Compliment multiplu

1. CM. Simptomele de bază ale edentaţiei totale sunt:

A – tulburări masticatorii şi fizionomice
B – tulburări auditive
C – tulburări fonetice şi psihice
D – tulburări gustative şi de temperatură
E – tulburări de deglutiţie

2. CM. Atrofia maxilarelor poate fi:

A – trapezoidală
B – simetrică
C – ovală
D – asimetrică
E – triunghiulară

3. CM. Atrofia şi rezorbţia maxilarelor edentate total are loc:

A – centrifugă la mandibulă
B – centrifugă la maxilar
C – centripetă la mandibulă
D – centripetă la maxilar
E – centrifugă şi centripetă la ambele maxilare

4. 4. CM. Cîmpul protetic edentat total este împărţit în:

A – zona de tracţiune
B – zona torusului palatin
C – zona planşeului bucal
D – zona de sprijin
E – zona de succiune

5. 5. CM. Zona de sprijin a cîmpului protetic la maxilă este prezentată de:

A – proeminenţile zigomatice
B – crestele alveolare edentate total şi tuberozităţile maxilare
C – torusul palatinal
D – bolta palatină
E – tipul fibromucoasei

6. 6. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic la maxilă sînt:

A – zona crestelor alveolare
B – zona vestibulară
C – zona distală
D – zona anterioară
E – zona papilei incisivale

7. CM. Zona vestibulară funcţională la maxilă se împarte în:

A – spaţiul retrozigoimatic
B – spaţiul caninilor şi dinţilor laterali
C – spaţiul incisivilor
 D – spaţiul vestibular lateral
E – spaţiul vestibular labial

8. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular sînt:

A – zonele tuberculilor piriformi
B – zonele linguale şi vestibulare laterale
C – zonele centrale şi laterale ale crestelor alveolare
D – zonele centrale- linguală şi labială
E – zona centrală a crestei alveolare

9. CM. Gradul de adeziune a protezei totale depinde de:

A – corespunderea fidelă a suprafeţei mucosale a protezei cîmpului protetic
B – modul de amprentare
C – stratul de salivă dintre suprafaţa mucosală a protezei şi cîmpul protetic
D – DVO
E – vechimea protezelor

10. Metodele de fixare a pratezelor totale:

A – mecanice
B – fiziologice
C – biomecanice
D – biofizice
E – standarte

7. 11. CM. Ce muşchi periprotetici au acţiunea de dislocare a protezei toatle la maxilă:

A – m. maseterici
B – m.zigomatici
C – m. temporali
D – m. ridicători a buzei superioare
E – m.canini

8. 12. Zona funcţională vestibulară la maxilă se împarte în:

A – spaţiul vestibular labial
B – spaţiul retrotuberozităţilor maxilare
C – spaţiul vestibular lateral
D – spaţiul retrozigomatic
E – spaţiul anterior-posterior

13. CM. Zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total:
A – zona tuberculilor piriformi
B – zona vestibulară centrală
C – zona vestibulară laterală
D – zona exostoazelor apofizelor alveolare
E – zona coamei apofizei alveolare

14. CM. Menţinerea protezei totale pe cîmpul protetic se realizează prin următoarele
mijloace:
A – greutatea protezei
B – succiunea
C – deglutiţia
D – adeziunea
E – procesele alveolare

15. CM. Amprenta preliminară în edentaţia totală se obţine cu linguri:

A – standarte totale
B – parţiale
C – individuale
D – bimaxilare
E – unilaterale

16. CM. Lingurile individuale se confecţionează din:

A – ceară
B – materiale amprentare termoplastice
C – aliajele metalelor
D – acrilate
E – ghips

17. CM. După înălţimea marginelor deosebim amprente funcţionale:

A – de succiune
B – fiziologice
C – anatomice
D – propriuzise
E – parţiale

18. CM. După gradul de compresie a mucoasei amprentele funcţionale pot fi:
A – de compresie
B – de dispovărare
C – de tracţiune
D – de succesiune
E – diferenţiale

19. CM. La corectarea lingurilor individuale se utilizează probe funcţionale:

A – cu amplitudă mică
B – după Herbst
C – cu amplitudă medie
D – cu amplitudă mare
E – intensive

20. CM. Adaptarea lingurii individuale prevede:

A – aducerea marginilor pînă la un contact intim cu mucoasa pasiv mobilă
B – aducerea marginilor pînă la fundul de sac
C – realizarea grosimei marginilor conform volumului fundului de sac
D – grosimea marginilor nu are importanţă
E – eliberarea frenurilor şi a plicelor

21. CM. Modelarea funcţională a marginilor amprentei funcţionale se efectuează prin

tehnici:
A – modelări efectuate manual de medic
B – modelări efectuate de pacient la comanda medicului
C – modelări efectuate sinestătător de pacient
D – modelări mixte
E – modelări instrumentale

22. CM. DVO la edentatul total se determină cu metodele:

A – fiziologică
B – anatomică
C – anatomo-fiziologică
D – electronică
E – antropometrică

