Sunteți pe pagina 1din 3

Strofe din Mineiul Lunii Octombrie în care se regăsesc asemănări cu animalele

Mineiul folosit a fost tipărit la București in anul 1983

1. Făcătorul de muzică, alăuta Dumnezeiescului Duh, privighetoarea, greierul


Dumnezeieștilor cântări, fluierul Bisericii, pune înaintea noastră a tuturor ospățul lui cel
de cântări, si dintr-însul veselește pe gânditorii de Dumnezeu. (pagina 6)

2. Nu pentru temerea de moarte, ci pentru dragostea turmei ascunzându-te, pe lup ca pe


un miel văzându-l îmblânzit, Anania, ai strigat: Dumnezeul părinților noștri bine ești
cuvântat. (pagina 13)

3. Când a văzut mielușeaua cea neîntinată pe Mielușelul său tras la junghiere, ca un om


de bună voia Sa, tânguindu-se zicea: Acum Te nevoiești să mă faci fără de fiu, Hristoase,
pe mine cea care Te-am născut. Pentru ce ai făcut aceasta, Mântuitorule a toată lumea?
Dar laud și măresc bunătatea Ta cea desăvârșită, mai presus de gând și de cuvânt,
Iubitorule de Oameni. (pagina 32)

4. Mielușeaua văzând pe Mielușelul și Păstorul pe Cruce, se văita lăcrimând, și cu amar


strigând: Lumea se veselește luând prin tine mântuire, iar pântecele meu arde, văzând
răstignirea Ta, pe care o rabzi pentru milostivirea milei; Îndelung-răbdătorule Doamne,
adâncul milei și izvor nedeșertat, milostivește-te și dăruiește iertare greșelilo, celor ce cu
credință laudă dumnezeieștile tale patimi. (pagina 33).

5. Bucură-te tâlcuitorul celor mai presus de minte, vulturul cel ceresc, Dionisie care ai
înțeles toată ierarhia, si cetele cele cerești și fără de trupuri; frumusețea și dragostea
negrăitelor străluciri, care ai zugrăvit prea înalt și prea bine, întinderea către
Dumnezeirea cea de sus. Cerescule om, pământescule înger, vârful ierarhilor cel de o
cinste cu apostolii, nu lipsi de a ruga pe Hristos pentru toți cei ce te laudă pe tine. (pagina
40)

6. Pe tine Mielușeaua, care ai născut pe Mielușelul cel fără de prihană, Cel ce a venit să
șteargă păcatul a toată lumea, cu sângele Său, care s-a vărsat pentru noi, și a înviat toată
lumea; te rog, tu îmbracă-mă pe mine care sunt golit de dumnezeiasca nestricăciune, cu
îmbrăcămintea dumnezeiescului har, din lâna dumnezeieștii nașterii Tale. (pagina 60)
7. Zburat-ai la ceruri, porumbiță a lui Hristos, înălțându-te cu aripile înfrânării și cu multe
osteneli. (pagina 94)

8. Pe cel ce se lăuda odinioară peste măsură, că va cuprinde lumea, pe începătorul răutății,


ca pe o pasăre l-ai surpat, împlatoșându-te cu puterea Duhului, și cu toată întramarea
crucii. (pagina 109)

9. Spre junghiere S-a adus Emanuel, ca un miel, precum zice dumnezeiescul Isaia; pe Care
neputându-l pricepe sfințitul famen, se învăța de la tine, Filipe. (pagina 126)

10. Dacă a văzut Fecioara cea fără de prihană, pe Mielușelul său spânzurat pe Cruce,
tânguindu-se striga: Preadulcele meu Fiu! Ce vedere nouă și minunată este aceasta? Cum
Tu, Cel ce ții toate cu mâna, Te-ai pironit cu trupul pe lemn? (pagina 143)

11. Dacă a văzut nevinovata Fecioară pe Mielușelul ridicat pe Cruce, tânguindu-se striga:
Dulcele meu Fiu! Ce nouă și preamărită vedere este aceasta? Cum Cel ce ții toate cu mâna,
pe lemn Te pironești cu trupul! (pagina 185)

12. Curată porumbiță și singură neîntinată, te-a aflat pe tine Cuvântul cel curat, și din tine
a binevoit a se naște, Preasfântă Maică a lui Dumnezeu, Fecioară fără prihană. (pagina
194)

13. Fiarele cele ce cu turbare nebunească s-au mâniat împotriva lui Hristos, ca niște
sălbatice s-au aruncat asupra ta, părinte, să te omoare. De aceea târându-te și bătându-
te, te-au aruncat în prăpastie, făcându-te mărturisitor al adevărului arătat. (pagina 214)

14. Lăsând pentru o vreme călugăreasca liniște, Cuvioase Visarioane, ai purces în lume să
ridici la lupta de apărare a credinței pe dreptcredincioșii români din Ardeal. Vulpile au
vizuini și păsările cerului cuiburi; ci tu, ca oarecând Domnul, nu aveai unde să îți pleci
capul, de răutatea asupritorilor. Cu rugăciunile lui, Hristoase Dumnezeule, mântuiește-
ne pe noi. (pagina 259)

15. Adus-ai pe mare caii tăi, pe apostoli, Mântuitorule, și au luminat neamurile, trăgându-
le, Doamne, spre cunoștința ta. (pagina 289)
16. Ca doi mielușei sunteți jughiați propovăduind pe Mielul lui Dumnezeu de o ființă cu
Tatăl; și fiind aduși la masa cea de sus, sunteți rânduiți împreună cu adunarea
pătimitorilor. (pagina 310)

17. Precum oarecând porumbelul a vestit lui Noe contenirea potopului și înduplecarea
Stăpânului, așa și sfintele tale moaște, fericite, ne-au pricinuit încetarea tuturor scârbelor
și nu numai vestitor de bucurie te-ai arătat, ci și mijlocitor te-ai făcut către Domnul,
pentru potolirea mâniei, celei cu dreptate pornită asupra noastră. Pentru aceasta toții cu
un glas te fericim și cu credință alergăm la ajutorul tău; ca prin rugăciunile tale cele bine
primite lui Dumnezeu, să scăpăm de toată ispita și să ne împărtășim veșnicei împărății
cerești. (pagina 344)

18. Când a răpit cu vicleșug lupul cel viclean pe mielușeaua ta, atunci i-ai sfărâmat fălcile,
înțelepte, iar pe dânsa ca un păstor prea bun o ai adus la viață. (pagina 374)

S-ar putea să vă placă și