Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1. Instalaţii de ventilare
Rolul unui sistem de ventilare este acela de a realiza conditii ambientale care sa fie cat
mai apropiate conditiilor de confort termic cerute/impuse.
Ventilaţia este necesară pentru evacuarea continuă a aerului viciat ca urmare a funcţiilor
biologice ale oamenilor şi înlocuirea lui cu aer proaspăt.
Elementele principale care determina starea de confort termic sunt:
temperatura
umiditatea
viteza de mişcare a aerului
calitatea aerului
Exista apoi alte elemente, cum ar fi nivelul de zgomot, lumina, culorile, care pot fi
controlate. Cu cat este mai mare numarul parametrilor ce se pot controla, cu atat conditiile de
confort pot fi mai bune.
TEMPERATURA
UMIDITATE RELATIVA
Valoarea ideala pentru acest parametru este cuprinsa intre 40% si 60%; sub aceste valori
(40%) se constata uscarea gurii și a pielii; peste (60%) apar senzații de greutate în respiraţie,
dureri de cap și piele lipicioasă. Este de evidentiat ca deja la limitele minime sau maxime, adica
UR = 40% sau UR = 60%, apar stari de disconfort. De aceea trebuie intotdeauna respectata
urmatoarea conditie:
Fluxul de aer nu trebuie directionat (pe cat posibil) catre spatele persoanelor care petrec
multe ore sezand in aceeasi pozitie. Unde nu este posibil acest lucru, este mai bine ca persoanele
sa fie ocolite de jetul de aer.
CALITATEA AERULUI
Definirea calitatii aerului din interiorul unui ambient inchis, adica perceptia de catre
ocupanti a calitatii aerului pe care il respira, este o problema foarte complexa, poate cea mai
complexa dintre toate problemele ambientale. In mediul inconjurator se gasesc un numar foarte
mare de agenti poluanti care determina mii de noxe in forma gazoasa. Chiar si omul, care este
elementul pentru care trebuie imbunatatita calitatea aerului, este o sursa de poluare, deoarece
degaja caldura, vapori de apa, anhidride carbonice si consuma oxigen. Compozitia aerului pe
care il respiram este următoarea:
Pentru valori ale temperaturii chiar egale cu 21 °C sau 26 °C, se pot obtine conditii de
bunastare, pentru valori ale UR egale cu 40% sau la 60% incepe disconfortul, viteza aerului
trebuie sa fie in schimb mai mica sau egala cu 0.15m/s.
Parametrul cel mai important este debitul, adica este cantitatea de aer de evacuat sau de
introdus intr-un local pe o anumita perioada de timp. Se exprima în mc/h sau in mc/s sau in l/s.
Alegerea ventilatorului va trebui facuta in functie de:
1.numai evacuare
2.numai introducere
Alegerea metodei optime depinde de diversi factori, printre care forma si dimensiunea spatiului
de ventilat si gradul de puritate care se doreste al aerului.
EVACUARE
Este metoda cea mai utilizată datorită simplitații și economiei sale. Aerul poluat este
evacuat în exterior și înlocuit cu aer mai proaspăt preluat întotdeauna din exterior. Eficienta
ventilării realizată în acest mod va depinde de cantitatea aerului introdus și de distribuirea lui.
Ventilarea prin evacuare nu înseamnă numai aspirarea unei anumite cantități de aer din încăpere
într-un anumit timp, ci și dispunerea unor puncte de intrare a aerului în așa fel încat circulația
aerului proaspat să acopere toate zonele spațiului de ventilat. Este absolut necesar să nu apară
“scurt - circuite”.
INTRODUCERE
Metoda de introducere este exact opusa celei de evacuare. Aerul proaspăt din exterior se
introduce în încăpere prin intrmediul unuia sau mai multor ventilatoare sau canale. Spațiul este în
suprapresiune în acest mod și aerul iese prin deschiderile existente.
INTRODUCERE/EVACUARE COMBINATE
Utilizarea acestor doua metode duce la obținerea unui sistem de ventilatie complet. Aerul
proaspat poate fi introdus prin punctul cel mai oportun și analog, evacuarea se realizează acolo
unde este cea mai eficiență. Trebuie întodeauna să se aibă în vedere supradimensionarea
debitului ventilatorului de introducere cu 20% față de cel de evacuare. În acest fel, spațiul de
ventilat rezultă în ușoară suprapresiune față de exterior și se evită curenții de aer nedoriți.
PE PERETE