2 Simptome și cauze

Cancerul se dezvoltă ca urmare a afectării genetice a ADN-ului. Aceasta

afectează funcțiile normale ale celulei, inclusiv proliferarea celulară,
moartea programată a celulelor (apoptoză) și repararea ADN-ului. Pe
măsură ce afecțiunile se acumulează, riscul de cancer crește.
În general cancerul pulmonar nu provoacă simptome în fazele
incipiente. Aceastea apar însă atunci când boala ajunge în faze mai
avansate. Acestea pot include:
 Tușitul cu sânge, chiar și în cantități foarte mici
 Dificultăți la respirare
 Dureri în zona pieptului
 Pierderi inexplicabile de greutate
 Dureri de oase
 Dureri dese de cap.

Majoritatea cazurilor de cancer la plămâni sunt provocate sau

favorizate de către fumat. Fumatul dăunează în special celulelor ce
formează țesutul exterior al plămânilor, substanțele cancerigene din
fumul de țigară inhalat schimbând aproape imediat alcătuirea acestora.
Cele două tipuri principale de cancer la plamâni sunt:
 Cancer microcelular – apare aproape exclusiv la persoanele ce
fumează foarte mult și pe o foarte lungă perioadă de timp.
 Cancerul non-microcelular – este mult mai des întâlnit decât cel
microcelular (apoximativ 80-85% din totalul cazurilor) și este un termen
ce înglobează mai multe tipuri de cancer pulmonar ce se manifestă
asemănător, precum carcinomul scuamos, adenocarcinomul și
carcinomul cu celule mari.
Posibilele cauze ale apariției cancerului la plămâni pot fi prevenite,
precum fumatul, sau care nu pot fi prevenite, cum ar fi moștenirea
genetică. Riscul de cancer pulmonar cresc exponențial în funcție de
numărul de țigări fumate zilnic și numărul de ani de când persoana în
cauză este fumătoare. Renunțarea la țigări la orice vârstă reduce
semnificativ riscurile de a dezvolta cancer pulmonar. Chiar și expunerea
păsivă la fumul de țigară poate favoriza apariția bolii.

Pe langă fumul de țigară, există și alte gaze și substanțe ce pot favoriza

apariția cancerului pulmonar la persoanele expuse pe termen lung la
acestea. Radonul este un gaz radioactiv provenit din radiu și generat de
către uraniu.
Acesta se produce în sol și poate fi o cauză majoră a apariției cancerului
la persoanele ce sunt expuse pe termen lung, precum cei ce locuiesc la
casa sau la parterul blocurilor în zone unde are loc acest fenomen.

Muncitul pe termen lung în medii bogate în azbest, arsenic, nichel sau

crom pot mări șansele aparției cancerului pulmonar, în special în cazul
fumătorilor.
Persoanele ce au în familie o rudă apropiată cu cancer pulmonar au
șanse mult sporite de a suferi în viitor de această boală.
Poluarea aerului

Poluarea aerului are un efect redus asupra creșterii riscului de cancer

pulmonar. Particulele în suspensie (PM2,5) fine și aerosolii de sulf, care pot
fi eliberați în gazele de eșapament, sunt asociați cu un risc ușor crescut. În
ceea ce privește dioxidul de azot, se observă o creștere incrementală de
10 părți la miliard a riscului de cancer pulmonar cu 14 %. Se estimează că
poluarea aerului atmosferic este responsabilă de 1-2 % din numărul de
cancere pulmonare.
Probele empirice confirmă o creștere a riscului de cancer pulmonar
provocat de poluarea aerului din interior asociată cu arderea lemnului,
mangalului, tizicului sau resturilor vegetale, pentru gătit și
încălzire. Femeile care sunt expuse fumului de cărbune din interior prezintă
un risc de două ori mai ridicat, iar un număr de produse derivate din
arderea biomasei sunt cunoscute sau suspectate a fi cancerigene. Acest
risc afectează aproximativ 2,4 miliarde de persoane la nivel mondial, fiind
considerat responsabil de 1,5 % din decesele provocate de cancerul
pulmonar.
Genetică[modificare | modificare sursă]

Se estimează că 8 până la 14 % din cancerul pulmonar se datorează

unor factori moșteniți. La rudele persoanelor cu cancer pulmonar, riscul
crește de 2,4 ori, lucru care se datorează probabil combinării genelor.
Alte cauze

S-a stabilit o legătură între o serie de alte substanțe, profesii și expuneri la

mediu și cancerul pulmonar. Agenția Internațională de Cercetare în
Domeniul Cancerului (IARC) precizează că există „probe suficiente” pentru
a indica efectul carcinogen al următoarelor substanțe asupra plămânului: [39]

