Metodica Predăriilimbii Latine

“oe vicict : ~ UNIVERS ITATE 4-BuCIREg IT Facultatea de tilclogie MARTA: MARINESCU-HIMD ayy, METODICA PREDARIT LIMBII LATINE OEY ap , LIES Rope paiture didacticé gi pedagogick Bucuresti - 1964‘NTRODUGERE Metodica predirii limbii $i literaturii latine se ocup& ou metodele 5i procedeele stiinjifice de predare a limbii gi literaturii latine fn scoala de culturd generald. Bazat pe el mentele fundamentale ale pedagogiei, pe principiile didacticii gi pe temeinice cunogtinte de specialitate, profesorul de lati- n& trebuie s&-si dezvolte in aga fel activitatea de predarea limbii latine fn gcoald,.incit s& satisfacé cerintele educati— ei comuniste a elevilor gi s& réspund& marilor sarcini care gtau in fata gcolii in-perioada construirii socialismlui in patria noastré. Prevederea limbii latine in planul de invajé- mint al gcolii medii, al&turi de celelalte studii umanistel, igi are explicatia in importanta pe care o au aceste obiecte, atit pentru largirea orizontului de culturé generald al elevilor, pentru studierea drumului istoric parcurs de omenire, oft gi pentru educarea ideologic-patrioticé a elevilor, pentru formarea congtiintei lor socialiste, a convingerilor si atitudini- lor morale, comuniste. Problemele educatiei in spiritul ideolo- giei comuniste dobindesc o deosebité importanyé tn perioada de- savirgiii construirii socialismului 91 a trecerii spre comu- _ nism, ag8 cum au aradtat Directivele Congresului al IlI-lea al P.M.R. " “Partidul nostru - spune tovardgul Gheorghe Gheorghiu-Dej in .waportul prezentat la Congres ~ desfigoar& o intens&.activitate pentru dezvoltarea constiintei socialiste gi a noilor 2 Importanta educativi a studiilor umaniste reiese gi din fape tul' c& in planul gcolii de opt ani s-a acordat acesteia dow geupk de oblecte 3 045 de ore, reprezentind 39,18% din tota— ‘al orelor,,.fatji de 2 450 de ore, cite reveneau in vechiul ‘ plan de invAfamint al gcolii de gapte abi. seho tr&s&turi de comportare a oamenilor, pentru pladmédirea omului nou, membru demn al societ&}ii socialiste". PlSmidirea omului nou trebuie s-o realizeze,in primul rind, gcoala prin intreaga sa activitate didacticd si educa~ tav&, prin continutul obiectelor de invéfimint. In general,m exist disciplin&’ care s& nu-gi poat& aduce contributia ei ne- mijlocit&,in cadrul locului pe care~1 ocup& in planul de in~ vitémint, desigur fntr-o misuré ou atit mai mare cu cit specificul obiectului respectiv ingiduie gi cu cit angajim la a- ceast& actiune propria noastraé raéspundere. Disciplinele umaniste joaci ins&, in mod evident, un rol deosebit in realize- rea acestui deziderat. Istoria, limba gi literatura romin&,’* limba i literatura latin’ ofer& posibilit&}i largi pentru formarea bazelor conceptiei materialist - didactice despre lume, punind pe elevi in situatiade a discerne caracterele esentiale ale societ&tii in diferite etape ale dezvoltérii ei. Con- statind deosebirile concrete intre societadtile anterioare,bazate pe clase antagoniste, si societatea socialist, elevii isi dau seama de eforturile depuse de-a lungul timpului pentru trens- formarea societ&jii, n&scindu-se fn sufletele lor convingeri care au drept consecinf& atitudini active 91 entuziaste. Acestea se vor concretiza ulterior prin eforturile pe care tinerii vor fi chemati s& le depun& pentru dezvoltarea patriei socialiste. Deosebit de problemele didactice generale,metodica pre- d&rid limbii letine ouprinde variate probleme ridicate de acest obiect gi indict in acelagi timp posibilitatea pentru rezolva~ rea chestiunilor mai dificile care se vor ivi in procesul des- fépurSrii lectiilor. Utilisarea fn procesul de invajimint a unor metode just fundamentate din punct de vedere teoretic,are drept rezultat o insygire temeiniod a materiei fixata de pro- 1, GhGheorghiu-=De Ray al Congres al Fartiduiul nunottotesc Sontze gel geval I11~1ea=56 grama de invij&mint. Trebuie ins& subliniat dintr-un inceput e& metodica nu impune reapectarea strict& a unor procedee gi metode; ea le indic& numai, urmind ca profesorul s& le acomo- deze la situatia concret& a colectivului clasei. Practica de fiecare gi va indica profesorului cele mai bune 94 mai efica— ce procedee de aplicat fn procesul de invdtimint, ajungind cu timpul, la o aplicare a lor din ce in ce mai eficientad. Indrumarea metodicd a viitorilor profesori de limba latin& fncepe fn enul al IV-lea al faculta}ii si se face cu a- jutorul unui curs teoretic de un semestru, previzut cu exerci- $id practice care au ca scop familiarizarea studentului cu munca de profesor. Problemele acestui curs sint: a) obiectul metodiciis; b) istoricul predirii limbii latine;°c) scopul pre- d&rii limbii latine in scoala de cultur& generald; d) manuale gi programe stolare; e) predarea gramaticii $i a vocabuleru— lui latin; f)lectura autorilor latinis; g)tipuri diferite de lecfii; h) lueréri de control si evident&. Gursul se face paralel cu practica pedagogicd. Practica pedagogicé se efectusazdé in trei etape: prima in semestrul I al anului IV, cu o durat&é de doud luni, in care timp studen- $ii asist& la lectiile demonstrative ale profesorului de latind, desemat de "Sectiile de invdtimint a Sfatului popular al Capitalei", asist& la orele educative, particip& la consi- lidle pedagogice, efectueazi ua-dow&’ lectii de prob& si lu creazi 1a caracterizarea unui elev, ales dup& preferinga. Aceast& caracterizare introduce pe studentji in munca de cu- noagtere a personalitatii elevilor. Practica pedagogicé inceput& pe semestrul I al anului IV continud pe semestrul al II-lea, timp de trei s%ptimini, cu intreruperea cursurilor la Universitat Este aga numita "practic& continu". In acest interval de timp, studentii tin lectii de prob&, participina din plin la activitatea educativd. Aceasta este perioada lei mai intense activitaéti practice a studentilor. Practica da sfirgit in semestrul al II-lea, ofind atudentii efectueazd lectiile finale. Inarmayi cu cunogtintele de didactic& generald, intregite eu ole cupeinse in cursul de psihclogie pedagogic’ $i in cel de metodic& a predirii limbii latine, studentii dau dovada de posibilit&éjile lor de a se orienta in munca prac-tick de trensmitere a ounogtintelor gi de formare @ priceperilor gi deprinderilor corespunsitoare’ + Reflectind deosebita insemndtate pe care partidul s1 conducerea de stat o atribuie pregétirii practice a viitorilor absolventi ai Universititii, noile Instrucjiuni ale Ministe- rului InvAt&mintului g4 Culturdi din 1959 au creat premisele uned orgeniziri mai bune a acestei activitaji. Prelungirea practicii pedagogice timp de trei semestre, introducerea prac- ticdi continue timp de trei sdptdmini, in semestrul al II-lea al anului al IV=lea cu suspendarea cursurilor, participarea la practicé a intregii grupe de studenji sub conducerea unui ca~ dru didactic din invitamintul superior, sint,printre altele, m&suri care dovedesc importanta crescindd acordata practicii pedagogice gi, totodati, condifiilor din ce in ce mai prielni- ce pentru buna ei desfigurare. In lumina noilor misuri ale Mi- nisterului Invéjdmintului se intéreste o dat& mai mult faptul c& m&iestria pedagogicd nu poate fi insugit& numai din carti gi prelegeri, f&r& un contact permanent cu copiii, fara exercifii continui, f&ré experient& personelk. Degi miiestria pe- dagogicé se dobindeste in procesul unei indelungate activité} practice,iar cunogtintele in institufiile de invdtaimint superior, este necesar s& se procedeze la o acumulare sistematicd @ experientei in domeniul muncii instructiv-educative inc& de pe bincile institutied de invdtimint superior. Dezvoltarea continu& a invSfdmintului nostru impune necesitatea ca toti profesorii care predau in scoala de oultur& generald ai st&piness- o& foarte bine stiinja si arta preddrii. Cadrele didactice nu trebuie s& invetje a preda “predind”, folosind “metoda" incer- e&Srii erorilor, ci 1i se care s& fie bine pregitite inck din timpul studiului universiter. In conclusie, practica pedagogi- e& trebuie astfel conceput& inoit absolventii, deveniti profesori, s& fack, de la inceput, o mmc& didactic& de bund calitate™. In urma unor dispozitii din . Enoope tn sopeataun ae Tete al extagrtoties pedagogicd 2piadile q r.40(782) din 6 oot 19h. Tote Pedagogick, Contemporanul,-7- Scopul final al practicii pedagogice trebuie si fie realizarea tipului superior de profesor, constient de obliga— fille ce-i revin fn cadrul noii gcoli create. Condifiile oare. concureaz&é la formarea acestui nou tip de profesor stint multe 91 variate. Vom aminti pe cele mai in- portante. I se cere, fn primul rind, profesorului de latina’ ~ ca, in general, oric&rui educator - o temeinic&’ pregitire profesional’, care implic& nu numai ouncasterea aprofundat& a materiei de specialitate, ci gi urmirirea cu atentie a dez- Voltirii obiectului siiu gi a obiectelor inrudite cu speciali- tatea de bazk, adic, in cazul nostru, cu istoria, arheolo- gia si lingvistica. Indiferent de vechimea pe care o are la catedr&, profesorului nu-i este permis si piseascd pragul clasei, f&r& o cunoastere aminuntit& a tuturor problemelor pe care trebuie si le predea, tntrucit explicatiile superficia- le, insuficiente, neclare, gregite, ca gi ezitirile fac ca elevii si-si piard’ increderea in profesor, iar acesta si nu se maibucure de prestigiu 9i autoritate in fata lor. Infor- marea continu’ in scopul ridicarii nivelului profesional si de cultur& generald se poate realiza prin cunoasterea aminun- $it& a articolelor, cit gi a studiilor de specialitate. Pre- g&tirea generald si mltilateralk a profesorului, imperativ al zilelor noastre a avut giin antichitate sustindtori enta + ziagti. Nu facem dectt s& amintim ci Quintilian, vorbind despre indrumarea lecturii copiilor, insist’ pe larg asupra dis— ciplinelor in care trebuie si fie initiati copiii fnainte de a trece la studierea oratorilor, pentru a realiza o “enkyklios paideia”. Pentru aceast& initiere - zice Quintilian = profesorul trebuie s& fie inarmat cu cunostinte de muzick,geome- trie, filozofie gi elocint&,gi citeas& opere al c&ror continut nu poate fi aprofundat decit de aceia dintre profesori care st&pinesc si aceste discipline. Datorit& geometriei - sice Quintilien ~ ne fnXl¢dm pind le cuncasterea universuiui; ea ne demonstreazé mersul precis gi regulet al astrelor, ne invag& c& nimic nu se petrece firk ordine si la fntimplere, Privitor la astronomie, recuncaste cf cel ce nu ouncagte mersul astrelor nm este in stare sh injeleagi pe poeti, care,de nenumirate ori vorbesc de ris&ritul i apusul stelelor.Pro--8- fesorul trebuie si fie gi un bun cunosc&tor al filozofiei pen tru a putea explica nenumiratele aluzii ale poetilor la filo sofi. Se cere, de asemenea, 0& profesorul s& aib&é derul vorbi- rid. Dar toate aceste "arte" nu-gi pot aduce efectiv contribu fia dack profesorul se mixgineste numai le cunoagterea disciplinei lui. Un astfel de profesor ~ conclude Quintilian ~ este w profesor arid, de care trebuie si ne ferim, tot aga um ferim plantele incd tinere de un pémint uscat. Prin astfel de profesori, copiii devin repede umili gi privesc parcé pimintul, fiinde& nu cuteaz& s& se Snalte deasupra vorbirii zil- nice. Scopul ridicérii continue a nivelului profesional 91 de oultur& generalé este imbundt&jirea mumcii de predere, calitatea din ce in ce mai bun& a lectiei, forma de baz& a orga- nig&rii activitaétii instructiv-educative, cici tot ceea ce e- ducatorul acumuleazé prin lectur’, prin studierea problemelor de specialitate, se valorifict prin lectie . Un rol de seam& in dobindirea m&iestried pedagogice c&- tre care trebuie s& tind& educatorul, il are pregitirea con- gtiincioss& a lectiilor. In vederea pregitirii lecjiilor au pot fi elaborate formule valabile pentru totdeauna, intrucit lectia imbrack especte diferite, determinate de conjinutul ei, dar mai ales legate de realitatea vie: colectivul clasei. Un bun profesor va avea procedee diferite pentru diferite clase. In aceast& privinjé, se stie ck unii profesori se pregitesc numai fn ajun, pentru fiecare lectie in parte, in timp ce 0 alt& categorie de profesori - foarte numeroas& - pregdteste un gir de lectii, legate intre ele, care alc&tuiesc un tot sistematic, cici exist’ o necesitate de a sistematiza cunogtintele, necesitate care regulti din ins%si natura fenomenelor obiective,cagidin insugiprocesul insugirii cunostintelor.Dar care sint c&ile care duc la aceast& sistematizare 7 Din mate- rielul care se pred in cazul disciplinei noastre si care este impirfit in teme si capitole precizate de program’, profesorul igi delimiteaz& pregis sistemul de lectii din cadrul laptela Popescu, "Pre gitirea tru un sistem de lect1i", Revista de pedegopie (ait ania 1959-“Ie e ied teme. Dupi ce a stabilit confinutul intregii teme, profesorul {91 precizeaz’ scopul pe care~1 va urmird. Pornind de La aceast& idee, et is1 orgenizeaz&-lectiile in aga fel ineft, toate la un loo sh realizeze scopul ’ ‘Propus prin predarea intregii teme. Urmeazi apod delimitarea continutului fiechrei ~ leotii din cadrul temei, in functie de nundrul orelor previ~ sute in programa gcolara!, In felul acesta apare clara pentru profesor suscesiumea lectiilor gi legéturile ce se pot stabili cu alte obiecte de studiu, cu experienja personald a elevilor, cu practica vie~ = $i sociale din patria noastr&. Din pregitirea sistemului de lectii,apartinind unei teme, se vor putea desprinde metode: ce se cer folosite 1a predarea fiecirei lectii, materialul di-. dactic necesar, cit si temele pentru acasd. Dupi-fixarea acestei perspective, atit din punct de vedere al continutului cit ~ si al felului de lucru, piegitirea fiechrei lectii pe lingd faptu}.c& este mult uguraté, dar chiar’si sarcinile educative - gi instructive devin mai evidente. Uneori,prima lectie din -" cadrul temei este lectia introductivi, in care se di elevilor “o privire de ansamblu asupra intregii teme. Aga de pildd,lectia: "Subordofatele completive", prevé~ zut& fn manualul de clasa a X-a, ve fivprecedat& de o lectie general’ despre "Clasificarea propozitiilor subordonate”. In aceast& lectie se va arta c& existd trei categorii de propozitid subordonate: completivele, circumstanjialele si relati- vele. Apoi, se va trece la o caracterizare a acestor trei categorii: 1. Subordonatele completive corespund, in general, complementelor directe din propozitic. Ble sint necesare intructt aduc o completare unor regenté, care n-au wn inteles complet, chiar dack sipt principale. 2.-Subordonatele circum- stentiale au in frazd ‘rolul ‘complementelor circumstanjiale @in * propozitie. 3; Subordonstele relative aint de douk categorii: a) atributive, corespunzind atributelor din propositie; b)cim cumstantisle, Snloouind o propozitie cauzali, aoncesivi, con- aigionata, tinal oonsecutivé. Numai dup& aceasta clasificam Depa seenien «Pregitin un sistem de lectii” Revista de pedagogie, VIII,nr profesorulai pentru 1959.-loe- se va trece la studierea subordonatelor completive. Aga cun am mai avut prilejul s~o spunem, preg&tirea nu trebuie incepy.. th ou fiecare lectie in parte, c1 cu sistem de lectii ain cadrul unei teme. Numai dup& aceea, urmeaz&é pregitirea fieck— rei leotii-in partel, Miiestria pedagogic’ la care trebuie si ajungé profeso— rul impune gi un plen al lectiei, elaborat cu mult& atentie, Acest plan cuprinde elemente importante, ca spre exemplu; preg&tirea elevilor pentru intelegerea unui subject nou, trans- miterea noilor cunogtinte si fixarea lor. Nu-i este ing&duit chiar profesorului celui mai pregitit gi mai experimentat s& se prezinte in fata elevilor faré wm plan aminuntit, studiat dinainte, decarece calitatea lectiei este strins legat&i de precizia cu care ya fi pregititd lectia, gi aceasta se obtine “prin siudiexea atent& a detaliilor. S-a.spus adesea c& plenul este scenariul lectie1. 0 lectie fécut& la intimplare, f8r% un plan, va fi poate o improvizare de talent, dar fa nici un cas o operk de creatie pedagogic&. Aga cum s~a putut observa, midjestria pedagogic& fmbin& intr-un-tot armonios elemente veriate, cum ar fi: o bogat& cultur& general&, temeinice cunostinte profesionale, elemente fundamentale de pedagogie si metodic&d, experienja dobindité in procesul muncii de predare. Dar toate acestea se cer axate pe o just& orientare ideologi- c&, care va da posibilitatea profescrului s& géseasci interpretarea adecvat&é pentru toate fenomenele legate de societatea sclevagisté romana, verigd important& in evolutia socie~ t&pid omenesti. Justa orientare idedlogicdé a a profesorulut constituie principale chezigie a rezultatelor predirii. Numai un profesor bine orientat va avea. putinta’s& indrumeze astfel .studiul limbii el Liseraturii latine, incit aceasta s& devind un mijloc de instr ire gi educare,de formare a unor sentimente gi convingeri, de conceptii gi idealuri de viay& superioart, Numai un astfel de’ profesor va putea transmite elevilor a&i cunostinte stiin- e nee ” mer entire ofes! jorulud ista vedagegie”s ve II, 1 vezi: Po pes pentru un Bistem ae eofidn ae mPe2,19596jhe fice despre limba gi literatura latind,va putea sk le formeze © intelegere clark 91 adine& a fenomenului literar al genezei $1 funofied sociale a creatie literare!, In gcoala noastré de dup& 23 August, interpretarea fe- Romenelor literare a incetat definitiv de a se mai face in funetie de Conceptiile idealiste retrograde, oi se fac pe: baza principiilor unet eticd stiingifice ou rad&cinile in filo Se bazeaz& pe adevir.” De aceea, nici un cadru didactic mi poste face abstractie de-aceasta filozofie, 1 : 22 6,8, CBlSusit de acelasi gind al fmbin&rii elementelor autoh- tone culese din poesia popular&, din vechile traditii si obiceiuri, cu cele ce i le punea generos la indemink antichitatea latin& si cultura european’, Eminescu s-a ridicat la in&l- $imea unui simbol, a unui "luceafir", fiind una din culmile poeziei universale. Aga cum se stie, Eminescu isi mirturisea vie simpatie pentru Horatiu? 1 studia cu interes intreaga li- teraturd latini. Un-studiu publicat de prof. Traian Costa ara— t& c& Eminescu era gi un cunoscStor al latinitétii tirzii.traducerea unei epigrame din Ausoatus ne sti mirturie.* Importanta influentei educative a literaturii latine a fost frecvent scoas& in evident&. Din puzderia de marturii noi vom aminti ua singurd, : Intr-um articol publicat in "Timpul" din 28 iunie 1880 Emines¢u vorbind despre fnv&fmintul clasic, apir& cu hotiri— re valoarea educativi a studiului limbilor vechi. Cuvintele lui sint azi potrivite pentru'a atrage atentia asupra acestei laturi a problemei:."Cultuma clasic&é are calitatea de a cres- te (subliniat de poet), ea este in esenya educativA gi iata& cecea ce & lipsit gcoalelor noastre pin-acum gi le va lipsi Taste interesant de notat c& apropierea prototipurilor clasi-- ce de fololorul national a rimas in traditia traducdtorilor romind din operele clasice ca de pildd in poemele homerice ale lui G.Murau. 2. 2udor Vianu, “Alexandru Odobescu;'pagoptist", 3y,Perpessicius, "Eminescu", 1958, Edit. Ac.R.P.Ry - Vol.V, p.389,408,424,432,601. ve Costa Traian, "Ausonius $i Eminescu", "Studli Glasice", II, p. 373-5.-23- inc& malt timp inainte. 4 invita vocabule latine pe din afaré, Thr a £1 pitruns de acel spirit de adevar, de Pregnanté si de frumusete a antichitétii clasice; a invita reguli gramaticale, féri a fi patruns de acea semetie intelectuald a cugeta~ rii antice, este o munca zadarnicd, o liter’ faré inteles.?i- xat o data pentru totdeauna, ne mai putindu-se schimba, cdci eperfine uncr timpi de mult incheiati, spiritul antichitatii © regulatorul statornic al inteligentei s1.al caracterului si isvorul simjului istoric, Precum gimastica dezvolt& toate puterile musculare gi d& corpului o atitudine de putere si tine- rete, tot astfel pururea tindra si senina antichitate di o atitudine analog’ spiritului si caracterului omenesc". Idmba latin’ igi va indeplini sarcina de a forma oml nou, dac& vom inceta definitiv de a vedea intr-o odd din Ho- ratiu sau un cintec din Catul, intr-o satir& din Juvenal sau © pagink din Tacit, doar un text in care cdutim cu licomie o constructie gramaticalé raré sau un pasaj sensibil de inter— Pret&ri controversate. In aceasta situajie munca ni s-ar iro- si zadarnic.Sipiufuron towert tante EN antzonrmaTe Pentru primele doud veacuri ale Romei nu avem nici un dooument referitor la educatie. Romanii bogati asigurau instructiunea eapiilor lor fn cadrul familiei, primul profesor fiind fnsugi tat&l : suus ouique parens. Tat&l era cel care c&lsusea primii pagi ai copilului,invitindu-1 si scrie si s& citeasci, si minuissc’ armele, s& indure frigul si cdldura, str&duindu-se s&-1 fack 4 ajungi un cet&tean vrednic de numele de roman. Acest fel de educatie foarte practic a fost mil~ t& vwreme intrebuintat in familiile bogate romane. Férk si se poat& fixa o dat’, se presupune cf "primul in—- vajator" ("ludi magister") a inceput sisi dezvolte activitatea cam prin secolul al V-lea f.e.n. $1, o& cele dintii scold elementare au functionat in for. Invijdmintul oferit de "lu@i magister" consta din exercifii fizice, exercitii de vorbire, scriere “si socotit,la care ulterior s-a addugat invitarea pe de rost a "legii celor doutsprezece table". In casele nobili- lor, sarcina indeplinitdé de "ludi magister" era lisat& pe seama unui sclav "litteratus" sau a unui"paedagogus". Perioada care incepé cu rdzboaiele punice p&straz&i edu- catied cearacterul ei privat, dar completeaz& cunostintele generale, care nu mai erau fndestuldtoare prin imprumuturi din ce in ce mai mari de la greci. Acum se stabileste un contact strings intre cultura roman& si cea greack, aceasta din urmi punind la dispozitia romanilor un tezaur de idei si de forme care exercit& o influent& adinod asupra vietii romane, Curen- tul grecese este sprijinit de ceroul literar al Scipionilor Ampotriva celui traditional, reprezentat de Marcus Poroiu Cato (2390149 f.e.n.). Tinerid romani frecventeas& plini de zel geolile retorilor greo4 iar atunoi ofnd cursurile lor nu sint fn misurii s& le satistack exigentele, f91 indreapt& pagii spre-a5~ Grecia. Exomple de romani instruiti de profesors grect aint fiii lud Poulus Aemilius, olrora lena fost pusk le dispozitie biblioteca bogat Inzestratd a lui Perseus,regele Macedoniei; de asemenea, fratii Grachi, de a céror pregitire sau ingri~ dit filozofid Diophenes din Mytilene si Blossius din Cunae. Dup& insusirea prinelor elenente, copiil erau fneredin- ¥eyi unuingramatious", a ckrui sarcin& era conentarea poe- ¥ilor, a oratorilor si filozofilor, ca gi initierea in arta oratorick prin exercifii de declamare $1 prin dispute oratori- Ge. Operele litersre grecesti erau citite in traduceri.Honer, de pild&, a fost mult& vreme studiat numai in traducerea lui Tivius Andronicus, iar comediile grecesti au fost cunoscute numai din adaptirile lui Plautus gi Terentius. Dar pe misurd ce intrebuintarea limbii grecesti s-a rispindit-la Roma, s-a statornicit obleeiul ca autorii s& fie cititi in original. Inviyarea limbii grecesti incepea inaintea celei latinesti. Materiile previzute in program ereu gramatica, metrica, explicarea, critica textelor $1 literatura propriu-zis&. Tot 1a scoala gramaticului, copiii primeau nofiuni de istorie, geografie, fizic&d si astronomie. Profesorul obignuia s& vorbeas- c& mult, finfnd in fate elevilor adevérate prelegeri. Scola- rii,asezati in banci, erau satisfScuji dack-gi umpleau t&bli- tele. Temele pentru acas& constau din transformarea de versuri in prog, din dezvoltarea unei cugetéri morale sau din povestirea pe scurt a unui subiect mitologic. In scoala gramaticului cursurile se tineau atit dimi- neata oft si dup& masa, cu o scurtk pauzi, in timpul pringu- lud. Orele de curs alternau ou exercitii scrise, socotite ca o recreare. Activitatea gramaticului dura opt luni, intrerupin- du-se in perioada de var& (15 iunie-15 octombrie). Disciplina fn gooald era asigurat& prin mijloace dure. Degi profesorul ge adresa unor elevi mari, intrebuinga frecvent varga si 1i- nia, sistem umilitor, de care aveau deseori s& se pling’ serii- torii latini. c Z © scoald de gramatic& ounoscut& din opera lui Horatiu este aceea din Venusium (astizi Venosa, la hotarul dintre Apulia gi Iucenia), frecventat& de fiii nobilimii locale, for~ mat& mai ales din veteranii lui Sulla. Scoala aceasta prin= 6 - metodele folosite a determinat pe tatél lui Horatiu s& ia ho~ tarfrea de e-gi duce fiul la Roma, unde urma s& invete ala tur de fili de senatori gi nobili. "Noluit in Flavi ludum me mittere, magni Quo pueri magnis e centurionibus orti Laevo suspensi loculos tabulamque lacerto Tbant octonos referentes Idibus aeris; Sed puerum est ausus Roman portere docendum Artes, quas doceat quivis eques atque senator Semet prognatos. Vestem servosque sequentes In magne ut populo sigui vidisset, avita Ex re praeberi sumptus mihi crederet illos* ("Satire" I,6,v.72-80) “E1/ nu a vrut si mi trimeat& la scoala lui Flaviu, la care/ f1ii cei nobili mergeau, ai centurionilar nobili,/ cu o cutioar& la bratul lor sting s1 tblita atirnate si aducind cite opt gologeni de arami, la ide/ ci cutez& si-si duck dé iatul la Roma sé-nvete/ carte aga cum odraslele lor si-nvatau cavalerii/ si senatorii. Vestmintele si-nsotitorii mei,sclavii/ dact-n multimea cea mare-1 vedea cineva, putea crede/ c& stré~ mogeascK avere purte cheltuiclile-acelea."? Se pare c& nici gcoala gramaticului Orbilius de 1a Roma nea corespuns agtept&rilor poetului. Deducem acest lucru din scurtele aluzii ale lui Horatiu privitoare le trecerea lui prin aceast& gcoalk. Horatiu se mltumegte si ne spunk c& a fost ek- vol b&trinului profesor Orbilius, pe care-1 caracterizeaz& arept "plegosus" (batiugul). “Oragul siu’natal Befleventum a pistrat totusi amintirea lui Oribilius ridicindu-i o "statuk". Nu este exclus ca batri- nul profesor s& fi fost un om aspru,; dezgustat de via} din pricina miltelor peripetii prin care trecuse. Seriitorul care ne informeazi in chip amplu cu privi~ re la metodele de invitimint fn gcoala gramaticului este 1 Horatiu, " Satire gi epistole’, E.S.P.L.A.)p.39-400~ 276 iosnteee ges Be "Institutionis oratoriae,libri xI77 gate de douk decenii, oS NSE ee eee Se aeeenant Tugémintea unor prie‘eni de a scrie See Steel ¢ Opera avind caracterul unui manual de ° orator a fost compusd titre anit 90-92 @ono Si publicat& in 95 eons, de c&tre editorul T#ypho. Gra~ , maticul = dup& Quintilian = era preocupat sii deprindé pe e- levi s& sesizeze distinc}ia intre poezie $i proz&, s& analize- ze cuvintele deosebind pe cele barbare, s& discute etimologii— le si figurile de stil, s& arate regulile compozitiei si a& stiruie asupra "convenienjei", adick asupra a ceea ce se cue vine fieckrui personaj si astpra "realitatilor", tira fns% ak cada In exagerare. 