23. CM. Poziţia neutră a mandibulei faţă de maxilă în edentaţia totală la determinarea
relaţiilor intermaxilare centrice se apreciază:
A – prin deplasarea mandibulei anterior
B – reflexul molar Sears
C – testul fonetic
D – testul de deglutiţie
E – deschiderea medie a gurii

24. CM. Semnele supraevaluării DVO la proba machetelor protezelor totale:

A – spaţiul liber de vorbire este egal cu 5-6 mm
B – spaţiul liber de vorbire este egal cu 2-3 mm
C – spaţiul liber de vorbire este egal cu 0,5-1 mm
D – vizibilitatea exagerată a dinţilor
E – invizibilitatea dinţilor

25. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată anterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată

26. CM. Dacă la determinarea R.I.C. mandibula a fost deplasată posterior atunci la proba
machetelor protezelor totale vom avea următoarele semne:
A – majorarea DVO
B – micşorarea DVO
C – în zona frontală-prognaţie
 D – în zona frontală-progenie
E – ocluzie încrucişată

27. CM. Semnele micşorării DVO la proba machetelor protezelor totale:

A – aspectul feţii este îmbătrînit
B – aspectul feţii nu este modificat
C – şanţurile peribucale sînt accentuate
D – şanţurile peribucale sînt în limitele normei
E – roşul buzelor este diminuat

28. CM. Concepţia modernă de amprentare funcţională a cîmpului protetic în edentatul total
prevede ampretarea:
A – compresivă
B – decompresivă
C – diferenţiată
D – în ocluzie
E – dublă

29. CM. La controlul extraoral al machetelor protezelor totale se studiază:

A – ocluzorul şi modelele
B – DVO
C – arcadele dentare
D – bazele din ceară
E – poziţia neutră a mandibulei

30. CM. La controlul extraoral al arcadelor dentare în protezele totale se atrage atenţia la:
A – linia mediană interincisivă
B – dinţii laterali să fie montaţi pe mijlocul crestei alveolare
C – dinţii laterali nu obligatoriu se montează pe mijlocul crestei alveolare
D – dinţii laterali nu obligatoriu se montează regulilor Paund
E – dinţii laterali sînt monatţi conform triunghiului Paund

31. CM. Proteza totală cu căptuşală din material elastic este indicată:
A – atrofia pronumţată a apofizelor alveolare
B – prezenţa formelor atipice a apofizelor alveolare
C – prezenţa apofizelor alveolare cu versante paralele
D – prezenţa fibromucoasei atrofiate accentuat pe toată suprafaţa cîmpului protetic
E – prezenţa fibromucoasei cu un grad de rezilienţă mediu

32. CM. Obiectivele biomecanice ale amprentării funcţionale în edentaţia totală urmăresc
asigurarea condiţiilor de menţinere a protezei prin:
A - crearea condiţiilor de obţinere a adeziunii
B - crearea condiţiilor de obţinere a cogheziunei
C - respectarea echilibrului neuromuscular
D - respectarea echilibrului ocluzal
E - utilizarea tonicităţii musculare

33. CM. Indicaţi simptoamele subiective caracteristice tabloului clinic al edentaţiei

totale:
A- hiperstezia alveolară
B- hiperstezia palatinală
C- durerea fontomă
D- dureri în zona torusului palatin
E- dureri în zona palatului moale

34. CM. Din dereglările funcţionale caracteristice edentaţiei totale fac parte:
A - a actului de respiraţie
B - a deglutiţiei
C - a actului de masticaţie
D - dereglări estetice
E - dereglări gustative

35. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic edentat total:
A- centrală maxilară
B- centrală mandibulară
C- periferică maxilară
D- periferică mandibulară
E- proximală

36. CM. Zona funcţională periferică maxilară se împarte în:

A -zona retrozigomatică sau punfa Eisering
B- zona perizigomatică
C- zona vestibualară frontală
D- zona distală sau linia „Ah”
E- zona torusului palatin

37. CM. Zona funcţională periferică mandibulară se împarte în:

A- zona vestibulară laterală sau punga Fisch
B- zona retro- linguală sau nişa lui Ney şi Bowen
C- zona retro-linguală sau zona neutră
D- zona linguală centrală sau zona Schlack şi Schreinemakers
E- zona centrică a crestei alveolare

38. CM. Zonele funcţionale de sprijin la maxilă sunt:

A- fibromucoasa zonei neutre
B- tuberozităţile maxilare
C- torusul palatin
D- bolta palatină
E- fibromucoasa zonei „Ah”

39. CM. Zonele funcţionale de sprijin la mandibulă sunt:

A- procesele alveolare
B- zonele retro-linguale
C- fibromucoasa zonei neutre
D- traseul mandibular
E- tuberculii piriformi

40. CM. Indicaţi zonele funcţionale ale cîmpului protetic mandibular edentat total din parte
linguală:
A- zona retrolinguală
B- zonele linguale laterale
C- zona centrală
D- zona triunghiului retromolar
E- zona coamei apofizei alveolare