 Unele metale (producția de aluminiu, cadmiul și compușii din cadmiu,

compuși ai cromului hexavalent, beriliul și compușii din beriliu, procesul
de turnare a fierului și oțelului, compușii din nichel, arsenul și compușii
anorganici ai arsenului, extragerea subterană a hematitului)
  Unele produse de combustie [combustie incompletă, cărbuni (emisii
interioare din arderea cărbunelui în locuințe), gazificarea cărbunelui,
gudron de huilă] producția de cocs, funingine, gaze de eșapament ale
motoarelor diesel)

 Radiații ionizante (radiații X, radon-222 și produșii săi de

descompunere, radiații gamma, plutoniu)

 Unele gaze toxice [eter metil (de uz tehnic), bis(clormetil) eter, iperită,
MOPP (amestec de vincristină-prednison-mustargen-procarbazină),
gaze din vopseluri]

 Producția de cauciuc și cristale praf de siliciu

4 Stagiile cancerului pulmonar

Stagiile cancerului pulmonar sunt indicate de numere romane de la 0 la
IV, unde stagiile inferioare indică faptul că boala nu s-a extins, în timp
ce stagiul IV reprezintă faza în care cancerul s-a împrăștiat în alte zone
ale corpului.
 În Stagiul 0 se descoperă celule anormale doar în straturile
superioare de celule ce împrejmuiesc căile aeriene.
 În Stagiul I o tumoră s-a dezvoltat în interiorul plămânului, însa
are sub 5 cm diametru și nu s-a extins către alte părți ale corpului
 În Stagiul II, tumora are tot sub 5 cm, însa pare să se fi împrăștiat
către nodulii limfatici din zona plămânului. Tot în acest stagiu tumora
are sub 7 cm și s-a împrăștiat în țesuturile adiacente, însă nu și în
nodulii limfatici
 În Stagiul III, cancerul s-a extins către nodulii limfatici și a ajuns în
alte parți ale plămânului, precum și în zone adiacente
 În Stagiul IV, cencerul s-a extins către zone îndepărtate ale
corpului, precum oasele sau creierul.

6 Prevenția cancerului pulmonar

Nu există metode care să asigure prevenția totală a cancerului
pulmonar, însă există anumiți pași ce pot fi făcuți pentru
minimizarea riscului:

 În primul rând, trebuie eliminat fumatul. Persoanele ce nu au fumat

niciodată sunt sfătuite să nu se apuce, și în același timp să își educe
copiii și pe cei din jur în privința pericolelor ce vin odată cu fumatul.
Persoanele ce fumează deja ar trebui să renunțe imediat. Chiar dacă o
persoană a fumat mulți ani, renunțarea la acest obicei reduce
 semnificativ riscul apariției bolii. Medicul vă poate sfătui în privința
celor mai eficiente metode de a renunța la fumat.
 Persoanele ce locuiesc la casă sau la parterul blocurilor ar trebui
să își testeze locuința pentru a se asigura că nu sunt expuși la niveluri
ridicate de radon. Radonul provoacă un procent estimativ de 10% din
cazurile totale de cancer pulmonar la nivel global. În orașele mari din
România există programe ce oferă măsurători gratuiți pentru
determinarea nivelului de radon din locuință.
 Trebuiesc evitate mediile cu riscuri de expunere la substanțe
chimice toxice. Acest lucru presupune în general respectarea
indicațiilor și a normelor de protecție din anumite medii profesionale.
 O viață activă și o dietă bogată în fructe și legume pare a reduce
riscurile dezvoltării cancerului pulmonar.

Prevenirea cancerului pulmonar

Nu toate tipurile de cancer pulmonar pot fi prevenite, însă sunt câteva
lucruri pe care le poți face pentru a reduce riscul de cancer la plămâni.
Nu fuma – cea mai buna metodă de prevenire a cancerului la plămâni este
sa nu fumezi și să nu te expui la fumul de țigară. Dacă renunți la fumat
înainte de debutul cancerului la plămâni, țesuturile afectate de fumul de
țigară se vor repara, treptat. Indiferent de vârsta pe care o ai și de perioada
în care ai fumat, renunțatul la țigări poate reduce riscul de cancer la
plămâni și îți poate prelungi viața.
Nu te expune la radon – expunerea la radon crește riscul de cancer la
plămâni așa că nu te expune la acest gaz periculos. Evită expunerea la
substanțe cancerigene – expunerea la substanțe cancerigene crește riscul
de cancer la plămâni și nu numai.
Adopta o dietă sănătoasă – o dietă sănătoasă, bazată pe fructe și legume,
reduce riscul de cancer la plămâni. Unele studii sugerează că fructele și
legumele protejează organismul de cancer la plămâni atât în cazul
fumătorilor, cât și în cazul nefumătorilor.
Practica sport – studiile sugerează că exercițiile fizice practicate cu
regularitate pot reduce riscul de a dezvolta cancer la plămâni, dar și alte
tipuri de cancer. Adulții ar trebui să practice cel puțin 150 de minute de
sport de intensitate medie săptămânal.
https://doc.ro/comunitatile-doc/cancer-pulmonar