7 e ‘5 Tot Quintilian ne informeaz’ gi despre scoala orataru- lui, care ajunge la o mare dezvoltare fn secolul al TI-lea f.eon. In aceast& perioad&, principala arm’ de lupt&'politich ' pe arena literard si ideologicd este oratoria. Izbinda mu ara- reori este in functie de adunarea poporului pe cere oratorii © puteau cuceri cu varba. Un tinér care intra in viata publi- c& hot&rtt s& razbaté pind 1a cele mai tnalte functii in stat, nu gisea o posibilitate mai fericit& de reclam& decit aceea de a ataca in mod public pe unul dintre oamenii politici, ou mare populeritate. Dac& cel atacat era condamat, succesul era deplin, Dar 91 in caz de achitare, prin vilva stirnit& in jurul lui, tinSrul debutant {91 realiza scopul, deoarece aten- ia tuturor se indrepta asupra lui, jar la viitoarele alegeri nu mai era un necunoscut. Alteori, dimpotriv&, tinerii c&uteu e& produc’ vilvé in jurul lor, erijindu-se fn apirétori ai unui acuzat. Astfel gi-a inceput cariera politic& M.Tullius Cicero (lo6-#3 i.eon.) care este solicitat de Metelli,s% ros— teasc& apirarea lui Roscius din Ameria, debutind astfel in viata public&. Scriitorul Plutarh spune c& Cicero amintindu-¢i aup& un timp de acest debut, declara c& dupi succesul obfinut fn procesul lui Roscius, nici o alt& cauzk m i se prea prea grea pentru competenta lui. Datorit&é acested situajii, inv&étémintul igi propune,in primul rind, felul de 4 pregiti pe viitorul orator, adici pe @iriguitorul treburdlor publice. Filozofia, matematica,muzica,- 2 gramatica, poezia sint socotite indeletniciri minore; elevul trebuie e& ajung& oft mai repede fn preajma profesorului de retoriel, care-i va inlesni drum spre vieja publ'sk. Scea- le de retoricd, cea mai inalt& gcoalK a vremii, da posibili~ tate tinerilor s& sélpregiteasc& pentru practica elocventet ieiare. er Iat& cum ne prezint& Tacitus in "Dialogul despre ora~ tori" (Cap.XXXIV) invb}atura daté de orator:"Agadar pe tin pul str&mogilor nostri, tindrul care se pregitea pentru for gi elocvent&, dupi ce se p&trundea de disciplina de acas& 51 se brénea cu studii al era dus de c&tre tat&l stu sau de e&tre rude la oratorul care ocupa locul de frunte in stat. Pe aceasta se obignuia si-l viziteze 1 si-1 urmeze pretutindeni, s& ia parte la toate cuvintarile sale, fie la tribunale, fie la adun’rile publiee, in aga chip, incit asista chiar la @iscufiile aprinse si era de faj% la ciocnirile violente,in- vitind s& se lupte, s{ zic aga, chiar pe cimpul de b&taie. De aici, o bogat& experient&, mult& prezent& de spirit si foarte mult& putere de judecat& se desprindeau pentru tinerii care studiau in plin& lumin& si chiar in timpul proceselor, unde nimeni nu pronunté nepedepsit o prostie sau o vorb& ne- Potrivith, deocarece. judecktorul ivo respinge, adverserul ico 4a in bitaie de joe, gi in sfirgit, chiar p&rtinitorii sii £1 condam&. Ei se pdtrundeau deci faré fntirziere de o elocin- $8 adevirati 91 neartificiald; si,desi urmau numai pe unul singur, e1 fnvéfau si cuncascK pe to$i avocatii din vremea lor fn pricini 4 judectti foarte aiferite; mai mult,ei avem sub ochi deosebirea de gesturi atit de pronuntat& a publicu= ud, din care se putea ugor desprinde, ce era si ce.nu era Plucut la fiecare crater in parte. In chipul acesta, nu le lip- seau nici profesorul cel mai bun si‘cel mai ales, care le aré~ ta edevirata fayé a elocintei, nu tnchipuirea ei, nici adver serii 1 rivalii luptindu-se cu s&bii, nu cu dete, si nici a~ 1a totdeauna plin& de lume, mereu nod, dugminoas& sau bine~ voitoare, incft nici calita}ile 91 nici gregelile digcursulul nu rémineau neobservate." = : Tacitus, "Opere”sT, Ed.Stiingifick, Bucurest1, 1958,296 Oratorul diidea elevilor oa exercitiu o invectivi contra unei crime sau a unui vitiu, contra trufie »férSdelegii, tira niei. Foarte des le recomanda si-gi dmagineze un persona ilus~ tru vorbind despre un anumit subject: Nioba jelindunsi fi1i, ung h jontra lui‘ Agamemnon, Elevii eran obliguys ‘redacteze aoests subiecte’ 91 apoi's& le declame in faye camerazilor $1 a profesorului, care facea observatii~ le necesare asupre ideilor, exprimSrii, ca si asupra mimieii. Dup& ce tinkrul igi termina invatitura 9i imbrica toga virild, se intimpla s& fie trimis in striinktate, ca sisi continue educatia, mai ales la Athena, Rodos, Mytilene,Pergam se Alexan- @ria, pretutindeni unde faima mui orator ilustru atragea pe cdlatori, Reputatia de care se bucura oratorul este infatisat& de Tacitus in "Dialogus de ocratoribus" in care se arunc& o lumi- n& vie asupra sistemului de formare retoricd si practicé a viitorului orator. Astfel,in capitolul al VI-lea, Tacit spune: "C&ci ce este mai pldcut pentru un suflet liber gi nobil si f&cut s& guste pléceri nevinovate decit si-gi vad& mereu casa plin& si intesat& de o multime de oameni cu foarte mare vas& gi s& gtie c& aceasta nu se datoreste banilor sdi, nici lipsei de copii, nici vreunei demit&ti fn administratie,ci sie fnsugi, ba chiar c&, de cele mai multe ori, oameni lipsiti de copii si bogati gi cu trecere, vin la un om tindr si sirac, pentru ca s&i fncredingeze lui sciparea de gravele primejdii ale lor, proprii sau ale prietenilor". Tabloul este completat cu prezentarea respectului de care se bucur& un orator de seam& la procese, de prestigiul pe care $1 are chiar in fata wnor nespecialisti. Tacit evock apoi, rind pe rind, momentele de satisfactie pe care le are oratorul in fata centumvirilor si cfind gtie c& elevi tineri care abia se formeazé £1 cunose sil respect& 91 c& chiar oa~ menii simpli, imbraca}i numai cu tunica, 11 arat& cu degetul efina tree } » Ie "Cures de literaturs latin&", Bucuresti, E.S-D.Py'page1760 lparbu=3o= Programul acesta de studii a durat fn lindile lut esen~ giele pint la sfirgitul istoried romane. Der incetul cu inee— tul, sub imperiu, se produce o dnterventie a autorit&tilor pu dlice fn fnvatimint, Vespasian cel dintii hot&raste o indemi- sa$ie din partea statului pentru profesor gi trece la o orga~ nizare a Snvitimintului de stat care s& ofere garantiile pe care nu le puteau da gcolile particulare. In aceast& perioada, deschiderea scolilor depindea de puterea conduc&toare.Acorda— rea titlului de "functionari imperiali" profesorilor $i introducerea sistemului de inspectid in gcoald de c&tre imparatul Iulian pune bazele unui control al statului in sistemul educa- $ieixv In noul regim, profesorii au salarii fixe 91 se bucur& de anumite drepturi. Acesta este in linii mari schifat istoricul invétSmintului limbii latine in entichitate: invaétamintul ain aceast& perioadd are un caracter limitat declas&, intru- oft are in vedere numai clasa st&pinitoare de sclavi gi desigur si din aceast& clasi mai ales pe cei mai bogati, sclavii fiina cu totul exclusi de la binefacerile culturii. Asa se explic& pretentia lui Quintilian ca copilul s& inceap& studiul cu limba greact "fiinac& pe cea latin’ gi-o insuseste chiar fav’ voia nosstré 91 fiinde’ este necesar si-1 initiem pe copil fm disciplinele grecesti, din care au luat fiinta si ale noastre”. "A sermone Graeco puerum incipere malo, quia Iatiun, qui pluribus in usu est, vel nobis,nolentibus,perhibet, simul quia disciplinis quoque Graecis prius instituendus est, unde et nostri fluxerunt" (I,1,12). Acest principiu’enunjat de Quintilian este specific epo- cid lui, fin care nu se putea concepe formarea unei cariere de oratori fér& cunoasterea limbii grecesti. Dar nu toi oamenii liberi gi mai ales cei séraci aveau absolut& nevoie de cuncasterea acestei limbi.invivinfwrur tiwerz taping iN EVUL MEDTU Pr&busirea orinduirii sclavagiste $i disparitia imperiului roman de apus, la sfifgitul veacului al V-leae.n. au ca regultat dec&derea culturii antice,si prigoana necrutétoare fat& de monumentele antichit&éjiis Statuile zeilor sfint arun— cate in apele Tibrului., Ultimul templu al lui Apple de pe Monte Cassino este dirimat si pe ruinele lui se ridicd prima asezare minkstireasc& a ordinului c&lugéresc al Benedictinilor. Episcopal Turinului,Clandiu, declansind o aprigk miscare ico noclast’ sfiria stetiile zeilar iar Odon, abatele de’ Cluny, in— terzice studiul autorilor antici in mindstirea sa’. Totusi si fn aceast& epock se poate constata si um curent spiritual cpn- trar, intructt prejudecata impotriva vechii culturi nu era absolut& . Unul dintre ginditorii crestinismului antic,Augus— tin, sustine c& scrierile profenilor nu sint de dispretuit , dac& contin lucruri adevérate: "profani si bene dixerunt,iion aspernendum". Datorit& preludtii invéySmintului de c&tre bi- sericé, invaéjatura se refugiaz& in preajma mindstirilor. Lec- tura eutorilor latini se face doar pe bazi de extrase si com pilafii si numai in misura in care confinutul textelor satis= fkcea interesele bisericii. Autorii studiati sfnt pufini le numfr ; Donatus (sec.IV.e.n.) intocmeste un manual de gramati~ c& in form& de dialog "ars prima" sau "pars minor", care a. servit la inv&jerea limbii letine in tét cursul evului mediu. Cassiodorus compune impreund cu Institutia literelor umane $1 divine (Institutiones divinarum et saeculerum litterarum), —_————_ 1, 4 anu,"Antichitatea si literaturile moder- e Tt aentsteren": Savaey. de filologie romenic& si germani- e&, 1957, anul I, p-7--32~ "Bnoiolopedia artelor liberale" $i o istorie a gotilor,pierdu~ th mat tirsiu. "Comentariile" lui Boethius asupra “Categorii- lor" lui Aristotel mijlocesc prima cunoastere a filozofului grec, iar "De consolatione philosophiae” ("Despre mingierea fm filozofie"), compusi fn inchisoarea lui’ Teodoric,hréneste setea de culturd vreme de secole. Iucrarea are meritul de a fi adus ecouri din filozofia platonic’ si neoplatoniod, tntr-o vreme in care anevoie se mai putea ajunge la cunoasterea direct& a izvoarelor. Dar scolile monahale in care se refugiase invitimintul n-eu mai putut satisface le un moment dat cerinjele culturale ale bisericii, aga c& aceasta s-a vizut obligat& s& deschid& geoli similare pe ling& catedrale, unde cu timpul a venit sa se instruiascé pe lingi cAlugéri gi un numir limitat de copii ai laicilor. Cunogtintele dobindite fn aceste scoli alcdtuiau asa m- mitele "septem artes liberales", organizate, ca si scolile retorilor fn "trivium", cuprinzind gramatica, retorica si dialec- tica, gi in "quadriviun" (aritmetica, geometria, muzica gi astronomia). Invitémintul urmirea pregitirea inv&t&ceilor pentru tinerea de predici, pentru oficierea slujbei religioase. Retorica se reducea la elemente de istorie bisericeasc& si la exercitii de compozitie, utile viitorilor secretari si functio-— nari in cancelariile statului si ale bisericii. Scholae Palatina. O etap& cultural& luminoas& fn evul mediu este domia lui Carol cel Mare. Acesta, dup& multe rézbos- fe cu longobarzii, saxonii, avarii si arabii, a reunit terito- riul fostului imperiu romm de apus, firimitat timp de trei secole fn mai multe state barbare.In anul 800, Carol este in- soronat 1a Roma ca impirat roman, luind astfel fiinta imperiul cerolingian, ou capitala la Aachen, aproape de. Rin. Intinderea teritoriali a imperiului in acest timp face si se simtd lipsa unor slujbagi instruifi, care si poata intocmi actele cancela- vied intr-o form& corect&, intr-o latink ferit&é de greseli si intr-o soriere limpede gi olteat&. De aceea, Carol cel Mare a _ Tudor Vian u, op.citep.8.= Be britenice, convertite la cre: a Sinism. Ministirile Lindisfarne, Jarrow, Wearmouth 1 catedra- Simin os eae focare de culturé antick,cu baz& gramaticii latine se ficea cu pa~ sine, Aceasté stare infloritoare determing pe Carol eel Mare s& se adreseze invita}ilor insulard pentru reorganizarea in~ Wijdmintului in "Schola Palatina" a Merovingienilor. Cursuri- le erau audliate de impirat, de surorile, fiii si fiicele aces fuia, de inalyii demiteri, de fiii de nobili care se pregi- Sean s& defind slujbe la curte si in conducerea statului. 0 primi sarcini pe care si-a impus-o "Schola Palatina" a fost aceea a stabilirii unui contact mai'strins cu scriitorii le- tini clasici, ceea ce a dus la o ameliorare a latinei vorbi- te, decizut& in perioada merovingian&. Scrierea carolingis— nH frumoss’i 51 citeat& stabilité in aceast& perioadd, este o etapa importanté in dezvoltarea alfabetului latin din zilele noastre. Aldturi de "Schola Palatina" functiona la curtea lui Carol cel Mare gi un cerc stiintific din care ficeau parte Carol, sora g1 fii1 acestuia, unii curteni gi diversi invitey. Merbrifacestus. cero fg4 luau nume potrivite din istoria anti- eh, chuvan of scrie 91 8% vorbeasod latineste, imitind atilul scrittorilor lebini clasici. Carol cel Mare purta numele de "Davia", 4a Alcuin de "Horayiu". Pentru nevoile didectice ale "Gcholet Palatina" Alouin a alodtuit mai multe manuale: © gramatbick, o revorick 91 o dialectic’, un tratat " Despre virtuys gf viii", unul esupra naturid sufietului. In prefa- $8 grausiots, lus Alouin cele gapte arte liberale aint repre- zontete sub forma o yapte coloane, deasupra olrora troneas& inyeleposunes divink, adiok toologias la aceasta nu se poate ajunge dectt dupi oe ai parcours cele gapte coloane, pornind 4» 1s gramatiok y1 trecind prin retoriot, diulecticl, aritme- tiak, goometrie, musio& wi astronomie. 1 Jovian este reproduat fn parte tn "Migne Patrolo~ Cer attaa Hy volsO-d.Ee= 340 Regedinga "Scholii Palatina" nu ne este cunoscut&. Pro~ pabil c& la inceput a functionat in capitala imperiulud 91 of ulterior a urmat ourtea imperial&-pretutindeni, und aceasta se stabilea mai mult tinp!.Dintre colaboratorii lui Alcuin merité s& fie menfionafi Eginhardt, istoriograful franc, autorul Iuerdrii "Vite Ogroli Magni", serisi sub influenja po- ternic& a lui Suetoniu’, Petru din Pisa, care a inijiat pe SmpSret fn studiul gramaticii latine g1 poetul Teodulf, un vizigot din Spania, adus de Carol cel Mare la curte. Roadele difuzirii-culturii antice in secolul al VIII-lea se vor face simfite din ce in ce mai mult de aicd inainte. In veacul al IX-lea Scotus Erigena mijloceste cunoasterea neopla— tonismului. Walehrid, un elev al lui Hraban Maur, stareful mi- nastirii Pulda din Renania, alcituieste un poem avind ca su~ biect o c&lAtorie in lumea de dincolo. Este renumita "Vieiune a lui Weltinus" (Visio Weltini ), wnul din izvoarele "Divi- nei Comedii",” Notker, c&ilugir la St.Gallen este autorul unor imnuri religicase, iar un alt cleric,Widukind din Korwey, scie “Res Gestae Saxonicae", sub influenta istoricilor latini, a lu Sallustiua, Titus Livius si Tacitus oi stilizeask = in sens roman pe eroii lui saxoni*. Otto I (936-973), f&rd sk fie un om de culturd, adun& in jurul sau numerogi invéjayi c&rora le impune sercina orgenizé— rii scolilor. Era ajutat in munc& de fratele siu Bruno care de}inind functia de cancelar gi de presedinte al Capelei Rege— le era adeviratul conduc&tor al vieyii spirituale a ¢¥rii. In- treprinzind o c&latorie in Italia, Bruno a adus la ourte citi~ va fnviteti gi a colectionat o sum& de manuscrise printre care se géseau traduceri latinegti din Platon, Aristotel si Ti- naios. Ia curtea lui Otto a trait c&lugirul autor de pamflete “ Bkkehart de la St.Gallen, care sub influenta puternicd a lui Vergiliu compune pe baza unor teme legendare germanice cinte~ I KA. Sehmid t, "Geschichte der Erziehung" Stuttgart, 1882,p.17. 2 Aceast& viat& a fost versificat& de un poet saxon,Bossert A. “Istoria literaturii geruane",p.29,nota 6. : 3 Pudor Vian u, Op.-cityp.Jlo. 4% Idem, op-cityp.lo.~35- oul lui Walthavius (Walter de Aquitenia). Poetesa Hroswitha, care tr&ieste pind dupsanut loo compune fn latineste legende heghdografice, poeme istorice i hexametri g4 comedii in Pro= zu inspirate din ‘Terentiu!, §i in acest timp, autorii latini sint citifi 4 comentati prin priam& religicasé. ‘Tragedia era considerat&é o pies& cu un inceput fericit $i un sfirsit neno- Tocit. Comedia avea un inceput nenorocit si un deznodimint fericit, "Pharsalia" lui Iucen era considerat& o tragedie. Autorul gustat era Terentiu, preferat lui Pleut. Din opera iui se ficeau extrase 91 se alegeau maxime convenabile pentru diferite tmprejurkri. Dar intructt 1a un moment dat continue tul pieselor sale scandalizase sufletul celor “piogi" sa ajuns le ideea compunerdd unui “Anti-Terenfiu", initiative fiind a steretei Hroswitha din Gandersheim-Saxoni#. Aceasta a compus acelagi numir de comedii fn proz’, motivind c& tinere- tul german ignora trimetrul iambic. & imita pe Terentiu fn- semna pentru Hroswitha a realiza o oper& capabild si neutra- lizeze efectul produs de lectura lui Terenfiu?, Incepind cu secolul al XI-lea, scolile devin mai nune= roase; la scoala de 1a Bes (1005-1082) activeazi Ianfranc i Anselm (1033-1109) prietenul lui Zenfranc gi succesorul lui fn conducerea mfn&stirii, iar la scoala de le Chartres acti- veaz&é Bernard de Chartres (1114-1119) si cea mai ilustrd figur&, Abélard (1079-1142) ‘cSruia 1 se datoreste .° deachide- rea gcolii de pe malul sting al Senei. Scoala cuncaste un suc ces colosal, cursurile fiind audiste de mii de francezi 51 de atr&ini. Aceate scoli continu& s& functioneze pe ling& bis riod gi mfnustiri, avind ca profesori preofi gi cilugéri. Ine vipaimintul rémine tot formal. Difwritele discipline sint pretui- te pentru ajutorul pe care~1 dddeau trebuintelor bisericii. 1 Pudor Vianu, .cit.,plo. t A., "Ist.lit.germ." in frantuzesta, 2.v.Bosser setae pee > Hroswithei au fost publicate de Conrad Celtes 3+ Gomtdapal Henagterdi, dupe, tin manaserts pastrat, care a f&out obiectul unor cercetiri de ernie A existat o singurd fncercare de a reprezenta comediile Hroswithe la un teatru de marionete din Paria (y- Anatole Rrance, “Ia vie litéraire", 38™®série,Paris, 1891).366 Rgloga @ IV-a a lud Vergiliu era asiduu citité, fiindcd se pre- eupunea of veatea nagterea lui Christos. Monopolul instituit de diseriod, {nod de la prima treaptd a dezvoltérii societs~ PAL feudale, duce la resultate deplorabile. Rezultatele inva gamintulud medieval le-a infitigat Rabelais in opera sa "Gar- geatua". Metoda folosit& de fnouiatul profesor Thubal Holofem exasperage pe bietul Gargantua, impunindu-i s& invete pe din- aferd tratate indigeste de scolestics medievald. Dar dezvolta~ rea oragelor aduce ou sine o schimbare radicald in imvdtj4min- wul medieval: imte din ce in ce mai acut& lipsa unor oa~ meni capabili si astearnd pe hirtie diferite tranzactii comer- eiale, sé lucreze in cadrul administratiei ordigenegti gi s& re- @actese documentele emise in numele oraselor. Aceast& necesitate impune crearea de noi scold a céror caracteristicd principa~ 1a& const& fn faptul ci nu erau intretinute din fondurile bise- Ficii, avind caracterul unor scoli particulare. Profesorii a- eestor scoli erau platiti de elevi. Data igi are semificatia ei deosebit& intrucit marcheazi momentul in care scoala iese @in cadrul ingust al bisericii. © mare faim& dobindesc scolile laice din Franta (Paris) fafiintate le mijlocul secolului al X1I-lea de Guillaume de Conehes si de Pierre Abélard. Declarindu-se discipol al lui Bpicur, Guilleume de Conches incearcé s& inifieze pe elevii sii fm teoria lui Democrit si caut& explicatii pentru toate fenome— mele naturii. Abélard, asa cum araté Engels, se impune prin prelegeri, in care manifest& dirz rezistenja fat& de autoritatea bisericii. Privit in general, invitdmintul limbii latine in timpul Bvului Mediu a fost esentialmente dogmatic, rupt de realitate, antistiintific. Am vézut cian existat si unii invijaji care sesizind marile lipsuri ale instructiunii din vremea lor, au resctionat - uneori numai in practic’ - ca promoturi ai unui invitdmint legat de viaté. Ca o concluzie generalaé asupra invijdmintului medieval trebuie s& recuncastem ci nu putem afirma c& cele opt secole care aa precedat Renasterii au insemat o stingere, o prébusi~ Fe totalé a culturii antice. latina rémine in toat& aceast& pe~ Tw. "Tst Universali", III,p.34-3 = whoad’d linda filomofied, a istoried, a oreatiunis literare oulte. Cuncagteres autorilor antiod Phstreask, deg ° qumerd. Temele antice se reglseso de multe ord ta operele po~ egilor vremii. Un dogat material atilistic, alusid comparati- ve, filtreas& din oreatia literark veche fn cea nouk. Izvoare- de fllomofied g1 ale ptiinged grecestd se deschid tnvitatilor wenit), Prestigiul veohit oulturd se platreash dect ta toate secolele oare au urmat orfnduirii solavagiste 91 pind fn pre gel Renasterii, Congtiinga de culturll a vremii mentines ele- mentul antic oa pe un factor indispensabil. Ceca ce a disptrut tn cele opt secole pink la fnceputul secolului al XIV-lea, cu toat& perseverarea uncr elemente riz- eye ale culturii vechi, este conceptia e1 de viats. De aceea, ceea ce aduce nou Renasterea const& in tendin- $a de a invia sufletul lumii vechi, adick de e-1 folosi ca pe © for¢& a lumii noi?. —_——__ trudor Vianw op.cit.,pel2. 2 roiden.Aan fol pu, Rewagrees gi vik fs Ree Tie wonerey | Renayterea aduos ou dune © schimbere radicals 2 concep= Vied despre viata 91 om, In opozitie cu ascetul obscurantist medieval, omul Renagterii este dornic de viet, dornie de a ee afirna in toatl plenitudines fiintei sale, Omil Renasterii Fefusl explicatiile teologice 51 setos de cuncastere se ine dreapt& spre cercetares stiintifick, spre activitéti noi, “Aceasta a fost — cum spune Engels — cea mai mare r&sturnare Progresist& din cite triise omenirea pink atunei, o epocd care aves nevole de titeni si care a creat titani, ca gindire, pa- siune si caracter, oa multilateralitate gi eruditie"!. par umanismul Renasterii este un umanism limitat, fiind fondat De ideo logia exploatérii omului de citre om. Pentru formarea omalui nou, Renagterea recomand& studierea comorii literaturilor antice. In acelagi timp condamni metodele scholastice medievale care reduceau cercetarea autorilor greci gi latini le ciutare de argumente mai mult sau mai putin fortate pentru justificas Pea dogmelor bisericesti. Interesul pentru operele antichité— ii, privite intr-o nou& perspectivi 11 gisim manifestiniu-se, mai intf4 fn Italia, printre alii le Petrares (130%~-1378)care strébate Europa in ciutare de manuscrise, la Laurentiu Vala (1400-1457), 1a Boccacio. Manuscrisele grecesti si latinesti sint cercetate cu interes, se fac studii de interpretare = si de critic’ de text. Aceste atudii cap&t& un nou inmpuls fn uw ma c&iderii Constantinopolului, datorit& emigririi ui nusir Spreciabil de invitati greci in Italia, Printre acegtia men- $ioniim pe cardinalul Besarion, oare lisa mogtenire Venetiei sute de manuscrise, intrate ulterior in fondul bibliotecii San Marco. _—_ ly re Bagels, "Dialectioa naturii", B.3.P, LP L958, poSe396 Dintre eduoatorii italiend ou faimd, amintim pe Viltori~ me da Feltre (1378-1446) 91 pe Guarino Veron Tn goolile desohise in propria lor cass, dup obioediul Wrenli, foloseau manualele lui Donatus, Priscianus, Alexander de Villa Dei, Guarino Veronese gi Hryscloras. Autorii studiati erm: Cicero, Vergiliu, Horayiu, Juvenal, Statiu, Ovidiu, Seneca, Terenjiu si Plaut, Dintre soriitorii greci erau stu- Giayi : Homer, tragicii gi poetii. Platon gi Aristotel servem pentru studiul filozofiei. Din Italia, migcarea Renasterii se r&spindeste in res~ tul Buropei. In Franta, Francois Rabelais (1483-1533) 91 Mi- ehel Montaigne (1533-1589) combat invatamintul dogmatic medie— val, cerind un inva¢imint bazat pe activitate proprie, pe meto-— @e umane de disciplinare. Un educator cu renume in Franta este Guillaume Budé (1468-1540) care prin scrierile sale "De stutio litterarum recte ac commode instituendo" (1527), prin "Com- mentarii linguae Graecae" (1529) si altele este precursorul invidmintului clasic in Branta. In T&rile de Jos, Desiderius Erasmus (1466-1536) este © figur&é cu merite deosebite. Ca punct de plecare in formarea copilului preconizeaz& invitarea corect& a limbii grecesti,re- comandind, in primul rind, ca autori: pe Lucian, apoi pe De- mosthene, Herodot, Aristofan, Homer, “Euripide. Dintre scriitori latini, pe : Terenfiu, Plaut,’. Vergiliu, Horapiu, Cicero, Caesar. In privinga gramaticii si se studieze paralel gramati-~ ca latind cu cea greactk, sustinind ci se puteau invita mai repede , in acest mod, Ia insugirea limbii latine era convins c& putea s& ajute in mare misuré adinoirea lucr&rilor umanis- tulud italian Laurenfiu Valla. Ca manuale de gramatio& folo~ gen pe al lui Gaza Theodor, tradus in latineste si pe al lui Constantin Lascaris. DupA un oarecare progres in cunoasterea 1iub44, Erasmus recomanda teme sorise asupra unor sublecte in- teresente luate din istorie, mitolog: fabule, proverbe. In mbsura vezultatelor obtinute, se ficea trecerea la compozitii mai complicate, la redactarea fn gre je gi latineyte a unel scrisori, De asemenes, la traduceri din gr te in latinegte. In corectares lucrérilor sorise insista qasupra necesitaitii ca= We Prefeacrul a& laude pe cele mai dune, si ar defectele, Lipeurile celor re. felul tn care trebuiau indreptate , fh etna apel la aiatemul de emulatie algoolarilor, Tu Germania, Filip Milanchton pretinde pentru limba le- ind un loo preponderent fn invitimint, considerind-o singura Lambs de studiu, exolusind limba maternd. In Cehia,Ian Amos Komenaky postuleas& pentru invdtimint puncte noi de vederey Ta econceptia lui Komensky instructiunea trebuia s& se baze~ we pe intuifie si pe desvoltarea fireasc’ 91 treptat& a jude~ e&}id. Instructiunes primard trebuie fKouth in limba maternd om sh poatd aduce renultate. Ideile lui Komensky au inriurit puternic fnvitimmtul din transilvania, incepind cu a doua ju- mitate @ secolului al XVII-lea, oind acesta a petrecut patru ani la Serospatak, invitat’ dp principele Ardealului Rakoczy, pentru orgenizarea gcolilor™. Umanismul se propagé din Europa central’, in cea risd~ ritean&. Inc& din sec. al XV-lea incepe transportul pe Dunére, spre Buda si Viena al monumentelor de piatra, al obiectelorde metal si al monedelor extrasa din ruinele oragelor romane din @ransilvania. Umanisti ca Joh.Mezerzius incep munca migéloas& @e copiere a inscriptiilor latine gi de identificare a ruine- ler nor orase romane din Dacia; Principele Bethlen Gabor (1613-1629) decoreas& palatele din Alba-Iulia i Hunedoara cu seulpturi i inscrip}ii culese din ruinele Sarmisegetuzei 91 ale altor orase romane din Ardeal*. In sec. al XVI-lea umanis- tul romin Nicolee Olehus, fiul Barbarei Hunzar gi al lui Sto- ian, ajunge la Bruxelles in calitate de secretar al Meriei, wicesregina Périlor Germéne de jos, unde dezvolt& o bogat& ac— tiwitate literard, intrefinind legituri culturale cu Cornelius Grepheeus Scribonius, poet si erator, cu Francise Craneveldius, eonsilier in marele sfat din Mecheln (Nimwegen) si cu Petrus Mennius, profesor de limba latin’ la Louvain? Invitamintul clasi¢ se consider’ definitiv constituit fm secolul al XVII-lea. Trebuie totusi subliniat faptul c& tot lv. Bol0gaL,. "Komensky 9i scoala romineasc’ din Tran- pilvania" in "Revista de Bedagogie ur5, nai, 1957« 2A.I.0dode8c a de arheolo Studiu intro- ductay de D. Tudor, “ba, Stiingiticd, 1961 "bere 3 Besdecha §.t of an,stisolaus Olahus, cel dintti ist romin" Aninoasa-Gorj, Edit.Ram,p.12 gi 16-17.