41. CM. Montarea dinţilor în protezele totale în caz de progenie prevede:

A- Micşorarea arcadei dentare superioare prin înlăturarea premolarilor doi
B- Majorarea arcadei dentare superioare prin montarea suplimentară a premolarilor doi
C- Montarea încrucişată a molarilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
D- Montarea încrucişată a incisivilor din arcadele dentare superioară şi cea inferioară
E- Micşorarea arcadei dentare inferioare prin înlăturarea premolarilor

42. CM. Caracterul contactelor între arcadele dentare se v-a determina:

A- Prin palparea după închiderea arcadelor dentare
B- Prin sondare în ocluzia centrică
C- Cu hîrtie de articulaţie
D- Cu acrilate autopolimerizabile
E- Cu plăcuţe de ceară rămolită

43. CM. Indicați curbele caracteristice planului de ocluzie care influențiază mișcările
mandibulare la dentat și edentat:
A. Curba caninului
B. Curba incizală
C. Curba Spee
D. Curba Wilson
E. Curba Gysi

44. CM. Indicați metodele de determinare a relațiilor de postură mandibulară:

A. Metoda antropometrică
B. Metoda funcțională
C. Metoda afuncțională
D. Metoda statică
E. Metoda electromiografică
 45. CM. Indicați metodele de determinare a DVO:
A. Tatuaj (Silverman)
B. Cu ajutorul DVR determinată
C. Cu ajutorul spațiului minim de vorbire
D. Testul Ismail
E. Metoda de înregistrare grafică

46. CM. Indicați testele utilizate pentru determinarea relației centrice:

A. Deglutiția
B. Reflexul molar
C. Oboseala mușchilor pterigoidieni externi
D. Homotropia linguo – mandibulară
E. Reflexul canin

47. CM. Indicați metodele de determinare a relației centrice:

A. Cu ajutorul șabloanelor de ocluzie
B. Cu ajutorul foliilor de ceară calibrată
C. Cu ajutorul blocurilor de acrilat
D. Metoda de înregistrare grafică
E. Metoda electroodontometrică

48. CM. Indicați liniile de referință trasate pe șablon cu bordura de ocluzie:

A. Linia mediană
B. Linia Ah
C. Linia caninilor
D. Linia surîsului
E. Linia 1 molar superior

49. CM. Indicați care sunt regulile de montare a modelelor în articulator:

A. Modelele sunt fixate în poziția de relație centrică
B. Părțile distale a modelelor se orientează către pintenii de suport
C. Linia de pe model trebuie să coincidă cu linia de pe planul de orientare protetică și cu
bisectoarea triunghiului Bon Will
D. După ghipsare tija verticală trebuie să facă contact intim cu plăcuța de pe rama
inferioară
E. Linia mediană de pe bordură să fie deviată cu 2mm de la linia mediană a planului de ocluzie
 50. CM. Indicați metode de ghipsare a modelelor în simulator:
A. Într-un timp
B. Metoda combinată
C. În 2 timpi
D. Metoda mixtă
E. În 3 timpi

51. CM. Indicați dispozitivele utilizate în metoda antropometrică pentru determinarea DVO:
A. Riglele Fox
B. Compasul Appenrodt-Gheringher
C. Ocluzatorul Willis
D. Rilglele Thomson
E. Dispozitivul Bern

52. CM. Indicați obiectivele determinării relației centrice:

A. Centrarea șablonului de ocluzie pe planul protetic
B. Centrarea condililor în poziție anterioară
C. Centrarea condililor în poziție terminală de închidere
D. Determinarea amplitudinii mișcărilor de lateralitate
E. Determinarea tonusului muscular

53. CM. Metoda grafică de înregistrare a relației centrice presupune:

A. Tehnica extraorală
B. Tehnica submentonieră
C. Tehnica mixtă după Thomson
D. Tehnica intraorală
E. Tehnici combinate

54. CM. Indicați autorii conform regulilor cărora are loc montarea dinților pe arcada dentară:
A. Gysi
B. Pedro-Sayzar
C. Vasiliev
D. Thomson
E. Pavlov

