Stanciu Diana

Fişă de lectură

Titlu:La ţigănci
Autor:Mircea Eliade
Date semnificative despre autor:-s-a născut la 9 martie 1907 în
Bucureşti;
-după terminarea învăţământului primar,
Mircea Eliade devine elev al Colegiului Spiru Haret;
- La 20 noiembrie 1928 pleacă în India,
trăieşte în Calcutta unde o întâlneşte pe Maitreyi;
-începând cu 1957 se stabileşte la Chicago
ca profesor de istorie;
-la 11 mai 1966 devine membru al
Academiei Americane de arte şi ştiinţe;
-la 22 aprilie 1986 moare la Chicago şi este
incinerat la Capela Rockfeller din Hyde Park.
Gen:epic
Specie:nuvelă
Editură:Tana
An de apariţie:1963
Explicaţia titlului: Titlul semnifică un spaţiu din lumea
bucureşteană, o zonă considerată rău famată, despre care lumea
vorbeşte cu indignare şi în care protagonistul doreşte să intre din
curiozitate.
Timpul acţiunii: „ de douăzeci şi unu de ani”
Spaţiul acţiunii: „în tramvai”, „în Bucureşti”
Personajele: Gavrilescu, Baba, o țigancă, o grecoaică, o
evreică, birjarul, Elsa, Hildegard
Stanciu Diana

Momentele subiectului:
Profesorul Gavrilescu se întoarce acasă cu tramvaiul. În timpul
discuţiei cu nişte cetăţeni, acesta realizează că şi-a uitat servieta cu
partituri la doamna Voitinovici, mătuşa Otiliei. Aşteptând tramvaiul,
este atras de curtea unor țigănci, iar o babă îl abordează și îi oferă trei
fete pentru trei sute de lei. Cele trei fete îl supun la un test pe bărbat,
însă acesta se pierde în propriul trecut. Nereușind să ghicească cine
este țiganca, devine prizonier într-un spațiu necunoscut și gol.
Gavrilescu se trezește și își continuă drumul în căutarea
partiturilor sale, însă viața lui a luat o întorsătură neașteptată: Otilia s-
a măritat, doamna Voitinovici s-a mutat după nunta nepoatei sale,
prețul tramvaiului a fost scumpit cu cinci ani în urmă, iar în
apartamentul său locuia altcineva.
Fiind confuz, se întoarce la țigănci cu ajutorul unei trăsuri. Acolo
o întâlnește pe Hildegard, iubirea lui din tinerețe. Se uurcă în trăsură și
pleacă spre pădure.
Tipul de narator:obiectiv
Caracterizarea personajelor: Personajul central este Gavrilescu,
un bărbat de 49 de ani, profesor de pian care trăieşte
sentimentul ratării: considera că ar fi putut ajunge un mare artist,
dacă soarta i-ar fi fost mai favorabilă. Pe parcursul nuvelei se
autocaracterizează repetând: „am o fire de artist”, „trăiesc pentru
suflet”, „idealul meu a fost, de totdeauna, arta pură”.

Impresii de lectură:Această operă este interesantă deoarece te

face să îți adresezi întrebări de genul : „Gavrilescu a călătorit în timp?
” , „Hildegard era reală sau era doar în imaginația profesorului? ”.
Opinii critice: „Pentru a regăsi lumea esenţială, anterioară
multiplicităţii formelor spaţio-temporale, bariera timpului
trebuie să cadă înaintea celorlalte.”
Nicolae Steinhardt

Moduri de expunere:naraţiunea, decrierea, dialogul