“Ne a aceasté perioadd datoritd deavoltirii industrie tehniolL st comerqulut se desvoltd gtiintele naturale, goografia, astro~ nonia, fizica, chimia, matematioa. Igi feo aparitia gooli de cultur& generala si se di o lupt&' pentru includerea ounogtin— yelor “reale™ fn programele goolare. Incepind din a doua jumi- tate a secolului al XVII~lea, aper nemultumiri fati de gooli~ le timpului, fat& de orientarea lor formal-gramaticals, fat de ruperea lor de viata. La sfirsitul secolului al XVIII~lea gi fnceputul secolului al xIX-lea pe de o parte sub influenta Gezvolt&rii economice si pe'de alta a migoirii"neoumanismulut se intensific&é lupta intre adep}ii invitimintului clasic gi ai celui real."Neoumanisml", cunoscut si sub numele de-umanism Greco-german" in deosebire de cel romano-italian al Renagterii are drept not& caracteristic& imitarea scriitorilor greci si conbaterea energic& a metodelor formale de studiere a clasicilor. “Neoumanismul cere insistent citirea clasicilor pentru cuprinsul lor de idei si limitarea ‘nvdtimintului gramatical la strictul necesar» Perioada de la sfirgitul secolului al xTX-lea si ince+ putul secolului al XX-lea inregistreaz& atacuri tmpotriva linbilor clasice. Tot mai des se fac suzite glasuri de reducere a orelor rezervate limbilor greaci si latin& $i pentru includera in planurile de invatdmint a disciplinelor pozitive, impuse de progresul uriag realizat in domeniul stiintei si tehnicii. cu toate acestea, clasicisml se mentine infloritor. aceasta rezult& clar din datele pe care le avem privitoare la situatia invé;amintulul clasic din diferite yéri. Aga, de pilda, tn Germania, invéyamintul clasic este sprijinit nu numai de spe~ cialigtii tn acest domeniu, ci si de p&turile largi ale intelec- tualitafii. In oragele mari au loc frecvente manifestiri cla- sices se proiecteazd filme ou subiecte clasice,se reprezint& tragediile grecesti,iar la serbérile festive se tin discursuri redactate in latineste. Aproape o& nu exist& crag sau gcoald medie, in care s& nu functioneze o asociatie de prieteni ai clesicismilui. In Franta, fnfiintarea liceului unitar,in 1927, prilejuiegte o'polemic& aprigh intre apéritorii clasicimului Fase oS C-da 1l05/3¢-'2- gi ai stiingelor exacte. Interventia lui V.Bérerd, fost minis~ ‘tru al Instrucjiunii face ca polemica si treacd fn masele lad Distro anchet& fntreprinsd de siarul “Septentrion" rezultaé cd marea majoritate a intelectualilor cu formajie tehnici sa Promungat pentra valoares educativi a limbilor clasice. In eogrema liceelor umguresti sint previsute doudzeci sisapte de ere de latin& si doudspresece ore de greack. Situatia cea mai aven-ajoesi pentru invitjémintul clasic o gisim in.Cehoslov cia, unde, in aceastd perioads, in licevl clasie ,sint previ- wut petruzeci si unu de ore de latina si douizeci gi cinci de greack, sdptiminal. Limba latini se pred& si in liceele reales aici insi accental cade pe familiarizarea elevilor ou lmtina ca limba internajional’, pe baz& de texte medievale si moderne.? In uma celui de-el doilea rézboi mondial, problema inva,amintolui si a orient&rii Ini, aportul studiilor clasice, Breccupé factorii progresigti din toate tirile. Problema este dexbatut& fn diferite publicatii, congrese si simpozioane si se caut&i mijloacele cele mei potrivite pentru o pregitire te~ meinick a tineretului. Astfel, conferinta organizataé de. "Clas sical Association in Anglia, la Manchester, intre 14-23-aprilie 1949, = prilejuit pe lingé commicéri importante privina pe Homer, Platon, Augustin si Ennius o discutie vie cu privi- xe 1a sensul in care trebuie predate limbile clasice fn in- vitjSnintul mediu. In Italia, revista "Riforma della scuela” inifiaz&’ in paginile ei o larga discugie asupra introducerii elezentelor culturii noi si a spiritului stiintei. Discutia scoate la ivealA justetea rsvendicirilor fortelor progresiste ale ¢rii, justetea pozitiei comunistilor italieni in abor- darea acestei probleme. Commistii italieni au arétat ci nu este vorba si se ia o pozitie impotriva predirii limbii latine, ca obiect de invitimint, intrucit ea este temelia pe care 8-8 dezvoltat limba italiand contemporand, ci de a protesta impotriva metodelor scolastice atit de rispindite in predarea limbii latine. In gcoala medie, " Biforma della scuola" cere 1y.E. Novotny , "Les études chez les Tchdques",1924, P26“36 sporirea numirului de ore Pentru predarea stiintelor naturii, der fn Liceul clasio si cel real oresterea numdrului de ore Pentru predarea Rinbilor stréine Rezultatele diferitelor dez- dateri, propuneri gi reforne Se vor vidi pe dese intregul in viitorul apropiat ofna Problema limbilor clasice in invétimin- bul medi gi superior va fi olpitat o aolutie definitiva.) de studii clasice in ¢iri- Tpippia i, pu. Bevaoeialistes in sstuail Coesive! Tit, peMSeTgnoRTCUL InvATAMiNTUIUI LIMBIIT LATING fn tara NoastRA Inceputul invasSmintului limbii latine in tara noastré este legat de initiativa lui Iacob Despot Eraclide” de a in- temeia o "Schola latina" la Cotnari, in preajma Iagilor®. Des- cendent dintr-un "arbor illustrissimae Heraclidarum familiae”, pe care gil alc&tuise singur, Iacob Despot Eraclide f&cuse studii strdlucite in insula Hios, sub conducerea invaétatului grec Hermodorus Listarhos”, si ajunsese la o st&pinire perfec- t& a celor dou& limbi clasice, ca si a mai multor limbi moderne. Cutreerind prin apusul Europei, se impusese atentiei lui Melenchton,vestitul "preeceptor Germaniae",si a lui Carol qin tul.Acesta din urm&, apreciindu-1 pentru meritele lui litera- ve,f?i conferise chiar titlul de cavaler si-1 cinstise cu dreptul de a incununa poetii. Intemeierea "Scholei Latina" de la Cotnari este o urmare naturald a puternicdi miscdri culturale a timpului, creat& de Renagtere, cind regi si printi, in in- trecere unii ou aljii, se inconjur& la courte de poeti, artisti a Iacob Despot Heraclide a venit pe tronul Mol noiembrie 1561. ® Pree eee 2 Btefan Birs&nescu, "Schola Latin le = herd", 1957, p.70+ ’ a de la Cot Mihail Hermodorys Listarhos, originar din insula Zante,si- féout studiile Roma gi Ferrara, A activat ca ofescr Te Ferrara (1546~7) gi la Constantinopol. Apoi s-a intors erecta, ea stabilit * toe ee @ dezvoltat o laborioas& ac- 0) C8 . - ae Ressce, PESESSS 1 H82t has C.,Nedcelliniki, filolo.45 = si Invapayi, organizeast yooli 91 oonourmurt postice, tavorix eind aatfel denvoltarea oulturii. u Fooaladelacotnard pare atl f1 luat flingh pe 1a 156% Juv decind dup& cele dows documente ptstrate, Blevii soolii, reorutayi "de pretutindeni" din taré,primeau, pe ling& instructiune, hrand 91 imbrActiminte. Invétémtn~ tul consta, in primul rind, din insugirea limbii latine, aze~ zamintul de la Cotnari avind caracterul unei gcoli elexentare si al uml curs inferior, in acelagi timp, organizare tipic& Pentru toate "scolile latine" ale vremii. Dup& insugirea pri- melor elemente, elevii studiau, timp de trei ani,gramatica. Urma un curs de doi ani de retoric&é gi dialectict; retorica avea ca obiectiv "ars dictandi", adick formarea deprinderii de a redacta hrisoave, acte diplomatice, scrisori etc., iar lec- piile de dialectic& introduceau pe elevi in logica aristoteli- c&. Scopul final al acestor doud discipline era pregétirea elevilor "ad dicendum et judicandum"@, Pe ling& lectura textelor gi exercitiile gramaticale, in "Schola Latina'de la Cotmarise fSceau lectii de geografie, fizic&, astronomie $i religie.Zle- vil incep&tori, numiti "tabulistae", invdtau "tabla", un abe- ceder cu litere, silabe si mici texte latinesti, in care locul principal {1 aveau "Pater noster", “Ave Maria" si "Synbolum Apostolicum", memorate de c&tre elevi cuvint eu cuvint. Dup& aceast& pregitire inijiald, elevii treceau la manualul lui D- natus, in care, pe ling& gramaticé, studiau texte din Cicero, Beop s4 maxime mai ales din Cato’. Intructt manualul de baz& era Donatus, elevii purtau nu mele de "Donatistee”. Cei din ultimul ciclu se numeau “Alexan— a@ristae"; dup& numele lui Alexander de Villa Dei, autorul wut cunosout menual de gramatic&, redactat pe la 1200. Slevii even aati conaacrau cele doud ore de studiu din cursul disinetii lecturid lui Esop, Terentiu gi Plaut. Dup& ragasul de le anis- gu, programul prevedes Mno& Goud pre de studiu gi de ausicé Pr: ent este un raport citre © gele Maxiailisn al 1 Prim docvmiioat. in Hurmusacht,II,I,p.805-53 al gotten esate progranud Qultural al lui Despot din “Vita Iaccti™, de legrand. Beets a B fr a &nes 0 V, opecityp.dl. Toidem, wo= 46 bisericeasct.lectia se desfisura astfel: se facea mai intii lectura textului de oltre profesor, apoi se explicau cuvinte~ le 9i se dSdeau ldmuriri privitoare la prozodie. Urma o nous leotur& ou care prilej se comentau "lucrurile”(realia), incl - ge in textele studiate. Dup& aceea, se extragea ideea 5i se Lumureau notiunile de astronomie, fizic&’,geografie si istarie: Principiile c&lduzitoare erau cele elaborate de Melanchton,care recomands s& se practice metoda "invatarii pe de rost™,"in— trucit atite stip cit putem refine"; ("tantum scimus quantum in memoria tenemus"); de asemenea, si ae pretindd elevilor s& p&trund& prin repetitii cunostintele transmise (lectio lecta et non repetita quasi nulla est") gi s& se prevadd exercitii, constind din dispute si declamafii, pe baza autorilor studia}i. Exercifiile aveau ca scop dezvoltarea memoriei i a vorbiriis Fersonalul didactic al gcolii era alc&tuit dintr-un rector (director), doi lectori (profesori), doi profesori suplinitori si un "cantor". Scoala de la Cofmari a avut o existen}& de un secol si mai bine, ajungind cu vremea o simpld gcoald de gramaticd cu @éud,trei clase. In ultimii ani, scoala gi-a restrins activitatea,nemaifunctionind pentru "copiii de pretutindeni"din ta- r&, ci numai pentru ef catolicilor din Gotmari.* —- In afar& de aceast&é gcoald ne mai sint cunoscute si alte "geoli latine", infiinjate la Bragov, Sibiu, Caransebes,lugoj, lyestefan Birs&neso uw, op.oit. 2. ve Paulsen Fr.,"Geschichte des gelehrten Unterrichts* Leipsig, vol.I,p.4H,153,155,278~9 Seat 3 se cunose numele a doi profesori ai goolii de la Cotnari: Tohannes Bommer i Petrus Elmann. Iohannes Sommer originar din Pirna-Saxonia, a urmat oursurile universitapil in “Frank furt Oder, la care a renuntat dup% un timp, invinuind “mu: "08 nu imbogdtese pe inchin&torii lor, Pornind in lumea larg&, poposeste 1a curtea lui Deapot, mai insti oa 8 jar al cancelariei gomnegts # apod oa director 31 pro- Nilcoul svangheliot ain pigeatya (hace eaee o&Peatgaae Je or atriga (vs efa - D 0-8 C Uy. Op.O1tspol93)e . 2 =e * op.citsp.118-121.47 = Fégiras, Aiua 91 Ordgtie, Matricolele 300111 catolice din sibiu dateaz&’ din anul 1510. © dat& ou trecerea sagilor din si- » Diu la "Reforma", scoala devine evanghelick. catre 1547, seoa~ ja fiind mult frecventaté, este inzestraté ou un local mai spa- ¥ios, dispunind de un numir sporit de profesori pentru lating, Greack, ebraick, dialectic’, retorick si religie. In Perioada 1590-8, scoala se dezvolti, functionind ou gase profesori, un Teotor (director), doi lectori (profesori),doi colaboratori Cprofesord suplinitori) ¢4 cu un cantor.ta fiint& $1 0 biblio~ tec&. Scoala cuncaste o inflorire deosebita in 1657 sub eondu- cerea lui Olterdus gi in 1663, pe vremea rectoratului lui Ia- cob Schnitzler. Invafatura dat& elevilor era cea obisnuité’ pe vremea Renasterii, puntndu-se accentul pe poeticé gi retoricd. Ta aceast& scoal& si-a facut studiile Mihail Halici "nobilus Romanus civis de Caransebes", cum iscleste el oda seris’ in latineste 91 trimisi unui prieten al su. Scolile “latine” din Caransebeg $1 Iugoj se dezvolt& cu sprijinul material si moral al lui Acatjiu Berosay,ban al acestor orase. Scoala re— format& romineasc&’ din Fagéras a fost deschis& de Suzana Lo- rentfi, sojia lui Gy8rgy Rakoozi I, la fndemul lui J.A.Komen- sky, care=n perioada 1650~1654 desfasurase o ms activitate in Ardeal, o&utind st frineze propaganda oatolici.* Din regulamen- tul de funcfionare al acestei gcoli = singurul cunoseut Mm si- lele noastre ~ rezultd of acest agezimint a functionat ca scoa- 1M elementer& ei ofteva olese de gimnasiu inferior. Este de remarcat o& degi accentul se punea pe invatarea religiei, lim pdd romine gi latine gtiintele reale se bucurau de o atentie 2 aan I. Vs, "po onsacrate memories lui qe omanay in net.gs' poe rel ate THe pesisoe Oe Jegul . blicat fn revista "Magyar Regulementul acestelgooli este publi eT enete Adalter", Budapesta, 1920 piig ehiee are Pare afid insRev. gene a dave” XT, 1924, PeAMip~6.AS deoweditd, Printre manualele folonite pentru prederoa linbit Yatine, La aceasti gooalt au fost “Janua linguarum reserata” gh “Veatibuluma a dul ToAcKonenskys Absolventid goolii puteav sisi coupletese atudiile urmind un curs pregititor, destinet wiitortlor dasodl ed preofi pentru poporul de la Intr-o astfel de gooald a invStat carte Efrem Zhoanul "daschlul Sebe~ gulai”, unui din t&lmodtords "Palied de la Ordgtd Scoala de la Ordgtie a func}ionat numai cu un‘numir de tret clase, fiind o gooal& elementaré. In clase I "alphabete~ ria" se invita sorigul gi oititul; Incepind cu olasa a II~a se Snvta sistematio limba latin& gi elin&, la care ulterior sean addugat limba ebraic%, matematica gi catehismul. Pe vre~- mea lui Gh.Rékoozy numirul claselor se urc& la gase, introdue cindw-se cu aceast’ schimbare noi discipline, ca: psihologia, netafizics, istoria, retorica, algebra gi goometria. Obiectul _ principal de studiu continu& si fie limba latini, in timp ce gtudinl limbii grecesti, ca gi al celed ebraice, se reduce treptat. In acelasi secol, al XVII-lea mai este mentionat,la Aiud, vestitul "Collegium Bethlenianum Alba Enyedense", transferat @e Mihail Apaffy I de la Alba Iulia. * La Bragov, éste mentionat& inc& din sec. al XVI~lea 0 “schola Coronensis". In timpul rectorului (directorului) Domi~ nicus Prodnerus din pe 1586, gcoala a primit denumirea de sGymasium Coronense"?, Ulterior a devenit liceu complet, din- duci-se numele lui Honterus. Unele date cu privire la progre~ ma Scholei Coronensis, in snul 1698, gésim intr-un "Dieriun", redactat de Michael Eckhard si inserat in "Quellen zur Ge= schichte der Stadt Branb(rol.?, p.618), in care sint specifi- cati eutorii clasici studiati~. - schichte des Kronstadter asiums",Kron= manigeul 2 7m postica classe legantur: P.Vergilius, pootarum princeps. P-Ovidius Naso, in elegiis prims, poeterum felicissimus,sed Sratoria et huius modi alia procul a te. P.Papinius Statius, Gleudianus guint. Hor. Flaccus, M.AnnaeusTucanus,Annaeus Se~ neca in tragoediis, Juvenalis, Martialis, Catullus, Tibullus, Propertiuse In Historia Latinl; Sallustiug, T.Livins,lacteum orationis flumen fundit..Cor Tacitus, Q.Curtiug probus legi~~~ Un strMlucit nvStat, format pe bincile liceului Honte- rus din Bragov 91, mai tirziu, la Universitatea din Lipsca, a fost Serban Bergler, renumitul editor de texte clasice. In afer& de aceste gcoli, invitamintul linbid latine a inflorit le Tirgovigte tn scoala de tip academic de sub conducerea profesorului, hiot de origine, Pantelimon Ligeridis. Format in enii tinere}ii 1a Institutul "Sf.athanasie” din Roma, una din gcolile ordinului iezuit, ajunge in Orient, Indreptin- du-se c&tre 1646 spre curtes lui Vasile Lupu, unde fusese che- mat ca profesor la "Colegiul din Iagi".) In drum este oprit de mmteni fn vechea capitala a férii-Rominesti, Tirgoviste, $i angajat de postelnicul Constantin Cantacuzino ca profesor al celor doi fii ai sii mai mari, Drighici si Serban, viitorul dom. Prezenta acestui profesor la Tirgovigte a determinat $1 pe alt’ boleri s-i solicite serviciile, luind astfel nagtere aici o gcoal& umanist& de grad superior, numit& "Schola greca e latina". Piri indoiald c& scoala organizat& de Pantelimon Ligaridis a fost in spiritul si dup& modelul celor iezuite. Spre deosebire de "Schola Latina" de la Cotnari, care are caracterul unei "gcoli-latine"’ propriu~zise, cu o durat& de cinci ani, "Scoala de la Tirgoviste" era o scoald de nivel superior. Deducem acest lucru din rapoartele sdresate de Ligaridis “Propagandei", in care mentiona c& la "Scoala grea- c& si latin&" din Tirgoviste $inea lectiile tn limba greacd gi latin&d si c& definea doud catedre, de logic& si de retoricd; prin aceasta, programa scolii era egal& cu a colegiilor iezuite, apropiindu-se de colegiile academice.? Secondat de un alt tinuare (opnpinuere) historicus, Thucydides inter eos palmam obtinere creditur, elocutione, tota gravis et brevis densus sententiis, satus iudiciis, actionis vitam dirigens. Orationibus et ex- cursibus admirandus, polyntus, Plutarchus, via ad virtuten. In Oratoria: M.Tullius, jucius Annaeus Seneca"... ly, stea Victor, "Originile tnvitinintue Tis eupbeter fn Jere Romineascd", in “Studii", nr.5,din 1961, p1138-1167. 5 2y.Papacostea Vict on, opoit.pell53. 8 op.cits, po1157.=~ 50 profesor » gi acesta hiot de origine ~ Ignatie Petritis,sosit tm far& ou ani fn urmit, colaborator la "Indreptarea legii” (1652) gi preluor&tor al epopeii bizantine "Dighenis Akrites”, el are meritul de a fi intemeiat prima scoald de invétimint superior, premergitoare universit&tii. In aceast& gcoalé, Li garidis a supravegheat instruirea a doisprezece tineri, apar- 4nind celor mai mari familii din pera Romineasc&. Inportanta "$colii grecestd si latine" de la Tirgoviste const& in pregitirea epocii de intens& activitate culturala, {naugurat& dup 1679 de Serban Cantacuzino, fost elev al gco~ lid, gi ilustreazt o etap& important din istoria culturii 91 Snviyamintului din fara Romfneasck, intrucit, acum, pe 1ingk interesul pentru cultura greack se naste interesul pentru cea letink. De asemenea, scoala igi are semificatia ei i sub un alt aspest: acela al propagandei catolice pentru a atrage la ideea unirii pe romini, infrinind astfel inriurirea exercita- t& de scolile Reformei din ‘Transilvenia,@ Scoala academick de la Tirgovigte, de tip umanist occidental, care a lust fiinta& pe pimintul Trii Rominegti, a avut discipoli pe Serban Canta~ cusino, pe fratele acestuia, Drighici, pe Daniil Panoneanul gi, poate, pe Radu, fiul lui Udriste N&sturel si pe Metei,fiul adoptiv al domului. : Studiul limbii latine a figurat la loc de mare cinste gi-m programul celor doud "Academii domesti" din Bucuresti st Iagi. Elevii acestor “academii", care nu erau nicicind recru- teti dintre fiii plugarilor 94 $aranilor, cirora - zice hriso- yul dat de Alexandru Ipsilanti fn 1776 - "le este dat& agricul- tura, pistoria 91 ocupafimea obligatoare’pentru lucrareaé si eresterea vitelor", eran introdugi in primii trei ani in stue diul gramaticii grecesti, dup& care incepeau s& studieze lite- 2 pin taptul c& cei doisprezece tineri munteni st&pineau bine cele dou limbi clasice, s-ar putea deduce c& la Tirgoviste va fi functionat si "o scoald de gramatic&" sub conducerea joate @ lud Ignatie Petritis sau a vreunui.alt profesor, v. Papacostea Victor, op.cit.,p-160} 2Ppapacostea Victor, op.cit,p.1163. 3 Thiden.Brey ratura greack s1 latin’, odrora 1 Urmeu alfd trei ani pentru studierea posticii, retorieit st moralei lui Aristotel. Dup& acest studiu,se ficea eudierea, de~a lungul unui nou trieniu, a gtiintelor universale: aritmetica, geonetria, istoria, geogratia, filozofia aristoteli- o& 91 astronomia. O data absolvit acest ultim ciclu "elevii urmau sk iask din gcoald 51 si~g1 aleagi fiecare viata ce vo- deste sau bisericeasck sau politick". Metoda de predare a limbilor clasice in cele doud scold domesti era superiosra celed intrebuintate in gcolile occi- dentale, majoritatea profesorilor fiind educatori cu renume, care studiaser& la uma sau doud universita}i oceddentale. Ab- solventid acestor doud scold ajungeau la o st&pinire des&vir— sith a linbilor greack 91 latint, aga cum e cazul lui Chesa- rie al Rimicului, absolvent al Academiei din Bucuresti. Tinerid Filipesti, Floresti, Ghiculest si Stursesti redacteu fn limba greack mai elegant decit grecii neaogi.* Limba grea- o& se studia prin metoda parafrazirii in limba vorbité, culti- vindu-se astfel amindou&. Limba latin’ se Mnvdta in mod obisnuit prin traducere atit fn limba greaci veche cit si cea noud. Reputatia la care ajunsese “Academia” din Bucuresti ficea s& fie frecventaté de numerogi str&ini. Un document, aflat intre fotocopiile venite de la Mosco- va gi pistrat in Arhivele statului in Bucuresti, ne aratd of Andrei Mihailow "traduc&torul de limb& greack’ de la departa- nentul treburilor de efar&" era trimis la inceputul veacului al XVIITlea fmpreunX cu solul Munteniei, David Ceaugul, fn Tara Munteneaso’ "pentru a fnvija limba latin si celelalte biStoria de studid a lui Andrei Mihailov urge si ping le porunca marelui suveran 51 pink ce solul,David ge va fi fnapoiat 1a Moscova™. Dintr-un al doilea @ consacrau alti trei ani. opoulos, “Istoria tu Elliniku genus", 0m VD» " derd ai lui Vv 4.0 & 0 r,"Dod dure: Peo or 8utne te goclile din’ Bucuresti", "Studii" urs, 'Fetru cel Mare 1a gooltie“520 dooument, din 26 mai 1707, aflim c& in anul 1705 a mai fost trimis tn pera Romineasc&, pentru a invita limba romind, tt~ nérul Danilo Vasile V. elev al gcolii de stiinte matematice 94 de navigatie’. Trimiterea acestor tineri 1a invi¢éturk in para boastri f9i afli explicatia in faptul c& fnvi¢amintul le Bucuregtd cunogtea o epock de inflorire, capitala noastré dispunind, pe la 1705, de douk importante ageziminte culturale, unul pentru studiile slave in incinta Mindstirii se.Gheorghe Vechi 91 fcoala de la Sf.Sava sau Academia Greceasck, care a avut rolul mire} de a ridica {nv&t&mintul nostru la un nivel european. Datorit& programului fn scoala de la Sf,Sava s-ade- tornicit intr-o form& oficialX cuktul pentru clasicismul gre- Go-roman, pentru disciplinele filozofice g1, dup& unele izvoare, chiar pentru medicin&.? Ulterior aveau si se bucure de o situatie preponderent& stiintele pozitive si limbile moderne. " Meologia, care initial, dejinuse un loc de frunte, primea lo- vituri neincetat din partea inv&t}&mintului filozofie $i stiin— $ifie, prin noile curente de idei, introduse de Teofil Cori- daleu si emulii s&i. Aceste curente giseau,la sffrsitul-secolului al XVII-lea gi inceputul secolului al XVIII-lea, un climat favorabil de dezvoltare, la noi tn tar3,care lipsea Ja Constentinopol si in trile Orientului, aflate sub stapinirea otomand. Si nu este f8r& important& faptul c& unii ain— tre profesorii Academied din Bucuresti f&ceau un cala elo— giu filozofied cu tendinte ostile scholasticei, subliniind necesitatea luminirii tineretului pe calea invititurii libere, dezb&rath de scholastica medieval’, pe calea stiintei. In secolul al XTX-lea se observé c& tendintele pentru epkijinirea invifdmintului stiintific sporesc. Invétimintul clasic continud totugi si aib& preponderent&. Insugi Ion Ghi- ca, preconizind deschiderea de gcoli profesionale, in care Weapacostea Victor, op. cit, p.ll6. By, 2 21705), ’ vy Hurmgelcd, HATE PbS) 219(3), 227(16)-Be- tinerii s& poat& dobindi 0 profesie sau o meserie “care si le fie wm mijloo de vietuire", sustinea deopotrivé "invataaintul colegial", organizat dup& cel frances gi mai ales german, cu un caracter pur umanist si fn acelasi timp, limitat.+ “InvétSturile clasice trebuie urmate - zicea Ghica-mu- mai de acei oameni care prin perseverenta lor sau prin lesnea lor pozitie in care se afl sint siguri c& vor putea ajunge s& dobindeascd $i si merite titlul de invatat sau de doctar™. Recunoscind din plin necesitatea dezvoltérii invéjémintului- practic, Ghica simtea totugi, nevoia de a sublinia valoarea educativé a studiilor clasice. "Cunoasterea comorilor calta- ii clasice are o deosebit& importanté - spunea Ion Ghica - pentru formarea gindirii omlui pentru cultivarea sentimentelor inalte". De asemenea sublinia faptul c& culture si limbile clasice inlesnese invitarea istoriei, a filosofiei si lite raturii, care fac baza invétiturilor colegiale", “stiinjele care imbogitesc duhul si-l pregiteso pentru descoperiri si inventid noi"? Dup& indicatiile lui Ion Ghica, studiul limbii laetine ge f¥oea dups sistemul frances, pe dazi de lecturi si trade- ceri din Selecta e profanis, De viris illustribus urbis Ro- nae, epistolele lui Cicero, Cornelius Nepos, eslogele lui Ver~ giliu, Metamorforele lui Ovidiu, Comentariile lui Cesar, dis~ oursurile lui Cicero, T.Livius, Salustiu si Terentiu. Peralel ou leoturile din autorii menjionati se dideau nofiuni de more fologie gi sintaxt lating gi se practioas exercifii pentru of- pitarea deprinderii de & sorie gi vorbdi latineste, corect si elegant, si pentru & versifioa un subdiect dat. Dar necesitatea din ce in ce mai Amperioasii de a se da fnvdpimintulud © orientare positiviati, cerute de realisirile obpinute in tehnlok gi goiinpl, determink nunerogi intelecti- ali progreadgtd at-gi apunt plrerea fapd de gooala tiapulul. ——_—$——=—— ly. riu Dy" fopahaishist & Ris Rye RSET, 2 riden,-54he O oritio’d serioas& a fnvitimintulud din fara noastré, fn a doua junktate a secolulut al X1X-lea a féout de pe poritid ma- verialiste, profesorul de stiinte fizico-chimice de la "Liceul Tasir" din Bucuresti, Stefan C.Mihtilesou. Reprezentind tendin- pele progresiste ale unei fractiuni a burgheziei care sustinea intensificarea dezvoltirii industriale a ¢&rii, profeso- Yul Stefan C.Mihdilesou a criticat tnv&tSmintul clasic bazat pe atudierea limbii latihe, cerfnd un invatimint stiintific mai extins, orgenizat fn scoli “reale", legate de nevoile pro- duotied capitaliste. Lupta lui pentru tn fnvifdmint "real " se Feflect& in lucrarea "Industria si rezbelul". "Progresul - zice el - nu-si va lua zborul lui puternic dectt” fn atmosfera li- nistit& a picii universale. Utopia de ast&zi, mfine va deveni © realitate. Nu vi indoiti. Toate ideile mari sint utopii 1a fhoeput... Aceia care vor saluta aurora erei de adevirat& pace gi fericire, vor avea s& aduc& industriei multumirile lor a- ainei, precum si geniului inventiv al stiintelor pozitive. Scoal& gi industrie: iat& formula timpului. Popoarele care vor si tr&iesc& gi aspiré la un viitor mare, si inalte scoala, s& cultive industria".? Interesul viu pentru o sc0ald pusi fn slujba poporului | se reflectt in paginile "Contemporanului" din anii 1881-1891, fm care au fost supuse unei analize atit planurile din tnvi- $amint cit i manualele folosite in gcoli, dezvaluindw-se con= finutul nestiintific, retrograd si mistic al invétimintului, nevorespuns&tor nivelului atins de stiinta contemporen&. Gla- sul "Contemporanului" a ardtat c& stiintele naturii 51 matematica-aveau cele mai pufine ore tn comparatie cu disciplinele umaniste. Tinfnd seama de aceste critici, legile scolare din 1898 51 1899, au urmirit ca, fn conformitate cu cerintele dez- yolt&rii capitalismului la noi, s& dea invitjdmintului de cultu- r& generalé o organizare gi o orientare mai realist’, acordind in planul de invitdmint o mai mare important& gtiintelor pozitive. Legea elaborat& de Spiru Haret in 1898 realizeaz’ o no- 1 v. wMexte privind dezvoltarea gindirii social-politice in Rominia" Bucuresti, Acad.R.P.R.,1954,p.405-6.-5- See ee eee eee liceulut prevazind trifure ri (Ghipal ooeete as, acunta atecans tect oes Eek aceeasi important’ invétémintelut real ca 91 celui umanistic. Aceasti’misurd ma rezolvat problema invéjamintului nici pe departe, intrucit toate legile infaptuite in secolul al XIx-lea, cit si cele ce an urmat, ma au urmitit tn esenj& decit transforsarea din ce in ce mai ac- centuata a gcolii si, in genere, a invijanintului intr-m mij loc de apérare gi intérire a orinduirii capitaliste. Acest principiu avea s& fie cildusitor pentru intreaga politic’ a burgheziei si mosierimii in domeniul invajaaintului, pind le 23 August 1954. . Totugi, si in aceast& perioadd, trebuie si accentuim faptul' c& in ciuda indrumirii oficiale pe o cale reactioaré a invitarii limbii latine, profesorii cu idei progresiste,sub influenta direct sau indirect&é a partidului clasei muncitoe— re au facut o muncd deosebité, fird de care nu am putea intelege posibilitatea aplicirii intr-un timp relativ scurt aprin cipiilor de inv&é}imint marxist gi transforairile esentiale din fnv&tSmintul mediu gi superior fn cadrul reformei din 1985,c8- re a agezat invitdmintul de toate gradele pe base sgtiinpifice, a realizat principiul geolii unice de stat sia laicizat fn- yépémthtul prin separarea scolii de bisericA.ALE SC E ? Programa scolar& este un act oficial gi obligatoriu, elaborat de autoritatea supremi a invétimintului. Cu ajutorul programet gcolare se fixeaz% voluml cunogtinjelor cate trebuie predate in cadrul fiectrui obiect de invitimint, se precizeaz& materia si se stabilesc temele mari, ee indice= $11 pentru cea mai just& interpretare Adeologic’. Prin aceas- te, programa prezint& un continut gtiintific, inl&turind posi- pildtatea unei interpret&ri hazardate sau eronate a faptelor. In afar& de orientarea pe care o 44, programa faciliteaz& sistematizarea cunostintelor, fixind o ordine in predarea diferitelor teme. Volum cunostintelor $i complexitatea lor sint determinate de clas& si de virsta elevilor. Spre deosebire de planul de invitSmint, care fixeaz& numérul de ore siptiminale gi anuale la fiecare oblect, pe clase, progrema distribuie nu- m&rul de ore atectat unui obiect pe capitole, teme gi chiar pe tipuri de lec}il.* Programa este un factor de prim ajuter fn. munca profesorului, ajutinduel si~gi ridice nivelul stiintific gi teoretic al predirii, intructt este elaborat’ dup& consultarea celui mai recent si mai just orientat material din punct.. de vedere ideologic. Profesorul giseste in programa un ajutor efectiv in planificarea calendaristicé a materialului, ca 91 fixarea volumlui de cunogtinte pentru fiecare lectie. Printro rationalé ounoastere a programei tuturor claselor, in care se "Ours de pedagogie generals", Cluj, Litografia Invitamintu- 1ui, 1958, +1906 2 taem, p.191.-- pred& un obiect, prof, etiingitick, crdomsth, ted ase “ oreo, beelare Programa este de mare izport: Hi pee ees ofod entustasm) tinerese tetris ‘anth la inceputul carieret, orientat. Humai aplicind strict programa analiticé putem asigura predarea disciplines Bia ean tite snes es cee ae 6 Pregitire temeinici a elevilor ce newau fist ineredinjati. Programa de invAtimint a cipatat un continit eu atevirat stiintific dupi 23 August, o daté cu reforele tnfSp- tuite pentru crearea wei gcoli noi, pusi in slujba poporului. Elaborarea unor programe de invatimint stiintifice a constituit o problemi pentru miscarea socialist& si muneito— reasch din fara noastr& interesaté in dezvoltarea unui invata— minh corespunzitor cu noile cerinje ale societatii. ipsurile grave manifestate in invatinint la sfirsitul secolului a} XIX-lea, lipsuri care se referean abit la arga— nizere eft si 1a confinut, metode gi cadre care dédeam inva¢s- mintului un aspect intelectualist, rupt de viafi, au determi- + nat cercurile socialiste $i muncitoresti s& lupte pentru o serie de revendicéri impuse de dezvoltarea unui invétamint demo cratie in fara noastré.° lupta pe care si-au fixat-o cercurile socialiste si muncitoresti s-a purtat pe mai multe cil, dar - tn primul rind prin aceea a publicajiilor care apireau in acea yreme: "Contemporanul (1881-1891); "Dacia viitoare"( 1883); *gmanciparea" (1885)p"Revista socialé”(1864-1888) ;*Drepturile omului” (1894); "Dezrobirea" (1687-1888); "Munca”"(1690-1894) gitLumea nouk" (1694-1900)° + % Mai intens de lipsurile seolii s-a ocupat "Contempora- nul". Analizind planurile de invétinint, progranele si samue- ele folosite in scold, “contemporanul" a dezvaluit confinutul negtiintific, mistic gi retrograd al invatimintului burghes,ne- corespunzitor nevoilor de atunci gi cu totul departe de nivelul T Jei", Manual pentru institutele pedagogice , "ET. Prarten Stra, Bucuresti, 1960,p-76- 2 Idem, p.76 Shoe 2 3 idem, p77~ 586 ating de stiinga contenporant.! 4 scos de asemenca, fn eviden. 4 faptul of atit planul de invitimint oft 1 programele gcolare erau concepute fark respectarea vreunui criteriu pedagogic. Predarea obiectelor de atudiu, voluml cunostintelor ou se f&ea fn raport cu valoarea lor instructiv-educativA 91 nici fm raport cu virsta sau puterea de asimilare a cunostin- ¥elor de citre scolari, Locul prim era acordat religiel gi studiilor clasice, matematicilor 91 stiintelor pozitive,acor- @indy-li-se un numir insuficient de ore. "Contemporanul" a supus unei critici severe si lipsa de corelatie intre obiecte $i fm cadrul aceluiagi obiect.