55. CM. Indicați componentele machetei protezei totale:

 A. Baza
B. Croșetele
C. Bare cu călăreți
D. Arcada dentară artificială
E. Pivoții intraradiculari

56. CM. Indentificați varietatea de dinți ce pot fi utilizați pentru confecționarea protezei
totale:
A. Dinți metalici
B. Dinți acrilici
C. Dinți naturali
D. Dinți ceramici
E. Dinți siliconici
57. CM. Indicați etapele pregătirii modelului de lucru:
A. Îndiguirea
B. Șlefuirea
C. Cofrarea
D. Trasarea liniilor ajutătoare
E. Gravarea
58. CM. Indicați tipurile feței conform cărora are loc alegerea dinților artificiali:
A. pătrată
B. ovală
C. dreptunghiulară
D. triunghiulară
E. piramidală
59. CM. Indicați curbele utilizate pentru montarea dinților laterali:
A. Curba de ocluzie ortognată
B. Curba Spee
C. Curba Monson – Wilson
D. Curba de ocluzie verticală
E. Curba de ocluzie a caninilor
60. CM. Indicați care sunt primii 2 dinți montați la arcada inferioară:
A. Incisivul central
B. Premolar 2
C. Molar 1
D. Incisiv lateral
E. Caninul
61. CM. Dinții inferiori montați corect trebuie sa corespundă următoarelor repere:
A. Linia Pedro- Saizar
B. Linia centrului apofizei alveolare
C. Linia molarului 1 superior
 D. Linia Pount
E. Linia ce trece prin planul ocuzal
62. CM. Indicați utilajele și instrumentele pentru prelucrarea mecanică a protezelor totale:
A. Piesa dreaptă
B. Freze de diferite granulații
C. Perii
D. Prafuri
E. Paste de lustrații
63. CM. Indicați instrumente și materiale utilizate pentru lustruirea protezei totale:
A. Perii
B. Piese de diferite granulații
C. Prafuri
D. Paste de lustrații
E. Freze
64. CM. Indicați proprietățile dinților acrilici:
A. Fac legătură chimică cu baza
B. Se colorează repede
C. Permiabili pentru lichidul și flora cavității bucale
D. Nu fac legătură chimică cu baza
E. Posedă rezistență mecanică mai mare decît dinții din ceramică
65. CM. Indicați proprietățile dinților din ceramică:
A. Nu fac legătură chimică cu baza
B. Impermiabilitate pentru lichide și flora cavității bucale
C. Proprietăți fizice și chimice superioare
D. Nu se colorează în timp
E. Se abraziază în timp
66. CM. De ce depinde înălțimea vălului de ceară la etapa realizării a machetei protezei totale:
A. Procese locale inflamatorii
B. Înălțimea dinților artificiali
C. Starea mușchilor masticatorii
D. Poziția condilului față de cavitatea articulară
E. Gradul de atrofie a țesutului osos
67. CM. Indicați modele de fixare a poziției șabloanelor cu borduri de ocluzie
A. Metoda clasică
B. Metoda modernă
C. Metoda mixtă
D. Metoda rece
E. Metoda fierbinte
68. CM. Indicați pentru ce zone se efectuează adîncituri de 2 – 3 mm pe suprafața orizontală a
bordurii de ocluzie:
A. Zona incisivilor
B. Zona primilor molari
 C. Zona caninilor
D. Zona ultimilor molari
E. Zona premolarilor
69. CM. Determinați dezavantajul metodei fierbinți pentru fixarea poziției șabloanelor cu
borduri de ocluzie:
A. Greșeli la determinareaDVO
B. Deformarea șabloanelor
C. Dezlipirea șabloanelor
D. Solidarizarea șabloanelor
E. Omogenizarea într-o masă comună
70. CM. Enumerați varietățile de articulatoare:
A. Articulatorul Gysi
B. Articulatorul Sorokin
C. Articulatorul Hait
D. Articulatorul Hanan
E. Articulatorul Vasiliev
71. CM. Indicați ce mișcări pot fi imitate la plasarea modelelor de studiu în articulator:
A. Mișcări de propulsie
B. Mișcări de lateralitate
C. Mișcări mixte
D. Mișcări de flexie
E. Mișcări de adducție
72. CM. Indicați raportul primului premolar superior cu planul de ocluzie:
A. Cuspidul palatinal distanțat cu 0,5 mm
B. Cuspidul palatinal distanțat cu 1,0 mm
C. Cuspidul palatinal distanțat cu 1,5 mm
D. Cuspidul vestibular contactează cu planul
E. Cuspidul vestibular distanțat cu 0,5 mm
73. CM. Raportul premolarului 2 față de planul ocuzal:
A. Cuspidul vestibular contactează cu planul
B. Cuspidul palatinal contactează cu planul
C. Cuspidul palatinal distanțat cu 0,5 mm față de planul de ocluzie
D. Cuspidul palatinal distanțat cu 1,0 mm față de planul de ocluzie
E. Cuspidul palatinal distanțat cu 1,5 mm față de planul de ocluzie
74. CM. Reguli de montare a modelului în ocluzator:
A. Fixare în poziție de relație centrică
B. Părțile distale se orientează către axa balama
C. Distanța dintrea primul incisiv și axul articular să fie de 10,0 – 10,5 cm
D. După ghipsare se fixează poziția modelelor cu ajutorul piuliței
E. Între rama superioară și mijlocul modelului trebuie sa fie un spațiu de 5 cm

75. CM. Ambalarea directă:

A. introducerea acrilatului in tipat este uşor de realizat
B. conservă distanţa dintre model şi dinţii artificiali
C. îndepărtarea cerii este uşor de realizat
D. are o utilizare mai restarnsa
E. se mai numeste si tehnica ambalarii cu val a machetelor protezelor totale

76. CM. Ambalarea indirectă:

A. este denumita si ambalarea fara val a machetelor protezelor totale
B. dinţii artificiali nu se pot repoziţiona uşor
C. tehnica este laborioasa
D. este usor de realizat fara a exista riscul de deteriorare a tiparului
E. introducerea acrilatului este mai usor de realizat

77. CM. Introducerea acrilatului in tipar se poate realiza:

A. Prin turnare, cu ajutorul fortei centrifuge
B. Prin presare
C. Prin turnare
D. Prin injectie
E. Prin aplicare strat cu strat

78. CM. Obiectivele urmărite în modelarea machetei definitive sunt:

A. Fizionomic;
B. Mentinerii si stabilitătii;
C. Fonetic;
D. Psihologic;
E. Mentinerii igienei

79. CM. Care din urmataorele afirmatii referitoare la machete preliminara a protezei totale
sunt adevarate:
A. Se realizeaza in vederea probei machetei in cavitatea orala
B. Se realizeaza pe modelul de lucru pregatit pentru machetare , izolat si cu desenul
viitoarei baze protetice marcat
C. Se realizeaza pe modelul preliminar
D. Se incheie cu un modelaj preliminar al bazei protetic
E. In finalul machetarii preliminare, tehnicianul verifica indeparatrea facila a machete de
pe model.

