
 gyrusul ambient
 gyrusul semilunar
 gyrusul uncinat
 aria entorhinală
 aria septală (situată sub rostrul CC)

Calea olfactivă
prin striile olfactive - axonii deutoneuronilor căii olfactive merg şi fac sinapsă la ariile olfactive primare
situate în:
a) gyrusul ambiens
b) gyrusul semilunar
c) substanţa perforată anterioară / corticomedială /
d) o parte a nucleului amigdalian

ariile olfactive primare  eferenţe spre ariile olfactive secundare situate în:
 aria enterhinală
 girus uncinat
 ariile septale
 partea laterobazală a nucleului amigdalian
Conexiunile paleocortexului

Aferenţe: calea olfactivă

Eferenţe:
a) eferenţe descendente, spre:
 nucleii trunchiului
 nucleul habenular, apoi spre formaţiunea reticulară din trunchi
b) eferenţe spre alte zone corticale, se fac prin striile olfactive:
- prin stria olfactivă laterală la hipocamp
- prin stria olfactivă medială, merg prin două arcuri marginale:
 arcul marginal extern, trece prin striile longitudinale şi ajunge al hipocamp
 arcul marginal intern, trece prin stâlpul anterior al fornixului, merge înapoi, trece prin trigon,
stâlpul posterior şi ajunge la hipocamp

Nucleul amigdalian
situat în polul anterior lb temporal - în profunzime - la nivelul uncusului
este format din două părţi:
 corticomedială
 laterobazală

a)partea corticomedială:
 aferenţe din calea olfactivă
 eferenţe spre partea laterobazală
b)partea laterobazală:
- aferenţe:
 de la partea corticomedială
 de la talamus
 de la hipotalamus
 de la formaţiunea reticulară
- eferenţe:
 ariile septale  hipotalamus
 stria terminală posterior prin peretele superior al prelungirii temporale a ventriculului lateral
 răspântia ventriculară  anterior prin şanţul optostriat  Subst. perf. Ant.

Funcţiile paleocortexului
 rol în comportamentul emoţional
 coordonarea manifestărilor sexuale
 controlul activităţii vegetative
 reacţii de apărare
ARIILE CORTICALE
Neocortexul / neopalium
 zone cu predominanţa neuronilor receptori  zone receptoare (senzitiv/senzoriale)
 zone cu predominanţa neuronilor motori  zone efectoare (motoare)
 zone de asociaţie.

Ariile motorii
1. Aria 4: - aria motilității voluntare
- localizare - gyrus precentral din lb fr
- aferenţe: din aria sensibilităţii generale
- eferenţe: fasciculul cortico-spinal şi geniculat / calea piramidală
- rol : controlează motilitatea voluntară
2. Aria 6: - aria premotorie
- localizare - partea posterioară a gyrusurilor frontale inferior şi mijlociu
- aferenţe: de la aria sensibilităţii generale
- eferenţele sunt formate din fibrele parapiramidale din calea piramidală şi
eferenţe spre corpii striaţi
- rol: participă la coordonarea motilităţii automate şi a componentei automate a motilităţii
voluntare
3. Aria 8: - aria oculo-cefalo-giră
- localizare - gyrusul frontal superior şi mijlociu
- aferenţe - din aria vizuală
- eferenţele - prin fasciulul geniculat spre nucleii III, IV, VI, XI
- rol: determină orientarea voluntară a capului şi ochilor (oculo-cefalo-giria)
4. Ariile 44 - 45: - aria fonației BROCA
- localizare - partea posterioară a gyrusului frontal inferior
- rol: coordonează contracţiile ms fonatori / laringe văl palatin, limbă etc. / pentru vorbire /.
5. Aria 46:
- localizare - gyrusul frontal inferior, în emisferul dominant /emisferul stg la dreptaci/
- rol - coordonează mişcările mâinii pentru scriere.