* De asemenea a criticat supre- inc&rcarea elevilor, atragind atentia asupra faptului ci la wm moment dat elevul "se afla inaintea unui ndmol de lucruri eu totul deosebite unele de altele, care-1 zipicesc deodata gi-i seacd pentru totdeama price vlagii"? Dack la aceste scie deri ale gcolii burgheze adAugim lipsa-de programe pentru unele obiecte de invitémint, schimbarea in cadrul aceluiasi an a Planurilor de invijSmint, ne formim o imagine adevérat& a seo- 144 burgheze. Insistina asupra acestui neajuns, "Contempora~ nul” a cerut programe analitice aminuntite, aceleasi pentru sate si crage, sustinind ci " tot rominul are drept la aceeasi cultur& elementeri, cum 51 dreptul dé a se duce 1a scoala se- cundaré"* Continutul manualelor gcolare a fost si el in aten- {4a "Contemporanului", care chiar de la infiintare a ficut o verificare a tuturor manualelor folosite in scoli; eu acest prilej s-a scos in evident& caracterul nestiintific si lipsit de simf pedagogic al unora, ca si plagierea altora dup& manuale str&ine, ap&rute cu mit inainte gi deci necorespunzitoare nivelulud contemporan atins de gtiint&. Numérul manualelor su- Puse analizelor 91 recenziilor a fost de peste 33, atentia fi- 4nd indreptat& in special asupra manualelor de stiinte naturale, goografie, geologie gi matematici. 2 wIetoria ogies" Manual pentru institutele pedagogice PebsDeP. erceseati, 1960, partea a II-a, p.78. Toiden. * "Contemporanul”, 1889,p.223. Idem, 1881, p.2. Pun=-9- In urma analizei manualelor s-au Gescoperit numercase gregeli gtdintifice, care erau tmpotriva edevirului,denaturin— Quel gi {mpiedioind conturarea in mintea elevilor a unor ided olare 91 juste despre lume 91 viat’, dar care formau un teren ept pentru rispindirea misticismului.? Menualele burgheze prezentau sub forma unor colectii de rezumate si definifii, sau, dup spusele "Contemporanului, ca enumeratie seack 51 neproportfionaté de“nume, care aude~ volt& nici o idee".2 Sistemul acesta in care erau redactate manualele a con- tribult "la mentinerea obiceiului de a invita buchia 51 totodat& la nducirea de cap a o mulfime de copii, pind la aga grad, incit niciodaté nu pute :avea judecata lor adevarata, devenina niste pipusi mecanice, care la o anumitd pornire da— deau un enumit sunet. Crtile scrise sub form’ de rezumate mi au si un alt réu, anume, de a grdmSdi o citime nemrginita de materie sub un volum mic, ceea ce duce la supraincircarea ele- valor" .? Alte manuale burgheze analizate in paginile " Contempo- yanului" se prezentau ca prescurtéri sau erau luate dup& manw- Jele unor autori strdini, wnele fiind chier plagiate. Dupi cum erat’ "Contemporanul", aceste manuale aveau aspectul unor ngaunizucl a3 buc’}1 traduse pe sirite", in.care nu se stabili o legéturd intre idei 91 care pAcktuiese si prin redarea lor defectuoasé in romineste. - ~ “Conbemporanul" adresa chier un apel pedagogilor si in- ctualilor progresigti de a colabora la redactarea de ma~ care nivelului stiinfific atins si tele nuale scolare corespunzit exigentelor pedagogiel progresiste. : : © primé conditie pe care trebuie s-o indeplineasck un preconiza “Conteuporanul" este aceoa a exactitiyit material, ‘ % fie conform’ adevérului istoric gtiintificer "Explicafia 8 Tncontemporanul", 1861,P.1- 2 is 1884, p-90+ 3B vbideit 4 wrgtoria pedagogiels| EeS.D-Po)parvea & Manual pentru Inatitutele pedagogice , II-a, Buouregt1,1960,p+79.=60- gi ultimilor desooperiri stiintifice. In al doilea rind, ce- Tea oa limba in care este redactat manualul s& fie clara, la fndemina elevilor, adicd pe intelesul lor, ier ldmurirea termenilor gtiintifici s& se fac& prin cuvinte cunoscute’ Aledtuirea manualelor de limba latin& in regimul purghe- so-mogiereso basa pe principiul c& numai invd¢émintul cla~ sic are virtutea de a disciplina inteligenta elevului, de a-i da simul superior al misurii gi armoniei. Clasicismul era considerat singura stiint& care putea ai fack selectiunea tinerilor. Aplicarea acestui principiu contribuia ca invi¢dimin~ tul nostru s& nu dea atentia cuvenitd cuceririlor stiintei, pregitind generafiile sub semul idealurilor apuse. Critici- le aduse acestei orient&ri gregite s-au fdcut deseori ausi- te. Mentionim fn aceast& privint& un articol® al profesorului Ilie Cristea, wi distins intelectual, legat de popor, céruia i-a inchinat intreaga sa viat& si care cerea ca gcoala si pri- veasc& spre zérile viitorului. Inca de tindr, prof.Ilie Cris- tea (1892-1950) a folosit catedra gi presa democrat& pentru a-gimanifesta pe faA atitudinea protestatar’ fat& de regimul burghezo-mogieresc gi pentru a propaga idei democratice. Alaturfndu-se fnc& din 1930 cauzei clase muncitoare, Ilie Cristea are wu log de seam& in rindurile publicigtilor mili- tenyi, care au fScut din cuvintul 54 condeiul lor arme ale luptei conduse de Partidul Comunist din Rominia pentru pace, democratie gi socialism. (v.Prefaja lui Titu Georgescu la vol. *Ilie Cristea, Articole; Buciregti, 198 3 Ba. Politic’ , P5)o Din seria manualelor care au satisficut cerintele peda~ gogice g1 stiinyifice mentionsm manualele profesorilor G.Popa- Idsseanu, Ionescu Bujor-Chiriac, N.I.Barbu ¢i Al.@raur-Balmus. Manualul intocmit de prof.N.I-Barbu pentru olasa a III-a de liceu, punea la disporitie elevilor incepitori in’ inviys~ mintul limbid latine o serie de buckti, in care, paralel cu Fegulile gramaticale elementare (declinare 51 conjugares regu- bas ‘Istoria pedagogies;Manual pentru Institutele pedagogice P., partea a II-a, Bucuregti,1960,p.79. , 2: ima @ apirut fn "Adevirul", din 14 aprilie, 1928.-61- Lett), elevid wi poath obpita o serie de cunogtinte asupra in- atitutiilor publice gi private ale Romei. Mai multe buckti fnf&pigau sucoint momente din viata familie! romane, in care munca solavilor avea un rol de baz&s Buclitile sint scurte 94 concise. Fiecare bucatl este insofith de scurte exercitii de teme, oa procedeu de bazk pentru fixarea 94 verificarea cuno~ stinjelor predate. Un instrument prefios de lucru pentru profesorii de lim- da latind a fost "Sintaxa limbii latine", dup& metoda istori- co-stilistic& a aceluiagi autor apiruth in 1945. Lucrarea igi propune s& infjigese sintaxa limbii latine sub triplul ef aspect: logic, istoric 91 stilistic. La fiecare capitol sint expuse mai futSi regulile generale ale fenomenului gramatical respectiv, in comparajie cu regulile fenomenului gramatical al limbii romine respectiv. Dup& aceea se arat& schimbarile pe care le-au suferit regulile fn decursul timpului,cauzele care le-au determinat si consecintele lor logico-stilistice. Autorul a cdutat s& resping& neincetat concepjiile invechite ale logicismului gi determinismului invariabil al fenomeneler gramaticale si a comb&tut nojiunea de “expresie gresit&",sub care catalogau unele tratate mai vechi "excepjiile" de la regulile fixate. Acestea nu erau in fond decit fenomene noi in evolutia limbii. Autorul caut& mai mult s& explice decit sai formuleze reguli rigide. © etap& important&é in etudiul limbii latine la noi in fark on consbituit manualele elaborate de academician prof. Graur gi, fostul profesor al Facult&yii de Filologie,Constan- tin Balmug. C&léuziti de principii largi democratice, sutorii eu alc&tuit manuale pentru cursul superior de liceu, alegind texte semificative pe care le-au insofit de note bogate, de interpretari juste gi de o bogata biblicgrafie oritick. Prin spiritul stiingific in care au fost redactate aceste manuale, oft 94 prin conditiile tehnice in care au fost executate ele au constituit un ajutor prefios, abit pentru elevi cit 91 pen— tru profesori. 0a un exemplu de prezentare generala,documen- tath, dim lectia introductivé despre "arta poetics" a lui Ho~ ratin din "Manualul pentru olasa a VIII-a, literari,din 1956. Fasot c-da 11066/953Opere lui Horagiu: “arta poetics" Opere lui Haratiu se imparte in doud paryi toval decs Bite ca formi gi deatul de neasemsnitoare in ce privegte ocon- tinutal: Din prima despirtire feo parte “Odele" gi "Bpodele" scrise in ritm logaedic sau iambic, afard de ofteva care combink hexametrul dactilic cu alte versuri. Gu privire la fond,aceste poesii se impart in erotice, patriatice si filozofice. Aminun- te asupra lor se gisesc in voluml care le © consacrat. Din cea de-a doua despirtire fac parte "Satirele" 91 “Bpistolele" care au fost studiate in cursul clesei a VII-a. Acestea sint scrise toate in hexametri, iar sacopul celor mai walte dintre ele este s% prezinte ideile filozofice ale auto~ rului. Ghestiunile referitoare 1a istoria literaré gi la valoarea operelor de art& 1-au preocupat pe Horatiu inc& din ti- nerete. Diferite satire gi epistole trateaz& acest subiect,fie in toat& intinderea lor, fie intr-o digresime. Era deci natu- ral ca, ajungind la apogeul carierei sale poetice, si consta- ind in acelagi timp cM literatura latin’ s-a ridicat la o.inil- $ime strAlucit&,Horatiu si incerce o ecodificare a regulilor poezie1, aga cum in imprejurdri analoge, avea s& facé mai tirziu, in Pranta, Boileau. Cu aceast& ocazie, poetul latin putea s& discute inc& o data, pe-ndelete, o problem’ care £1 ro- dea, anume, " cearta intre antici gi moderni". Din aceste dowd tendinte rezulth aga-numité "Epistol& o&tre Pisoni", sau "Arte poetick", cea mai lungé dintre epistolele lui Horatiu gi ce: care a dab con mai mare bitaie de cap ocomentatorilor. Primul punct controversat: dup&é unii acest text formea- zh o carte aparte,dupi alfii, el nu eate deott epistola a tre- fa din cartes a doua. Pentru aceast& din urmé ipotez’ nu exis th nied un argument istoric. Manusorisele lui Horatiu (dintre care cele mai veoh’ dateaz& din secolul al Ix-lea e.n. cla- seazk in general, "Arta poetica" separat, imediat dupi "Ode". Tot oa de o carte separet& ne vorbeso despre ea gi doi scrii- 1 Quintilienus (mort pe la loo f.e.n.) gi Suetonius (mort pe la 160 e.n.) Vom admite deot of "arta poe--B- Viol", dei se ascanink prin continutul of es cele tonk sie vole din cartes a doua, este totugl 6 operd aparte. Alvi controversi ne intfapind ead tncarche of itensis:- obm pe Pisoni (tatél 91 £111) 91 aceasta ests ani gree te re- Solvat, 91 mal importanté, decarece e fa strinah legitur’ ox fixarea detei cind a fost compush gi publicaté episscla. Familia Calpurnius Piso,una dintre cele mei iapertante 94 mai numeroase la Roma, a dat fn permanentS camext de vast. Cunoagtem un Cn.Calpurnius Piso care a fost atversar al ini Caeser, apoi a combitut aldturi de Cassius si Erutus,iar mei tirsiu, {mpietndu-se eu noul regim, a fost consul in amal 23 f.e.n. Dintre fi11 lui, avem inforses!i mmat asapra celui gat mare, nunit tot Cnaeius: sub Tiberius, acesta a guvernat Si- ria. In cunoscutul episod al mortif Ini Germanicus, Tacit (anale" II,68 91 urm.) vorbeste pe larg deszre el. Mai eames tem un L.Calpurnis Piso Frugi, care a fost eonsal fm aval I5a_ Chr. apoi pontifex,si a fost foarte pretuit de ingustus si de Tiberius. Intre anii 13 si 11 f.e.n. a lipsit din Boma. 4 murit in anul 32 e.n. Pili lui se mumean, pare-se,Incies $i Caius, der alte informatii ou avem despre ei. In favosrea acestui din urmi grup este declarayia comentatorilor antici ai lui Horatiu (Porphyric, Pseudo-icro),care=1 indic& precis, addugind ci tat&l, care a fost mai tirsin prefect al Romei, era $i el poet si protector al scriitorilar. Dar despre acesta stim ci a murit fn virsta de 6 ani,in anal 32 eons, de unde ar resulta cd s-a ndscut in anal 52i.e.2.E2 era deci inck tindr la moartea lui Horatiu de aceea poate p&rea curios s& fi avut doi fii adolescenti. Este posibil fn s& ca Tacit, de la care stim virsta cind a murit acest Piso, s& fi rotunjit cifra de 80 de ani, in loc de 83 sau 88 de nilai. Afer& de aceasta, multi romani se insurau foarte de tineri. Inainte de a ne pronunta categoric in privinta famili- od clreia e destinat& epistola, si vedem ce se poate afiraa ou privire la data cind a fost scris&. Si aiei comentatorii aint fn contradictie unii cu altii: cei care aimit ca desti- nater pe Gn.Piso propun data fntre'19 $i 16 f.e.n., iar cei care preferé pe L.Pise propun s& se aleagi o dat& intre 11 si 8 f.e.ns, admitind deci ci "Arta" este ultima scriere a poetu-=< luic Indiciile aduse de numele proprii sau evenimentele pome- nite tn poem& nu ne ajutd prea mult. Iat& citeva dintre ele. Ia ¥.18 se vorbeste despre fluviul Rin, 91 wnii critici au visut fn aceasta o dovadk e& opera e scris& dup& anul 16, ofnd Romenii au fost infrinti de Germeni, si, mai precis,dup& anul 12, ofnd Drusus a intreprins expeditia sa detrei ani fn Germania, pentru @ spila aceast& rugine. B posibil st fie aga, dar @ de asemenea posibil ca descrierea Rinului s& fie citata ca un exemplu generic, firs nici o intentjie. Argumentul nu fe deci. concludent. La v.55 se pomeneste de Vergiliu gi de varius, confrun— tayi ou poefi mai vechi. De aici unii au scos o dovada c& cei doi poeti trdien ined, deci poema dateazi dinainte de amul 19, alfii c& amindoi muriser&. Nici unii nici algii nu par sd ai- b& dreptate : pasagiul nu indreptajeste nici o concluzie. La v.74 este citat, ca model de poet epic,Homer. De aici coneluzia c& Vergiliu inc& au-gi publicase "Eneida",cici alt— fel ar fi fost citat el. Concluzia falsi din mai mdlte moti- ve. Chiar dack "Eneida" nu era gata, lumea tot o cunogtea,din lectura publict a diferitelor fragmente terminate, aferd de cazul cind am vrea s& impingem data "Artei poetica’ pink a- proape de anul 30 f.e.n., lucru evident imposibil.-Dac’ oi- tim ou atenjie pasajul pomenit, constat&m o& poetul nostru m fece dectt si citeze pe inventatorii ritmurilor: hexametrul apartine lui Homer, iambul lui Archiloc, iar distihul elegiac nu se gtie de cine a fost inventat. Ce rost ar fi avut s& po- meneasc& aici de Vergiliu, care n-a inventat nimic fn ceea co priveste ritmul? Ia y.30l eagte pomenit un Ideinus, iu oe Satie , tna si- dack acesta este 1i maa gtie cfnd a rere ete erie nore, le prea clear de unde rezult& e& poezia a fost scris& numai dup’ mpartea lui. Prin urmere gi acest indiciu e fir valoare. ape a ne BT eeeeeeel ae veceells side Aulus Cascel- ca lucrarea s& £1 fost compust ata see eee tot atft de bine se acne Sgr een cee tes aeet vorbi de anul 9, ca si de anul 19.-65- Despre cel de-al doilea mu se gtie cind a murit, oi ierigi mu se vede nici un motiv ca pasajul si £1 fost redactat dup& moartea lui. Dect, nici © conclusie. Aceeasi nesiguranté in ce priveste pe Meecius Tarpa, al cérui nume e citat la v.387. In sfirgit, ve 438 educe numele lui Quintillius Varus, $i anume, in cuvinte care ne araté c& acesta murise. Dar Var @ murit la 23 f.e.n., dat& care in orice caz este anterioar& compunerii “Artei", deci nu ne aduce nici o informatie util&. Un singur lucru, $i anume, un argument "ex silentio" ne-ar putea indemna si vedem in personajele c&rora li se adreseaz& Horatiu pe L.Calpurnius, consulul din anul 15, si fiii lui,faptul c& acegtia din urmi n-au jucat nici un rol important in istoria romand. Intr-adevir, dac& tat&él Pisonilor este Cn.Calpurnius, atunci mul dintre fiii lui este cel acuzat mai tirgiu de asasinarea lui Germanicus. Si ni s-ar piirea cel pu- $4in curios ca nimeni dintre cei care s-au ccupst de acest din urm& eveniment s& nu fi ficut nici o aluzie la “Ars poetica". T&cerea autorilor contemporeni ne indreptteste “ai oredem c& tinerii Pisoni au fost personaje sterses Vom admite deci o& tat&l este L.Calpurnius; aceasta ipote— z& are meritul o& e de acord ou afirmatiile comentatorilor antici, care, oricum, puteau mai bine decit noi sé-si fack o p&rere, deoarece dispuneau desigur de materiale pe care noi nu le mai avem. Si cum consulul din anul 15 a lipait din Roma fntre anii 13 gi 11, trebuie s& ne pronuntim, in ce privegte data poemei, pentru oifra cea mai tirzie (anii 9 sau 8), ceea ce ae potrivegte gi cu locul pe care “arta poetic&” £1 ooupa in opera poetuluie Planul ope! Mult& vreme comentatorii n-au putut vedea nici o unita- te i, mai mult, nici un plan fn "Epistola oitre Pisoni". De aceea, unii au fnoercat st arate o& opera, aga cum nema par~ venit nous, @ plini de lacune, care atric’ tntelesul,sau cel putin o& poetul n La lectia a XI-a : "Modurile si timpurile in propozitiile principale", intilnim‘exercitiul; Analizati modurile 91 timpurile verbelor din propozitiile principale din fragmentul "Un avocat de pomina" (pe70-71). Aga cum arat& nota explicativ& @ programei pentru limba letin&,gramatica acestei limbi nu constituie un scop in sine gi nu se studiaz& fn ore speciale decit in clesa a X-a, in care este rezervat& o or& deosebitd, pe siptimind. In vederea predérii metodice a limbii letine, in programa analitic& Ppen— tru clasele @ VIII-xI-a sint fixate atit buck}ile de lecturd eit gi sublectele de gramaticd de predat in fiecare clas&.Ast- fel in clasa a VIII~a, numérul orelor destinate commickrii de noi cunostinte este de 55; recapitularilor 1i se rezervd lo ore, iar un numir de 3 ore rdmine la dispozitia profeseru- lui. In total numirul orelor este de 68. In clasa a IX-a orele se repartizeszi in felul urmitor; 6 ore pentru repetarea de la inceputul anului scolar, 48 de ore pentru comunicarea noilor cunogstinte, 7 ore pentru recapitulare $i 7 ore r&mining le dispozitia profesorului. In clasa a X-a sint repartizate 4 ore pentru repetitia de la inceputul anului scolar,122 de ore pentru: comunicerea noilor cunostinte, 5 ore pentru reca- pitul&ri, 5 ore fiind 1a dispozitia profesorului, In total 136 ore. In clasa a Xia avem urmitoarea repatitie: 2 ore pentru Fepetarea de 1a fnceputul enului, 53 ore pentru comunicarea noilor cunogtine, 5 ore pentru recapituliri, 8 ore fiind la dispozitia profesorului. Num&rul total de ore este de 68.80 = In olasa a VIII~a se predi morfologia (formele regulate), 91 anuet aubstantivul, adjectivul, comparatia adjectivulut,pro- nuwele, ou exceptia celud nehotirit, 91 verbul cu diateza ac~ tivd. Declinarea substantivului, adjectivului 94 pronumelui se face paralel ou conjugarea verbului. In clasa @ Ix-a comple~ east morfologia ei se studies’ propotitia gi fraze in elenen~ tele ei esentiale, tot pe back de texte 1 exercifii. In clasa a Xa se completesz’ cunogtintele-de morfologie, acolo unde va oere textul, fn vederea intelegerit formelor gramaticale.Sin~ taxa proporitied $i 8 frazei se va face in mod sistematic, in stringd iegituré ou textul studiat, Conform indicatitlor date de program’, in general, in tratarea probleme de gramatick se va porni totdeama de la formele fntfinite in text, care vor fi completate cu ajutorul celor uate de profesor, avind o grij& permanent& ca definitii- le s& fie precedate de o perioadd de pregitire, bazati pe observatie $i de analiz& ca trecerea de la concret 1a abstract s& se fact neintrerupt. Cu alte cuvinte, intre faza de pregé- tire si procesul de abstractizere s& nu existe un gol. Genera— lizarea s& fie indus& in mod neceser din elementele analizate gi nu formulate dogmatic, independent de acestea. Aplicim prac- tie indrumirile de mai sus la lectia "Zimbrul moldovean" din manvalul de clasa a VIII-a. Citim si'traducem textul,c&dutind e& atragen atentia elevilor inci din timpul traducerii asupra adjectivelor din text, pe care le 94 subliniem. Apoi, dup& tre- Qucerea integralé a textului 51 discutarea continutului,scrien pe tabld adjectivele “occidentalibus, oblongius,gracilioren, altiores, tenuicra, erectiora, ferox, valox". Intrebim apoi un elev de ce procedeu ne folosim fn,limba romin& pentru a ardta c& un adjectiv exprim’ calitajile unei fiinte sau ale unui lueru fntr-un gred mai inalt sau foarte tnalt. Dup& réspunsul obfinut, -anuntim clasa ci" astézi vom invita gradele de compe- ratie", Intreb&m apoi clasa cum au tradus pe “oblongtus","gra— cilioren", “altiores", "fenuiora" gi "erectiora". Stabilim c& aceste adjective sft la gradul comparativ gi c& putem gési forma de pozitivy inldturtnd terminatiile cazurilor. Scriem pe tabl& pozitivul 9i ar&tim c& comparativul se formeazi addugind la tema genitivului desinenta - ior pentru masculin 91 feminin8. ai =dua pentru neutru, Apod sorien pe tabl& poritivul 94 parativul, alodtuind un bablou, coe Doaitiy ‘Teme Gomparatiy Gracilia-e gracil @racilior~ius altus-a-un alt altior-ius tenule-e ‘tenud tenuior~ius ereotua-a-un erect erectior=1us Dup& alottuirea acestui tablou Pe care elevii £1 vor co- pia fn caiete, Sntrebim olasa; "Ce~an addugat oa sh fornin con- Perativul fn limba latini? " ‘Dopi rdspunsul obfinut, fntredia Ain nour "Cum am adiuget pe--ior 91 -ius?" Blevul va rispunde o& lewam addugat le tema adjectivulut, pevcare am aflat—-o le . genitiv, dup fnléturares desinentei. Apoi atragem atentia vilor o& adjectivul la comparativ se declin& ca substantivele imparisilabice de declinarea a ITI-a, Urmeaz& formlarea de cle tre elevi gi de o&tre profesor a regulii formirii com- parativului {ntr-o formi stiintificd. "spre a forma compare tivul unui adjectiv,addugim la tema adjéctivului (pe care o aflim de la genitiv) -ior pentru masculin si feminin gi -ius pentru neutru" .Dupi aceasta incepe o alt& parte a lectiel deosebit de importanté, in care elevii aplic& noile cunostinte dobindite. Deck profescrul sa pregétit minutios pentru lectie, dack s-a ingrijit dinainte de prezentarea unui numér de exercifii, el va izbuti s& ridice nivelul clasei. In acest moment al lectiei se recomand& ca profesorul s& vegheze si nu sacrifice ultima parte a lectiei: explicarea temei pentru acasi. In le- g&turd cu darea temei pentru aces&, profesorul va desema un elev care va citi exercitiile propuse si va da explicatiile necesare. Apoi se va indica elevilor locul din manual care cuprinde explicatia subiectului de gramaticd. In clasa a IX-a predarea gramaticii se va face dup& acelasi procedeu. Incepind ou clasa a X-a $i continuind cu clasa a XI-a se presuptne c& morfologia i sintaxa au fost destul de temeinic insugite de elevi, de aceea, 1a aceste clase se va folosi wm procedeu invers celui folosit in clasele anterioare, si anume: se va porni pe baza textelor din autori, de la complex la sit- plu. Inainte de a trece la traducerea textelor dinCassar este Fasc.5 C-da 11066/963= 82 necesar si dim elevilor urmitoarele fndrumiri privitoare la tehnioa traducerii frazei: a) nu se va incepe cu descifrarea textului prin extragerea cuvintelor din dictionar. Acesta se va utiliza la sfirgit; b) se va citi textul pentru a intelege sensul general al conjinutului; c) se va face analiza frazei, despértirea in propozifii gi determinarea felurilor; d) abia fn faza final&, se va trece la folosirea dictionaruiuis In prima fazi a traducerii, se traduc ouvintele unul cite unal, finindu-se seama de forma gramaticaldé la care se gisesc. Se string apoi laolalt& intr-o propozitie. Se procedeaz&é identic si cu celelalte propozitii. Se va tine seama de intelesul diferitelor conjunctii. Abia acum se trece la asternerea traducerii pe hirtie, c&utind s4 realizim o traducere corect& romineascd.1 Tat& tehnica traducerii, recomandat& de tov.prof. N.I. Barbu: 1) c&ut&ém un verb la mod personal; 2) o conjunctie sau un pronume relativ; 3) cdutim subiectul verbului tradus;4)tra— ducem; 5) c&ut&m complementul sau complementele; 6) c&utim atributul sau atributele; 7) traducem in ordinea urm&toare: a@)con= duncfia; b) subiectul; ¢) atributul; d) predicatul; e)complementul; 8) scriem sau fixdm in minte felul propozitiei tradu- se39) puind intrebiri propozitied traduse deducem felul propozitiei urmitoare; lo) citim al doilea fragment pint la al doilea verb personals 11) repetim operatia de la punctul 7; 12) continu&m pe fragmente; 13) stabilim intelesul elementelor necunoscute; 14) traducem complet. Tehnica traducerii ar fi aceasta: a) despirtirea tn propozitii; b) felul propozitiilory ¢) alegerea sensului cuvinte~ lor potrivit ideii fundamentale; d) alegerea a ceea oe este mai expresiv in limba proprie; e) traducerea liber&. Aplicim practic regulile de mai sus la fragmentul ain capitolul 77, cartea VII, din "De bello Gallico". LXXxVII (1) At 44, qui Alesiae obsidebantur; praeterita die-qua auxilia- sucrum exspectaverant, consumpto omni frumento, insoii quia _—_—_ 1 Driguleseu constantin "Gin adi in “Ausonia", nr,l-2 septemb.~noLenbrie, 1942. ee a nocd=~ in Haeduis gereretur, conoilio coacto, de exitu suarum fortu- nerum consultabant. (2) Ao variis dictis sententiis, quarun para deditionen, pars, dum vires suppeterent, eruptionem cen- Sedat, non prastereunda cratic Critognats videtur propter ojus singulerea et neferian crudelitates . Prima operatie a fost despirtirea fn propozitii a primed fraze, apoi a celei de-a _ Goua, Se nuneroteaz’ propozitiile. Se arat& apoi felul propozi- $illor, in dreptul fleckreiagi, pe urmi, se trece la traducerea textuluir Despirtirea in propozitii Belul propositiilor 2) At ii... de exitu suarum fortu- = Prop.principala. narum consultabant 2) qui Alesiae obsidebantur ~ relativa atributiva 3) prasterita di: ~ teuporali(part .abso: 4) qua auxilia suorum exspectaverant - relativd atributiva 22 consumpto omi frumento = temporal&(part.abs.) 6 inseii ~ relativ’ atributivi 7) quid in Haeduis gereretur ~ interog.indir. 8) concilie coacto - temp.(abl.abs.) Fraza a Tina 1) Ac variis distis sententiis ~ Prop.temp.(abl.abs.) 2) quarum pars deditionem censebat = prop.rel.atributivd 5 vires suppeterent - prop.temporala 4) videtur - prop.principal& 5: non praetereunda (esse) oratio - Prop. compl. infiniti~ Critognati propter eius singule- —val rem et neferiam crudelitaten Traducer Dimpotrivé, aceia care erau asediati le Alesia, dups ce a trecut sius, in care asteptaserd ajutoare de le ai lor, dup& ce tot griul a fost consumat,negtiutori (ei care m. gtiau) ce se petrecea la hedui, dup ce a fost adunat sfatul, chibeuiau cu privire la iegirea lor din aituatia oritic&.Du- p& ce au fost spuse diferite pureri, dintre care o parte se gindea la supunere neconditionatégpalalt’ parte se gindea: oft vreme dispuneau je forte, s& iasi din situatia critic& prin revolt’, se pare of nu trebuie trecut ou vederea dis= oursulbi Critognatus din pricina deosebited gi nelegiuitei li eruzimi.= Bho Din observatiile referitoare la predarea sistematicg 9 gramaticii latine se deduce of analiza gramaticalé este prin_ cipala cale, datorité ofreia elevii invayaé s& observe direct materialul de limbd, s& trag& concluzii, s& formuleze reguli sau definitii gramaticale 1 s& aplice regulile invatate in cercetarea altor texte literare. Cu acest prilej, elevii capy_ t& deprinderea de a descoperi ceea ce este general in diferite oaguri observate si de a trece de la concret $i particular la abstract si general, Elevii igi dau seama de legétura ce exis t& intre continutul gindirii gi forma pe care o ia‘ aceasta, datorit& gramaticii, de procedeele de exprimare a gindirii sia sentimentelor prin diversele mijloace ale limbii. Analiza gramaticald trebuie s& coisbituie un prilej de exersare a gindirii logice, de aplicare a unor temeinice cunostinte de morfologie si sintex& $i totodat&, de cunoastere adinc& a continutului textului respectiv.? Analiza gramatical& a unui text latin in care mintea este solicitat&é s& rispund& la o serie de intreb&ri, trebuie condus& de profesor cu deosebitd pricepere, apreciind faptul c& elevii sint pusi in fata unei probleme deosebit de interesante:recrearea textului unor scriitori, ai unor maestri ai cuvintului. — 1 ORiosa OG. mes ; romine", Buouregti, Bubs Debe geet Zambit si literaturii* FREDAREA VOCARULARULUL Imbogitirea necontenit& a vocabularului limbid noastre determinatt de uriaga dezvoltare a gtiintei gi tehnicii con- temporene, impune cu necesitate ca fiecare cet&tean al patriei noastre socialiste s& cuncasck temeinic 1 a& minuiesc& acest vocabuler cu usurinté, fér& ezitird gi confuzit. Imbogitirea vocabulerului cu numerogi termeni noi, care reflecta succese- le objinute de societate, in industrie, in agriculturd, in transporturi, in telecomumicafii, a determinat recent aparitia mai ‘ultor studii privind aceast& problem&. Dintre ele amintim studiul prof.GaGolmintitulet “Baza, logicd a predirii g1 a in sugirii terminologies stiintific Cei chemati s& cuncase&é 1 s% minulasc& in primal rind ‘acest vocabular, in vederea particip&rii lor constiente si ac~ tive la construirea socialismului, sint tinerii care trebuie Snarmati ined de pe bincile scolii, cu temeinice cunogtinte gtiintifice in domeniul vyocabularului. 0 cunoastere nesatisfé- e&toare a terminolegiet 1 confuziilé in folosirea termenilor constituie o piedic& pentru elevi la invatatur& 91 tngreuiazd tovodat& munca profesorului. Importanta cunoasterii temeinice a terminologies stiinfifice de cltre elevi, apare gi mad lim pede, im lumina noii orient&ri a invdtimintului nostru,epre o legare mai strins& de via{j&, de productie, prin realizarea in- struirid politehnice 91 prin pregitirea elevilor in vederea insugirii une4 profesiuni. si Froblemele de bazi ridicate de predarea limbii latine in scoali aint predarea gramatioii, a vocabularului. 