80. CM. Definitivarea machete protezei totale presupune in final:

A. Lipirea de modelul preliminar in vederea realizarii inchiderii marginale
B. Lipirea de modelul de lucru prin adaos de ceara fierbinte la nivelul marginilor machete
C. Indepartea facila a machete dupa modelul de lucru
D. Ambalarea impreuna cu modelul functional sau de lucru, care devine perete al tiparului
E. Ambalarea impreuna cu modelul preliminarl sau de lucru, care devine perete al
tiparului

81. CM. Operațiile de fixare a modelelor în ocluzor sunt:

A. alegerea şi verificarea ocluzorului la nivelul axei balama;
B. pregătirea modelelor;
C. ghipsarea modelelor;
D. alegerea şi verificarea articulatorului la nivelul axei balama terminale;
E. turnarea ghipului dur în amprentă .

82 .Operația de gravare în vederea pregătirii modelului pentru macheta definitivă se

realizează la:
A. zona Ah;
B. torusul palatin;
C. torusul mandibular;
D. sutura intermaxilară;
E. 1/3 anterioară a tuberculului piriform .

83 . În cadrul obiectivului fizionomic, macheta definitivă este modelată astfel:

A. Versantul vestibular al şeii reproduce bosele;
B. Redă modelajul festonului gingival şi a papilelor interdentare;
C. Coletele dinților forntali se înscriu pe o linie dreaptă;
D. Linia de colet a incisivilor centrali este mai ridicată decât a celor laterali;
E. Linia de colet a caninului este mai ridicată decât a incisivului central .

84 . În cadrul obiectivului menținerii şi stabilității, în ceea ce priveşte macheta definitivă

aceasta respectă câteva reguli:
A. Versantul vestibular al şeii este uşor concav;
B. Versantul vestibular al şeii este uşor convex;
C. Zonele din dreptul bridelor şi frenurilor să fie adâncite pentru a permite mişcarea
liberă a formațiunilor periferice;
D. Versantul lingual este modelat convex
E. Versantul lingual trebuie să asigure spațiu pentru mişcarea limbii .

85 . În cadrul obiectivului menținerii igienei, macheta definitivă trebuie să prezinte;

A. Suprafețe netede;
B. Suprafețe plane;
C. Suprafețe rugoase;
D. Spații retentive;
E. Zone fără spații retentive, mai ales la nivelul papilelor interdentare .

86 . Tiparul:
A. Reprezintă negativul machetei protezei totale;
B. Este o piesă cavitară elimitată de pereți;
C. Reprezintă copia pozitivă a machetei protezei totale;
D. În alcătuirea lui intră modelul de lucru;
E. În alcătuirea lui intră numai modelul preliminar .

87 . Tiparul:
A. Timpii necesari pentru obținerea lui sunt: ambalarea, îndepărtarea cerii din tipar, izolare;
B. Este negativul machetei protezei totale;
C. La obținerea lui participă întotdeauna modelul preliminar;
D. Este o piesă cavitară delimitată de pereți groşi, obținuți în urma operației de
ambalare a machetei;
E. Nu este întotdeauna necesar, putându-se sări peste această operație în tehnologia obținerii
protezei totale .

88 . Proprietățile substanțelor utilizate pentru izolarea tiparului trebuie să:

A. să asigure dezambalarea protezei fără riscul de fracturare al acestuia;
B. să nu faciliteze separarea protezei de model;
C. să prevină orice acțiune chimică primară sau secundară între răşina acrilică şi ghips;
D. să nu favorizeze recuperarea modelului;
E. să împiedice orice unire fizică între cele două materiale .

89 . Proprietățile substanțelor utilizate pentru izolarea tiparului trebuie să:

A. să nu împiedice orice unire fizică între cele două materiale;
B. să se suprime riscul de a pătrunde monomerul în ghipsul tiparului;
C. să se suprime riscul de a pătrunde vapori de apă în masa materialului plastic (răşina
acrilică) în timpul procesului de polimerizare;
D. să fie inert;
E. să fie insolubil;

90. Proprietățile biologice şi fizico-chimice ale răşinilor acrilice sunt:

A. să nu permită lustruirea, proteza trebuie să aibe un aspect poros;
B. să prezinte suprafețe fără porozități;
C. să fie cu aspect cromatic estetic;
D. să fie cu aspect cromatic stabil;
E. să se manipuleze uşor;

91 . Proprietățile biologice şi fizico-chimice ale răşinilor acrilice sunt:

A. să fie tolerate de țesuturile cu care vin în contact;
B. să fie stabile în toate condițiile de utilizare;
C. să fie insolubile, insipide şi neutre din punct de vedere chimic la toate alimentele şi la
enzimele din compoziția salivei;
D. să prezinte fenomene de distorsiune, dilatații sau contracții la temperatura cavității bucale
sau sub presiunile ocluzale;
E. să fie cu aspect cromatic stabil .