Ariile senzitiv-senzoriale
l. Ariile 3, 1, 2 - aria sensibilității generale sau aria somestezică
- localizare - gyrusul postcentral din lobul parietal
- aferenţe - căile sensibilităţii exteroceptive cutanate şi calea sensibilităţii proprioceptive
conştiente
- rol: este segmentul central al analizatorului cutanat şi kinestezic
2. Ariile 5 şi 7 - arii senzitivo-psihice
- localizare - gyrusul parietal superior
- asigură diferenţierea calitativă şi cantitativă a senzaţiilor recepţionate din ariile 3, 1, 2
3. Ariile 40 şi 39 - arii senzitivo-gnozice
- localizare - gyrusul parietal inferior
- asigură - recunoaşterea obiectelor prin palpare şi cunoaşterea schemei corporale
4. Aria 43 – aria gustativă
- localizare - partea inferioară a gyrusului postcentral
- aferenţe - calea gustativă
 - rol - segmentul central al analizatorului gustativ
5. Aria 41 – aria auditivă
- localizare -gyrusul temporal superior
- aferenţe - calea auditivă
- rol - segmentul central al analizatorului acustic
6-7. Ariile 22 şi 42 – arii audio-gnozice
- localizare - în jurul ariei 41
- asigură interpretarea sunetelor şi înţelegerea cuvintelor
8. Aria 17 – aria vizuală
- localizare - faţa medială a lobului occipital, în jurul şanţului calcarian
- aferenţe - calea vizuală
9-10. Ariile 18 şi 19 – arii vizuo-gnozică şi vizuo-psihică
- localizare - lobul occipital, în jurul ariei 17
- asigură recunoaşterea şi interpretarea imaginilor care se formează în aria 17
11. Ariile de asociaţie: - se întind pe restul emisferului - structură de izocortex homotipic - realizează
asocierea informaţiilor care vin la ariile senzitivo-senzoriale - pot fi încadrate şi ariile senzitivo-gnozice şi
senzitivo-psihice

SISTEMATIZAREA SUBSTANŢEI ALBE TELEENCEFALICE

 Fibre mielinizate
I. Fibrele de asociaţie:
leagă între ele zone ale scoarţei din acelaşi emisfer
pot să fie fibre lungi sau scurte

II. Fibre comisurale:

leagă cele două emisfere cerebrale între ele

III. Fibre de protecţie:

realizează proiecţia organelor subcorticale / aferenţele scoarţei
realizează proiecţia scoarţei pe organele nervoase subcorticale / eferenţele scoarţei

Configuration extérieure des commissures interhemispheriques

Le corps calleux
Le trigone
La commissure blanche antérieure

Fibre asociative
1. Fibrele de asociaţie scurte:
 sunt situate superficial sub scoarţă
 leagă două girusuri apropiate

2. Fibrele de asociaţie lungi:

 sunt siutate mai profund
 leagă între ele zone de scoarţă situate mai la distanţă
 formează fascicule de asociaţie:
a) Fasciculul longitudinal superior:
- leagă polul lobului frontal cu lobii temporal şi occip.
- trece deasupra de lobul insulei
b) Fasciculul longitudinal inferior:
- leagă lobul occipital cu lobul temporal
- trece pe sub lobul insulei
Fibre asociative

c) Fasciculul fronto-occipital Forel:

- pleacă din lobul frontal, merge înapoi şi ajunge al lobul occipital şi temporal

d) Fasciculul uncinat:
- pleacă de pe faţa bazală a lobului frontal, trece pe sub
şanţul Sylvius şi ajunge la lobul temporal

e) Fasciculul cingular:
- pleacă de la lobul frontal, trece deasupra corpului calos la nivelul girusului
cingular şi ajunge la lobii occipital şi temporal

f) Fasciculul senzorio-vizual:
- leagă aria 17 cu aria 19

g) Fibrele longitudinale din trigonul cerebral:

- leagă hipocampul cu ariile septale

FORMATIUNILE COMISURALE
clasifică în :
1. Comisuri teleencefalice:
a) arhipaleale:
 fornix
 comisura albă anterioară
b) neopaleală:
 corpul calos
2. Comisuri diencefalice
3. Comisurile bazei