0 metods eficace in predarea vocabularului latin este metoda comparativt 1 gaitura didactick 91 pedagogic’, 1961.care pune la contribuyie ultimele dave ale pedagogies bazate pe {nvipAbura pavlovistl, g4 care este folosit& ou prectdere in predarea limbilor striiine, Mevoda are oa punct de plocare constatarea ot elevul ajunge la o insugire a limbid otriine aU venind {n contact direct ou realivat o4 avind ca inter- wediar limba maternt. Ounogtingele dobindite de copil direct ai fn tiparele limbii sale materne "11 ajuti e& nu mat re: druml parcura mai Snainte, of doar sf transpunk ceea ce cu- noagte deja, fn limba maternt, in limba stréink".” Dobindires nodlor cunogtinte, din punot de vedere fiziologtc, nu inseam~ nb altoeva deoft formarea de nod legituri nervoase temporare fn sooarfa cerebralu, la nivelul celor douk sisteme de sema~ lisare , pe baza legiturilor nervoase anterior format cu oft aceste legkturtenterioare sini mal numerosse 51 mai-tral- aioe, ou atit Sngusires materialulud nou se face mad—ugor_si mai temeinio. Predarea 51 asinilarea noilor cunogtinte este favorizata 91 de "reflexul de orientare", adio& de curiozitatea oi de apiritul de cercetare 91 de investigatie. Legarea fenomenelor linbii etraine de cele ale himbii materne au toc~ mai scopul de a orea $i mentine la elevi reflexul de orienta- ree 4) Netoda comparativi consti fn a scoate in evidentS asend- nérile gi deosebirile dintre cele doud limbi prin analizarea gi compacarea fenomenelor gramaticale §1 lexicale, ou scopul de a trensmite elevilor ounostinte clare si precise. Aceast&. netodii eficace, tn general, in predarea limbilor strdine este recomandat& de programa sooler& pentru limba lating prin urmie torii termeni: "Se atrage atentia cd la tratarea problenelor de gramatick tebuie s& se fink seama de cunostintele de lim- ‘b& romink 91, cind este cazul, sl se fack comparatie intre ele; ier (ouvintele) sh fie, pe oft posibil, legate de coresponden- yele lor in limba romink", © contribufie important’ ou privire buie utiliza’ la metodele care tre- fn predarea limbii latine aduce lucrarea pro- fata di lv.Botes Mariana, da romfnd tn predi fanlior ae e8 ounostintelor de lim- L bree rea imbilor strdine? Gulegere de arti— Pete 2 curs de pathol : Toss eae oete Pentru facultayile fend tracventi sCluj,87 - fesoralui Nicolas Gheorghe, apiruth fn seria lecturtlor pede- gegice ale Institutului de stiinte pedagogice 51 intitulats “Din experienja predirii limbii latine". Lucrarea {mpirtiges- te cadrelor didactice o bogatd 51 interesant& experientil,dobin- Git ri de xi in munca la catedré de un cadru didactic fruntas fm predares limbii latine. Iucrarea indicd o serie de procede: care audus intr-o bunk nisuri la realizarea scopului pe c: re-l urséreste studiul vocabulerului latin fn gcoala de cultura general. Indrumirile deosebit de pretioase date de autor constituie un'nou ajutor in pregitirea viitorilor profesori care vor gisi in ea o cildusi siguri. Pornind de la constate vea c& Snsugirea complet a unui cuvint depinde de gradul per- ceperii Ini active si complete , este bine ca orice fie perceput vizual si auditiv, adicd elevii si. fie pugi in situatia de a-1 vedea scris pe tabld, pronuntat de profesori gi colegi, apoi cuvintul va fi trecut in vocabular, punindu-se in felul acesta la contribufie si analizatorul motor... Dup& aceasta urmeazd repetarea cuvintului,intrind astfel in joe gi analizatorul verbal motor.“ Un mijloc menit s& int&reasc’ perceperea complet& a unui cuvint este intuitia direct&, care se face cu ajutorul tablourilor previzute in carte sau cu diferite plange. Statisticile intreprinse. arat&é c& elevii memoreaz& de doud ori atitea cuvinte, cind li se arat&i tablourile respective. Folosul care ar rezulta aplicind prin Spin] intuitiv ar fi i mai mre, dact in plangele folosite Ja studiul limbii latine s-ar trece termenul latin alaturi de obiect. i. Un alt procedeu intrebuintat pentru retinerea cuvintu- 2) iui este analiza cuvintelor compuse. : Practica noastr& de zi cu zi ne arata c& necuncagterea intelesurilor prefixelor constituie pentru elevi o pricind de ingreuiare in descifrarea textelor latine, obligindw-i si re- curg& necontenit la dictionar, degi cuvintele principale de care sint aldturate prepozitiile, le sint bine cunoscute. Twicolae Gheorghe, “etoda comparativk in Predarea vocabularului limbii latine". Din experienta predirii limbid romine gi a limbii latine B.S.D.P., Bucuresti, 1962, p.l2. 2 IbidemAceastt situatie poate fi amelicraté, dindu-se indicatii asu- fndu-se asupra faptului c& pre compunerii cuvintelor, insist tn formarea de cuvinte, prefixdle se contopess cu rédicina de care se al&tur&, modificinduese wuneori forma gi pierzindu-se fm general sensul propriu, noul cuvint creat capita o nuanta speciali. In cazul efnd preporitia se prezinté sub form schin~ bat&, se recomand& ca profesorul si separe cuvintele in elementele lor componente. Brocedeul acesta se poate aplica gi la cu. vintele compuse cu sufixe. Unii profesori recomand& scrierea pe tabti a r&dtcinii euvintelor cu cret alb&, jar a sufixu- lui cu cret& colorat&, facilitindu-se astfel ahaliza si sinte- za stimlentului complex, care este cuvintul derivat> Datori- t& analizirii cuvintelor se poate ajunge la precizarea sufixe- lor celor mai obignuite din limba latin’, cum sint ¥-tor, -or, tio, -1o, -tas,-men etc. Pentru consolidarea gi sistematiza— rea cunostintelor se pot da pentru cele mai importante familia de_cuvints. Analiza cuvintelor compuse are ca rezultat dezvolterea spiritului de observatie si de analiz& al elevilor gi in acelagi timp le provoas& o atitudine activ fai de vocabular pe care {1 pot insugi constient 1 mai temeinic.2 Rezultatul practic, afirm& prof, Nicolae Gheorghéy este ci, dup& asemenea e- xercitii, elevii pot traduce ugor 1 corect cuvinte din acceasi r&d&oin&’, ceea ce este foarte important. ek 3) 0 alt& cale pentru retinerea cuvintelor este analize lor _etindlogick. A invita un cuvint etitologic tmseamn% a Pleca de le sensul lui primitiv, Pentru a ugura un Gseuatsa’cs xercitiu s-ar putea indica elevilor si Cerceteze th treac&t dic- rbului “putomare" araté elevi- ie" @ tt" (y.tranc."amputer") © rezultat ou timpul ideea de "a tmpirgin 91 eapod aan ca fn compusul stu “eomputare" (22 ."compter") Din ideea de *Olte, DeA5, ce Nicolae Gheorghe, » 2 thidem , Le 3 shiaen.= 89 = Ma socoti" a rezultat aceea de "a gindi", "a reflecta”. stabi- lind etimologia unui cuvint, ajungem 1a o natinere a lui temei~ nigh gi exeot& si sintem feriti de a-1 confunda ou forme romt- negti, franguzegti sau italienesti apropiate, dar ¢are nu an acelagi sens. Aga de pild& verbul,” compeno=sui-situmere”" as minktor cu rominescul "a compune" are un sens depirtat fata de al verbulud din limba romin&."Sensul de “a_compune” vm sens tirziu. Dintr—un sens initial de "a: O ela un loo", au derivat sensurile de "a funda” ("componere urbem"), de "a scrie" (componere orationen"),de""a’inventa", de"a pregiti" (componere animun"), de "a compoza”. Cuvintal modern "a compune" inseamné "a pme aldturi", "a ingira ginduri, idei,expre- sii". 0 evolutie semantici care'va trezi interesul elevilor este a cuvintelor care ajung si aib&i sensuri opuse. Aceast& cw ricas& evolujie a unui cuvint, eumoscut& in lingvistick sub mumele de "polarizere" pornegte de 1a un sens vag sau neutru, urmind apoi o evolutie fn doud sensuri opuse. In urma acestei curioase evolutii, acelasi cuvint prezint& dou sensuri con- trarii.? Astfel, adjectivul “altus" are sensul de“nalt" $i de “adine","facinus-oris" fnseamnX-"fapta", Din sensul de "fapta" au derivat dou senuri opuse; "feptd-bunt" si "faptd rea", “orim&", Ta aceengi categorie intré "valetudo" bempestas", "for= time". : 4 Ov alt& metodé pentru retinerea vocabularului este net da semantick, care se bazeaz& pe principiul psihologic al ne~ cesitétii legiturii cuvintului nou eu sinonimele gi antonime- le respective. De acees, 1a invijarea unui cuvint se recomandk gi sinonimul fnvitat, eubliniind faptul cd nu existt o sino- nimie perfect&. Indiceres ptoninalar gontribuie de asemenea la imbogt- fired vocabularului elevilor: "dives-pauper" tamicus - inimi- —_—_ cus" “Pentru consolidarea ounogtintelor de limba latin’ ee recomand stabilires legit alte limbi, mai ales cu limbile romanice, iar dintre acestea, in primul rind, ou romina 9d apoi cu franceza. Farad indoiald o& leg&tura cu limba romin& T Introducere fn lingvisticd , Pacureg v4, Ed.gtiingifick, 1958, pel.= 90 = trebuie urm&rita in primul rind, deoarece aa cum se $tie fon. dul ef principal de cuvinte 9i,structura gramatical& a limbis romine stat latine. Cuvintele fondului principal in propor}ie de 60% sint de origine latind, denumind nofjiunile fundamenta. Je ale vietii materiale gi sufletesti a omului. Importanta cuvintelor de origine latin& se observS mai ales in circulatia cuvintelor, frecvenja lor fiind mult mai mare deoit a celor din alte origini, reprezentind in circula. tie 83%. a 7 De aici,rezult& marea important& a studiului limbii latine fn scoala noastr&’ gi contribujia ei la injelegerea particu- larit&tilor limbii romine, la deprinderea unei exprimiri cit mai corecte si la precizarea vocabularului folosit de elevi, ain care programa scolar& a limbii latine face primul scop al stadiului acestei limbi in gcoala. ae De aceea, ea recomand&é ca in predare cuvintele latinesti (ele) "s& fie pe eft posibil,legate de corespondentele lor din limba romin&” (p.4). Agadar, legitura cuvintelor latinesti cu euvintele rominegti contribuie, pe de © parte, la insugirea lor temeinic&, iar pe de alta, la precizarea gi imbogitirea vocabularului limbii romine. 4 Explicind euvintele latinesti din limba noastré trebuis s& avem necontenit in vedere si nu exagerim fondul de cuvinte latin, 94 st subestimim sau ignorim cuvintele de alt& origine Antrate in limba noastra. Ideca purithtil etnice este cu totul gresitd si negtiin- $ifick, decarece se stie o& in procesul de formare a poporului romin, romanii s-au amestecat ou dacii si apoi cu elemente slave. Se gtie c& datorité Indelungatei convietuiri a poporului romin cu populatia slava, care s-a agezat fn secolul al VI-lea $4 al VII-lea fn Dacia i care a fost asimilat& de romini, si datorit& relajiilor noastre istorice cu popoarele slave vecine, in fondul principal al limbii romine se gisesc astézi circa 20% ouvinte de origine slavi, referitoare la cele mai variate domenii ale viefii materiale 91 culturale, care meori sint sin- gure denumire a unei nofiuni, iar alte ori sint sinonine ale cuvintelor mogtenite din lating. Ty Titba romind, fonetica-vocabular gramatic, Bucuregti,1956 ,p.25--m- Im afarii de cuvintele slave vechi, ca, 3 trup, obrez,plece- pA, eit, bored, elemi ote. Linde roninh a mei srisit reoers legate de noile realitati din fara introduse prim intermediul limbii re se caccentralism*(demoeratie), *reproductie"(socialisté Lirgi- +5) , “eombinat, “redicficare"; “excavator™, “inovator", “as- pirent*, “cursant™ etc. Termeni, ca: “agregat™ ~ grup de me- sini care lucreazi Im comm pentru realisarea-umei anuzite lu eréri, “mgistrala* - arteri principali de circulatie; “agro- sinin"-totalitatea‘regalilor agronomice minine ce trebule apli- eate im mod obligater in vederea eresterii producyiei agrico— Je, “proleteultise", curent ivit in Uniunea Sovieticé dupa Re- wolufia din Octombrie (combitut si inliturat mai tirsiu),care Fespinge intreaga mostenire culturali a trecutului, a fost in- trebuinyati eu un sens special numai de sovietici si cu acest sens aa pétruns si la noi. Idmurirea acestor termeni gi a altora aseminitori dan prilejul elevilar si ajungi la o cunoastere exact a lor si a limbii romine. Apropieri utile se pot stabili si cu limba francezi si cu cea germank; in aceasté limb se gisesc numeroase cuvinte de origine latink, ca, de exexplu: las Privilegiua™,"das Opus", “ans Tempus",der Terror". ; 3 In acelasi scop, se pot face i legaturi cu cuvintele din Limba englezi:"absorbtion" - “abscrbjie", “accumlation™ - ent inga". Caiet_pentru vocabular. Pentru rejinerea temeinicid a cavintelor,mulfi pedagogi recomandi ca elevii insigi si-si intocmeascd un vocabular, sub supravegherea profesorului. In a~ cest vocabular ei vor nota cuvintele pe misura ce le vor cu = noagte. Fentru ca acest vocabular si fie folositor se va tine seama de ursitoarele reguli: a) elevii nu vor trece fn carnet deceit euvintele invitate in clasd; b) profesorul nu wa impune elevilor si re}ink toate cuvintele dintr-un autor, eici exist’ deseori euvinte a céror retinere ar ingreuia sadarnic memoria; ¢) profesorul va da sensul curent al cuvintului, acceptiunea lui prima 51 in al doilea rind, sensul figurat, daci cumva-92- acesta este sensul din context; d) profesorul s& se fereasc& de @ indica de o dat& toate sensurile; dack totugi a pigit pe aceasté os. atunci este recomandabil s& indice cum s-a ficut trecerea de 1a un sens la altul; e) acest exercifiu si fie bine gindit, ca si nu ripeascd ora intreagé. S-er putea recomanda ca profesorul s& afecteze din orele rémase la dispozitia lui lectii de munc& independenti, in care si se lucreze teme sau exercifii care si duck in primul rind la verificare: vocabularului deja insugit. S-ar putea propune, de exemplu, texte necunoscute scurte, care s& cuprindd totusi euvinte deja invijate, sau exercitii de retroversiune, in care elevii s& dovedeascd cuncasterea vocabularului studiat. Un control temeinic al insugirii euvintelor se face la verifioarea retroversiuii. Exercitiile de retroversime sint bine reprezentate in cele doud manuale de clasa a VIII-a si a Tika, Dack totugi profesorul intelege s& aduck noi exercitii, trebuie si le aleagi astfel incit si indeplineasc& conditiile cerute! exercipiile trebuie s& tie in aga fel alese incit sh Brezinte un anumit interes prin continutul lor, intrueit in— vi¢amintul gramatical, ca orice invitimint, trebuie si serveas- c& le dezvoltarea intelectuald si morala a elevului. Asadar, s& prezentim elevilor nostri exemple care s& exprime un adevir, © idee morali, © maximX, o reguld de purtare, un eveniment istorie sau cultural de seam&, o invdtituré folositoare. Ideea gisirii wei cdi noi, usoare, pentru retinerea vocabulerului latin, a determinat fn trecutul scolii alcktuirea de manuale fn care si figureze elenente de destindere:o gluni, © ghicitoare, © expresie latin’ interesanta, 0 converaa}ie vie, comentarea unui proverb. Astfel de manuale au alc&tuit; Cezar Papacostea in colaborare eu G.Popa-Lisseanu gi I. Valaori.t Ele au avut ca model manualul lui Charles Pagot, tntitulat: "Ie latin per la joie". Pe acelagi principiu esate ale&tuit gi manualul lui Th. Moreux intitulat "Pour comprendre le latin".2 ty Paleers phU) tay oF wp soos tte Cezar, isseanu G. " Cultura romani in lec- 2 ture: sSostoat , 1935, poo es S Moreu ‘Pour comprendre le letin",én "Biblilo- ‘théque areaucation scientifique, Paris (rami data).“Be Ford indodal’ o& fiecare profesor Preocupat de problema fnsugirid vocabulerulud limbii latine, va chuta necontenit e&4 noi pentru @ ajunge la rezultatul dorit, Ceea ce nu trebuie sh uitim niciodatd este ck aceast& munch sh duck le o tmbogatire a limbii materne si la folosirea ei rationals. Indemul lui Ion Ghica de acum un veas este gi astizi de actualitate : profesorul s& se foloseasck de toate ocaziile ceni va da gramatica letin& ca si dea gcolarilor notite des- lugite 91 adevSrate asupra linbii rominesti 94 s& le arate,mai ou seam&, cum forma}ia zicerilor rominesti atirnd adesea de aceea a zicerilor latine, intr-un cuvint, profesorul si pund necontenit gramatica romineasci in paralel& cu cea latin&.’ 1 "ealea ugoar& pentru re¢inerea vocabularului fo gtk este ote er SN eT fioner’latin-romin in inagini, in care in limita representi= Hi diteriteler nofiuni si geteuri; prin imagini, cuvintele 5s fie erupate pe patru mari domenii: l)omuly 2)viata mate- St ide §) viava intelectualé i morals; 4) univergul, La Brirgitul fiecdrui domeniu sh existe liste de cuvinte abstmc- te: verbe, fajective, foare nu pot fi redate in ini) le- ‘fe direct de domeniul respeotiv. Metoda a fost folosita de FPinloche, "Vocabulaire par l'image" (Paris,Hachette 1928) eee Limba francems, apoi a fost aplicatd gi la atudiul 1! Bilor moderne de ciroulabie. {iul "Per, ay, Bulgir bilor fn _gooli:IBCTURA AUTORILOR LATINI Iectura autorilor latini are ca scop cunoagterea de citre elevi a continutului celor mai valoroase si reprezentati- ve opere ale literaturii latine, menite s& contribuie la 1ar- girea orizontului lor intelectual, la formarea unor deprinderi gi convingeri morale, ca si la inchegarea conceptiei materia list-dialectice despre lume si viat&. Pentru indeplinirea acestor sarcini, manualele de limb& latind trebuie s& pund la in- demina profesorului un material bogat si-adecvat. Profesorii N.I.Barbu, T.Vasilescu, Gh.Gujm si C-tin Dragulescu, autorii manualelor unice aflate la dispozitia elevilor si profesorilor, au ¢inut seama in‘cea mai mare mésur& de aceste cerinte instructiv-educative, oferind numeroase texte de valoare recunos- cut, din punect de vedere al continutului gi formei. Lectiile din manualul de clasa a VIII-a “Cimbrii gi teutomii", "Un rispuns spartan", "Jurdmintul'tinerilor atenieni", “Camillus sal- veaz& Roma" au drept scop educativ cultivarea dragostei de patrie. Iectiile "Progresul", "Omul gi natura” (clasa a VITT-a) int&rese in sufletul eapiilor tncrederea in victoria omului a- supra naturii, ca si fn izbinda care trebuie s& incununeze munca neobosit& $1 consecvent’. "O revolt& a gladiatorilor" si “Despre plebei" oglindesc dorinta arzind& a camenilor népaistu- igi de o agezare nedreapt& a lucrurilor pentru dobindirea unor condifii umane de viat& si intretin dirza voint& de a sprijini aceasté lupth. Lectia "Cicere despre rézboaie" trezeste un sentiment de repulsie faji de acest flagel al omenirii,razboiul. T Tectia "Cicero despre rizboaie", din manualul de clasa a TX-a, care va prilejui discutii asupra pérerii lui Cicero velativila pace gi raésboi, va fi sensibilizat& prin analizarea ilustratiei din text "Corintul distrus de romani". Se stie c& ultimii ap&r&tori ai grecilor au fost fngenun- chea}i de romani la Istmul Corintului in 146 f.e.nede odtre"9 - Textele studiate in olasa a X~a (Oaesar, Cicero, Sallus- iu gi Ovidiu.) indeplineso, de asemonea, cerintele inatructiv- eduoative, {nfayigind vieti de oameni celebri, in (Cloero prin negte © leatjie de modestie", "Portretul lui Gaezar gi al lui Cato"), atitudini morale in "Muoius Soaevola", aspecte de via~ ya moral’ public’ fn "Cea din urm’ noapte la Roma", probleme de filosofie practict in "Epiour sau Zeno?". In clasa a XI~a, autorii studia}i Luoretiu, Vergiliu, Horafiu, Seneca, Juvenal gi Tacit, oglindese situatii si sentimente menite sX influenteze puternic sufletul elevului. Din lectura lui Lucrefiu, elevii se vor p&trunde, o dat& mai mult de necesitatea eliberurii omului de robia temerii de zeit @i de superstit¢ii, oa gi de credinta o& prin munc& neobosit& pot s& ajung’ fauritori ai propriului lor destin. Oda lui Ho~ ratiu adresat&é lui Licinius constitute un sfat si un tndemn de ane pSstra in orice imprejurare echilibrul sufletesc pentru a putea birui greutatile viefii. Din “Blogiul vietii de la fark" (Vergiliu, "Georgica” II, ve475=531), elevii vor simji impreund cu poetul simpatia calaS pentru moravurile curate ale mmoitorilor de pe ogoare. "0 fortunates nimium sua si bona norint" ("0 eft de fericit¢d agricultorii, dact gi~ar da seama de bunurile lor"). In urma povestirii lui Aeneas (Aeneis, II,1~12),elevii yor deveni p&rtagi 1a durerea profundi a eroului pentru distru- gerea cotdtii strimogesti. "Infendum regina jubes renovare do- lorem Trojanos ut opes et lamentabile regnum /Eruerint Danai; quaeque ipse miserrima vidi/ Et quorum pars magna fui (Tu, o reginS, Imi ceri s& fnoiesc durerea nespusé, cum néruiri da~ naii puterea eragului Troia gi o domie de plins, i prépédul vSgut chiar in care parte eu cité avail”) o Wegre Dla acest moment Grecia se afl& sub dependenta Ma- cedoniei, pin& cind sub Augustus este inclus&é in provincia Ahaia. Corintul, oragul de vazdé, a fost distrus de romani pind la temelii, spre 2 nu le concura comerful; majoritatea locuitorilor au fost ucigi. Orice luare de atitudine fati de romeni era indbugit& in singe. Lectia aceasta va intiri mai mult {n sufletele tinerilor dorinja inflactrat& de a fi api- r&torii p&éeii, singura care poate favoriza dezvoltarea omului gi a creafiilor lui.~~ Aceste lectii de literatur&é cu caracterul lor specific de @ oglindd realitatea in imagini artistice, cu un puternic eceficient emotional, dau actului cunoagterii un potem}ial ri~ dicat, cu atit mai mult, cu cit particularitAtile psihice ale virstei elevilor f1 fac ou deosebire sensibili la acest mod de cunoastere. Interpretarea autorilor latini este precedat& de intro ducer asupra epocii in care gi-au dezvoltat activitatea scriitorii. Introducerile au fost previzute fn cuprinsul manualelor de gcoalk, constituind lectii de sine stititoare. Ele cuprind © privire de ansamblu asupra dezvoltarii literaturii $1 asupra factorilor care eu conditionat sau au influentat fenomenul literar in epoca respectivi. Preocuparea profescrului la astfel de lectii trebuie si fie aceea de a face si reias& caracterul specific al epocii, lupta dintre fortele progresiste i cele retrograde. lectia va fi insotit& de un plan, scris pe tabla, care va ajuta pe elevi-la urmirirea expunerii, ugurindu-le lua- rea notelor si fixarea cunogtintelor. Prima lectie de istoria literaturii la clasa a X-a, intitulat& "Literatura latin& din prima perioad’", s-ar putea desfésura in felul urmitor: se va incepe cu delimitarea marilor perioade de dezvoltare a literaturii latine. Caracteriza- re a prime’ perioade (753-264 f.e.n.). Evenimente pe plan intern gi extern. Desfiintarea regalit&tii si instituirea re- publicii 1a Roma. Rolul preponderent al patricienjlor, membri ai vechilor ginfi. Lupta dintre plebei 91 patricieni, din pricina problemed agrare 91 drepturilor politice. Formarea unei aristocratii patricio-plebeian&. Iupta plebeilor séraci pentru revendictri economice (pentru pdmint ¢1 impotriva cametei). Eveninente externe. Un sir de rdzboaie cu vecinii in secolul al V-lea pentru pistrarea independente4, iar fn secolul al Iv-lea pentru pistrarea hegemoniei. Opera. Literatura din prima perioad& (versuri 91 prozd). Caracterul ei popular.97 = Liters in versuri a) Iegende epice, cunoscute sub numele de "carmina con- vivalia" ("dintece de osp&t"). Cintecele erau insotite de flaut gi aveau drept subiect glorificarea birbatilor vestiti. b) "Versus fescennini", productie dramatic’, arm&i de lup- +& Smpotriva conducitorilor, mentionat& de Horatiu. ¢) Cintece de leagin, de dragoste si de dor, de munc&. Literatura tn prozt @) Cu caracter istoric : "Annales Maximi", euprinzind liste ale consulilor,’ ale triumfurilor, ale preotilor, ou men- $ionarea evenimentelor de seam& din cursul anului, constituind wn fel de cronic& a istoriei romane. b) Iegea celor douisprezece table, numita astfel pentrudia fost scris& $i afisatt pe 12 table de ceard. Cu redactarea acs- teia au fost insircinati zece barbati:"decemviri legibus scri- pundis" (450 f.e.n.). Invatate de tineret in coli au constituit cea dintfi carte de scoala romani. Ca tem& pentru acask la aceast& lectie se poate da copie= re pe caiete a plenului lectiei, oa si copierea oftorva din prevederile celor 12 table : "Iussus populi suffragiaque sunto. Si in jus vocat, ito” eto. Comentarea autorilor va fi de asemenea precedaté de 0 prezentare generald. Aici accentul trebuie si se punk pe pozi- ia de clas& a soriitorului, pe atitudinea sa, nu numai fata de problemele legate de art&, oi si fat& de evenimentele poli- tico-economico-scoiale, fata de conceptiile contemporaniler. $1 aceastt caracterizare va fi fdouti dup& un plan, scris pe tabla, urmirit de elevi 94 notat in caietele lor. Prezentarea lui Ovidiu, de pildd, s-ar putea desfisura astfel: A. Epooa in oare a trdit. Fiu al unui cavaler roman nis- out la 43 f.e.n., a Sulmo, in tara Pelignilor (Abrusai de astizi). Mort, 17 e.n.,la Tomia. A trait tn timpul dictaturid "prinoipatus" a lui Augustus, care a consolidat pomitia stip= - nilor de sclavi, sprijinit de armat&. Ourente in literatura; soriitori neintegrati in realit&tile prezentului, privind spre treouty soriitori sprijinitor’ ai principatului (Vergiliu, Ho- Pafiu,, Titus Livius); poeti educati in atmosfera dicgaturii 51 fn a obror oper& se intiinese simptomele literaturii imperia— le decadente. Intre ei se integreaz& si Ovidiu. B. Educa¢ia primitk. Le scoala retorilor,la Atena,Asia~ Mok, fn ceroul literar al lui M.Valerius Messala Corvinus, in oontact ou mardi elegiac’ Tibul gi Propertiu, O» Activitatea poetick fnainte de exil. In prima perioa~ QM: a) "Amores", elegii in trei cértis b) tragedia "Medeca"; ©) "Heroddele", 21 scrisori in distih elegiac; d)"Ars amato- rie", in 3 ofrtis e) "Remedia amords". In perioada a doua: @)"Metamorfozele" (8 e.n.), in 15 cirti a circa 800 de versuri; >) "Festi". 