92. Lichidul din răşina acrilică:

A. este monomerul reprezentat de metacrilatul de metil;
B. este transparent;
C. fierbe la 100,3°C;
D. este volatil, inflamabil, insolubil în apă;
E. este inodor

93 . Lichidul din răşina acrilică:

A. este volatil;
B. inflamabil;
C. solubil în apă;
D. cu miros specific;
E. este solvent anorganic puternic .

94 . Excesul de monomer determină la nivelul protezelor gata polimerizate următoarele:

A. creşterea coeficientului de contracție a masei acrilice (proteza are dimensiuni mai reduse);
B. procent ridicat de monomer rezidual, care are acțiune toxică asupra țesuturilor (iritant);
C. reduce plasticitatea, îngreunând introducerea pastei în tipar;
D. apariția porilor, atât în grosimea plăcii şi a şeilor cât şi la suprafață cu efecte negative
pentru rezistența mecanică, a menținerii igienei şi a aspectului cromatic .
E. rezistență mecanică scăzută .

95 . Excesul de polimer determină următoarele:

A. reduce plasticitatea, îngreunând introducerea pastei în tipar;
B. apariția porilor, atât în grosimea plăcii şi a şeilor cât şi la suprafață cu efecte negative pentru
rezistența mecanică, a menținerii igienei şi a aspectului cromatic .
C. neuniformitatea aspectului cromatic al protezei (zone cu colorație mai intensă sau mai
puțin intensă);
D. procent ridicat de polimer rezidual, care are acțiune toxică asupra țesuturilor (iritant);
E. rezistență mecanică scăzută .

96 . Din punct de vedere chimic, polimerizarea se desfăşoară în trei etape, acestea sunt:
A. Inițierea;
B. Polimerizarea;
C. Dezvoltarea;
D. Reacția chimică de polimerizare între monomer şi polimer;
E. Stoparea polimerizării .
97 . Dezambalarea:
A. reprezintă operația prin care proteza polimerizată este scoasă dintre pereții tiparului;
B. chiuveta trebuie să fie complet răcită;
C. chiuveta nu se eliberează din inel, se indepărtează cu ajutorul unui ciocan;
D. chiuveta nu trebuie complet răcită, pentru că se desface mai uşor;
E. chiuveta se îndepărtează din inel .

98 . Netezirea:
A. operație de prelucrare ce are ca scop îndepărtarea plusurilor de acrilat;
B. şlefuirea plusurilor de face cu pietre cu granulație mare;
C. şlefuirea plusurilor de face cu puf sau perie;
D. şlefuirea plusurilor de face cu freze de acrilat;
E. şlefuirea plusurilor nu este necesară, proteza după dezambalare este curată

99 . Lustruirea:
A. operația de prelucrarea a protezelor la nivelul suprafețelor externe pentru a se obține
luciul sticlos;
B. se realizează cu pufuri;
C. se realizează cu freze de acrilat;
D. se realizează cu filțuri;
E. se realizează cu perii .

100 . Cauzele fracturării protezelor:

A. căderea pe suprafețe dure;
B. existența unui torus proeminent;
C. prezența unui torus mandibular poate fractura proteza inferioară;
D. prezența unei diasteme;
E. prezența unei exostoze .

101 . Cauzele fracturării protezelor:

A. proteze din acrilat elastic;
B. masticația viguroasă;
C. bruxismul;
D. când la arcada antagonistă există o proteză parțială cu plan de ocluzie denivelat;
E. atrofia inegală a câmpului poate duce la bascularea protezei .

102. Cauzele fracturării protezelor:

A. prezența unei exostoze;
B. căderea pe suprafețe dure;
C. bruxismul;
D. prezența tremelor;
E. prezența ocluziei inverse în zona laterală .
103 . Căptuşirea totală:
A. presupune înlocuirea acrilatului pe toată suprafața mucozală a protezei;
B. poate fi directă sau indirectă;
C. îmbunătățeşte fizionomia pacientului;
D. poate fi cu caracter rigid sau realizată cu materiale reziliente;
E. întotdeauna se realizează de tehnician indiferent de caracteristicile protezei .

104 . Contraindicațiile căptuşirii:

A. dimensiunea verticală subdimensionată;
B. montarea dinților laterali înafara crestei;
C. ocluzie dezechilibrată;
D. instabilitatea protezelor pe ambele maxilare;
E. în cazul unor câmpuri protetice cu stomatopatii .

