Roman postbelic, neomodern, psihologic

Marin Preda
Morometii
Cuplu de personaje

INTRODUCERE
,,Moromeţii” este una dintre cele mai reprezentative opere ale lui Marin Preda, pentru faptul
că în ea sunt încadrate marile teme şi motive ale creaţiei autorului. Această trăsătură se manifestă şi
în încadrarea romanului în curentul literar al realismului. O primă trăsătură evidentă o reprezintă
tehnica detaliului şi încadrarea precisă a acţiunii în timp şi spaţiu.

CELE PATRU ELEMENTE

Titlul „Moromeţii” aşează tema familiei în centrul romanului, însă evoluţia şi criza familiei
sunt simbolice pentru transformările din satul românesc dinaintea şi de după cel de-al Doilea
Război Mondial, romanul având caracter de frescă socială.

Titlul conţine numele unei familii hibride, a cărei stabilitate este grav ameninţată de un timp
viclean, lumea ţărănească aflându-se la răscruce de epoci, sub presiunea unor evenimente
necruţătoare.

Planurile narative, în romanul lui Marin Preda, sunt paralele. Exista un plan principal al
familiei Moromete, centrul intregii naratiuni si un plan narativ-cadru al celorlalte familii din sat ce
conferă romanului un caracter de frescă socială: familia lui Tudor Bălosu, dragostea dintre Polina şi
Birică, discuţiile din poiana lui Iocan.

Compozitia primului volum se bazeaza pe tehnica decupajului şi este structurat în 3 părţi.

Cel de-al doilea volum este redactat in tehnica rezumativa, fiind redat doar esentialul şi este
alcătuit din cinci părţi.

STATUTUL PERSONAJELOR
Ilie Moromete este numit de Nicolae Manolescu “cel din urmă ţăran”. Ilie Moromete e un taran
cu prestigiu real, atât în familie, cât şi în sat. El e un personaj cu umor superior, dar un inadaptat. El
reprezintă lumea tărănească în valorile ei durabile şi foloseşte harul ascuţimii minţii pentru a evita
nefericirile vieţii.

Niculae Moromete este fiul cel mai mic, din a doua casatorie, in cele doua volume fiind
prezentat având varste diferite: copil si tanar in formare. In primul volum, Niculae este un copil
dornic sa înveţe carte ca sa isi schimbe statutul social, ceea ce reuseste in timp, tatal fiind de acord,
pentru o perioadă scurtă, sa il lase la scoala. In volumul al doilea, dupa ce Moromete il retrage de la
scoala, Niculae isi cauta sensul existentei si devine adeptul unui partid socialist.

EVOLUTIA RELATIEI DINTRE CELE DOUA PERSONAJE

Conflictul dintre Ilie Moromete si fiul sau Niculae este unul dintre conflictele centrale ale
operei. Relatia dintre tata si fiu ilustreaza evolutia unor dorinte contradictorii si discrepanta dintre
doua mentalităţi diferite. In al doilea volum, conflictul dintre generatii expus prin cele doua
personaje ia amploare, prin particularizarea unui conflict al ideologiilor. In familia Moromete exista
o lipsa de comunicare. Tatăl îşi ascunde orice gest de afecţiune faţă de copii deoarece el crede că
familia îl înţelege şi că ştie că acesta le vrea doar binele.
 O secventa semnificativa din primul volum este serbarea şcolară. Niculae ia premiul întâi,
desi tatal său se astepta ca fiul sa ii ramana repetent. Stinghereala lui Niculae cand primeste premiul
si criza sa de friguri ii produc lui Moromete o emotie puternica, iar gesturile de mangaiere pe care
tatal le face, arată nepriceperea sa in relatiile familiale.

Dupa fuga baietilor cei mari, Moromete devine altul. De altfel, al doilea volum debuteaza cu
intrebarea retorica “In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. Schimbarea tatalui este surprinsa
chiar si de Niculae: ”s-a intamplat ceva”.

In cel de-al doilea volum, conflictele principale dintre Moromete si fiul său au un substrat
ideologic. Conflictul dintre generatii se prefigureaza inca de cand, intrebat ce citeste, Niculae
raspunde “Eu imi caut eul”. Acesta ajunge sa regrete ca si-a scos fiul de la scoala şi chiar recunoaşte
că a greşit, gandindu-se la cum a evoluat fiul sau, devenit propavaduitorul “unei noi religii a binelui
si a raului”.

Gandurile lui Ilie Moromete si monologul său interior sunt semnificative pentru
conturarea relatiei celor doua personaje. Atitudinea lui Moromete este critica faţă de noua societate
intemeiată, prin anularea unei clase sociale, ţărănimea, adica prin distrugerea unei civilizatii si a
unui cod stravechi de comportament si intelepciune.

In ultima scena in care apare in viata, Ilie Moromete este distrus de conditia in care se afla.
Parasit de sotie, din cauza conflictului legat de casa, de baietii cei mari, din cauza autoritatii, şi de
Niculae care caută să se formeze, Ilie Moromete are o moarte tragica. Romanul lui Preda se incheie
cu visul lui Niculae. În visul acestuia are loc rezolvarea conflictului dintre tată şi fiu deoarece cei doi
se împacă.

CONCLUZIA
În concluzie, “Moromeţii” este roman al unei deruralizări a satului românesc, încadrându-se
cu o viziune aparte în tematica rurală, reprezentată în literatura interbelică prin romanele lui Liviu
Rebreanu şi Mihail Sadoveanu. Romanul lui Preda aduce în prim-plan condiţia ţăranului în istorie, la
confluenţa dintre doua epoci.

749 cuvinte