3 D. Exilul. Datorat poesied si greselii("Carmen et error"), £. Activitates din exil: sfristia", elegii in 5 carti; d)"Pontica", elegii fn 4 olirti; c)"Halientica", poem didactic despre pegtii din Marea Neagré; d) "Ibis", invectivd tmpotriva unui prieten. F. Valoarea operei; a) ca document: stiri despre Dundrea de Jos si Dobrogea; b) oa realizare artisticd. Caracterizat& prin redarea stirilor sufletesti, prin predilectia pentru elemente de eruditie, pentru forma minutios cizelaté. G. Posteritatea lui Ovidiu, Prejuirea lui in timpul Re- nagterii gi fn vremurile moderne. Omagiul adua cu prilejul bi- mileniulud de la nastere. Tradus la noi de B.P.Hasdeu, G.S. Virgolici, $t.Bezdechi gi Theodor Naum. Oomenteriul de idei al textelor se face pe baza comenta- riulud gramatioal, ou ajutorul notelor $i al comentariului de idei previszut la fiecare lectie. Procedeul const&é in lectura textului pe unitifi are cuprind o idee. Dup& formulerea ideii principale din cadrul paragrafului oitit se trece mai departe, pink la capitul textului. Este de prisos sé amintim necesite- tea oa profesorul si-si stabileaso’ mai dinainte unit&itile fie~ obrui text, pentru a putea indruma cu bune rezultate comentarea. Qu prilejul analiszei literare a operei trebuie si ne ferim de pericolul de a diseca opera literar&’ printr-o analis&-~D- Gave grirberte integritetes percepylet of care transfornh chiar oi ¢oe mal valorcash operi literar’ intr~o scheuh ariti. Megli- Javea foryet onotionale « operel litersre, aualiza exagersts, excesul de intrebéri care nu stimileszé gindires constituis cole mai greve lipsuri ele predérii literaturii. Tectitle destinate unui scriiter se vor iucheia eu o lec~ $10 de sinters. Schema sinoytick trebuie 24 aids un caracter ingri jit 91 organizet. Fe parcurs, pe misuri ce urneazi 24 20 stabilenscé © nouk concluzie eu privire la autor, se recomands ca profeso- Tul sk adreseze elevilor intrebiri. Bispuneul eorect va f1 ex> prime Ge profesor intr-o forms mai ingri sits, notes pe tab1h Gi de toti elevid elasei. Trésiturile dowizacte ale ecriitors~ lud studdat e util s& fie legate totdeama de 0 expresie can un vers caracteristic, eum este versul sublim pus in gra D4 donei de Vergilius, atunci cind aceasta primeste pe fugarii troieni, dindu-le ospitalitate: ~Non ignara mali, mizeris suc~ curere disco” (“gi eu stiu ce ¢ suferinga gi am inviyat sf apt pe cei ce se gisesc in nencrocire”) sau vereul in care Verzi~ ius aratdé cum noaptea navdleste pe pauint ex umtrele zale: ‘You ruit et fuscis telluren amplectitur alis~ (“Scaptea 44 us- valad gi fubrit¢igeaz’ pémintul eu aripile sale negre)-Dacd p2>- fesorul socoteste cd elementele pe baza chrera ‘repulse crase concluziile finale n-au fost suficient arectuate, ¢1 sretaie e& recomande elevilar si-gi adinceascd emogtinyeie, indiets- du-le lectura suplizentaré din texte sau dix cratucert,i= f= tregime sau extrase. In aceasté privingé mexzicnds <4 exiscé nenumarate traduceri izbutite, risipite i= diterite revise $+ le aibd in vedere. Studierea ac— torilor latini mai are gi sarcina de a dervilci elevilor less- gure organici dintre confinutul temstico-ideolozie orald; 2) pregitirea elevilor pentru a intelege un subiect nou; 3) comunicarea sau expunerea materialului nou de c&tre profesor; 4) fixarea cunogtintelor prin repetarea sub form& de discutie si prin reproducerea verbal& a materialului predat; 5) tema pentru acasé si explicarea ei. Fiecare verigi a@ lecfiei urmiregte un scop bine definit. bs Verificarea eunostintelor se face, de obicei, prin ches- tionare: gi constituie totodat’ un exercitiu de repatare. Ea ajut& le armonizarea sistematicdé a intregului material studist, facilitind tragerea concluziilor gi contribuind la dezvoltarea gindirii gi vorbirii.Yerificind lectia zilei, nu trebuie s& ne declarim prea ugor mulfumiti de munca noastrd,ci s& avem necontenit in vedere c& elevii trebuie s& fie st&pini pe intreaga materie predat&é. De aceea, de cele mai multe ori, dup& ce am formulat o intrebare principald, vom pune elevului si intrebiri care s& se refere la materia parcursi. Continutul acestei intreb&ri trebuie s& fie in strins& legitur& cu intrebarea prin- eipal&. Din ceea ce am spus pind acum rezult& pentru profesor obligatia de a organiza cu dibucie si din timp chestionarea,= 13 = avind {n vedere uraitoarele; 1) chestionarea trebuie ok fie minutios gindit&; 2) fiecare intrebare trebuie s& fie precis formulath, ceea ce impune elevului alegerea materialului celui mai potrivit pentru rispuns; 3) sk formuleze frecvent fntre- viri care sk duck pe elevi la cercetarea cauzei evenimentelor (de ce?). Comunicarea noilor cunostinte este precedaté de pregitirea elevilor pentru a intelege un subiect nou. In aceast& pregitire trebuie s& avem in vedere faptul o& deseori ne aflin in situatia de a face legitura intre subiectul nou si materie- Jul lectiilor studiate mai de mult, iar nu cu materialul din lectia precedent&. Aceasta se intimpld mai ales la temele de gramaticé. Aga,de pildd, lectia despre “Comparativul adjectivului" este previzut in manual si se facd dupa declinarea a V-a. Te- g&tura cu declinarea a III-a se stabileste in chip metodic prin discutarea cu elevii. Profesorul va incepe repetitiile de declinarea @ III-a chiar in cursul verificdrii. Aceast& munca va fi desvirsit&é la momentul afectat pregatirii noii lectii. Profesorul va intreba,de pildi clasa: "Ia ce declinare am in~ tilnit substantive terminate in -or?"Discufia aceasta {i face pe elevi activi 91 fi sileste s& gindeasci, Dup’ ce s-a ficut progitirea pentru intelegerea noului subiect, profesorul va trece la expunerea materialului. Predarea lectiei noi va incepe cu anuntarea pe tabld a titlului lectiei. Dac& lectia are um continut istorie, cum sint multe lectii in manualul de clasa a VIII-a si a IX-a, profesorul va prezenta continutul in indi meri sau cu aminunte (dacd acestea sint previzute in lectie) sau va apela la cunostintele anterior dobindite de elevi. Fi De pild&, la lectia "Mausoleul lui Augustus" se vor da explicafiile necesare despre" Mausoleul din Halicarnas", pri- mol monument de acest fel, despre constructia acestuia,despre Intelesul $i etimologia cuvintului. Comumicarea noilor cunog- tinge trebuie totdeauna si:tinds si largeascA orizontul cunoagterii stiinjifice 91 si pregiteasch pe elevi pentru munca 4ndependenté. fv. Manualul de limba latin de clasa a VIII-a,p.79-- lo = Fie ed predarea noilor ounogtinje se face sub forma und naratiuni emotive sau plastice, fie sub form’ de discutie sau Sub forma unei expuneri sistematice, rezumative, profesorul trebuie si se stréduiasci s& captiveze pe elevi,trezindu-le interes pentm lectia predaté; el trebuie si se fereascd de a se rezuma le manual, determinindu-i gi pe ei s& facé lecturi pentru imbogitirea cunostintelor. Aga,de pild&, la lectia "Ju- F&mintul atenienilor"* se va face o scurt&’ incursiune in istarie, ardtind fn ce const& "dokimasia".? In chipul acesta se va dezvolta la elevi dragostea si interesul pentru cunostinte— le de istorie antic&, oferite de lectiile de limba latin& din carte, implicit curiozitatea de a consulta manualele de istorie $i mitologie etc. Cu prilejul lectiei "Darius gi Scitii"? profesornl igi Ya imbogiti expunerea citind din povestires lui Herodot (C-Iv-a)* insistind asupra atitudinit curajoase a re~ gelui scitilor Idanthyrsos, concretizat& in rispunsul dat de Idanthyrsos solilor persani; "Noi nu avem nici cet&}i, nici se- mindturi pentru care s4 ne incdierdm mai repede ou voi fn lup~ +&, de team s& nu ni se strice. Dack ins& trebuie cu orive Prey gi cit mai grabnic si ajungem aici, avem (de aptrat) mor~ mintele piringilor nogtris ei bine, dack le gisiti,incercati s&le pingéri¢i gi veti afla vol atuncd dack ne vom lupta cu voi pentru ele sau nu ne vom lupta". In cazul acesta si ou prilejul alvor naratiuni istorice, in care se exalt& patriotismul, Povestirea profesorului trebuie s& fie ascultath cu "respiratia retinut&", s& pitrundé adine in sufletul copiilor. ly, ‘Menvelul de limba latin’ de clasa a VIII~a, p.79. 2 duatitiearen see de tin&rul atenian of a tad ae a cind erau inscrigi in registrele cetétenilor TE ieee in’ dicfionarul "Onomasticon" al Tad Pollux, VII: 3 wanualul de close a VITI-a, p93, *Herodot, traducere de A.P. P kows ki gi ¥.Vant, Bucuresti, facgetingirisye $9619 p+357e= loo + Fixarea ounogtingelor represinti procesul de perce) 4 de infelegere a materialului expus de oltre profesor. la fixer verifio’ modul fn oare elevii au asimilat ounostin~ fele noi, sint sesizate eventualele lipsuri. Prin fixarea ov- nogtintelor le leotie, se usureazt munca independent a elevului acasks profesorul di explioatid suplimentare, atuncd ofnd se simte nevoia gi cautt a& sporeasod interesul elevilor. cu prilejul fixtrit ounostintelor, profesorul va fine seama tn mod deosebit de elevii putin atenti 91 deot rimapi fn urmi, Pedagogii sovietiod recomandé ef se punk note 91 fn timpul ve~ rificirii ounogtintelor, stimulindu-se astfel interesul elevilor. Temele pentru acas& dezvolt& priceperea 91 deprinderea de muno& independent& a elevilor iar aceasta contribuie in mod hotiritor la ridicarea nivelului general al invAt&turit in gopala, O condifie care garanteaz&k efectuarea temelor cu bune rezultate este momentul dirii temelor. Datoritd utilizirii ne~ rationale a timpului afectat fiectrei lectii 91 lipsei de ple- nificare a materialului, multi profesori dau temele pentru aca si, dup& ce s-a terminat ora, faré Bh dea explicatiile necesare. In asemenea situatii, elevii nu stiu precis ce au de fa~ eut, nu cunosc scopil temed, nu gtiu cum trebuie si lucreze 51 nu pot face faf& greutitilor ivite. Tot atit de important oa 91 momentul durii tenelor este controlul lor. Acest aspect este deseori neglijet. Uneor4 controlul temelor se face superficial, formal, féré s& se anali- zeze continutul gi felul in care au fost lucrate. Exercitarea unui control permanent 91 exigent constitule o garantie pentru formarea la elevi a deprinderii de a lucra regulat, sistematic g1 opdonat, un mijloc de a preveni réminerea in urm& la invéfaturd. Stabilirea _ecopului lectiei. Ce inseamnd scopul lectiei? Piecare lectie igi are sarcinile ei instructiv-educative. Aceasta formeazk esenta lectied. Aga, de pild&, lectia "Un profesor vorbegte elevilor" din manualul de clasa a IX-a va avea drept scop instructiv repetarea pronumelui in intregine, pronune invitat eu prilejul celor gase lectii ce i-au fost~ lth RPI WuIbe te yeoErenh, broyel otucavin al lecyies we t4 2%. Noagheven Obiigayiiion siavelut” (cbligagit te & te eovle te Aiminoayh, G9 angi revedaw lecyiiie, waviathelas pe pits: 01 pe phringl). Kevyul etmcabiy 01 lecyiel trebuie tvitceme Peyinub. le asews, yrotenorsl ve chute om Ovph oomeuberes tex bulul #8 wcceth tn evitents 14eile. Leserrl, professrii seen periments’ confunth acopul lectiel on eonziamtel €1- Intern ning scopul lectiel, profescrul va realize o lecyie mei clas, mal explicith, wal incheysth, cu o sercink bine tetermints, lectis avind tototath o mre valosre etucetivé. Precizares jus th a scopulut lectiel nu se face ou upuringds pestru a1 ete Dili, profesorul trebule cu mumei 24 euncescd axdmomyit mete rialul, dar #4 tie eb-1 aprecieze din pasct de vette = mare xist, ceringé care~i inpme cultivarea lui eu persevereryé an- tru completarea cunogtintelor din tezamrul mrxiaw-ieciziameg Eleborarea planului lectiei se va face Gup& studierea tameini- ot a materialului de predat si a scopului urm=rit- Tipuri principale de lectii. Zinind seama de criterici scopului, lectiile se pot grupa in urmitoarele categorii: 1) lectia de tip fundamental, care cuprinds toate verigile =~ cesului de invitamint. Aceasté form& a tipalui fundamental ae lectie mai poart& denunirea de lectie wixté sam combinstile~ $ia care cuprinde toate verigile procesului didactic ars wxi- toarea dezvoltare: a) organizarea clasei pentru mmnc{1"- 2"); bp) verificarea lucraérilor pentru acas& (3'-8"); ¢) pregétire: gi anuntarea temei; d) expumerea si explicarea materialul=i nou (lo!-20'); e) fixarea materialului expus; f) explicerea temei pentru acas& (5'-8"). Dack in clasele mijlocii se {in lectii de primal tip,== clasele superioare se impune 0 mai larga folosire a lec}iile= consacrate unei anumite etape a procesului de invitiufat,atics lectiilor de transmitere a cunostintelor pe baza expenerii profesorului. Tectii de formare a priceperilor si deprinderiler. I= aceste lectii destinate muncii independente, este urmirita = lectii cu o structur& si metodic& deosebité’ Indrumarea elevilor pentru munca lor independent&. Aceste lectii sint nece- sere mai ales in clasele mijlocii, pentru c& aplicarea cunos-~ 107 ~ tingelor dobindite la explicarea lucrurilor noi fn timpul lec- ied gi rezolvarea temelor date Pentru acasé nu pot, in general, asigura fixarea cunogtintelor 91 transformarea lor in priceperi gi deprinderi (cind acestea sint cerute de confinutul uned anumite pirti din programa). Practic,cum se realizeaz’ o astfel de lectie 7 Pe baza unei teme imediat predate 1 inck neverificate, profesorul conduce pe elevi pas cu pas pe calea insugirii celor mai potrivite metode de munc& independent&. Prin intrebari cauté s% sonving& pe elevi de felul cum trebuie si lucreze, de necesita— tea de a confrunta explicatiile din manual cu notitele luate in clas& Elevii trebuie convingi ci este o gregeald de a in— cepe lectia prin cuterea cuvintelor in dictionar, c3 este necesar&é mai intii parcurgerea textului pentru delimitarea pro— pozitiilor, pentru stabilirea felului lor. Dupd ce profesorul s-a convins de faptul c& elevii au c&pStat deprinderea de mun— c& independent&, se pot da teme: pe care elevii le vor efectua singuri acasd. In clasele superioare, lectia poate fi exclusiv consa— crat& materialului nou sub formi de expunere. Structura unei lectii-prelegere, destinat’ in intregime commicarii unor eu- nogtinte noi, se reduce la : 1) comunicarea temei lectiei si ar&tarea importantei ei ; 2) prezentarea planului de expunere a temeid; 3) expunerea succesivi a temei dup& plan; 4) fixarea concluziilor esentiale la fiecare punct al planului; 5) indi- catid pentru aprofunderea gi fixarea cunostintelor prin munci independent’; 6) lucrarea pentru acasd. Dack verificarea cunostintelor elevilor se face la orice lectie, sistematizarea lor si aprecierea lor exacti,ca si eprecierea materiei expuse necesit& lectii intregi destinate acestui woop, mai cu seamd in clase superioare, in care tim pul destinat unei lectii ourente nu este suficient pentru che- stionare, pentru repetare si sistematizare. Prin repetitie,cunogtintele devin mai clare, intrucit sint privite din perspec— tive moi. Repetarea prin sistematizarea cunostintelor se face 1 gure de pedagogie generalé , Cluj, 1958, p.259.Pe capitole gi probleme mari si mai ou seam’ la inceputul 51 sffgitul trimestrului seu a anului scolar. Repetarea nu tre. buie si se reduck la o simpld recapitulare a materiei anteria, predate, o1 s& aducd elemente noi care s& contribuie la imbo~ g&tirea continutului cuncagterii, evitindu-se monotonia 51 lipaa de interes a repetrilor mecanice. In repeterea materies se vor folosi gi procedee diferite decit’ cele de la. predares se va cere elevilor si utilizeze gi s& deseneze hirti, s& al~ c&tuiesck scheme si tabele. Introducerea unor elemente de “noutate" nu {nseamn& predarea uned materii noi, care s& se suprapun& peste cea veche¢icombinarea materiel predate intr-o form& nout, féoind apel la oxenple, care si invicreze materia ul vechi din lectiile curente.” Avind in vedere aceste cerin- $e, deducem c& finerea lectiilor recapitulative nu este ugoari, Dup& scopul pe care-l urm&rese, dup& continutul lor diferit, dup& metodele pe care le intrebuinteaz&,léectiile de repetare au diferite structuri. In general, aceste lectii se des- fdsoar& in urmitoarele condifii: z 1. Formularea de cdtre profesor a temei, care este scri- s& pe tabl&d sau plangie : 2. Preg&tirea elevilor pentru parcurgerea activi a mate~ rialului de repetat, prin commicarea planului. “ 3. Dezvoltarea de citre elevia problemler de baz’ prin ge- tod& euristicd sau catihetick pind 1a epuizarea tuturor punc- telor din plan. 4, Concluziile lectiei si indicarea precist a materialu« lui de repetat. © important& deosebit& au recapitulirile din ultima eta- p& @ anului scolar. In vederea buned desfSsur&ri a acestei activitési geolere, conform ordinului Ministerului Inv&fSnin- tului, s-au suspendat in aceast& etap& activitatea cercurilor de elevi, concursurile cultural artistice si sportive,reuniu- nile, simpozioanele $1 oricare alt’ activitate care i-ar putea supratncarca pe elevi. 1 curs de pedagogic generald, Cluj, Lit 6 1958, p.263- . J, Litografia Invittmintului,= 109 = eh eee clasa a VIlI~a se poate face o Tecapitulare fi- pe textelor de la sfirgitul manualului, avind in ve~ Gore verbul, de pildi, alc&tuindu-se pe tabld un tabel in ca- Fe a& figureze conjugarea, modul,tinpul, numirul, persoana. In clasa a Ix~a, in vederea recapituldrii se pot recom manda teme axate pe sintaxa Propozitiundi,frazei 94 pe con- ¢inutul fragmentelor. Ca teme de Gramatic& indicate pot figu- ra "Complotiva acuzativ ou infinitiv"’, "Participiala absolu- th”. Ca teme privind confinutul de idei, s-ar putea recomanda “Lapte pentru ova mai bund a celor asupritt 91 exploatati in soctetatea sclavagist&" (se vor indica textele respective). In clasa @ X~a se pot recomanda ; "Poetul Ovidiu,primul ofntirey al meleagurilor patriei noastre’’ "Critica. so- ciethyis solavagiste romanes "sintaxe conjunoyied ut’, In clase a XI~a, in care programa pr je numai doud ore de recapitulare, vom axa temele pe continutul ideologioy dati doud tome: a)"Valoares oritioid literare 1a Horatius 91 limitele e4"5 b) "Umanismul lui Vergiliu". Proghtires lectiilor finale recapitulative constitute o sarcini de mare rispundere pentru profesor. Regultatul a ted munod este nu numad o verificare temeinick a elevului,ot gi @ striduinyes profosorulul.s Rezolvarea ou susces & problenelor werioase ridicate de repevares materied 1a eftrgitul anulud goolar depinde de sim qul de rispundere ov care ne privim sarcinile, de congtiinelo~ sitates ou care lo servin.FLANURI _§I_CONSPECTE_ Bunul mers al activit&tii didactice impune profesorului s& se preg&teasck nu numai pentru o lectie, ci pentru predarea unui sistem fntreg de lectii prevézute in cadrul unei teme. finind seama de felul in care a decurs munca cu élevii,profesorul va definitiva in ajunul fieckrei lectii plenul respectiv, complet indu-1, tmbog&tindi-] cu sugestiindi.pe besa etferientel dcbindite pind atuned, Grija profesorului la definitivares lectiilor va fi aceea de a lega subiectele lectiilor totdeauna de problemele de actualitate, ca: lupta pentru construirea socialismului in fara noastr&, lupta pentru pace gi progres, lupta pentru dezrobirea popoarelor aflate inci in dependent&. St@@ierea secie~ t&fii sclavagiste romane nu ar avea nici o ratiune dac& prin aceasta nu ar rezulta intelegerea stiintific& a stadiului ac- tual de dezvoltare a societitii si a perspectivelor ei de viitor. In definitivarea planurilor lectiilor, profesorul va tre- bud s& fack o just& planificare a verigilor unei lectii asa fneit lectia si fie incadrat& in euprinsul unei ore. Este de preferat ca la sfirgitul lectiei si ne rémink ofteva minute @isponibile decit si impiet&m asupra recreatiei elevilor sau a orei urmitoare. Pregitirea din vreme a materialului pentru fiecare verigi a lectiei va avea ca rezultat o economisire a timpulut 91 o orestere a productivitatii muncii. Dar exectite- rea constiincioasd a planului lectiei nu trebuie si determine din partea profesorului o atitudine rigid’; tocmai buna organizare @ planului, stapinirea planului fn toate aminuntele trebuie s& dea profesorului m sentiment de @igurant& si de li- bertate. Dack profesorul igi va ecnsulta planul fn fiecare moment, trddind neliniste in privinta realizirii acestuia, va Pierde legitura ou clasa, iar fn sufletul elevilor se 7 nagteelles un sentiment de indoial& ou privire le temeinicia preghtirit profesorului. Blaborarea plenului 91 consultarea materialului oferit de manual va sugera profesorului si eventualele intrebéri ale elevilor in leg&tur& cu diferitele verigi ale lectiei. De aceea, profesorul trebuie s& fie pregitit pentru a rispunde gi laintre- v&rile> elevilor. Nu trebuie si pierdem din vedere c& multi elevi au o lectur& bogat& 91 c& interventiile lor trebuie luate fn seam&. Refuzul de a réspunde sau sisteml de a amina rispunsul pentru o or& yiitoare situeaz’ pe profesor intr-o pozi- fie putin favorabild, De aceea, se cuvine ca in primii ani al carierei sale, profesorul s& depund o munc& st&ruitoare pen= tru pregitirea temeinic& a lectiilor. Inainte de a trece la tntocmirea planurilor lectiilor, profesorul este obligat si intocmeascd orarul pe tot anul,iar pe baza indicatiilor din programa scolar& si-si alc3tuiascd planul calendaristic pentru primul pitrab.” In vederea predi~ rii {gi va fntoomi um plan concis, sau un conspect al lectiei. Din plan trebuie s& rezulte tema lectiei, scopul ei, metodele gi procedeele metodice, materialul didactic necesar , expunerea succesivé a partilor lectiei, continutul fiecirei parti. Planul de lectie se alcituiegte in functie de tipul lectiei, structura lui variind de la o lectie la alta. Plenul lectiei se noteazi pe scurt. Conspectul lectiilor se deosebeste de plan, intrueft fnsemnirile sint mai amplu f&cute. Conspectul este in functie de preg&tirea profesorului $i de informarea lui. In conspect, profesorul prevede intreg conjinutul lectiei, notin du-s1 chiar eventualele rispunsuri ale elevilor. Dim in cele ce urmeazé doud conspecte, care nu au valoare absolut&; ele sint, mai de grab’, sugestii care pot fi aplicate in mod creas tor. Ceea ce nu trebuie sk se piardé niciodat& din vedere este faptul ca in procesul de invitimint si fie stimulat& si folosit& fn mod deosebit participarea activi a elevilor, 1 pin in enexe un plan calenderistic.-n2- Qemspectul lectiei “Lecuitorii Ttaliei” Grice lec}ie incepe cu momentul organizatoric menit s& stabileasch linistes, si concentreze atentia elevilor si si metere absexyele. Dupi momentul organizatoric urmeazd contro- Tul temei. (Exereifiul privitor la prezentul verbului sum, de Ia 7-15) $i apoi verificarea cumostinyelor din léctia prece- @enté “Prietenul meu" .Profesorul adreseaz4 clasei intrebarea: “Oe-egi invézat la latina in lectia trecut& ?"Blevii raéspund c& ez evst lectia “Frietenul meu". Profesorul cere confinutul textului fn romineste: “Paulus si Quintus sint elevi silitari gi inbese cérjile. Paulus este finl unui suncitor. Profesorul lema& silinza lui Paulus si Quintus. Sextus $i Aulus sint elevi lenesi. Profesorul dojeneste lenevia". Zlevii sint solicita}i s& reprotuc’ in latineste cuprinsul textului: “Paulus et Quin- ‘vas éiscipali seduli sunt et libros amant. Paulus filins fabri est. Wazister @iligentiam Panli et Quinti laudat. Sextus et fulms discipuli pigri sunt. Magister pigritiam castigat”.Pro- fesorul intreabi pe priml elev ascultat functia sintacticd a lui “seauli sunt” gi functiile morfologice ale lui "seduli” gi “cunt”. Im al doilea exexplu,analizeaz& rolul sintactic si morfologie al lui “fabri*; in al treilea exemplu, rolul sintac- the al lui “diligentiam”; in al patrulea se analizeazd cuvine tal “pigrim gi in al cincilea exemplu,"discipuli”. kpot profesorul va anunta subiectul leetiei noi, scriin- fc-1 pe tabla atit pe cel de literatura "Locuitprii Italiei” eft gi pe cel de gramatici, "Bubstantive masculine la declina- real 44 Il-a". Dup& citirea expresivi a textului de c&- tre profesor urmeazi citirea pe fragmente de citre elevi, pe pace vocabalerului previzut la sfirgitul lectiei. Dup’ tradu- coves traguenter& urmeazh traducerea integrali. In vederea explicbrit sublectului de gramatick se va atrage atentia asupre gewmluit lui “incola”, "nauta” si "poeta", indicind c& sint magenline de declinarea I , fécind in acelagi timp un parale- liom cu lisba romink, unde intilnim substantive ca "popa", "calfh". Acoste substantive vor fi trecute pe tabl& cu indica- pia “Hubstantive masculine de declinerea I "3 de asemenea, pentra “salue”, “pirus", "cerasus","platanus" i "Aegyptus"~ 113 ~ se va face 0 @ doua rubrick, pe tablé, sud titlul’Feminine de deolinarea @ II-a". Tot fn cursul traducerii fragwentare, pro~ fesorul va insista asupra cuvintelor tnrudite eu cele romf- negti, ouprinse {n text, ca; "“4ndustris”, "nautae", "cantant™, "mali", "piri", "cerasi gi "“fecunda", aritind corespondentele lor rominesti 91 familiile de cuvinte a lui “industrii” $1 “nautae" in romineste. Inrudit cu "industrius-a-um", avem in romineste “industrial-s", adj. (dup& fr. industriel )s"a in- dustrializa" (dup fr. industrialiser ), "industriag"’( industrie + suf.:a9), "industrie” (lat. industria , fr. indus— trie );"industrios" (fr.industriewx , lat. industriosus ). Din "nautae" avem "nautic" (fr.nautique , lat. nauticus ), “nautil", substantiv masculin, molusc& din mirile calde, cu corpul tnchis intr-o scoic&, impartitd in mai multe inc&peri (fr. nautile , let. nautilus ). Urmeazd traducerea integra- 14 a profesorului si discutarea cu ajutorul elevilor a ideii din context: Harnicia agricultorilor $i corabierilor romani. Dup& ce se vor da lémuriri asupra flustrajiei din carte, se va trece la explicarea subiectului de gramaticd. Materialul de gramatic& a fost din timp pregatit pe tabld. In dreptul fiecd— ruia dintre substantivele masculine, elevii sint solicitati si indice gi s& scrie adjectivul adecvat:"incola strenuus”, "nauta impavidus", “po8ta clarus", “malus", “pirus", “cerasus"si “platanus alta" si "Aegyptus fecunda". Fixarea cunogtintelor se face declinind uml sau doud din aceste substantive, insotite de adjectivul corespunsitor. Urmeaz& formularea regulii declin’rii a II-a. Lectia se va fneheia cu ldmuririle impuse de tema pentru acasa. 1 mextul: Locuiterii Italiel. "Incolae Ttaliae agricolee industrii s¢-nates npavitl sunt. Multi poBtae Romancrom vi- tan pigrorum agricolerum cantant. Bonus agricol etiam ma— Tos, piros, cerasos curat. Mali, piri, cerasi altae non sum. Platani altes sunt eb non modo in Italia, sed ‘etiam in fean— da Aegypto creseunt".-114- bul ei "Iupta de 1a Selamina” Tectia incepe prin "momentul organizatoric". Dup&’ aceasta, urmeaz& coatrolul temei efectuate acas& $1 apoi verifica- ea cunogtintelor, care se realizeaz& prin intrebiri puse cla~ @ei asupra lectiei precedente sau prin ascultarea a doi-trei elevi la tabld. Verificarea incepe prin intreb&ri puse de profesor. "Ce nt se spune in text despre firea galilor?” R&spun~ sul elevilor: "Galii erau oameni s&lbatici". Profesorul cere Feproducerea in latineste a raspunsului:"Galii homines fero~ ces erant", ‘Ce fel de predicat este “feroces erant". Din ce este alcttuit? De ce declinare este-"feroces"? In-ce“cate- Borie de adjective se incadreazét is A doua intrebare pusi de profesor: "Unde-si aseas& l&ca— syrilo galii?" Rispunsul elevilor: "Galii isi aseaz& l&caguri- le intre Alpi gi Pad". Reproduceti textul tn latineste. Ras- punsul: "Galli sedes inter Alpes et Padum ponunt", Cere este forma substantivului “sedes" la nom.sing.? "Din ce declinare face parte?" A treia intrebare: "Cum au ajuns galii la Roma?" R&spunsul: "Devastind toat& Italia". Reproduceti textul in latineste . "Vestantes omem Italien" . Ce functie indeplineste “vastantes"? Intrebarea a patra: "De ce se pregitesc _ vomanii s&-gi r&éscumpere viata prin aur?" Rispuns: "Intructt sint constringi de foame.". Reproduceti in latineste raspun— sul . "Fame coact vitam auro redimere parent". Ce functie indeplineste "fame". "De ce declinare este substantivul?”, Dup& verificarea cunostintelor, profesorul subliniaz& faptul c& textul a cuprins numeroase substantive si adjective de declinarea @ III=a, 91 c& ele vor servi la repeterea intregii de- Unkri. Aceasta constituie pregétirea pentru lectia noud. Apod, Profesorul anuny& subiectul lectied noi, scriindu-l in acelasi timp pe tablas "Lupta de la Salamina"? $i dedesubtul ei, subiec- 1 Iat& toxtul: De vietoria Salaminia multi scriptor. narr: Numerus navium Persarum ingens erat. Tnnunerabiies copes ne hostium in Graeciam navigabant. Graeci tamen Paes superant. sd asalpie snore etotkeR,, ate Atheniensium, magnos hono= + inmerito libertas commun: - vate erat. ° ¢ Manvalul de cl. a VilIca Doe eae pee=115 » tul de granatiol: "Recapitularea declinirit » I1l-a” (e sub- stentivelor si a adjectivelor), Predarea notlor cunogtinte 1n~ cepe prin prezentarea luptei de la Salamina (490 f-0on.)*. Apod profesorul citeste textul in intregimes urmeaz& citirea pe fragmente de c&tre elevi cu ejutorul cuvintelor gi indru- mati de c&tre profesor. In prima propozitie va arita ch or~ dinea cuvintelor nu este’ ordinea obignuit& in limba romin&, In Limba latin&d cuvintele pot fi asezate mult mai liber decit in limbile moderne, cesta fiind un caracter esential al sin~ taxei latinesti. De aceea, elevul incep&tor, inainte de a traduce, trebuie si schimbe mai intii asezarea cuvintelor potri- 1 pup infringerea persilor de 1a Marathon din 490 f.e.n.,unde Atena a cistigat o straélucité biruing’ datorita vitesiel ostasilor s&i, care nu si-au precupefit viata pentru apéra- rea liberttilor, persii an inceput mari pregétiri pentru vm nou rézboi. Conform planului stabilit de Xerxes, arnata de uscat striate rant $i Macedonia coborind in trecia, dinspre nord, In timp ce flota persand o insotee de azroape, Geve Tungul yrmululy Grecii eu hotarit of infeuate pe persi, incredintind Spartei conducerea suprem& a operajiilor de rézboi. Lupta pe.uscat s-a dat la Termopile, unde grecii an fost trédati. Aceasta trédare a vermis persilor s& patrunda §n Grecia Gentral&, pustiind Atica si Atena, pérdsite de lo- ouitorii ei care s¢ refugiasera in Salanina’si Felovonez. _ Iupta s-a dat pe mare la Salanina, unde flota greceascd a dp tigat o biruinja strélucita,s cordbiile persane care mi sedpasere s& se retragé, Profesorul va sublinia faptul c& lupta pentru libertatea si aprarea patriei a aius totdeama vietorie celor ce au purtat-o (exemple: lusta de la Rovine, risboiul dus pentru eliberarea coloniilor, rizboiul dus de U.R.S.S. pentru apirarea patriei cotropite). In afard de sis~ temul acesta al expunerii fécut de profescr, se poate in trebuinta metoda conversatiei. Conversajia poate fi folosi- favnunet “tn cogul in care elevii au anumite cunostinte, fie acumulate in cadrul procesului de invatinint, fie dobindite prin propria ler experient&. In caz contrar, ou este decit un searbid “joc de intrebari si rdspmsuri", asa ci este mai bine ca profesorul s& expund singur faptele decit s& trans— forme dialogul in ceva plictisitor si lirsit de con}inut.In timpul conversafiei, profescrul trebuie s& conduck eu ea olasa ins} obiectivele ‘proj fiind preocuvat si tink m- Feu treazi atentia tuturcr elevilor. Ruspunsurile in cor treduie evitate, obei Smpiedics cunossterea rispunsuriler indi- viduale ale clevilor si tulbur& ordinea clasei. Conversaytie final& treduie si cuprindd intrebri care si ajute la sis— tenatizarea naterialului. Ve “Pedagogia" B.S.D.P.,195%, Capitolul “Conversatie™, P.17-188.-116- vind-o ca in rominegte, De exemplut multi scripteres narrent de victoria Salaminia. Aceast& ordine este ordinea Sramatica- 1a, fn care subdiectul vine tn fruntea proporitied, ter preaicg tul le sfirgit. "Ordinea retorich" se abate de la con arktery mai sus gi are de scop s& scoaté tn evidenti ideile cele nay Mnaemnate, punindu-le la inceputul seu la sfirsitul propozi_ tiei. Apoi, se va trece la propozitiile urm&toare, subliniindu-se adjectivele "ingenus"innumerabiles", "communis" gi gyp_ stentivele “scriptor","navis", "hostes", “dux", "honor", "Athe. niensea", "libertas", Urmeazk traducerea integrald f&cnt& ae profesor gi scoaterea ideii centrale. Pentru predarea cunogtin_ felor de gramaticd privitoare la declinarea a III-a, va pre zenta pe tabl& elevilor o schem& pe care si-a pregdtit-o acass pe baza lectiei ficute si a celor precedente. Urmeaz& fixareg cunogtintelor intrebind clasa prin ce se deosebegte categoria substantivelor imparisilabice de cele parisilabice. Prima ce- tegorie cuprinde substantive terminate intr-o congoent si prezint& un num&r egal de silebe la nominativ gi genitiv. De aceea, declinarea se mai numegte gi declinare consonantick, spre deo sebire de celelalte declinéri ale c&ror substantive au tulpina terminat& intr-o vocalaé. Declinarea parisilabic& cuprinde substantive cu tulpina terminat& tntr-o vocal& (-1) gi care prezint& la genitivul singular o silab& in plus faf& de nominativ. Apod proZesorul remarc& c& temele consonantice apar mai totdeauna schimbate la nominativ. De exemplu: "leo-onis" ; "miles-its$ “homo-inis" datorit& unor legi fonetice.