105 .Regimul termic de polimerizare al acrilatului presupune:

A. ringul şi chiuveta se introduc într-un vas cu apă la 15-200C
B. temperatura apei se ridică timp de 30 de minute până la 600C şi se menține constantă timp
de 60 de minute
C. temperatura apei se ridică timp de 60 de minute până la 600C şi se menține constantă timp de 30
de minute
D. de la 600C, temperatura se ridică în 30 de minute până la 1000C şi se menține 30 de minute,
după care se răceşte lent
E. de la 600C, temperatura se ridică în 60C până la 1000C, se menține 60 de minute şi se răceşte
brusc

106 .Accidentele care se pot produce la dezambalarea protezei sunt:

A. deformarea protezei
B. schimbarea culorii protezei
C. fisurarea sau fracturarea bazei protezei
D. fracturarea sau desprinderea dinților
E. modificarea culorii dinților artificiali

107. Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din ceară cu dinţi, urmăreşte:

A. controlul arcadelor artificiale;
B. corectitudinea realizării bordurilor de ceară;
C. bazele din ceară să respecte limitele funcţionale ale câmpului protetic;
D. papilele interdentare să fie modelate concave;
E. Înregistrarea corectă a ocluziei

108.Examenul clinic subiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:

A-motivaţia
B-gnatodinamometria
C-istoria actualei maladii
D-istoria vieţii
E-inspecţia

109.Examenul clinic obiectiv al pacientului în clinica de protetică dentară include:

A-motivaţia
B-inspecţia
C-palparea
D-radiografia
E-miotonometria

110.Examenul clinic al apofizelor alveolare edentate se va efectua prin:

A-radiografia panoramică
B-palpare
C-inspecţie
D-studiul pe modelul diagnostic
E-aprecierea densităţii ţesutului osos

111.Indicaţi metodele clinice de examinare a articulaţiei temporo-mandibulare la pacienţii cu

edentaţii parţiale/totală:
A- inspecţie
B- percuţie
C- auscultaţie
D- palparea
E- sondarea

112. La examenul clinic al mucoasei bucale se va studia mucoasa:

A-activ mobilă
B-pasiv mobilă
C-dură
D-elastică
E-imobilă

113. Mucoasa activ mobilă a cavităţii orale acoperă:

A-palatul dur
B-palatul moale
C-planşeul bucal
D-procesele alveolare
E-buzele

114.Mucoasa imobilă a cavităţii orale acoperă:

A-limba
B-palatul dur
C-procesele alveolare
D-obrajii
E-buzele

115.Din metodele paraclinice de examinare a musculaturii zonei maxilo-faciale fac parte:

A-inspecţia
B-palparea
C-miotonometria
D-electromiografia
E-gnatosonia

116.Din metodele radiografice de studiu a articulaţiei temporo-mandibulară fac parte:

A-tomografia
B-artrografia
C-cineradiografia
D-electroradiografia
E-teleradiografia

117.Deosebim următoarele grade de mobilitate patologică a dinţilor:

A-I
B-II
C-III
D-IV
E-V

118.La investigarea microcurenţilor electrici în cavitatea bucală se utilizează:

A-microampermetrul
B-potenţiometrul
C-miotonometrul
D-gnatodinamometrul
E-fagodinamometrul

119.Din metodele dinamice (funcţionale) de determinare a eficienţii masticatorii fac parte

metodele elaborate de:
A-Agapov
B-Rubinov
C-Oxman
D-Ghelman
E-Mamlok

120.Înregistrarea contactelor dento-dentare la examenul relaţiilor ocluzale statice între arcadele

dentare se efectuiază:
A-vizual
B-cu hîrtie de articulare
C-cu plăcuţe de ceară ramolită
D-cu creionul simplu
E-cu creionul chimic

121.Din metodele statice de determinare a eficienţii masticatorii fac parte metodele elaborate de.
A-Agapov
B-Oxman
C-Mamlok
D-Rubinov
E-Ghelman

122.Principiul profilactic de tratament protetic prevede:

A- profilaxia locală
B- profilaxia respiraţiei nazale
C- profilaxia generală
D- profilaxia obiceiurilor vicioase
E- profolaxia tabacismului

123.Din simptomele subiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament

ortopedo-protetic fac parte:
A-durerea
B-deriglări fizionomice
C-absenţa parţială a dinţilor
D-absenţa totală a dinţilor
E-deriglări de masticaţie

124.Din simptoamele obiective ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament

ortopedo-protetic fac parte:
A-prăbuşirea buzei superioare
B-durerea
C-prezenţa breşelor arcadelor dentare
D-discromiile dentare
E-respiraţia orală

125.Simptoamele exobucale ale afecţiunilor sistemului stomatognat ce necesită un tratament

ortopedo-protetic se v-or manifesta prin:
A-asimitrii faciale
B-deriglări de formă a nasului
C-prăbuşirea buzelor
D-modificarea unghiurilor mandibulei
E-modificări de culoare a feţii

126.Exobucal la examenul pacientului în clinica de protetică dentară prin palpare se pot

examina:
A- starea muşchiului digastricus
B- starea muşchilor pterigoidieni interni
C- starea muşchilor limbii
D- ganglionii limfatici cervicali superficiali
E- inserţia inferioară a muşchilor temporali
 127.Examenul clinic a apofizelor alveolare edentate la pacienţii cu edentaţii parţiale întinse
/totale prevede:
A- determinarea înălţimii şi reliefului apofizei alveolare
B- densitatea osului alveolar
C- determinarea formei procesului alveolar
D- prezenţa sau absenţa osteoporozei
E- grosimea corticalei osului alveolar

