Stanciu Diana

Fişă de lectură

Titlu:Dănilă Prepeleac

Autor:Ion Creangă

Date semnificative despre autor: :-la 1 martie 1837 se naşte

în satul Humuleşti;

-în septembrie 1846 începe să studieze

la şcoala din sat;

-după dorinţa mamei, în 1854 este

înscris la Şcoala de catiheţi din Fălticeni, sub numele de Ion
Ştefănescu;

-în 1858 tatăl acestuia moare;

-în 1859 se însoară cu Ileana;

-pe 19 decembrie 1860 se naşte

singurul său copil, Constantin Creangă;

-pe 5 octombrie 1873 se pronunţă

divorţul dintre cei doi;

- pe 31 decembrie 1889 moare în urma

unui atac de epilepsie.

Gen:epic

Specie:basm

Editură:Unicart

An de apariţie: 1 martie 1876

Stanciu Diana

Explicaţia titlului: Povestea poartă numele personajului său

principal. Cuvântul Dănilă este fie numele personal Dan, care își
schimbă forma după ce i s-a adăugat sufixul diminutival -ilă,
pentru a arăta o relație de afecțiune, fie o versiune învechită a
numelui Daniel. După cum scrie Ion Creangă într-un fragment din
poveste, Prepeleac este porecla personajului, pentru că
un prepeleac era singurul lucru de pe lângă casă pe care-l făcuse
cu mâna lui.
Timpul acţiunii:”era odată”

Spaţiul acţiunii:”într-un sat”

Personajele:Dănilă Prepeleac, soţia şi copiii lui, fratele

acestuia, Scaraoţchi, dracii

Momentele subiectului:

Într-un sat trăiau doi fraţi, cel mai mare era bogat şi fără
copii, iar cel sărac avea o casă de copii şi doi boi de toată
frumuseţea, dar nu avea car. Mezinul apela des la carul fratelui
său care se şubrezi. Sătul de certurile cu soţia lui zgârcită, îl
sfătui pe Dănilă să-şi vândă boii şi să-şi cumpere un car şi doi boi
mai mici.
La îndemnul fratelui său mai mare, Dănilă îşi ia cei doi boi şi
pleacă înspre iarmaroc. Pe drum, are loc o serie de schimburi
între personajul principal şi trecători, într-un final realizând ca şi-
a dat boii pe o pungă goală. Ajuns acasă, Dănilă îi povesteşte
fratelui său cele întâmplate şi are o ultimă rugăminte la adresa
acestuia: să îi împrumute carul pentru a putea aduce lemne de
foc din pădure.
Fratele acceptă să îi dea carul. Ajuns în pădure, personajul
principal mai face o năzbâtie, reuşind să doboare copacul direct
peste car. El îşi dă seama că îndemnul fratelui său de a se
călugări ar fi o soluţie şi începe să construiască o mânăstire pe
pajiştea de lângă heleşteu. Dănilă este oprit de un drac, oferindu-
i-se un burduf plin de bani. Realizând că a greşit, Scaraoţchi îşi
trimite supuşii să recupereze comoara mult prea uşor pierdută,
supunându-l pe personajul principal la o serie de încercări.
Stanciu Diana

Într-o ultimă încercare de a recupera banii, dracul se întrece

cu acesta în blesteme, de-i plesneşte lui Dănilă un ochi din cap.
El este de acord să-i înapoieze comoara în cazul în care dracul îl
va duce acasă, unde se află blestemele părinteşti.
Flăcăii reuşesc să alunge dracul cu blestemele. Dănilă
Prepeleac bea, mănâncă şi se desfată până la adânci bătrâneţi,
văzându-i şi pe fiii fiilor săi împrejurul mesei sale.

Tipul de narator:obiectiv
Caracterizarea personajelor: În prima parte a
Basmului Dănilă apare ca un personaj leneş, prost, care nu pare a
fi un erou, însă în a doua parte a textului, caracterizarea indirectă
se realizează prin faptele acestuia, dar şi prin personajele cu care
intră în opoziţie. Caracterul eroului este acum în antiteză cu cel
pe care îl avea la inceput. Nu mai are rolul omului prost, ci
dimpotrivă, devine un simbol al isteţimii.

Impresii de lectură: Povestirea Dănilă Prepeleac are ca temă

lupta dintre bine şi rău, ideea că omul are mai multă minte de la
Dumnezeu, decât demonii. Această temă creează tensiune şi
menţine curiozitatea cititorului.
Opinii critice:”Creangă este o expresie monumentală a
naturii în ipostaza ei istorică ce se numeşte poporul român sau,
mai simplu, este poporul român însuşi, surprins într-un
moment de genială expansiune...”
George Călinescu

Moduri de expunere: dialogul, naraţiunea, descrierea