~De a a> profesorul va sublinia c& pentru a putea declina un aubdstentiv de declinarea a IIIna trebuie sk-i cunoastem tema. Aceasta se afld user, lisind de o parte terminatia -ig a genitivulud singular. Cuncs- cind tema, objinem diferitele caguri prin addugirea termins}ii- lor respective. De aceea, fnviterea sudstentivelor la nominativ 91 genitiv einguler este la declinerea III~e si mai necese- TH ca le colelalte declinuri, Apot, va erdte ck aubstantivele 94 edjectivele neutre au trei casuri egale la nominativ, acu- zatiy 4 vooativ singuler 94 plural. Le plural eu terminatia ~B 08 1a declinarea a Tima. Lectin a8 termin’ ou explicares temed pentru aoask,ell7e PLAN DE IBOPIE Date Subiectul; a) Un réspuns spartan b) Maxine Viitorul indicativulul la conjugarea I 94 & II~a- Soopul lectiei: Dezvoltarea sentimentului de dragoste pentru patrie gi de tncredere in cauza dreapti pentru care luptB popoarele cotropite. ke Insugirea viitorului indicativulud la conjugarea I gia IT-a, in vederea mei traduceri corecte. I. Moment orgenizatorig, 2' 1 notarea absenteler $1 ste- pilirea ordinei in clasd, in vederea inceperii lectiei. IZ: Verificarea cunogtintelor, 15". avind tn vedere ch lectia precedent& a fost o lectie de recapitulere a pronume= lui, verificarea se va face dindu-se elevilor s& tradued, de pild&, urmitosrele propositii legate de text: "Acel vestit Hanibal a trecut munjii Alpi. Hanibal a imbirbtat pe soldati prin aceste cuvinte. Aces Italie pe care 0 vedeti este sila gul dugmanilor nostri. Rona insisi va fi in miinile noastre, Cine ne-a impus necesitatea acestui rizboi7" Profesorul va insista asupra deosebirii dintre pronume— le relativ :"qui, quae, quod" (cu functie de pronume si adjec~ tiv) $i pronumele integogativ: "quis, quia"( ‘eine,ce? ) si “qui, quae, quod" (care 7) ca gi asupra sensului exact al fie~ c&rui pronume in ‘parte. ‘Textul ; Un r&spuns spartan. "Ingens Persarum exercitus Rexta) oe se eopiaguabat. Tun a ‘liguis duoi Lacedaemonio— rum: "Magnus, inguit, numerus hostium est; telorum multi- tudine etiam solen obscurabunt". Ad haeo Lacedeemonicrum dux; "In unbra igitur pugnabimus". Maxime. "Praeterita numquem revocabimus, Veros amicos so- cios ommium rerum hénestarum habebitis". Menualul de clesa a VIlI~a y p78wht» Ins + Brin, tntrepsph advonnn Donderea odor sunoullnie te olawed, profwaorul va Meamintd Clgua Jud Leonidas Oth WHOAtAd de Leotwk va fl worms pe Habla oa oh subleotul de gra- watiods Dupl Jeatura integrald tdouud de profesor, se va trace a oitines ragmentard a Gextulud, touts de elevi, Se vor aorde eu aveat prile), pe vabld cuvintele necunosoute;"appro~ pinguo=aresavieatun, cave va fl legat de verbul vominese 5 Waliquia, aliqua, aliqued" pron "earecare’) "multieudorinis", audat fens"mulpine","sol=da", eubstmeso. "scare", fhoindu-se deogedivea fntre @2 gi "solugeaeum", adj."singue” (fr.seul) sd Maolumi®, eubatens "sol, plintnt") "hostiswdsy eudet -maso,"dugH ren", farudit ou roms "oatil" adj."oare manifests o atitudine potrivnied sau dugminoasd" (fr, hostile); la "obsourc-are~avi-~ atun", “a {ntuneos", ae va aublinia faptul of este la forma de yidtor, formi netntflnita pind acum pi care va fi ecrish pe tadl& intr-un loo deosebit, intrucft va forma sublectul de gra~ matiod. Termenul va fi pus tn leglturt ou adjectivul "obscur-k" “lipsit de lumini", "intunecos", "nedeslugit", ou "obscuran- tism” “stare de fnapoiere oulturali", "atitudine de impotrivi- re la actiunea de riigpindire a culturii fn mase", ou “obscuri~ tate", “intuneric" ou fr."obsourité". Dup& traducerea fragmentart a celor doud texte se va fa~ oe treducerea integraldé gi comentarea ideilor din text. Apot, pornind ce le exemplele scrise pe tabl& la un loo potrivit,vom arite o& viitorul la conjugarea I se formeaz& adtugindu-se la tema prezentului sufixul bi si apoi terminajiile personale. Nu uitdm s& sublinien faptul of la persoanal singular acest DL este redus lab gi c&é le perscana a III-a plural trece la bu. Addugém c& dup& acelasi procedeu se formeaz’ viitorul conjugirii a II-a, Scriem pe tabl& vidtorul lui “habeo-ere-ui- itum", urmirind ca elevii s& sorie gi ei pe caietul lor de notite. Iv. Fixarea cunogtintelor. Cerem elevilor s& formeze viitorul verbului "orno-ere-avi-atum","a impodobi" si “taceo-ere- ui-itum" "a t&cea". Intirim cunogtintele now c&pState prin ofteva exemple de retroversiune.- 119 ~ V. Zemé pentru Scagh. Recomandin exercitiul nr.2 de la pagina 78, atrigind atentie elevilor asupra functiunii sintac~ tice a lui "prin virtufi". Clasa a IxX~a PLAN DE LECTIE ’ Data: Gublectul; Sacrificiul pentru patrie (dup& Valerius Maximus). Conjugarea perifrastic&é activi. Scopul lectiei; Ura fati de cotropitori si simpatia fa- $A de cei care lupt& pentru © cauzi dreapti. Insusirea con- djugirii perifrastice active in vederea unei traduceri corecte. I. Moment organizatoric, 2' : Notarea absentelor gi pre~ gétirea pentru lectie. TI. Yorificarea cunogtintelor, 15", Vor £1 verificat’ doi elevi prin intreb&rile urmitoare: a) "Ce arat& textul pregitit pentru astézi ?"(Rispuns: "Con- flictul dintre patricieni g1 plebei"; b) "Care este cauza con- flictuluj?" (Réspuns: "Cauza conflictului este problema agra- r&")s 6) "Ce cereau plebeii7" (R&spunsi "Plebeii cereau impér- $irea pimintului"-"divisiones agrorum"); 4) "Prin ce mijloace cdutau ced bogati s&~gi pistreze averea?™ (Rispuns: "Cei bo- Gati ckuten si-gi pistreze averea uzind de forte lor"); ¢)"Ce urmird avea acest lucru?” (Rispmns: "Aceast& situatie determin lupte crincene"). Verificarea poate fi socotit& in- Py. unde redituros esse non arbitrabantur. Ephori propt pauchtaten militum eos re- tenturd erent, sed i111 "Satie multi profioiscimm — inquimt = ad 1d quod acturd sumus", Rogantibus illis, quidnam acturi nb, Tesponderuné ;"Proficise’ videmur ut hostes prohibea- re vera pro patria morituri erimus". Leonidas trecenti ft bition omnes Thermopylis ecciderunt (dupi Valerius Me~ ximus). a =@l2e- deplinitd, dack vom pretinde elevilor ca rispunsurile date in romfnegte ai fie reproduse in latinegte , controlind in acelagi timp gramatioa. Deck nu adoptim acest sistem de veri-~ fioare a ounogtintelor, usm de-al doilea, care const’ din ca trolul traducerii, a complementulidirect gia temei efectus~ te acasti, TEE. Predarea noilor ounogtinte. Profesorul va anunta @levilor o& lectia nous pregint’ wna din paginile de eroism din treoutul grecilor, gi anume, sfirgitul plin de glorie a trelaute de spartani, la Termopile in Tesalia (Grecia), unde au opus o rezistent& invergunata fnaintérii trupelor persane conduse de Xerxes. Titlul lectiei "Sacrificiul pentru patric" va fi scris de profesor pe tabl& ca gi subiectul de gramaticd: ‘Conjugerea perifrastic activa". so : Idmuriri asupra textulut si continutului. Textul este Prelucrat dup& scriitorul Valerius Maximus, istoric care a tréit in secolul I eon. Opera lui este intitulet& "Fapte 91 Povestiri deme de amintit"(Factorum ac dictorum memorabiliun, libri Ix"). Opera cuprinde povestiri si anecdote grupate dupé specificul lor: caracter, obiceiuri, etc. Lipsit&é de gust si alodtuité fird spirit critic, opera reprezint& o importanté documentara. Apoi, prin expunere sau conversatie, profesorut va reaminti elevilor lupta de la Termopile, in care cei trei sute de spartani qu pierit pind 1a unul luptind impotriva pu- hoiului persan pentru apirarea pimintului patriei, Dup& aceasta wmeaz& lectura expresivA integral’ a textului, f&cubi de profesor #1 apol lectura pe fragmente, de c&tre elevi. Cu aceast& ocazie se vor da cuvintele necunostu= te’ pe tabla 91 explicatii asupra eforilor!,regelui Teonidas? 1 Brorii tn num de cinci eran organe de conducere, avind a- tribufia de a controla $1 supraveghea acjiunile coloviotte organe politice de conducere., = Teonidas a opus timp de dou& zile o rezistenta inversunata. Un trédétor ins& ardtind pergilor un drum cavuns pein munte, acestia au ckzut in spatele grecilor. Leonidas a ordonat a= tuned aliatilor s& plece, el raminind pe loc numai cu un de~ basement de 500 sparteni. Pringi din doud parti, apardtorii Termopilelor au luptat cu indirjire; ed au fost’ fns& nimicit de numirul mare al pergilor. ‘i-11- 41 esupre localitiyit Termopile!, Se va insista asupra formelor de conjugare perifrasticl. Dupi concluzia c& lupta pentru Libertates 91 apirarea patrie! a adus totdeauna victorii, se va trece la subiectul de gramatick. Pe baza exemplelor scrise pe tabla, fn timpul traducerii, se va arita ck ele exprimk in- tengia gi cli tin de o conjugare care numegte “perifrastic&”. Timpurile se formeazk din partisipiul viitor activ 1 verbul "sum". De exemplu: “eu am de gini", “sint gata s& laud" {lau daturus sum"; "el are de gina”, "este gata s& laude": "laude~ turus est"; "ea are de gind",- gata sh laude" :"laudatu- ra est"; "Cornelius gi Hadrianns eu de gind s& lande”: "Cor- nelius et Hedrianus laudaturi sunt". Se trece apoi la forme larea defini¢iei 1 se subliniaz&é faptul cK participiul vil- tor avind forme adjectivale, se acord& eu substantivul in gen, num’r gi osz. Urmeaz’ schema conjugirii. IV, Hixerea cunogtintelor. "Ce se intelege prin conjugares perifrastict activi?" "Care sint elementele componente ale acestei conjugéri?" Traduce}i in latineste exemplele; "elevii au de gind si scrie"; “elevii au avut de gind sa scrie"; "elevii vor avea de gind s& scrie"; "profesorul este Gate 58 povesteascd"; "profesorul era gata s& povesteasc&". V. Zema pentru acas. Exercitiu de traducere ; Cei trei sute de soldati au declarat c& sint gata s& mosr& pentru patri 1 Termopile, localitate situaté in Grecia Continentald. Fasc.7 C-da 11066/963122 « Clesa a Il-a PLAN DE IZCTIE Data: Bublectul: Despre plebei, I, Atributul Scopul: a) Imboghtirea cunogtintelor despre plebei; b) Formarea la elevi a deprinderii de a folosi sorect atributul. Desfigurarea lectiei: I. Moment organizatoric: ordine, absente,controlul temeis Il. Yerificarea cmogtintelor se face prin intrebaérile urmitoare; ~ 1)"Cum erau teatrele la romani?" 2)*Din ce materiale erau construite?" 3)*Ce capacitate avean?"§) "De cine a fost construit primul teatru stabil la Roma?" 5)"Din ce material?" 6)"Cum mulfumeau cet&jenii romani pentru piesele comice~ reprezentate de histrioni?" Elevii reproduc in latineste ras— punsurile. Profesorul intervine punind intreb&ri ae gramati- od: in ce caz este "theatrum stabile"? Ce form’ este “nomi— natum?" Care sint timpurile primitive ale lui “agentes” “ostendebant"? TII. Predarea noilor cunostinte. "Ce erau plebeii?™ (Categoria sociald ce reprezenta majoritatea populatiei; ei erau liberi din punct de vedere juridic; dar nu gi ain punct de vedere economic,)"In lectia de azi vom afla cu ce se ocu- pau plebeii". Urmeaz& lectura textului fScut& de elevi $i trae ducerea cu indicarea cuvintelor necunoscute. traducerea fécut& de profesor, se si Dup& lectura si trece la discutarea cuprin- "Antiquis temporibus urbis Romae, plebeii magnae industries nercatores erent. ta bette oon? fee Rostes Pugnabant, sed jus honorum non habebant ree popni- bent, cum patriciis matrinonium non’ contrenes entes patriciorum erant. Sed plebeti ys & patriciis fecerunt. Denique patricii ne. omnia iura plebeiis concesserunt™. P-28.123 = sului: "Despre ce ni se vorbeste in text?" "Plebeii puteau tri firé patricieni?" (Da, ins& patricienii nu puteau tréi fSr& plebei). "Care erau sarcinile impuse plebeilorf" (Plebeii suportan sarcinile militare si obligatiile fiscale; ei erau exclugi de la conducere, fiindu-le inchis drumul spre magistra- tur&) "Ce a determinat sér&cirea plebeilor?" (Concentrarea pimintului in mfinile patricienilor a avut ca urmare sardcirea Plebeilon). "Au avut vreun rol social plebeii?" (Au luptat pentru satisfacerea revendicaérilor economice gi pentru obtinerea de drepturi politice). Se trece apoi la predarea subiectului de gramatic&: Atributul. In cursul lectiei au fost subliniate atributele din text, care acum se analizeazt:"antiquis,urbis Romae", "sagnae industrise", “honorum" etc. Dupé aceasta se stabileso cele dod mari categorii ale atributului: adjectival gi substantival, Atributul adjectival se acordi'in gen, numér gi caz cu subste- tivul determinal :"civis bonus", "multa monumenta", "hoc aedi- ficium". 7 Atributul substantival st& in genitiv si exprim& poseso- rul (clientes patriciorum ),calitatea ( opifices magnae in- dustriee )intregul ( multi plebeiorum ). 0 varietate a atribu- tulud substantival este aga-numitul "atribut apozitional",exprimat printr-un substantiv in acelagi cas cu substantivul pe care~1 limuregte. ~ IV. Bixeres ounogtintelor. Pentru fixarea cunogtintelar se dau urmitoarele exemple de tradus fn clas&: "Quis vestrum _ non audivit de bello Gallioo? Forum Caesaris celeberrimum fit. Veterum Romanorum austeritatem multi laudaverunt". Vs Pom: Exeroitiul previzut tn carte: aristocratii luaseri fn stiipinize ogoarele plebeilor. 0 parte dintre ple- bed orau mestegugari de foarte mare Sndeminare.=~ lee Clase a X~a PLAN DE LBOTIE Rater Sublectul lectiei: Portretul lui Caesar gi al lui Cat @in Saluatiu, "De conjurationa Catilinae LITI-LIv" Soopul: Cunoasterea trdsdturilor morale ale’celor doud mari peraonalitdti din antichitate: Caesar gi Cato. DesfAsurarea lectiei: I. Moment organizatoric. II. Yerificarea cunogtintelor din prima parte a textu- iui “Portretul lui Caesar 3i Cato} pind la"Postremo Caesar in animum indurerat". Verificarea se poate face in dous feluri: @) adresina Intrediri intregii clase-si avind in vedere in mod special oftiva elevi care vor fi notati; b) sau prin sca- terea a doi-trei elevi la tabla. Dupi citirea expresivd si traducerea textului se trece la examinarea problemelor de gramatici care ar putea fi urmitoarele: "memoria mea"; "ingenti virtute" ; “diversis moribus";"habebatur";"sublevatur";"ignos= cendi™ gi “largiundo" (gerunziu la ablativ, avind aldturi de formele obignuite in -endus-a-um si forme in -undus. Fenome- mul este frecvent la verbele de conjugarea a III-a si a IV-a “adeptus"; “pernicies". a III. Predarea noilor cunostinte. Pregitirea pentru lec- fia nous. Portretul luiGaezar si al lui Cato(continuare) .Pre~ gatirea pentru lectia noud va fi ficuta stabilindu-se ou ajutorul elevilor asemindrile dintre (sesar $i Cato, ca 3i deosebirile dintre ei. ("Igitur eis genus, aetas, eloquentis prope Feziul. “Fostrero, Cassar in animum induxerat laborare, vigi- Megotiis azicérum intentus, sua neglegere, nihil dene- gare quod dono dignum esset; sibi magnum imperium, exercitum, bellum novom exoptabat, ubi virtus enitescere posset .At Ca- toni studium modestiae,decoris, sed maxima severitatis erat. Hon divitiis cum divite, neque factione cum factioso, ced cum strenue virtute, cum modesto pudore,cum innocente abtinentia certabat; esse quam videri bonus malebat; ita, quiminus pe- tebat gloriam, eo magis illum sequebaturo (Sallustius, "De conjuratione Catilinae” LIII-LIV. }=1256 aequalia fuere; magaitudo animi par, item gloria; Caeser be- nefiodis ac munificientia magnus habebatur: integritate vi- tee Cato. Ille mansuetudine et misericordia clarus factus; huic severites dignitatem addiderat, Caesar dando, sublevando, ignogcundo;Cato nihil largiundo, gloriam adeptus est") Citirea pe fragmente a textului de c&tre elevi'sub indrumarea profesorului. Cuvintele noi, necunoscute vor fi scrise pe tablé. Va urma traducerea model facut& de profesor.Apol vor fi desprinse ideile dezvoltate in text,prin metoda conversatiei ("Care este scopul urmirit de Sallustiw‘in parale- la pe care o face?" La aceast& intrebare elevii vor r&spunde o& Sallustiusa urmirit si inliture unele acuzatii $i banuieli cu privire la o injelegere intre Caesar gi Catilina si s& arate c& pricina initial& a complotului rezida fn viciile nobilimii. Va urma o a doua intrebare: "Ce trésituri sint ca~ racteristice pentru opera scriitorului?" Elevii vor ardta c& opera are un caracter politic gi moral), Dup& comentarul de idei, Sallustiwva fi apreciat sub aspectul compozitiei operei, subliniindu-se: a)neratia.vie a scriitorului gi caracterul ei dramatic; b) arta portretului. Scriitorul nu intrebuin- $eaz& pitorescul, nu prezint& trésiturile fizice ale personajelor, ci-si concentreaz& atenjia asupra aspectelor morale. Cu toate c& intrebuinteaz’ bogate elemente abstracte, ideea creat& este aceea de profunzime. In schitarea portretelor lui Caesar gi Cato procedeaz& prin aseminiri 51 deosebiri: Caesar era din gens Iulia, decd era patricien, pretingfia o& descin- dea din Iulus, fiul lui Aeneas gi deci din zeita Venus. Cato era din familia plebeian& Porcia, care devenise ilustré, incepind cu Cato Major, mort in 184 f.e.n. Pe Caesar £1 caracteriza "mansuetudo" si "misericordia", iar pe Cato,"severi- tas". In activitatea politicd, Caesar urmirea ai sttiluceas- c& ("sibi magnum imperium, exercitum, bellum novom exoptabat, ubi virtus enitescere posset"); dimpotrivé,pe Cato 1 caracteriza modestia ("at Catoni studium modestiae,decoris")s ¢) stilul seriitorului, arhaizant, impus de pozitia lui de cenzor.«Ws Vs Profesorul va sooate idetle Ain textud oitit, aublindind faptul of Oseser ohuta ah ofptign atapatia pentru noua form politiod dnauguratd, tn timp o@ Cave ae abtinea de la orice achiune care Geplirta de obice~ durile traditionale ale scoievitid, fiind impotriva oriolred eohiabard, limitindu-ei activitatea fn cadrul legilor. Salluse tinseate un iatoric moralist, care nu are in vedere cauzele e~ Conomice gi acoiale VI. Joma pentru soagh. Profesorul va da indicatii pentru efectuarea temei previzute fn manual; "De ce este Cato repre~ sentativ pentru veohea sceietate, iar Caesar pentru cea nou?" Wetode si procedee: conversa¢ie, analizt,sintezd. PLAN DE IZOTIE , Data: Subijectul; Cicero:"In Catilinan".. Scopul: Scoaterea in evident& a goanei dup& inavutire a claselor exploatatoare din societatea sclavagist& romana, fenomen caracteristic oricirei societ&ti bazat’ pe exploatare; in general a descompunerii moravurilor. Metode; Conversatia; expunerea. Desfigurarea lectiei: I. Moment organizatoric; ordine, absente, controlul tend. II. Verificarea cunostintelor temei a-ar putea face prin urmé- toarele intrebiri; Zexbul : 0, temporal o,mores! Senatus haec intelligit,consul FEiaer tae tanon vivael vivier sone neree oe se econ nit, fit publicd consilii particeps, nota et designat oculis ed corcen eenennae nostrum.Nos autem, fortes vir: » satisface- re rei publicae videmur si istius furorem ac tela vitemus! Ad mortem te, Catilina, duoi iuseu consulis, i ampridem opor= tebettin te conferri pestem quam tu in nos omnes iam din machi- naris{... Hebemus Senatum consultum in te, Catilina, vehemens et grave; non deest rei publices consilium neque auctoritas huius ordinis: noa,nos, dico aperte, consules desums"..,“127 = 1) Prin oe se oarecterizeast perdoada tn care Cicero pronunt& acest disours? (Crigt a sistenulud sclavagist roman,) 2) in ce situatie aflau conjuratid fn t4impul pronuntarit discur- sului? (Fuseser& descoperi¢i) 3)0are este fraza care exprimh in modul cel mai evident acest lucru? ( Constrietam iam honm omnium soientia teneri conjurationem tuam non vides? .) Verificarea traducerii textului. Intrebiri din gramati~ c& si vocabuler pentru a evita Anvijarea mecanic& a tradncerii: “effrenata""neinfrinate™,(Imaginea calului care goneste far& frine); “patere tua consilia". Ce propozitie este? (Acuz. cu infinity) De ce? ( sentis ). Din ce categorie de verbe face parte? ( sentiemdi ); "Constriotam...non vides?" Cite propo- wifi sint? Delimiteazt-1e1 Ce fel de propozitid sint? Ce ne sugereaz’ aceastt frazt? (Paralizarea actiunilor con- duratilor detorit descoperirii lor) "Bgeris". La ce timp ia ce mod este? (Conjunctiv perfect). De unde stim c& nu este viitorul al II-lea? (Interogativd indirect&) Ce sentinent al lui Cicero se desprinde din acest fragment? (Indignare .) Prin ce mijloace stilistice igi oxprimA indignarea? (Prin in trebiri retorice) cum igi incepe Cicero discursul? Ye introduce treptat in sublect?' (Incepe brusc) Acest fel de a incepe un discurs se numeste "exordium ex abrupto". (Exordium este prima parte dintr-un discurs, introducerea) Acest fel de & Ancepe discursul constituie o modalitate a lui Cicero . pentru a-gi exprima indignerea. BE vedem deck acelasi este sentimentul lu: fragmentul pe care-1 vom traduce astizi. III. Predarea de noi cunostinte. Anuntarea lectiei noi: Cicero "In Catilinam",I,1. Citirea textului sor. Citirea pe fragnente de cdtre elevi, Intrebiri ae grane- tlell in vederea traducerii. Derea cuvintelor necunoscute, ‘Tre- ducerea de cltre elevi a fraguentului oitit: "Senatus haec in~ telligit", Ia ce se referd "haeo"? (La actiunile lui Catili- ne) “Publied consilii", {nce caz este? Ce fel de genitiv este? (Partitiv). "Red PUblicae", tn ce baz este? ( Dativus incommodi |) - - wri i Cicero si in de c&tre profe-2 l26- Yraducerea textului de citre profesor: “Noi Snsi,bdrbati witeji, pirem ci facem destul pentru Stat, dack evitim nebunia si armele acestuia. De mlt& vrene, Srevuia ca tu sd fii dus la moarte, Catilina, sifiidus la ‘moarte prin hotdrirea consulului. Impotriva ta, trebuia s& fe indreptat& crima pe care tu o urzesti de mult,fmpotrive noastra, @ tuturor. Avem contra ta, Catilina, o hotirire a senatului, Vehement& $i sever’. Wu-i lipseste statului sfatul si nici av toritatea senatului. Noi, o spun pe fata, noi consulii lipsim", IW. Fixarea cunostinjelor, (Con}inut, form&, concluzii)” Care este sentinentul-care jegaj& din citirea acestui fragment? (Revolta) Prin ce procede@ artistice este exprimat?(In- teroga}ii retorice, exclamatii, repetitil, apostrof&). De ce este provocata indignarea lui Cicero? (vivit? immo vero in senatum venit, fit publici consilii particeps ). Dar in fragmentul de data trecuta? ( Patere tua consilia~non’sentis? Con- strictam iam horum omiu®-scientia teneri comurationem tuam non vides? ) Atitudinea de sfidare a lui Catilina reiese din faptul c& el indréznea s& vind la adumarea-senatului,desi pla nurile sale erau descoperite. Cind Cicero exclami: * 0,tempo- Fa, 0,mores!" la ce moravuri se referi? Intrebari ajut&toare. Co urmérea Catilina prin conjurajia lui? (Obtinerea puterii, avere)- Dorinja de inavutire,prin orice mijloace o gisim numai la Catilina? (Era specificd orinduirii sclavagiste romane) Deci Catilina 91 Verres erau tipici pentru societatea lor.Dar care goana dup& inavutire este un fenomen specific numai socie~ t&fii sclavagiste ? (Oricdrei orinduiri bazat& pe exploatare) Cum privim noi aceast& conjuratie a lui Catilina ain punctul de vedere al intentiilor ei ? Faptul c& a atras o parte din Plebe este o dovadd ch urmrea 4&4 desfiinteze diferentierea social? (Statul sclavagist roman ar fi rémas in esenta lui acelagi, chiar dacé ar fi reugit conjuratia lui Catilina, pen- truc& obiectivele acestei conjuratii nu afectau esenta statului sclavagist, exploatarea, proprietatea privat&) Prin ce mijloace a reugit totugi Catilina si~gi alieze o parte din Ppopor? (Prin programul siu demagogic) V. Tem& pentru acasé , Elevii s& se gindeasc& la alte exemple din istoria romank cind reprezentanti ai claselor ex- Ploatatoare au atras prin demagogie o parte din mase.= 196 Clasa PLAN DE IECTIE RECAPITULATIVA Data: Subjectul: Subordonatele circumstantiale (repetifie). Scopul: Int&rirea cumostintelor despre subordonatele circumstantiale in limba latind si in limba romind, in vede~ rea umei traduceri bune $i a unei exprimari corecte. I. Moment organizatoric: punerea absentelor gi pregi- . tirea elevilor pentru lectie.: - Il. Verificarea cunogtintelor: Aceasta se va face .lue crind cu intreaga clasi sau cu effiva elevi care vor £1 scogi la tabla. Se va corecta exercitiul dat ca temi pentru acashs Chestionsrul intrebuinjat de profesor ar putea fi urmétorul: 1. "Care este rolul subordonatelor relative?"(Lamurese un cuvint din regentéy exprimd nuante oircumstantiale) 2, "Cite categorii de relative cunoaste}i?"(Determina— tive sau atributive 91 circumstantiale: finale, dondifionale, consecutive, cauzale, concesive) 3."Cu ce mod se construiesc?” (Atributivele cu indica- tivul, cireunstanjialele cu conjunctival) 4, "Prin ce se dntrodue?®(Prin’ pronume ("gui quae, quod") ; advecve ("uude","ubi" ,"quo").) 5."Cum ge face acordul 2"(Acordul se face fn gen gi nue mir ou numele din regent&é si st& in cazul cerut de rolul pe care-l are fn subordonaté. Exemple rominesti) Gorectarea exercitiului. Au venit 1a Roma soli care s& cear& ajutor de la senat. Cine poate fi atit de rauvoitor in~ oft s& nege c& toate cele ce vedem sint frumoase? "Romam legati qui aucilium a senatu peterent venerunt . Quis potest esse tan malevolus qui neget oimis quae videnus pulchra esse?" Recapitularea cipunstantialelor (20-25') “Grupele de subordonate in latineste?” Completive,cir— cumtantiale, relative. "Ciror parfi de propozitie le cores~ pund?" P&rtile secundare; Definitia. Modul indicativ - reali~ tates~conjunetiv < posibilitate, voinj&, indoialX.Conjunctii~ Mees ss Jatinesti 94 roninesti din autori)- lee 1. Demporal& ~ timpul in care sa petrecut, se petrece, se va petrece actiues verbului regent. Se introduce prin oonjunctiile: ‘= in timp ce, pink cfnd, indicatiy “dum”, "done", " . Cm ecesne ee ceomt f pink 8 - conjunctiv ‘indicativ " t= inte ca | antequam", "priusquam"= mai inainte Borate "postquem" = dup& ce; “ubi","'ut","cun ‘primum" = indaté ce, indicatiy perfect. pe cind, in timp ce, conjunctiv imperfect ofnd, oridecttecri, indicativ moat dup& ce, conjunctiy mai mult ca perfect ("Dum spiro, spero" = "Cit tréiese sper"). "Cind a venit fn Buouresti dasc&lul Leztr, baietii de la Udricani, de la Sfintu Gheorghe, de la Coltea gi de la toate bisericile, au golit acele scoli si au alergat la Sfintu Sava," I.Ghica, "Scoala acum 50 de ani". "Atuned efnd dupi moarte risplata nu v'asteapta, Facefi ca-n ast& lume aX aibs parte dreapta, Egald fiecare, 51 ef trdim ca fratil" Eminescu, "Impirat $i proletar", "Dum spiro, spero". (Cit triiese, sper") "Dum milites” convenirent legatis respondet. (Pink s& se adune-soldatii a r&spuns solilor.). "Cums. -legati venissent...adiit ad regen". ("Dup& ce veniserk-solii, s-a dus la rege’) | 7: 2, Qauzal& ~ cauza care Provoact actiunea ain regent&. Se introduee prin conjunctiile; nel atid ie ae indicativ-reala quod”, 1 ‘deoarece,c& conjunctiv ~ irealy “cum” - de vreme ce = conjunctiv "De din vale de Rovine -Graéim,Doama&,c&tre 7: Nu din gurt,od din car: OM ne esti asa depart, Eminesc u,"Soriscarea @IIIua .-LDIL. “"Quoniam iam nox est, in vestra tecta discedite”. (Biindo& deja este noapte, Sntosrceti-vé 1a casele voastre) “Cum solitude et vita sine amicis insidiarum et metus plena sity ratio ipsa monet amicitias conparare, (Deoarece singuré- tatea $1 viata fir’ prieteni este plink de curse 91 de teank, judecata instsi ne sfétuieste sk ne cdutin prieteni.) 30 Conditionalx = conditia indeplinirii actiunii ain Tegent& (perioadé, Protaz&, apodoz&). Se introduce prin con- dunc}iiler ' “sin = dack ‘indicativ = reale “si non" = dack nu conj.prez. 4 perf.-potentiale "nisi" = dack ou conj.imperf.gi-m.n.c.perf.-ireale “dum modo" = numai st |conj.optativ. "De treci codrii de aram%, de departe vezi albina" "Si dac& luna bate-n lunci/gi tremurd pe lacuri, totugi imi pare c& de-atunei sint veacuri" (Eminescu -~ "C&lin",File din poveste" “Adio” "Si quod est admissum facinus, si caedes facte (est), si de hereditate, de finibus controversis est, Druides decer— nunt". (Dack s-a comis vreo fapti rea, dack sea sivirgit vreun omor, deck este neintelegere cu privire la mostenire, cu privire la hotare, Druizii hotérisc). "S4 possem,facerem" (Dack agi putea, ag face’). 