128 .La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total se atrage atenţia la:
A- starea ţesuturilor moi endo-bucale
B- integritatea sistemului osos
C- sensibilitatea unor puncte ale feţei
D- leziunile mucoasei buzelor
E- eventuale ticuri musculare

129 .La examenul exobucal al pacienţilor edentaţi total la palpare se evidenţiază:

A- gradul de deschidere a gurii
B- relaţiile crestelor alveolare edentate
C- starea articulaţiei temporo-mandibulare
D- starea şi dimensiunile torusului palatin
E- starea funcţională a unor muşchi

130. Prin auscultaţie la examenul exobucal în edentaţia totală depistăm:

A- saltul articular
B- cracmentele articulare
C- zgomotele ocluzale la deschiderea gurii
D- zgomotele ocluzale la închiderea gurii
E- durerea articulară

131.Prin inspecţie la examenul endobucal în edentaţia totală determinăm:

A- culoarea fibromucoasei
B- rezilienţa fibromucoasei
C- tonicitatea limbii
D- poziţia limbii
gradul salivaţiei

132.Indicaţi fazele actului de masticaţie înregistrate pe chimograma masticaţiografiei după

Rubinov:
A- faza de repaos fiziologic relativ a mandibulei
B- faza deschiderii gurii
C- faza de respiraţie orală
D- faza de respiraţie nazală
E- faza de orientare
133.Examenul clinic al pacientului ce necesita un tratament protetic are drept scop:
A. stabilirea diagnosticului
B. întocmirea unui plan corect de tratament
C. albirea dinților
D. realizarea modelului
E. DVO
134. Deosebim următoarele tipuri de examen:
A. clinic
B. paraclinic
C. extern
D. in doi timpi
E. in trei timpi
135. În fișa pacientului se va indica:
A. înălțimea pacientului
B. profesia
C. domiciliul
D. virsta
E. sexul
136. Examenul subiectiv include
A. motivația
B. starea apifizei alveolare
C. istoria vieții
D. vîrsta
E. istoria actualei maladii
137. Istoria actualei maladii include
A. Eficiența tratamentului
B. Evoluția bolii
C. Numărul de coroane MC
D. Tensiunea arterială
E. Pacienți cu floroza
138. O atenție sporită solicită pacienții:
A. Cu edentatii de clasa 2
B. Care au purtat sau poarta proteze dentare
C. Edentatii de clasa 1
D. Cu edentatii parțiale
E. Cu reacții alergii la materiale

139. Anamneza vieții include:

A. locul nașterii
B. locul de trai
C. condițiile de viata
D. obiceiuri vicioase
E. analiza de singe
 140. Examenul obiectiv include:
A. Exammenul endobucal
B. Examenul endobucal
C. Complementar
D. Indirect
E. Parțial
141.Examenul exobucal :
A. inspectia regiunii maxilofacciale
B. pozitia buzelor
C. inaltimea
D. virsta
E. numarul dintilor restanti
142.Etajele fetii sunt:
A. superior
B. mijlociu
C. inferior
D. mediu
E. drept
143.Palpare digitala a regiunii maxilofaciale:
A. ganglioni limfatici
B. articulatia temporo mandibulara
C. numarul radacinelor
D. numarul dintilor
E. starea apofizelor alveolare
144.In formula dentara se noteaza:
A. prezenta si localizarea leziunii
B. anomalii de numar
C. virsta
D. gradul de inclinare a dintilor
E. locul de munca
145. O deosebita importanta are prezenta sau absenta:
A. punctelor de contact
B. treme si diasteme
C. migrari
D. culorii
E. numarul dintilor
146.Gradul de mobilitate depinde
A. starea parodontiului
B. numarul dintilor
C. lungimea radacinii
D. etajele fetii
E. virsta
147.In timpul examenului medicul trage atentia la:
A. prezenta sau absenta mobilitatii
 B. gradul de mobilitate
C. ocluzia
D. prezenta dintilor de minte
E. obiceiuri viciose
148.Deosebim trei grade de mobilitate:
A. doar in directie vestibulara
B. vestibular si meziodistal
C. inferior superior
D. circular
E. in ax
149. Deosebim urmatoarele afectiuni ale sitemului stomatognat:
A. cariogene
B. partiale
C. totale
D. acariesogene
E. multiple
150. Abraziunea patologica a tesuturilor dure:
A. localizata
B. generalizata
C. interna
D. externa
E. mixta
152. Afectiunile parodontiului:
A. gingivite
B. parodontite
C. breșe
D. floroza
E. leziuni
153. Migrari dentare:
A. cu inclinare meziala
B. rotari in ax
C. rotari mixte
D. extruzia
E. interne
154. Afectiunile A.T.M:
A. artrita
B. artroza
C. sindromul disfunctional
D. glosita
E. floroza
155. Afectiuni ale limbii:
A. glosita +
B. glosalgie +
C. asimetrie
D. stomatite
E. artrite