4. Concesivi = piedic& pentru realizarea actiunii re- gente. Se introduc prin conjuncfiile : “quamquam "- cu toate c& findicativ "etsi", “etiamsi" = degi }indicativ Sr tee x con junctiv "ut", "ne" = s& presupunem. ch (nu) conjunctiv. “cun"’= micar o& - conjunctiv. =Degi wulfi au zis-o, eu tot o mai zic. "Quamquam est/incredibili audacia, tamen pertimuit". (Degi este de o fndrdznealk de necrezut, cu toate acestea sa inspdimintat,) "Ne sit sane summum malum dolor,malum corte est". (Chiar dac& durerea nu este cel mai nare rdu,este desigur un réu)= 1a 3% Qomparativd + o oomparayie. bo introduce prin con~ Junopiile ¢ “halie-qualie","tem-quen" inaioativ-reals “ita-ut","tantus"- quantus® ye 1 cum = con junct ty wut 91", Velut of" = 08 ¢: on Junot Ay Cum ffi vei agterne, aga ved dormi. mgt ora una le pining mindri-n toate Oum e Feodoara int: $1 luna Sntre stele’ Boinesou, IWoeaftrul . efingt "Ut sementem feceria, ita m « (Dup& oum vei fi se-- minat, aga vei secera). “Tantum adepti sumus, quantum per vie res nostras loouit". (Atit am dobindit, oft am fost ingiduit prin puterile noastre) 6. Qonseoutivé - urmarea asotiunii regentei. Se intro. duce prin conjunctiile ut (non) = Snoft sk (nu) ~ conjunctiv “Tentum potentia Haeduros antecesserant Sequeni, ut magnam clientium ab iis ad se traducerent". (Atit de mult fntrecuser& sequanii pe hedui in pute: Mnoit atrdgeau de le aceoa la ei mare parte din olienti.). "Cuius ego ingenium ita tendo, ut non pertimeseam". (Atita laud eu talentul aces tuia, fneft ou mi tem) 7. Final& ~ scopul, intentia. Se introduce prin oon- juncfiile: ut’ = ca s& ne = ca sh nu = conjunctiv “AL venit s& mi te-nohini," Eminesou, Sorisoarea a III~a. "Base oportet ut vivas, non vivere ut edas' (Se ouvine 8K mininod oa ok trdiesti, nu e& tréiest) oa 8& mininck) Aplioatii, 5’ ; "Bi tu vales, bene est; ego valeo". (Cicero erat et facetierun amans), "Cum Tentulum, generun suum, exiguae staturae hominem ridisset longo gladio aecinc- tum: Quis, inquit, generum meum ad gladium alligayit?"= 1336 ot Analiza qrali a primed fraze din "Ouyintas rea lui Catilina", P49. SK a6 arate felul Propozitiilor,cone dunofiile si modgud ou care au fost construite, Metode si procedee: Conversatie, analizi,sintezt, Clasa a XI-a —s PLAN DE IRCTIE . Data: Sublectul: "Ad Pisones", v.60-62 51 99-103; Scopuly Cunoagterea ideilor literare ale lui Horatiu. Cultivarea sentimentului estetic 1a elevi, prin observarea mi- lestriei artistice a poetului latins I. Moment organizatoric. Tuarea absentelor, stabilirea linigtii. II, Verificarea cumogtintelor. Vor fi soos 1a tablt 2-3 elevi. Chestionarul fntrebuinfet ar putea £1 acesta:"Din ce epistol& @ lui Horagiu fac parte veraurile pe care le-aji Pregiti# pentru astési?" (Din "42 Pisones"; "Soriscare ciitre Pisoni", cunoscut& din antichitate sub nunele de "Ars Poetic "gtigd in ce periondi a vietit sale a conpus postal "Epistola ad Pisones"? ( in ultima periosad a viefii sale, intre 20-8 a atunei"cind poetul devenise stapin pe o bogath expe rienfh Literard. Ajuns la apogeul carierei sale postice, Hera fu a fncercat 0 codificare a regulilor, aga cum avea oh tack ad tirziu Boileau). Care aint in lini mart ideite cuprinse in "Epistola ea Pisonts 7" (Staturi adresate tinerilor posti, extul pee rbetoaicaauat’ leawrevee ii interit ates, Be iuvenum ritu florent modo nata vigentque (oo-62) pulehra esse poonata; dulela sunt Et quo volent aninun suditoris agunto™ Us Fidentibus edrident, ita flentibus owt Hunani vultus, Si vis me flere, dolendum ect Primm ipai tibi...”, 99-103.- se care 91 astisi {91 au valabilitatea lor: opera s& fie mi- terk 91 simpldjei aibem plan bine intocmit $1 o expunere in- @rijit&. Tonul s& fie potrivit cu continutul operei. Yocabu- larul s& fie cel obignuit). "Ce rol a jucat lucrarea fn decw-. sul timpului?" (A avut o mare influenji de-a lungul vremuri~ lor, fiind sototit& ca un cod literar) Dupd discutarea ideilor privind confinutul, elevii vor scanda gi traduce. Vor 21 verificate si unele cunogtinte de gramaticd din lectia pre~ cedentd, vs.38-41 51 46-48 (-lecta, deseret, in verbis seren~ dis, quid ferre recusent, qoid valeant humeri ). III; Preluarea poilor cunogtinte. Scrierea titlului lectiei pe tabli:-Iémuriri asapra continutului. Citirea ver— surilor de c&tre elevi cu corectarea eventualelor greseli de scandere. Cu prilejul traducerii, profesorul va laémuri:"vetus aetas" ( generatia cuvintelor invechite si cdzute in uitare ), "juvenum-ritu" (in felul tinerilor ), asyndetonul "prima ca- @unt"( ‘et prima cadunt ), imperativele viitoare “sunto" si "agunto", rer intrebuintate, specifice legilor, aliteratia "animum auditoris agunte" perifraze "adsunt humani vultus". (Participarea la bucuriile 51 durerile altora se numese "hu- menites"~gr ."Philantropeia”). In comentarea ideilor se va sublinia faptul c& poetul recurge 1a crea}ii noi de vocabular(limba evolueazé); de asemenea rolul operelor de art&: "auleia sunto"; rolul Literatu rid: “animum auditoris agunto", ‘quocumque volent". Iv. Fixarea cunostintelor. Pentru ea arta si-~si indepli- neasch functia social’ este neceser ca poetul si se identifi- ce cu realitatea inféticat&, cu personajele sale; ¥Si vis me flere, dolendum est primum ipsi tibi..." (De vrei a& pling, -trebuie ca tu insuti mai intii si sinyi-dureres). Versul,ds~ torit& formed lui lapidare, a devenit proverb. (v. Boileau, III, 142: "pour me tirer des pleurs, il faut que vous pleu- riez"). ~~ s > Se poate observa cM Horatiu se ocup& la inceput de fond apoi de form&, 9i,in afirgit, de raportul dintre fond si forma. - V. Tem’; Scandarea, traduceres, analizé literar’ a vs.60- 62 $1 99-103 din "Ad.Pisonea".Lb FLAN Di Leoplye Deter Gubsegtul: Tacttus, “Annales”, 1,16, "Réscosla Legiuoi~ dor din Panonia", Hgopud teovier: Infayigeree unet réscoale wilitare gis oauselor ef la inceputul domniet lui Tiberius gi atitudines lui Taclt fayé de faptele prezentate, (Mentalitatea unui aris- toorat.) 1. Moment orgenizatoric: absente, ordine, tinuta elevilor, pregitire pentru lectie. TI, Yerificarea cunogtintelor: Tacitus “snnales”,1,15 “Mberiua gi poporul", Ideea principalé a fragmentului: res- tringerea participlirid poporului 1a viata politic prin re~ tragerea ultimelor drepturi de alegere a magistratilor 51 a~ cordarea acestor drepturi senatului. "Cum reactioneazi cele douk grupiri sociale opuse 7" Poporul printr-o opozitie sla~ b& (inani rumore) , deoarece orice rezisteny& era zadarni- o& gi chiar aceste drepturi r&pite de Tiberius eran 9i inainte sub Augustus numai aparente. Senatul printr-o aprobare total&, coded aceasté miaur& convenea intereselor aristocratiei senatoriale(senatus tenuit). Motivarea acestei atitudini a senatului (lergitionibus ao precibus sordidis exsolutus). "Ge trisituré de caracter a imparatului se manifest& din nouf™ Textul: Hic rerum urbanarum status erat, cum Pannonicas legiones se~ aeiS"incessit, nullis novia causis, nici quod mutatus prin- oere licentian turbarum et ex civili bello spem praemiorum cePendebats Castris aestivis tres simul legiones havebantur Peteaidente Junio Blaeaos qui fine Augusti et initiis Tiberli Peditis, ob iustitium aut gaudium, intermiserat solita munis... feeitin’ castris Perceunnius quidan, dux olim thatralium ope~ Brat injcin gregerius miles, procax lingua et’ misere coetus Zistrionali studio doctus. ts imperitos animos et queenan post Ragustum militige conditio embigentes impollere pavlatin noc- turnis colloquiis".= 15% - Pref¥odtaria ( moderante Tiberio ), chet spre & pirug modest fsi erva dreptul de a desema doar patru candidayt din doiaprerece. "Cum actioneazt tribunii plebe1?" Ca instry. mente ale puterii'si au o atitudine lingugitoare.” Conolugii: marea masi este indepartaté de la viay» pu~ dlie& ca un factor activ, ier in schimbul libert&yilor répite, recompensele sint:"panem et circenses". Observafii gramaticale :(Se vor face o dat& cu discutarea continutului, exemplificat prin pro~ pozitii din fragmentul latin). Propozitia concesivé introdu- s& prin "et" "si" + indicativ, Valoarea adverbialé a lui “libens". Intelesul special (termeni electorali) al cuvintelor; “repulsa", “ambitu". Vocabular 9i apropieri cu limba romina. sau alte limbi romanice. i III. Predarea noilor cunogtinte. Lectura expresivé 31 traducerea fraza cu fraz&. Ideile fragmentului. Vom vedea da- c& sint cele obiective : "licentia turbarum", "spes praemicrum} "simul tres legiones",”castris aestivis habebantur"; exponen- tul maselor; "Percennius quidam, portretul lui in opozitie cu pretinsa nevinovitie a celorlalti soldati (animi imperiti). Discutarea ideilor : "Care sint cauzele r&scoalei dup’ Tacit?” Cauze accidentale in locul celor reale: "mutatio principis": “tres legiones simul habebantur, solita munia intermissa". Adeviratele cauze: vezi discursul lui Percennius din "Annales", 1,17 si confirmarea celor spuse de poporul care-l ascult’, din "Annales", I, 18. Atitudinea lui Tacit fat& de mase, fati de reprezentantul lor. Dispret "procax linguam, dux theatra- lium operarum, doctus miscere coetus histrionali studio". Motivarea acestei atitudini . Pozitia sociald a autorului. Observatii gramaticale privitor la "mtatus princeps"; “iusti- tiun" etinologic, "jus + statio"(sisto) "doctus miscere"”, grecism; elipsa lui j'futura esset" gi interogativa indirecta ("nam" = oare?); infinitivul istoric "impellere". Observatii de vocabuler, inrudirea cuvintelor cualte cuvinte din limbile romanice.21376 IVs Eixarea cunostintelor, Lectura integrald si tradu= cerea definitiva pentru Pixarea ideilor esentiale. Ve Doma pentru acasi. Formele luptei de clas& in so- cletatea sclavagisti, asa cum apar ele la Tacit gi cauzele a- cesteia (de preg&tit oral). ¢ Na poporul este baza regimului principatului, ci el se sprijind pe armata supusd de altfel la aceleagi opresiuni. Rezultatul ; lupta sub diferite forme. Organizarea armatei. Augustus este col care stabileste statutul militar ( condi- elo militise ) §4 condifiile necesare spre a intra in-armat& (foarte grele, care duc la aledtuirea mei armate permanente profesionale, rupti de viata cet&teneascd. Aceastd armat& este asezat& pe granit&). Iegiuile din Panonia. Localizare.UWORARI DN CONTROL pT uvzpENeK” Bate gtiut of nodle ounogtinye nu pot fi insugite de elev fa mod temeinio deott dact ne baccazd pe materia prede- td anterior. De aceea, profesorul nu trebuie s& treack nicto~ ati la comunioarea de noi ounogtinge dectt duph ce sa con~ wina de temeinicia celor acumulate pink atunci. Controlul cunogtintelor este atrins legat de aprecierea lor, care se fa ee prin exeminarea elevului. Nuse vor nota rispunsurile de pugink important& seu cele intimplitoare. Examinind elevii, profesorul va urmiri in acelagi timp stimularea lor pentru ed aetermina si invete mai sirguincios. Controlul trebuie s& se tiv, Intrucit numai un astfel de contrel are ‘n elev simul réspunderii 91 al corectitu- dinii, trezindu-le doringa de a lichida lipsurile. Calitatea cynostintelor elevului depinde intr-o bund m&surti de felul in care elevul ascult& si noteaz&é explicatiile, Blevul care nu urmareste atent explicatiile profesorului are lacune $1 con~ furii in cunostintele lui 94 este nevoit si cheltuiasct ulterior mult timp pentru completarea lor. De aseea se cuvine si controlim la elevii nogtri deprinderea de a asculta side a nota explicatiile, expunerea lor, num&rul gregelilor, felul fn care se pregiteso atft pentru oral cit 9i pentru lucrarile serise. _ Un control al cunogtintelor se face intr-o carecare misur&é la fiecare lectie. Verificeres orals a cunostintelor se face inaintea predirii noilor cunogtinte gi trebuie s& consti~ tule o preghtire direct’ a preddrii. Ea nu trebuie folosité numai ca un migloc de apreciere a cunostintelor, ci ca o posi- 1 Tecfie fkout& in colaborare cu prof. metodist Mihat Popa, Scoala medie "CANTEMIR"= 9+ Dilitate direct& a desvoltirii gindiril logice 91 dlalectice @ copiilor, Aceasté verificare oral& trebuie si fle eradath, pornindu-se de la verificarea unor nofiuni mai usoare,uroind ‘reptat pink la cunostingele cele mai grele ale probleme de verificat, In verificarea unui text de lectur’, oredan of tre- baie s& se inceapi de la fixarea in linii mari a con}inutalud Geidei si a orientirii textului, Verificarea poate continua apoi prin reproducerea textului fn limba latin) in Propozitdd usoare $i scurte, care si solicite in acelagi timp aplicatii ale tenei de eramatick si care constituie 51 o bunk repetare ® cunostinjelor de vocabuler si gramatic&. Dack textul este nai dificil, si pentru a varia procedeele de verificare, se Poste face o lectur& urmat& de traducere si dup nevole se face analiza gramaticalé agelor probleme de vocabular sau Grematic& pe care le socotim mai importante si necesare ca trecere la predarea noilor cunostinte. 0 alta metodé de verificare poate consta fn a propme elevilor ca retroversiune,textul sau o parte din text, in care am adus unele modifictri indicate de tema de verificat sau din necesitatea de a repeta unele cunostinte, fie mai importante, fie mai putin insugite. In cazul in care textul de lectur& nu prezint& un interes deosebit in ceea ce priveste confinutul de ided si dack nici tema de gramatici nu este prea dificild sau atuned ind trebuie si pastrim mai mult timp pentru predarea noilor cunog+ tinje, verificarea se poate limita la controlul temei efectua. te acasi, in aga tel incit 6A ne putem asigura c& lucrarea exe Fodul uned munci temeinice si creatoare, Oricare ar fi mete. de folosite, este de inteles c& verificarea poate f1 f&cutd cu effiva elevi scogi 1a tablX sau cu olasa intreagt, dupk . necesitate, Vor fi scosi, de exemplu, la tablé, mai ales elevii la @ cdror apreciere nu se poate ajunge ugor, Dar chiar in aceast& situatie restul clesei nu trebuie uitat, chiar dack este numai solicitat pentru a corecta unele rdéspunsuri nemul- {umitoare. Am amintit de un control care se execut& prin corectar temelor. Controlul temelor efectuate acasi se poate face fie 1a Inceputul orei, imediat dup& momentul organizatoric, fie “Motes de Biblorie Masia= lees @e prilejul verifiolrid cuncgtingelor, Deck In mod obignuit pReoctiodm priaul aiatem, procedim fn felul urmitor: treoind @im danod fn dancd, facem aprecieri asupra conditiilor in ca- Te ea fost efectuste temele, ldudam pe elevi: care au lucrat Semele ou grijé gi fanem observatiile ouvenite celor care pre~ Bint& catetele in dezordine. Dupi acest control rapid,se fa~ ce controlul confinutului temei, punind unul, doi,tred elevi ai citeasck tema, desemarea elevilor trebuind si se fack f5- F& nici @ exitere. Dupi ce ascult& rispunsurile, profesorul Sntreabi clasa ; cine a lucrat altfel?* In cazul unor réspun- suri diferite, profesorul va insista asupra réspunsului exact. Deck exercifiul scris este mai cuprinzitor, corectarea se va face in scris la tabli. Temele la clasele a X-a 5i a XI-a, constind din analize literare sau caracteriziri ale persona deler, se vor face mai mult oral. Aceste teme nu vor fi folosite prea des, pentru a evita supraaglomerarea la clasele a X-a gi a Xi-a. Temele vor fi cele indicate de manuale si de Programa scolari san similare acestora, Ia aceste clase, in care se interpreteas& texte mai extinse din autorii clasici, Verificarea trebuie si meargi mai mult spre continutul de idei al textelor 9i pe analiza formei de expunere. Ia verificarea textului, profesorul trebuie si se asigure ch traducerea este rezultatul unei cunoasteri temeinice @ problemelor gi @ formelor de sintaxA, morfologie si vocabular. Metodele de verificare intrebuintate la clasele a VIII-a $1 a Ii-a er putea f1 fologite 91 1a aceste clase, ridicate ineS le um nivel superior. Dup& natura textului, versuri sau -Proz, ea gi dupé genul sau specia literar& tn care intr& textul respectiv, se va face uneori mai adincit analiza continu- tuluj de idei, a valorii documentare a textului; alt&dath se vor analiza indeaproape constructii sau forme de gramatic’, specifice limbii latine, mai ales atunci cfnd textul este,de pildi, un fragment dintr-w capitol mai vast care trebuie dis- cutet in privinta continutului, la incheierea lui. Alt& dataé, in deosebi, la textele in versuri, la Ovidiu sau Vergiliu,ve- 1 wetodica Predirit limbii rontne 1a clasele V-VII,Bucuresti, EB oDoPoy Pe 72~73.el4le rificarea va urmri pe primul plan aprecierea valorii artistice, a mijloacelor de exptinare etc. Condifiile asoultarii ar fi urmitoarele: a) s& nu duck la o simpl& reproducere a celor invijate 9i si punk pe elev fn situatia de 8 se orienta in conditii noi, s& cear& rezol- verea unor noi probleme; b) s& stimuleze gindirea independen- t& a elevilor; c) si fie sistematicé; d) si tyaack peste intregul al al lectiei(vocabular, con finut de 4d@i); ¢) s& fie prilej de repetare $i de int&rire injelor; ) si fie gradat& in privinja dificultapilors @ indrepte munai asupra elevului examinat, ei s& in- tereseze si s& atragi toaté clasa; h) s& verifice dack intree- ga clas& si-a insugit cunogtinteley i) si ceard réspunsuri precise, cunostinte complete si actuate; j) si pretind& © vorbire corect&, bogat&’, expresivi; k) sk pregiteascd lectia nou’; 1) s& nu depSgeascé 15-20 mins In afaré de verificarea cunogtintelor care se face lec- fie de lectie, controlul cunostinteler dobindite intr-o perioad& mai scurté sau mai indelungat& de timp, se face prin diferite lucriri scrise, efectuate in clash. Ca subiecte ale luer&rilor scrise de control pot fi traduceri, retroversiuni, exercifii gramaticale sau chiar enalize literare 9i scurte caracteriziri ale operelor gi personajelor, la clasele inferioa~ re. Iucrarea scrisi de control, eféctuatd in clast, are avan- tajul c& ouprinde pe totd elevil, ck fiecare din ei este supus une verifictrd objective 91 aninuntite intr-un timp sart. Pe Lingd aceasta, faptul ck lucrarea de control este executats de tofi elevid, ingiduie si se fact o comparatie intre cunog- tinjele lor, si se observe gregelile, lipsurile pe care le ma- nifesté clasa gi fiecare elev Sn parte. Textul propus pentru traducere trebuie si cuprind& la clasele’a VIII~a si a IX-a de la twei pind la cinei rfnduri, iar pentru'tes’, pind la cel mult opt-noud rinduri, in functie de nivelul clesei side dificultates textului. Pentru 08 acest fel de control si-gi poat& atinge tinta elevii trebuie si fie formati printr-wn exercifiu anterior, in oles&, pentru a cépata deprinderea necesar& acestui fel de munc&, In vedere traducerii, ei trebuie sii fie edifica}i asu- Faso.8 C-da 11066/963- 142 - pra fazelor prin care, in mod neo sar, trece o traducere: lec. tura textulud, desodfrarea lui primd ou ajutorul dictionarului, Pentru cunoasterea ordined ideilor, pentru deosebirea propozi- yiilor principale de cele secundare, ou care prilej traduce: face pe fragmente; a treia fazk este a traducerii integrale, iar a patra, a traducerii literare, care cere grijk deosebith gi Indeminare, Corectarea traducerii se face urmirind parajel. cele daa texte, subliniind greselile, notind pe margine locurile in ca~ re injelesul frazei a fost sesizat si cele in care a fost de- naturat, subliniind pasajele care contin greseli de ortografie ca gi pe acelea care las& de dorit ca exprimare. Ultimele.doud feluri de greseli vor fi subliniste dferit de cele dintii, a- cestenprezentind mai pujind gravitate. Insemarea lor se poate face ou o linie tremurindé. Se recomand& ca profesorul s& pro- Pun& gi elevilor o serie de semne conventionale pentru corectarea gregelilor, pe care s& le cunoasc&. Un alt mijloc de control al cunogtintelor elevilor este @eccifrarea dnui text necunoscut. Acest text trebuie s& inde~ plineasc& urmtoarele conditii: a) sX aib&é um cuprins interesant de ideis b) s& aib& un sens deplin; ce) s& nu presupunk prea multe efemente de legéturd cu capitolele precedente care s8-1 faci abstract; d) s& fie potrivit ca lungime, incit si poaté fi tredus intr-o> orl; @) s& fie insdyit de explicatii istprice generale, far& si dea l’muriri gramaticale. Avind in vedere aceste conditii, alegerea textului necunoscut trebuie fcut& cu deosebitd atenties textul nu trebuie s& fie nici sub posibilitafile de lucru ale elevilor g4 nici a& depiseasck puterile lor. Comparat& cu traducerea, in care lectiile se suoe ced in mod logic unde exist’ un fir conducktor si deci o fami - lierizere oarecare cu textul $i ou aytorul respectiv, traducerea unui text necunoscu§ apare mai diferit&, Acest fel de control se practict atit fn scoala medie oft gi in tnvitimintul superior gi este proba eonsacrat& pentru examenele de limb& latinks © lucrare de control deosebit de edificatoare este rev troversiunea recomandat& de programa gcoleru $i previzuté atit {nm manualul de clasa a VIII-a oft 91 in cel de clasa a IX-a. \= 143 < Bxenplele prezentate pentru retroversiune trebuie si fie tot~ deauna string legate de tema previzut&é in lectia zilei, pentru ani asigura unitatea 91 nu trebiie s& cuprindS decit cuvinte inv&tate de elevi. Acest fel de control poate da rezul~ tate satisficitoare muna in cazul cind elevii au ajums sh st&pineasck vocabulerul la zi gi s& cunoasch si s& aplice regulile gramaticale In ceea ce priveste aga numitul "extemporal”, oricare ar fi continutul lui, este o lucrare care nu poate depisi tim pul afectat verificirii orale, intr-o lectie de tip combinat (15-20 min). Incrérile de control de o or& se dau la incheierea unui trimestru si la incheierea unei teme. Ele trebuiesc pregitite prin lectii de repetare gi sintez& ca gi prin exercitii aproe piate sau asemindtoare temei pe care urmérim s-o propunem la lucrarea scrisi. Ca tem& pentru extemporal, care trebuie sé aibé in vedere totdeauna lectia zilei, s-ar putea da: 1) de tradus citeva forme gramaticale; 2) de declinat grupe de substantive si adjective. Nu se recomand& s& se dea elevilor declinarea izole- +& a unui substantiv sau adjectiv; 3) © propozitie din latineste in romineste; 4) de redat o propozitie din ronineste fn latineste. S-ar putea da nu numai unul din subiectele indice te, ci doud, trei, tn functie de clesd sau de nivelul de pregitire al clasei. In general, este de recomandat s& nu se abuzeze de a- ceast& form& de control in asa misurd incft s& fnlocuiascd cu totul examinerea oral. fenele scrise pentru acas& trebuie date numai in misu- va fn care profesorul poate s& asigure cercetarea $i corecta— rea lor atent&. Ca teme scrise curente socotim ci se poate cere elevilor s& scoat& si s& acrie vooabularul nou al textului de pregitit, in vederea une Snsugiri gi folosiri rationale a yocabularului, nu numai al limbii latine, of 91 al limbii romine si a celorlalte limbi studiate de elevi. Se poate renun- $a de a mai pretinde elevilor s& lucreze,in scris, traducerea literar&, ca exercitiu de fiecare or&, réminind ca aceasta si constituie o tem& ocazionalé la clase mai mari,~ hw Ta vederea desftguriirid luoririt de control, este noce~ sar o& profesorul sk vegheze la progttires din timp a sublec~ tulud oa gi a tuturor indioatitlor necesare pentru buna des~ fdgurare a lucriirit, Tema propuull trebule sh fle le nivelul Olaaei, oa ak poatt £1 exeoutath tn timpul afectat, iar profe~ sorul trebuie a& dea de la inceput toate indrumérile necesare pentru a nu fi tulburati clasa prin desele Anterventii ale ele~ wilor. Rezultatul lucrarjlor de control este adus la cunogtin~ ¥a clasei fntr-o lectie viitoare, nu prea indepartat’ in timp. Tectia pentru analiza lucririlor scrise ale elevilor se poa~ te desf&sura dup& schema urmktoare: a) comunicarea scupilnilec~ yiekb)comunicarea regultatelor lucr&rtlor ; c) analiza grege~ lilor f&cute de mai multi elevi (cu participarea lor); d) ana- Bisa lucrérilor (sau extraselor din lucr@ri) ale wor elevi, araétindu-le care sint pirtile bune gi care sint lipsurile; ©) corectarea lucririi in intregimea ei si transcrierea ei Pe caiete. Notarea elevilor fiind un puternic mijloc educativ,profesorul trebuie s-o aplice cu griji; nota trebuie bine cump’- nit&, jinind seama de faptul c& nota primitd constituie un moment important in viata elevului. Ea trebuie && fie insofita de anumite ldmuriri. Atunci cind punem o noté rea pentru o lucrare scrisé, trebuie si ardtam elevulut greselile ficute si s&~i dim in acelagi timp indrumiri pentru a lichida lipsurile. Notele bune provoacK un sentiment de bucurie si sint un stim- lent {n vederea dobindirii de noi succese $i dimpotrivi,o nota& Fea provoacé o stare de nemultumire. Atunei ins& cind profesorul manifest& o atitudine justd {4 de elevi sentimentul de nepla- cere provocat de o not& rea nu se va transforma intr-o stare de depresiune pentru elev, e4 va constitui pentru el un examen al constiintei lui, o revizuire a atitudinii lui,1705, februarie 7, Insemare dup’ porunca yarului Petru cel Mare oa s& fie trimis in Fare Romineascl Andrei Mihailoy, Pentru a {nvéta limba latina, 1705, februarie 7, Marele suveran, Jar gi mare Print, Petru Alexeevici,singur st&pinitor al intregii Rusii Mari, Mici si Alte. La cererea trimisului Munteniei, David Ceaugul,s-a dis- Pus ca Andrei Mihailov, traduc&torul de limba greack de la De- partamentul treburilor din afaré, si fie trimis {mpreund ou solul ar&tat in Tara Munteneaso& si (urmeas&) a& stea acolo si in alte t&ri de acolo pentru a invita limba latink $i celelalte stiinge pink la porunca marelui suveren; si pind oe ¢1,s0- lul, se va inapoia la Moscova, a dispus si i se dea solda marelui siu suveran pentru deplasarea lui gi pentru traiul lui acolo pe timp de doi ani, care @ de doud saute de ruble din cheltuielile Departamentului treburilor dinafari, Tar lui Daniil Mihailov, fratele lui Andrei,care fnvaga la scoala de Matematioi de la Ustretinic din Moscova, si i se dea solda marelui suveran, intretjinerea ce i s ore. Zimbrul moldovean. 2" cont by pata 2e spre prietenie.. Cicero... 2.68 lo 2 are Los= 167 - Srimegtrul 177 Ie Viata agricultorului . Il. V&duva si fetele ei. III, Jertfele omenegti..... Iv. Hanibal o&tre soldati. Ve Un raspuns spartan... Me gas tetiay Geers eee VII, Pedagogu: an VIII. Corbul si Rupee IX.. Intr-o gcoalé Xe XII. Total Trimestrul I = 26 ore Qrimestrul Il = 22 e Trimestrul III = 20 ° —— Total 68 ore REBPEER ER ERE 288 age S.a22888 20 oreBIBLIOGRAFIB BARBU N.I., "Istoria literaturii latine" de 1a 69-476 ens, Bucuresti, E.S+D»Pal962- BIRSANESCU STEFAN, Sohola latina de la Cotnari,Bucuresti, 1957. BuOR ¥.'L.gi FR. CHIRIAC, Gramatica limbii latine,Ed.stiin- pifiod, Buouregti, 1958. CHIOSA 0.G., "Metodica predirdi limbii romine la clasele V-VIT, B.S.D-P.,1956. Colectia “Gazeta Invéjémintului", anii 1955-1962, E.S.D.P. . “Revista de Pedagogie", anit 1955~1962. * Revista “Linba romin&", enii 1955-1962. Curs de pedagogie general, Ciuj,1958. Din iatoria gintiris pedagogice umiversale, Antologio,wol.I, , fs ENGEIS FR.,"Anti-Dihring",ed. a 3-a, E.S.D.P.,1955. ERBICEANU CONSTANTIN, "Gronicarii greci care au scris despre Fomini in epoca. fenarieté")fuesGs5.0 GHEORGHE ST.NICOLAE,"Metoda comparativd tn predarea vocabulerului limbii'latine”in "Din ‘experienta predirii Limbii Fouite gia limbid latine", Sucurestl, £.SsD.Pu 1962 GRAUR A., “Incercare asupra fondului principal lexical al Llmpid roniney partes I, B.SeDeByl9582 Se ere i 2 as , 2 i E15 2D-Po Peoaeeeehs LORS een rte nee Darton sk TI-ask Menuale de limba lating pentru olasele VIII-IXx. wexX a pris, "Despre eduocatie 91 tnvitimint", B.S-D-P., a PAPACOSTBA VIOTOR; ‘Origini: in Teale aig Sesginile Snvdyanintulus superios= 169 = PICHON, Histoire de la litérature latine, Ed.IXx. Peoblane iste metodicii preddrii literaturii, .8.D.P. Bucuresti, QTEFAN MIRCEA, "Contemporanul despre inv&tamintul din Rominia} in "Din istoria pedagogiei rominegti",B.S.D.P.,1956. Aer TOMA - BARBU N.I. ,Gramatica limbii latine,E.S.D.P. . Programa de limba latin’, Min.Invitimintului, Bucy1961. VIANU TUDOR, “Antichitatea gi literaturile moderne". "Renagteren" fn Rev. de Filologie romani’ g1 germanic’',anul I, 1957.TABLA DE MATERIT Pag. Introducere......ssssscecsseceececessseencneee 3 Scopul predirii limbii latine in scoala medie. 2 Invi¢Smintul limbii latine in antichitate 24 Invét&mintul limbii latine in evul mediu. seee BL Latina fn timpul Renasterii 9i pind in Wremurile noastre..ccsscesscsscccscccccnscsccsccescs 38 Istoricul invitémintului limbii latine in fara noastrh....sccccceee Ay Programe si manuale gcolare.... 56 Predarea gramaticii... 6 Predarea vocabularului. 85 Lectura sutorilor latini . - 98 Structura lectiei de limba latin&. + 102 Planuri si conspecte + llo Inecréri de control gi evidenta.... 138 Anexe....... 2185 Bibliografie... . 168 . Ms Mestas Rehnoredactor :BA1Kité Titey 2" pirut 196%, Tiras soos en ye’ ings. Hestd 0 : E Welink matd 63 G/e?,8/elxhe. Ore editorials 8,298. Colt de tae 31,25, 48287 C.Z.pentra Blictectie mici 373, °°) 16°75) C.Z. pentru bi- qotreprindere oud @ Poligraficd “Gr, 2 tea 2, str. Al.Odobescu Br s2, Baers cee Ropeks Comanda nr.11066

Metodica Predăriilimbii Latine

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Metodica Predăriilimbii Latine

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și